1

MATERIALE DENTARE CURS ANUL III STOMATOLOGIE

Curs 1

Istoricul materialelor dentare

Printre cele mai timpurii exemple de proteze se numara structurile din aur ale fenicienilor,
etruscilor, grecilor si romanilor, care dateaza cu cteva secole Inaintea Inceputurilor crestinatatii.
Vechii babilonieni, asirieni si egipteni erau familiarizati cu aurul, argintul, cuprul si plumbul.
Fenicienii au contribuit la raspndirea acestor practici In bazinul mediteranean, fierul fiindu-le
cunoscut Inainte de anul 990 I. Hr.
Practica utilizarii coroanelor de aur si puntilor a Inflorit aparent In Etruria si Roma In perioada
700-500 I. Hr, ceea ce implica faptul ca aceste populatii aveau cunostinte despre sudura si alierea
aurului.
Dintii utilizati In vechile proteze erau fie uman, fie sculptati din dinti de animale. Aceasta
practica deriva probabil din Indeletnicirile lui HIPOCRAT (n.460 I. Hr.), care a utilizat ligaturile de
srma la imobilizarea fracturilor si a srmelor pentru contentii corpului de punte la dinti stlpi.
Obturarea cavitatilor a constituit , de asemenea, o preocupare a vechilor civilizatii.
CELSUS(sec. I d. Hr.). Recomanda obturarea cavitatilor extinse cu plumb.

Perioada medievala si cea moderna timpurie

Istoricii descriu progrese minore pna In anul 1500 d. Hr., dar se Indoiesc ca aceasta perioada
a fost marcata de inactivitate. Intre anii 1116 si 1289 au fost Infiintate la Bologna, Oxford, Paris si
Montpellier, universitati, avnd In componenta facultati de stiinte medicale. Primele carti de interes
denstistic au fost scrise In germana, In 1548 de WALTER HERMANN RYEF. Descrierea exerezei
dentine ramolite Inainte de obturarea cu aur, a fost facuta de GIOVANNI DE VIGO(1460-1520).
In perioada 1050-1122, dupa AL-RAZI, obturarea cavitatilor era realizata cu mastic, alaun,
miere. Utilizarea eugenolului a fost pentru prima data amintita de ABROISE PAR, pentru alinarea
durerilor de dinti. Acelasi autor, este creditat cu prepararea dintilor artificiali din os sau fildes.
Precursorul portelanului a fost introdus de J ACQUES GUILLEMEAU, Invatacel al Iui PR, prin
topirea anumitor ceruri, rasini, mastic, pulbere de perle si corali.

Evul mediu

1
 2

In lucrarea Incercarea asupra variatelor arte, In cartea IntIi, calugarul THEOPHILUS se

ocupa In principal de arte. Cartea a doua descrie predominant arta ceramica si furnizeaza o
descriere pertinenta a artei sticlarilor. In cartea a treia, autorul descrie lucrul cu metalele si atribuie
un spatiu considerabil activitatii aurarilor. Procedeul de turnare al metalelor a fost descris si de
artistul florentin BENVENUTO CELLINI In capitolul 41 al lucrarii Memorii (1558).

Debutul stiintei stomatologice

Stiinta stomatologica a fost fondata Intre 1600 si 1840. PIERRE FAUCHARD a descris
materialele si practicile timpului sau In cartea Le chirugien dentist, ou trait des dents (1728).
Prima mentionare a unei proteze partiale mobilizabile este facuta de LORENZ HAISTA (1683-
1758), citat de VINCENZO GUERINI.
PHILIPP PFAFF este creditat cu prima utilizare a modelelor de gips, obtinute pe baza unei
amprente de ceara (1756). Introducerea ceramicii, In 1789, este considerata una din cele mai
importante descoperiri. Dentistul francez NICOLAS DUBOIS DE CHEMANT a realizat In 1788 o
proteza monobloc din ceramica, iar In 1797 a descris portelanul In cartea Dissertation on Artificial
Teet. Dentistul italian GIUSEPPANGELO FONZI a obtinut primul dinte integral ceramic cu
mijloace de fixare din platina. (1806-1808).
In Marea Britanie, CHARLES MIEN a scris o carte In care descrie metoda transplantarii (1686).
In Edinburgh (1787), au fost preparate cavitati retentive pentru obturarea cu aur, iar JAMES SNELL
(1832) a folosit clestii pentru extractia dentara.

Materialele dentare au Inceput sa fie produse In America, la Inceputul sec. al XIX-lea., pna
atunci fiind importate din Europa.

Prima revista de specialitate din lume The American Journal of Dental Science a fost fondata In
1839, iar In 1840 ia fiinta prima societate dentara The American Society of Dental Surgers. Una
din primele actiuni ale acestei societati a fost sa interzica membrilor sai utilizarea amalgamului de
argint. Prima Facultate de Medicina Dentara The Baltimore College of Dental Surgery , a fost
fondata In acelasi an. Tot In 1840, CHARLES GOODYEAR a descoperit procesul de vulcanizare cu
caldura uscata a cauciucului, care a facut posibila introducerea acestuia ca material dentar sub forma
vulcanitului.

Perioada 1840-1900

Intre 1839 si 1884 au fost fondate In SUA 44 de jurnale de specialitate. Cele 103 societati
dentare, existente In acel an, au contribuit semnificativ la diseminarea informatiilor de specialitate.

2
 3

In 1844, S.S. WHITE a Inceput productia dintilor ceramici, preocupndu-se si de Imbunatatirea

formei si culorii lor, iar mai trziu a fondat compania S.S. White Dental Manufacturing, care alaturi de
firma Ney sunt printre cele mai vechi din domeniul producatorilor de materiale.

Anul 1844 marcheaza si prima amprentare cu gips. In 1847, gutaperca a fost utilizata ca si
material de obturatie de canal In amestec cu cloroformul, iar In 1883cu eucaliptolul.

A doua facultate de Medicina Dentara a aparut In Cincinnati In 1845. In 1855, ELISHA

TOWNSEND si mai trziu J. FLAGG (1860) au obtinut noi formule de aliaj argint-staniu. Folia de aur
coeziv a fost introdusa de ROBERT ARTHUR In Baltimore In 1855. ALFRED A. BLANDY (1856) a
dezvoltat placi din aliaj usor fuzibil, iar CHARLES MERRY (1858) a realizat un cablu flexibil pentru
antrenarea mecanismelor pieselor de mna. Piesa contraunghi a aparut In 1862. Utilizarea digii este
atribuita lui PINEAS TAYLOR BARNUM (1864). In 1850 a aparut coroana cu pivot de lemn, In 1878
coroana RICHMOND, urmata In 1885 de coroana DAVIS. In 1891, BLACK a publicat teoriile asupra
prepararii cavitatilor, iar In 1895, cele referitoare la amalgam.

Perioada de dupa 1900

In perioada 1900-1925 s-au intensificat preocuparile asupra testarii si Imbunatatirii materialelor

dentare, dar uniformizarea standardelor de testare a devenit intensa Incepnd cu anul 1950. In anul
1919, National Bureau of Standards, la solicitarea guvernului SUA, a formulat specificatiile
referitoare la amalgam. La ora actuala, toate specificatiile asupra materialelor dentare sunt formulate
de ADA Standards Committee on Dental Products.

Mai trziu se perfectioneaza instrumentele rotative, apar rasinile compozite, agentii de sigilare a
santurilor, foselor si fosetelor, cimenturilor polielectrolitice etc. De asemenea, asistam la diversificarea
surselor de fotopoliometizare, a materialelor compozite (ceromeri, polisticle,ormoceri), a sistemelor
integral ceramice, a tehnicilor de regenerare tisulara ghidata, aparitia unor sisteme noi de implantare
etc.

Materialele dentare

- reprezinta un important domeniu al medicinei dentare;

- sunt Intr-o continua diversificare astfel Inct sa corespunda cerintelor de pe piata;

3
 4

- toate materialele comercializate sunt Insotite de un prospect In care exista mai multe date
(compozitie, mod de utilizare, de pastrare, etc.) pe care specialistul care le foloseste trebuie sa le
cunoasca.

Evaluarea materialelor dentare

Oricarui material dentar elaborat Inainte de a fi lansat pe piata i se fac o serie de teste.

Biotestele se realizeaza In 3 etape obligatorii :

I. Teste biologice de laborator : se realizeaza In vitro si In vivo strict In laborator ;
II. Teste de laborator pe animale mari;
III. Teste clinice pe cazuri clinice care se ofera voluntar.
Atunci cnd se constata ca Intr-o etapa testul este pozitiv se opreste evaluarea si se
comunica observatia.
I) Teste de toxicitate si eliminare (teste primare) ; orientative dar nu foarte fine.

toxicitatea acuta sistemica (T.A.S.);

testul potentialul citotoxic si iritational;
testul potentialul alergic;
testul de evaluare a potentialul carcinogenetic (mutagen);
testul prin implantare.
Se fac preponderent In vitro.

Toxicitatea acuta sistemica

- se obtine din materialul pentru testat o suspensie care va fi administrata animalelor de laborator
/pe medii de cultura;

- suspensia se administreaza timp de 2 saptamni unui tip de soricei de laborator(albi);

- In acest interval grupul populational este zilnic evaluat, observat pentru a se nota efectul toxic-
partial/letal ;

- daca supravietuiesc mai mult de 50% -testul este negativ si se trece la testul urmator ;

- daca efectul suspensiei este iritant se opreste fabricarea materialului.

4
 5

Testul citotoxic-iritational:

a) In vitro: se aplica pe culturi celulare: fibroblasti animale de laborator sau limfocite umane T
dupa o prealabila cultivare a lor pe medii specifice de geloza (24-48 ore). Se aplica agar-agar si apoi
solutia de material testat. Se introduce In incubator, se examineaza efectul suspensiei asupra culturilor
celulare la 24, 48, 72 ore.
Daca la examenul obiectiv se observa o structura densa, omogena, nemodificata a culturilor
celulare = efectul netoxic, neiritational . Se va trece la etapa urmatoare.

Daca se observa aparitia unui halou In structura celulara = efectul citotoxic asupra culturilor
celulare datorat suspensiei = materialul este retrimis producatorului.

b) In vivo- suspensia este injectata animalelor de laborator, subcutan, intramuscular. Se

observa dupa 30-40 zile. Se sacrifica animalele, se realizeaza frotiuri din zona punctionata, se
observa microscopic. Se examineaza comparativ cu zona de vecinatate nepunctionata (macroscopic).

Testul alergic

Pe animale de laborator prin injectarea suspensiei, subcutan sau aplicatii locale (epicutan),
se va observa aparitia la sau nu a semnelor clasice (eritem si edem local), la 24 ore.

Daca ele sunt prezente materialul se va retrimite fabricantului pentru modificarea

compozitiei.

Daca nu apar semne de alergie se va trece mai departe la alt test.

Testul de evaluare a potentialului carcinogenetic

- In vitro (TESTUL AMES ,STILES) Testul AMES este un test cu actiune indirecta.
Suspensia de material se aplica pe mediu de cultura ce contine salmonella (incubare 24-48 ore) .

Pe acest mediu se va mai aplica un fragment de ficat si histidina inactiva (incubare 24-72 ore).

Se aplica agar-agar si suspensia de material dentar ;

Se incubeaza mixtura si se evalueaza la 24, 48 ore.

Daca suspensia are o actiune mutagena, ficatul ce secreta histidina va activa histidina inactiva,
favoriznd dezvoltarea salmonelelor.
5
 6

Efectul mutagen va fi pozitiv. !!!!!!!!

-In vivo- dureaza 2 ani si va fi asemanator cu cel de la testul citotoxic iritational.

Suspensia administrata subcutanat pentru 6 luni, la 1-2ani se sacrifica animalul, iar frotiurile
se analizeaza microscopic.

Cel mai concludent examen de evaluare a potentialului cancerigen.

-Testarea prin implantare :

Pentru testarea unui material cel mai elocvent test = testul implant preparat intraosos la animale
medii, mari (tibie-iepuri, cini). Se examineaza la 3 luni, 6 luni daca tesutul este biointegrat sau
respins.

II. Etapa de laborator

Biomaterialele se aplica In cavitatile coronare pe dintii animalelor mari de laborator (cini,

iepuri, maimute) .

Se practica cavitati reale In care sunt introduse materiale tip cimenturi, lineri.

La 30-40 zile dintii sunt extrasi Impreuna cu omologii, sunt sectionati, se obtin lame si se
examineaza microscopic efectul regenerator al pulpei sau efectul pulpotoxic (nociv).

Testarea este evaluata fata de scara standard a biocompatibilitatii.

La limita superioara se afla cimenturile pe baza de zinc oxid eugenol, desi scoala daneza
afirma ca eugenolul este un derivat fenolic cu potential chimico-toxic asupra odontoblastelor.
La limita inferioara se situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai intens efect pulpotoxic.
NECESITA OBTURATIE DE BAZA !

III .Testarea clinica

Pe subiecti voluntari.

6
 7

Se testeaza : -biotoleranta materialului, -

reactia de vitalitate (raspunsul organului pulpar) ;

-fenomenele subiective (gust, miros, culoare).

Daca suspensia trece de toate testele, materialul dentar va fi recomandat pentru a fi produs si
livrat retelei.

Caracteristicile standard ale unui biomaterial dentar :

sa fie neagresiv (netoxic) pentru organul pulpar ;

sa nu contina substante difuzabile In circulatia generala;
sa nu contina substante ce pot decalansa reactii alergice ;
sa nu contina substante cu efect carcinogenetic.

Atunci cnd practicianul prepara materialele dentare acestea sufera transformari fizico-chimice
(att In cabinet ct si In laborator) ele venind In contact cu tesuturile pacientului, medicului dentist si
tehnicianului dentar, fapt ce impune tuturor materialelor dentare sa fie inerte si sa nu actioneze negativ
asupra celulelor. Avem mai multe zone de contact :
- contactul buzelor, mucoasei jugale, gingiei, limbii, planseului bucal, boltei palatine a
pacientului In timpul amprentarii cu materialul de amprenta;
- tegumentele medicului de la nivelul degetelor In timpul unor manopere (inserarea si
Indepartarea amprentei de pe cmpul protetic);
- tehnicianul dentar pe tot parcursul procesului tehnologic are contacte la nivelul degetelor cu
diverse materiale, poate sa inhaleze pulberi formate din microparticule toxice ce se depun pe peretii
alveolelor pulmonare;
Asupra materialelor dentare actioneaza pe durata ct se gasesc In cavitatea bucala o serie de
factori nefavorabili pt structura lor fizico-chimica, care vor grabi deteriorarea acestor materiale, si
eliminarea acestora din cavitatea bucala.

Acesti factori se pot clasifica astfel:

1. Mecanici reprezentati de presiunile ocluzale determinate de contractiile muschilor ridicatori
ai mandibulei (materialele protezelor se pot fractura sau deforma In timpul actului masticator)
7
 8

2. Chimici:
a) reprezentati de pH-ul salivar: - daca Intre valorile pH-ului sunt diferente mari In mediul
salivar bazic sau acid apare o actiune distructiva asupra lucrarilor protetice confectionate din doua
aliaje prin tendinta de a se forma o pila electrica.
b) Variabilitatea senzitiva a tesuturilor specifica fiecarui subiect sau zonei topografice a
organului, de exemplu: rasinile acrilice sunt bine tolerate de tesuturile gingivale la unii pacienti , iar la
altii apar leziuni la nivelul paradontiului marginal datorate intolerantei pt aceste rasini, la unii pacienti
purtatori de proteze dupa insertia protezei manifesta simptome subiective (arsuri la nivelul de sprijin)
sau obiective (eriterm sau edem).
3. Microbieni flora microbiana din cavitatea bucala este polimorfa In mod obisnuit saprofita,
sub influenta unor factori locali (resturi alimentare abundente) si a factorilor generali (boli febrile,
avitominoze, boli cronice) se dezvolta flora microbiana patogena care elibereaza substante toxice ce
actioneaza asupra protezelor realizate din material organice.

Clasificarea materialelor dentare

I. Dupa caracteristicile structurii fizico-chimice:

1. Anorganice aliajele metalice;
2. Organice mase plastice, ceruri;
3. Mixte.
II. Dupa scopul pentru care sunt utilizate:
Pentru restaurarea integritatii morfologiei coronare;
Pentru ampretarea arcadelor dentare si a cmpurilor protetice;
Pentru confectionarea modelelor;
Materiale necesare pentru obtinerea tiparelor;
Materiale pentru confectionat proteze stomatologice (microproteze, punti dentare,
proteze partiale mobilizabile, aparate ortodontice);
III. Dupa timpul ct sunt In contact cu tesuturile din cavitatea bucala:
Materiale cu timp de contact redus ( - minute zile, spre exemplu materiale de obturatie
provizorie, materiale folosite pt amprentare);

8
 9

Materiale care au contact Indelungat cu tesuturile (ani) de exemplu materiale de

obturatie de durata, materiale din care sunt confectionate protezele, aparate ortodontice;
Materialele auxiliare folosite In laborator, de exemplu paste abrazive;
IV. Dupa specialitatea stomatologica In care sunt folosite:
Materiale folosite In odontologie;
Materiale folosite In paradontologie;
Materiale folosite In protetica dentara;
Materiale folosite In ortodontie;
Materiale folosite In chirurgia BMF.
V. Dupa spatial unde se desfasoara activitatea stomatologica:
o Materiele folosite In cabinet;
o materiale folosite In laborator.

PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE SI BIOLOGICE ALE MATERIALELOR

Foruri, asociatii si institute care reglementeaza dezvoltarea si avizarea materialelor dentare

Din dorinta de a folosi In stomatologie materiale ct mai bune att din punct de vedere functional,
ct si biomecanic, apare absolut necesara cooperarea strnsa Intre diferitele domenii de cercetare,
prelucrare, testare si standardizare a materialelor dentare.
Diferite organizatii internationale si nationale se ocupa cu stabilirea normelor In domeniul
stomatologiei. Scopul lor este de a defini cerinte tipizate, In vederea obtinerii unei calitati minime,
reproductible. Unele din aceste societati sunt:

Fdration Dentaire InternationaleFDI

International Organization for StandardizationISO
Deutsches Institut fr NormungDIN
American Dental AssociationADA
American National Standards InstituteANSI
Academy of Dental MaterialsADM

Institutele de testare cele mai cunoscute sunt:

Laboratory of the Government ChemistLGC

Laboratoire National dEssaisLNE
Werkgroup Onderzock van Tandheelkundige MaterialenTNO
9
 10

Nordisk Institutt for Odontologisk Materialprovning - NIOM.

Referitor la materiale, aparate sau instrumente, normele cuprind: denumiri, compozitii, procedee
de fabricare sau preparare, tehnica de confectionare si dimensiunea probelor, aparate si metode de
testare etc.

Standardizarea In stomatologie Isi are radacinile In SUA. Din 1928, American Dental Association
(ADA) se ocupa de stabilirea specificatiilor sau a normelor prin Council of Dental Materials,
Instruments and Equipment si publica sub forma de liste materialele stomatologice care corespund
criteriilor de selectie, grupate In specificatii ale ADA (List of certified dental materials). In anii 50
apar o serie de norme/specificatii britanice si australiene: British Standards, Australian Standards iar
comitetele de normare din peste 60 de tari colaboreaza In cadrul Organizatiei Internationale pentru
Standardizare-ISO, unde se elaboreaza pe plan international normele ISO. Din initiativa englezilor,
In 1963, se Infiinteaza Comitetul Tehnic pentru Stomatologie ISO/TC 106 Dentistry.

La ora actuala, exista norme pentru toate materialele dentare, acestea neputnd fi comercializate
fara girul unuia sau mai multor institute specializate.

De exemplu, In cazul aliajelor, se folosesc urmatoarele metode de testare:

ADA 1 : "Certified' dupa Certification Program al ADA (publicat In List of Certified Dental
Materials, Instruments and EquipmentCouncil of Dental Materials, Instruments and Equipment,
iulie 1986)
ADA 2 : Acceptable dupa Acceptable Program al ADA (publicat In List of Certified Dental
Materials, Instruments and EquipmentCouncil of Dental Materials, Instruments and Equipment,
iulie 1986)
NIOM 1: testat de NIOM dupa standardul ISO 1562 pentru aliaje pe baza de aur (publicat In
Lista Nr. 98 a NIOM, Oslo, decembrie 1985)
NIOM 2: testat conform programului acceptance al NIOM-ului referitor la aliajele pentru
metalo-ceramica (publicat In Lista Nr. 7 a NIOM, Oslo, decembrie 1985).

Asociatia dentara-americana (ADA)

Asociatia dentara americana (American Dental Association) a fost fondata In 1859, iar In 1990
avea 140 000 de membri, 380 de angajati si un buget de 42 de milioane dolari. Editeaza un buletin
bisaptamnal de noutati stomatologice, o revista lunara, indexeaza literatura de specialitate, publica
buletine de referinta pentru materiale, instrumente si echipamente de specialitate. Asociatia dentara

10
 11

americana face programe de certificare pentru fiecare material, pe baza carora materialul primeste un
numar Intr-un anumit tabel, iar pe ambalajul materialului se imprima sigla corespunzatoare. (fig. 1-95)

Fig. 1-95. Sigla ADA

Prima specificatie este facuta In 1929 pentru amalgam. In 1980 existau 37 de specificatii si erau In
cercetare Inca 26.
Aceste programe de certificare sunt elaborate de ADA si de Consiliul pentru Materiale Dentare,
Instrumente si Aparatura stomatologica (Council of Dental Materials, Instruments and Equipment), pe
baza testelor de laborator si biologice, a standardelor fizice si/sau pe baza evaluarilor clinice.
Daca materialul este gasit corespunzator, denumirea lui este introdusa In Lista materialelor si
dispozitivelor certificate, publicata periodic de Journal of the American Dental Association.

Academia de Materiale Dentare

Academia de Materiale Dentare (Academy of Dental Materials) a fost fondata In 1940, iar In
1990 avea 300 de membri. Publica o revista, Dental Materials, care apare de sase ori pe an.
In Germania, stabilirea normelor In domeniul stomatologiei este realizata de Comisia de Normare
Dentara (Normenausschuss Dental NA Dental). Datorita legaturilor strnse cu medicina generala si
cu ramuri industriale ca mecanica fina si optica, raspunderea oficiala In elaborarea normelor In
Germania o au mai multe institute si asociatii, cel mai important fiind Institutul German pentru
Normare (Deutsches Institut fr Normung, DIN). In cadrul DIN activeaza NA Dental.

Organizatii internationale de standardizare

Pe plan international, normarea In domeniul stomatologic este realizata de doua organizatii:

Comitetul Tehnic (Technical Committee 106) din cadrul Organizatiei Internationale de Standardizare
(International Organization for StandardizationISO), pe scurt ISO/TC 106 Dentistry, iar pentru
Europa de vest, CEN/TK 55 Dental Produkte. CEN/TK 55 elaboreaza norme pe baza standardizarilor
ISO.

Norme care reglementeaza elaborarea, testarea si dreptul de utilizare a materialelor dentare

11
 12

Scopul acestora Il constituie stabilirea unor cerinte calitative unitare, universal valabile pentru:

protejarea pacientului fata de materialele necorespunzatoare din punct de vedere calitativ;

clasificarea materialelor (dupa natura si utilizarea fiecarui material);
precizarea metodelor de testare a calitatii materialelor si a testelor fizice pentru performanta;
precizarea conditiilor necesare pastrarii fiecarui material (temperatura, umiditate etc.);
informatii despre modul de preparare, livrare, ambalare, folosire;
fiecarui material Ii este atribuit un numar, la care se adauga data fabricatiei;
ofera note suplimentare din literatura de specialitate, cu referire exacta la materialul respectiv.

CURS 2 - MATERIALE DE AMPRENTA

Amprenta In stomatologie reprezinta imaginea negativa, fidela a cmpului protetic fiind

utilizata pentru confectionarea unui model In laboratorul de tehnica dentara. Pt a putea realize o
amprenta ct mai corecta materialele de amprenta trebuie sa Indeplineasca anumite conditii impuse de
tehnicile de amprentare precum si de particularitatile cmpului protetic.
a) Conditii esentiale:
- Plasticitatea este capacitatea materialului de amprenta de a fi deformat si modelat sub
actiunea unei presiuni minime cu Inregistrarea tuturor detaliilor morfologice ale cmpului protetic fara
a deforma reliefurile acestuia. Depinde de consistenta initiala a materialului de amprenta.
- Fidelitatea reprezinta exatitatea cu care materialele de amprenta reusesc sa reproduca cele
mai fine detalii ale cmpului protetic. Depinde de marimea particulelor, consistenta si proprietatile
hidrofile ale materialelor de amprenta.
- Elasticitatea si rezistenta mecanica materialele de amprenta trebuie sa aiba un grad de
elasticitate care sa permita dezinsertia amprentei de pe cmpurile protetice cu grade variabile de
retentivitate. Materialul de amprenta trebuie sa fie suficient de rezistent din punct de vedere mecanic pt
a nu se fractura In cursul dezinsertiei sau altor operatii la care este supusa amprenta;
- Stabilitatea dimensionala trebuie sa asigure pastrarea fidela a imaginii negative a cmpului
protetic din momentul dezisertiei amprentei din cavitatea bucala pna dupa Intarirea materialului de
model. In general toate materialele de amprenta sufera un grad variabil de contractie.
- Timpul de priza trebuie sa satisfaca cerintele clinice fiind preferabil ca el sa poata fi modificat
de practician In functie de particularitatile fiecarei tehnici de amprentare.
- Compatibilitatea cu materialele de confectionat modele- materialele de amprenta trebuie sa fie
compatibile cu materialul din care se va turna modelul.
12
 13

b) Conditii secundare:
- Miros si gust placut, absenta unor componenti iritanti sau toxici;
- Durata ct mai lunga de depozitare;
- Posibilitatea de utilizare fara aparatura complicata;
- Indepartare fara dificultati de pe cmpul protetic;
- Pret de cost scazut.

Clasificarea materialelor dentare (Munteanu si Bratu Dorin) In 4 grupe dupa starea de

agregare In forma finala dupa priza:
I. Materiale rigide si semirigide ireversibile:
Gipsul;
Rasini acrilice;
Pastele ZOE.
II. Materiale rigide reversibile (termoplastice):
Materiale termoplastice STENTS;
gutaperca;
cerurile;
materiale bucoplastice.
III. Materiale elastice reversibile:
o hidrocoloizi agar-agar;
- 4 materiale elastice ireversibile:
hidrocoloizi ireversibili alginate;
elastomeri de sinteza:
- polisulfuri;
- siliconi;
- polieteri;
- poliuretandimetacrilati;

I. Materiale rigide si semirigide ireversibile.

13
 14

Gipsul: este un sulfat de calciu dihidratat sau anhidru aparut In natura sub forma de sediment de
evaporare In urma disparitiei unor marisau oceane, formula chimica este CaSO4.nH2O In care n poate
avea valori Intre 0 si 2
CaSO4.2 H2O-sulfat de calciu dihidrat n=2;
CaSO4.1/2 H2O- semihidratat de sulfat semihidrat n=1/2;
CaSO4-sulfat anhidru.

Ca material de amprenta gipsul a pierdut mult teren In favoarea altor materiale.

Compozitie chimica:
90% gips tip alabastru (gips care este un semihidratat de sulfat de calciu)
Alte substante:
a) Coloranti 1,5% (albastru de metilen eozina);
b) Acceleratori de priza (sulfat de potasiu 1,5%, clorura de sodiu 2-3%;);
c) Substante aromatizante plus umpluturi 4,5% (creta, talc);
d) Borax 1% (reduce expnsiunea de priza);
e) Inhibatori de priza (bicarbonat, carbonat de potasiu).

Proprietati:
Este un tip de gips moale care se fractureaza In fragmente cu margini bine exprimate;
Prezinta fidelitate mare (reda exact detaliile cmpului protetic);
Expansiunea de priza este de 0,1 0,3%, timp de priza convenabil 3-5 minute, fluiditate buna,
care permite amprentarea tesuturilor reziliente sau compresibile, este lipsit de toxitate, nu irita
tesuturile;
Capacitate de absorbtie a filmului salivar ce se impune Intre amprenta si cmpul protetic;
Pret de cost redus

Produse comerciale:
ALABASTER PLASTER MOLDANO

Descriere: Gips clasa II Descriere: Gips dur (clasaIII), albastru

Prezentare: sac de 25 kg. Prezentare: sac 25 kg.

14
 15

Dezavantaje:
Manipulare greoaie, volum mare de material In cavitatea bucala;
Indepartare dificila de pe cmpurile protetice retentive;
Fragmentele fracturate In urma Indepartarii de pe cmpul protetic pot fi repozitionate
defectuos;
Aparitia In timp a fenomenului de Imbatrnire, dezinfectia amprentelor In aceleasi solutii ca si
elastomerii de sinteza.

1. Rasini acrilice autopolimerizabile sunt folosite mai rar ca materiale de amprenta datorita
efectului iritativ asupra tesuturilor moi si asuprapulpei dentare, a pretului de cost relativ ridicat si
manevrarii lor mai greoaie.
a) Polimetacrilati de metil autopolimerizabili se prezinta In sistem bicomponent
pulbere/lichid.
Compozitie:
Pulbere:
o Polimetacrilat de metil (sfere);
o Peroxid de benzoil 0,5 2% (initiator de polimerizare);
o Substante inerte (talc, gelatina) Impiedica coalescenta particulelor sferice In cursul depozitarii;
o Ftalat de butil 8% cu rol de plastifiant si de diminuare coeziunii intermoleculare;
o Coloranti organici sau minerali.
Lichid:
o Metacrilat de metil (incolor, volatil si inflamabil), are efect necrotic asupra terminatiilor
nervoase si tendinta de polimerizare spontana la lumina si caldura;
o Hidrochinona 0,06% sau 0,003 pirogalol cu rol d antioxidanti care inhiba polimerizarea;
o Amina tertiara (cu rol de activare a polimerizarii).

Indicatii:
Amprente machete de Incrustatii, coroane partiale, dispozitive corono-radiculare;
Confectionarea lingurilor indiviuale

Produse comerciale:

15
 16

DURACROL DURACRYL PLUS

Descriere: Rasina autopolimerizabila Descriere: Rasina acrilica

pentru confectionarea lingurilor autopolimerizabila cu grad Inalt
individuale si a modelelor fantoma. de reticulare pentru baza protezelor.
Indicatii: -repararea protezelor, extensii ale protezelor, protezari imediate
PATTERN RESIN LS
Descriere: rasina de modelaj, cu contractie redusa, pentru realizarea tuturor tipurilor de sisteme
de ancorare, solidarizari, bonturi pentru implante sau machete rasinice pentru tehnica electrolizei.
Prezentare: set 1-1 (100 g pudra, 105 ml lichid, 2 recipiente de mixare, 1 pensula Nr.4 & 1 pipeta).

Dezavantaje:
Coeficient ridicat de contractie la polimerizare;
Monomerul poate provoca aparitia unor leziuni alergice la nivelul tesuturilor moi.

b) Rasini acrilice cu vscozitate lent progresiva datorita calitatilor lor permit conditionarea
structurilor cmpului protetic al edentalului total.

Acrilatii cu vscozitate lent progresiva sunt materiale care pot fi utilizate att pt amprentarea
finala, dinamica In edentatia totala si conditionarea cmpului protetic ct si In rebazarea temporara a
protezelor mobile.
Prezentare: sistem bicomponent pulbere/lichid si se prepara cu putin timp Inainte de utilizare;

Compozitie:
Pulbere: un copolimer al metacrilatului de metil cu alti metacrilati de exemplu etil, cu
particule mari si greutate molecular mare;
Lichidul:
Ester de acid carboxylic;
Plastifiant (ftalatul de butil);
Alcool etilic In cantitate foarte mica (inhibitor al reactiei de polimerizare).
Proprietati:

16
 17

Scaderea greutatii variaza Intre 1-5% In timp de 15 minute si 5-10% In 24 ore, este
proportionala cu consistenta initiala a pastei si corespunde evaporarii unor constituenti;
Variatiile de volum In cursul polimerizarii sunt foarte mici;
Proprietatile mecanice:
Duritatea este variabila, creste progresiv si atinge maximul In 24 ore;
Fluajul au tendinta de a se deforma chiar sub actiunea propriei greutati.

Conditii impuse: adeziunea crescuta la lingura de amprenta sau baza protezei;absorbtia scazuta
de apa
Sa aiba stabilitate chimica;
Sa nu fie toxice;
Sa nu favorizeze dezvoltarea levurilor;
Sa fie suficient de fidele;
Sa nu altereze modelele In momentul demolarii amprentelor;
In cavitatea bucala ca materiale de conditionare nu se mentin mai mult de 48-72 ore.

Indicatii:
o Amprentarea finala (dinamica) a cmpurilor protetice edentate total si a despicaturile palatine;
o Conditionarea cmpurilor protetice si rebazarea temporara (maxim 3 luni) a protezelor mobile;
o Compresii hemostatice;
o Amprentari pt remodelarea marginilor protezelor mobile In scopul extinderii acestora si
perfectarii Inchiderii marginale.
o Reprezentanti comerciali:VISCO-GEL (Dentsply), FITT (Kerr), COE CON-FORT

2. Paste zinc oxid eugenol se prezinta sub forma a doua paste:

a) Pasta de oxid de zinc (baza):
Oxid de zinc 80%;
Rasina sau acetat de zinc 19%;
Clorura de magneziu 1%.
b) Pasta pe baza de eugenol:
Eugenol 56%;

17
 18

Rasina sau guma Arabica (accelerarea prizei, ameliorarea omogentitatii

amestecului)16 %;
Ulei de masline 16 % plus ulei de in augmenteaza plasticitatea, neutralizeaza
actiunea iritanta a eugenolului;
Mase inerte (talc, caolin).

Proprietati:
Duritatea variaza In functie de paste (dure sau moi);
Nu sunt toxice, caustice sau iritante;
Permit o manipulare lejera si o Inregistrare corecta a detaliilor;
Consistenta cremoasa faciliteaza aplicarea uniforma In port amprenta;
Stabilitate dimensionala buna, separarea de model se face usor;
Gust si aroma placuta.

Timp de priza variaza In functie de:

Proportia oxid de zinc/eugenol;
Timp de spatulare;
Temperatura, umiditate.
Exista doua tipuri de pasta ZOE pt amprente:
Tip I dure;
Tip II moale.
Produse comerciale:

REPIN

Prezentare: -1tub x300 g pasta baza;

-1 tub x125 g pasta catalizator.
Avantaje:
Aderenta la suprafetele uscate ( linguri din masa termoplastica sau rasini);
Permit reinserarea amprentei In cavitatea bucala pt corectura fara a se deforma;
Timpul de lucru suficient de lung permite realizarea unei Inchideri marginale optime;
Amprentarea facila a cmpului protetic;

18
 19

Stabilitate dimensionala;
Realizarea modelului de lucru nu implica izolarea prealabila a amprentei.

Indicatii:
Majoritatea cazurilor de amprentare finala a unui cmp protetic edentat total;
In edentatia terminala;
Amprente analitice ale segmentelor edentate In protezarea partiala;
In toate tehnicile de amprentare mucostatice sau analitice, anatomo-functionale ale cmpurilor
edentate total;
Pentru stabilizarea bazelor sabloanelor de ocluzie;
Amprentari pt captusiri indirecte si rebazari In edentatia totala sau partiala. Produse
comerciale: Luralite(kerr), Repin(Spofa dental),Cero-plus(3M ESPE).

II. Materiale rigide reversibile

Materialele rigide reversibile (termoplastice) devin plastice sub influenta caldurii uscate sau
umede. In functie de temperatura de plastificare, materialele termoplastice se Impart In doua categorii:
1. Mase termoplastice se plastifiaza Intre 50 - 57C;
2. Mase bucoplastice se plastifiaza Intre 30 - 40C.

1. Materiale termoplastice ( compounduri Stents) au fost elaborate de Charles Stent In

1857 ca material de amprenta iar Robert Kerr inventeaza alt material din aceasi clasa dar de
alta compozitie si culoare/
Compozitie:
Colofoniu-30 de parti
Copal-30 de parti
Ceara de carnauba-10parti
Acid stearic-5 parti
Talc-25 part
Coloranti-rosu,verde,maro-in functie de tip

In prezent In formula compoudurilor Stents se gasesc urmatoarele tipuri de material de sters.

19
 20

Se disting 2 categorii de materiale termoplastice:

-Tipul 1: pentru amprentare
-Tipul 2: pentru linguri de amprenta

Conditii:
- Sa devina rigide la o temperatura usor superioara celei din cavitatea bucala;
- Sa devina plastice la o temperatura suficient de joasa pt a nu provoca arsuri ale tesuturilor moi;
- Sa nu contina produsi toxici sau iritanti;
- Sa se plastifieze uniform si sa nu adere de tesuturile cmpului protetic;
- Sa fie fidele;
- Sa nu prezinte deformari sau alte modificari dimensionale ulterioare amprentarii;
- Sa fie stabile la temperatura ambianta a unui cabinet;
- Sa se plastifieze la 60-70C, sa nu fie lipicioase, sa se Intareasca dupa 1-2 minute.
Se contraindica reutilizarea compoudurilor datorita imposibilitati sterilizari acestor materiale
precum si a posibilitatii de alterare termica a amestecului cu efecte negative asupra amprentarii.

Indicatii:
In protezarea fixa la amprentarile In inel de cupru;
Amprentarea supraecuatoriala a unei arcade ce va reprezenta arcada antagonista;
Amprente preliminare care servesc drept portamprenta individuala pt o amprenta cu silicon-
trbuie realizate retentii cu tifon;
Pt corectia unei zone marginale a lingurilor individuale
kerr batoane rosii 55-56C se utilizeaza pt amprente cu inel de cupru, Inregistrarea rapoartelor
de ocluzie;
kerr batoane verzi 50-56 C amprenta cu inel, Inchideri marginale ale lingurilor individuale;
kerr batoane gri 53-54 C suporturi pt elastomerii cu vscozitate medie sau fluizi,
amprentarea edentatiilor partiale sau totale, adaptarea periferica a portamprentelor individuale.
Produse comerciale: Kerr(Kerr); Stents(spofa Dental); Xantigen(Bayer).

2. Gutaperca.
A fost promovata de C.F.Delabarre In 1848 si a fost folosita aproape un secol ca si
material de amprenta Insa astazi se foloseste sub forma unor batoane albe ca si material de obturatie
provizorie.

20
 21

Compozitie:
Gutaperca 60%;
Rasini 25%;
Materiale de umplutura si coloranti 15%.

Se utilizeaza pt amprentarea functionala a fundului de sac vestibular si paralingual.

Gutaperca aplicata peste marginile protezei poate fi modelata functional In cavitatea bucala Intr-
un interval de timp Intre 10 si 24 de ore prin executarea de miscari functionale.

3. Ceara
Ca material de amprenta ceara se utilizeaza In doua ipostaze si anume:
- Ca material unic amprentarea canalelor radiculare, a cavitatilor pt. Incrustatii;
- Ca material complementar amprentarea unor zone In terapia edentatiei partiale sau totale.

Prezentare: sub forma de batoane sau conuri.

Compozitie:
Parafina:
Ceara de albine;
Ceara alba;
Colofoniu pt cresterea consistentei;
Ceara de Camauba

Cunoscuta ceara de inlay are In compozitie:

- 40% parafina;
- 35% ceara Camauba:
- 25% ceara alba pura;
- un colorant (albastru de metilen).

Conditii:
La temperatura cavitatii bucale sa fie rigida si casanta astfel Inct sa nu se deformeze In straturi
subtiri si sa se fractureze indicnd astfel incorectitudinea preparatiilor;
Sa arda fara reziduri conditie esentiala pt situatiile cnd amprenta este si macheta;
Sa poata fi modelata cu instrumente metalice ascutite fara a suferi deformari la distanta;
21
 22

In cursul variatiilor termice impuse de manipulare sa prezinte modificari neglijabile de volum;

Culoarea cerii sa contrasteze cu dintii si tesuturile Invecinate;
In cursul plastifierii la caldura ceara trebuie sa-si pastreze omogenitatea;
In tehnicile directe sa aiba o plasticitate suficienta pt a reproduce cele mai mici detalii, iar
tempertura ei sa nu provoace durere sau leziuni;
Sa devina suficient de dura la temperatura cavitatii bucale pt a putea fi dezinserata fara a se
deforma;
Odata Intarita sa poata fi prelucrata cu instrumente de modelat fara sa se deformeze chiar In
zonele foarte subtiri;
Sa prezinte o contractie minima la trecerea de la temperatura cavitatii bucale la temperatura
mediului ambiant.

Indicatii:
Amprenta cavitatilor pt Incrustatii In general;
Unele amprentari ale unor preparatii dificile In trepte;
Amprentarea prepararii canalelor radiculare.
Produse comerciale:Blue Inlay CastingWax(kerr);Ruschers Inlaywachs (Beladi).

4. Materiale bucoplastice.

Ramn In stare plastica la temperatura cavitatii bucale.

Compozitie:
Ceara de albine, ceara alba, parafina, colofoniul, ceresina, shellac, umpluturi, coloranti.

Proprietati:
Plasticitatea uniforma la o temperatura mai mare de 34C;
Fidelitate, posibilitati de corectie de optimizare a amprenetei prin adaugari repetate de material
fara sa apara separare Intre diferitele straturi.

Conditii:
Sa-si modifice ct mai putin volumul In cursul variatiilor termice la care sunt supuse;
Stabilitate dimensionala la temperatura mediului ambient;
Fluaj optim Intre 34-38C.

22
 23

Avantaje:
o Permite o amprentare functionala de calitate, dar exercitarea unei presiuni timp de 5-10 minute
asupra materialului determina o fuga a lui din lingura;
o Permite amprentarea foarte fidela a periferiei cmpului protetic;
o Amprenta poate fi reintrodusa In cavitatea bucala si corectata.

Indicatii:
Amprente In vederea rebazari seilor protezelor scheletate si a protezelor mandibulare In cazul
cmpurilor protetice deficitare;
Ca materiale de corectie a marginilor amprentelor luate cu materiale rigide;

CURS 3. MATERIALE ELASTICE DE AMPRENTA

Sunt o mare diversitate si prezinta urmatoarele caracteristici:

In faza finala de priza (ireversibila) au o consistenta elastica;
Faza intermediara de priza este relativ scurta;
Fidelitatea variaza scade odata cu cresterea consistentei materialului. Se clasifica In 2
categorii:
1) materiale elastice reversibile;
2)materiale elastice ireversibile

1. Materiale elastice reversibile.

Sunt reprezentate de catre hidrocoloizii reversibili. Hidrocoloizii sunt primele materiale elastice de
amprentare aparute. Componenta de baza a lor este un extract din algele rosii marine cunoscut sub
numele de AGAR-AGAR, caruia li se adauga : sulfat de potasiu, Borax,Benzoat de alchil, coloranti,
aromatizanti.

Agar-agarul se lichefiaza trecnd din gel In solutie Intre 71-100C si se gelifica trecnd din solutie
In gel Intre 30-50C.

Proprietati:

23
 24

o Gelul lasat In aer liber se dezhidrateaza si se retracta;

o Poate sa si absoarba o cantitate de apa prin fenomenul de inbibitie.
Din aceste motive este preferabila turnarea imediata a modelului.

Conditii impuse:
Deformarea remanenta sa nu depaseasca 3%;
Saprezinte compatibilitate cu gipsurile pt modele;
Sa nu fie iritante si toxice pt tesuturi;
Sa nu aiba gust si miros neplacut;
Temperatura de gelificare sa fie Intre 37-45C.

Indicatii:
Amprentarea preparatiilor cavitare inlay-onlay;
Amprentarea preparatiilor coronare mai ales a celor cu prag si a celor cu o pregatire
anterioara a santului gingival;
Amprentarea preparatiilor corono-radiculare (In asociere cu dispozitive radiculare
prefabricate);
Amprentarea preparatiilor coronare multiple punti totale;
Amprentarea preparatiilor cmpurilor protetice partial edentate;
Pentru realizarea modelelor duplicat.

Contraindicatii:
- Cnd nu se poate efectua conditionarea santului gingival;
- La preparatiile In muchie de cutit (amprenta va avea margini foarte subtiri);
- Preparatii bilaterale simultane la nivelul premolarilor si molarilor la pacienti cu macroglosie
si/sau mobilitate lingual exagerata.

Dezavantaje:
Necesitatea conditionarii riguroase a santurilor gingivale care sa permita o umplere suficienta a
acestora cu un material de amprenta;
Material relativ friabil;
Stabilitate dimensionala foarte redusa dupa gelificare;
Necesitatea dotarii cu instalatii speciale (instalatii de conditionare, portamprente cu circuite de
racire, seringii);
24
 25

Modelele se pot realize doar din gipsuri;

Imposibilitatea realizarii unei dezinfectii riguroase a amprentei.
Produse comerciale:Hydrocolloid(Kent Dental);Hydrocolloid(Kerr).

CURS 4 SI 5 .Materiale elastice ireversibile.

A. ALGINATELE sunt hidrocoloizi ireversibili cu o mare aplicabilitate In protetica, substanta

de baza o reprezinta un alginat alcalin de sodiu sau potasiu solubil In apa extras dintr-o serie de alge
marine. Alginatele se prezinta sub forma de pulbere cu un puternic caracter hidrofil care se amesteca
cu apa rezultnd o solutie ce se aplica Intr-o port amprenta si apoi pe cmpul protetic.

Compozitia:
- Pulberea are 2 componente de baza:
- Acidul alginic cu doua saruri de sodiu sau potasiu;
- O sare (sulfat de calciu).
Toate acestea In contact cu apa formnd alginatul de calciu. Alti constituenti sunt:
Pamnt diatomeic (asigura o buna dispersare a pulberii In apa);
Talc sau carbonat de Mg.
Fostat trisodic (inhibitor al gelificarii);
Florura de sodiu (previne aderenta amprentei de gipsul din model);
Pulbere de silicati, glicoli, diferiti coloranti si substante aromatizante. Pulberea de alginate este
foarte fina, dezvoltnd la preparare o mare cantitate de praf, iar particulele sunt implicate In
carcinogeneza, de aceea trebuie evitata inhalarea prafului de alginate.

- Lichidul este apa, eventual distilata.

Proprietati:
o Rezistenta la compresiune mai mare dect a hidrocoloizilor reversibili, depinde de raportul
apa/pulbere, timp de spatulare, timp scurs de la gelificare dar mai mica dect a elastomerilor de
sinteza.
o Solubilitatea alginatele alkaline sunt solubile In apa;
o Flexibilitatea la presiune de 0,1 MPa este intre 5-20%
o Timp de gelificare:

25
 26

3 minute la 32C - tip I-CU PRIZA RAPIDA

3-5 minute la 32C tip II-CU PRIZA NORMALA
o Timp de manipulare 75 secunde tip I sau 120 secunde tip II;

Clasificare:
Tip I cu gelificare rapida;
Tip II cu gelificare normala.
Dupa destinatia pt un anumit camp protetic sunt 3 clase:
Clasa A pentru amprente In vederea confectionarii protezelor unidentare (inlay
coroane);
Clasa B pentru amprentare de hemiarcade sau arcade In totalitate;
Clasa C pentru realizarea modelelor de studiu sau portamprente individuale.

Indicatii:
amprente pentru realizarea modelelor de studiu;
amprente pentru realizarea modelelor de lucru In ortodontie;
amprente preliminare In edentatiile totale si partiale;
amprentarea arcadelor antangoniste;
amprente pentru realizarea modelelor de lucru pentru proteze unidentare;
Modelul trebuie turnat In primele ore dupa amprentare chiar daca amprenta se tine Intr-un mediu
cu o umiditate 100%.
Atentionari-mentinerea amprentei In apa detemina cresterea In volum a amprentei prin imbibitia
cu apa,de asemenea mentinerea amprentei In mediu uscat determina deshidratarea amprentei cu
modificarea volumului acesteia.

Contraindicatii:
cmpuri protetice ce impun o amprentare deosebit de fidela;
daca turnarea nu se poate efectua In primele ore;
Inaintea turnarii amprenta trebuie dezinfectanta cu solutie de hipoclorit de Na 1% sau
glutaraldehida 2% (10 30 minute).
Produse comerciale: Ypeen (Spofa Dental);Orthoprint si Hidrogum (Zhermach)
ALGINAT ELASTIC CROMO

Descriere: Material de amprenta pe baza de alginat cu indicator de culoare.

26
 27

Indicatii: Amprenta
Prezentare: Punga 450 grame.

B. ELASTOMERI DE SINTEZA:
Datorita calitatilor superioare : fidelitate foarte mare, usurinta prepararii, stabilitate volumetrica
exceptionala si elasticitate aceste materiale au patruns In toate domeniile specialitatii att clinice ct si
de laborator.

Elastomerii de sinteza sunt:

Polisulfurile;
Polisiloxanii;
Polieterii.

Polisulfurile si polisiloxanii sunt clasificati conform normelor ISO:

tip I chituri (Putty);
tip II cu vscozitate crescuta pentru amprente grosiere (Heavybodied);
tip III cu vscozitate medie gama larga de amprentare (regular );
tipul IV cu vscozitate redusa tehnici de injectare cu seringa(fluide sau lightbodied).

Din punct de vedere clinic la elastomerii de sinteza intereseaza:

consistenta , stabilitatea dimensional, toxicitatea;
timpul de amestecare, de lucru si de priza;
deformarea remanenta In cursul Indepartarii amprentei;
fluajul dupa priza, flexibilitatea, fidelitatea;
compatibilitatea cu materialele din care se confectioneaza modelul;
durata de conservare a proprietatilor, termenul de stocare.
Polimerii de baza din cadrul elastomerilor sunt cauciucuri polisulfurice, cauciucuri siliconice sau
cauciucuri polietrice.

B.1. ELASTOMERII POLISULFURICI (tiocauciucuri) fac parte din categoria cauciucurilor

sintetice;
se prezinta In 2 tuburi: baza si accelerator;
27
 28

Baza alcatuita din:

polimer polisulfuric 80-85%;
dioxid de titan rol de umplutura, determina gradul de vscozitate;
sulfat de zinc plastifiant;
silice creste rezistenta materialului, amelioreaza elasticitatea;

Acceleratorul:
peroxid de plumb 60-68%;
sulf (pulbere) 3%;
dibutil sau dioctil ftalat 30-35 %;
adaosuri stearat de magneziu.

Proprietati:
- sunt insolubili In apa si solventi clasici;
- vscozitatea creste In cursul reactiei de vulcanizare si diminua cu cresterea cantitatii de
plastifianti.
Nu prezinta deformari prin inbibitie sau sinereza (fenomene Intlnite la hidrocoloizi), dar
vulcanizarea este Insotita de contratii (vulcanizare = polimerizare, din forma de pasta se ajunge la cea
de cauciuc).
- Contractia polisulfurilor In primele 24 ore este mai mare dect a siliconilor cu reactie de aditie,
si a polieterilor si mult mai mica dect a siliconilor cu reactie de condensare;
- Elastomerii de sinteza sufera o deformare dupa indepartarea amprentei;
- Nu toti elastomerii revin la forma initiala prezentnd o deformare remanenta specific fiecarui
tip;
- Toxicitatea lor este nula, miros dezagreabil (sulfuros).
Indicatii:
- In edentatia totala sau partiala;
- Realizarea protezelor fixe.
Variantele chitoase se utilizeaza In cursul tehnicilor de dublu amestec ca material de suport pentru
cele fluide. Consistenta normala se utilizeaza In amprenta finala din edentatia totala sau partiala.
Consistenta fluida se utilizeaza la Inregistrarea detaliilor fine din cursul realizarii protezelor unidentare
si puntilor.

28
 29

Avantaj posibilitatea turnarii mai multor modele de lucru pe aceeasi amprenta cu conditia ca
acestea sa fie realizate ct mai repede de la momentul amprentarii.

Contraindicatii la persoanele care manifesta intoleranta la constituentii chimici din componenta

chimica a polisulfurilor ( de obicei manifestari alergice).

Dezavantaje miros neplacut, spatulare dificila, timp lung de priza, deformare remanenta mare,
colorarea materialelor de protectie.
Reprezentanti comerciali: Permlastic (KERR), Coeflex (COE), Neo-plex (SURGIDENT).

B.2. ELASTOMERI SILICONICI = SILICONII

Sunt compusi ce contin grupari organice din care una sau mai multe sunt legate covalent de un
atom de Siliciu. Sunt obtinuti fie prin reactie de policondensare (silicon de condensare), fie prin reactie
de poliaditie (silicon de aditie). Din punct de vedere al vscozitatii sunt comercializati In 3 variante ce
corespund la 3 vscozitati:
- Vscozitate mare;
- Vscozitate medie;
- Vscozitate mica si o consistenta chitoasa.

Fiecare In sistem bicomponent: baza si catalizator.

Siliconi cu reactie de condensare.

BAZA este un polidimetilsiloxan cu greutate molecular mica si o grupare terminala hidroxil

reactiva la care se adauga o Incarcatura anorganica inerta: particule de silice pirolitica, dioxid de titan
(plastifiant).
CATALIZATORUL este o suspensie de octoat de staniu si ortosilicat de etil. Reactia de
reticulare asigurata de ortosilicatul de etil In prezenta octoatului de staniu determina formarea unei
retele tridimensionala si este usor exoterma realizndu-se reactia de priza vulcanica.
Reprezentanti comerciali:
SPEEDEX
OPTOSIL
Descriere: Silicon de condensare pentru amprenta.
29
 30

.
Siliconi cu reactie de aditie.

BAZA un polivinilxiloxan cu greutate moleculara redusa avnd o valenta a siliciului satisfacuta

cu un atom de hidrogen.
ACCELERATORUL un polixiloxan cu o grupare vinil terminala. Reactia de aditie rezulta In
urma fixarii hidrogenului (initial legat de atomul de siliciu) la unul din atomii de carbon ai gruparii
vinil In prezenta unui catalizator organometalic cum ar fi acidul cloroplatinic (H3PtCl6).

Reprezentanti comerciali:
TRIDENT TAKE 1

Descriere: silicon de aditiere Descriere: Take 1 vinylpolysiloxane

Cu Sistem automix pasta-pasta

Prezentare: 1 cartus x50 ml,

12 aplicatoare

ZETA FLOW EXPRESS

Descriere: Vinil polisiloxan Descriere: Material de amprenta polivinilsiloxan

pentru Inrgistrarea amprentei
(silicon de aditie).
Indicatii: Inregistrara
amprentei.
(silicon de aditie) pentru tehnica de amprentare
Intr-un singur timp sau doi timpi.
Indicatii:
Amprente pentru coronae si punti;
-Amprente pentru inaly-uri si onlay-uri;
- Amprente functionale;
30
 31

- Amprente de fixare.

ELITE LIGHT & PUTTY

Descriere: Elite Light : Silicon de aditie fluid

Elite Putty Silicon de aditie cu vscozitate mare
Indicatii: Silicon de aditie pentru Inregistrarea amprentei
Silicon de aditie cu priza rapida pentru Inregistrarea amprentei
Prezentare:
- 2 cartuse x50ml
- 1flacon x 90 ml pasta baza
- 1flacon x 90 ml pasta catalizator
- 1flacon x 250 ml pasta baza
- 1flacon x 250 ml pasta catalizator

Proprietatile elastomerilor siliconici:

Sunt insolubili In apa si solventi clasici;
Vscozitatea creste rapid si poate fi diminuata micsornd cantitatea de accelerator;
Nu prezinta modificari dimensionale prin Inbibitie si sinereza;
Pot prezenta o usoara contractie cnd polimerizarea este lenta;
Variatiile dimensionale sunt mai mari dect la polisulfuri, sunt cu att mai accentuate cu ct
stratul de material este mai gros (ideal 2-3 mm);
Siliconii de condensare sufera o contractie volumetrica de 0,4% In special In prima ora dupa
priza; siliconii de aditie prezinta o stabilitate dimensionala mai buna (modificarile sunt de 0,05% In 24
ore cele mai mici dintre toate materialele elastice de amprenta);
Rezistenta la tractiune este mai mare dect a polisulfurilor;
Siliconii de aditie au o flexibilitate mai redusa Indepartarea amprentei se realizeaza mai greu
de pe cmpurile protetice retentive;
Substante dezinfectante folosite glutaraldehida 2%, glutaraldehida cu fenol sau clorhexidina.

Indicatii:
o Toate tipurile de amprentari ale cmpurilor protetice pt protezari fixe;
31
 32

o In amprenta finala a cmpurilor protetice edentate partial sau total;

o Pt obtinerea modelelor deosebit de precise (inlay, punti).

Contraindicatii:
Persoanele cu manifestari alergice la unele componente chimice;
Confectionarea mai multor modele pe aceasi amprenta;
Cnd se doreste realizarea unor modele deosebit de fidele cu mai multe microdetalii nu se
recomanda utilizarea siliconilor cu reactii de condensare.

B3. Polieteri (cauciucuri polieterice).

Baza tetrametilen glicol ce prezinta o grupare iminica terminala; un plastifiant nou- flotat
(eterglicol) si siliciu ca umplutura.
Acceleratorul:
- Ester al acidului sulfuric (2,5 - diclorbenzen sulfonat)

Proprietati:
Sunt hidrofili;
Stabilitate dimensionala buna fiind depasita doar de siliconii cu reactie de aditie;
Amprenta se pastreaza la loc uscat deoarece polietenii absorb apa;
Flexibilitate redusa;
Rigiditatea lor este mare este indicata realizarea unui strat mai gros Intre lingura si cmpul
amprentat ( 4-4,5 mm);
Catalizatorul are efect iritant asupra mucoaselor si tegumentelor (pasta trebuie omogenizata
bine);

Indicatii: - la fel ca si la tio cauciucurile si siliconii.

Dar indicatia de electie- In amprentarea cu linguri individuale In terapia implanto- protetica.
IMPREGUM

32
 33

Descriere: Materiale de amprenta polieter pentru amprente de precizie.

Indicatii: - Amprente pentru coroane si punti
- Amprente pentru inlay uri si onlay-uri
- Amprente functionale
- Amprente de fixare
Produse comerciale: Impregum F(3MSPE), Impregum Penta (3MSPE), Pemadyme (3MSPE)

III. Materiale de amprenta fotopolimerizabile.

Din punct de vedere chimic sunt rasini de poliuretandimetacrilit fotopolimerizabile. Rasina este
sarjata cu umplutura pe baza de SiO2. Materialul monocomponent se livreaza In seringi (consistenta
fluida) sau In tuburi (consistenta chitoasa). Mai contine: plastifianti, coloranti si stabilizatori.
Initiatorul fotosensibil este activat de lumina, sursa fiind lampile de fotopolimerizare.
Materialul se Incarca In portamprente transparente.

Proprietati:
Plasticitate excelenta;
Stabilitate dimensionala excelenta;
Materialul este destul de rigid, astfel indicndu-se deretentivizarea zonelor puternic retentive pt
a putea dezinsera amprenta.

Avantaje:
Practicianul are control asupra timpului de lucru;
Materialul are proprietati fizice, mecanice, clinice, excelente.

Dezavantaje:
Necesitatea lingurilor speciale transparente;

33
 34

Depozitarea materialului prelevat din tub/seringa Intr-un loc Intunecos daca se Intrzie
inserarea lingurii pe cmpul protetic;
Dificultatea polimerizarii In zonele greu accesibile spotului luminos.

Materiale folosite pentru dezinfectia amprentelor.

Se poate face In 2 moduri:
Prin metode externe chimice si/sau fizice;
Prin Inglobarea In materialul de amprenta a unor materiale antiseptice.
Majoritatea metodelor chimice si/sau fizice prezinta o serie de dezavantaje:
Sterilizare:
o Termica valabila numai pt gipsuri;
o Prin radiatii contraindicate alginatelor;
o Cu formaldehida solutia produce alergii, dermatoze, eczema; gaz modifica
alginatele;
o Imersie In solutii dezinfectante spectru insuficient al substantei; - poate produce
modificari ireversibile ale materialului din amprenta.
Acidul peracetic este un bun dezinfectant dar poate produce alergii si are timp de valabilitate
limitat.
Solutii apoase preparate:
Pe baza de compusi de amoniu biguanidcuaternari;
Pe baza de aldehidalcoolamide (IMPRESEPT);
Compusi de amoniu glutaraldehidcuaternar.
Amprentele cu silicon se dezinfecteaza cu produsi pe baza de glutaraldehida. Amprentele pe baza
de polieteri se dezinfecteaza prin imersie (2-3 minute) In solutii de hipocloriti. O alta posibilitate de
sterilizare este cea a introducerii In materialul de amprenta a unor substante antiseptice. Aceasta
metoda are dezavantajul ca nu actioneaza si asupra portamprentei

Curs 6 - CIMENTURI DENTARE

Ciment = material capabil sa Imbine doua corpuri sau suprafete diferite. Sunt cunoscute din
cele mai vechi timpuri. In sfera cavitatii bucale cimenturile folosesc att la fixarea protezelor
conjuncte ct si pt refacerea morfologiei dentare. Primele cimenturi dentare au aparut cu peste 100 de
ani In urma, In 1832 apare cimentul FOZ, In 1880 cimentul CSF, iar In anul 1890 cimentul ZOE, In

34
 35

1850 apar primele cimenturi dentare pe baza de oxisulfat de zinc utilizate ca materiale de obturatie
provizorie.
Cimenturile se prepara prin amestecarea pulberii cu lichidul specific avnd loc o reactie acid-
baza cu formarea unei paste de consistenta datorita care ulterior se Intareste formnd o masa dura.
In medicina denatra cimenturile au o larga aplicabilitate si anume:
1) Fixarea protezelor unidentare, puntilor sau aparatelor ortodontice; -FOZ, CSF, EBA, PCZ, CIS,
cimenturi diacrilice ZOE, CaOH2 cimenturi provizorii;
2) Restaurari coronare provizorii ZOE, FOZ, cu adaos de Cu si/sau Ag, EBA, CSF,
GUTAPERCA, RDC;
3) Obturatii de baza FOZ, EBA, PCZ, CIS;
4) Protectie pulpo-dentinara CaOH2, ZOE;
5) Obturatii de canal ZOE si FOZ ( cu adaosuri); compusi cu gutaperca, cimenturi, rasini,
biologice (collagen+ CaSO4), paste pe baza de CaOH2;
6) Agregari adezive In ortodontie diacrilice, cianoacrilati, poliuretanice, policarboxilate,
ionomere;
7) Pansamente paradontale si pansamente adezive pentru partile moi cianoacrilati;
8) Restaurarea de durata a cariilor dintilor permanenti CS, CIS cu adaosuri metalice, CIS
fotopolimerizabil, RDC.

Alegerea tipului de ciment se va face de catre medic tinnd cont de:

1. Textura tesuturilor dure dentare, starea organului puplodentar, tesuturilor paradontiului apical
si marginal, proprietatile fizico-chimice ale cimenturilor;
2. Structura si proprietatile diferitelor tipuri de cimenturi care adeseori ajung In contact unele cu
altele;
3. Compozitia chimica si particularitatile texturii suprafetelor de Imbinat si diferite cimenturi.

.
Conditii impuse unui ciment.

Deoarece nu exista niciun material dentr cu proprietati care sa Ii permita utilizarea In domeniile,
conditiile impuse vor fi In functie de domeniul de aplicare.

35
 36

1. Cimenturi pt protectia pulpo-dentara trebuie sa fie: netoxice, neiritante pt pulpa si alte

tesuturi; capabile sa protejeze pulpa de efectul materialelor de reconstituire; izolarea termica (In cazul
unei obturatii voluminoase de amalgam); protectia chimica Impiedica penetrarea In dentina a
substantelor toxice pulpare din materialul de reconstituire; sa prezinte izolarea electrica; sa aiba effect
antibacterian; existenta adeziunii Intre ciment si tesutul dentar si Intre ciment si materialul de
reconstituit; insolubile In lichidele bucale si cele ingerate; atingerea valorilor maxime ale proprietatilor
mecanice pt a permite la scurt timp aplicarea materialului de reconstituire; sa aiba fluiditate optima si
timp de lucru adecvat (proprietati reologice).
2. Cimenturi de fixare trebuie sa fie: netoxice; neiritante; effect carioprofilactic; sa adere
chimic la tesuturile dure dentare si la materialul din care a fost confectionata proteza fixa (sa asigure
lipire); sa fie insolubile In lichidele bucale si cele ingerate; coefficient de dilatare apropiat de cel a
tesuturilor dentare; proprietati reologice vscuozitatea cimentului rebuie sa Ii permit filmarea unui
film de maxim 25 um Intre preparatia dentra si suprafata interioara a elementului de agregare.
3. Cimenturi de reconstituire trebuie sa fie: neiritante pulpare si gingivale, cu toxicitate
sistemica mica cu effect cariostatic; sa adere chimic la smalt si sa detina pt a preveni lipsa de adaptare
marginala; sa nu se dizolve In lichidele bucale si cele ingerate, sa absoarba o cantitate redusa de apa;
proprietatile mecanice ale cimentului sa-I permit preluarea fortelor masticatorii, dar In acelasi timp sa
fie similar celor ale tesuturilor dure dentare, rezistente la abrazia dentifricelor si constituentilor
alimentari; proprietati optice importante mai ales la dintii frontali cimentul sa imite dintele natural ca
transluciditate, culoare si indice de refractie; sa fie stabili In timp; proprietati termice- coefficient de
dilatatie termica sa fie similar cu cel al tesuturilor; modificari dimensionale minime In timpul prizei;
suprafata libera a cimentului Intarit sa permit finisarea optima; timp de lucru adecvat; sa fie radiopac pt
a permite roentgendiagnosticul cariilor secundare, a reconstituirilor debordante sau incomplete.

Clasificarea cimenturilor.

I. Cimenturi cu componenta lichida p baza de acid fosforic H3PO4:

1. Ciment fosfat de zinc (FOZ);
2. Ciment fosfat antiseptic;
3. Ciment silicat (CS);
4. Ciment silico-fosfat (CSF).
II. Cimenturi chelate organo-metalice:

36
 37

1. Ciment zinc-ixid-eugenol (ZOE);

2. Ciment ZOE modificat cu polimeri si modificat cu EBA;
3. Ciment cu esteri vanilati.
III. Cimenturi polielectrolitice:
1. Ciment policarboxilat de zinc (PCZ);
2. Ciment ionomer de sticla (CIS).
IV. Cimenturi oxisulfat de Zinc.

1. Ciment fosfat de zinc (FOZ).

- Se prezinta In sistem bio component, pulbere/lichid;

- Exista doua tipuri:
I pt cimentare;
II pt alte utilizari.
- Exista doua variante :
o granule:
Fine (ciment cu precizie);
Medii (celelalte utilizari).
- Fiecare variant are doua clase:
Clasa I priza rapida;
Clasa II priza normala.

- Compozitie:
Pulbere:
ZnO (oxid de zinc) 88%;
MgO (oxid de magneziu) 9,4%;
SiO2 (oxid de siliciu) 0,8%;
BiO3 (oxid de bismuth) 1,8%.
Lichid:
H3PO4 (acid ortofosforic) 54,7%;
Apa 30,5%;
Oxid de aluminiu 14,8%.
- Priza:
37
 38

Amestec pulbere (2,5 g 3,5 g) / 1 ml lichid;

Formarea de cristale insolubile de hidrati de oxifosfat de Zn primari, secundari si tertiari;
- Timp de priza:
Rapid 2 minute si 30 secunde;
Normal tip I 4 minute si 30 secunde (cimentari); - tip II 8 minute si 30 secunde (alte
utilizari).
- Este influentat de temperatura, dimensiunea particulelor, raport pulbere/lichid, viteza si timpul
de spatulare.

Proprietati.
1. Fizice:
Structura poroasa In ochiurile retelei particulare de ZnO nerectionate;
Optice-opace;
Solubilitate scazuta In apa distilata; crescuta In mediu acid;
pH-ul:
1,5 1,6 la amestec recent;
3,5 la 3 minute;
4 6 la 1 ora;
6 7 In 24 ore;
6,9 prin stabilizarea ulterioara;
Variatii dimensionale:
Contractie la priza 5-7 um/cm;
Dupa priza: 0,3% In aer si 0,05 In apa;
Conductivitate termica:
Slaba isolator bun;
Electrica scazuta In mediu uscat si crescuta In mediu umed.

2. Mecanice:
Duritate CSF>FOZ>ZOE; la 7 zile 60 knoop;
Rezistenta la compresiune creste In timp si cu cantitatea de pulbere;
Grosimea peliculei:

38
 39

25 um pt cimentari cu granulatie fina;

40 um pt cele cu granulatie normala.
Adeziune nu adera chimic la tesuturile dure dentare si la materialele protetice.

3. Chimice:
Coroziune:
o Slaba In solutii standard;
o Agentii de sulfare din aer si saliva produc Innegrirea cimenturilor;
Actiunea CO2 degajare de gaz cu dezagregarea cimentului: ZnO + CO2 > ZnCO3;

4. Biologice:
In cavitatea profunda se aplica doar peste CaOH2, pH-ul initial de 1,6 este foarte
irritant;
Arsenal continut sa fie In cantitate minima.

Preparare:
- Sisteme capsulate, utilizarea malaxoarelor;
- Spatula inox + placuta de sticla = metoda saturatiei progressive.

Indicatii:
- Obturatie de baza In cavitati medii si profunde peste CaOH2;
- Captusirea peretilor nesustinuti;
- Nivelarea fundului cavitatii la dintii depulpati pt reducerea volumului obturatie definitiva;
- Fixarea protezei unidentare, puntilor, aparatelor ortodontice;
- Fixarea fragmentelor fracturate ale modelelor din gipsuri dure;
- Obturatie de durata la dintii temporar (mai ales FOZ antiseptic);
- Obturatie de canal cu adaos de iodoform, timol.

2. Cimenturi fosfat de zinc antiseptice.

- Sunt cimenturi FOZ cu adaos de:

o Oxid de cupru (CuO);

39
 40

o Saruri de Ag;
o Saruri de Hg;
o Fluor.
- Sunt bactericide recomandare obturatia dintilor temporari;
- Pe lnga pulberile metalice mai pot contine substante medicamentoase ca iodoform, timol.

3. Cimenturi silicat.

- Se prezinta pulbere/lichid;
- Compozitie:
o Pulbere:
Cuart (SiO2) 31,5 41,6%;
Alumina (Al2O3) 27,2 29%;
Oxid de Ca (CaO) 7,7 9%;
Oxid de Na (Na2O) 7,7 11%;
Fluoruri 13,3 -22%;
Pentoxid de fosfor 3 5,3%;
Oxid de zinc (ZnO) 0,1 2,9%.
o Lichid:
Acid fosforic (H3PO4) 48,8 55,5%;
Aluminiu 1,5 2%;
Zinc 4,2 9,2%.
- Priza amestecul a 1,6 grame pulbere si 0,4 ml lichid formarea unui material cu structura
stratificata: particule de sticla nereactionata Invelite Intr-un gel de silice Inglobate Intr-un gel amorf de
fosfat de aluminiu.
- Timp de priza 3-5 minute.

Proprietati:
1. Fizice:
Structura stratificata cu indice de refractie apropiat de cel al smaltului si dentine
conferind effect fizionomic bun;
Solubilitate In apa creste cu scaderea raportului pulbere/lichid; crescuta In mediu
acid;
40
 41

pH-ul acid toxic pulpar;

variatie de volum la priza contractie;
conductivitate termica redusa.

2. Mecanice:
Duritate apropiata de cea a dentine;
Rezistenta la compresiune mai mare ca alte materiale si mai mici ca amalgamul;
Nu are rezistenta chimica.

3. Chimica :
La contact cu aerul (respiratie orala) devin opac, apare fenomenul de separatie
marginala.

4. Biologice:
Anticariogene datorita fluorilor;
Toxice pulpere.

Preparare:
- Sisteme capsulate (necesita malaxare);
- Spatula din agat sau mase plastice, placuta de sticla;
- Prin metoda saturatiei progressive.

Finisarea:
- La 10-15 minute finisarea grosiera;
- Dupa 24 ore finisarea finala.
Indicatii:
- Obturarea cavitatii clasa a III-a la frontali;
- Clasa a V-a cnd nu avem CIS;
- Obturarea cavitatii clasa a I-a pe fetele orale ale frontalilor.
4. Cimenturi silico-fosfat (CSF).

- Sunt cimenturi FOZ carora li s-a aplicat oxid de fier si aluminiu pt Imbunatatirea proprietatilor
optice;

41
 42

- Prezinta o duritate mai mare ca a cimenturilor FOZ si au transluciditate acceptabila;

- Au o solubilitate mica;
- Se manipuleaza ca si cimenturile FOZ si CS;
- Au un pH acid necesita protectie pulpo-dentinara;
- In general proprietatile CSF oscileaza Intre FOZ si CS;
- CSF se foloseste la obturarea dintilor temporari si la obturatii provizorii In odontologie.

CIMENTURI CHELATE ORGANO-METALICE

Eugenolul (un derivat fenolic 2 metoxi 4 alilfenol) ca atare sau Impreuna cu alte
ingredient sau compusi chimici reprezentd component lichida a majoritatii cimenturilor din aceasta
clasa.
Eugenolul este un bacteriostatic mai activ dect fenolul, In amestec cu pulbere de oxid
de zinc formeaza pasta de ciment zinc oxid eugenol (ZOE).
Totodata eugenolul precipita proteinele plasmatice si difuzeaza usor prin dentina
(aplicat In solutie pe o plaga dentinara sau bont vital are effect pulpo-toxic).
Efectele nefaste ale eugenolului sunt mult diminuate datorita formarii chelatului In
contact cu oxidul de zinc.
Cimenturile ZOE au patruns In stomatologie In 1890. Aceste cimenturi au efecte
sedative asupra pulpei (pH = 6-8) si actiune bacteriostatica In comparatie cu cimenturile FOZ, dar o
rezistenta la compresiune mult inferioara acestora ceea ce le-a limitat utilizarea n fixarea protezelor ele
fiind utilizate In odontologie (coafaje indirect, pansamente provizorii), parodontologie (pansamente
chirurgicale) si endodontie (materiale de obturat canalele radiculare In asociatie cu alte substante.
Produsele comerciale se pot Incadra In mai multe categorii:
1. Cimenturi ZOE obisnuite (clasice);
2. ZOE modificate cu polimeri;
3. EBA (cimenturi ZOE modificate cu alumina si acid orto-etoxi-benzoic);
4. Cimenturi HV-EBA;
5. Cimenturi Zoe cu alte destinatii (protectie pulpodentinara si obturatie de canal).

42
 43

1. Cimenturi ZOE.

Prezentare :
- pulbere/ lichid sau pasta/ pasta
- patru tipuri cu timp normal sau rapid de prize
1. Fixari provizorii:
- Clasa I pulbere/lichid;
- Clasa II pasta/pasta (se Intareste);
- Clasa III- pasta/pasta (nu se Intareste);
2. Fixari permanete clasa unica pulbere/lichid;
3. Baze si obturatie provizorie clasa unica pulbere/lichid;
4. Captusirea peretilor: clasa I pulbere/lichid;
clasaII pasta/pasta;

Compozitie:
- Pulbere oxid de zinc purificat, colofoniu, oxid de magneziu, alumina;
- Acceleratori 1% acetat, clorura sau sulfat de zinc;
- Plastifianti: stearat de zinc;
- Lichid: eugenolul sau ulei de cuisoare, 85% eugenol, 15% acetileugenol, cariofilen;
Priza chelare Intre oxid de zinc si eugenolul, formarea eugenolatului;
Timp priza: 7-9 minute influentat de raportul pulbere/lichid, marimea particulelor, temperatura si
umiditate.

Proprietati:
1. Fizice: - optice opace, pH= 7 8;
2. Mecanice: - cele mai slabe cu exceptia cimenturilor pe baza de CaOH2;
3. Chimice: - foarte solubile In apa, aderenta si etanseizare buna;
4. Biologice: - sedative, bacteriostatic asupra pulpei, izolatoare electrice, conductivitate termica
redusa;

Preparare:
- Pulbere (4-6), lichid (1), spatulare 90 s;

43
 44

Indicatii:
- Obturatii de baza associate cu FOZ;
- Coafaje indirect;
- Acoperirea pansamentelor calmante;
- Cimentari provizorii pe bonturi recent preparate;
- Inhiba polimerizarea compozitelor.

2. Cimenturi ZOE modificate cu polimeri.

Prezentare: - pulbere/ lichid sau pasta/pasta;

Compozitie:
- Aceeasi ca ZOE clasic la care se adauga;
- In pulbere 10% polimeri rigizi polimetacrilat de metal (PMMA), polistiren, policarbonat;
- In lichid polistiren dizolvat In eugenol;
- Acceleratori acid acetic, clorura sau acetat de zinc;
- Agenti antimicrobieni 8 hidroxichinolina, timol;
- Colofoniu pentru micsorarea filmului casantei;

Timp de priza: 7-9 minute;

Proprietati:
1. Mecanice: - situate Intre ZOE si FOZ;
2. Chimice: - se descompun electrolitic In mediu bucal, coloreaza acrilatele, genereaza uneori
alergii si reactii inflamatorii;
3. Biologice: - toleranta pulpara mai buna ca FOZ asemanatoare cu ZOE clasice.

Preparare: - pulbere/lichid 3/1 sau 5/1;

Indicatii:
- Cimentari provizorii si de durata;
- Obturatii de baza;
- Restaurari coronare provizorii.
44
 45

3.Cimenturi EBA si HV-EBA.

3.1. EBA
Prezentare: pulbere/lichid sau pasta/pasta

Compozitie:
- Pulbere: 70 80% ZnO si 20 30% umplutura anorganica sub forma de Al2O3 si uneori
polimeri PMMA 6%.;
- Lichid: amestec eugenol 40 50% si acid ortoetoxibenzoic 50 60%.

Timp de priza: 7 13 minute;

Proprietati:
1. Mecanice: - situate Intre FOZ si PCZ, cea mai mare rezistenta la compresiune, rezistenta mica
la tractiune;
2. Chimice: - descompunere electrolitica In mediu bucal, mai putin solubil In mediu acid dect
FOZ;
3. Biologice: bine tolerate.

Preparare: spatularea amestecului pulbere/lichid 60 90s.

Indicatii:
- Obturatii de baza si baze intermediare;
- Cimentari de durata;
- Reconstituiri de bonturi coronare ( de mica amploare ) pe fetele ocluzate sau 1/3 ocluzala a
fetelor axiale.

3.2. HV-EBA: eugenolul este Inlocuit cu un amestec de hexil-vanilat si un acid

ortoetoxibenzoic. Aceste cimenturi sunt mai rezistente si mai putin solubile.

III. Cimenturi polielectrolitice.

45
 46

Se obtin pe baza unei reactii acid baza, printr-o reactie acid baza plus una de polimerizare
cimenturile fotopolimerizabile, component lichida a acestor cimenturi este reprezentata de acizi
policarboxilici.

1. Cimenturi policarboxilat de zinc (PCZ)

Prezentare: pulbere/lichid tip I fixare, tip II obturatii;

Compozitie:
- Pulberea ZnO+ aditivi = MgO 10%, SiO, Al2O3, saruri de bismut, SnF2, NaF;
- Lichidul: - solutie apoasa de acid poliacrilic sau copolimeri ai acidului acrilic cu alti acizi
nesaturati.

Priza: - formarea unei sari de PCZ.

Timp de priza:
- Tipul I (pentru fixari) aproximativ 9 minute;
- Tipul II (pentru obturatii) aproximativ 5 minute.

Proprietati:
1. Reologice: tixotrop;
2. Mecanice rezistenta la comresiune mai mica dect FOZ, rezistenta la tractiune mai mare ca
FOZ, rezistenta la Incovoiere ca FOZ;
3. Rezistent In mediu bucal scade cu cresterea cantitatii de ZnO rezidual si a MgO din pulbere;
4. Solubilitate sub 0,05%/25 ore si 0,04% - 0,08% dupa 9 zile;
5. Adeziune sunt primele cimeturi care adera clinic prin:
- Ionizarea grupelor cooH;
- Realizarea legatrilor de H;
- Umectarea si formarea legaturilor chimice;
- Scade la penetrarea cu agenti de curatire sau gravaj acid;
- Creste prin mineralizarea dentine;
- Este mica la metale nobile, este buna la aliajele nenobile ce formeaza ioni polivalenti;
46
 47

- Este absent la ceramic;

- Adera la suprafete netede (smalt, metale).

6. Bilogice:

- Biocompatibilitate optica toxicitate intrinseca unica, cresterea rapida a pH-ului;

- Dimensiunile mari ale catenelor nu permit penetrarea prin canaliculele dentinare;
- Efect anticariogen prin eliberarea ionului de flor din SnF2;
- Effect bactericid datorat Zn2+.

Preparare: - amestecarea pulberii cu lichidul In proportie indicata de producator pe o placuta de

sticla racita sau folie de hrtie cerata.

Timp de lucru 2,5 3,5 minute.

Indicatii:
- Tip I lipirea de durata a protezelor, Incrustatii, coroana de Invelis, punti;
- Tip II obturatii de baza, de canal mai ales retrograde, obturatiile dintilor temporari.

2. Cimenturi ionomere de sticla ( CIS )

Prezentare:
- System bicomponent pulbere/lichid;
- Tip I chituri adezive;
- Tip II CIS de restaurare CIS pt restaurari fizionomice, CIS armate;
- Tip III CIS pt obturatii de baza.

Compozitie:
- Poliacrilati complecsi sau polialchenolati de sticla;
- Pulberea se prezinta In diferite sisteme:
Ternar: SiO2-Al2O3-CaO;
Cuaternar: SiO2-Al2O3-CaF2-AlPO4;
Multicomponent: SiO2-Al2O3-CaF2-AlPO4-NaAlF6-AlF3;

47
 48

Mai poate contine cantitati mici de zinc si apa, precum si particule metalice In cazul CIS
metalice.
- Lichidul: initial se folosea acidul poilacrilic iar In present se utilizeaza solutii apoase de
copolimeri ai acidului acrilic cu acid itaconic, maleic, fumaric sau alti acizi carboxilici nesaturati
stabilizati cu acidul tartric.

Reactii de priza.
- Tip de acizi priza In mediu apos;
- Descompunerea sticlei ionii hidroniu H3O+ rezultati din dizolvarea si ionizarea poliacidului,
ataca pulberea de sticla la exterior elibernd cationic din sticla H3+, Ca2+;
- Precipitarea formarea matricii cationii migreaza si se combina cu poliacidul determinnd
Intarirea In doua etape: initiala (datorita Ca2+) si finala ( Al3+);
- Hidratarea apa este mediu de reactie, hidrateaza speciile ionice din mediul de reactie;
- Gelificarea formarea matricei prin precipitare;
- Rolul floururilor ionii de flour complexeaza ionii Al3+ Intrziind priza si au effect
cariostatic;
- Rolul acidului tartric creste timpul de manipulare si scade timpul de priza.

Reactii de polimerizare: chimica sau foto, structura stratificata, miezul din sticla neatacata Invelita
de hidrogel de silice, unit printr-o matrice de polimerionic.

Proprietati:
1. Reologice: pentru tipul I sa curga usor, sa formeze o pelicula de maxim 25um.
2. Mecanice:
- Rezistenta la compresiune mai mare ca FOZ si PCZ;
- Fragilitate
- Duritatea creste cu proportia pulberii dupa 24 ore este permisa finisarea finala;
- Suprfata cimentului prezinta pori de 10-14 um diametru.
3. Optice:
- Sunt translucide;
- In timp stratul superficial Isi modifica culoarea;
- Cele care contin sticle de metale grele sunt radioopace.
4. Eroziunea si stabilitatea dimensionala:

48
 49

- Eroziunea de scurta durata datorita mecanismului de priza;

- Eroziunea de lunga durata este nesemnificativa;
- Rezistenta la atacul factorilor agresivi din mediul bucal;
- Stbilitate dimensionala buna.
5. Adeziunea:
- Adera chimic de suprafetele polare active: - smalt, dentina, metale acoperite de un strat
superficial de oxizi, gips.
- Este mai puternic la smalt dect dentina sau cimentul.
6. Cariostatice: - daorita eliberari ionilor de F.

Preparare: - amestec pulbere/lichid de consistenta cremoasa pentru lipire si ferma pentru

reconstituiri.

Indicatii:
- Lipirea protezelor unidentare si puntilor;
- Obturatii de baza;
- Obturatii de baza subcompozite;
- Obturatii de durata In cavitati de clasa V si eroziune cervical;
- Obturatii retrograde In chirurgie paradontiului apical;
- Foarte rar sigilarea santurilor si fosetelor.

Cimenturi ionomere metalice CERMET.

- Se obtin prin amestecul pulberii de sticla cu particule de aliaje metalice (Ag, Au, Pd) prin
sinterizare;
- Rezistenta la abrazie mult mai mare apropiata de cea a compozitelor cu microumpluturi si a
amalgamelor;
- Proprietatile mecanice sunt inferioare amalgamelor sau compozitelor pt zona posterioara.

IV.Cimenturi Oxisulfat de Zinc.

- Sunt considerate materiale de obsturatie provizorie.

49
 50

Prezentare: se prezinta In sistem bicomponent pulbere/lichid sau sub forma de pasta ce se Intareste
dupa inserarea In cavitatea bucala.

Compozitie:
- Pulbere oxid de zinc, sulfat de zinc, mastix;
- Lichid apa distilata, guma Arabica, alcool, solutie concentrata de acid fenic.

Proprietati:
- Bune izolatoare termice si electrice;
- Rezistenta scazuta la compresiune si la factori agresivi din mediul bucal;
- Au culori diferite care atrag atentia asupra faptului ca sunt provizorii.

Indicatii: obturatii provizorii.

Atentie: nu se utilizeaza pt etanseizarea pansamentelor arsenicale datorita posibilitatii de difuzare
a componentei toxice din aceste pansamente.

AMALGAMELE DENTARE

Dupa criteriul aderentei la peretii cavitatii materialele de obturatie se Impart In:

Aderente aici mentionam materialele composite, CIS,
50
 51

Neaderente amalganul dentar si aurul.

Dupa aspectul fizionomic aceste materiale de obturatie se Impart In:
Nefizionomice: amalganele, aurul;
Semifizionomice: cimenturile silicat
Fizionomice: materiale composite
Cele mai folosite materiale de obturatie coronara au fost amalgamele cu argint, staniu, cupru si
zinc.
Aceste amalgame au o istorie foarte veche, existnd relatari ale lui Chau HisTang cu 600 de ani
Inainte de Christos ca In China se utilize pentru obturatia dintilor o pasta de Ag-Si-Hg, material ce
poate fi considerat precursorul amalganelor moderne (BRATU).
In 1895 Black normalizeaza proportiile aliajelor folosite In amalgam fiind considerat parintele
amalgamelor de azi.
In anul 1900 apare si amalgamul de cupru care datorita proprietatilor sale nesatisfacatoare iese din
practica curenta.
Peste ani amalagnul de Ag ramne un material viabil cu un traseu ascendant al fabricarii sale pna
la aparitia rasinilor composite.
Amalgamul se formeaza In urma reactiei dintre mercur si aliaj care se realizeaza prin amestecarea
manuala sau printr-o malaxare mecanica si se numeste amalgamare. Rezulta un produs care are o faza
plastic In care se poate introduce In cavitate, iar dupa priza materialul capata o duritate mare si are un
aspect cenusiu argintiu. Amalgamele au evoluat si ele de la aparitia pe piata exisnd 2 mari categorii:
I) Amalgamele conventionale (sarace In cupru) - sunt fabricate prin amestecul
mercurului cu pilitura de aliaj care contine Ag, Staniu, Cu si mici cantitati de Zinc sau Mercur. Aceste
amalgane au pulbere format din particule neregulate fine sau grosiere cu dimensiuni pna la 200 m
sau sferice (regulate) de pna la 100 m. Argintul si Staniul alcatuiesc un compus nongama, care se
combina usor cu mercurul. Aceste amalgame conventionale se pot contamina foarte usor cu diverse
particule In timpul amestecarii piliturii cu mercurul daorita unei manipulari necorespunzatoare.
Aceasta contaminare este usor vizibila. Contaminarea aceasta determina pierderea calitatilor ale fizice
viitoarei obturatii.
II) Amalgamele non-gama 2 (bogate In cupru) se folosesc In momentul actual aproape
In exclusivitate datorita faptuui ca eliminarea fazei gama 2 din compozitia amalgamelor determina o
viitoare obturatie cu performante clinice superioare amalgamelor din prima categorie.
Amalgamele bogate In cupru se Impart si ele In doua categorii:
1) Cu compozitie uniforma care au particule de pulbere asemanatoare att ca si
compozitie ct si ca forma.

51
 52

2) Cu modificarea dispersiei care contin pulbere mixta, In care 2/3 din greutate este
reprezentata de pilitura de Ag conventional si a 1/3 particule sferice din amestec de Ag si Cu.
Obturatiile de amalgam Isi datoreaza proprietatile fizico-chimice compozitiei aliajului de Ag In
timp ce modalitatea de manipulare In timpul realizarii obturatiei este determinata de forma
particulelor.
Reactiile de priza decurg diferit la cele doua tipuri de amalgam (conventionale, non gama 2) In
cele din urma amalgamele non gama 2 avnd proprietati clinice superioare si le-au Inlocuit treptat pe
cele conventionale.
Avantajele amalgamelor sunt numeroase, aceste obturatii avnd rezistenta crescuta la abraziune,
au rezistenta la compunere (circa 350 MPa) care este superioara att smaltului ct si dentinei.
De asemenea modulul de elasticitate intermediar Intre dentina si smalt Il face un Inlociutor de
success al tesuturilor dentare. Dupa amestecarea piliturii de Ag cu mercurul trebuie inserat In cavitate
Intr-un interval de maxim 15 minute, se introduce In cantitati mici si se condenseaza manual sau
mecanic. Condensarea permite ca materialul sa se aseze foarte bine pe peretii cavitatii realiznd o
Inchidere buna daca amalgamul a fost bine preparat.

Dezavantajele amalgamelor:

1) Variatiile volumetrice de priza: contractie, dilatatie;

2) Rezistenta mecanica care depinde foarte mult de modul de preparare a cavitatii, proportiile
corecte dintre constituenti, timpul de malaxare;
3) Deformarea plastica a amalgamelor se produce progresiv cu temp la marginea obturatiei
astfel In jurul obturatiei ia nastere un sant, fenomen numit linie de demarcatie;
4) Aspectul nefizionomic este unul din marile dezavantaje ale amalgamelor si Ii restrictioneaza
aria de utilizare doar la zona laterala;
5) Modificarea superficiala de culoare In timp suprafata amalgamului se oxideaza si se Inchide
la culoare datorita depunerii pe suprafata obturatiei a unei pelicule de sulfuri sau cloruri;
6) Coroziunea este un fenomen chimic care poate modifica structura obturatiei de Ag.
Principalii produsi de coroziune sunt oxizii de cupru la amalgam non-gama 2 si oxizi de staniu la
amalgamele conventionale;
7) Difuzibilitatea termica este de 39 de ori mai mare ca a dentinei si este obligatorie izolarea
plagii dentare printr-o obturatie de baza;
8) Coeficientul de expasiune termica de 3 ori mai mare ca la dentina;
9) Nu este adeziv necesita un sacrificiu mai mare de substanta dentara;

52
 53

10) Potential allergen poate determina dermatita de contact ;

11) Toxicitate - mercurul este principalul constituent toxic.

Acumularea Hg In organism se poate realize In cabinet prin inhalarea vaporilor de Hg, absorbtia
prin piele daca este manipulat fara manusi sau ingestia de amalgam.
Este o controversa In momentul de fata privind efectele toxice deoarece lipseste consensul In
lumea medicala privind idea expunerii zilnice, iar simptomele intoxicatiei cu Hg pna la doze de 100
g/litru sunt nespecifice iar semne de disfunctie renala apar la concentratii In urina la doze de peste
100g/litru care nu au fost semnalate la pacientii purtatori de obturatie de Ag si nici la personalul
medical.
Obturatiile de amalgam moderne non-gama-2 prezinta caracteristici clinice superioare celor
conventionale dar si anumite inconveniente care au condus In secolul XX pentru dezvoltarea altor
materiale de obturatie care sa reprezinte o alternativa pt stomatologie. Astfel In 1960 chimistul Bawn a
sintetizat o rasina numita rasina deacrilica care a reprezentat baza materialelor composite moderne.
Din 1960 pna astazi aceste composite au fost modificate si diversificate din dorinta de a avea un
material cu caracteristici ct mai apropiate de materialul de obturatie ideal.

C7.Materiale de restaurare estetice

Sunt un amestec fizic de mai multe componente care insumate formeaza ceea ce se numeste
rasinile diacrilice compozite. Aceste rasini sunt materilale de restaurare coronara definitiva care intra
in categoria materialelor de restaurare estetice. Aceste rasini d.c se foloseste si in laboratorul de
tehnica dentara pt realizarea componentelor estetice a lucrarilor metalo compozite.

Compozitele dentare sunt alcatuite din 3 componente:

1. Faza dispersata sau umplutura anorganica / faza anorganica
2. Faza continua sau matricea sau componenta organica
3. Agentii de cuplare : sunt elemente care fac legatura intre forma organica si cea anorganica
asigurand dispersarea umpluturii anorganice in faza organica.
In materialele compozite se mai gasesc si materiale auxiliare:
Factori de initiere ai reactiei chimice
Substante care stabilizeaza amestecul
Oxizi metalici care formeaza culoarea

In functie de reactia chimica compozite se impart in 3 categorii:

53
 54

1. Compozite autopolimerizabile : aceste compozite au o reactie chimica care se produce prin

amestecul celor 2 componente iar reactia de priza este una chimica nefiind influentata de nici un alt
factor.
2. Compozite fotopolimerizabile : se prezinta in sistem unic component si fac priza in momentul
aplicarii unei surse de lumina pe suprafata compozitului. Reactia chimica se produce sub actiunea
luminii cand un fotoinitiator activat de sursa de lumina declaseaza raza de priza in interiorul masei de
compozit Sunt cele mai raspandite compozite dar au defect : !!!!!!in timpul real de priza prezinta o
contractie de volum cuprinsa intre 0,5 - 5 % dim masa obtiratiei. In consecinta cu cat volumul de
compozit polimerizat o sigura data este mai mare cu atat contractia este mai mare.
3. Compozite duale : sunt compozite a caror priza combina cele 2 tipuri anterioare , priza fiind
initoata atat prin amestecarea celor 2 componente(r. Chimica) cat si prin actiunea unei surse externe de
lumina.
I. Faza anorganica / umpluturi
=este reprezentata de mai multe tipuri de molecule ( cuart, cristalin, silice, alumino-slicati, florura
de bariu si anumiti oxizi). Toate aceste materiale folosite in faza anorganica sunt supuse unor
tratamente speciale inainte de legarea de faza organica.
Proprietatile mecanice ale compozitelor sunt influentate in principiu de concentratie , marimea si
distructie particulelor anorganice. Compozitele dentare se si clasifica in functie de marimea acestor
particule anorganice.

O clasificare generala facuta in 1995 de Bail si Taylor , clasifica compozitele in 3 clase:

a) Compozite fine cu particule intre 0,5-3 microni. Aceste ccomponentesunt estetice , dar prezinta
proprietati mecanice reduse si se recomanda doar in zona frontala.
b) Compozite microfine : particulele au dimensiuni intre 0,04-0,2 microni. Au incarcatura
anorganica scazuta si se recomanda tot pentru zona anterioara
c) Compozite hibride: sunt amestecuri de 2-3 sau mai multe tipuri de particule cu dimensiuni
variate ceea ce permite ca intr un volum dat sa fie o cantitate foarte mare de umplutura anorganica ce
confera componentei hibride proprietati mecanice superioare celorlalte tipuri de compozite.
Aceste compozite hibride permit incarcaturi anorganice intre 70-90% din masa compozitului, fiind
astazi cele mai raspandite materiale de restaurare coronara.

II. Faza organica este reprezentata de monomerii de baza si dilutie.

Tot in faza organica se gasesc sistemele de initiere care determina tipul de r. de priza si felul
compozitului (auto/ foto / dual). Cei mai uzuali monomeri utilizati in rasinile compozite sunt:
* BIS-GMA (bisfenol-glicil-metaacrilat)

54
 55

* UDMA (uretan-dimetilacrilat)
Acesti monomeri alaturi de altii sunt monomeri bifunctionali care intra in reactie realizand o
reactie de polimerizare prin aditie de radicali liberi care da nastere dupa priza unui rasini intens
ramificate sau interconectate.

III. Agentul de cuplare

Materialele compozite pentru a poseda proprietati mecanice optime este necesara realizarea unei
legaturi puternice intre umplutura anorganica si monomerii din faza organica. Acest lucru se intampla
prin tratarea suprafetei particulei anorganice in cursul procesului de fabricare cu agenti de cuplare. Cel
mai utilizat agent de cuplare este un compus organic numit SILAN.
In cursul depunerii stratului de silan , umplutura anorganica prin intermediul acestui silan,
determina hidrolizarea grupelor metoxi in grupe hidroxi care reactioneaza cu umezeala sau grupele OH
absorbit pe partticulele anorganice.
Initiatorii si acceleratorii de priza sunt reprezentate in cazul compozitelor autopolimerizabile de 2
componente: un peroxid initiator (benzoil) si o amina tertiara(NH-dimetil-paratoluidina)
In cazul compozitelor fotopolimerizabile se foloseste un foto-initiator numit camforchinoza care
declanseaza r.chimica la compozitia fotopolimerizatorului. Datorita acestui fotoinitiator materialul
compozit fotopolimerizabil trebuie tinut in recipiente inchise la culoare si opace la care sa nu ajunga
lumina naturala.
!!!!Seringile cu compus fotopolimerizabile nu trebuie pastrate deschise doarece sub actiunea
luminii naturale se produce un fenomen de polimerizare incompleta care altereaza proprietatile
materialelor compozite . Compozitele astfel prepolimerizate este contra indicat sa fie folosite in
realizarea obturatiilor coronare.

CURS 8 SI 9. PROPRIETATILE COMPOZITELOR

I. TIMPUL DE PRIZA SI DE LUCRU

d) La compozitele autopolimerizabile se amesteca cele 2 componente intre 30 si 60 de secunde
dupa care se insera in cavitate cu spatule din material plastic iar timpul de priza este de 3 - 5 minute.
e) Compozitele fotopolimerizabile isi initiaza reactia prin aplicare a conului de lumina pe material
intr-o perioada data care variaza de la 10 la 40 de secunde in functie de tipul de compozit si de puterea
lampii de fotopolimerizare.
f) Puterea lampii se masoara in miliwati pe secunda.lampile trebuie sa aiba in jur de 1500 de
miliwati, lampile noi cu leduri au timpi de actiune mai scazuti.
g) Dupa aplicarea lampii de fotopolimerizare reactia de priza se produce in proportie de 75%.

55
 56

h) Aproximativ 25% din reactia de priza se produce in urmatoarele 24 de ore. Daca suprafata
obturatiei nu este protejata de aer prin aplicarea unei matrici de celuloid la suprafata obturatiei ramane
un strat superficial de compozit nereactionat.
i) Astfel devine obligatorie finisarea obturatiei si indepartarea stratului micronic nepolimerizat. In
cazul obturatiilor MOD fascicolul lampii trebuie aplicat din mai multe directii deoarece exista riscul ca
in zonele proximale sa ramana compozit nepolimerizat.

II. ADANCIME DE POLIMERIZARE

1. Eficienta polimerizarii este legata de puterea fascicolului de lumina si de capacitatea acestuia
de a penetra in profunzime stratul de compozit.
2. !!!!! Grosimea maxima de material care se poate polimeriza 1 data este de 2,5 mm, iar varful
sursei de lumina trebuie sa fie tinut la cca 1-2 mm de suprafata obturatiei.
3. Cu cat distanta creste intre suprafata conului si suprafata obturatiei polimerizarea este mai
slaba.

CONTRACTIA DE PRIZA
Contractia volumetrica a obturatiei este dependenta de tipul de compozit si de cantitatea de
compozit polimerizata 1 data.
Aceasta contractie de priza creeaza un stres asupra stratului HIBRID si asupra peretilor
cavitatii de aprox. 130 kg/cm2
Acest stres datorat contractiei de priza poate produce ruperea legaturilor adezive si crearea unei
zone de microinfiltratie , fenomen care poarta numele de percolare marginala
Daca stresul este foarte mare se poate produce si fractura peretilor de smalt
Pentru a contracarea contractia de priza trebuie polimerizate cantitati cat mai mici iar lampa
trrbuie aplicata astfel incat compozitul sa fie atras spre peretii cavitatii.
Intotdeauna compozitul trebuie aplicat in straturi astfel incat sa nu stea niciodata pe 2 pereti
paraleli
Compozitul are tendibta de a se trage spre sursa de lumina !!!!

PROPRIETATI TERMICE
1. Coeficientul de expansiune termica a compozitelor este mai mare decat coeficientul de
expansiune termina al dintelui in care este aplicat
2. Diferenta dintre coeficientul de expansiune termica a compozitului si ce a a structurii dentare
este compensata de elasticitatea stratului hibrid care va actiona ca un resort intre structura dentara si
masa de compozit

56
 57

3. Daca stratul hibrid prezinta aceea zona de percolare marginala la fiecare dilatatie si contractie a
masei de compozit se produce o patrundere a lichidului bucal inte peretii dentari si peretii obturatiei
4. aceasta percolare marginala duce in timp la aparitia fenomenelor de carie secundara si recidiva
de carie
5. In cazul obturatiilor recente daca fenomenul de percolare este evident se poate deschide acest
spatiu cu freze foarte subtire iar, inchiderea acestui spatiu se poate face cu compozite de tip flow.

2. ABSORBTIA DE APA
1. Expansiunea hidroscopica incepe la 15 minute dupa polimerozare si dureaza intre 4 si 10 zile
2. Daca obturatia este polimerizata complet absorbtia de apa compenseaza partial contractia de
priza iar daca obturatia este polimerizata incomplet absorbtia de apa este mutl mai mare si determina
desfacerea legaturilor intre polimeri iar straturile superficiale in care cantitatea de apa este mare se
fractueaza sau se erodeaza

3.SOLUBILITATEA COMPOZITELOR
1. Variaza de la 0,01 la 0,6 mg / cm2
2. Solubilitatea crescuta se produce in general daca lumina este insuficienta iar rasinile imcomplet
polimerozate absorb o cantitate mai mare de apa decat cea normala
3. Primul semn al absorbtiei exagerate de apa este instabilitatea coloristica precoce a obturatiei
4. Absorbtia mare de apa poate duce la fenomene extreme de pierdere a obturatiei din cavitatea
preparata

PROPRIETATI MECANICE
I. Rezistenta
1. Exista mai multe tipuri de rezistente care sunt testate materialele de obturatie definitiva
2. Rezistenta la compresie , rezistenta la torsiune , rezistenta la uzura, sau rezistenta la tractiune
sunt caracteristici foarte importante la materialele compozite si ele se realizeaza prin teste in vitro pe
dintii extrasi
3. Fiecare material compozit prezinta alaturi de instructiunile de utilizare si teste care evidentiaza
valorile acestor rezistente mecanice

RADIOOPACITATEA
1. Primele compozite erau radiotransparente dar astazi prin adaugarea de oxizi de bariu si
umpluturi de cuartz compozitele sunt radioopace

57
 58

2. !!!!Pentru stabilirea dignosticului corect de carie secundara sau recidiva de carie pe langa
examenul clinic este obligatoriu si examenul radiologic, existand in zona cervicala posibilitatea
aplicarii unor materiale radiotransparente care sa induca diagnosticul fals de carie la colet in zona
proximala( tehnicile sandwich)

BIOCOMPATIBILITATEA
1. Rasinile acrilice pezente in materilele compozite sunt citotoxice
2. Sunt putin solubile in apara iar daca sunt polimerizate complet difuzeaza greu prin perdeaua
stratului hibrid
3. In cazul unor greseli de aplicare atat ale stratului de adezivi cat si a polimerizarii incomplete aa
obturatiei monomerii reziuduali traverseaza bariera adeziva si produc afectiuni ape pulpei dentare
4. Aceste afectari ale pulpei pot incepe cu fenomene ale hiperemiei , sa continue cu pulpite
chimice extrem de zgomotoase sau sa prezinte forme subclinice care in intervale medii si lungi
determina fenomene de parodontite apicale acute sau cronice, difuze sau extem de concentratE
5. Fenomenele inflamatorii aparute in primele zile dupa aplicarea intr o structura dentara vitala
trebuie diferentiate deoarece nu intotdeauna structura dentara prezinta fenomene inflamatorii dentare
6. Sensibilitatea postoperatorie poate prezenta fenomene zgomotoase dar care sa nu fie de cauza
pulpara

SISTEMELE ADEZIVE
Plaga obtinuta in urma prepararii cavitatilor cariose este formata din 2 suprafete distincte ca
structura si morfologice:
1. Suprafata de smalt - mica in dimensiuni si este obligatoriu sa se gaseasca la marginile
preparatiei
2. Suprafata de dentina - care este de mai mari dimensiuni si se gaseste obligatoriu in interiorul
suprafetei de smalt
Avem deci 2 suprafete cu str morfologica diferita si cu un comportament diferit la actiunea
tratamentului realizat de medicul stomatolog. In concluzie vorbim despre 2 fenomene diferite :
adeziunea la smalt si adeziunea la dentina. Cele 2 entitati, smaltul si dentina trebuie tratate diferit
pentru a obtine rezultate optime ale adeziunii.

Exista mai multe sisteme sau generatii de adezivi, care au aparut din 1865 pana in prezent, fiecare
generatie noua incercamd sa elimine dezavantajele generatiei anterioare de adezivi.

58
 59

Adezivi de generatia 1 :
-nu foloseau principiul demineralizarii acide, doar in 1856, Buono Corre, recomanda principiul
demineralizarii acide a smaltului. Forta de adeziune era buna la nivelul smaltului dar foarte slaba la
nivelul dentine

Adezivii de generatia a 2 a :
-apar in anul 1982 prin aparitia produsului Scoci bond de la fima 3M, care realiza adeziunea in
smalt dar foarte slaba in dentina .

Adezivii de generatia a 3 a : de abia de la acesti adezivi , vorbim de asocierea mai multor

compusi care realizeaza deminerealizarea smaltului si a dentinei , iar prin aplicarea adezivului se
realizeaza stratul hibrid care va crea o legatura puternica si durabila la nivelul smaltului si dentinei.

Adezivii de generatia a 4 a :
- odata cu aparitia dgeneratiei a 4 a de adezivi vorbim de un sistem adeziv complet care implica
demineralizarea smaltului si a dentinei iar ulterior prin aplicarea celor 2 componenti se realizeaza o
legatura adeziva puternica , stabila si rezistenta la agresiunea factorilor bucali.
-Legatura care o realizeaza sistemelele de generatia a 4 a este cea mai buna adeziune din zilele
noastre dar prezinta o succesiune mare de etape care a fost intens criticata de lumea stomatoogica

Sistem adeziv de generatia a 4 a

!!!!spalarea acidului trebuie facuta cel putin in timp egal cu timpul de aplicare a acidului.
Sisteme adezive de clasa a 5 a

4. Sistemul adeziv de generatia a 5 a fuctioneaza pe acelasi principiu pe care functioneaza si

adezivii de generatia a 4 a dar fata de sistemul generatiei a 4 avem primerul si adezivul combinati intr
un singur flacon si vorbim despre sisteme adezive care dupa dimeralizarea smaltului si dentinei
implica aplicarea unui singur strat de substanta.

59
 60

Sistemele de generatia a 6 a => autodemineralizant

Sistemele adezive de generatia a 6 a nu necesita demineralizare, aceste sisteme adezive contin

un lichid de conditionare a dentinei iar produsii de demineralizare sunt incorporati in mod permanent
la interfata restauratiei.
Ei se aplica fara demineralizarea prealabila a dentinei si dizolva partial sau total hidroxiapatita
stratului de detritus si infiltreaza simultan zona asupra careia a actionat ingloband fibrele de colagen .
Nu se mai realizeaza clatirea cu apa(spalarea) iar ulterior o uscare usoara nu risca sa colabeze
reteaua de colagen atata timp cat fibrele sunt deja inglobate de primer . In pasul 2 se aplica rasina care
este imediat polimerizata .
Adeziunea la dentina obtinuta prin utilizarea adezivilor de generatia a 6 a autodemineralizanti
este puternica si perena dar problema pe care o ridica aceste sisteme adezive este la nivelul smaltului
cu consecinte negative exact la limita de separatie intre peretele obturatiei si marginile de smalt.
Desi necesita 2 secvente operatorii aplicarea acestor sisteme nu necesita clatire iar problema
umiditatii dentinare nu mai este atat de critica.
produsul de referinta ale acestei generatii este clear fill liner bond 2 al firmei Kavex-curarai
Alte produse sunt
-Etch@prime3.0 al firmei Degussa,
- prompt el pop al firmei 3M

SISTEMELE ADEZIVE DE GENERATIA A 7 A

4. Simplifica multitudinea componenetelor generatiei anterioare la un singur flacon
5. Acesta asigura demineralizarea totala si colajul la smalt si dentina, in acelasi timp prin
utilizarea unei singure solutii: Neofalina
6. reprezentanti comerciali : Ibond de la firma Hereus culter, Adeze-pen-ivoclar

60
 61

CURS 8 MATERIALE PENTRU TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE

PLAGA DENTINARA = rezulta in urma actului chirurgical de pregatire a unor cavitati sau
bonturi dentare, care poate sa prezinte o serie de particularitati (nesangeranda, dureroasa, infectata, in
esenta , sute de mii de prelungiri odontoblastice sunt expuse factorilor agresivi din mediul buccal)

Tratamentul plagii dentinare

Urmareste inlaturarea factorilor nocivi de la acest nivel, protectia suprafetelor dentinare si a pulpei
fata de excitantii din mediul buccal si uneori stimularea mecanismelor neodentinogenetice pulpare.

Atitudinea terapeutica in terapia plagii dentinare variaza in fuctie de profunzimea cavitatilor si

unoeri de suprafata acestora.

Protectia pulpo-dentinara poate fi :

1. primara efectuata cu : lineri si lacuri
2. scundara efectuata prin intermediul unor baze intermediare de obicei cimenturi pe baza de
Ca (OH)2 si a obturatiilor de baza propriu zise effectuate cu cimenturi

1. LINERII

- Sunt utilizati ca baza primara sub obturatii de amalgam si pentru stimularea neodentinogenezei
- Contin pulbere de hidroxid de Ca , apa si adaosuri de solvent organici volatile
- Se prezinta in system biocomponent : pulbere si lichid sau monocomponent : pasta
- Se aplica in film subtire pe dentina, dupa care se ususca cu jet de aer timp de 15-30 de secunde
- Solventul volatile se evapora repede lasand in urma un film de 15 um de hidroxid de Ca care
protejeaza pulpa , realizand o bariera fizica si chimica
- Nu se aplica pes malt sip e peretii cavitatii

Proprietati:
- Fizice : realizeaza o izolare electica ; nu se pot izola termic, intrucat filmul este prea subtire
- Chimice : prezina un ph de 11 ; solubil in lichidul buccal, cu timpul ducand la pierderea
etanseitatii prin aparitia infiltratiei marginale, de aceea ei vor fi indepartati de pe marginile cavitatilor

61
 62

- Mecanice : au rezistenta mecanica si duritate scazuta

- Biologice : hidroxidul de Ca se dizolva , difuzeaza si stimuleaza odontoblastii in producerea de
dentina care obstructeaza canaliculi din imediata apropiere a cavitatii preparate
De a lungul anilor, proprietatile linerilor au fost imbunatatite prin adaosul altor substante dintre
care amintim agentii antibacerieni de tipul : diiodtimol, fluor sau fluorofosfat de Ca , adaugate in
produsele Chember si Tubulitec care asigura o protetcie pulpara foare buna su nu produc iritatii
pulpare. Produsele compericale Pulpodent si Hypocal sunt suspensii apoase de hidroxid de Ca , metil
si etilceluloza. Aceste suspensii apose se intaresc mai greu deoarece apa se evapora mai incet.

Produse comerciale:
Constrasil ph=12,6 ; Ca (OH)2 = 12g ; Cloroform=82g; Colofoniu=4g; Polistiren=2g
Hydroxylineph= 10; Ca(OH)2=40,4%; Metilmetacrilat in metil-etil-cetona=12,1%;
Excipienti=30,5%
Pulpdent uilizat in coafaje directe, pulpotomii si tratamentul canalelor radiculare; Ph=12,2
Ca(OH)= 52,5 % in suspensie apoaza de metilceluloza
Ionoseal(voco)
LCL&VOCO
Vitrabond (3M)
BaseLine VLC

Cel mai nou tip de liner are la baza cimenturile ionomere de sticla. Exista 2 tipuri de lineri
ionomeri : primul este reprezentat de system conventional pilbere-lichid, analog tipului 2 de
CIS(formulele initiale au fost modiicate obtinandu-se o prize mai rapida si o vascozitate mai redusa).
Al 2 lea tip cuprinde CIS fotopolimerizabile, in system bicomponent: pulbere (contine particule de
sticla si un accelerator fotoactivabil) si lichid( este o solutie apoasa de acid fotoactivabil suplimentar).
Prize initiala se produce sub actiunea radiatiei luminoase , ulterior avand loc reactia acid baza,
care presupune si formarea legaturilor ionice cu structurile dure dentare. Utilizarea linerilor-ionomeri
fotopolimerizabili nu necesita conditionarea dentine de exemplu cu acid policarilic. Scopul intial al
linerilor ionomeri a fost de a asigura o adeziune intre dentinta si RDC. In present sunt utilizati ca
adezivi dentinari. Deasemenea se produce si eliberarea de ioni de Fluor cu effect carioprofilactic.

Avantajul linerilor ionomeri fotopolimerizabili fata de adezivii dentinari clasici, pe baza de

rasini consta in reactii pulpare mai discrete si efectul carioprofilactic.
Recomandarea unor autori de a grava si linerul ionomer nu este justificata intrucat suprafata
linerului este sufucient de rugoasa penru a asigura retentia micromecanica a RDC.
62
 63

IN CAZUL PRACTICARII GRAVAJULUI ACID NU SE VOR DEPASI 15-20 DE secunde un

timp mai prelungit determinand deteriorarea linerului . gravajul este urmat de spalarea abundenta timp
de 25-30 sec.

2. LACURI
- Sunt solutii de rasini natural (copal,colofoniu,nitroceluloza) sau sintetice dizolvate in solvent
organici(chloroform, acetone , alcool , eter ,benzene, toluene,acetat de etil) carora li se pot adauga
timol, eugenol sau fluuoruri;
- Se aplica pe peretii cavitatilor intr un strat simplu sau dublu, formand o membrane
semipermeabila care asigura protectia organului pulpar si reduce meiscarile lichidelor indetdentare ;
astfel reducandu-se sensibilitatea dentinara, ele se pot aplica sip e dentina din zonele de la nivelul
coletelor dentare sensibile.
- Sunt material de izolare care oblitereaza canaliculi dentinari deschisi, realizand o izolare
chimica, impiedicand penetratia acizilor din cimenturi si a monomerilor din rasini catre pulpa
- Amelioreaza etanseitatea restaurarilor si previn patrunderea HG (mercurului) sau a ionilor
metalici din amalgam prevenind innegrirea tesuturilor dure dentare
- Sunt insolubile in apa, asigurand protectia pulpei si in cursul procedeelor de gravare acida
Rezultatele cercetarilor Cyril Kaufman au aratat ca lacurile produc o bariera impotriva agentilor
toxici eliberati de materialele restaurative si determina inchiderea canaliculilor dentinari deschisi in
cursul actului chirurgical de exereza

Dezavantaje:
- In cavitati profunde lacul depus direct provoaca iritaii pulpare mai ales daca solventul este
cloroformul(fapt demonstrate de Spangber, Rodiguez si Langeland). De aceea in cavitati profunde
lacurile se aplica peste un liner pe baza de hidroxid de Ca urmand ca peste lac sa se aplice o obturatie
de baza;
- Diminuarea retentiei unor pinuri intra dentinare
- Reducerea retentiei unor incristatii pana la jumatate, fata de situatiile unde nu s au implicat

Produse comerciale :
Copalit: formeaza o pelicula de aproximativ 2 um

63
 64

Caulk varnish : realizaeaza o pelicula de aprox 5 um

Firma Voco a elaborate lacuri cu continut de fluorura de Na si florura de Ca: Amalgam
Liner(indicat sub obturatii de amalgam , datorita continutuluide particule de Ag care asigura o legatura
stransa cu obturatia de amalgam , legand in acelasi timp de Hg in exces) si Thermoline.

3. CIMENTURI PE BAZA DE HIDROXID DE CA

Conceptual lui rebel dupa care o pulpa dentara descoperita iatrogen sau lezata ptrintr un atac
toxico microbian este un organ pierdut, a fost abandonat de aproape 50 de ani. La aceasta a contribuit
hotarator si lansarea inca din 1930 de catre Hermann a Caxilului care avea urmatoarea formula :
HIdorxid de ca 1,5 g
Clorura de K = 3,5 g
Clorura de Na =2g
Clorura de Ca = 1,5g
Bicarbonat de Na = 1,5
Apa distilata

Caxilul avea un ph de 12,3-12,5 prin care tampon energic mediul acid al tesuturilor dentinare
lezate, dar si o actiune bactericida, datorata probabil ionilor de HO pe care ii elicarea. Datorita
manipularii lui greoaie si conditiilor dificile de pastrare a fost inlocuit cu paste pe baza de Hidroxid de
Ca cunoscute si sub numele de cimenturi .
Cimenturile pentru prottectia pulpo dentinara se aplica ca izolatori termici in cavitati profunde si
ca produse medicamentoase cu rol de neodentinogeneza antalgic sau de desensibilizare. Cele mai
ultilizate cimenturi sunt pe baza de ZOE si Hidroxid de Ca.

A. CIMENTURILE PE BAZA DE ZOE denumite si eugenate sau eugenolate

Prezentare sunt clasificate in 4 tipuri :
Tipul I (fixari provizorii) :
- clasa I pulbere-lichid
- Clasa a II a- pasta-pasta care se intareste.
- Clasa a III pasta pasta care nu se intareste
Tipul II(fixari permanente) : clasa unica: pulbere-lichid
Tipul III(baze si obturatii provizorii) : clasa unica : pulbere-lichid
64
 65

Tipul IV(captusirea peretilor cavitatilor) : clasa I : pulbere lichid si clasa a II a pasta pasta

Compozitie
Pulberea are in compozitie sa ZnO purificat (70%), colofoniu(28%) pentru cresterea rezistentei,
iar pentru accelerarea prizei cimentului, poate contine acetat, clorura sau sulfat de Zn (1%) iar ca
plastifiant are stearate de Zn(1%)
Lichidul poate fi eugenol pur (85%) si ulei de cuisoare ( 14%) extras din Eugenia Cariophilanta,
sau ulei de masline care joaca roul de plastifiant , etanol sau acid acetic(1%) cu cantitati mici de apa
esentiala pentru prize cimentului.

Reactia si timpul de priza:

Priza presupune o reactie de complexare intre cei 2 componenti de baza (ZnO si eugenol) cu
formarea eugentaului de Zn
Reactia de prize dintre ZnO pur si eugenol pur nu se desfasoara in absenta apei III deci necesita
adaos de accelerator (acetat de Zn sau alte saruri in proportie de peste 1%)

Timpul de priza depinde de mai multi factori dintre care amintim:

- Marimea particulelor (o pulbere fina expune o suprfatata mai mare eugenolului reducant timpul
de priza
- Prezenta si cantitatea aditivilor si acceleratorilor
- Tehnica de preparare
- Raportul pulbere-lichid(o consistenta mai crescuta este urmata de o priza mai scurta)
- Expunerea intr o atmosfera umeda in timpul prepararii sau adaosurile de apa, accelereaza
timpul de priza
- Crestterea temperaturii produce o scurtare a timpului de priza
- Accetatul de Zn (fie din pulbere /lichid) apa si saliva accelereaza timpul de priza

Proprietati cimenturi ZOE:

- Solubilitate mare(care se apreciaza prin pierderea relativa in greutate cand sunt imersate in apa
distilata
- Ph de 7-8
- Conductivitate termica redusa facand ca acestea sa fie bune izolatoare termice

65
 66

- Opacitate.
- Rezistenta si duritate inferioara cimenturilor FOZ si dentinei , fiind dpdv cele mai slabe
cimenturi , cu exceptia celor pe baza de CA(OH)2
- Aderenta mecanica remarcabila net superioara unor materiale clasice de obturatie CS si
amalgame, asigurand o etansare buna prin tensiunea superficiala mica(eugenolul opanandu e umectarii
cimentului de catre saliva , precum si prin inertia termica buna a acestor materiale
- Coroziune asemanatoare cimenturilor FOZ
- Eugenolul inhiba polimerizarea compozitelr, de aceea bazele ZOE sunt contraindicate sub
obturatii cu rasini diacrilice compozite
- Dpdv biologic au efect sedativ si bacteriostatic asupra pulpei
- Protejarea unei plagi pulpo-dentinare de actiunea nefasta a acidului fosforic din cimenturile
FOZ asigurand izolare electrica si termica buna

Preparare :
Cimentruile zoe se prepara prin incorporarea pulberii in lichid in cantitati mici pana se obtine o
pasta de consistenta chitoasa.
De obicei se realizeaza un raport pulbere lichid de 4/1 pana la 6/1 care asigura materialului
proprietatile impuse.
Amestecul se face prin spatulare cu spatule de metal cel putin 90 de secunde . dupa o oarecare
experienta se poate obtine consistenta dorita fara a cantari cele 2 componente.

Indicatii :
- Obturatii de baza de obicei asociate cu cimenturile FOZ
- Coafaje indirecte
- Eugenatele sunt componente de baza intr o serie de materiale pentru obturat canale
- Acoperirea pansamentelor calmante si ca pansamente gingivale peste fibre impregnate cu
fiferite produse

66
67

67