Sunteți pe pagina 1din 11

Studiu individual nr.

1.Particularitile de preparare a derivatelor sosului rou


de baz, sortimentul, folosirea culinar, cerine fa de
calitate.

2.Particularitile de preparare a derivatelor sosului alb pe


baz de bulion de carne, sortimentul, folosirea culinar,
cerine fa de calitate.

3.Particularitile de preparare a derivatelor sosului alb pe


baz de bulion de pete, sortimentul, olosirea culinar,
cerine fa de calitate.

4.Sortimentul sosurilor pe baz de bulion de ciuperci,


carcateristica, cerine fa de calitate.

1.Particularitile de preparare a derivatelor sosului rou


de baz, sortimentul, folosirea culinar, cerine fa de
calitate.

Sortimentul sosurilor de carne este foarte variat. Ele se impart in doua grupuri: brune si
albe. Initial se prepara aaa numitele sosuri de baza (fonduri), iar din ele adaugind diferite
produse diverse varietati (sosuri derivate).

Sosul brun de carne si derivatele lui. Faina dextrinizata in brun racita pina la temperatura
de 60-70C se dilueaza cu o parte de bulion racit pina la temperatura de 40-50C (4 1 la 1
kg faina), se amesteca bine pina la omogenizare si se strecoara. Faina dextrinizata diluata
se introduce in restul bulionului adaugind sare, ceapa, morcov si pireu de tomate calite,
radacinoase albe maruntite si se fierbe de la 45 min pina la o ora. Spre sfirsitul fierberii se
adauga zahar, piper macinat, frunze de dafin. Sosul poate fi colorat cu zahar caramelizat.
Sosul pregatit se paseaza, se strecoara prin sita si se aduce pina la fierbere. Daca sosul de
baza se foloseste pentru servirea la masa sau prepararea bucatelor, atunci el se drege cu unt
sau margarina.
Sosul brun de carne serveste deasemenea la prepararea sosurilor derivate. Pentru aceasta
in el se adauga diferiti ingredienti (legume calite, fierte prin inabusire, castraveti taiati
marunt, capere s. a. m. d.) sau condimente gustative si aromatice (mustar s. a.).Fondul brun
se serveste la bucatele din masa pentru tocaturi, subproduse, afumaturi fierte, crenvursti,
debretine; derivatii fondului brun la bucatele de carne prajita. Multe din sosurile brune se
folosesc pentru brezarea carnii si legumelor. In scopul imbunatatirii gustului sosurilor
brune in ele se poate adauga sos lujnii (30-56 g la 1 kg), glutamat de natriu, cubusoare
de bulion, bulion concentrat (fume). Toate sosurile derivate la sfirsitul preparrii se dreg cu
unt sau margarina.

Sortimentul

sos brun cu vin;


sos de ceap;
sos de ceap si mutar;
sos cu ceap i castravei;
sos cu radcinoase;
sos brun cu cep i ciuperci;
sos rou dulce acriu;
sos rou cu capere;

Sosul brun de carne servete deasemenea la prepararea sosurilor derivate. Pentru aceasta n
el se adaug diferii ingredieni (legume clite, fierte prin nbuire, castravei tiai
mrunt, capere sau condimente gustative .

Sosul brun se servete la bucatele din masa pentru tocaturi, subproduse, afumturi fierte,
crenvurti, debre- ine; derivaii fondului brun la bucatele de carne prjit. Multe din
sosurile brune se folosesc pentru brezarea crnii i legumelor. In scopul mbuntirii
gustului sosurilor brune n ele se poate aduga sos lujni (30- 56 g la 1 kg), glutamat de
natriu, cubuoare de bulion, bulion concentrat (fume). Toate sosurile derivate la sfritul
preparrii se dreg cu unt sau margarina.

Sos de ceap (mironton). Ceapa se taie mrunt i se clete uor cu margarina. Apoi se
adaug piper boabe, frunze de dafin, oet i se d n clocot. Oetul se evapor aproape
complet. Ceapa clit se adaug n sosul brun, se fierbe 10-15 min i se drege cu
margarina. Sosul de ceap se folosete la gratinarea i brezarea crnii, se servete la carnea
prjit (langhete ), bitokuri, prjoale.

Sos brun cu ceap i castravei. In sos se adaug cas-travei marinai sau murai tiai
mrunt, curii de coaj i semine, sos Iujni, se d n clocot i se drege cu margarin.
Se servete la file, langhete, bitokuri, prjoale.
Sos de ceap cu mutar (rober). Ceapa se taie mrunt, se clete cu grsime, se
incorporeaz n fondul brun i se fierbe 10-15 min. Se adaug mutar de mas, sos Iujni
i margarin. Acest sos nu se admite de fiert, deoarece, n acest caz mutarul coaguleaz i
i pierde aroma. Sosul se servete la bucatele din carne prjit (de porc), crna prjit i
crenvurti, subproduse fierte (ujer), la tocturi.

Sos cu rdcinoase. Morcovul, ptrunjelul, elina, ceapa, ardeiul gras se taie pai subire i
se clete cu grsime. Legumele clite se adaug n sosul brun, se fierb 10-15 min. Sosul
se folosete la brezarea chiftelelor i crnii.

Sos brun cu estragon. Tulpinile de estragon se ncorporeaz n fondul brun, se adaug


bulion fume i se fierbe 25-30 min. Apoi sosul se strecoar. Frunzuliele de estragon se
spal n ap rece, se acoper cu vin alb sec, se aduce pn la fierbere i se ncorporeaz n
sosul strecurat. Se servete cu carne prjit, cotlete naturale din carne de viel, porcine i
ovine, gini i pui prjii, cu bucate din ou.

Sos brun cu ceap i ciuperci. Ceapa se taie mrunt i se clete cu margarin, se adaug
ciuperci fierte tiate pai mrunt i se clesc mpreun nc 3-5 min. Apoi ceapa i
ciupercile se ncorporeaz n sosul brun, se adaug piper boabe, frunze de dafin i se fierbe
10-15 min. La sfritul fierberii se introduce vin alb sec. Se servete cu bucate din vnat
prjit, cotlete naturale din carne de viel, ovine i de porcine, se folosete la gratinarea
petelui, crnii i legumelor.gratinarea petelui, crnii i legumelor.

Sos brun cu vin (sos madera). In fondul brun se adauga vin viert (madera, muscat,
malaga, portwein), se aduce pina la fierbere si se drege cu margarina. Se serveste la file,
langhete, rinichi prajiti, sunca si limba fierte.

Sos cu prune uscate. Prunele uscate se aleg, se spala, se fierb intr-o cantitate mica de apa
si se indeparteaza simburii. Nucile se curata de coaja si de invelis si se maruntesc. In
zeama de prune uscate se introduc fructe uscate fierte, nuci, ienibahar boabe, se brezeaza
in vas cu capac timp de 7-10 min, se uneste cu fondul brun, se incalzeste pina la fierbere si
se introduce vin rosu sec sau otet.Se serveste cu carne si pasare fiarta si brezata.

Sos brun de coacaza. Oasele afumaturilor se prajesc cu radacinoase si ceapa, se introduc


in bulionul brun, se adauga piper negru boabe, se brezeaza in vase cu capac timp de 25-30
min, se strecoara si se uneste cu sosul de baza brun. Se adauga dulceata de coacaza neagra
sau magiun, se introduc verdeturi taiate de patrunjel si estragon, ienibahar boabe si se
fierbe 10-15 min, se adauga vin rosu sec si se drege cu margarina. Se serveste la bucatele
din carne de vinat, la preparate din carne de pasari salbatice si carne prajita, tocaturi.
Cerinte fata de calitate
Sosuri brune de carne. Sosurie trebuie s aib gust saturat de carne, asemntor cu gustul
sucului provenit la prjirea crnii, cu nuan acr-dulcie, culoarea de la cafenie pn la
brun-rocat, aroma legumelor clite i mirodeniilor. Mirosul frunzei de dafin nu trebuie s
prevaleze n buchet. In sosurile cu vin trebuie s fie bine pronunat aroma vinului.
Oetul nu trebuie s se simt n sosuri. n sosurile de ceap ,ceapa tiat mrunt. Aceste
sosuri au arom puternic de ceap clit i mirodenii. Rdcinoasele din sosurile cu
ingredieni trebuie s fie moi. Nu se admit legume rsfierte sau insuficient ptrunse.

2.Particularitile de preparare a derivatelor sosului alb pe


baz de bulion de carne, sortimentul, folosirea culinar,
cerine fa de calitate.

Sos alb de baza


Faina se cerne.Ceapa se curate,se spala si se taie marunt.Patrunjelul,telina se curate se
spala si se taie felii.Lamiia se spala si i se extrage sucul.
Untul se topeste intr-o cratita se adauga faina si se dextrinizeaza,amestecind continuu pina
compozitia capata o culoare galbuie.Faina dextrinizata se lasa sa se raceasca pina la
temperatura de 60/70C,apoi se dilueaza treptata cu supa de oase fierbinte avindu-se grija
sa nu formeze aglomerari.Sosul se da in clocot,se adauga legumele si se fierbe 25/30 min
la foc moderat.Spre sfirsit se adauga sare,piper,foi de dafin,suc de lamiie.Spre sfirsit se
adauga sare,piper,foi dedafin,suc de lamiie. Cind sosul a fiert se strecoara printr-o sita
fina.Deasupra se pun bucati de unt pentru a nu forma crusta.Se mentine cald

Prezentarea i servirea
Sosul se prezinta in sosiera.Se serveste cald la preparate din carne fiarta.Se utilizeaza la
prepararea derivatelor.

Sortimentul

sos alb fond brun;


sos alb cu ou;
sos alb cu legume;
sos alb cu capere;
sos alb de rosii;
Sos alb cu ou. Gblenuurile oulor crude se freac cu bucele de unt sau margarin, se
adaug puin frica sau bulion i amestcnd continuu se nclzete pe baia cu ap la
temperatura de 60-70C pn la ngroa- re. Acest amestec se incorporeaz n fondul alb
rcit pn la temperatura de 70C. Sosul se drege cu nucoar de muscat ras i cu acid
citric. Se servete la preparatele de carne de viel fiart prin nbuire i fiart, de gini,
pui, carne de ovine.

Sos alb de tomate. Pentru prepararea sosului ceapa i morcovul tiate mrunt se clesc cu
margarin, se adaug pireu de tomate, rdcinoase albe i se continu clirea nc 15-20
min. Apoi se unete cu fondul alb i se fierbe 30 min. La sfritul fierberii se pune sare,
piper mcinat i acid citric. Sosul se strecoar, pasnd rdci- noasele. Dup care sosul din
nou se d n clocot. Dac sosul se consum ca atare, atunci el se drege cu acid citric i cu
grsime, se introduce vin alb sec.
Se servete ia preparatele de carne prjit, subproduse (creieri) i legume.
Sosul servete ca baz pentru prepararea sosului de tomate cu ciuperci .

Sos cu vin alb. Fondul alb se drege cu acid citric, se aduce pn la fierbere i se introduce
vin alb sec. Se drege cu margarin sau unt. n sos se pot aduga ampini- oni fieri prin
nbuire. Sosul cu vin alb se servete la preparatele de carne fiart prin nbuire, de gini,
pui, carne de viel.

Cerinte fa de calitate
Sosuri albe de carne, de tomate i de smntn. Gustul sosurilor albe de carne trebuie s fie
saturat (de bulion de carne sau gin), cu aroma rd- cinoaselor albe i cepei clite; sosul
cu vin alb are gust plcut acriu. Consistena este elastic ca la fric, fr aglomerri i
granule. Culoarea alb sau cafea-cu-lapte. Aroma fin, fr miros de frunze de dafin.
Lipsa acidului citric n sosul cu vin alb i sosul alb cu ou este considerat ca defect.

3.Particularitile de preparare a derivatelor sosului alb pe


baz de bulion de pete, sortimentul, folosirea culinar,
cerine fa de calitate.

Sosurile de peste se prepara in acelasi mod ca si sosurile de carne, insa pe baza bulionului
de peste. Ele se servesc la preparatele de peste fiert prin inabusire. Toate sosurile de peste
se prepara cu faina dextrinizata in alb.

Sos vin alb. In fondul alb se adaug vin alb sec, se d n clocot i se rcete pn la
temperatura de 70C. Glbenuurile de ou se freac cu bucele de unt, se introduc n
bulion, amestecul obinut se nclzete pe baia cu aburi pn la ngroare. Liezonul obinut
se unete cu sosul alb. Sosul se drege cu acid citric. Se servete la petele fiert prin
nbuire.
Sos alb cu moare de castravei. In fondul alb sau n sosul de pete cu vin alb se adaug
moare de castravei fiart, strecurat i se fierbe 510 min. Concomitent se poate aduga
vin alb sec.

Sos de tomate. Se prepar la fel ca i sosul de tomate preparat pe baza bulionului de carne.
Se servete la preparatele de pete fiert i prjit i la tocturi de pete.

Sos de tomate cu legume. Sosul se servete la preparatele de pete fiert, fiert prin nbuire
i prjit i la tocturi de pete. Pentru prepararea lui morcovul, ptrunjelul i ceapa se taie
cubuoare mici, se clesc cu margarin, se ncorporeaz n sosul de tomate, se adaug
mirodenii i se fierbe 1015 min. Sosul se drege cu vin alb sec, margarin sau unt.

Cerine fa de calitate
Sosuri de pete. Sosurile trebuie s aib gust specific bine pronunat i aroma
rdcinoaselor albe, petelui, mirodeniilor. Defectul principal concentraia insuficient a
bulionului. Dac la fierbere din capurile de pete n-au fost ndeprtate branhiile sau au fost
ru splate deeurile alimentare, sosurile de pete au gust amrui. Defectele elementelor
de adaos (ingredienilor) snt: prezena mslinilor cu smbure (smburii trebuie ndeprtai),
curirea proast a rdcinoaselor, nerespectarea formei cie tiere, .prezena castraveilor
necurii sau rscopi (n sosurile rusesc i rasol). In afar de aceasta, lipsa vreunui
ingredient este calificat drept rebut. O nclcare deosebit de frecvent este lipsa
rdcinoaselor albe.

4.Sortimentul sosurilor pe baz de bulion de ciuperci,


carcateristica, cerine fa de calitate.

Sosurile de ciuperci au arom puternic i gust speri fie. Se servesc mai frecvent la
preparatele de crupe i cartofi, gustul i mirosul crora snt slab manifestate.
Pentru prepararea sosului cu ciuperci fina dextrinizat cu grsime se dilueaz cu zeam
fierbinte de ciuperci, se fierbe 4560 min i se strecoar. Ciupercile albe uscate se fierb,
se taie i se clesc cu ceap tiat mrunt. Apoi ciupercile i ceapa se ncorporeaz n sos i
se fierb 1015 min. Sosul se drege cu sare, piper i unt sau mar- garin. Acest sos se
consum ca atare, sau la prepararea altor sosuri derivate.

Sos de ciuperci cu pireu de tomate. In sosul de ciuperci de baz se ncorporeaz pireu de


tomate clit cu grsime aparte i se fierbe 1015 min.

Sos de ciuperci. n sosul de ciuperci cu pireu de tomate se adaug zahr, oet, stafide,
prune uscate fr smburi, piper boabe, frunze de dafin i se fierbe 10 15 min.
Studiu individual nr.6

1.Sortimentul supelor reci pe baza de cvas ,chefir,fiertura


de sfecla,fierturi de fructe si pomusoare,caracteristica
lor,cerinte fata de calitate,durata pastrarii.Garniturile
servite la supele dulci,sortimentul, carcateristica,reguli de
servire.

2.Supele de concentrate si semifabricate, sortimentul,


caracteristica, regulile de utilizare.

1.Sortimentul supelor reci pe baza de cvas ,chefir,fiertura


de sfecla,fierturi de fructe si pomusoare,caracteristica
lor,cerinte fata de calitate,durata pastrarii.Garniturile
servite la supele dulci,sortimentul, carcateristica,reguli de
servire.

In perioada estivala de o mare cerere din partea consumatorilor se bucura supele reci.
Deosebit de larg ele sint raspindite in raioanele cu clima calda. Baza lichida a acestor supe
poate fi cvasui de piine, zemuri de sfecla, cvas de piine impreuna cu zeama de sfecla,
zemuri de fructe.

Cvasul de pine este un agent eficient de deschidere a poftei de mncare, potolete bine
setea, exercit o aciune tonifiant. Zemuriie de sfecl se dreg cu oet sau acid citric. Ele
conin glucide, sruri minerale i deasemenea stimuleaz secreiile gastrice.

Reetele majoritii acestor supe includ ceapa verde, mrar, ridiche de lun, castraveti,
mcris, spanac, ceea ce le face s reprezinte o surs important de vitamine.La aceasta
grupa se refera supele de baza cvasului (okroska, botvinie), pe baza zemei de sfecla
(sfekolnik, borsuri reci) si pe baza zemurilor de fructe.

Supe pe baza cvasului: ocrosca de carne, asorti de carne,de legume,de ural.


Supe pe baza chefirului: orcrosca de carne, asorti de carne,ocrosca de legume.
Supe pe baz de fiertur de sfecl: sfekolnik.
Supe pe fiertur de fructe i pomuoare: mere,caise,fructe uscate,fructe proaspete,
prune,pireu din fructe.
Prepararea cvasului de pine.
Se ia pine de secar,pinea se uscuc se taie cubulee,marunte n rol.Pinea se
rumenete,apa fiart se rcorete pn la 80C,n ap rcorit se ntroduce pinea se lasa 1-
1.5 h.Dup se strecoara lichidul in acest lichid se adauga zahr drojdie ,la fermentare se
pune pinea la 8-12 h.La cald la capac cu tifon,se pun stafide, schiming,frunze de ment.

Okroka. Pentru prepararea supei okroka, mutarul se freac cu glbenuurile oulor


fierte, sare i zahr, i se dilueaz cu cvas rcit. In cvasul dres nainte de servire se introduc
produsele pregtite i rcite. Componentele de baz ale supei okroka snt ceapa verde i
castraveii.-. Ceapa verde se alege, se spal, se taie mrunt i se freac cu sare. Castraveii
se spal, se cur (cu excepia celor de ser) de coaj i se taie cubuoare mrunte.

Albuurile oulor fierte se taie mrunt. In afar de aceasta n componena supei okroka
pot intra produse de carne fierte (carne slab, unc i salam), cartofi fieri (n okroka de
legume), ridiche de lun. Toate aceste produse deasemcnea se taie cubuoare. Okroka se
servesc cu smntn i verdea de mrar. Supele de tip okroka pot fi de diferite varieti n
funcie de garnitura produselor de carne (de carne, asorti de carne, de vnat i viel . a. m.
d.) i legume (fr cartofi, de legume cu cartofi, broajb, nap i ridiche de lun).

Sfekolnik. Baza sfekolnikului este sfecla. Pentru prepararea lui sfecla curit se taie pai.
Dac se folosete sfecl tnr, atunci se taie deasemenea i pedunculele n bucele cu
lingumea de 2-3 cm. In sfecl i pedunculele tiate se toarn ap, se adaug oet i se
brezeaz. Cu 10-15 min pn la ptrundere se adaug tulpina i frunzele tiate mrunt.
Sfecla pregtit se rcete n zeam, morcovul se taie pai i se fierbe prin nnbuire
separat. Sfecla rcit i morcovul fiert prin nnbuire se acoper cu cvas, se adaug
castravei proaspei, ceap verde tratai la fel ca i pentru okroka. La servire n sfekolnik
se ncorporeaz smntn, o jumtate de ou fiert tare, verdea de mrar. Folosirea tulpinii
i a frunzelor la prepararea sfekolnikului permite consumarea raional a sfeclei tinere.

Bors rece. Borsul rece se prepara la fel ca si sfekolnikul, insa in locul cvasului se foloseste
zeama de sfecla. El poate fi servit cu carne, peste.

Sci verde rece. Macrisul si spanacul dupa tratarea preliminara se fierbe si se paseaza la fel
ca si la prepararea supei sci verde calde. Cartofii se taie cubusoare marunte, se fierb cu o
cantitate mica de apa si se racesc (zeama se foloseste la prepararea supelor sci). Ceapa
verde si castravetii se trateaza la fel ca si pentru okroska. Macrisul pasat si spanacul se
unesc cu zeama, se adauga apa rece fiarta, se potriveste de sare, acid citric si se
incorporeaza celelalte produse. Supa sci verde poate fi preparata cu carne (pe baza
bulionului de carne), cu peste (pe baza zemei de peste), numai din macris sau spanac.

Botvinia. Spanacul si macrisul fierte separat se paseaza, se raceste si se dilueaza cu cvas,


se adauga sare si zahar. In scopul aromatizarii se poate adauga coaja de latniie taiata
marunt. Partea lichida a supei botvinia se serveste in strachina de supa. Separat pe platou
peste fiert( specii de nisetru, salau sau crabi conservati) si garnitura de legume: ceapa
verde taiata marunt, marar, castraveti proaspeti taiati pai scrut, hrean ras.
Supe pe baz zemurilor de fructe. Supele dulci se prepar din fructe proaspete i uscate,
pomuoare, sucuri, pireuri i siropuri de fructe. Mai nti se pregtete baza lichid. Merele
i prsadele se cur de coaj i semine, se taie sferturi sau felioare, cojile splate se
acoper cu ap, se fierb, zeama se filtreaz, se toarn deasupra fructelor tiate, se adaug
zahr, scorioar i se fierb.

Viinile, prunele se aleg, exemplarele mari ntregi se separ de smburi; exemplarele mici
cu smburii se acoper i se pun n sup la servire. n supe se pot ncorpor cu 15-20 min,
zeama se strecoar prin sit, pasnd pomuoarele, se adaug zahr, viine i prune curaite
de smburi i se fierb 5-6 min.

Caisele uscate fr smburi se spal, se toarn ap rece peste ele, se fierb n vas acoperit
pn la nmuiere i se paseaz mpreun cu zeama. Rchielele se spal, se piseaz, se
scurge sucul i se pstreaz n frigider; tescovina se acoper cu ap, se fierbe, se filtreaz,
se adaug n zeam suc de rchiele i zahr. Cu zemurile de fructe obinute se
cleisterizeaz amidon de cartofi. Pentru aceast amidonul se dilueaz cu ap i se ntroduce
n zeam fierbinte amestecnd energic.

Supele dulci se servesc reci cu diferite garnituri: macaroane fierte, paste finoase, orez,
sago, care se fierb separat i se pun n sup la servire. n supe se pot ncorpora colunai cu
fructe i pomuoare, pudinguri reci si budinci de crupe tiate cubuoare (1-1,5 cm).

Sup de fructe uscate. Fructe uscate se aleg, separind merele, prasadele de exemplarele
viermanoase si impuritati. Apoi fructele uscate se spala. Peste mere si prasade se toarna
apa, se fierb 10-15 min, se adauga stafide, caise uscate intregi, prune uscate si se fierb inca
10-15 min. Se introduce zaharul si se dizolva, se aduce supa pina la fierbere, apoi se
introduce amidonul diluat cu o cantitate mica de apa. In supa se cleisterizeaza amidonul
mestecind continutul continu si se potriveste dupa gust cu acid citric.

Supa din citrice.Portocalele ori mandarinele se spala,se curata de coaja,se taie


rondele.Cojile se taie pai,se blanseaza,se introduc in apa fierbinte si se aduc pina la punctul
de fierbere.Zeama obtinuta se raceste si se strecoara.Amidonul se dizolva cu zeama din
coji in raporul 1:4.Vinul se aduce pina la punctul de fierbere,se raceste.In zeama obtinuta
din cojile cotricelor se adauga zahar,fructele pregatite,se da in clocot si se fierb 3-4 min.La
sfirsit se adauga amidonul,amestecind continuu, se mai da o data in clocot si se ia de pe
foc.Se raceste,se adauga vin.Supa se poate prepara si fara vin.
Preparatul se prezinta in bol sau supiera.Se poate servi cu frisca batuta.Separat se pot servi
cu garnituri (budinci dulci,terciuri calde)Se serveste rece.

Okrosca de carne asorti. Carnea de vita,jambonul si limba de vita se fierb pina la


gatinta,se racesc si se taie cubusoare marunte.Ceapa verde se toaca marunt din norma se
terciuieste cu sare pina se elimina sucul.Galbenusurile oualor fierte tari se amesteca cu o
parte de smintina,mustar,sare,zahar si se dilueaza cu cvas de piine.Albusurile de ou se taie
cubusoare.Castravetii proaspeti daca au coaja grosolana se curata de coaja si seminte si se
taie cubusoare.
Produsele din carne preparate,albusurile de ou,ceapa verde si castravetii se introduc in
cvasul diluat,se amesteca.Okrosca se toarna in farfurie,se adauga restul smintinei si se
presoara cu verdeata de marar tocata marunt.
Okrosca de carne asorti poate fi preparata si pe baza de chefir.

Cerinte fata de calitate


Aspectul exterior:Produsele taiate cubusoare marunte,ceapa tocata.Se serveste cu
smintina si verdeata,marar.
Culoare:Cafenie-deschisa,tulbure.
Gust si miros:Gust acrisor un pic picant cu aroma produselor din carne,
castravetilor,mararului si cepei

Okrosca din legume. Cartofii si morcovul se fierb in coaja,se decojesc si se taie


cubusoare.Ceapa verde se toaca marunt si din norma se terciuieste cu sare,pina la
eliminearea sucului.
Albusurile oualor fierte tari se separa de galbenusuri si se taie cubusoare.
Galbenusurile se amesteca cu o parte de smintina,mustar,sare,zahar si se diluiaza cu cvas
de piine.In cvasul diluat se adauga castravetii proaspeti taiati cubusoare, ridiche taiata
cubusoare,morcovul si cartofii pregatiti,albusurile de ou si ceapa verde tocata.Se toarna in
farfurie si se serveste cu smintina si verdeata de marar toacata marunt.Okroca din legume
poate fi preparata si pe baza de chefir.

Cerine fa de calitate
Aspectul exterior:Legumele taiate cubusoare,isi mentin forma,cu jumatate de ou, servit cu
sminintina si verdeata.
Culoare:cafenie-deschisa,tulbure.
Gust si miros:Gustul acriu-dulciu,propriu legumelor,un pic picant cu aroma de
castraveti,marar si ceapa,sarat cumpatat.
Prezentarea i servirea
Preparatul se prezint in bol sau supier.Se poate servi cu fric batuta (10/15 g la
portie)Separat se pot servi diverse garnituri (fulgi de papusoi,de orez,budinci din crupe de
orez ori gris terci dulce de orez,paste fainoase,fierte cu zahar,coltunasi cu umpluturi dulci
din fructe.Se serveste rece ori cald.
2.Supele de concentrate si semifabricate, sortimentul,
caracteristica, regulile de utilizare.
Sfecla proaspt i marinat se folosete la prepararea borurilor i supelor sfekolnik fr
tratament termic suplimentar. Ea se ncorporeaz n bulioane la tel ca i sfecla brezat.
Condimentul pentru bor conine sfecl, morcov, ceap, ptrunjel, roii, grsime, fin,
zahr, oet i mirodenii n proporii prevzute de culegerile de reete. Din ele poate fi
pregtit oricare bor, adugind varz, cartofi, fasole i produse de carne conform reetei.

La prepararea borului din condiment n bulionul clocotit sau ap se introduc cartofi, varz
proaspt tiat mrunt i se fierbe pn la ptrundere (15/20 min), apoi se adaug
condimentul pentru bor, se aduce pn ia fierbere i se fierbe nc 10/12 min.
Pireul conservat de mcri, spanac i amestecul lor se folosete la prepararea supei ei.

Conservele de leguminoase (fasole, mazre sau linte cu carne de bovin, ovin i de porc
sau slnin) se folosesc la prepararea unui ir de supe. In bulionul clocotit sau ap se
introduc cartofi pregtii, se fierb pn la semiptrundere, iar apoi se adaug legume
rumenite, conserve de leguminoase i se fierbe 10 min.

Pireul conservat de mcri, spanac i amestecul lor se folosete la prepararea supei


sci.Conservele de leguminoase (fasole, mazre sau linte cu carne de bovin, ovin i de
porc sau slnin) se folosesc la prepararea unui ir de supe. In bulionul clocotit sau ap se
introduc cartofi pregtii, se fierb pn la semiptrundere, iar apoi se adaug legume
rumenite, conserve de leguminoase i se fierbe 10 min.

S-ar putea să vă placă și