UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARAD

INGINERIA ALIMENTELOR

CEPA
An II

Elemente de inginerie mecanic i electric

MASURAREA UMIDITATII AERULUI

Student:Efremov(Bondor)Margareta-Victoria
Coordonator: Prof.dr.ing.: Beiu Roxana
 Cuprins:

Cap.1 Introducere ....pag.1

Cap.2 Psihrometre . pag.2
Cap.2.1 Psihometrul de statie cu aspiratie -ventilatie
artificiala...pag.2,3
Cap. 3 Higrometrele ... ..pag.3
Cap. 3.1 Higrometrul tip R. Fuess ..... pag.3
Cap. 4 Concluzii ... ..pag.4
Cap. 5 Bibliografie .....pag.5
 Cap.1 Introducere

Umiditatea sau umezeala aerului este definit prin coninutul de vapori de ap existeni
la un moment dat n atmosfer. [1] Este o nsuire important a aerului att din punct de
vedere meteorologic ct i bioclimatic. Gradul de umiditate are o mare importan din punct de
vedere meteorologic, deoarece vaporii de ap influeneaz bilanul radiativ-caloric al aerului,
prin absorbia radiaiilor de und lung iar prin condensare genereaz norii, ceaa, precipitaiile
lichide i solide. Cantitatea de vapori de ap din atmosfer se exprim prin diferii parametri
sau mrimi fizice, cum sunt:
a) Tensiunea vaporilor de ap sau fora elastic reprezint presiunea parial ce revine
vaporilor de ap dintr-un volum de ap. Ea se exprim n milimetri coloan de mercur sau n
milibari (hectopascali).
b) Umiditatea absolut reprezint cantitatea de vapori de ap pe care o conine 1m de
aer la o anumit temperatur. Referindu-ne la unitatea de volum, umiditatea absolut este n
realitate densitatea vaporilor.
c) Umiditatea specific reprezint cantitatea de vapori de ap pe care o conine 1 kg
de aer umed, exprimat n g/kg.
d) Umiditatea relativ este mrimea care reprezint cel mai bine gradul de saturaie
a aerului cu vapori de ap. Ea indic n procente, ct din cantitatea vaporilor de ap necesar
condensrii exist la un moment dat n atmosfer, tiind c pentru aerul saturat, are valoarea de
100%. n funcie de valoarea umiditii relative, aerul se caracterizeaz din punct de
vedere higrometric astfel:
>100% - suprasaturat;
100% - saturat;
91-99% - foarte umed;
81-90% - umed;
51-80% - normal;
31-50% - uscat;
<30% - foarte uscat.
e) Temperatura punctului de rou reprezint temperatura la care vaporii de ap ajung s
satureze aerul. Dup atingerea strii de saturaie, orice scdere de temperatur va fi nsoit de
condensarea vaporilor de ap, care fiind n exces se vor depune sub form de rou. Se exprim
n grade Celsius.
f) Deficitul de saturaie reprezint diferena dintre tensiunea maxim a vaporilor de ap
i tensiunea real la un moment dat.
g) Deficitul psihrometric reprezint diferena dintre temperatura indicat de termometrul
uscat i cea indicat de termometrul umezit al unui psihrometru.
h) Starea higrometric reprezint raportul dintre greutatea vaporilor de ap i greutatea
aerului uscat dintr-un metru cub de aer.

La statiile meteorologice din Romania, pentru masurarea valorilor umiditatii aerului, se

folosesc aparate cu citire directa numite psihometre si higrometre.

1
 Cap. 2 Psihrometrele

Sunt instrumente prin intermediul crora se determin tensiunea vaporilor de ap din aer
i umiditatea relativ a acestuia.
Partea principal a acestora este dat de dou termometre identice, unul avnd
rezervorul acoperit cu tifon care se umezete n timpul efecturii msurtorilor (termometrul
umed), iar cellalt msoar temperature aerului n mediu uscat (termometru uscat). [1]
Pe tifonul umezit se produce evaporarea, proces care se efectueaz cu consum de
energie caloric. Astfel, temperatura indicat de termometrul umed va fi mai mic dect cea
indicat de termometrul uscat (din stnga) al psihrometrului. Totui,n prezena ceii, cnd
temperatura aerului are o valoare mai mic de 0C, pot s apar i situaii inverse. Diferena de
temperatur dintre cele dou termometre (diferena psihrometric) este cu att mai mare cu ct
aerul este mai uscat, iar evaporarea va fi mai intens. Cnd umezeala aerului are valori
apreciabile, evapotranspiraia se reduce mult sau nu se mai produce, iar temperaturile citite la
cele dou termometre sunt apropiate ca valoare.
Procesul de evaporaie depinde de: absorbia cantitii de cldur, cldura latent de
evaporare a apei, viteza curenilor de aer din atmosfer sau a curentului de ventilaie din jurul
termometrului umed, tensiunea real a vaporilor aflai n aer n momentul observaiei,
suprafaa evaporatoare a rezervorului termometrului umed, tensiunea maxim a vaporilor,
presiunea atmosferic

Cap. 2.1 Psihrometrul de statie cu aspiratie - ventilatie artificiala

Fig.1 Model de Psihrometru [Bilanuri energetice - probleme i aplicaii, Editura Tehnic, Bucuresti, 1986]

2
 Se instaleaza in primul adapost meteorologic, in pozitie verticala, pe acelasi stativ cu
termometrele de maxima si de minima. Sunt de doua tipuri, cu doza dubla si doza simpla.
Prezinta o morisca aspiratoare care are rolul de a aspira un curet de
aer prin tuburile de aspiratie, ventiland astfel rezervoarele celor doua
termomtre (umed si uscat). Prin rotire, morisca determina formarea, in jurul rezervoarelor, a
unui curent de aer cu viteza constanta, ce va contribui la evaporarea apei de pe tifonul umezit
cu apa distilata.
Observatiile psihometrice (efectuate la orele 01, 07, 13, 19) trebuie sa
respecte o anumita ordine in cadrul determinarilor termometrice:
se umezeste tifonul termometrului umed cu apa distilata
se intoarce cu cheia arcul moristii aspiratoare
se urmareste coborarea temperaturii la termometrul umed; cand coloana de
mercur a acestuia devine stationara se efectueaza citirea ambelor termometre,
incepand cu cel umed, apoi la cel uscat
in momentul in care o coloana termometrica s-a stabilizat se citesc in primul rand
zecimile de grad si dupa aceea gradele intregi
daca temperatura aerului scade la valori mai mici de -10 C, determinarile se
fac numai la termoetrul uscat si la higrometru.

Cap. 3 Higrometrele

Sunt instrumente utilizate la staiile meteorologice n scopul determinrii umiditati

relative a aerului. Ele i bazeaz funcionarea fie pe proprietatea firului de pr omenesc,
degresat, de a se alungi atunci cnd umezeala crete i de a se scurta cnd umezeala scade, fie
pe variaiile dimensiunilor lineare ale unei membrane organice cu nsuiri higroscopice. [4]

Cap. 3.1 Higrometrul tip R. Fuess

Fig.2 Model de Higrometru

[Bilanuri energetice - probleme i aplicaii, Editura Tehnic, Bucuresti, 1986]

3
 Se deosebeste prin faptul ca piesa sensibila pentru umezeala este alcatuita din 1-4 fire de
par, el fiind prevazut cu un cadran circular. Este un instrument higrometric precis, mai putin
raspandit in statiile meteorologice. ).[2]
Partea superioara a firelor de par se introduce intr-un mic tub cu exterior filetat, care se
insurubeaza intr-un orificiu metalic. Firele de par sunt in permanenta intinse, gratie unui arc
spiralat care mentine acul indicator al higrografului in echilibru. Scara instrumentului are forma
circulara.
Pentru verificarea punctului de 100% se foloseste tubul metalic al carui capat este
captusit cu pasla.

Cap. 4 Concluzii

In societatea de azi oameni constientizeaza importanta umiditatii, cand e vorba de

umiditatea din propria camera sau toata casa dar putini oameni in afara de cei din domeniu
analizeaza atat la nivel micro cat si macro. Comertul abunda in aparate care masoara
umiditatea la preturi accesibile ajugand a fi cunoscute de o gama variata din cadrul
populatie.

Fig. 3 Umidometru
masoara n cteva secunde umiditatea n lemn i construcii.
[https://www.trotec24.ro/instrumente-de-masura/umiditate]

De aceea, am urmarit sa analizez si sa prezint instrumente profesioniste in cadrul

referatului care nu se cunosc de publicul larg si care au o valoare adaugata in mediul din
care fac parte.

Cap. 5 Bibliografie

1. I.-Gh. Carabogdan, Bilanuri energetice - probleme i aplicaii, Editura Tehnic, Bucuresti, 1986
2. Sterie Ciulache, Meteorologie. Manual practic, Facultatea de Geologie-Geografie, Bucureti.
3. https://www.trotec24.ro/instrumente-de-masura/umiditate
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Higrometru