Sunteți pe pagina 1din 7

Filosofie atestarea 2

1. Numii perioada elenist-roman a filosofiei antice i caracteristica ei


Perioada elenist-roman a filosofiei grecesti este cea mai lunga si cuprinde secolul IV i.e.n. - sec VI e.n. Se caracterizeaza prin
criza sistemului sclavagist si declinul Greciei Antice care s-a rasfrant si asupra filosofiei.
2. nvturile filosofice din perioada elenist-roman i problema filosofic principal
In perioada elenist-roman au existat doua categorii de invataturi filosofice:
Invataturi filosofice morale - epicurismul, stoicismul, scepticismul, eclectismul.
Invaturi filosofice religioase - neopitagorismul, neoplatonismul.
In perioada data problema centrala a filosofiei era problema fericirii omului. Invataturile filosofice din prima categorie considerau
ca fericirea omului consta in a cunoaste legile naturii si eliberarea de sub influenta acestor legi. Invataturile filosofice din a doua
categorie, incercau sa lamureasca fericirea prin intermediul credintei in divinitate, considerand ca fericirea nu poate fi atinsa fara
ajutorul divinitatii.
3. Numii perioada i principalele izoare teoretice ale filosofiei medieval. Ideile principale
Evul mediu in filosofie incepe cu sec. V si dureaza cca 1000 de ani.
Principalele izvoare teoretice ale filosofiei medievale au fost:
Neopitagorismul - reinvie mistica greceasca a numerelor. Ideea centrala fiind credinta intr-o singura divinitate si in
minuni.
Invatatura lui Filon din Alexandria - care a influentat noua religie prin intermediul notiunii de logos. Dupa Filon
logosul ca ratiune suprema este in divinitate si este insasi divinitatea.
Neoplatonismul - care a elaborat o structura ierarhica a lumii conform careia divinitatea este fiinta suprema din care
emana treptat ratiunea, sufletul si natura.
Stoicismul - care a influentat noua religie prin ideea existentei soartei umane, precum ca soarta este data de Dumnezeu si
ea nu poate fi schimbata.
4. Oficializarea cretinismului i problema principal a perioadei medievale
In anul 313 Constantin cel Mare, imparatul Romei, la Milano a emis un edict de toleranta, prin care s-a oficializat crestinismul.
Pe tot parcursul evului mediu, problema central a fost raportul dintre religie i filosofie, credin i raiune.
5. Cine este ntemeietorul teologiei cretine i ce divergene a ncercat s nlture
Intemeietorul teologiei crestine este considerat Origenes din Alexandria (185-254). Sub influenta lui Filon, Origenes a incercat
sa inlature divergentele dintre Dumnezeul vechiului testament si noului testament. Dupa Origenes, Dumnezeu este unul si el a creat
lume din nimic, deoarece vointa si puterea lui sunt nelimitate. Dumnezeu este creatorul de legi ( dupa vechiul Testament ) dar totodata
Dumnezeu este si tatal lui Iisus Hristos ( dupa noul Testament ).
6. Numii cele 2 principii pe care se ntemeiaz teologia cretin
Principiul creatiunii - care spune ca Dumnezeu este creatorul lumii. Dumnezeu este inafara naturii, adica apare in
postura de transcendental.
Principiul revelaiei - care ne spune ca Dumnezeu il ajuta pe om sa descopere lumea inconjuratoare.
7. Care sunt perioadele prin care trece filosofia medieval i caracteristicele lor
Perioada patristica - sec. I- VIII. Este perioada elaborarii si adoptarii primelor dogme crestine.
Perioada scolastica - sec. IX- XVI. Perioada aparitiei pe langa biserici si manastiri a primelor scoli in care se predau
dogmele crestine.
8. Patristica: problema principal
Patristica este filosofia prinilor bisericii. Este doctrina teologico-filosofic prin care sau pus bazele cultului i dogmaticii
cretine.
Problema central a patristicii a fost ncercarea de a crea o teorie filosofic a cretinismului, unde locul central l ocup Dumnezeu.
9. Aurelius Augustin despre adevruul absolut. Metoda ndoielii
Augustin a elaborat o invatatura indreptata impotriva scepticismului si ca avea drept scop cunoasterea adevarului absolut. In
scopul cunoasterei adevarului absolut Augustin foloseste metoda filosofica a indoielii. Prin aceasta metoda el determina un prim
adevar neindoielnic - existenta sufletului, din care deduce adevarul absolut - existenta lui Dumnezeu. Astfel Dumnezeu este adevarul
absolut, este izvorul adevarului din noi, este principiul binelui si temelia existentei. Existenta este lumea creata de Dumnezeu, iar
opusa acesti lumi este non existenta, care este izvorul raului.
10. Problema fericirii n nvtura lui Aurelius Augustin
Un aspect al invataturii lui Augustin este problema fericirii. Spre deosebire de invataturile antice, care considerau ca fericirea
depinde de fiecare om in parte, de activitatea lui, de intelegerea realitatii, Augustin considera ca fericirea umana depinde de vointa lui
Dumnezeu. El spunea "Fericirea nu este in mainele noastre, ea este in mainele lui Dumnezeu, daca il iubim pe Dumnezeu suntem
fericiti, iar daca ne iubim pe noi, vom fi pacatosi si nefericiti".
11. Problema voinei libere i a pcatului uman n nvtura lui Aurelius Augustin
Interetnd natura omului, Augustin pune accentul nu pe sentiment, nu pe raiune, ci pe voin liber. Dumnezeu a dat omului la
natere voina liber, prin care Dumnezeu l ndreapt pe om spre bine. Omul trebuie s aleag binele. Adam i Eva au ales rul i prin
aceasta au pctuit. Aceasta este pcatul strmoesc de aceea Augustin vorbete desprefatalitatea pcatului uman.
12. Scolistica: scopul i trsturile ei
O alta directie in gindirea filosofica medievala, cea mai influenta a fost scolastica care a luat nastere in urma reformei scolare
intreprinsa de Carol cel mare. Scolistica este filosofia popoarelor europene care se aflau n procesul de organizare statal.
Scopul scolisticii a fost utilizarea filosofiei pentru motivarea raional a dogmelor religioase.
Scolistic are urmtoarele trsturi: autototalitarismul, dogmatism, atitudinea de tiran i dispre fa de tiinele naturii.

A elaborat: Albu Doina-Cezara


Grupa IMC-1405
13. Problema central n nvtura lui Toma dAquino. Cele dou teologii
Problema centrala a invataturii lui Toma dAquino este raportul dintre religie si filosofie.
Dup Toma dAquino exist 2 teologii:
Teologia revelatorie bazat pe credin
Teologia raional care este o lmurire sau ajutorul raiunii, a adevrului divin.
14. Dovezile raionale formulate de Toma dAquino ale existenei lui Dumnezeu
Toma incearca sa argumenteze rational existenta lui Dumnezeu, aducand 5 dovezi.
1. Trebuia sa existe prima motor;
2. Trebuie sa existe prima cauza;
3. Nimic in lume nu e intamplator si este necesara o substanta absolut trebuincioasa.
4. Trebuie sa existe o fiinta perfecta
5. Existenta rationalului in natura.
15. Teoria despre suflet a lui Toma dAquino
Dupa Toma omul este unitatea substantiala dintre trup si suflet. Sufletul este forma si forta trupului. Toma evidentiaza 3 tipuri de
suflet.
1. Suflet vegetativ
2. Suflet senzitiv
3. Suflet rational.
16. Care este perioada Renaterii i n ce domeniu ale viaii umane s-a manifestat
Sec. XIV XVII
Renasterea sa manifestat ca o reinoire spirituala o reinviere a culturii, stiintei antice in deosebi acelei elene.
17. Care este idealul Renaterii i trsturile fiosofiei Renaterii
Idealul Renaterii devine libertatea fa autoritile bisericeti, libertatea n art, n tiin i n viaa moral.
Trsturile filosofiei Renaterii sunt:
Umanismul
Emanciparea tiinei de religie
Reactualizarea nvturilor filosofice antice
18. Umanismul renascentist. Antropocentrismul
In epoca renasterii dumnezeu si omul se afla in aceiasi lume. O astfel de interpretare a omului a pus inceputul umanismului care
este principala trasatura a gindirii filosofice in perioada data. O asemenea interpretare a umanismului renascentist pune in centrul
atentiei viata paminteasca a omului (antropocentrism). Omul este tratat cu preponderenta conform destinatiei lui lumesti. In toate
scriile umaniste in arta, cultura, pictura, sculptura isi gaseste manifestare idea ca cel mai de pret in lume este omul iar in el gindirea si
sufletulul lui. Se considera ca omul poate singur sa se calauzeasca in lume cu ajutorul propriei ratiuni si cu ajutorul revelatiei divine.
19. Ce reprezint filosofia naturii
Filosofia naturii reprezint etapa superioar de dezvoltare a filosofiei din Epoca Renaterii. Ea se deosebete att prin obiectul de
studiu, ct i prin metodele abordate a diferitor probleme filosofice.
20. Teora lui Copernic despre lume. Ideile centrale
Principala lucrare in care isi expune teoria este despre miscarile de rotatie a corpurilor ceresti, editata dupa moartea sa. In lucrare,
Copernic prin cautare observare si calcule matematice a demonstrat ca nu Soarele se roteste in jurul Pamantului, ci invers.
Ideile centrale a teoriei sunt:
1. Pamantul nu este centrul nemiscat al lumii si forma lui este sferica.
2. Pamantul se roteste in jurul soarelui care si ocupa locul central in lume.
3. Pamantul se roteste in jurul axei sale prin care se explica alternarea zilei si a noptii.
4. Luna se roteste in jurul Pamantului fiind un satelit al Terrei.
21. nvtura despre lume la Giordano Bruno. Panteismul
Filosofia lui G. Bruno constituie un panteism ( totul in Dumnezeu ), de natura materialista si ateista. Ideia centrala a invataturilor
lui Bruno este ideia despre infinitatea lumii. Bruno considera ca lumea este infinita in spatiu si timp. Dupa Bruno numarul lumilor
care exista dincolo de lumea pe care noi o vedem, este infinit, deoarece spatiul este infinit.
22. nvtura depre natur a lui Galileo Galilei. Descoperirile tiinifice
Galieli a. elaborat o invatatura despre natura, conform careia natura este asemenea unei carti deschise, scrisa cu cifre si figuri
geometrice. Pentru a o cunoaste este necesar de a dezvalui armonia matematica, raporturile generale si legile care domnesc in natura.
Galilei a fost preocupat de cerecetarea miscarii corpurilor ceresti. Prin metodele si experientele efectuate este considerat
intemeietorul mecanicii moderne. Foarte important pentru stiinta si in lupta cu dogmele religioase sunt descoperilele astronomice ale
lui Galilei.
Cu ajutorul unui telescop construit de Galilei, el a facut urmatoarele descoperiri:
1. 4 sateliti ai planetei Jupiter.
2. Inelele lui Saturn
3. Fazele planetelor Mercur si Venus asemanatiare cu ale lunii.
4. Constitutia pamanteasca a lunii.
5. Petele de pe Soare ca se misca si sunt schimbatoare
23. Problematica i obiectul de studiu al filosofiei moderne
Dezvoltarea noii societati burgheze a generat transformari radicale in economie politica relatiile sociale precum si in consteinta
oamenilor, un factor destul de important al schimbarii consteintei umane a devenit stiinta mai ales stiintele experimentale matematice,
ca urmare in fata gindirii filosofice sau pus un sir de probleme de ordin social si stiintific precum:

A elaborat: Albu Doina-Cezara


Grupa IMC-1405
Problema libertatii umane care va fi analizata de mai multi filosofi
Problema structurii statului a relatiilor dintre puterile de stat
Anume rezolvarea acestor probleme a devenit obiect de studiu pentru filosofii epocii moderne.
24. Concepia mecanicist a naturii n tiina modern
tiina modern a naaturii neag orice explicaie teologic i ntemeiaz o nou concepie a naturii conceepia mecanicist.
Conform acestei concepii n natur domin legea cauzalitii, iar legea obiectiv necesar cu un caracter universal este legea micrii.
Natura este explicat prin micarea mecanic.
25. Empirismul i raionalismul n filosofia modern. Metodele nductiv i deductiv
Epoca moderna este reprezentat de 2 conceptii filosofice principale: Emperism i Rationalism. Emperismul este curentul
filosofic conform caruia unicul izvor al cunoasterii stiintifice al lumii este exeperienta sau ceia ce cunoastem prin simturi.
Rationalismul este curentul filosofic conform caruia cunostintele stiintifice isi au izvorul in activitatea rationala. Emperismul are la
baza metoda inductiva iar rationalismul are metoda deductiva. Inductia este rationament sau metoda de gindire care facem sa trecem
de la particular la general. Deductia este opusa inductiei cind gindirea incepe de la un caz general spre particular, adica pe baza unei
judecati generale se obtine o noua judecata numita concluzie.
26. Tipurile de tiine n filosofia lui F. Bacon
F. Bacon a evedentiat 3 tipuri de stiinte: Stiinte istorice are la baza memoria; Stiinte filosofice are la baza intelegenta; Stiinte
poetice are la baza imaginatia.
27. Noul Oragon. Erorile n cunoatere dup F. Bacon. Idolii
Metodele vechi au fost expuse de Aristotel in .Organon. Bacon scrie o lucrare in potriva acesteia numita Noul Organon, lucrarea
se divizeaza in 2 parti:
Prima parte este dedicata criticii erorilor de cunoastere
Este dedicata noii metode de cercetare lansata de Bacon
Pentru obinerea adevrului, Bacon consider cp e necesar de a se reforma metoda. Primul pas in aceasta reformare trebuie sa fie
curatirea intelectului de toate errorile. In conceptia lui Bacon cunoasterea stiintifica a lumii este insotita de unele erori care tin de
natura omului. Aceste erori sunt numite de catre Bacon idoli. (inchinarea in fata greselilor).
El evedentiaza 4 tipuri de idoli:
Idolii tribului - sunt errorile care se datoresc incercarii de a cunoaste legile naturii prin asemanarea cu omul
Idolii pesterii - sunt greselile legate de dorintele personale ale omului, de cercetarea individuala, de cunoasterea individuala
Idolii pietii - sunt erorile legate de comunicarea oamenilor in decursul activitatilor zilnice, care se datoresc interpretarii
diferite a unuia si acelaiasi cuvint, adica oamenii considera ca cunoasterea cuvintelor este cunoasterea obiectelor
Idolii teatrului - sunt greselile ce tin de credinta oarba in autoritati si traditii din trecut
28. Metoda inductiv a lui F. Bacon
Bacon a pus in evidenta metoda stiintei experimentale si inductive, el descrie 3 momente ale cercetarii stiintifice:
Observarea faptelor
Formularea unei ipoteze prin inductie
Verificarea experimentala a ipotezei cu ajutorul unui cit mai mare numar de fapte
Metoda inductiv ncepe cu experimentul. Adic, pentru a cerceta ceva Bacon consider c trebuie de experimentat. Toate datele
experimentului se generalizeaz prin inducia tiinific, care const n eliminarea neesenialului i evidenierea esenialului.
29. Metoda tiinific de cunoatere n filosofia lui R. Descartes
Descartes ajunge la concluzia ca cunostintele cele mai sigure sunt in matematica, nu te poti indoi de faptul c 2+2=4 de accea
metodele folosite in matematica sunt cele mai potrivite, pot servi ca exemplu pentru o metoda stiintifica. Idealul de tiin la Descartes
era geometria.
30. Metoda filosofic a ndoielii la R. Descartes
Pentru realizarea scopului propus Descartes foloseste metoda filosofica a indoielii, el spune ca cunostintele capatate in scoala sunt
nesigure, necontrolate, insuficiente iar unele sunt pareri false. Descartes spune ca noi nu putem controla toate cunostintele ci numai
principiile de baza. Astfel prin metoda indoielii Descartes deduce 2 adevaruri neidoielnice considerate ca criterii ale cunoasterii
stiintifice:
Gindirea ca existenta neidoielnica
Existenta lui dumnezeu
31. Teoria originii ideilor n filosofia lui R. Descartes
Referitor la intrebarea despre originea ideiilor, Descartes accepta o intreita origine a acestora:
Idei sensibile sunt cunostintele care se datoresc simturilor aceste sunt confuze nedistincte si intimplatoare
Idei .create de mine. sunt cunostintele care se datoresc imaginatiei omului, ele la fel sunt neclare si deci ne stiintifice
Idei .inascute. sunt cunostintele sadite in sufletul nostru de Dumnezeu, aceste sunt unicele cunostinte fixe necesare
obiective si deci autentice
Ideiile inascute sunt bogatia intectului, principiile de baza dupa care spiritul gindeste. Principala ideie care exista in intelect si ea
este inascuta, este idea de Dumnezeu. i daca exista idea de Dumnezeu, spune Descartes, inseamna ca exista si Dumnezeu obiectiv.
32. Problema substanei n filosofia lui R. Descartes
O notiune centrala in filosofia lui Descartes este notiunea de Substanta, la el lumea este substantiala. La Descartes, Dumnezeu
este substanta desavirsita a lumii care isi are cauza in sine insusi. Lumea reala este alcatuita dintre 2 tipuri de substante care exista
independent una de la si nu sunt desavisite:
Lumea materiala care este creatoarea de lucruri si are trasatura principala intinderea
Lumea spirituala creatoare de spirit, insusirea principala, gindirea

A elaborat: Albu Doina-Cezara


Grupa IMC-1405
Astfel Descartes elaboreaza o conceptie filosofica dualista despre lume, la el aceste 2 substante sunt principiile fundamentale ale
lumii. Legatura dintre aceste substante se datoreste lui Dumnezeu care este un prim motor ce pune lumea in miscarea.
La Descartes lumea materiala este identificata cu natura in care domnesc legi mecanice, dupa Descartes toate lucrurirle atit
insufletite cit si ne insufletite sunt niste mecanisme fara de suflet care se supun unor legi mecanice. Insasi universul este un mecanism
care functioneaza in baza legilor mecanice.
33. Ce este ontologia, obiectul ei de studiu i problematica
Ontologia este domeniul esenial, cel mai important al filosofiei. Este un domeniu de mare imporna deoarece ofer premizele
teoretico-metodologice celorlalte domenii de reflecie filosofic, precum i tuturor ramurilor tiinei.
Obiectul de studiu al ontologiei este existena i categoriile n care aceasta se mparte: lucruri, fenomene, fapte, proprieti,
procesee etc.
Problematica ontologiei vizeaza raspuns la intrebarile: * Ce este existena? *Ce sens are existenta?, *A fost lumea creata sau este
venic?, *Exista o lume unica sau o pluralitate de lumi?, *Ce determinatii are existenta?, *Care este temeiul existentei?.
34. Ontologii materialiste, idealiste, moniste, dualiste i pluraliste
Ontologii materialiste pun la baz un principal material. Ex. din filosofia greac: apa, aerul, atomul, pamntul.
Ontologii idealiste pun la baz un principiu de natur siritual. Ex. ideile la Platon.
Ontologii moniste pun la baza un principiu fie de natura materiala, fie de natura spirituala.
Ontologii dualiste pun la baza lumii 2 principii considerate ca fiind extinse prin natura lormaterial si spiritual. Exemplu este
dualismul lui Rennes Descartes. El considera ca lumea are la baza un principiu material resextensa (intinderea) si unul spiritual
rescogitans (gndirea).
Ontologii pluralistepun la baz mai multe pricipii, care pot fi maeteriale sau spirituale, admit o multitudine de inceputuri ori tipuri
de existen.
35. Ontologii globale i regionale
Dupa domeniul de realiate, ontologii se impart in:
Globale se refera la existenta n ansamblul ei, cerceteaza cele mai generale atribute
Regionale studiaza domenii ale existentei. a) nivelurilor, b) existenei umane, c)existenei sociale, d)culturii;
36. Conceptul de existen (etmoloogia termenului, definiia existenei)
Termenul existenta provine de la verbul a fi si care este o substantivare a lumii. Ontologia se refera la ceea ce desemneaza
existenta ntruct exist sau fiinta ca fiin.
Existena este o categorie filosofica care desemneaza lumea obiectiva, materia, natura care exista independent de constiinta,
precum si procesul vietii materiale si spirituale ale omului. Existenta este o caracteristica generala integrala a lumii, reflect lumea
prin existenta ei.
37. Concepii filosofice despre existen
n filosfia greaca problema existenei a fsot abordat din coala din Milet - existena coincidea cu cosmosul material. Parmenide
existena este ceva ideal, unic, neschimbtor i venic. Heraclid - existena este o venic schimbare i transformare. Filosofia
medievl - contrapunea existena divin ( cea adevrat) cu cea creat (neadevrat). Filosofia renaterii - nelegerea naturalist a
existenei ca relitate fizic, dar se excludea contiina. Filosofia modern - existena include i contina. n filosofia dialectic
materilist - existena se nelege ca unitatea realitii obiective i subiective cu mai multe niveluri: cu natura organic, neorganic,
biosfera, existena social, existena omului, valorile culturale, principiile i categoriile cunoaterii tiinifice etc.
38. Domeniile existenei i principalele forme de existen
Domeniile fundamentale ale existenei sunt:
Natura care cuprinde universul fizico-chimic
Domeniul biologic care cuprinde viaa
Universul social uman, om-societate
Formele principale ale existenei sunt:
existenta naturii existenta lucrurilor si a proceselor naturale (exista independent de constiinta omului);
existenta sociala relatiile sociale si materiale intre oameni, relaii de productivitate i repartiie a bunurilor, relaii de
familie etc..
existenta omului constituie o existenta specifica si unica. Omul este o realitate obiectiva care exista ca fiinta bio-psiho-
sociala;
existenta spirituala procesele constiente si inconstiente,cunotina, principiile comunicarii dintre oameni, morala i
acticitatea artisticetc;
39. Ce este substana. Interpretri filosofice a substanei
Substanta o categorie filosofica care desemneaza realitatea obiectiva, esenta comuna si stabila a tuturor lucrurilor, substratul
permanent al tuturor transformarilor, neschimbtoare- cauza primar a ceea ce are loc, a intregii diversitati de fenomene ale naturii si
istoriei, inclusiv omul si constiinta lui.
In filosofia greaca substana este inteleasa ca o subst. corporala din care sunt constituite toate lucrurile. In Evul Mediu, in fil.
Scolastica, subst. ncepe a fi considerata ca o desemnare deosebita a lui Dumnezeu, ceea ce duce la dualismul sufletului si corpuilui.
n Epoca Moderna, problema substantei a fost pusa in cel mai acut mod de catre Descartes prin notiunea de substanta materiala, adica
substanta intinsa si substanta spirituala adica cugetatoare. Leibnitz- propune idea pluritii de substane, dup el universul este alctuit
dintr-o multitudine de substane individuale numite monade. n filosofia clasica germana, Kant intelege substanta ca acel ceva
permanent in raport cu care se pot defini toate fenomenele temporale. El o defineste ca o forma apriorica a gindirii ce sintetizeaza
datele experimentale. n filosofia marxist substanta este ca o materie si, totodata, subiect al tuturor schimbarilor sale, adic o cauz
activ a apariiei tuturor formelor apriori.

A elaborat: Albu Doina-Cezara


Grupa IMC-1405
40. Definiia materiei. Interpretri filosofice a materiei
Materia o categorie filosofic fundamental, desemneaza tot ce exista in mod obiectiv independent de om si gindirea lui.
Materia este un termen general pentru toate elementele ce ne inconjoara. In filosofia greaca antica-materia era ca un anumit material
din care sunt create lucrurile. Pentru Aristotel, materia este hile-pasiva, exista in realitatea obiectiva, in afara constiintei, este eterna,
necreata si indestructibila. Pentru Democrit, materia este echivalent cu atomi. Se considera ca cantitatea de atomi sau materie este
una si aceeasi intotdeauna. In filosofia Evului Mediu teoria despre materie se baza pe teoria scolastica care accepta existena sufletului
ce st la baza materiei. n Epoca Luminilor materia era considerata substan ce nu exist naintea sau paralel cu lucrurile, ci se
include n acestea i poate exista doar prin ele. n Epoca Modern materia este ca masa, apreciata ca caracteristica fundamentala.
Masa este definita ca materie si identificata cu numarul de particule din volumul corpului. n Epoca Contemporana materia este
considerata o realitate obiectiv, existent n afara contiinei umane i este dat de organele senzoriale.
41. Formele i tipurile de materie
Formele materiei:
materie sub forma de substan (solid, lichid, gazoas, plasm);
materie sub forma de cmp (electric, magnetic, gravitaional, cu mediu continuu).
Tipurile de materie:
macrocorpuri
megacorpuri
microcorpuri
42. Structura materiei. Organizare ierarhic a materiei
Structura materiei este descris de un ir de tiine precum fizica, astrofizica, chimia, biologia i altele.
Organizara ierarhic a materiei:
Metagalaxia
Natura neorganic (moart) Natura organic (vie)
Sisteme de galaxii Biosfera
Galaxii Societatea uman
Sisteme de planete Biogenoza
Planete Populaia
Macro-obiecte Organismele multicelulare
Atomi Celulele
Microelemente (vacomul fizic) Proteinele
Albuminele
ADN, ARN.
43. Structura Universului
Universul este compus din: Metagalaxia, Sisteme de galaxii, Galaxie, Sisteme de planete, Planete.
44. Particolele subatomice
Particulele subatomice sunt protonii si neutronii, care sunt formai din kuarkuri un clei ce face legatura intre protoni si
neutroni, numiti i gluoni; electronii au un partener neutru, aproape fr mas, numit neutrino. Electronii i neutrino formeaza
leptonii. Astfel, atomii se compun din kuarkuri i leptoni. Acetia sunt particule elementare, sunt material fundamental de construcie
al universului, sunt materia acestei lumi.
45. Concepii filosofice referitoare la micare
Heraclit (fil antica) afirma ca existena universului i starea lumii e plin de micare. Prin fraza panta rey afirma c lumea
lucrurilor nu este venic i devenirea este permanent.
Parmenide (coala din Eleea) sustinea ca existenta nu este miscare, universul este o sfera plina si nu exista loc pentru miscare,
exista doar n neant.
46. Cele dou puncte de vedere asupra micrii i legtura ei cu material
O alt problema a miscarii este legatura ei cu materia.
Materia este activ. Democrit concepia ca atomii se misca, ca miscarea este esenta lor. Izvorul miscarii este n
interiorul materiei. Thomas Hobes spunea c: - micare este rezultatul interaciunii corpurilor, astfel ele i schimb
direcia micrii i viteza.
Materia este pasiv. Aristotelmateria este pasiva, fara o for extern ea nu se schimba, e necesar un mobil, un
prim motor, o forta exterioara (Demiurgul) - prim motor. Newton( Epoca Moderna) susinea ca universul a fost creat de
Dumnezeu care, printr-un impuls, a introdus micarea.Odata cu impulsul, el a creat i nite legi ale miscarii ce pot fi
cunoscute.
47. Problema micrii n filosofia lui G. Hegel. Legile micrii
Hegel , studiind gndirea, ajunge la concluzia ca miscarea trebuie privita nu doar sub aspect mecaniscist, adic o schimbarea a
locului n spaiu, ci ca orice miscare, aici incluzindi dezvoltarea, el arat c micarea este mai complicat, aici au loc procese de
tercere a cantitii n calitate de nimicire a ceea ce este viabil. Micarea nu este doar progresiv dar include i procese retrograve. El a
elaborat 3 legi ale miscarii si transformarii:
1. legea unitii i contrariilor - explic izvorul micrii.
2. legea trecerii schimbrilor cantitative n calitative i invers- mecanismul schimbrilor.
3. legea negrii negaiei- care descrie micarea, trasnformarea, dezvoltarea, afirmnd c ea nu este mumai progresiv ci
iregresiv.
48. Noiunea de micare. Tipurile i formele micrii materiei

A elaborat: Albu Doina-Cezara


Grupa IMC-1405
Micarea este un atribut esenial al materiei, modul de existen al materiei. Micarea trebuie neleas ca o simpl schimbare
a poziiei corpului n spaiu; o permanent aciune, interaciune, schimbare, o dezvoltare a corpurilor materiale; un proces permanent
ce are loc n natur i societate. Miscarea are un caracter absolut deoarece in lume nu exist nimic care s fie nemiscat.
Tipurile:
1 Micarea legat de meninerea stabilitii obiectelor, conservarea calitilor nsuirilor lor.
2.Micarea ce conduce la trecerea de la o calitate la alta prin apariia noului care se mai numete dezvoltare.
Formele micrii:
1. Micarea mecanic- este o simpl deplasare microcorpurilor n spaiul universal.
2. Micarea fizic este micarea moleculelor ce include procesele din interiorul stelelor i planetelor, oscilaiile termice,
electromagnetice ale moleculelor, micarea luminii.
3. Micarea chimic micarea atomilor n molecule.
4. Micarea biologic procesele de formare i activitate vital a organismelor vii.
5. Micarea social procesele de apariie i dezvoltare a societii umane, activitatea omului n societate.
Mai exist forme ale miscarii precum:
geologicmiscarea solului
ciberneticsistemul de dirijare care are loc in baza legaturilor informaionale internetul.
49. Numii teoriile despre spaiu i timp i reprezentanii lor
1. teoria substanialist atomitii Democrit, Epicur, Lucreiu, Descartes, Newton.
2. teoria relaionist Aristotel, Augustin, Hobbes, Leibnitz, Einstein, Rieman, Lebacevski, Bolyai.
3. teoria subiectivist Imanuel Kant.
50. tiina despre spaiu i timp
Spaiul i timpul fac parte din sistemul categoriilor filosofice fr de care nu putem avea o explicaie a lumii. tiina despre spaiu
i timp se preocup de aspectele privind : structura, msurarea i caracteristicile celor 2 atribute, dar nu i de problema ce ine de
natura lor , de ntrebarea : ce sunt spaiul i timpul.
51. Definii spatial i timpul
Spatiul este o forma de existenta a materiei caracterizat de astfel de proprieteti ca: Intinderea, structuralizarea, coexist i
interactiunea. Este o modalitate de situare a obiectelor materiale unul fata de altul.
Timpul o forma de existenta a materiei caracterizat de astfel de insusiri ale schimbarii si dezvoltarii sistemelor precum: durata,
succsesiunea, schimbarea starilor, omogenitatea.
Spatiul si timpul sunt obiective. Prin caracterul lor saptiul si timpul sunt absolute.
52. Care sunt proprietile spaiului i timpului
Proprietile Spaiului :
1. tridimensionalitatea
2. reversibilitatea- invers
3. simetria in sensul ca se poate concepe simetricul unui obiect in raport cu un alt punct, linie.
Proprietatile timpului:
1. unidimensionalitatea trecerea din trecut prin prezent in viitor osingur direcie.
2. ireversibilitatea - ntr-o singur direcie.
3. asimetria in sensul ca trecutul si viitorul nu sunt simetrice in raport cu prezentul, el nu se poate suprapune, deoarece, daca
trecutul poate influenta intr-un cit viitorul, atunci viitorul nu poate influenta trecutul datorita ireversibilitatii timpului.
53. Ce este gnosiologia, obiectul de studio i problematica. Definiia gnosiologiei
Gnosiologia sau teoria cunoasterii, este acel domeniu al filosofiei care studiaza natura si intinderae cunoasterii, presupune
pozitiile si fundamentele acesteia. Teoria cunoaterii este o cunoatere despre cunoatere n cmpul ntrebrilor i rspunsurilor,
cunoaterea se ea pe sine drept obiect. Gnoseologia analizeaza urmatoarele intreberi:
Ce este si cun este posibila cunoasterea?
Care este izvorul cunostintelor noastre?
Ce valoare au datle oferite de simuri i raiune?
Care sunt limitele cunoasterii?
Gnoseologia este acel domeniu a filosofiei are drept obiect de studiu procesul cunoasterii este o cunoastere a cunoasterii, care
cerceteaz condiiile i izvoarele cunoaterii, care se ocupa in principal de structura procesului cognitiv, de modurile de cunoastere si
limbaj, de adevarul cunoastintelor obtinute.
54. Subiectul cunosterii i obiectul cunoaterii n teoria cunoaterii la Im. Kant
La Kant subiectul cunoasterii este elementul activ, iar obiectul cunoasterii este elementul pasiv. La Kant lucrurile se inverseaz
aceasta i este marea cotitur n tiina lui Kant. Astfel, temelia cunoasterii stiintifice el a vazut nu contemplarea pasiva, ci in
activitatea de cunoastere a subiectului ca creator de obiecte ideale, adica cunoastinte stiintifice adevarate.
55. Care sunt nivelurile i sursele cunoaterii dup Im. Kant
Kant arata ca cunoasterea are 3 niveluri:
1. senzorial
2. intelectual
3. rational
In viziunea lui Kant exista 2 surse principale ale cunpasterii care se deosebesc esential una de alta, acestea sunt:
1. sensibilitatea experienta simturilor
2. inteligenta activitate rationala.
Sensibilitatea + inteligenta= Cunoaterea. Prin sensibilitate, lucrurile ne sunt date, iar prin inteligen ele sunt gndite.

A elaborat: Albu Doina-Cezara


Grupa IMC-1405
56. Formele apriorii ale gndirii la Im. Kant. Categoriile filosofice
Formele apriore ale gndirii exist att la nivelul sensibilitii ct i la nivelul inteligenei:
a) nivelul sensibilitii- timpul i spaiul;
b)nivelul inteligenei- categoriile filosfice (unitate, totalitate, multiplicitate, relaia, negarea, limitare, ineren, cauzalitate,
existen, comunitate, posibilitate, necesitate.)
Categoriile filosofice: 1. categoriile cantitii
2. Categoriile calitii
3. Categoriile relaiei
4. Categoriile modalitii.
57. Care este structura cunoaterii
Cunoasterea este un sistem in cadrul caruia are loc lupta dintre adevar si iluzii dintre diferite puncte de vedere asupra procesului
cunoastreii. Procesul cunoasterii are 2 parti structurale fundamentale:
Subiectul cunoasterii
Obiectul cunoasterii.
Subiectul cunoasterii este omul ca fiinta sociala, inzestrata cu o constiinta individuala, specifica, cu memorie , imaginatie, vointa,
gindire, deci vcu structurile necesare producerii de idei.(omenirea, popoarele, grupurile sociale, personalitile)
Obiectul cunoasterii este intreaga lume reala care a nimerit in cimpul cunostintei, in centrul procesului cognitiv. Se evideniaz
uor n procesul experienei, n cunoaterea tiinific.
Subiectul i obiectul cunoaterii sunt noiuni relative i se pot schimba unul cu altul.
58. Tipurile de cunoatere
1.Cunoasterea comuna - empiric, pretiinific. Este specifica tuturor oamenilor ,se realizeaza in viata cotidiana fara folosirea
unor metode speciale , cuprinde cunostinte despre mediul social si natural al oamenilor si se transmise din generatie in generatie .
2.Cunoasterea stiintifica apare in rezulttul unei specializari crescinde utilizarii unor mijloace , tehnici si metode de cercetare
mai eficiente de cercetare .Urmareste scopuri precise, se desfasoara in baza unei reguli. Aceasta cunoastere utilizeaza diferite forme ca
ipoteza teoria, observatia ,experimentul.
ntre cunoaterea comun i tiinific exist att unitate ct i opoziie.
59. Cunoaterea senzorial i formele ei
Cunoasterea senzoriala este izvorul si fundamentul cunostintelor noastre, anume ea ne leaga cu realitatea .Elementul prim este
senzatia care este produsul insusiri active a obiectului perceput de om. Se realizeaz prin urmtaorele forme: 1. Senzatia - reflecta
calitatile insusirile obiectelor si ne da o imagine subectiva ideala. 2. Perceptia reflectarea exterioara a o biectului, datorita
perceptiei in memoria omului se intipareste imaginea integra a obiectului. 3. Reprezentarea - este o imagine senzorial intuitiv,
despre un obiect care nu l avem acum, adr lam perceput anterior, ea ine de memoria omului i de posibilitatea raiunii de craeie.
60. Cunoaterea raional i formele ei
Cunoasterea rationala se bazeaza pe ratiune , este o activitate logica a gindirii, se realizeaza prin diferite forne : notiuni,
judecati, rationamente. 1. Notiunea reflecta proprietatile , insusirile trasaturile,legaturile esentiale ale lucrurilor. 2. Judecata- un
gind exprimat sub forma de propozitie, utiliznd prepoziia este, , ea evidentiaza legatura dintre notiuni prin care se afirma sau se
neaga ceva . Nu pot fi judecati intrebarile, gindurile, dispozitiile. 3. Rationament forma gindirii in care din 2 sau mai multe
judecati numite premise se deduce o judecata noua numita concluzie.
61. Teoria adevrului. Tipuri de adevr
Teoria adevrului este una din cele mai fundamentale teme ale filosofiei, refeindu-se la valoarea cunoaterii umane i a celei
tiinifice.
Dupa modalitatile fundamentala ale activitatii spiritului uman exista adevar: stiintific, artistic, filosofic, teologic.
Dupa ramurile stiintei putem separa adevarul: logic, matematic, moral, juridic, istoric.
n epoca modern ea devine o componen esnial a filosofiilor realiste.
62. Teoria corespondenei a adevrului
Teoria corespondentei-sustine ca propozitia, gndul sau reprezentarea sunt adevarate in cazul cind corespund realitatii,
corespunde unui obiect real. a fost formulate din antichitate de Aristotel. El a demonstrat c a gndi adevarat inseamna a afirma ca
este ceea ce este si a nega ceea ce nu este.Aceasta teorie a fost dezvoltata de filosofii scolastici din Evul Mediu, care au formulat
celebra difinitie: adevaru leste adecvarea dintre lucruri si intelect.
n epoca modern ea devine o componen esnial a filosofiilor realiste.
63. Teoria coerenei a adevrului
Teoria coerentei-afirma ca o propozitie este adevarata daca este coerenta, daca se afla in acordul logic. Criteriul coerentei se
aplica in cadrul gindirii matematicii , demonstrarii teoremelor, solutionarii problemelor.Asa dar o teza este veridica daca conform
anumitor reguli logice este obtinuta din alte afirmatii ,considerate mai inainte veridice .
64. Teoria pragmatic a adevrului
Teoria pragmatica- formulate in filosofia contemporana de Charles Peiree fondatorul pragmatismului, William James, John
Dewey, germanul Ferdinand Schiller. Ei au pornit de la punctual de vedere ca functia gindirii este aceia de a forma idei care sa fie
utile in practica. Astfel,in stiinta adevarul unei idei este determinat de verificarea experimentala.
65. Verificarea adevrului
Nu este un act imediat i absolut ci un proces care se desfoar sun influena vieii sociale.Verificarea adevrului n diferite
domenii ale cunoaterii depinde de obiectul studiat, de proprietile i trastueile lui, precum i de gradul de dezvoltare a mijloacelor
pe care le avem la dispoziie pentru cercetarea obiectului.

A elaborat: Albu Doina-Cezara


Grupa IMC-1405