1.

Cazuri clinice
made by IN0
Nr1 Alcoolic de tip alfa primeste indicatie terapeutica medicamentoasa un medicament ce in
combinatie cu alcoolul cauzeaza greata, varsaturi, dureri abdominale. Pacientul e inconjurat de
alcoolici atat la locul de munca, cat si acasa. Ce parere avem despre indicatia medicamentoasa si
ce ii recomandam pentru psihoterapie?
Rezolvari:
A. - I se recomanda psihoterapia de grup pentru a fi inconjurat de alti oameni in afara de cei cu
influenta gresita, pentru a beneficia de suport social si de a simti ca apartine unui grup si de a lua
niste metode de coping eficiente, el a inceput sa bea prin imitatie.
- Indicatia medicamentoasa nu are efect pe termen lung.
- Dupa ce se termina medicamentul, el va bea din nou.

B. *Dpdv medicamentos, consider ca ar fi eficienta, intrucat el prezinta doar o dependent psihica,

dar exista riscul noncompliantei datorit anturajului. Dpdv al indicatiei psihoterapeutice, exista mai multe
optiuni: ~ hipnoza si relaxarea (pacientii de tip alfa construiesc modalitati alternative de coping in fata
situatiilor generatoare, nemaiavand motive sa bea)
~ psihoterapia cognitive comportamentala: actioneaza la nivel cognitiv (inlaturarea convingerilor
si ideilor irationale) si comportamental (inlocuirea automatismelor legate de alcool si a contextelor
favorizante cu context alternative)

Nr2 Un tip este prins ca a consumat alcool inainte de un examen, nu are comportament tipic de
alcoolic, bea doar cand are examene ca a observat ca il ajuta. in lipsa alcoolului prezinta o
puternica stare de tensiune. De ce tip de alcoolism sufera si ce psihoterapii se recomanda?
Rezolvari:
A. - alcoolism de tip alfa, bea doar pentru a-si face curaj cand este stresat.
- i se recomanda psihoterapia cognitiv comportamentala pentru a-i modifica gandul cum ca
alcoolul ii aduce beneficii in astfel de situatii.
- se recomanda muzicoterapia pentru relaxare.

B. - Are alcoolism tip alfa = neurotic/de stress

- Individul are o dependenta psihologica de alcool, generata de efectul tranchilizant al acestuia in
situatii critice (exam, situatii solocitante)
- Dependenta fizica si sd de abstinenta nu sunt instalate in aceasta etapa
- Consumul de alcool e relativ neregulat si circumstantial
- Nu e ok medicatia => nu va avea efect
- Se recomanda PTCgC

C. *sufera de alcoholism alfa (nevrotic sau de stress) - are dependenta psihologica, legata de
convingerea efectului linistitor in situatii percepute critice. Nu are dependenta fizica si lipseste sindromul
de abstinenta datorat acesteia. Consumul de alcool este neregulat si usor de anticipat.
*se recomanda: ~hipnoza si relaxarea ( pacientii de tip alfa construiesc modalitati alternative de
coping in fata situatiilor generatoare, nemaiavand motive sa bea)
~psihoterapia cognitive comportamentala: actioneaza la nivel cognitiv
(inlaturarea convingerilor si ideilor irationale) si comportamental (inlocuirea automatismelor legate de
alcool si a contextelor favorizante cu context alternative)

Nr3 Un doctor de 52 de ani care de 25 de ani are grija de un barbat care acum are 70 de ani
(sau asa ceva). Barbatul avea ceva probleme cronice (HTA) si tot tratandu-l a dezvoltat o
prietenie frumoasa cu el si nevasta-sa. Batranul face cancer, doctorul incearca sa il trateze, dar
fara succes. Batranul ii spune ca vrea sa moara, doctorul se enerveaza, pleaca si nu mai vorbeste
cu el pana moare. Cum a gresit doctorul? Ce trebuia sa faca? Ce poate face ca sa-si modifice
atitudinea?
Rezolvari:
A. - a gresit ca a abandonat cazul prin reactie neprofesionista, incalcand juramantul lui Hippocrate.
- doctorul trebuie sa dea dovada de empatie si ca transferul exagerat catre pacient e negativ, in
sensul ca s-au apropiat prea mult!

B. Bolnavul a acceptat stadiul de boala incurabila, dar doctorul NU

- Medicul trebuia sa fie alaturi de pacient
- Faptul ca medicul si bolnavul sunt prieteni, nu au o relatie normala medicpacient
- Ar fi trebuit sa se ocupe altcnva de pacient
- Medicul nu accepta stadiul de boala al prietenului

C. *Relatia medic-pacient este fundamentala pentru succesul terapeutic, deoarece, daca aceasta este
pozitiva de la bun inceput se poate realize o diagnosticare corecta si se poate spera intr-o complianta
terapeutica crescuta. Lipsa compliantei la tratament a pacientului si teama pierderii acestuia au dus la
reactia de evitare din partea medicului. Medicul ar fi trebuit sa acorde o informare explicita si pe cat
posibil neagresiva asupra rolului comportamentului propriu in vindecare. Din punctul meu de vedere, dr a
gresit prin dezvoltarea unei prietenii cu un pacient. Odata cu aparitia diagnosticului de cancer, dr ar fi
trebuit sa isi trimita prietenul la un al medic. Medicul ar fi trebuit sa fie de accord cu decizia lui si sa ii fie
alaturi in ultimele clipe.

Nr4 Pacienta in varsta de 88 de ani care avea BPCO si a ajuns la spital, adusa de fiica ei. Fiica
i-a spus medicului ca el e "eroul familiei, sa incerce tot ce este posibil ca batrana sa se
insanatoseasca", insa ii interzice sa ii dea bolnavei anestezice (ceva de genul asta). Medicul se
conformeaza dar nu vrea sa mai vorbeasca cu pacienta si se izoleaza de familia pacientei,
deoarece simtea ca el ar fi rezolvat altfel cazul. La 2 zile, pacienta moare iar medicul este certat
de fiica bolnavei. Intrebari: Cu ce a gresit medicul in aceasta situatie? Care sunt facilitatile din
spital (enumerati 2-3) prin care un medic poate scapa de sindromul de burn-out?
Rezolvari:
A. - fiica incurajeaza o reactie maligna a personalului medical, anume supraimplicarea eroica a
acestuia, dar medicul adopta pana la urma o reactie imorala (izolarea).
- medicul poate scapa in spital de sindromul burn-out cu ajutorul grupului BALINT, cu ajutorul
screening-ului periodic pt burnout sau cu ajutorul asistentei psihoterapeutice sau ameliorarea
climatului de munca.

B. Medicul a gresit ca s-a luat dupa fiica pacientei; EL trebuia sa ia deciziile pt ca el e doctorul si
trebuia sa explice asta fetei
S-a interiorizat si a refuzat dialogul cu familia pacientei
A ajuns la BURNOUT
Sa participe la grupuri BALINT in care gaseste solidaritate, in care lucreaza la cazuri impreuna
cu alti doctori pt a afla mai multe idei
Echipa de succes si cu minime riscuri de dezv a sd BURNOUT trebuie sa aibe sarcini bine
definite, responsabilitati individualizate si clare, feedbackk din partea tuturor si flexibilitate

C. *Sindromul bunului samaritean indus de fiica pacientei (intrarea in rolul de supraimplicare) si

diferentele de metalitate in privinta tratamentului (doctoral dorea sa ii administreze bolnavei anestezice)
duc la una din manifestarile specific sindromului de burn-out: evitarea pacientei/apartinatorilor. Medicul
nu trebuia sa isi assume rolul dat de fiica pacientei.
*Facilitatile din spital: ameliorarea climatului de munca si organizarea interna a muncii in cadrul
echipei medicale si prevenirea conflictelor, grupurile Balint (reuniuni in care medicii analizeaza anumite
cazuri problematice, din perspective sentimentelor si reactiilo medicului fata de un anumit pacient).
Nr5 Pacienta de (29) 30 ani, casatorita, care vrea sa ramana insarcinata si cere sfatul genetic.
Mama ei avea tip de personalitate schizoida, tatal era normal. In prezent ambii sunt decedati si ea
nu mai tine legatura cu alte rude. In copilarie si adolescenta simtea nevoia sa fie in centrul
atentiei, sotul ei e primul barbat atragator de care s-a indragostit si pretinde ca intre ei exista o
legatura magica. E imbracata strident, nu e atenta la ce se vorbeste dar poate sa fie atenta daca e
ajutata. Nu a vrut sa faca teste psihologice si nu are manifestari psihiatrice. Mai erau niste
rezultate de la pet scan, eye tracking test si de la testul de dilatare pupilara. Intrebari: Este indicat
sa ramana insarcinata? Cum ai formula sfatul genetic?
Rezolvari:
A. I se explica pacientei dc nu treb sa ramana insarcinata pt ca poate da genele mai departe
- Ar fi bine sa faca teste psihologice sa vada daca starea ei e atat de buna pt a duce o sarcina la
final
- Boala e mostenita cel mai probabil de la mama ei
- Sa ia in calcul posibilitatea adoptiei
- I se explica faptul ca gena ei nu o afect pe ea dar ii poate afecta copiii => sa faca teste sa vada
cum se transmite gena mai departe (incidenta e mare daca si mama ei a avut boala) => sanse mari
ca si copilul sa fie bolnav

B. *Sfatul genetic favorizeaza eugenia (selectia naturala poate fi accelerate si imbunatatita prin
interventia umana constienta, conform spuselor lui Galton) si totodata freste cuplurile de a avea copii
bolnavi. Atata timp cat este o persoana apta din punct de vedere fizic si psihic, ramane la latitudinea
pacientei de a se hotari daca vrea sau nu sa fie mama. Daca ar avea o ruda cu o boala cu transmisie
ereditara, as informa-o despre riscul de a fi afectat si fatul, dar pana la urma decizia i-ar apartine: este
vorba de o probabilitate, nu de o certitudine si fiecare este liber sa decida daca isi asuma sau nu un risc.
*As stabili o intalnire cu pacienta si sotul ei si l-as intreba daca aceasta prezinta halucinatii,
semne de persecutie (simptome caracteristica schizofreniei) si as incerca sa evaluez capacitatea tatalui de
a fi apt din punct de vedere parental in caz de evolutie al bolii. Totodata, as incerca sa evaluez capacitatea
familiei de a ingriji un copil cu problem, in conditia in care exista studii conform carora schizofrenia este
o boala cu transmitere genetica.

Nr6 Femeie 55 ani, divortata, fara copii, cu cancer in stadiu terminal si dureri, se duce la
medicul de familie sa ii spuna ca nu mai vrea sa traiasca. Medicul e grabit, pentru ca mai avea
foarte multi pacienti de consultat, si neatent si ii spune ca trebuie sa fie puternica, ca o sa se
descurce si ca o sa fie bine si o trimite acasa si cheama urmatorul pacient. Peste 2 sapt afla ca
pacienta s-a sinucis. Cu ce a gresit medicul? Ce ar fi trebuit sa faca? Care este motivul
sinuciderii?
Rezolvari:
A. - greseste pt ca nu comunica, probabil sindrom burnout
- nu ar fi trebuit sa izoleze pacientul, trebuia sa o trimita spre un grup de bolnavi incurabili si sa
incerce sa-i induca motive de speranta
- femeia era in impas

B. Femeia s-a sinucis pt ca era in depresie + avea cancer si nu stia in ce stadiu e cancerul + privea
cancerul ca pe o boala incurabila
- Femeia era anxioasa, predispusa la depresie
- Avea sd depresiv accentuat
- Divortul a contribuit la depresie + faptul ca nu avea copii
- Medicul nu a reusit sa aibe o relatie buna medic-pacient
- Medicul suferea de BURNOUT (medicii sunt predispusi la asta cand au pacienti cu boli
incurabile sau terminale)
- Medicul e posib sa fi avut un tip de personalitate si sa fi fost nepasator
- Medicul treb sa isi rezolve pb sale mai intai
- Med trebuia sa colaboreze cu psihologul si psihiatrul
C. *Teama fata de momentul iminent al mortii si degradarea identitaii persoanei sunt consecinte ale
bolilor incurabile. Bolnavii terminali nu se confrunta numai cu disconfortul psiholigic cauzat de
apropierea exitusului, ci si cu agravarea manifestarilor clinice (dureri, in cazul de fata). Probabil varsta si
lipsa suportului familial din partea soutlui, la care se adauga manifestarile clinice, determina dorinta
pacientei de a pune capat mai repede situatiei cu care se confrunta.
*Medicul a aratat un comportament neglijent (a ingaduit situatia amenintatoare de viata) si
detasat/indiferent (a acordat o asistenta medicala pur formala, fara implicare emotional), lucruri au
amplificat imaginea degradata a identitatii pacientei.

Nr7 Sofer de camion fumator de 30 ani (1 pachet/zi); s-a gandit de cateva ori sa se lase, dar
"nu poate" din cauza mediului stressant. Cat de grav e (folosind formula cu nr pachete si ani de
fumat); in ce stadiu al modelului transteoretic se afla; ce terapii recomanzi; ce pasi/plan trebuie
sa urmeze medicul?
Rezolvari:
A. - se afla in stadiul de contemplare al modelului transdeoarece doreste sa faca o schimbare, dar
aparent nu poate
- se recomanda terapia de relaxare pt ca sta in mediu stresant
B. Boala este cronica e fumator inrait
Psihoterapie de grup
Este bine ca a facut ceva concret sa se lase si a venit la doctor
Se recomanda activ practice si relaxante: pescuit
C. *PA=nr ani*pachete/zi=30*1=30
PA>20 => probabilitatea imbolnavirii creste semnificativ (cancer, BPOC, accidente vasculare)
*terapii:~hipnoza- scurticrcuitarea mecanismelor de rezistenta ale fumatorului, construite in jurul
dependentei psihice
~psihoterapia de grup - faciliteaza catarsisul, perceperea si furnizarea de solidaritate,
invatarea unor noi strategii de coping
*planul medicului curant: adresarea motivelor reale care in fac sa fumeze, cooperarea unui plan
realist de tratament, subliniera progreselor inregistrate de pacient si nefurnizarea de iluzii si sperante
nerealiste legate de impactul renuntarii la fumat.

Nr8 Pacienta de 16 ani, se prezinta la psiholog/psihoterapeut pentru ca are probleme

serioase. Pacienta s-a despartit de prietenul ei cu care era impreuna de o luna. Vrea sa apeleze la
psihoterapie pt ca a citit intr-o revista cum un star, care s-a dus la psiholog/psihoterapeut, si-a
rezolvat problema. La anamneza s-a sesizat instabilitate pe plan emotional. Pacienta nu acuza
semne si simptome, dar vrea sa-i demonstreze prietenului ei ca a facut-o sa sufere. Care ar fi
indicatiile si contraindicatiile psihanalizei in cazul ei? Ce ar trebui/nu ar trebui sa spuna si sa faca
medicul?
Rezolvari:
A. Psihanaliza este mult prea invaziva pt ea si se recomanda o metoda mai simpla precum psihoterapia
cognitiv comportamentala.
B. Nu se potriveste psihanaliza, pt ca ea e pt tulburari de tip borderline, de alimentatie, anxietate si
depresie
- Ea vrea sa demonstreze ceva ca urmare a santajului emotional exercitat asupra ei
- INDICATII: catharsis, insight ca sa inteleaga simptomele si sa fie luminata dupa ce doctorul ii
da sfaturi
- CONTRAINDICATII: sa nu fie prea mult transfer din partea doctorului, timp lung, scumpa
- Psihanaliza nu ii trebuie ei, ci ii trebuie PTCgC, unde terapeutul sa o asculte, sa vorbeasca cu ea,
sa ii evidentieze calitatile
C. *psihologul trebuie sa o informeze pe copila in ce consta psihanaliza, care sunt implicatiile
acesteia, cu avantajele si dezavantajele ei, intrucat exista rsiscul ca revista sa nu fie una de specialitate sis
a nu furnizeze suficiente informatii despre aceasta psihoterapie.
* pentru a obtine rezultate favorabile (facilitarea catharsisului= eliberarea pacientului, insight-
ul=intelegerea cauzelor problemei, cresterea autonomiei pacientului), copila trebuie sa fie informata ca
psihanaliza este o metoda profunda de terapie, care poate vindeca sau traumatiza in egala masura, de
aceea motivatia ei trebuie sa fie una puternica.
2. Grile:
- transtheoretical model of behaviour change
- relatie medic-pacient in chirurgie
- teorii cu privire la alcoolism
- endofenotipuri
- semne si simptome
- studii genetice
- tipuri de alcoolici
- ce inseamna hospice
- scanarea PET
- psihoterapii
- neuromediatori
- acetilcolina si inhibitorii ei
- serotonina

3. Sinteza biologic
a. Nuclei hipotalamici secretori
b. Hipotalamus structura si functii
c. Efectele hormonilor androgeni asupra comportamentului
d. ADH si diabetul insipid
e. Catecolamine si cortizol
f. Anorexie si bulimie
g. Ce influenteaza scaderea si cresterea apetitului
R: scaderea glicemiei, hormonii leptina si grelina, stimularea zonelor de satietate (nucleul
ventromedial) si foame (nucleul lateral) din hipotalamus. anxietatea, bulimia nervoasa,
noradrenalina, adrenalina scad apetitul
h. Efecte ale disfunctiei hormonilor tiroidieni asupra comportamentului
R: HIPERtiroidism - foarte energic, labilitate, insomnii, cosmaruri, atentie mica
Hipotiroidism - lentoare, mixedem, crize de plans, depresie
i. Mecanisme endocrine ale obezitatii
j. Implicarea sistemului endocrin in foame
k. Reglarea sexualitatii
l. Enumerati 4 hormoni implicati in evolutia functiei sexuale
m. Criterii de diagnostic pentru bulimie
R: greutate constanta, mananca si vomita, iritatie faringiana, gastrita, constipatie, pe fond
nervos-instabil emotional, nebunii din asteamananca si dupa aia se simte prost ca a
mancat.
4. Sinteza psihosocial
a. Factorii genetici si de mediu in schizofrenie importanta si legatura dintre ei
b. Dificultati pe care le intampina un studiu genetic
c. Psihanaliza, hipnoza, psihoterapia cognitiv-comportamentala avantaje si dezavantaje
d. Numiti si descrieti pe scurt 3 modele teoretice in formarea dependentei (alcool, fumat,
droguri etc)
e. Importanta sperantei la un bolnav incurabil
f. Principalele deosebiri intre modelul traditional si cel modern de acordare a bolnavilor incurabili
g. Comparatie intre chirurgia de urgent si cea de transplant/estetica
h. Imageria dirijata, ce este, implicatii clinice - bolnavi chirurgicali - ii pui sa isi imagineze
durerea sa isi reduca intensitatea ?!?

Factorii genetici si de mediu in schizofrenie importanta si legatura dintre ei

-background-ul genetic cel mai important
-agregarea familial a bolii
-vulnerabilitate crescut de apariie a bolii, n funcie de gradul de rudenie cu persoana bolnav
-teoriile familiale rolul ambiguitii mesajului emoional parental:
-divorul emoional raporturi convenionale ntre prini care se lupt
pentru supremaie, copilul fiind pus n situaia de a alege ntre mam i tat => copilul evadeaz
ntr-o lume imaginar n care se simte n siguran
-ambivalena afectiv (double bind) mediu familial cu mesaje emoionale ambigue i
eventual contrare => evadare ntr-o lume mai sigur
-atitudine parental de tip gardul de cauciuc (rubber fence) limitele familie-lume imprecis
trasate, influennd negativ capacitatea de individuaie a adolescentului (ngrdirea libertii n familie i
riscul de a se simi antajat de propria familie dac iese din mediul familial)

Schizofrenia: Combinatia dintre factorii genetici si cei externi joaca un rol in dezvoltarea
schizofreniei. Persoanele cu istoric familial de schizofrenie care sufera o psihoza tranzitorie sau
autolimitanta au riscul de 20 - 40 % de a fi diagnosticati dupa un an.

Factori genetici: Ereditatea variaza datorita dificultatii separarii intre efectele geneticii si ale
mediului extern. Cel mai mare risc de a dezvolta schizofrenie intervine cind pacientul are o ruda
de primul grad cu aceata boala; peste 40 % dintre gemenii monozigoti dintre cei cu schizofrenie
sunt afectati. Probabil sunt implicate mai multe gene, fiecare cu un efect minor.

Mediul inconjurator: Factorii mediului extern asociati cu dezvoltarea schizofreniei

cuprind mediul de viata, folosirea de droguri si stresorii prenatali. Stilul parental pare a nu fi
implicat, desi persoanele cu parinti sustinatori se dezvolta mai bine decit cei cu parinti citici.
Viata intr-un mediu urban in timpul copilariei sau ca adult a fost descoperita a creste riscul de
schizofrenie cu 2 procente. Alti factori care joaca un rol important cuprind izolarea sociala si
imigrarea legata de adversitatea sociala, discriminarea rasiala, disfunctiile familiale, somajul.
Experientele din copilarie de abuz sau trauma sunt factori de risc pentru diagnosticul de
schizofrenie mai tarziu in viata.
Dificultati pe care le intampina un studiu genetic
- mecanismul de transmitere genetica: depinde de gradul de penetranta dat de genele transmise
- dificultatile metodologice: dificultatea de gasire si de obtinere a acceptului de participare a
subiectilor; limitele etice; durata mare a studiului; izvoarele biografice incomplete,
inaccesibilitatea la tot arborele genealogic al subiectului; existenta unui continuum intre
normalitate si boala psihica

Psihanaliza, hipnoza, psihoterapia cognitiv-comportamentala avantaje si dezavantaje

Psihanaliza
A: constituierea si consolidarea transferului; catharsisul; pacientul initiaza singur procesul de
intelegere si acceptare; insight-ul pacientului ajuta la intelegerea cauzelor si rezolvarea
problemelor; creste autonomia pacientului
D: cost ridicat de timp si bani; necesitatea unei motivatii sustinute a pacientului; frecventa
sedintelor relativ ridicata; dependeta relativ mare de posibilitatile de insight si de nivelul de
inteligenta a pacientului; dependent de gradul de instruire a analistului; existenta unor riscuri mai
mari fata de alte terapii daca terapia este condusa neprofesionist sau intrerupta intempestiv
Hipnoza
A: atenueaza anxietatea, atacurile de panica, dependenta de substante si durerea perceputa la
pacienti; utila in preventia si managementul sdr rustout si burnout la medici
D: Contraindicaii la: - psihotici; - epileptici; - depresie major; - anumite psihopatii (paranoid,
isteric).
PTCgC
A: terapie de scurta durata, mai realistica decat psihanaliza, poate fi aplicata la majoritatea
pacientilor, eficienta in boli psihosomatice, boli pshice (depresie, fobie, anxietate, tulburari de
panica), alcoolism, dependenta de fumat
D: depinde de specificul problemei pacientului, de durata de evolutie a bolii, de predispozitia
ereditara sau determinismul multifactorial

Numiti si descrieti pe scurt 3 modele teoretice in formarea dependentei (alcool, fumat,

droguri etc)
Teorii genetice, teorii bazate pe efectul antistress la alcool, teorii ale invatarii consumului de alcool
T1: transmiterea genetica ar fi incrimitata in special in aparitia dependentei precoce si
este determinata mai mult de tipul personalitatii
T2: persoana asociaza consumul cu scaderea presiunii pentru adoptarea unor decizii ce
trebuie sa fie corecte si rapide
T3: sunt fie la nivel microsomal- familie sau grup de prieteni sau macrosomal -
nesiguranta, saracia

Importanta sperantei la un bolnav incurabil

Speranta este foarte importanta in cazul bolnavilor incurabili. Nu orice tip de speranta
este benefica insa, aici fiind necesara distinctia intre speranta oarba si cea realista. Speranta
oarba (nerealista) poate primejdui relatia medic-pacient prin scaderea compliantei pacientului.
El fiind deceptionat si ajungand sa creada ca are control asupra situatiei sale. Speranta realista a
fost asociata insa cu conceptul de robustete si cu vointa de a spera, aceste persoane avand
secretii crescute de endorfine si secretie scazuta de cortizol, astfel prin imunostimularea celulelor
NK, sunt activate noi resurse de rezistenta a organismului.
Principalele deosebiri intre modelul traditional si cel modern de acordare a bolnavilor
incurabili
Modelul modern (a) vs. modelul tradiional (b) de ngrijire a pacientului incurabil
(a) se acord atenie psihologiei bolnavului, i se acord asisten psihologic i lui, i
familiei, pacientul afl diagnosticul mai devreme, nu i se ascunde adevrul.
(b) nu acord suficient atenie psihologiei bolnavului, nu acord asisten psihologic
pentru familie, bolnavul afl diagnosticul prea trziu, psihologul are un rol secundar, nu se
preocup suficient de calitatea vieii.

Comparatie intre chirurgia de urgent si cea de transplant/estetica

In cazul chirurgiei de urgenta timpul de interactiune este scazut acest lucru generand
anxietate si frustrare pacientului.
In cazul chirurgiei estetice sau de transplant timpul de contact in perioada preoperatorie
este mai mare, medicul trebuie sa-i explice pacientului interventia si riscurile acesteia. Apare
ambivalenta afectiva a pacientului fata de medic daca medicul nu a moderat suficient asteptarile
pacientului fata de interventie.
In cazul chirurgiei estetice trebuie evaluata starea psihica a pacientului, medicul trebuie
sa se asigure ca acesta nu este un "surgeon shopper", pacientul fiind nemultumit de rezultatul
operatiei.

Imageria dirijata, ce este, implicatii clinice

Imageria dirijata este o tehnica similara cu relaxarea. Acest exercitiu pune bolnavii
chirurgicali sa isi imagineze durerea si sa ii manipuleze parametrii acesteia pentru a-i reduce
intensitatea. Imageria dirijata s-a dovedit eficienta, reducand numarul de zile de spitalizare si
crescand satisfactia pacientului dupa interventia chirurgicala.