Jean-ClaudeKaufmann

ry
1f;{ l
,:h'i
tr

Mulgumiri
TRUPURI DE FEMEI -
_ Mul;umirile mele se adreseazdtn primul rdnd lui
\1ne9is,(-Siygly,
,:t:fn,
lapd"/e
pe1.t1ytryrijinwl sdufidel, nu ti;it ;;
cercetcirile.careaa folosit cdi mai papin
PRIVIRI DE BARBATI
bdtdtorite.Ii mul;urnesc,de asemenea, lui yves Win*in,
mereu tuspu.ssd irnpdrtd;eascdSi altora din prepioaseli
SociologiasAnilor goi
sate cunolttnt.ede ltteraturd amcricand bund. Lui
JacquesLochm care ,n_a ajwtat cu eficienpdla consti_
t,ui.reagrupului de anchetd.Le mwllwmcsc, de asemenea., Traducere din limba francezd
lut _J_ean-PieneColleu, Christine ioupde, Alain
Godfroy, Emmanuelle Kissel,Claud.eLe Biize, ca.reaw de VIOLETA BARNA-NATI{AN
colindatplalelecu creionul;i'microfonul tn mhnd,moti_
uapi,Qcdp.ipinapi,sicompetenli.irro ,, toiig
rtsor.In Jine, nulpumirile mele se adreseazi "-o fori
celor nei
t,r!,, persoanecarc.au acceptatsd rdspunddtntre_
,d,
oantor: tmt cerscuzeJald de cci careau iesitobositisau
tulburapidin focul cona'orbh"ilor. '
I

l\l
r*,iln4
1998
 Coperta colec$ei: VALENTIN MCOLAU Introducere
Ilustrafia: fotografie de MIHAI MANGIULEA
;-_:-:-:-:_:-,-_-=::
B-B'r()'l''..A ( 'rlll'RALA
Ulli-"tl i:\eA B -:rRE$Tl
F A,Crlt,I'Ar'-l Dr l jc tc,.oitE
$ l .\'. '; i. , iA !!oarALA

mwf\nflrwlw .-*- - '-:^a- '' '

/'q
ocrologulesteun Personajcu
' u) de-acu-'j;;.
fcoali, el are un """d;;;;
";:P"Juit'"'
t;t" J"'pt"
carepublicul este
sub;bii' familie'
toate chestiunile la
cerrtru social' ela-to1-{,e
ordinea zilei' Masd rorundi intr-un
minister' articol de presi: tnvt-
tcleviziune,raport Pentru un
in cuiise' ei igi colportea-
ttt cu mare zarvd saui*p-""a"a"-se
j. i"i:""t" mica lui $dinte. I se cere s.i sc pronunle asuPra
lJ
comportamen-
;tiltii ;;"; a societiqii, si descrieopinia sau de
JEAN-CLAUDEKAUFMANN tendinqele
CORPSDE FEMMES,REGARDSD'HOMMES tclein cutaie,"., "t'i"L"li'""ii"' tl'ai'sprinda si meargi
treburile
sl spuni." * dt ficut pentru ca
@ 1995by EditionsNAIHAN, Paris evoluqie,
ce
c^eea se numefte un expert'
@EdituraNemira.1998 mai bine' Pe scurt, a devenit
un expert ..,f antrenat nu feri
(\rrnercializarea de acest virtei, in care se^lasi
lnehitit-s-c-la!r
in afaragranilelorFrii ferd acorduledituriiesteinterzisi. ce
intrebareesengiali:
pl[::fi,'i;. r""-pre"atJtt te uiteo intrebarefondatoare
csteo soctetrr., iin"^'eea ?
Difuzare: ",,*iitt"!
ii'.a"a ;;ffiI;;;gezei textelcrvechiqialdez-
S.C. Nemira & Co, Sh. Crinului nr. 19, sector1, Bucuresti ;'l;";;;, dar caredispare
brterilor teoretice,;;; l; u'niversit;ti'
lble Ion: 668.54.10, 223.48.54,Telefax:668.70.51 soc'iale'
; cerinqele
Clubul cdrtii: C.P. 26-38. Bucuresti dc indat[ ce sociolo-g'JJ'i" "o"l*ntat Cel rnai ne-'
dt."xpert'
fiind invitat ,e ,. p'otJ";;9 t; t"ht"tt ei
#ilt;-'-ti"*a r;minein domeniul
rsBN 973-569-256-9 ;ffi;;-;;;'i
f
 sfirsesteprin a inrrain rindul obignuinqelor _ totne s-au simgitignale. de caracte.rul pugin9bi1nr1.tal.su-
.].r..jilir"d.
ru rntotdeauna -r ar
excelente. Cind selanseazio ancheiipen. bicctului: nu era o gvi,rati+fsblema-sociali'Subiecqtt
d
realitateain faqi, cdndfinanqi.ilezuniJ;bti;;; ilior, qatasi respundala multe alte feluri de teme' ,,Dar
'.ll l f,riui
rterrnd cercehroruluimijloace.delucru preqioase, ,iiii*3i, zdu aga'!"F-92.r'Totuqi, n-au fost decit foarte
;ubpresiuneaevenimentelor, i-b r"J, i' g;;;;;1, ".;;;;;
il;;i."d; iriil"S ;f"zu-ri. Din picate Pentnr persoaneleinterogate,
;onsilier,alprintului.,Sffi!.rron"l ,oircrrarca experr greu,fiindca erau dezbrientate'avind mari
sr nu Eiiluu;* I-ega "iaslpunda
Jonresrdeloc aceastifuncqielucrativi gi sociarmente celo-rmai simple intrebiri, ticerile
utila. iih."iiaqi si
Dar eu sunt,in acela;idmp,;i cercetdro., n;-riqmiii,i;* iriu 9i "ttte,efornrrilePent+ra gisi un 5i;puns
j"t
gherit cind reoria.ri. ,riiru ,r" "patato"t. ,,Nu gtiu,nu mai;tiu cesdcreddespre
sunrun cer- dlveni"u obositoare.
cetiror visind la o cercerare "trrir.rrzara;
fundamerrr"li care,tii;;;;- ovs., md o6or.r., sunt-in-vacanqi' oricum, 1u-qi
ilrtr.Uailt.
poratdin viaqaepocii, fara a deviaspre i"gi".;i;,.;iJ'i iin. ri gindeqti, e;ti pe plajd,ai chef si.stai cu sinii goi, nu
r-enrrLl astatrebulesi reunescaceleconditiicaresi_mioer_ e-n."oiEde moiiuL" r-1-?.+.Pentruunii erapreamult, urt
miti lansarea unor veritabile
"".h"t.J"
r.;;;;.il;45; |oi de revoltd lini;titi prindea formi' o impo.trivtresurda
unilor de bazd,ale sociologiei qi si gar.r. ur, ,.ib;.., bi*, frii daa".heti, disimulatide surisuriqt amabtlttap:nu era
carc si aibi o dimensiune"reorerici.'origi"ri,i;;;;;, nimic de spus,probabil ci. noi ne ingelasern
fr;; Hihi. a. vdzur.,
rnizepolitice,sdnu poati fi ,..,.rp.rr, temi. ,,Avetraltesubtectemal Prcante,
f.iitr_o .;;;d.;;: rlegind o asemenea
pcrtiz-i;iaticc m-adc'rerminat se ia temisinii-soirEri. nli interesante, oamenilornu le pasdcituqide puqtnde sdmt
vortra,deliberat,despreo chestiunE "r.g ,;*fia (h ori, persoanele rnterogate au aclus
ugoridentificabile #;:;C 3Ui"F-tSe. De mai_multe
si ale.cirei limitepor rr u$orrrasare, pen_ Iitu-"t r., ciutind sa nc convingi de gre;eala noastri'
It:, .1 rnvesrrgagrte si fre cir mai profunde.Fiindcd,adesea, f,iselyne,de exemplu:,,Nu vid ce-interes poatesaSlbi ?
rrrrrnderea uneranchetete condamndsi rdmii la suprafatdsi lilct.'ti sociologiclasupraunui astfelde fenomen,fiindci
maril e intreberi sunt it. d. .""ti i";; ;ffi ;t"i;;';; poqi sa mergi cu analiza:e un lucru
-copleg : ilri-iti" cit de d"eparte
Personal,.eu prefers-i aprofundez"l $lt de natural" F-125.
Lu.echrpameade cinci anchetatorinc_amdus deci Oare mi ingelasemeu asuprasubiectului?-Cartea,sper,
, oe
pta,e$r am ancherat300de persoane. Am fost intdmpinlti dSmon, t r. aza co ntr ar.iul.A - t i scqt te s,rlt:enul-df.+{ostu'
-primiti,
-excelenr. cind sunim la ugi,scinta-pri si iin' ffiuI de b419-gg-qs-t,e--ehiar-un-gest'5ts1pl-u,nalll{aI' I at? -PIo:
cceaceestedeinqeierlDaf ""
paFLii,U".i.#I5ffi#i"..i'ii"; tft-m-c;?f Citlxg-9-i+gr--.]gpre*c9$.ls-tpriEsj-ittlr:ul..aniam-
nuincilcimteriroriulintimitiqii,iri Ui"pui;, i. ;ii;;;;"..
in altc locu;i.,,Daci.
perso nai'ui ."r. r. ni, ;;;l;il;;_
Eq,EjF4+I-ds:erop.e:,3qe?!f++?{{inir,d.li31rl*S
ilffinind cine,ce ;i cum are dreptrrlsi taca' t'tr:carepozrtre-a
f'crt a cievenrrfamilia.r,
cel ce intreprinde -.$;.
o anchetiouili.. Jorpului,fiecare'felde a privi are un sens,fiecar5l4n.-!g
csrccu atit rnaimult identificabir:
magnetofonuli"'r;il;- i,,.'^rio .lo f^trnr-siv-6.r-steirri- ioaci un rol distinct. Cetr care
cli:rtrcmarcar,
intenlianoasrri fo* iSp.ratiinainre " d. n. pe plajanir ate ,rcestorcuiiseale
aiffi-h;ange
prcz.cntr, "
oameniinu erausurprinsi " ;; proscpul.lui, f;re sa
ci'sunt irrterogali, b; iciiu"ii salecind'seintittd"liniqtit,Pe
ardmuclriarmulqumitici-i consultam. ir r.hi,"b, ;;;;r"; Ji'sin.{eascd -onEtiinga
la altcevadecit si somnoleze, s[ viseze,sd se I
ros-tprovoc'-rtidc remaancherci.Subicctiis-aua-uz#?oart. intr-o torpoare binecuvintatil IJe
brinr"r", sa amorqeasci
tarc: risctc1,,friinGazE-I6frtiTTo
r r a"iT$#i" f.=iffi ; undc qi qoculdezagreabil provocai c{e intreblrile noastre' ,t

f)ai rctic-cnt.lnu scascundea pr., d.p"r;;'il ilr;i'Ur?i,

provocarafiind de ufmdtoireaintrebare:la cc
.grspoz.r(u" r' Datele desprepersoanele interogate sunt men{ionate in anexa
poatefolosro anchetaasuprlsinilor goi? Numeroase
^. per_ mctodologica.
,
 I

,Nu qtiu,nu gtiu,nu gisescce si vi spun,chiar n-am idei" I fie ca e bdrbat,fie ci e femeie,.pirereasa asuPraceluilaltsex
B-49;,,De unde aqimai scos-o;i pe asta?Eu nu-mi bat i riscasi se schimbe in multe tlte locuri.pelingn plaji.
capul cu agaceva,sunt in vacan\a5 mi odihnesc!' B-59. i, Sociologiaeste.o gtiinqi. Ca orice qtiihgi, ea ui.ilizeazi'in'
Cititorul trebuie avefiizat:incepind din momentulin carea (metodegi co.t"ept.) cqe-!fac uneori abordarea
luat cunogtinqide regulilejocului, plaja nu va mai puteafi iciln. Ar fi totuqi picat ca publicul neiniqiatsi nu poati
s;-;i piardi accesla fondul iercetirii. Tocrnaiaceasta esteuni din-
ca inainte,
lnalnte, el nsca
risci sa-ll Plaroa acum, pentru totdeauna, lr-
Pentru totoeauna, li-
nigteanaivi cu care era obignuit. Este prequl pe care trebuie sarcinileDecare mi le-am fixat, in raport cu miiloacele de
pliteasci pentru
si-l pliteasci
si-l oentru ingelegerea
inteleqerealucrurilor.
lucrurilor. e dispun: sd extild cercul-cititorilor in aceasti disciplini,
stimulezinteresulpentrufuncqionarea societiqii9i pentru
intrebarile- carevizeazf evenimeqtelecele mai-*comune
pr rtile ei ascunse,silealizez, eventual, o Puntespretextele
";;ftt;, i'aride. in acestscop,trebuie si scriu clar.Totugi,anPmite
ri sunt sreu de .^*pli.rt 5i cer sd se faci.referirela cu-
teiretice.fecbnds
nreleteJretice,,fdcbnd
inqele crisulcev3
scrisul cevamai q:*greudejtdiqerat.
g:Il-t.
acest au
tip au
1alpr-ezentate
ros[ ^{: M
fost prezer]r.afe lisfir-
iiorit"t." subiectelor de acest
ublectelor oe [lp
. r.l. .t -
rtatea socl n
Speranqamea esteci
:'ultimele capitole sunt mai dificile. Speranqa,mea
itorul nesoci,clognu va fi descurajat;i se valdsa ac.{as in
dnele gumqel,lar curlozrtatea lui
lur va'rimine
va tar la fel de dispo-
ibile ca 9i faqade alte asPecteale viegii.
Modul meude lucru esteoarecumdeosebit:estedecine-
,cesarsd explic pe scurt cum am concePut aceastecarte 9r
pentru ca nu e ni.mic de spus, cr pentru ca e un rm- 'ci;m poateJi ei citite. Cea mai mare pirte a lucririlor de
perativ vital: viagaeste posibila tocmai tru rtiinti socialese repartizeazain categorii relativ distincte:
-...5r@
gandesc la lucntrlle cele mar slmPle, pe inonografiile sau documentele' care descrirl un fragment de
vor realitaie bizuindu-se pe o ancheti; Ei cirqile teoretice, care
tru sann gor, aceas lelaboreazd.o argumentare conceptuali, eventual ilustrati
iDrin exemple. T"rupuri de priviri de bdrba;i nu se
apisitoare.Ceciceeace estetrecut sub ticere aici devinecu -una femei -
in nici dintre cele douii categorii. Contrar
deosebireproblematic:evidenqape cale toqi ne bizuim nu 'tncadreaza
impresieici a$ puteaacordaimportanti observ'aqiilor de tJe-
cste,de fapt, justificati, fiindci sensulascunsal gesturiior taliu,arnbidambaesteintr-adevirteoretici.Existi mai rnulte
simplee profund.ambiguu.Secretulcel mai mareeste,tiri feluri de a faceteorie.Metodaclasicdreziddin a prqpuneo
indoiala,acelaci fenreiilLJetre.lcorpuri, batU.+$ p.i- inlintuire de ipotezeoriginale,racordindu-lela cunogtin-
I l
vestein trei feluri diferite.czitind. trecinc mereuoe la un teledisponibilisi rritica;d propunerileanterioare; e vorba
rip de perCSi;e ia'liiui."Sr,.rer care nu e autentic,fiindcd ie ui"de idei pentru frumuseiea qi caracterul lor euristic.
toatalumeaintuieqteaceste echivocuriqi practici,discret,jo- Desi" declinul isioric al marilor sistemeexplicativereduce
cul dublu.Totuqi,doar caracterullirrritatal acesteiintuiqiiie impactulacestei1nqto{g,e.apdstr.eaza o pozilie privilegiatl,
pcrmite bdrbalilor9i femeilorsi leasi firi. efort legituri, in care se expltca pnn legttrmltateasl to4a coffemte ce aDstrac"
irnprejuririlecelernaidiverse; doaraceastilimitarefacepo- giune. Cred, insd, ci-teoria se Poate fabrica si intr-alt fel.
sibilnmenlinereir coeziunii socialeqi aiuti viaqasi nu devina
o aventurl nebuneascl. Cititorul trebuie prevenitdin nou:
 Asta nu inseamni ci imi imaginez ca ar fi posibil sd formu-
lezi ipoteze firi lecruri gi rellectii prealabile.Dar pariul ar
consta in evitareailustririi a p.osterioria conceptelorprin
exemple,in utilizareaconcretului drept materreprrma Den-
tru elaborareade idei noi, udlizind capitalul teoretic de por-
nire ca pe un simplu insrrumenr, suirlu gi deschis oriiirei
surPrlze.
A.ceastaexplici gi consrrucqiacirqii de fagi; unitatea ei se
rgr+T qe gbjeclul anchetei:practicadgzgolirii sinilor. Ca-
pl[olele oescnu,punct cu punct, codunle de comportament.
regulile oficiale $i cele racire,incercind si sondeie ." ,. ,ri
cunde in minqile subiecgilor.De altfel, lucrareapoate fi cititi
doar la acestnivel, poate fi folositd drept manual carete in-
vaqi cum si triiegri, un ghid al plajei revelind mecanismele
ei discrete. Pentru cine vrea si meargi mai departe, terenul
pe care-l va parcurgeinceteazade a-mai fi jalbnat.-proble-
mele teoretice care reies din prelucrareamaterialului oor-
nesc,intr-adevar,in directii multiple. Dacd am fi impini re-
fleclia_multprea departeam fi riicat si distrugeminita.ea
cirqii. S-ar putea ca cititorul si regreteci anumite probleme
rami.n in srarede schiqi,ci nu s-aipus mai mult aici saudin-
colo. Aceasti aga-zisiomisiune esie.u arar mai delicati cu
cit ,,aici" sau ,,dincolo" se definescdoar prin interesulteo-
retic diferit al fieciruia, iar ideile .are ,roi fi spicuite se vor
deosebide la un cititor la aitul. Eu ii cer, deii, mult celui
care nu se va mulqumi si rimini la primul nivel al lecturii.
I:l va trebui sa pitrundi printre .roihiuri d; *d;;;;;;;;
si aleagdrpotezelecareii spun ceva,saconstruiascdel insusi,
irr manieraproprie, reoria.plecind de ia elementelepe care
i lc ofer eu.Cititorul va puteasa procedezeurmind modelul
clasic,ac{ici sd rzolezeiezele care sunt expusemai ales in
ultima parte,Daci dorestesi rimini mai aproapede modul
I elaborarccareimi estepropriu,,va disprjnede exprrtre.ea
nulioasii.gi sistematicda obiectului concrer: practtca dez-
lirii sinilor. Ideile reorericepe care le sugereznu cad din
"; ele sunt produsul ancheteisi nu isi caplti veritabilalor
'1i decit raporrarela inqelegerea intimi gi detaliati a fap-
cr. Dc accc;l,a fost necesarsi explorezgi sd expun *eci-
: mul concrcrin toateangrenajalesile. Interpretandu-lfoarte
10
liber pe Marcel Mauss, aq zice Le sanii goi au fost luaqidrept
un ,,f"pt social total", care PuteajPune mat mult daci ar tt
ixisi"t^timpul necesarinlelegerii dinamicii salein ansamblu.
i;ti".ipittiste ci microsco"pulaiirlEi pini la celemai fine
detalii^pentrua scoatela lumini idei de rasunet genera.l'
tt
lPreferam si-i las cititorului libertatea totali de a sur-
prins si sedusde o idee atunci cind di pagina' Dar, pare-se,
il risca si fie dezorientat daci nu i se anunqi programul'
conform ciruia poate gisi hrana necesari apetttulut siu teo-
reric. Iari deci o listi (Jacultativi), din fericire imperfecti 9r
incompleti.
Priira temi de sindire esteistoria 9i migcirile ei (ceeace
in secolul ffecut s"-arfi numit ,,evoluqiaistoriei" )' Ce- in-
seamni procesul de civilizare scos in evidenqi de Norbert
Elias,fati de relaxareagi spontaneitateacirora Parc si lt s.ett
emogiilor4l
iliib.r;;;s fe plaja ? Ancheta aratd'.castipinirea
se interiorizeaza pina Ia un pas de absenla constrangerllo{t/
d" i;. ocupa t*p,rl qi privirea in societateanoastra?,Iyf"l 7
a devenit un suport de identrtrcareesenqlal,care exPncaoecl f
caracterulfoarti personal al deciziilor in :t-t"":t il^f:tl:i:l:
\
Privirea joaci,de acum inainte, un rol central in schimburtle t
socialeqi in sistemulcunoa;tgrii-
A doua remaa cirqii se referi la rap.orturiledintre birbaqi
g.iin care
$i femei,la modul in carese Pun in viloare femeile
lu"i.l. privite de berbaqi.Din analizamaterialului rezulti
.e l" f^". cu trei tipuri de logici a schimbului, tipuri
"".-
concurente, " uneori contradictorii,intre care exlsteo alune-
.tr. .o"tinui; de asemenea'rezulta ci nimic nu-i oblign pe
cei doi parteneri sa se situezeinrr-o logici identici, in ace-
lasi moment. Totusi, barbaqiiqi femeile se inqeleg'Aceasti
consrararerepune in discugieschemaobi$nuiti, carePretln-
de intelegereasensuluisi acceptareaacestuiade cdtre PTte-
neri i" .idtul schimburilor. De fapt, ficcarepartenerig.i.ar'
propriul siu mod de interpretare'Ceeace constltuleschtm
impir"tigital gofg
. 6rlt" atarenu si:bizuie*t?l p" sensul
i rttualulut.
gi vizibilitatea
nicdrii.cit mai alespe stabiliratca
l A treiatemi incearcisi-ii aduci obolul la vecheadezba
I t.r. individ-societate,opunindu'i foarteadeseape adepq'
I libertatii celoi
individuale aideterminismului social,cind, d
l1
 fapt, numai analizaarticulagiilor socialeva permite un pro-
gresin inqelegereaacesteirelaqii(Elias, l99l). Ancheta arati
ci existi, in acelagitimp,libertatea;i controlul celui mai mic
gest,ci, degi regulile de comportament sunt supuseunei se-
vere constringeri, abaterilerimin totdeaunaposibile. Aceste
abateri sunt totugi costisitoare(se pldtescin specialprin sli-
birea automatismelor) gi solicitd un efort personal,ceeace te
impinge in general si respecli regulile, intrind din plin in
rolurile socialedisponibile.giincorpornnd socialul pentru
a-gi putea construi o individualitate proprie.
A patra temi atinge propunerea de a se introduce un ele-
ment nou in teoriile despre construirea realitigii. Analiza
detaliati a mecanismului sinilor goi demonstreazd"ci pro-
t ducerea de norme este fundamentali in acestcaz: realul se PARTEA INTAT
constituie numai prin elaborarea normalului, apo.i c.apdtd
1 greutate prin automatismele gi invizibilitatea conferite de Trupuri goale 9i btonzate
L banalitate.Dimpotrivi, deviereade la normi gibizarul atrag
privirile gi te provohci si ginde;ti, si codifici, sd critici, sub
presiuneasociali normalizatoare. Cu toate acestea,devierea
gi bizarul reu$escuneori si reziste gi chiar si se impuni, ca
pas^inaintecitre apariqiaunei noi norme.
In fine, ultima temd este ceva mai politici. Construcgia
i
realitiqii prin normal face problematic exerciqiul democra- ri
qiei cotidiene. Ancheta reveleazl,intensitatea culturii gi a
voingei democratice in societateanoastri: toqi, sau aproape
toqi,dorescsi-gi poati decideviaqain ceamai deplini liber-
f
tate, f,ira nici o constringere. Dar necesitateade a defini
normalul contracareazi"aceastd, aspiragiela libertate, inci-
tind la categorisireamirginiti, la excluderi gi intoleranli.
Nici pcrsoaneleinterogatede noi nu au ficut excepqiede la
accastiioscilaqieintre celedoui tendinqe.
li timpul si incheiem aceastdlisti. Am senzadaci-l aud
pe cititor intrebindu-se, la fel ca cei intervievagi:ce-or fi
urmirind lgtia ? E o carte despresinii goi sau e un manual
dc sociologie? Da, e timpul sa mergempe plaja, sa revenim
la suprataqi,si prequimboglqia gesturilor celor mai simple.
 CAPITOLUL I
Peisajulistoric
al eliberirii corpului

Nudwri de altddatti
xhibigianudititii nu esteun lucru nou. Istoria
abundi in sAnisi fesecarese oferafdrdmulte
menajamente privirilor publice.Mai alesfese,majoritatea mas-
culine,cici busrurilefemeiloraufost acoperiteplni nu demult
(Gros, 1987).Panoramaextraordinarde variati a nuditiqi-
lor permise,evidenqiatideJean-Claude Bologne( 1985),nu-l
poatescuti de surprizepe cititorul modern: esteticavirild a
atleqilorgoi la greci,eticareligioasia procesiunilorcu oameni
goi din Ertl Mediu, impunereaautoritiqiiprin ceremoniile
Scaunului giurit'r'din secolulal XVII-lea.In fiecaresocietate,
tnumitepdrgialecorpuluib;rbaqilorsi femeilorau putut fi
cxpuse, uneoricu generozitate, inclusivpirtile celemaiintime,
alteoricu maimuld zgircenie.De la o societatela alta:rareori
accleagi,in acela;ifel si pentru aceleagi motive.Semnificaqia
moduluidea privi nuditateas-aschimbat,de asemenea, mult:
ebiapornindde la sfirsitul Evului Mediu nuditateafeminini)
fncepesi seidentificecu dorinqa,iar vedereanudului cipatal'
,nn:r"qraj:{ipe careo cunoagtem astizi (Bologne,1986);

'r Scaun giurit in care se fixa oala de noapte (n. trad.).

15
 ln peisajulpestrital goliciunilordealtidati, sinul gi-apis-
discretia.pini in perioadaamoruluicurtenesc.O dati
tratcdiscregia,
cu nasterea
cu na5terea formei modernea sentimentuluiconjugal,
tormer coniueal.legati
I
de la bun inceputde dorinqaprovocati de privirea indrep-
tati spre corpul femeilor, aAgra-fulblfata a curtezanilor
este. .+:...El]#
atrasi de sini, ce 'fusesEii uitati pini.-.- atunci.
l: -'i+: ' j-.+;&-. -
iVlis-iarea
: .
- --.-... r
entuzlasmeaza lumea masculrna$t da un nou lmpuls lnspl-
raliei arti,sti{or.,,iq arta statuari, in{resce, in capiieluri,.sa^nii

inseniibilela schimbarea din privirilebirbatilor.IniF-o ep6ci itatea, istoria este un etern reincePut' o migcare firi ur-
in careconvenqiilisocialepielind f;iliF:FS ascundi tot Lre,carereia,mulqumindu-se si le readucila modi, Parti-
mai mult picioarele,virite in rochii cu treneinterminabile, ri deja cintate. Totugi, daci am judegaastfel,am comite o
fixareaprivirii asuprasinilor le permite,dimpotrivi, si-gi de analizi, fiindci fesa de ieri nu este fesa de azi,
dezgoleasciparteasuperioariEi si lansezemoda decolteu-
ul sol al lui AgnbsSorelnu estecel descoperitpe plajele
rilor coborind plni la ombilic.Intr-o vreme,AgnbsSorel
ii aluzust.Istoiia se bilbiie gi se repeti, in mod cert' dar
vaincercasi impuni un tip decorsajcaredisimuleaziun sdn,
colo?e ezitdrigi aparentereintoarceri,mersulevenimen-
descoperindu-lcompletpe al doilea.
descoperindu-l lvlavioEii nu gisesccu-
. Evlaviosii
vinte iuficient per areun s.rrr, c"rdffebuie sesizatPentrua inqelegelumea
suficientde dure pentru a condamnaaceastiaespuiere
vestimentari-in -omplet Ljuritoaregi.a rindui faptelein locul.precisun{e 1f1
vestimentari-in ochii lor. vinovati.
ochiilor, vinovati.Paul_de
PauldeBarrv.de exem-
semnificagie. in cee"ce privegtenudiiatea,acestsens
irtori.i estedat de noul loc al corpului in societate.

1986,p. 66).Tarruffe'ffil'istti-dffit
exem-plul
celebru9i [fi- sul de civilizare
nat al unei campaniiadeseamai violenteimpotriva ,,nudi-
tiqii pieprului",campaniecaresevaintindepe parcursulmai
multor secole...fira succes.PapainsuEia intervenitdegea-
ba: nu e nimic de ficut, mlcarea esteprea puternici, rioul
mod de a privi al blrbaqilor le impinge irezistibilpe femei
si-si expuni bustul.Nici micar secolulal XIX-lea. acest
mareseiol al pudorii. careva incoisetacobul femeilorlnu
a reugitsa invingi decolteulrochiilor d.eseari.Trebuie sa
a;teptim inceputulsecoluluiXX pentruca sinul si accepte
disimulareaindiretul stofelor.Dai astanumaipentnr a pre-
eiti maibinecontraofensiva corpuluilibercare.de prin anii
ZO,sfara.niplatoseleEi scurteazifustele,pregitind terenul
peltry spectaculoasa dezgolirebalnearicarevainflori dupi
razbor.
16 priviride berbati
- Trupuridetsmei-
 decio in-
Ancheta lui Norbert Elias a fost elaborati pe baza unui fe vadi mai mult din nuditatealor' Pijamauaeste
mate;iel istoric privind socierareaVechiului negim; cea mai irn.i. .".. deplaseazi{rontieraconrolului emoqiilor.citre
multi liber-
importantd cartea lui a fost publicati in 1939.O lecture ra- ;;-,,'*;.; asigririndu-leacestoradin urmi mai
pide.alucririlor lui lasi cititorului conremporano dubla im- ffi-a. il,*";.,A.;;;;;;;i" c]
p"fTitt:."inlgfepern
"" fapt' ci
presie: pe d9-o parre, admiraqiepentru pertinenta analizet i;i;i. darente de eliberaiea corpului indica'de
sale,iar pe de ahi parre, indoiali Taqnde validitatea rezulta- ;;;; .";tringerile fizice exterioaie.pot fi inlocuite .p.rin
teior carese referdla perioadelecelemai recente.Lumea de mai"suple, de indati ce indivizii sunt capabilisd
iii"fuiijii
setransformiin
azi nu esteoare o lume a ciutirii spontaneitiqii migcirilor qi in.otp"tir" ",rtoionrtringerea,iar aceasta
plaja qi felgrrle d;i1 d.estll
emo{iilor, a eliberdrii gi a supleqeicorpului, a renuntirii ia fiuto,il"rit- personal'ObJervind
pe atunci,Norbert Elias conchide ci' in tond'
cituqe qi tabuuri? Societareamoderni nu se indreapta aare Ie dezbrecate
i.tpt. o d"itilde-rg agalgnt.a, care nu-i posi-!-rld
citre qirmuri radicalopusecelor indicatede Norbeit Elias? &;;;tb"
Autorul insu;i a fost vizibil incurcat de observatiilepe care idecit printr-o capacitaG dii autoconstrangere sporua'
nu s-a putut abqinesi nu le faci in societateatimpului siu si ':tlit.r*rea coipului qi ielelaltedezgoliricontemPorane
cu pro-
care se incadrau cu greu in schemelelui. Constitind noile .nu constituiedecio risturnarea tendinteiin raport
de civilizarepus in evidenli de Norbert Ehas; ele se
moravuri balneare,el nu s-a putur stipini sa nu miriuri- "i.t"l acestadin urmi, marcind,.pur qi simplu' oa
Gasca: generalipari ci r" ori".tteari intr-un sens il;;;;r;;r;in
"Miqcarea gesturilor emoqttl.or nu
contrar celui pe caie tocmai l-am stabilit pentru trecur" ,,do"i faza.in f.azaintdi, controlul 9t
(Elias, 1,976,p.271).Examenul atent al textelbr saledemon- ![ur." si fie realizatdecit prin multiplicarea interdicqiilor Et
streazi c5,el eziti, asupra rispunsuiui pe care trebuie si-l :;ti"":; Jlitttt"t" din ce^ince mai-marefaqi de proximi-
dea.in anumire pasaje,tenrat-deun refuz al realului in nu- :il; .;6orale' Notbert Elias insuqi noteazdci de aici a
mele teoriei saiesi influenrat, firl indoiali, de mediul in care I ;;;r;;; atrofierea unor sectoareintregi din viaqapulsio-
triia (Germania- in plini ascensiunea nazlsmului).crede . nalesi refularimasivecareav interzisadesea satisfacqia erno-
(Elias, 1975): proce-
ci a decelat ,,scmnele'carepar sa anungelrn proqia, ,pr. I iio""ia, obginutidoar pe cii patologice
dupi acest
forme si rn;i sevcrcale reful;rii impusedin cxterio-rpulsiu- i I"f J" titiiiz"re nu p.rt." continui si evolueze.
nilor" (Elias, 1976,p.272).Dar in alt ioc, el oferl, Cimpotri- " mod"l. Atunci candiigidirateaqipuricanismul atingeauapo-
v5, doar in cAtevarinduri, ceeace ar fi purut fi o dezvbltare in secolulal Xlf-lea, o noueimaginea corpuluiincc-
-evoluqiilor laza
a teoriei sale,permiqind interprerarea celor mai t 8." ia iasi l;i lumini (Corbin, t987),deschizinda doua
";;;i,
recenteale socteta!il.
'r ptot..nlui de civilizare.
|
I

Pijamaualwi Norbert Elias t

Rcizboiulcorsetulwi
Norl-rert Elias di exemplul unei noi_rnod! vestimentare 1 Trecereade la prima Ia a doua fazd'nt s-a {icut de la o zi
bun decit
intre celc doud razbo4ie mondiale: pijiryppa, qinutl in Care tr iifata conuadictii:nu existi exempll.mai
"ii"
ie'uoitt corserului'i"co'setateaveqminteJorf'eryinine incepe
unii sau atfii nu-mli ezititsa r" fa*tie'9i tt.t*"1.
Autr.rrulne avcrtizeaza:piiamaua "r"t.iin "u
nu reprezinti o ciiminuarc .l-f.-6;J;t" fI-sau XII, in rindurile aristocralie!-Pt-iP',
ir autocorltrolului. Dacd persoanelise arati.,maimult ca ina- form;" de corset flca-ndu-9iapariqiain secolulaLXIV-lea '
inte, in qinuti de noapte,astase intimpli deoarececimaga i 5i6".t, r q8+)',,P-l-a!,o,la.
siudala",i-Plfi de,,sensibilitatea'
ins{i, care nu dateazadecit din secolul al XIX-lea, lasi sa iroue faqe de dgidi;te qi rectitudine"(P-erret,
1984,P'72)'

18 19

t
 Aceastlmodelarea corpuluifeminin cu ajutorulprotezelor
corespundeexactincepuruluiprocesuluide civilizareanalizat
de-trtortenElias.Timp di cinci secole,moraligti,medicigi
fabricanqide balenepentru corsetesevor intrece,unii - in
,rafinareadiscursuluidesprevirtugileqinutei,alqii- in imbu-
nitiqirea miiloacelortehnice.Generagiiintregi de oamenide-
prind astfelprofesiadeformirii trupului femeilor - tot mai
rigid, mai strins, mai departede formelesuplegi de legini-
rile animalitiqii. Principiul esteatat de evident"incit, chiar
dupi izbucnirearevoluqieide eliberarea corpului,oaselede
balenegi cagaloqi au continuatsi fie folositepini in anii 50
pentru a comprimamoliciunile(Fontanel,1992).
TotuEi,incepind cu secolulal XVIIIJea" o sensibilitatera-
dicaldiferiti .ia inceputsi miieasci:de eesi ne oDunerncor-
t. r k-
puIu"rc3-lL{rg!-gs{IryI. p-e*,q4
r-e-Ir_p una ql "!n nor, _gi 9_qj3!!g
ascultim ce are el de s.nu,s, de ce si nu acdD,glfrr ci trupul
qbni;"stenfi
Fo*g'-l$irSe#-4ff t@
9a}.Giegit ingelesde epocasa,Jean-Jacques Rousseaus-a
ridicat impotriva artificiilor rigiditiqii: deci nu intimplitor
s-aangajatintr-o adevirati cruciadi careseorganizasecon-
tra ,,teascului
detrupuri". Citeva marchizeauindriznit si se
descheiela corsetgi sn-gialdptezecopiii, dar lgygluq_r+f?st
ceacarea ficut si dispari toate const[ingegite,lmpunind o
ideenoui: imbricimintea simpllgi coSrfona6ili(Fonmnel,
1992).Aceasti eliberarenu s-a produs insd firi excese:
intr-o zi desirbitoare a anuluiV, doamnaTalliena apirut pe
Champs-Elysdes qoali subo rochiedemuselini,
goali muselini.atit de tr"*-
parenti.,incit a stirnit fluierlturile recitorilor (Bologne,
iraol.
1986).lncepind
IncepindcuperioadaImperiului,episodulde libenate
seincheiegi corsetulpune din nou stipinire pe corpul femei-
lor, Aqa general.secolulal XIX-lea
Asa cum se poatevedeain general,
estemarelesecolal tuturor pudorilor gi al tuturor rigidite-
qilor,intr-o primi fazd,a civilizirii impinsela extrem.Dar,
dincolo de ceeace sevede,acestproceseste9i mai contra-
dictoriu.ln materiede intimitigi personale(careau lisat pu-
qineurme in arhive),el este,de asemenea, secolulin care
emoqiileqi posturilenoi se experimenteazdinddrdtul plato-
gelor( Corbin, 1987),pregitind temeiulschimb*ilor corpo-
20
ulterioare:a doua fazi incepusedeja cindfaza intii se
eu. Va trebui si agteptim, totugi, inceputul seco-
,entru ca rdzboiul victorjos impotriva corsetului
r- deqlan+ez e cu ade'";liat( Montreynaud, 1992).I ar lupta
fi dificili: in fagavalurilor de eliberiri corporale careil
Iteazd.corsetul se mlidiazi pentru a le permite femeilor
faci sport Ei si dansezetango,insi, adoptind strategia
iei, el reu$e$tesi rezistegi continui mult dmp si se
de ele.
corpului
ln ciuda celor care rezistdinutil dorinqeide nestivilit a
rleqei,a confortului qi a senzaqiilornemijlocite,corpul se
:eazdde piedicilepusein calea,migcirilor qi a dezviluirii
Bebelugiinu mai sunt legaqi{fede]ip,sponul devine o
ici de masi, stilul miEcaiilore deitins, haineledevin
rre,goliciunilescandaliz eazd.din cein cemai puqin.Din-
n duilu motiv, femeiaestein frunteamigcirii. Pentruci]
rt mereumaiinc.ersetatidecil b4rbatulgi pentruci mfu-\
a generali.deeliberarea corpului se asociaza cr gmanci-I
li, in calitatede sexdominat{'Colette, Coco Chanelqi'
alteleimpun ideeaunei femeiresponsabile de propria-i
gi liberein propriul ei corp (Montreynaud,1992).
ermenulde eliberareestetotugicriticat:e$tioareintr-a-
lr mai liber doar pentru ci migcirileili sunt pur gi sim-
mai suple? Numeroqiautori au explicatde ce elibera-r-ea
lorali era o falsi eliberare,o simpla compensa[ie(in
ii strict delimitate,cum sunt bazelesportivesauplaja)
o societatecare, dimpotrivd, neagi corpul (Le Breton,
; Guibentif, t99l), gi cum apar noi proceduri, mai puqin
ibile, de control al migcirilor,careaccentueazimecanis-
le de excluoere,
excludere,pornind ce
Pornrno normeoe
de la norme de trnerele
tineregesr.ce fru-
9i de rru-
(Baudrillard, t970; Lipovetsky, 1983; Picard, 1983;
1984;LeBreton,1990):,,eliberarea" nu este,adesea,
intirirea acesteinorme,ascunsiin zoneleprofundeale
mportamentelorimplicite.Observaqiificute in locuri unde
piactici pe scari largi nudismultind si probezeaceasti
21
 deplasarea normelor din cadreleexterioarecitre mecanisme
mai intime. Cind femeilesedezbracdpe plaii, ceeace expun
ele(unghiile.dela picioaredate cu lac,iubsuori rase,r.giurr.
ilq!i""]-i epilati) e!!e 9y mare griji lucrat (Montreyiaud,
1992).Cind barbaqiisi femeileie ageazipe plaiain pielea
goala,ca in campusurilede nudism,emo{iitese*u"lesunt
rigurosautocenzurate (Descamps, 1982).$i chiarin cazurile
limitd alestagiilorde practicicorporale,'in caresearingsi se
,imingiie, controlulgesrurilorsfirqeEte prinrr-o rirualizirece
dezamorseazi pot-enqialullor de senzualitate (Perrin,1985).
E ca;i cum modul de a impunelimite ar devenidin ce in ce
mai subtil,pe misuri ce corpul isi extindehotarelede liber-
tate.
Experien;anaturismwlui
Degicursulsitl rdspunde
anumirorlinii defo4i, istoria
nu estescrisi dinainte: sunt evenimentecareizbucnescin
contratimpqi cry94li su_rprize; nudismul-narurism faceparte
drn aceasta categone, expenenqitoanespb-iall,carepermite
un studiuinteresant al constituiriimecanismelor
de iontrol.
Adamiqii,nicolaiqii,borboritii, taboritii, clementinii,turlu-
pinii gi mulgialqii:sectelenudisteau fost rotdeauna nume-
ioasesi naturismulIa e'lese raporreazi(Descamps, tigz),
Trebuietotugia$reprar
incepurulsecoluluipenrru'camigca-
reaactuali si inceapi si se structureze.Mai alesin Germa-
nia, in jurul unei eJteticia corpului masculin,careisi are
ridicinile in Grecia,la fel ;i in Fianqa,la inigiativalui Marcel
Kienn6de Mongeot.In aceeasi perioadi,radigiapracricilor
nudiste,mai difuze qi spontane,era risplndita mii mult in
qirilescandinave: acesra practiciau coniinrratsi sedezvolte
firi a seo,rganiza o migcirepropriu-zisi. in Franla,dimpo-
trivi, ideilcerausupuseinregralpudorii: principiul.t"t.tiir-
mului.aapdryiatuncitotaldl neinleles qiimoral.Ligiles-au
mobilizatviolent impotrivaprimelor experienqe. Fionierii
, acestoraau fost deciconstrinsi si sereurieasciin adevirate
i..lagireforrificate.$i, mai ales,si codificeun sisremde nor-
me,cu atit mai rigidecu cir modul lor de socializare eracon-
22
('Weinberg,1968),si se raportezela o ideologiece ii
ila unui grup miiitant, carea fost calificatdrept sectar
rent,1979).
Decalajulintre experienqele naruristeEi societateaincon-
ltoare fdcea inevitabili punereala punct a unui regula-
t strict al comportamenteior gi emogiilor. Rezultatul a
st paradoxal:persoanecare erau concomrtent in intdrziere
inivans faqi de epoca lor. in intirziere, fiindcn in jurul lor
inventau discret eliberi.ri mai spontane sau, cu alte cu-
;e,se puneau la punct mecanismemai personale,mai pro-
:le ale stipinirii de sine. Ceea ce explici de ce miscareaa
t pu[ini influengi directi asupra diverselor manifestiri
eliberirii corporale si a rdmas intr-o lume aparte. Tot
explici si neputinqaactuali a autoritiqilor faqi de cres-
. nudismului silbatic, dincolo de spagiileprevdzutepen-
r aceastipractici. Dar gi in avans,prin temeleavansdtE)
:i de la inceputulsecolului,temepe caresocietatea le re-f
scoperi in-ultimii treizeci de ani: reabilitareacorpului,i
nareadurerii qi terapiaprin stipinirea Eiascultarea
trupu-l
i, valorificarea senzadilor resimqitein contact cu elemenj
le, comuniunea cu natura qi capacitateade a privi firi ju-.j
J
:ciqi discriminatorii (Descamps,1987).
evota d,econcrercre
Daci termenul de eliberarecorporali poate si treacddrept
iticabil, cici acopera punerea la punct a unor mecanisme
mative mai discrete. aceasti dezbatere nu trebuie sd fie
nsideraticopaculdin pricina ciruia nu se vedepddurea,
ici migcarea istorici de nestivilitprivindcorpul.Daci su-
a nu poateli calificati prearepededrept eliberare,an-
,lul transformirilor recentenu trebuie redus la acest
nic aspectal lucrurilor: dorinqade concreteqe corporali
itela fel de importanti.Primafazaa procesuluide civilizare
fost marcati de o opozlie radicalaiitie--cg-ip;i spirit, ciie
i aie sursain mogtenireacrcqtini. Dar aceasti opoziqie nu
decii iGtrumdntril necesaral stipinirii de sine,propriu
;tei perioade.Aspectulprincipalnu constain depirtarea
23
 faqi de corp, ci in extinderea lumii interioare, care s-a pro- Sexualitatea
dus prin controlul emoqiilor; aceasti dimensiune sporiti a
Tulburirile care au afectat cuplul pot fi reinterptetate
spa[iului interior presupuneao reformulare a legituiilor so-
ciale: ,,descoperireade sine prin sine", care a inflorit in se- plecind de la impq44lJa slolg4 p,eq:a_rre
a gap.a_!?t-_-o:.99i{,ul-
Utatea, a cerel lstorle contemporana lncepe' cupa Alaln
colul al XIX-lel, err ,g.n.rrieare de noi-legtutrii-euceilalqi"
(Perrot, 1987, p. 417), delocalizate, fragmentate, adminis-
Corbi" (987), cdtre1860.Atunci cind embgiileeierateale
romantismuluiiqi pierd savoarea, jocurileadngeriiimbricd-
trate, rnediatizate.De aici a,rezultat o senzaqiede descirnare minqii gi a pielii,.siru.tirile mingi.ierile, asistamla contu-
Ei
a societilii: viaqaa devenit mai inteligenta,dar ea se concen- rarea unei emogii mai carnale in culisele acestuisecol,puri-
tra acum in menhl, prea mult in mental. in acest mod, a tanin mod oficial(Corbin, 1987).Aceastddiscreti revoluqie
crescutseteade_concrerere, probabil ca un fel de compen- r alcovurilorprovoaci o risturnarecarea fost rareoii con-
saqie,dar carea luat o ase-enea amploare,incit a deuenit o ieninifa d6 obsetu"toti:impotrivalogicii de multi vreme
componentdesengialia modernitetii.intr-o lume in miscare "lnridlcinate a mariajuluitardiv (Hajnal, 1965),virsta--cisi-
gi in faqaunui sistem de valori soviielnic, realitateacotidi- 1or!e!-!nqep.e se,c_oboare intg-un lnqment precis- miiliJcul
anului esterealitateasuverani,careseafli ,,pur gi simplu aici" recoluluiil XIX-lea, cind se experimenteazaun amor mal
gi ,,nu cere o verificare suplimentardn,,,prezenqilmpera- fizic. Acest lucru nu este intAmplitor: mariajul nu puteasi
tivd", careseorganizeazdin jurul lui ,,aici" al corpului meu gi riu fie prec-ipitat,pentru a rispund.e noului aPetitse-xu,al.Pritr-
al lui ,,acum"al prezentuluimeu (Berger,Luckmann, 1986, Urmare, vi,rsta primelor raporturi sexuale continua sd scadi.
pp. 34, 35, 37). Cici, in aceastaciurare a concretului imedi- [n nu ma'iputeasi qini pasul(Kaufmannj
at gi fondator al adevirului de sine, corpuf corpul meu, este
"nii60,
1994): cuplul se rupe in doue, existao.fiza amoroasiqi li-
-ttl"i"l
elementul determinanr. .Descirnarea lumii facesubiectul si beri a inciputului, mereumal precoce,rarfazainstiruqionali'
seingrijeascide propriul sducorp, in sensulgisirii unei con- t orsanizdiiidomestice,simbolizati prin cisitorie, devine,
\.r sistenqe pentru propria-i viard."(Le Breton,1990,p. 159); dimfiotrivi,mai mrdivi (Kaufmann,ie9|1. Cum si ingelegir
"\' r lceaita intensificare paroxisticia aqteptdriloramoroasegi'
corpul ancorat in concret, intr-o lume care se triieste tot
texualecare provoaci grabaintrdrii in-cuplu?Motivul tre-
*ai departe,in abstracr.Corpul estein acelagitimp dovada
buie ciutat in diminuirea contactelorfijice, consecinqia
cea mar tangibil; a realului isuntem aici, in carrr! si oai",
obiect al senzaqiilorfizice) gi a idenritiqii personale:acesr noilor forme.delegituri sociale,controlategi.ladistanqi.$i
corp este_ al meu gi nu al altcuiva, eu sunt aiest individ pre-
$ta nu numartn prima fazaa procesuluide civilizare,ci gi in
I doua,cind ,,eli6e rarea"nu includegiatingerea (vom vedea
cis, singularprin inveligulsiu corporal,un ,,eu-piele"(Anzieu,
maitirziu: de acumincolo,privireava ocuPacentrulvieqii
1985).Prin dubla sa ciurare, a concreruluigi a limitelor iden- publice).Asupra acestuipunct, experienga naturistaeste
tititii personale,migcarea,,c_gfpgrgisti" (Maisonneuve,1926) lie.pli.n' inierzicerea .oit"ctui.ti sta la bazaprescripqiilor
nu esteugor de--onturat.Fiindci doringade concreretede- normatirre (Veinberg,1958).intt-o lume lipsiti de cbnsis-
piqestefronriereleindividului. Ciutirile se extind si fuzio- ten{i, prohibiqia atiigerii ar deveniintolerlbili daci niqte
neaza multiform, cu fiinqe gi lucruri ale momentului, in | lpatii a?"c'oate ar plrmite compensarea
ttu frustririlor. Aces-
cuplu, in secvenqe de tribalism (Maffesoli, 1988),in conract ' ti spaqiisunt,in.primul rlnd, cel-e aleviegiiprivate,definite
cu elemenrele.Domini cind ideea frontierei fati de sine, tot mai mult prin leeitimitatea de a atinge,in opoziqiecu
cind depdgireaei din dorinqa de a gtergedismnqafati de cei- viatapublici.^in pariicular,fiingeleintirie sunt-mult mai
lalqi 9i iaqede lumea extbrioari. Acest din urmi elementper- tpropi"t., relaliileau un aspectmai carnalchiardincolode
mite reinnoirea neasteptataa analizeiiubirii ;i a cuplului. ftPortunle sexuale.
24 25
 constain observarea
Cunoasterea sensibild deprinsPuqincatepuqinnoul obiceice iJ"ln-
Corpul, recursimpotriva pierderii de substanqaa socie- p,,nrr.,, lfi ; ;gi"'itq:fr1^T : " t" l"' Vede
rccip,roJ:-a, "
si rasadln tulDurarea ei, ochiulseaiCrJte ("')' Pc scurt'
tiqii, contra usciciu.niispiritului prir ra{ionalist,sti la origi- ccpe
selirge;te
nea unui nou principiu de cunoagtere,ce consti in a asculta i;it ti-q Ptitif.giat, al cirui orizont PercePtiv
nisminstaureaza
tot ceeace risuni in sine,in transformareaacestuiecou inte- ;#i; "" ;il;'locul cielorlalte ; acestexpansio
faqide lume, mai pulin imedilt' mal!P-
rior intr-o cunogterede tip nou. De la Jean-Jacques Rousseau, il;a"J;;;;;;'"
Un raport descrtpttv' anauuc'
veritabil precursor, trecind prirr secolul al XIX-lea, care 1inpalpabil,mai pulin afectiv' (Perrot' 1984.'pp' 62-63)'
organizeazS" misurarea sistematici a efectelor produse de tbsract, intelectualp'i" t*ttlt"gi" muti
elemente (apd, aer, climi) asupra organismului (Corbin, il;Jt;; tiot"la *pt"ra, fiindci necesitao distanqd
sociale
1987),pind la grupurile de practici corporale,care cautao ln elaborar." .or,,poitamentelor'a legiturilor 9i 'a
,,soluqie magici la toateproblemele"in singurul adevdr- cel a.""r,inot.ri poziqionare"a m.ultiplicatimagi-
cunoasterii. <l
al corpului (Perrin, 1985,p. 137),acestmod de percepqie nileca sursdde reflecliesi cererea de tmagtnt'Provocano
s-a difuzat, puqin catepulin, in ansamblulsocietiqii.El gi-a a viegiinervoase" prin muncade selecqte Etoe
,,intensificare (Sim,mel' 1e8e'
gdsit teoreticieniproprii. Asa esteMaurice Merleau-Ponty
;;;1;;l;;;; imaginilor care erau reqinute
(1945),pentm caresensibilul,ordine non-raqionali a cuhoaq- Asadar,"schimbarea privirii a !o.stla origineapro-
td;;qi;i.;;;;ani.
terii, este totugi legat de functiile superioareale gindirii; de ".-ll+f. d. imagini-deorice fel' din ce in ce mat
asemenea, Michel Maffesoli (1993), pentru care ,,moliciunea cunoscute'Pot99
existentiali" (p. 69) a fiiniei sensibileii permite acesteiasase
mediatizate,carea atins fstizi nivelurile privirii
a schimberii
alimentezedin energiaunui ,,elanvital primitiv" (p. 100). de imaginic^re ap,o"o""'o accelerare o carte-
Orice ar spune propaqandistiisii, cunoastcreasensibili a gi" a.it,e in.ceeace priveqtebinecunoscutul "Coglf
in tluxul imaginii"
rdmas toruqi l" i"tig-inferior in mEn-tatirat.ea cofeltivi: zian (...) prrn ,*."'itn"t individului
obignuingei'a sporit 9i
este o adevirati "n .u.ro"i,t.r., desigur, dar diferiti, comple- , [i",ru)g.oi, 1994,i. ti+l P9 mlsur,a
i ).piairit."'p....pii.i privirii,pini la punctulin careplanu-
mentari, secundari in rapoit cu [andit." raqionaia,incom-
partedintr-o secundi
parabilmai eficace.Or, noul regim al imaginii estepe punc- r' rile televizate Pot atingeacuma zecea
tul de a face si dispari frontiera intre cunoagterea. sensibila iirt u"*"ot, r w+1.'il--"iiditatea de inc&porarea.imaginilor-
gi cunoaqterearaqionali,de a scoatedin ghettoul lor magi- ir"n*""tt,. esteinsoqita de capacitatea tot mal .raPldaa mlcro-
retlecqtet malserloase'
co-visatorascultareacorpului gi experienlasensibili. coiceptualizirti, caretindesi ia locul
axati pe o singuri problema' &
aprofundate, Tpti !'le^:
uieqi de clipaprezenti' Astfel, prrvuea --dul1
:" : .X,t::*
Iazade cl!'rlrzare-
Prhtirea distantareair,ti..otp 5i spirit, in prima
tit-i""" de'corporeitate' Privireaare
Faqi de o societatecomplexa,cercetareatinde si se spe- t#fi;^;;;;,'
.;i. iip"-i'.e sa'eaclioneze la rnulti-
cializeze,instituind citeodata frontiere inoportune. Cea care , :#*;H;;J;il;i' integreazl
despartecorpul qi imaginea,organizatein doui lumi de re- i: ;iil;;;;t'si la volatilitateaimaginilor'Ea se P"t-
a constrursen-
flectie separate,estein mod specialdiunitoare in mdsurain t [.", misc;riloreliberatealecorpului'pentru
intr-adevar'
o1te.,
care ea nu ajuta la inqelegerea rolului crescind al privirii in I rriii-ii directe.lvlicro-concepiuali'ate] P
in valul de devenrnqo
tmagtnt'
reunificareacunoaEterii.lrivirea a inceput si joace un rol I si sfirseasciprin a se dilua
corPurur'
p ri mordial in prima faza alrolesului de^civilizare. in ureme I simpla'impreiieresimliti intuitiv' care"vorbe$te
ce maniereleerau dictate pind atunci de rddilie, indivizii au I nu rnintii't(Sauvageot, 1994,p' 175)'
27
i
Corpul-natwrd CAPITOLUL il
Natura, perceputialtidati caloc al ruturor primejdiilor, a
-
devenitin m1i puginde doui secolearhetipularmonieili- Bronzatea
nigtite gi odihnitoare (Gullestad, 1992),opusi stressului
vieqiiurbane,,,un regalpentru viz" (Elias,p.276). Rdstur-
nareaistorici a privirii esteidentici celeia corpului.Corp Ei
naturi sunt intim legatein irezistibila mfucarespre concret,
raportareala naturaljucind din ce in ce mai mult rolul de
garanqiepentnr un adevir superiorin domenii foarte diverse
(Berger,l97l). Nu estevorbacituqi de puqindespreo rein-
toarcerela stareanaturald,ci, dimpotrivi, despre-unrafina-
mentcultural,careexplicdacest,,Nou mistef al Imaculatei
conceptii": ,,AdevLrata culruri estenaturi", dezinvolturagi
firescul fiind de-aici incolo operatorii care realizeazd+ dis-
tinclia(Bourdieu,1979,p.73).Plaiaesreun bun exemplual
caracterului
-e; artificiosa.ceea cein moilfils vieilsapira niiu-
d. ;f ru"iJieJ cu el eme ntiile- zati, io cuf pre-
&te orga"ni iztenSiapkjei
tlns in starebruti undesevine la odihni-estein realitate^mai
apropiatde imagineacdrqiipogtaledecit de adevirarana-
turd":fard,.recifeqipietrig,firi mirosulde maree,firi alge,cu
mareacalmi;i cilduqi, nisipulfin, greblat,curiqat(Uibain,
l?99: Aceastanu -es[e jTaqineacale 9-isemenecu plaja, ci
plara(natura)carecautasatte asemenl propnelsalermaglnl.
Dar lucrurile nu sunt ihiar itit de simple.Molicirinea
existenqialia corpurilor tohnite nu-esretotdeaunao formi
subtilede cunoagtere. Ea esteuneori o.simpli moliciunegi
nimic altceva,un simplu repaos,o lenepuri, un refuz radi-
cal dea gindi, fie gi intr-o fbrmd vagd:migca-reacqrp_o-reisri natut4 cu simplitatea
ascundeo componentianti-intelecruali (Picard,1983),care
aparein specialIa extremele ei.De eiemplu,in anumitefor-
me ale migcirii de eliberaresexuali(Malcuse,1963).Sauin
naturism,care,desibine strucruratde multi vreme,reuge$te
cu greu si mobilizezeenergiilepenrm a se gindi pe sine
(Descamps,1987). Saupe plaji, cu rorpoareaei vegetativiqi
dorinqele-ineclarede regresie,de reintoarcerela stareade
silbiticie, de imitarea copilului (Urbain, 1994).

29
Toropeala senzitivti r trebuia afteptati invengiasociali a soareluigi a bron-
Nisipul visatpentrua creamagialocurilor e caldgi moa- ii pentru ca nisipul moalesi-l domine definitiv pe cel dur.
le, strat subtil gi gingagpentnr un corp indolent,careexpe-
rimenteaziimobilitateanecesaripercepqiei difuzea senzati- pielii gaale
ilor. Aceastitplqi moale;i pasivi, asacum o cunoastemnoi
azi, solid instalatiin stereotipiaei, nu a devenitcu adevirat Agteptind apariqiasoarelui, corpul activ al inotitorului
dominanti decit in a doua jumitate a secoluluiXX. Plajaa fi' acela . rr" u" grib i nnrggelslSe-go-s-t!gl-e-l9r-de--b
aie it
trebuit si invingi pentnr astaprima referinqi,careeraceaa pligl-e^preggeg T re6uie SG 7Fr,Iainceput,,, baia pe
ry.e*
mirilor reci,a nisipuluitaregi a corpuluitonic.Transforma- ta talaiurilor"
sta avea de rezolvat o contradiclie (provo-
talazurilor" avba
reaprivirii cestiruia asupraqirmului s-aalimentatla incepur de incilecarea celor doud faze ale procesului de civi-
cu ideeapozitivi a unui oceanviguros,regenerator al orga- ), ficAndu-iexerciqiulmai dificil: cum si-i permiti-cqr-
nismelorslabitede miasmeleoraqelor.Aceastaesteepoca liber in api. cind n
scufundarilorbrutalein apeleingheqate, a ,,biii pe creastata-
lazurilor",in caresingurelepliceri sunt durereagi sufocarea ffi ;ililsldindi
(Corbin, 1988).7n afiraplafei,aceasta
"'"t"inr-o-.-hj'-grp-a:slElE]-aoiifi
maron pesteun pantalon, au redus impopogonareaadop-
esreepocain carein-
floregtegimnastiia,foarte miiitari Ei masculini (Defrance, i. citre 1840.un costum de baie care constadintr-o ci-
1987).GimnasticaiEiva pierde,pu[in cite pugin,acestdublu ul pTc jgpg!'. Pentm a
i *q-pegalgs-e.pp.ttlt -.-d*.
caracter,diluindu-se in practici mai diversificategi inte- e formele.Pirul despletitla iesireadin baie,picioa-
goale, ;oldurile uneori vizibile, toate acesteareprezen-
grindu-seintr-o definigiemai putin ma4iale(Segalen,1994).
Acesttip de exerciqiurimine prezenrpe plaje:inotul, jocu- o rupturi considerabili ?n aceletimpuri, cind simpla ve-
, a unei glezne putea si provoace tulburiri emoqionale
rile cu rachetasaucu mingea.El rimine totugi minoritar,in
rbin, 1981). Cam in aceeigi perioadi aparq-rv-es-talqhilqt
raportcu tendinga contrarie:lincezealastitici a corpului-re-
foirie puqinddcoiiaii(s"" chi"t
baie"din tiicot-d-e--lin*,
ceptaculde senzaqii. plibereazirr-{t!3!-e-?-
- _ .- - i '.'...* .* ;* * 'j .."'- - _
Prea
6-), dar i-r-fig:leg_qerg_fSg,t
-"--.-
!!ab_mo!_elq;cu nisipul cald ;i moale;i cu torpoarea insi peniruEmd?ire, fi:niru a inota firi probleme,tre-
senzitivia inceput,in mod curios,sdseschilezeprin iigura
ie si mai a$tepte,cu atat mai mult cu cit va trebui si dis-
invalidului pi&eniqi din Anglia, bolnlv saupres-upus-a fi gi un anumit numir de accesorii:cascade pAnzi ce11p_i,
astfei,-adus pentrua-gipetrececonvalescenqi pe qirm (Corbin, urechi, saboqiiiru glAiiliri3ura
rmeabild,.va-ta-ci!n de
1988).Singur,neajutoratin tataelementeloi, neindriznind privifr16r'pg
apei, pentnr,a-osuslrage.
inci si mirturiseascdplicerile resimqite,el invagi ,,un nolr lrlsa p ani_la!,r,rza
in momentul c2nd resedin apa mdrii
rnodde a-gisimli corpul", ,,o noui economiea senzagiilor" 'iA_.algse rcaldi,
iorbin. 1988).Ccstumul colant nu devine o adeviratdmodi
(Corbin,1988,p. 113).Inspirindu-se din moqtenirea roman- cir in anii zb Sirl"it al iticurilor violente. in paralel,el
tici, aceasta ascultareintoarsi citre iniunrru invird la visare i inaugufEii6-epopeea micgoririi: parteade sus,din cein ce
;i la o reflecqieatenti la vibraqiileeului. inci de la sfirgitul i pufin sus,gi ceade jos tot mai jos, pind cind umerii,
secoluluial-KI)Gka-c4g"ajhizi au inceputsiplgzinrc plaja tele si picioarelese arati publicului(Urbain, 1994).$i
sub o formi hedonistiEi paqiyaalggtenea celui care-gipro-
punesi telagi,,inrridiide"":.mtaTe"e placute,carenecuirir,-
de pe nisipulplajelor"(citatde Andr6 Rauch,1988,p. 52).
 Epopeeadezgoliriibalneare nu esrerorusiatit de simpla
gi delineard.Fiind mogtenirialenuditdtilormedieval., prr.-
ticilepopularede baiese.perpetueaza. Componamentevul-
gare,anterioareprocesuluide civilizare,dai carenu sema-
nifesd flre sa-ltulbure pe burghezulsauaristocratulce ri-
min adepqiai ,,bili pe ireasti ralazurilor".E o rulburare
senzuali;i o rulburareintelectuald. Deoareceacesrcompor-
t{ne-nt sdlbatic,care-esremenqionargi de unelespiritesub-
tiri alevremii (Corbin,1988),includein mod.rrrio, princi-
piile pe careceicefaco curi balnearisaufacbaiep.r, qi ,i*-
plu incearci.cugregsi le puni la puncr,stinjeniti'dehainele
lo.rnepotriv.irepi de niqtecodificiri carene par azi ridicole
(lista lucrdrilor careprescriu,,gtiingific"r.gitfi de baieeste
foartelungd,reguliledezminqindu-se de la 6 modela alta).
Perturbareainrelectualigi dificultateade analiziprovin din
incilecareacelordoui fazealeprocesuluide civiltare si din
avansarea lor diferenqiatiin funcriede mediilesociale.bind
claseleconducitoare,,inventeazd" plala,intr-unmod extrern
de alambicar,bombasdc,gindit ;isporiviitor, ciurind su-
pleqeaintr-un cadru careesteinci rigid, oameniilitoralului
se scaldi..voio;i,sumar imbricaqi,fari sa-gipuni intrebiri.
,Pionierii" vor descoperimai apoi ,,naruralul"gi il vor im-
pung:1 model,impopoqonindulseastfelun pic prearepede
cu tlilul cle rnventaton.
Zeul soare
Ir{ajoritatea
religiilorauasociar
celesrul
siluminosul(Durand,
1969),ddndu-isoarelui un loccutotulspecial.
in civilizatia
noastra plini de credinqepigine o"t. p. cotidian (faif-
mann, 1988),religia solari se leagi de miscareacorooreisti..
F." r-* impus .ecEnt. in realitate] invenqiaplajei a iost du-
blari la incc'put de o critici virulenti a soarilui, deoarecese
presupunea acesrastrica echilibrul perfect al regiunilor
_ci
tempernte. Coastele italiene, de exemplu, sunt discieditate
de.un soarc care,p.roduceemanatiinociue, amoniacale,.bitu-
minoase,clorhidrice qi alti termeni ce provoacaaverslunea
(Corbin, 1988).Cel mai riu lucru era insi efectulnegarival
32
loarelui asupra pielii. intr-o epoci in care codul burghez
lmEune .a ideai culoarea alba, impotriva vulgaritilii po-
oulare a tenurilor tibicite de soare gi de vint, fiecare se
lred. tutotizat sa adaugeun argumentsuplimentar,descri-
ind ravagiile produse de razele solare ,asuPra.epide"mer'
Astfel,biegiiinotatoriin apelereci ale nordului, bombastici
in manierele lor stricte qi strangulaqiin hainele lor groase,
$ebuiau si se supuni gi consemnuluidea tugi de soare'Im-
;;;ri;; prescripiiilor medicale, in mod clandestin, o noua
ielatie.u el"-etttele incepe totuqi si prindi formi. Ea este
iond"te pe placereacorpuiui qi a senzaqiiloragreabilecarese
degajimai uqor la cilduri decit la frig:.dupi victoria.nisi-
oJui moale asupracelui dur, va urma victoria sudulul asu-
ira nordului. Dar caldura nu inseamni inci bronzare: he-
lioflii convinqi se numird pe degete,intre cele doua raz-
bo"ie. adeptii'plaiei,inci prea puqini, se lungescla soare
nrnr* simpla blac"te de-i simqi cildura. Abia dupi 1.945"
$ron semn de snobism (Urbarn' 1994), inc^e-
^r"^
ti "tt.^utt
un rol esenqialin transhumanqabalneard'ln
[and ioace
lurul attiiot 50-50, atrac\ia solari devine irezistibile,fizica,
hai puternici decit toate discursurile.,,E vari, trebuie si-te
[rotir.ri. atata tot, trebuie sa te bronzezi" B-28;,,8i, da,
5.r,t* biont uiqi totul, uiqi totult" F-94. Uiqi atit de mult,
lncit obligalia de a te bionza te Poate duce la frenezie'
M",rd, l7"ani, simqeacd turbeaza' incapabili de a se con-
l*ntt" asupra altui lucru: afard era frumos qi ea trebuia si
'ii*a"l in oraf, condamnati si nu se poati exp.unela
".6to, solugie:parculpublic, unde foarte putine fe-
'toare.Singura
mei indriinesc si se dezbrace.Ea insagiestefoarte reticen-
il. Drt chemareasoareluiestePreaPltgr{c1,,Da,.[ac plaia
ii.i p.nrru ci sunt la capdtui.'. ribdirii. Trebuia si fac
btrji cu orice prel!" F-75.
I L; inceput pIi...." este aceeaa unei senzaqiiimediate,
lipidermice^, ."r. t" inviluie qi careiti di cdteodati,destuide
rir. chiar impresia ci egti atins. ,,E foarte agreabil,e un con-
tact cald" g-Sg. Plicereaprovine qi din faptul ci, dupi o
expunerela soare,te simti ,,bine". Maud PercePetmedtato
influenqapozitivd asuPramoralului. ,,De indati ce.simtpu-
1in soaie,'mi schimb complet." Dar care estemotivul pen-
! - Trupuride femei - priviride birbaii
33
 tru carete simgibine ? Pentru Muriel F-zo, esrevorba desore mic ioc, cu clt regulilelui sunt mai simple'in faqaepuizan-
scena
o senzariefizici intensi,.reali,profunde. intr-un timp in c'arc tci dificulgqi a luptei tuturor impotriva nrturor Pe
razelesolare erau mai bine vazute, medicii d.*o,irtr"r"ri ;;tii;;;i tu ,i, faql cu incenitudinea judeciqilor estetice'
consecintelelor benefice,in speciaiacqiunealor antimicrol bronzarea oferi o alternariviodihnitoare(e suticrentsi ltt
biani, cicatrizanta, analgezic; gi stimulati"a (Des.;;or. iiai mult saumaipuginbronzati) Eiiluzia unei riscumpirirt
1997).Xavier da o explicilie mai complexd:,,Facebine oli_ ioriUit" pentnr ."1. ."t" se simt mai puqindotate'-a-ciror
qtru
cirei persoanesi-gi dea seamaci areiorpur-complet b.ln- ittt. d" tpitit pt"..rpusi esteexprimatide Bruno: "Nu
ficuta,-dar sunt bronzatd" B-14'
zat" B-59. Nu cind eptipur qi simplu bronr"r,.i .and itj d..a t""i ,"u .r, bine
dai seamade asta.Aici infervin" ,ror.rlcod este-tic,,"*;;;: ili;;;l* uiu ptoblemelecurenteale vieqii cind. se lasi
sideri bronzul drept un factor de frumusete(si de rinat"i.t. ;;;i; a. ,o"r. 9i nu se gindeqtedecit la competiqie:"Ne
Rezultatul: te simti bine gi penrru c; ai fost inclusintr_o cl_ olaceenorm si ne bronzim, tocmal comparamsa vedem
tegorrc buni, penrru.ci.ai reusir si obqii aceasripozitie. in iine maibronzat:e'"' F-I49.'Lucrul acestae atit de.slmPlu
rcalltate,etectelebro-logrce rn-teracqioneazainagafel cu efec.
"
ii'a;;;;;.;ant, incit nu rareorranuml* adeptise dedaula
tele sociale,incit e foaite dificil si le separi.Rcprezenrarea l;;.r;. Pentru Parcale',,E mai mult decit o plicere'^este-o
Nu
p o zitiv d,a b r onzd,rii cr e eazd.,
intr-adevii, dispoii ti i f avora_ ,ui.ii"qa, qrgbuiesdsuferipentru a.{i frumoasi" F-80'
bile pentru percepereasenzatiiloragreabiie(i; p..i;J";;;_ cit o munci, ideei de efort, chiar de
;ite--aJ;'"'pii."..,
plnge'r soareluierau rbsimgitemai alesarsurile).Bronzarea dur.ta, fiind accept ati cain orice alti activitate'Se ,ajunge
po.ate,de asemenea,si aibd o influenqi buni asuprasin;tiqii chi"t ." o insolaqiesi nu fie trditi negativ,senzagia de ptele
va
printr-o cotituri sociali, cum ne demonstreazi exemplul ircn iiita dovadaci ai lucrat bine, ci miine corpul..se
Marjorie observi critici aceasta mo-
I\'[arcellinei.Ea spune ci a avut ,,mari probleme..,p. .rr'. i. int.s.i mai mult. 9i
mascneazaprrntr-o actrune perseverentaasupra aparentei i.d;; J. ," bronzae"cesi,t,,,Mi separeaiureali-9iP9-
" la maximum"F-1' Nu
sale,mai ales gra.qiebronzarii: ,,Nu poqi si ghi."gii ,,i-i. I*"i"l"p pe plaji casi te innegreqti
lua.nctu-te dupi trzrcul-meu, aqami se spune, acum am un lste sirrguia iare emite o asemltrea pirere, fiindcdincepuse
trzrc careascunderotul" F-r49. Acest pirsonaj care se afla ti,. J"?r.lte un alt tip de stimulati
sensibiliiate, de critica
intr-o
fgrme buni, su_r6.zi!9.ll bronzai, p" ."i" ea it foace
lmedicalaa soarelui.
in public, ii trimite Marcellinei o imagine in care ajrrrrg"si
creada:,,Asta mi ajuti intr-o oarecareiisuri...
G estionarea riscwrilor
De putin timp seobservio schimbare in decorulplajei:
Competipia
,rr*i iiti" i...,ire bruscsi fie infierat'La originea.a-cestei
Lume a senzaqiilorimediare,bronzareaeste totodati o risturniri, cain multe altelecareau precedat-o,seatlac-or:
lumc.
de,idei
sirnpie,
.ufund"t.ii .-f*U oul , carea declarat,aproapein unanimitate'razboi
".g";;;;;;;
puiui tolenir. Intre acestea,locul cel mai impo"rtant il ocupi -.di."l
ioir.l"i. Revistele, gtafeteeficace,driuzeazinotleconserhne:
compctitia: intrucit bronzareaiqi permite ri fii .l"r"t poii- ;;J;l; si fii atent;i ti t. ptgtejev,ide razelesolare,saumai
-tiv (in cceace priveqte
fru.rn.usglgfu Lti;aranu li te expuideloi' Dai iomportamentele par si nu
sinatateafi in ."r.gori,
ceror carc l$l pot oterr o vacanqi),esteimponant sa fii mai ''s.rihi-b., iar mediciisepling ci glsunt ascultagr' l"tLt'l
bronzati decir veri;oara,decit vecina,decit colega,decit ne permitesi spunemca nu au dreptate'dlscursulIor rllno
prietena ta. Femeile se lasi cu atit mai usor t.rrt"r."d. r..[pii.iri patiat" ceadin urme coliba: aProaPe toate cele
"..rt
 300 de persoaneinterogate s-au arirar bine informate. Dar
si
rngnJorate,angoasate.Pentru c.dtrebuie, de aici inainte, si ia
In calcul un nou risc, care planeazaca un spectm negru
asupravacantelorde un albastruaurit. Acest iir" n..uufin_
cros.gr cu deosebireinoportun se afli in contradictietorala
cu dorinqacorpuluilibei sia soareluiindiferern Eil;;;i;;
rncapabrlsi rnterzicdaceastidorinqi, care se dovedeste
atit
d.eputernrci: doar un mic grup de ex-heriofili
;i-au schimbat
complet compoftamentul."Caiherine, de exemplu,.or-*i_
crandcare,?n ciuda implicaqiilor_financiare are^sfaturilorei,
nu poate si nu le spuni clientelor sa nu se mai. expun; la
ultra-violete. Instaliti in apropiereapla.;er,ea slmte acum
acest.spa_riu cu repulsie,incercanddiplomatic (;i inutil) sJle
convlngape temclle careir frecventeazicabinetulsi fugi
de
soare.In disperarede cauzd., recomanddcremele .1r"n
-tip
total-indic e 25" F -l60. Caroline esre;Ji;r;"';5";;;;
si-au schimbat compiet ideile: ,,S-atermin"r, nu
sa mi bronzez,nu. mii. ureau si mi bronzez !'A.r-,-;i;;;a" ii.:
care,dari,md gindesc la o fripturi de vaci,. F_10i. Ea
sc
gande$rela grdta.rulde vaci fiindci schimbareaa venir brusc,
ca urmare a trnei violente insolaqii.Nu estevorba desp.e
un
ca7.p art-ic.ular. cheta a re,relaq intr- adevir, ca maj oiitatea
.An
scnrmbanlor de comporta.mentau loc dupi anumite inci_
dente(rnsolatiisau cancerla sAn,la persoanelecarefac parte
drn anturaJ),ca gr cum discursul medical a fost auzit, dar
rgnorar atita trmp ci.t un eveniment nu il transformi intr_o
reahtatepersonali. Caroline estegi ea reprezentatir.a pentru
evolulracodului esreticatunci cirrd se sihimba rnoda^liutile
de.acliune.Ea, care visa sa fie mai bro"rata, n;.;i;;';;;
ardi pentru acestobiectiv,a operat brusc o intoarceretotala
in gamaculorilor.epidermice:,Femeilesecred,taraindoiala,
mar atragitoaredaca sunt bronzate, dar o femeie cu pieiei
albi aLede zeceori mai mult farmec..F-101.
Catherineqi Caroline nu-reprezinri, rotuqi,decir un mic
g.rup,cel al extremistilor refuzului. La extremaopusd,fana_
Ircr ,,bronzi'r-bronzarc" F-160, insensibiiilateea ce se
spune,constitu.ieun alt mic grup, bine ilustrat de aceasti
pnetenaa tlrsel: ,,Btonzarema.xima,nu_siia misuri de pro_
tectie,dimpotrivi, folosesteun-activarorpentru , ff b;;;;;_
5b
[-bronzati, pentru a atingeun.asemenga gr.adae.b191-
nre... In plus,cunoagte, matmult sau mal Pu[ll' Preruolcl-
lb, estela curent,citegteintensrevistele"F-73' Intr-adevdr,
ffi; reziqtila o dorinqi irezistibili' cares-a transformat
in obiqnuinla,itt d.p.ndenqi ? ,E ca alcoolul sau drogul,
olirr i".a se.spuneca e d;un;tor" F-59. Si ce ar deveni
oi.;. tete posibilitateade a te bronza?: ,,Doar nu vedeqi
llti'te"ii de virsta meaapucindu-sesi faci formede nisip!"
i-le. Plajainseamnicorpul liber qi vliguit, lins de mareqi
mingiiat 3. ro"r., manifeitareaceamai reuqiti a puternicei
pastvi' I)ts-
;iprofundei migciri istoricecitre corporeitatea.
lui'r"l medicalesteauzit, dar,el,nu este capabil si opreasci
6 asemenea mi$care.Nu poatedecit sd .trineze.puqln'seo
o
il.rr,l.t. (si faci doringamai puqin pasionatigi extremi),
ll-i schimbeanumiteforme (fncind dorinqamai pugin.ne-
mntrolabila).in acestsensevolueazapracticamajoritiqii'
Noul mod de a ne bronza
Dorinta estepreaputernici,mult preainterioara,evoca-
nu Poate
lcariscurilorla nivelipidermic,chiarbineinqelese,
Majoriratea incearcd, deci,sd
il ,.p.i-. tentaliabronzdrii.
de a trii plaja,de a primi soarele,
iou.tit.t" o ,,o.ri manieri
intre pericoiulla carene exPunem
dc a gestiona contradicqia
d o Jofte mai puternici decit oricealtceva.
' dri-* dificultate o constituie unitatea de concepqie'
Acestaesteun elementdebazi al procesuluiidentitar:res-
lin*.- ceamai mici disonanqiin noi inginecaPeun inamic
hisie"qial (Festinger,1957).Or, intre risculcutanatqi prac-
llCafericiti a bronzirii, unitateaconceptualinu esteevlden-
tI, acesta fiind cel mai neutrulucru pe carel-am PuteasPune'
Metodaceamai simpli constain a nu aprotundap.reamult
iefl..ti". Dar rezultirul nu estePreasaiisfecitor;i aparit'ia
lnch.i"to*lui ii r'eleviscdpirill. Astfel Th6Gze, {upi ce
ne-a ,e.it"t intr-un mod convingitor leqia bine-inviqati
d.tpt. primejdiileexpuneriila soare,gi-aterminatbruscex-
Dunereaprrn tezaopusa:un elogiunecondiqionat al esteticii
Eronzarii:,,Nimicie zis, esteiotuqi mai frumos" F-104'
37
 Principiul este
Sau.liisabeth, atit-de confuzi in explicaliileei contradic- Dermitsi se expuni la soarefarl rezerve.
to rii, incit discursul si comporta-.rrtrrl ei'frizeazd confuzia idat." comun:si detemttezi.Ei sidescrii un contra-exemplu
mentala.De la incepu.t,iniurajata de caracterulgeneralal ;;;;;i". C.i ." pieleamatddausfaturide prudenqi. celorcu
Bretaniei ii critici pe adepltr su-
debutului conversatiei,ea afirmi o pozitie de irincipiu. ,iefeamai albe,^obiEnuitii
foarte influenlati de discursulasuprapericolelor,;";;6r; ilului.Pentrufemeilecarenu.iqi scot.sutlenele argumentul
chiar o rasturnarea codului estetii: ,,E'u,una, nu mai fac ul_ magiccelmaifolositestefocalizarea risculuiasuprasintlor:
tra-violetegi, cu stratul de ozon carenu mai esieprotector, in il if,tt"UatitenoastreasuPra bronzarii, eleau rispunscasintt
crncr ani nu va mai fi la modd bronzarea,, f _rcg. Citeva loi sunt singuraparte-a corpului ca.re, compoftdun rlsc'
minute mai tirziu, sotto voce, mirturiseqte ci, in ciuda ori- AstfelJacqueline, de culoarea caramelulul' intrebatad.espre
ciror interdicgii,va conrinua ultra-violeteie,adiugind totugi, rft.utift pJ."r. le pr.supune bronzarea' a.spus: ,,Fiind,sen-
de parci acesr.gestar inlitura contradicqia,ci isi"vapune un libilizatecu privire Ia neaiunsunle soarelul, temelle devln
;;l';;;;;". Lilntotd.",rna m-am gindit ca nu e bine: pielea
pto:.gp pe sini-pentru a-i ploreja. Aceasii primi -"l,,nec"tt
ir eirbereazdgindirea profundi, dorinta -ei mai-;iru.irir. oii. fragile" F-98. Aceeaqi de 1aintrebare
puternici qi la Pierrette:
decit orice; voceai-a devenit din nou limpede,pentru a de_ -"i
irir."ril. cutinate) la rispuns (sinii) se observi
scriepracticile^-i.proprii_de plajE,precum'si plliere" ei de a :tr;b"i. ta f;i eu nu vreausi-mi pun sinii
se Dronzacu sanrrgorI ,,-h,u In pericol"F-78."t"nta..r^ro"."i.,
sunt ca un greier,ador ca soare]e "''rj.sl-t.ttimblrile
sd md incdlzeascd, ba-chiar si md ardi, imi place atit de aParentesunt limitate,noul m.odde
mult, n-am ce sa fac !" bt*r"." seasociazicu o trattsformare pr9fu1{i.' mai putin
Dupi minte,^vinecorpul: arta consta-in a gisi gesrurile vizibila,bronzareaeste maibine ginditi qi maibinecontro-
care lrnr$tesc,dAnd impresiaci am rezolvat problema. Cel ffi, t"li"i;t;J o veritabila.rr-.,orit.'" tehnici' Analizaarata
cl trii"q" este, de fapt, prea pulin ralionala' ci e
mai adesea,micile gesirri, micile schimbari iunt suficienre
"."mulati
ciupiti de ici-decolo 9i contine Preludecell tenace' Lacr e
pe.ntrua ne convingeca am qinut cont de risc si ele ne per_
;;r'b", inainte de toate, de legitiq.area gestului.magic, im-
mit si uitim discursurilecare tulburd plicereaplajei.piima
crema,pe:tru ce asiguri, o. p rote^.tiiji_zic.4ii Dortantifiind elaborarea uneiteonl Personale PrlvlndDron-
T:t_*i : mentali. ^soarp, larea, in concordanqi cu practic* existenta' Sdvcrine' de
totodate Cu cit asumareariscului estemai mare,cu i:t"
ii.n'pl", pare foarie sigurd de idcile ei: ,,Daca rimAi toati
atat consumul are te'dinga si creasci,pini la a constifui, in
anumite cazuri, o noua obignuingi.,dd dp maniaco-impio- dupilamiiza e nociv,tiebuiesi-qi imp.uiun crar' E'u'unr,
rator: si te dai ,,Tot timpul cu multi .r"-i.. F-94, ,,D'oui ttauo ori, nu matmult." O ori, cu sinii goi,fiindci,in afara
kilograme de cremi daie trebuie" F-59. A doua icestrriorar, earimlne lungiu pe plaje,in ortle fierbinq' cu
il;i"; S6verine citeEte reviste:eaare$presio ci desccipera
ieql11 {uratei expunerilorla soaresi a intensitigii,"d,"ti.i.
-.tod;,
teorii.in cir:dairaqionalitiqii
S-a terminat cu soarelein exces. ,,Ah, i-, amlntesc, mer- fcolo.onfitmareaproprieis-ale
geam si ne priiim, pur si simplu, cind ne inrorceam eram li-ltii"qa acu--rla^tiii conferi totu;i o forna de cornpe-
scrum" F-148. De aiciincolof ,,Cind simri ci te_aiincilz.it ;;F; ; t-guli inviqate;itransmise, cu;colii; ei (presafemi-
prea rare,iti spui: mai incetl" B-85. Timpul perrecurDc nini), cu specialigtii ei. In cadrul anchetel, eccastil esteo rn-
ii.Uir".ri. trezirinteres qia ficur ochii sd stralucea.sci: a.u
plaja s-ascurrat,orele cu ma-ximerermicefiind eviiate.Toruii.
"
i;; ;"1;. femeicare ,. ti*q."., mindre 'Je 5tiinqa lor,si
pentru majoritateaoamenilor schimbareaesrede fapt foarte
Iimitata, fixirrdu-se doar asupra unui deraiiu considerat tineaus-o expuni.La fel este9i Marcelline, cares-adovedrt
Inepuirrbila,'fiind prinsi in cursi intre o foarte puternici
important gi acqionind ca un rirual de protectie.Fiecare?si
doiintade soareEi o nu mai pugin Pronunqatd cunoa$tere a
qis e_999 argum enru I p rop riu,'i deA;-s; -#tiil-" magic ."r. ii
38
39
riscurilor, ceeace o obliga si construiascio tehnici sofisti-
cata.Ea eviti expunerilJ la un soare foarte puternic si isi
CAPITOLUL III
nA .. t t...
intinde abundeni cremi pe sini. isi calculeazi timpul cu
precizie, pentru a putea sa se rlsuceascala ror." p. to"t.
Sdntt dezgoltlt
pirqile, cu maximum de regularitate.Exceptind sinii ..prea
fragili", ea recomandeapa m;rii ca fiind ,iel mai bun'iro-
dus", ,,cel mai sinitos", ,,carenu face rau" gi ,,care dtriazi,
mult timp", apa mdrii utilizatd,cu regularit"i. int.. expune-
rrle la soare,pe roarepirtile corpului, expuneri strici cro-
nometrate.,,Ah, sunr o specialistiin mat6riede bronzare"
F- 149.

Evolu;iapracticii

M ##: rilti'#:ilI?11;l:'*:i*n::
lolite semaiaritaserigiinainte,dardiscret,fir; seProvoace
ireo miscarede masi. La sfirgitul anilor 60, dimpotrivi,
ldeeapluteain aer:,,Erao epoci in careincepeamodaasta
li peniru nimic in lume nu trebuia ratatd"F- 148.Celecare
iel"ttt"u atunciin aventuri declangau o cdderein lanqa su-
denelor. Rapidi intr-un spaqiulimitat, migcarea se va Pro-
Drsamai lent de la o plaiela alta,de la o regiuneIa alta.
britaniuva trebuisi a;ieptepini in a douaPartea anilorZ0
fi, anumiteplaie,chiar anii 80.IrEneincepusePe Coastade
Izur. Fiind in ffecereprin Bretania,in 1976,eaa trebuit si
frci plajacu.sinii goi barecumclandestin, pe jumitate as-
nrnsi dupaduncledin marginea plajei,cu ,,ungrupd-eprie-
tene"cari, in termeniiepocii,,,feceau monokini". Grupul
deprietenes-ahotirit siloacevoleipe plaje.E inutil si mai
ore.ire. ca toatefeteleisi puseseridin nou sutienul.Irbne
hi aminteste de momentulin careunadintrefeteqi l-a pier-
dut: ,,Jin minte panicafetelor care au inconjrrat-o gi tot
rcstul.Cind mi fandescla asta,mi se pare o chesdecara-
ghioasi" F-182.-Nici plaja, nici chiar pioniereleacestei
+1,
 mode nu erau inci formate in noul spirit. care urma curind
sd banalizezenudititile pectorale,si impund distantaemo-
fign_aligi,gesturiledezinvolte.Mai rimineau muhe ie fdcut
ptna n oescop,rtreanaturaletet acestul comportament ce
stirnea inci tulburare.
. Nfmeni-nu e de acord asqpg tendinlelor ac_tr44lede gvo-
Iqgie.Rezuit-ateleancheteidau, asupraacestuipunct, impre-
sia unei confuzii extreme:penrm unii, practicJsinilor goi se
afle intr-o avansararegresie,pentnr a[ii, intr-o accentuati
-celor
evoluqie. Anahza detalidta a 300 de riipunlufi face
posibilainqelegerea motivelor acesteicacofonii:pronosticui
de evoluqieeste aproape rotdeauna direct legat de opinia
asuprasinilor goi qi,penrru femei,de practicalor p*rsonali.
Cei care se arata favorabili sinilor goi cred ci este ..rorba
despreo evoluqie,cei carele sunt mai curind ostili afirmi ci
devin mai putin frecventi.Penrru Marcelline, careainceput
de doi ani, ,,Evolueazd"F -149; pentru Jessica,incepdtoire,
,,Cre;te din ce in ce mai muh" F-16; penrm Muriel, car.e.
experimenteazaintr-un parc public, ,,E tot mai frecvent, la
orice ce virsti" F-70;pentru Benoit, care ,,preferi femeia cu
costum de baie", moda ,,Mergespre declin" B-44; pentnr
Francine, care este categoric impotriva, ,,Nu o si durez.e"
F-63; la fel gi pentru Fluguerte,careconchide: ,,Femeileau
trebuit sainteleagica asranu le facenici un serviciu"F-175.
Ideea diminuirii practicii apartine in specialfemeilor care
tocmai au intrerupt-o, ca qi cum opinia lor ar fi necesari.ca
si le confirme opqiunea.Claudine F-65 are atita nevoie de
aceasticonfirmare, incir ne dd ca (sjnguri) dovada a sca-
dcrii gencralepropriul ei caz.S6verines] Lu.etr" au fost in-
tervievate pe rind, pe aceeagiplaja, la citeva zeci de metri
distangd,prima fiind cu sinii goi, a doua purtind sutien.
Logic, opinia lor generali esreconrradictorie,dar la fel e gi
descriereaconcretaa ceeace se Derrecesub ochii lor: ele nu
vid aceeaqiplaji. S6verinedeclareca ea sti la soarecu sinii
goi ,,Fiindcatoatalumeao face,din cein ce mai muk" F-183;
Lucette nu o face;i declari: ,,Nu mai e aproapenimeni asa,
maialespe aceastiplaji" F-184. Ea sereferi li locurileime-
diat invecinateei, unde chiar existi puqinefemei cu bustul
42
se grupeazd.,intr-adevir, oarecumi
descoperit(practicantele
subtiGd6 as,ezare: elese afli mai cu-
dupaniqtemecanisme
rtrid in jurul S6verinei.)Alte elemente, legatede localizarea'
momentului,influengeazd, de aseme-,'
tlu de circumstanqele
nca,opinia interlocutorilor,mai alesintensitateasolari in 1
momentulconvorbirii. in zilele cu soaremulq se diruiesc ,
privirii maimulqisini goi qi ideeaci tendinqa estein crestere,
iapataamploare;din contra,in zilelecu cer acoperit,ten- \
dinqaparesi fie in scidere.
Acest caracterideological rispunsurilornu uqureaziac-
tivitateade evaluare;tiinqificda evoluqiei,caretrebuiedeci
ci practicasinilor
tl rimini prudenti. Esteincontestabil
goi nu maiiunoapteinflorireadin ultimii atti' s-aoprit.la
""
un anumitnivelqi tindechiar,poate,cdtreo uqoariregresie.
Acestreflux relativnu paretotu;i si anunqeo miscarede re-
trageremaip.ronuntati;el eltq sj14+sbgatds coruextulacfu-
d al campanieimedicaleprivind riscurilebronz{rii (prote-
esteunul diritie-geituiilemagiaepreferaie).
iriea sinii-o-t $i,
iilalil"s, trebuie si fie detaliatin componentelelui. Este
vorbain primul rind despremediilesociale9u un puternic
capitalcultural,carenu maigisescelementulde distinclieso-
ciile de cdndpracticas-a geieralizatqi caresunt extremde
a numirului de
Itentela discursulmedical.Uqoarascddere
femeicarese bronzeazdcu slnii goi pe o plaji, la un mo-
mentdat, nu inseamnici numirul adeptelors-adiminuat.
El rezulu dintr-o schimbarede comportament,exPunerea
t0nilorla soaredevenindmai selectivigi episodici'Subesti-
mind timpul afectatbronzirii pectorale,Alain define$te ast-
fcl aceasti'tendind:,,Astizi,femeiledin lumeabuni vor con-
minute,cit si steacu sinii
linuapu1in,dar numaicinci-zece
Dutinla aer, nu mai mult" 8-36. $i continui,opunindu-le
care?siexpunsinii la aerpini
iltor mediisociale:,,Femeile
aparlinin buna- parteclaseide muncitori,
livid inrogindu-se
Vorbecaricaturale, evident,dar
defermieri,de comercianqi."
nu lipsite de oarecaretemei"SAniigo-isunt, intr-adevir,-o
n -oi-a-gr!lesqnffiin mediiIe--ffiulare-,1i"
"[ .zonelsruraIe,
unde miscareaesteinci, uneori, in faza de inflorire; acolo,in
paralel,modul de a o face estediferit, total, complet, o dati
43
 ce.primulpasa fost ficut: refluxulnu estevalabilpentrutogi
cei careseafli pe plaji.
Veritabilasciderenu privegtepractica,ci elanul careo
insogea,imaginarulmobilizator care ii dirija dezvoharea.
,,lnainte,semina cu o aventura.acum estecevanatural"
F-80; sinii goi intri de aiciincoloin normi, instalatiin obi-
c.eiurileplajei.Daci practicaa devenircevamai selecrivdqi
durataexpuneriis-aicurtat, banalizarea ei continui, facili-
tind deciziileindividuale.Aceasti dubla evoluqieestebine
exprimat-iprin folosireacosrumuluide baieintreg. Adver-
sarii sinilor goi au impresiaci scidereapopularitaqiicostu-
mului din doui piesereprezinti o dovadi i doringeifemei-
lor de a seacoperimai mult. Nu are nici o legitrri. P"rrtrr-,
ci modaestelegati in specialde criterii estetici.$i penrruci
un costumigtleq permite,dimpotrivi,o-pracricimai supli
a sinrlor goi (prin secvep{e scurre,dar frecvente)in com-
paragiecu gimnasticape careo cereincheiereaunui sutien,
cu corpulintorscitre nisip,cu o expresiea feqeigi cu gesturi
ce vor si pari dezinvolte.Un nor carese indepirteazi, o
plaja mai puqinaglomerari,o dorinqi c"t" creEt-er ,,F{op,il
tragmaijos!" F- 162.
Sdniigoi se banalize azi qi tind si se inscrienormal in
procesulistorical eliberirii corpului,inconjuraqide expe-
rientediverse,purtandspreo goliciunenaturald. Seprivim,
de exemplu,ce se petrecein api. Aparent, nu e nimic de
spus,ceeace se vedela suprafaqa nu paresd sefi schimbat.
T-oqr$i,dedesubt,miscarea corporeistie in acgiune: evoluda
ideilorstimuleazipercepqia contacruluiapeicu pieleiioaia.
Consecinqa: femeiiesedu. cu sinii goipine la ap4,4trilede
aceastiplicere,deqielenu sesimt i"nlargul lor ia"J st4trin
pic_ioare-.Altele rezolvaaceasriproblemf altfel: igi trag mai
jos parteade susa cosrumuluiintregsauigi scotsurieiul,p
dati cein.tri.inap,i.,,Penrrulenzagia loarteagreabild"F-182;
,,E extraordinar" F-184; ,,In apd simt plicereade a avea
sinii goi. Cind intru in api mi se-ntimplasa-miscorsurie-
nul, e o eliberare. imi simi corpulmult mailiber;i-mi place
cind suntcu sinii goi in api; i cevanemaipomenir" f -lZ.
Impinsede aceasticiurarea placeriiepidermice,unelenu se
44
mulpmesc si-gi dezgoleasca doar bustul. La fel ca gi Caro-
llne care,sd ne amintim, ,,segindeste la friptura arsi" F-101
;i nu mai face plaje cu sinii goi. Sau ca Marianne' care nu se
mai dezbracape plaji. ,,Dimpotrivi, eu ma dezbrac in api
fiincdador sd mi scaldcomplet goali. Daci sunt departe,in
lrrg, daci sunt siguri ci nu mi vede nimeni, imi scot costu-
mul de baie, aproape de fiecare dati, fiindcn ador asta.Mi
dezbracde tot: este nemaipomenit si inogi goali in mare"'
F-31. Bertrand B-54 n-a vrut sd se exprime cu prea multi
precizie.Cu jumdtate de guri gi ascunzindu-gi zimbetul,
he-a lisat totuqi si inqelegemca'scenelede nudism acvatic'
petrecutecu prietena lui, constituiauo plicere importanti,
Ilre nici un fel de distante.
Prosopul de baie - Pus la zid !
Cabinelede baienu mai sunt ce erau.Conservatede mu-
nicbalitdti pentru ci reprezintaun detaliu esenqialal stereo-
dpului balnear,plin de-farmecdesuet,elc gi-au pierdut insd
distinaqiainiqiali: posibilitateade a te schimbala adipost de
oriceprivire indiscreti (Urbain, 1994).Astdzi, eliberareacor-
pului obligi, te schimbi in vizul tuturor, pe plain. Ceea ce
'nu face lare sa apari o mulqimede probleme tehnice.Acum
se
d[1ivaani, ceamai mare problemi pirea aproaPerezolvati:
flecarese proteja cu griji, cu ajutorul prosopului de baie,
!trre ascundeagesturile intime. Dar numai in parte, fiindci
D<erciqiul nu era lipsit de riscuri 9i cereao competenqisPe-
biale.,Trebuia si foloseEtio grimadi de qmecherii,de pro-
toape..." F- 160; ,,Seintimpla si-qi incurci begeleqi si mugti
tin-nisip; atunci toli te urmareau: eragroaznic!" F- 182.De
lceea s-a-lnvent4t 11,nechipamee! mai -fu4c1i-o-11a1, alcituit
dintr-un cearqif dc plaja in care persoanase infiqura, de ia
git in jos: ]abfnao de buret. Funcqionalitatea e una gi adec-
iarea la ideile timpului alta: noua qinutase dovedeaatit de
ridicola gi de demodati pentru majoritateacelor care o fo-
loseau,incit nu a avut sansede rispindire. Ea corespundea
prea mult unei imagini depiqitea pudorii, unei nevoi exa-
lerate de proteclie,nedemnade mentalititile celeide-a doua
45
 f azea proce.suluide civilizare.Printr-o reacliein lanq,aceas- ceeace face,deoarece,,asimgit"ci poates-o faci. latd cd.
ti respingeredescalifidqi gr.qsop:dejapreapuqin ajaevolueaziin mentalitiqi.in timpie corpul conrinuesi
-s_tmpluJ
funcqional,el piru, pe deasupri,neidaptatla ideile epocii. gi si se dezgoleasci,spiritul capntemai multi
Risul complice,stirnit de spectacoluldat de o persoani -elibereze
"pe leranqi: aproapenimic nu mai gocheazis-inu trebuiesi
calede a se risuci, pentru ca si, nu se duci totul de ripi" ze, fiecaretrebuiesi fie liber, mai alesin ceeace pri-
F-133, setransformaintr-un ris batjocoritor,intr-o criticd corpul-siu. Dezgolirea. completi inci_sqprinde (pailile
a unui comportamentstupid. ,,Ceeace mi agaseazipe o rimin obiectulunei severeinterdicqii),numeroase
plaji sunt oameniicarefacpe pudicii,il vezi pe cite unul in rsoanereac\ionezi intorcind capul sauscoqindmici ri-
timp ce se dezbracigi prosopulii atirni aiureagi agamai :e cind sunt in grup, pentru a siepa^de jeni.
,,Asrami
departe"F-100. Practicaplajei cereo observagie asculiri, i, dar nu mn-derinjiazd"F-15d. intr-adev;i, cel mai
Pentrua nu repetagesturlcareau deverutstlgmatlzante ;r a tant lucru esteacceprarea pringipiali, dorinqade a fi
nu fi bruscdescalificat: intr-un timp relativscurt,prosopul, erant,careil impingepe fiecaiesi-gi controlezereacliile
carepini atunciindicamai curind o atirudinedecontractati e respingere.
(faqide ceicaresedezbricaula ei acasi),a cipitat un colorit pec-iale"F.-99, Jaquelinese dezbraci acum ,,fird precaulii
deoarecea simqit cL plaja accepti asta:
negativqi a fost pus la zid de istorie.,,8 camstupidsdte as- Existi multi libertarepe,o1a15,." Totugi,-nuoricine-sepoate
cunziacumin spateleunui prosop" F-5. Fiicalui Solange, gi nu oricum.-Cliiardaci privirea seintoarce',ob-
in virsti de cinci ani,crescutiintr-o atmosferide nedisimu- ervarea noii modalidqi de a proceda este foarte precisi
lare a goliciunii, e permanentintrigati de acestescenecu durata ei scurti nu interzice existentaunur anumrt etort rn-
prosoapele,carepentm'easunt ceva,,depe timpuri" qi de ectual), traducindu-se intr-un cod referitor la ceeace
-
aceeaseducecit mai aproapede loculundeseproducemig- poate qi ceeace nu se poate face. ,,Da, in clipa cind o faci
careacrudati.,,Ah,o si fie mirati !* F-76. rmal, discret. Evident,_cindiqi scoqi-slipulis-arputea si
Dar atunci cum si faci? Fiecaretrebuie si manifesteo ari cam..." F-182; ,,Nu trebuie si fii provocator, totul
imaginagie debordanti,caresi seimbine cu graqiamigciri- epinde d-emodu_lin care o faci" F-158. biscrelie, rapidi-
lor. Arta consti in a da impresiade natural,de dezinvolturi; (dar flri grabacareindici jena),o uEoari reqineiein
atunci,chiar 9i prosopulpoatefi rapid folosit, fdrariscul de
afi ardtatcu degetul(cu condiqiasi-l folosegtiscurt,firi sa
ai aerulci vrei si te protejezineapirat).Estetotugideprefe-
rat si ,,improvizezimicul tiu sistem"gi si ,,teschimbifera rtirii noii practicii: sd dovedeqtiprin maniereletale ci
a pireaci o faci" F- 128,cu altemijloacedecit cu prosopul: aciastadecontractar, firesc"F-182, ci egti,,1nlargultdu"
cu o fusti sauo bluzi, de exemplu,a ciror folosireincepesi t-27.Primul reflex al plajei estesi banalizezeaceJtegoli-
caPeteaceasrifunclie. iuni. ,,Toqisuntemficuqi la fel" F-151; ,,$iapoi,oamenii
Dar obligaqianumirul unu, atirudineacare,in loc si stig- le mai dau importanti" F-182.Dar dezinvoirura,insrru-
matizeze, innobileazi,esteaceeade a reugisi te dezbracicu nt privilegiatal acesreibanaliziri, produceo risturnare
gra{ie$i dezinvolturd,firil prorecqie,reuqindin acelagitimp rea$reptari
$teptati: : comportamenrul carear fi putut fi stismatizar
si te ariqi cit mai putin. Discreti gi inci desrulde puqinris- sa trr aratat cu99Tp9ft_Uneuul_qartdlplqlJi_uignqarizar
degetul $l exclus pentnr ca ar indrazrut si te
pinditi, aceasta noui soluqiesepropagi rapid. Ludovic nu iti astfel)devjne,dimpotriva,rnotiv de distilrctie-c4ndteh-
ezitd,sd,,,ramina completgol" B-80, incdde anultrecut.,,S-a ca gr-alrne)nt".";t-ngur
ryy.elinilt,Flie ii r"ult pe
intimplatpur;i simplu",Tiri cael si segindeascipreamult ecialiqtiiacesteidezbrdciri foine conrrolare, "dttiE admiraiie
+6 ,ta
at
 care se leagi de faprul ci ,,Suntoamenicareau o anumiti fisphndirea sknilor goi
educatie"F-27. 'u'Mod" sinilor soi a atinso anumiti limiti pe plaje,banali-
Presiuneasociali de pe plaji inciti la dorinqa de a te
**li:Tlial
ft*:;';,t 'ffii:i#*";:
r:i:'"":ff
schimba in ochii tuturor, fiecare improvizindu-;i propriul
siu sisjem pentru a rezolva contradicqia:si te arili fdrl. a te mode iontinui. $i nu oricum' Ne-am
arata.In aceastimiscare,in careinterdicqiilepar si fi devenit 'iir." "".rrei
ir^naginao extindereconcentricii.niurut centrelorbal-
mai suple, citeva aspecterimln totupi problematice.Folosi- ;;. ins? frontiera (marcati prin limita nisipului) este
rea sutienului obignuit, de exemplu. Toleranqagi libertnlile cti, de netrecut;de indati ce s-a atinsterenul din atara
crescindele determini pe unele femei sd se imbrace 9i si se i, interdicqianuditiqilorpectorale.renas, te' Trebuiesi in*
dezbrace fd,rd.,,precauqiideosebite" F-98 9i, pentru a-gi .- foa" necesaria acgsteidelimitiri' B.analizarea sini-
simplificaviaqa,si-gi puna sau si-gi scoati sutienulpe plaja. E i-"",irt"a safie operantidaci nu s-arfi semnalat prin-
De vreme ce igi arati sinii goi, de ce ar fi mai indecent sd fir rp"qiuspecific, op,1svielii obig"Yil:'
"p".te, zi cu zi.\Tocmaiideea 1t!1^tY
ci sinii
gi-i arate acoperiqide o piesi de imbriciminte ? O reflecqie mqaseopuneextstenqeide
jn altlParte' tnltltt:
superficialate poate facesi crezi ca ei sunr arunci mai puqin Ig pot eipuncdoarpe plaji, 91n-u
goi. Cu ajutorul tolerangei,reflecqiase opregtedeseoriaici, posibilitateaacesteipracttct.,5tePhanrer rl esteITry-13
cu atat mai mult cu cit funclionalitatea gestului gi leneabal- fi ;;;;ifi;;t iliii".ie"l." ceva de sgrrul?iti"
neari te fac si nu-qi pui prea multe intreberi. E de ajuns, gi 1,doarpeniry...iSticus.agii goi. p.e a;e3':hit i: ll
aici, si gisegti modul adecvat:o expresieconcenrrari a feqei, ;;ili;&;"iui';i eaexprimiJpoziqiaclari dintreplair
o mi;care a corpului rapidi qi hotiritd, departe de orice las- eirullumii:,,Atitatimp cir seintimpli pepla;i' nu e Ia
civitate echivoci. ",Irin9p3"l:11'.'11-'^'!r"",'^l':::::?:':;"l*""?3:::
estetotusi foartecon-
l, plaja*F-182. in afaraplajei,.ea
6 Pentru privirea berbagi_lor,
realimteaestemai puqin simpld,
rl '. r,t I .
frrndci lenle11a-r_qtimi are o conotatre accenluargf_olipi: un ,irie,',,N-o si ies si mi phmb Pe undevapreadecol-
.-" IJe
De Cce plaja?
e pl ci asl
,,Pentru
ua
aJal rrrenl ru d ce locul"
ista rt,eur B-15.;
u-LJ , .Pe yplaji
l qtq
sullen-ou. Gr" ..g-Fi,t"; i; r"t iortu.,, d" "Lw
con-
"..!"-ti
baie, chiar daci " """i aproxima-
are acelaliaspectsi indeplinegte
i la fel" i-ig. Ce conteazici nu existi explicaqii:
;ft;;r id.." d. ri-iti""i.- u^tr ia teriti'riul'legitim,
tiv aceeagifunclie. Marca sexuali estecu atit mai accentuati F-157,
;ta de ,,pazntci"-intransigenqi' .Evelyne,
cu cit ea estecuprinsi in gesturilede imbricare qi dezbrd- ^px^te cu sinii goi, joaci.voleiin aceasti
e*.n pl.t, care sti 1i1u1e
care,eleinselefiind pline de ambiguitate.$i apoi, ce inseam-
delbracein public, etti f"t-".ista instalati la 50 de
ni aceastiatitudine: sdstai cu sinii goi pe plajd,in public, qi i de limitasimbolica,dar,in calitatede comerciant5' se
apoi, cind te imbraci, si-gi pui un surien? S-ar putea si fie ne cu fermitate celei mai mici tentative de abaterepec-
in asta motive pentru destule intrebiri, penrru tulburiri, li in afara teritoriului permis (interzice, de asemenea'
perturbind banalitateacalmi a nudititilor estivale.Din feri- J. U"i. in farmacia.;). ntt exemplu:cel al Sabinei'
cire, toropealavegetativi ;i spiritul de toleranqine indeam- u-sein companiauneifemeicu bustuldezgolit,intr-o
ni sd nu ne oprim la detalii, si includem totul in miqcarea irie de pe margineaplajei,ea nu-gi putu. reprima.o
generali de eliberare corporala, fire s-o privim prea de-a- 6iede dezgustfiqe de-amestecarea acestordoui spaqii:
proape. Cu conditia, roru;i, ca surienul obignuit si fie cu u isienanu-prea ne putem liuda!" F-159.
adevirat obignuit, tiri brizbrizuri qi dantele excesive,iar ^-t oe strict pdziti, incit
Irontrera este atat avangarda ris-
gesturilesi devini banaleprin misura lor.
J - - - - f-
doar
rii poate sd"apard' in ilte
-l-^ l ^ ^ . . -: .
locuri: iin -
decoruri
J ^ ^ ^ -. -i pre-
^.a-

48 ot temei- pliviride barbati

49
l. Trupuri
 c-isecarepot permite trupurilor si se dezgoleascimai mult
decAt in altd parte. Principala lor caracteristici este ci tre-
buie si semenecu plaja: e nevoie de soare,de api, de posi-
bilitatea de a te scilda, de un loc unde si te intinzi. Sinii goi
se propagi acum, deci, pe malul lacurilor, al riurilor, in ju-
rul piscinelor descoperite.Pe misurd ce miscarease extindc
(incet) gi se banalizeazi, stereotipul de referinqi devine mai
putin obligatoriu: de ce apa, de exemplu ? Nu s-ar putea sa
stai cu sinii goi intr-un loc linigtit doar pentru a te bronza?
Dupi o puternici rezistenqi,lalard, sau chiar la munte (care
nu esteasociatin imaginarcu toropealavegetativa),se facc
loc, timid, nudurilor li-nistiregi cuc6ritoar".Tnp"r.urile pu-
blice, de asemenea.De indati ce ideea pare miteria,lizabile,
rispindirea nu intArzie si se declanEeze.Porresteahii Muriel
e edificatoare.Degi stitea cu sinii goi pe plaj;, ea nu-gi per-
mitea si facl astaintr-un parc situit aproape de locuingi ei,
in centrul oragului. Pini in ziua cind o femeie a dat tonul,
,,Atunci m-am intrebat: de ce nu gi eu ? $i mi-am tras in jos
costumul de baie" F-70. De atunci, ele au devenit un mic
grup in parc, reconstituind un soi de p.laji fera plaja,pentru
a se proteja: proxrmitateaunei oglinzi de api (unde se bd-
lecesccopiii), echipamentritual (prosop, ochelari,cremi).
Rispindirea se petreceprin imitaqie, {are tentativi reflexivd:
e suficient ca locul si poati fi considerat legitim. Din con-
tra, cind persoanelesunt intrebate gi deci consrrinse si for-
muleze raqional o opinie, ceea ce reiese este $nsdicitatea
pqiq! adicaint:ldit1 i1 al.te_spaqii, un fel.de-,poifiL-d.
principiucomoddpentiu a-qipu-nein ordineideile,p,entru.r
apareatolerant,iara a-gipierderepereleobignuite.In con-
vorbiri, opozigiadintre plajagi spaliiledin afaraplajeia fost
valorizatd.tocmaidatoriti acestuimotiv. ,,Pepiaji se poarc
accepta, dar in afari, nu" F-1S3. ,,Peplajamerge,dai tre-
buie si te oprestiacolo" F-6. in spateleacesrei crispiri in
privingafrorrtierei,aparevidit spaimafaqide eventualadez-
ordine a moravurilor;i a valorilor.Dar esteinteresants.i
constatam ci, de indati ce informaqia a fostdati de anchera-
tori (privitor la acesttip de practicicareexisraudeja),dupa
citevasecuncle de surprizi majoritareasi-aschimbatopinia:
50
urmaurmei,de cenu, esteun mod de a te bronzacaori-
altul" F-179. Necunoscutul,ipotezarepuneriiin dis-
qiea unor repereobignuite,acestea conduceaula opozilie,
atit mai mult cu cdt pdreasi existeo singuri normi de
Imediatie apareo noui normi posibild,to-
rnta impune o iudecati mai deschisi.
i.r..t gidir.red darirezistibil,sdniigoi se-rlgBi-4dal.eeri"
rtrndreqrrno.{-qoiteritorii legiglmg.Pe marginealacurirl
, a riurilor gi a piscinelor,in parcuri gi_colquriizolatela-)
ri. Dar locul preferat,aproapetot atat de important ca gi
{q, este,firl indoiali, gidina: ,Eu o fac mai alescind
ili acasi.cdnd nu me Gde-nimeni" F-55. Numdrul de
mei careau declaratci staucu sinii goi in gridina lor este
it de mare(aproximativjumitate din egantion),incit in-
i sn-qipui intrebiri, cunoscind realitateaobiectivi a aces-
spatii (foarte puqine sunt cu adevirat protejate de privi-
vecinilor). Doringa de a ffece drept o fiinqi moderni a
erat,[6re indoiali, importangaacestornuditdqihorti-
o practici episodici(de exempluintr-o gridini fami-
sauintr-un loc devacanqe) fiind utilizati pentru a daun
uns cu caracter general. Nu e mai pulin adevdrat ci
tica sinilor goi in gridini pare foarte rispinditi; ideea
a te bronza acasi intireste linistea necesari, oricare ar fi
iqiileei reale:jocurilede priviri in jurul gridinilor sunt
'i indoiale mai importante decit par, mai tulburi gi mai as-
nse (transformiri neaqteptateale raporturilor cu vecinii),
rliferitefaqdde ceeace se intdmpli pe plajn.Rispin-
rea practicii sinilor goi seinscrieototus,i,in aceeaqimiqcare
rantamblu ce privegtecorpul gi interiorizareacontrolului
iilor.
zAredsAnilor
Ne reintoarcem pe plaje,cu o intrebaresimpli pusi in
Jrul anchetei:de cestadla plaii cu sinii dezgoliti? Intre-
r i Ie slmDle
nle si mp-le sunt eIe mal
su ufccele mai rncomooe
i ncffi-o-delin diunu ?f
cano i siii Sau
exls[L au
,,!Iiie-1f",auils unel".
fa pufiiiere"niuri disponibilg.
e4liu ca toati lumeao fbce",iu spusaltele.Pentru a-qi
51
 expunefrumuseqea ? Dintr-un discretjoc erotic? Cu acestc
intrebiri 9i mai jenante,am pururpitrunde in culiseleplajei,
culisea cdrormaqinirievicleandva fi prezentatiin coitinu-
are.Dar si riminem penrm momenrla ceeacee mai vizibil,
la decor.Cind, prinr-un efort intelecrual,au fost depigite
rispunsurilede genul: ,,pentruci astae" sau,toatd lumeao
face",ceeaceIeveneape buzeinterlocutoarelor era:casi ne
bronzim. Dorinqade soareeste,intr-adevir, atit de puter-
nici (in ciuda cunoasterii incit te impinge si
-riscurilor),
extinzi tot mai mult suprafelele expuse.in aceasta irelisri-
bila migcarede retrageiea suprafegei textile,s-a formar o
fixaqieasuprasinilor, a cdrorbronzarea devenitun impe-
rativ deseoricategoric.Ca 9i cum ar porni de la sinii ingisi.
,,$isinii ei doreausoarele,nu exisranici un motiv si impie-
dici sinii ei de a gustadin cdldurasoarelui"B-1, vorbind
despreprietenalui. Pulsiunealirurindu-se in mod fericit
canbnuluiesteticabs6lutpe careil reprezinti acum bron-
zareasinilor. ,,Efrumossi ai sdniibronzaqi,mi separemag-
nific" F-10. Aceasti ideea fost reluati de toti sa.raoroaJ.
togi,imn colectivatit de puternicincit celecinci sau ga^se
persoane (din 300),careau spusci preferdpieleaalbi, au
recunoscutfrumuseqea bronzijelor pectorale,carestarnesc
admiraqia plajei.Bronzareasinilor ipareca o normi esteti-
ci ce se impunedincolo de orice raqionalitate. Pentrucine,
intr-adevir,aceastifrumuseqe, in afaraplajei? ,,Eo prostiesi
vreisatebronzezipe sini daci nimeninu-i va vedea"F-59.
Dar, oare,frumusegea arenevoiesi fie utili ? Nu poti si fii
pur gi simplu frumoasi penrrutine insi$ ? ,,Ah, e Trumos,e
intr-adevirfrumos",ziceOdile F-79, gi acestrispunsar pu-
teafi suficient.Dar rispunsul are ;i un complemenr,argu-
mentconcretincontestabil: nisteoribile urme albe.,,$i-apoi,
nu ai toateacesteurme,caresunt cu adeviratoribile,tr.6ui.
s- ospu n e m'F-79. :
D iz grapioasel.s"h7777s
il5 t
IJrmelu,djzgafrs+rlegrng+-S. in oriceancheti realiza-
ti prin convorbiri,existdexpresii-tarese repeti din guri in
52
; exactaceleagicuvinte pronunqatede togi in aceeagtma-
; indici, prin aceastirepetitie, existenqaugPi adevir so-
larqrecunoscut $i foarteoperant.Urmelealbeconstituie,
o litaniea plajei,
tru-sinii goi, o astfelde gxpresie;se-S_n,
nqiecvasi-ob--sesivi :,,Astadin cauziurmelor sutienului,
mii *abuia-ieaiii urmede surien"F-98; ,Esteproble-
urmelor, n-am chef si am urme" F-178; ,,Astao fac ca
nu mai am urme albe dizgratioase"F,-39. U$oelg-sunt
incit femeilelc-gte4ltluusori cape
de stigqagizaqr.g,
Cu
6llile-boala. o grimaside dezgust,Marcvorbegte
iie repullii provocati de ,,cinevacareareurme albepeste
B-/'3: o aceeaqi strimbituri;i din parteaGabriellei,
vorbegtedespre,ppte albe" F-72. Ludovic qinesi se
inte sub un unghi tolerant. Dar conotaqianegativi a
elor albeesteattt de puternici,incit nu sepoateimpie-
si revini asuprapoziqieisale:,,Chiarcind egdpe un iaht
o tipi careareurme albe,urmeletot ramin!" B-80.
De ceaceastipunerein prim-plana peteloralbe?Fiindci
este totdeaunl posibil
)ste totcleauna si-gi exPul
Poslbll sa-ql expui sarul goi rara
sinii gol s;-qi pui
fera sa-[l,Pul
ceamai mici intrebare. Sepun puqine intrebari pe plajl,
te puqin, visezisi nu-qi.pui chiar nici una,.si te laqipur-
doar de pldcareasoarelui.Dar soqul,familia,prietenele
nu stauiu sinii goi, te obligduneorisddai explicaqii:de
te ariqi a;a, semi-goali, in public ? O asemeneaintrebare
videqte atit de complexi q1deranjanti, transformdnd in
ieli motivagiidifuze gi puqinpermise,incit trebuie si
ti foarte repedeun argumentsimplu qi-valabilPentru
i. Urmelealbeconstituieacestargument,eledevincu atat
i odioaseqi mai oribile cu cit nevoiaunui argumentsim-
estemai mare.Aga cum existi o.fixagiein ceeace pri-
e frontieraplajei pentru a consolidalegitimitatealocu-
lar fel ex$ta PrlvltoareIa
fixaqiaprivitoare
existili!r o txatla albe,pentru
la urmelealoe' Pentru
iri legitimitateadezgolirii sinilor. V6ronique a inceput
a rispundecu mult interesintrebirilor, mai ales celor
iabstracte(ea qinesa-gidemonstrezecapacitilile intelec-
le),acceptindpentru astasi secufundecat mai adinc in
Brusc,s-atrezit cd a merspreadeparte
tivaqiileLi secrete.
destabilizata, a apelatla argumentulurmelor albe.,,$idin
53
 catzaurmelor,de fapt numaipentru asta"F-54. Mai mult #heavind decit gansefoarteredusePel!3 o intilnire reali'
nu seva obginede la ea.Argumentcomod,diabolizarea pe-
telorsimplificiviaqa....pin-in ziuain carefemeiainceteizi
si mai steacu sinii goi - atunci el se ffansformi in argu-
mentul contrar.Singuraapdrare:sd-l uite gi si-gi schimbe
criteriilede judecati.Esteceeace a ficut Claudine:,,Acum iii r.rttnou partener,soqulpoatefi folosrtin ace
".r
:oretic) urmeli sunt detestatepentru el. Totuqi, r
am urme, dar astanu mi deranjeazd"F-65. A uita gi a nega
frumuseqea bronzirii sinilor, veritabili evidenti colective,
nu estetotuqi ugor. Constrinsi de intrebiri, Claudinetre- interpretatXca fiind o pt"tettqie care (de fapt) nu exis-
mal
buie si recunoasci:,,tfn corp firi urme estetotuqi mai fru- ; ea folosegte doar ca Pretext Pentru o argum.entare
mos."Prinsi in flagrantdelict de auto-contrazicere, iqin fragih.'De cigiva-a-tti, Vanessa nu se Putea hotiri si-;i
eareu-
cu greu si se explice: femei eaici bustul.'Totul s-a schimbat de indati ce a a\"ut
$egte ,,Mulre acordi importanqi
acestuilucru,dar eu,nu." Claudinesesimtebruscobositi gi Drieten" F-68. Prietenul a avut vreun rol in luarea ho-
doregtesi intrerupi discuqia. Ca gi ea,si altefemeiau resim- ii? N,r, el s-a mulqumit si remarce: ,,Ia -uiti, ce cu-
te
git aceasriobosealifiind in siruaqiade a recunoagte ci au or, feir^i astaanul trecut" (dupi F-qa). in realitate,
""
anessanu $tiece gindegte el cu adevirat desPre sinii goi'
folosit akF,datd,fraza magicidespreurmelealbe;gi, pentru
ci acumn-o mai pot fate, recurgla contorsiuniintelectuale nici nu se'oboseftesi afle. Conteazl" doar ci totul a de-
carele determini si doreascisfirEitulconvorbiriipe aceasra nii uqor de la intilnirea lor. ,,Nu mi-ar sa am
in -plicea
faqa niminui,
temi. Uneleau hotirit si rezolveproblemaintr-un alt mod: me.-"iAnul'recut nu trebuia si mi dezbric
si se agaqede acestargument,refuzind cu incipiqinare sa e ci astanu mi jena." Astizi, urmele oieneazd,Eijena asta
meargi mai departecu radonamentul.Marie qi Delphine aranjeazd.Circi'areun bust bronzat. ,,Mi se pare ci e mai
erauimpreuni pe plaji, una aveasinii goi, cealalti,nu, Pen-
tru Marie e ,,Ca si nu am urme" F-153; penrruDelphine:
,,Mi-etotunadaci am urme saunu" F-154. Va fi imposibil
si aflim mai mult. de'uard
Din pdcate,soqulprea pulin locvacein privinqadorinqe-
sale-esteticeqi ipotetica intilnire cu un necunoscutcu
Ipotetica tnthlnire publice;egtiobligatds"?.9?-
r pot fi serviteci atgumettte
Pentrumajoritatea femeilor,aaveauncolp uniformbron- i un alt rispunsla intrebarea:cinePoalejev'adiperttdele
zagfere,dizgragioasele urme albe*,e mai frumosEin-ai ne- albe, cind te acoperi ele de rusine ? Replica este ime-
voie sd cau[iargumente. Insi explicaqia poatesi pari prea unanimi, noui ?xpresie-semn circulind din. guri-n
scurti. Pentru,cine.aceasti{rumus_eqe l_Opooenrelesinilor ri iin .racangi, deindataceiegide pe plaji, lejerimbrlcatd,
goi-sededaula critici carese iira replic;: ,,Llrmele,ur- un tricou riscroit sauo rochiqide vari. Rochigade vari
mele! Nu-ti arfi bus+r+lc.iud"oi
iepi searasau cind esti invi- tecomplementul idealal urmeloralbe,inlan.tulEpliq.ativ'
tati" F-1. Or, exactaceastiideEa iegirilorsi a intilnirilor isabeth igi arati pe umir locul in carear fi putut si aibeo
esteceamai invocata,atuncicind femeileajungsi seexplice de bretea:,,Amchestiifoarte sexy,trebuieneaplratsi
mai mult. in majoritateacazurilor nu estevor"badespri un bronzatd" peste tot, mi-ar fi necaz daci at rimine alb,
proiectprecis,femeia- cisitoriti saucu desivir;ire singuri lo" F-169-. ,,Din punct de vedere vestimentar' nu sunt

54 55
f .urmelecindiqipui-oro9 dec.q!g4g{,
Jg3' F- 96.
lumoase lie
,,rml placesa am oecolteuadanc,dar cand.extsteo urmi nu
e deloc frumos" F-67..Cind nu ai urme de sutien gi iqi pui
o rochie decoltati, e mult mai frumos" F-66. Laure rezuma
for!.1 temei.aritind rochiqa de vard drept singur argumenr
explicativ al comportamentului siu: ,,Fib asraca se-Imipot
pune o rochie de vari fire probleme" F-94.
intoarcerea k natwrd
Bronzarea uniformi, obsesiaurmelor pi rochia de vari
sunt cauzelecelemai imediate,cele carepot fi ugor mirturi-
site- Mai profund, nevo,iaimpgrtggqade-gJijQoare._s"tie_nul
se
irIld,ic1n eazd""r44lfg- a doua-Ja1i a
4sroriea_spre-rorg-
Pr0cesulul Oe "qlvl[zare,.bandul este vag $l puqlne sunt cu-
v_intele despreacesredeterminiri implicite caie imping la ac-
qiunetiri a se mai cerb pi.rereaeului constient. Existi totuqi
o percepqie difuzi,, a cauzelor mai indepiftate, dinrre care
uneleajung si exprime citeva aspecte.Comuniunea cu natu-
ra, de exemplu (vizuti, in general,sub forma unei atitudini
retrograde,in comparagiecu progresul civilizaqiei).Oricit ar
fi ea de artificiali, plaja esteimagineainsiqi a naturii, a con-
fruntdrii cu elementelein starepuri. Ideea corpului gol (sau
semi-gol) intiregte impresia de simbiozi inire individ gi
lume: firi obstacole,un contact sirrtplu si firesc. Cu atit mai
simplu cu cit natura sti din ce in ce mai mult la remeiul con-
strucliei oricirei evidente,iar rrupul natural la temeiul eviden-
qeisinelui. Senzaqiade nuditateiufundata in vint qi in soare
ii permite Corinnei si se visezeastfel: ,,Naturd, femeie-na-
turi, mami-naturi" F-148. Fiecare pindeqte o referire la
naturi, ciutind un fel de a trii in ea. Prin absengaconstrin-
gerilor civilizaqiei: ,,Exisri o mul{me de tabuuri care au fosr
instauratede societateqi acestaesreunul din mijloacele de a
le suprima' 8-86. Prin absenqahainelor, aceasri barieri
artificiali intre corp-naruri gi lume-naturi: ,,Esteintoarcerea
la natgri- ne-am nascurferd goale" F -97 ;,,Stn-ri ii nimic pe
tine, estestareanaturali, intoarcerea la naturi" F-170. Prin
comuniuneacu elementele:,,Satriim in elemente"F-170:
56
cevafoanelegatde naruri - valurile,soarele,plaia' F-72;
: simqimai af^roapede naturi' l;9f . lr1 cay1ar,1."lf?_
,inc6rci si te intorci la naturi,.si te lagidus,
)r esengiale:
aeses adevi^ratele
eeti. " F- 12_l
valori ..,tifll:l t:
cu urmelealbesaucullYi
ba'itari dmidi in comparagie rochia
un locTli ifryTT::l:IT:i_i:
pari,tindesi.capete
'ie intr-o miscire de ansamblu,binalizareasinilor goi
gi mai onatural"(normal) acestcomPortament,,natural"
ntificat.cu natura), din cauzaconfuziei intre cele doui
lcaur.
areafemeii
lntoarcete" la naturi se'inscriein opozigie cu lumea arti-
,ilor Ei constringerilor, alimentind o setede libertate care
gisit in sinii goio ocaziede a se potoli. ,,Aceastaeste li-
irt"t.. gene-ral-d" este momenrul si spui: sunt liber 9i fri
ff*rrn chef" B-35; ,,Pentru-ademonstraci toate
rdictiile, toate asteas-au sfirgit" B-45. Sinii goi au ei,
, vreo legituri cu eliberareafemeii? Plajaesteunanimi:
Dd ce;cirm? Risptiniurile devin confuze gi gingivite:
i o legituri, esteivident, e inutil si caugi mai departe.
ancheiatorul incipiqinat nu vrea si se opreasci. O noui
;eali sub soare,inlinte de a primi primul rispuns: g!i-bg-
ajqiuan r.-"i" a fost ceadintaiinteresatide el6ira-
r"ro"[e.iar sinii nu pot fi excluqidin domeniulsexual.
u sunt specialist, dar presupunca areo-legituri c]r col-
:epgia,cu pilula" B'-46;,,Aceastaesteeliberarea, femeile
sexuali9i apoi tot
.h.f sl fie eliberate,intii eliberarea
"ai F-9. intr-adevir, eliberareasexuali este o comPo-
enti esenlialia celeide-adoua fazeaprocesuluide,civili-
are.Dar o componentispeciali,fondatoare." lqryii private'
analizareasAnilorgoi inlpagiul public al plajei intro.duce,
impotrivi (celpuqinteoretic),o distanqifagdde.sexuahtate'
)omponentasexuala-privatia miqcirii corporeiste'contra-
ictoiie in multe senzuri faqi de componenta publicd, face
unui anumitnumir defenomene.Ce sd
ficila interpretarea
ezi, de exemplu,despreMyriam care,in 1981,se afigain
57
toati Franqa,dezvelindu-giparteade sus,inainte de a pro-
mite gi parteade jos ? Migcirile feministe se rizvritiri, cre-
zind ci"au descoperito imagine a femeii in rolul ei tradilio-
nal de obiect sexual(Montreynaud,1992).
Persoaneleintrebate prin sondaj au pus de preferinqi in
prim-plan banahzareanuditiqii feminine. Succesulcampa-
niei de afigajrezulta chiar din ambiguitate.Ambiguitate care
nu lipsegte.peplaj;; legdtura.cu eliberareasexuali presu-
pune, totusi, o interpretare delicati.
Este,deci, preferabil si fie reginutmai alesal doilea ris-
puns: eliberareafemeilor ca migcarevizind egalitateagi ca
tentativi de anihilare a indiferenqeitradiqionalea birbaqilor
fali de confortul femeilor (Shorter, t9S4). ,,Asta trebuie si
fie libertateafemeii, sa se exprime gi agamai departesi pro-
babil un pic pentru ca ea si-pi zici: suntem egalecu Ugbxlii
gi va futem ,irr*"-r, cur la toqi" B--6d; exitoGli,-
"Di,"a
rioadi in care simqeaine{zoiasi te detageziEisi spui: suntem
femeigi scutiti-nede pirerea bdrbagilor"F-73. Epoci (astizi
depigiti) in care sinii goi au reprezentat un instrument al
afirmirii de sine, atit la nivel personal, cit gi la nivelul fe-
meilor in ansamblu, corporal 9i social emancipate.,,Era, de
asemenea,lgharrdrca-faqi de mistenrlfe"meii, care trebuia si
fie feminini, si vorbeasci incet, qi aga mai departe" F-37;
,,Acum ea inbepe si-;i capetelocul ei distinct gi e respectati
de berbat,cigtigi reren" B-89.
Senzapiile
epidermice
Lumea plajei nu esteceaa marilor idei: esteo lume a ime-
diarului, mai aproape de corp; eliberareatrebuie si fie,
inainte de toate, o eliberareperceputi in corp. Annie se re-
feri la anii 60: ,,Existau o mullime de tabuuri in raport cu
coqpul,tabuuri care dispire^u" b-37. Contextul epocii ac-
centuasenzaliileresimqitepersonal:imaginarul eliberdriicon-
struise condiqiile percep[iei. ,,A-qi simqi bustul eliberat este
intr-adevir o senza[iefoarte agreabili" F-37: plicerea lui
Annie provine,inaintede toate,din insigi ideeade a se simqi
eliberati. Nicole s-a tot chinuit si demonstrezecd,senzaqia
)d
Doatefi inversi,ci, o dati ce te-aiobignuitsi porgisutien,
,r umblade colo-pini colo fari estejenantgi facerdu[izic."
i-lZ, parereaei i rimas izolatd.Cadrul careasociazieli-
berarea^,absenqa obstacolelorvestimentareqi senzaqiile po-
titive estepreaputernic:azi, pielea goale trupul
9-i suplu nu
pot constiruidecit o plicere evidenti: ,,Nu !r--9 jeni, nu ai
bretele,nimic impoviritor pe umeri, te simqi bine, asta in-
teamnilibertateigesturiloi"F-67. A te simgiin largultiu
$dlabaza placerii,feresepoqidefini senzaqia mai in deta-
liu. ,,Astaestecondiqiapettitu a te simgibine, voie", de-
in
clari Frangoise F-151; ,,Casi fiu mai relaxati",precizeaza
FlorenceF -187.Oarecinear Puteasi exprimeun fenomen
Itit de profund cum esteprocesulde civilizare?
Totusi,unelesenzaliiconcretegiprecisesuntbinePerce-
pute $i ciutate, cufundatein placereadifuzda relaxirii 9i a
iliberarii.Atingereaapeipe pieleaB!a]i,-c1r9inciti.la despu-
icrilesubacvatice despreCaream vorbit.Nisipul caldqimin-
tAietor,careseaduni in pumn,careselasi posedat(Urbain,
iqgq. Caldura soarelui:,,Te simqi bine. Simqicildura"
F-eS. Celdura,mai alespe sini: ,,Tesimti mai confo-rtabil,
d senzaqia de cilduri directpe corp" F-87. Vintul, de ase-
menea,mingiierea vintului: ,,E plecut si simli soarelepe
Diele,si simfi vintul, si simqitoateastea"F-37;,,E plicut,
ienzaliaaeruluipe sini e plicuti, te simqibine" F-9. Ceea
;;;il; in cazuf .o"r"lui gi al vintului estecontactul
"p"i,
loicu pielea.$i, clnd ele ating locurile intime, astaaccen-
senzatiade placereseniuali, un soi de substitutal
lcrteazi
mingiierilor: ,,imi placemai alescontactulsoareluicu cor-
Dul" F-68; ,,Celdura,vintul carete mingiie, toate astea
iunt formidabile"F-79;,,Esteo senzaqie infinit de buni 9i
de senzuala"F-12. Aceastiplicere esteciteodatd'atit de
puternicdincit doar ea modteazi hotdrireade a faceplaji
iu sinii goi. Vivianeqi Danible,de exemPlu,Ty gin si se
bronzet{, Ceeace cauti Vivianeeste,,contactul"',,contac-
tulcu aerul,cu soarele"F-93. Firi acestcontact,in special
$upra sinilor, plaja.nu? atrilgr.to:e_Pentru Danible:,,In
ztualn carenu-mr voi mai Puteaexpunesinii goi, n-o si mai
vin delocpe plajl, pentruCi nu voi mai aveacituqi de puqin
59
 aceeatiplicere" F,-97.in fine, destulde des,nuditateain ea
insigi se adaugi intensitiqiisenzagiei:,Dacd.mi expun cu
sinii goi, o fac.penrruci am chef si fiu aproapegoali, si nu
simt pe mine decit soarele"F-100. De riu curnu""nujitrt..
seafli in centrulplicerii resimqitede piele.
este un indicator care semnalizeazi,
acumalu-.ry,ri_gei
p-iil1fr dep;si
asemenea un mijloc activfolositpenrrua sedeplij, pentrua
construl.aceasti capacitate de relaxareimpotrivaobitacole-
lor interioare:,,Cind te miqtipe plaje,ai vreasi te ariqi,dar
din.picate.ratezi aceastiapar^igie,. F-tgf . Catheri"e,tos_
meticianiinsralatipe marginea plajei,a remarcatci nume_
roasefemer ienlu si-aparigoalein cabinetulei, ,,blocate,,,
f
ziceeaF-160. A fost foartezurprinsdsi intilneascio parte
dintre.aceste femeipe plajiastind cu sinii goi. Cu- ,6 ou-
teau ele simqijenatefagi de Catherinesi ipoi sd praciice
aceastinuditatede faqi cu roari lumea?Judecatacaiherinei
estefoarteseveriin legituri cu acesrefimei, d", obr.-"fi"
ei esteadevirati: ,Ele Tac.asra pentru a-giputeaspuneci au
indriznir." Agadar,puri bravadi,dupi'pnr"r." .i. Ceeace
nu a ingelesea exacrestecaracreruldinamical procesului,
faptul ci dezinvolruradobinditn pe plaja ar.puieafi rein_
vestiti in alti pane.
Trei inq,impliri,triite de yvette, Edith gi GisEle,ilustrea_
zd, in moduri diferire,aceasri. folosireterapeutici'asinilor
goi. La 34 de ani, Yvettes-ahotdrit sefaceplajafiri sutien.
Pini atunci, ea era blocati fizic qi, totodati,'nefericiti in
cisnicie,supusi unui soqcare ii lisa prea puqTi libertate
personale; ise pirea ca vraraaceasta o sufoia.Cind vintul
revolteia inceputsi suf1e,lucrurileau evoluatfoarterepede.
atit.in minrea,cit gi in corpul ei: doringade libertatea co_
plesit-o.total,amesrecindhotariri conjugaleEi moduri de a
racepla,a.i\u reu$e$te si-sramrnteasca exactcuma inceput,
60
areimpresiaci sinii goi au fost mareaexplozie.,,Mi in-
) cum *-.- eliberatleram atat de blocati 9i astami-a
lat independenta fati de o mulgimede lucruri" F-86. Ea
inca stimulati de migcareacarei-a schimbatviaqa:
simte
tatea are un foarte puternic,senzaliileepidermice
Sust
in mod tp..iil-attgiietoare. ,ln.prezent,mi.simt atit
liberi!" $iirea chiar irai mult: ,,PailPrezece ani de cisi-
ie, e timpul si mi eliberez un pic." Nu prea gtie cum s-o
Pentru moment, sinii goi rimin singuraei revangi stri-
iti, fa:5 de trecut.
$i Edith se simqeablocati, victimi a unei educalii care ,,ii
daseiorpul* F-174. Ea incearci o adevirati uri secreti
mam;" pentru
fe mami"
de lisat aceasta
i-a lesat
cL ra
Dentrucd moqtenire. ua
aceasti mo$temre. Ca 9i
$r
e, eas-aeliberatde rigiditateacorporaligi,totodad,de
itateafamiliah datorili sinilor goi' 5i tot asemenilui
vette a ciutat si se rizbune prin s6nii goi, fiind vorba, in
zul ei, despreo rizbunare .ry4" qi foane persgnali. Mama
i fa;in qineasi meargi la plaji iltpl!,-" de fiici, era.pli-
iea ei deosebita;pini in ziiacind Edith gi-ascossutienul
prezen[a ei: ,,Pentru a-i ardtaci puteam si fac ceeace do-
*' F-tZ+. be altfel, Pentru acestgest eliberator faqi de
ei, qi nu atit din plicerepuri, s-adecisea,prima oari"
faci plaii cu sinii soi.
i"iii., p.*stea Glsalei.Spredeosebirede Yvetteli Edith,
,r., .r"'6lo.ati. Dar cotpul ei suferea49 ," alt neajuns:
cam grasi, sau cel p,rqitt4" se considera,simqindu-se
rt. prStt de indati ce apireape o p-laji:.,,Intotdeauna am
cbmplexecam idioate* F-67.Inutil deci sd se gin-
a la ianii goi in acestecondigii.Totuqi, in anonimatul
ntelor p.tri"ut. in striinitate' ea se simqeamai pugin
piexatl. aDroapedezinvolti in costumul ei cu bretelele
tL pe umeii. Aiolo a observat ea scenecare' ---:,-cate
Puqin
^^^^
in, au tulburat-o: femei mai grasedecit ea se exPuneau
ianii goi .firi nici cel.maimiccomplex-.La un moment
:,au afirut comparaqiile: ,,Tecrezigirasl,.dar{aqi.deastea
r.9ii p. jumiiate.i' $i acestinceput de identificare ii
eaobservaqia: agaa remarcatcaPacltatea ,de a te slmqr
I,l; .i;dio*"ii-it"r, ienilot goi. ,imi aduc
graqie
61
 aminre cd o dati, in Sicilia, la Club M6diterrande, era o fe-
meie foarte rorundi, cu sinii... probabil tot atit ca gi ai
mei... carese urcasepe o stinci gi sotul ei o fotografia.Asa,
cu bralelein aer! Mi-am zis: cea de colo se simie bine, nu
are nici un fel de complexe, mi se pare fabulos." Exemplul
era prea atrigitor, dorinqaprea purernica, asaci Gisble a lre-
cut imediat la fapte. Astizi, la 57 de ani, se simte atit de bine
cu trupul ei regisit incit nu se gindegte inci si se opreasci.
Vacan;a
Vacantase definesteprintr-o ruprura de cotidian. de rit-
-eies
_Du-ril{i de vaIo ril e salc i Rauch, t rEB[Ad esei,
-cdutarea te cfi ar
unei inversa;iradiaale, a desprinderii de menaj, a
risturndrii rolurilor, a spiritului de aventuri; atunci cind.
din contra, regulaviegiiiste perfecgionarea conrinua a orga-
nizitrii domestice,ingheqareasistemuluide schimburi, accin-
tuarea rutinei. ,,Oamenii nu sunt la fel, ei nu arati aceeasi
fagi" B-58; ,,Yara,vrei si te eliberezicomplet" B-54. N;-
indoieinic, logica obignuitulu i ttvcreazd.surd la risturnarea
acesteiinversari, la restaurarearitmurilor si rutinei in chiar
miezul revoluqiei insraurarede vacanti. Ca in cazul rulote-
lor, de exemplu,cind vehiculeleprind redecinisise imbur-
ghezesccu televizoare9i ghivecede flori (Stassen,1994).
Plaja, prin ea insisi, garaiteaza evitarea acestui risc al re-
stauririi. Chiar daca triburile familiale si ritualurile lor de
ocuparea teritoriilor (Urbain, 1994)incearci si reconsrru-
iasci un stil de confort domestic,plaja esteinainte de toare
anti-spaliul oragului, sdrdcircapeisijului si dezgolirearnrpu-
riior somnolente,concentrateasuprasenzaqiilorepidermice
proprii. Cel aflat in vacanqdcauri s; obtini mereulnai mult;
soare,picle expusa, dezradacinarc,libertlre. ,,Pe plaj; mi
las in voia gandurilor" ts-54. Cit despresinii goi, con-
"i
stituie o garan-liechiar mai puternici., o ruptura in rupturd.
,Acasd n-ar_face-o, clar plaja este libertitea gi vaCanqa"
B-58. ,,Au chef sa spuni: bine, suntem ?n vacanta.gata cu
tabuurile" F-156. ,,Esreca belia drogurilor,fac .eei ce nu
fac de obicei, e marea libertate" n-+0. S6nii goi sunt mai
62
mult decit o compensarelinigtiti' in faqameschiniriei coti-
dianului, a rutinei sufocante,sinii goi reptezinti o tentativa
dc hrgire a orizontului vieqii in acestsPaqiu'care se pr.eteazi
lr oriie flexibilitate, griuntele de aventuri care ne lipsegte
ttit de mult.
,Asta este"
Pentru una, frica de urmele albe, pentru alta, ciutarea mln-
riierii vintuluir motivele precise care incitd la dezgolftea
ianilor sunt numeroasegi schimbitoare. Dar ele se inscriu
Intr-un ansamblu,pe careAnnick ajungesi-l descriein felul
ci. ,,Nu se $tie prea bine dacd egti mulqumiti pentru ci ai
foarele pe sAni,p..tttu ci soareleiqi face o silueti frumoasi,
lau pe.tit.t ce ceilalqite privesc, mirturisesc-ci nu-gi pui prea
'muli ptoblema. Este o st"." generalade libertate' totul e
O.K., vremeae frumoasi, hoiniregti, egtipriviti, Ei atunci te
limti bine si ai nigte sini frumos bronzaqi; zdv, ce vrei mai
mult ? !' F-12. Dar nimeni nu vrea nimic, excePtandciteva
,clZUri, puqini sunt cei care dau explicaqii.Atunci de ce sa te
oboseqti,cita vreme plaja invite la trindivie ? Adesea,c,or-
pul este cel care comlndd, capul nu are nici un cuvint de
ipur,-rr"r,rportat db doiinqJ izvorind din profunzimile
"fiintei.,,AqJam awt chef,asta-itot, astae!" F-79. Asta-i tot
vreme ce
;i nu e nirnic de zis, plaja nu vrea si vorbeasci: de
t atit de simplu, estivalmente simplu, de ce trebuie si cauli
fiotive complicate? ,,E,simplu ca buni-ziua, mi simt mai
bine apa" f *n. La acestnivel de evidenga superficiali, ras-
punsul esteadeseavecin cu tautolc,gia.Astfel, cAndancheta-
iorul o intreabi pe S6verinede ce s-a dezvoltat practica
sinilor goi, ea rispunde: ,,Pentruca existi din ce in ce mai
mult" F-183. Atunci eqti tentat si nu iei in considerare
vorbe, si le tratezi ca non-raspunsuri.De fapt, eie
esemenea
marturisesco realitate impcrtanti, evidenqaintruchipati,
care nu poate, pe drept cuvint, si se exprime decit sub
aceastatormi cvasi-tautologici.
63
Opozipia fapd de sknii goi
Decorular fi incompletdaci aguita si menqionez opini-
1leggige: sinii goi igi.au opozangiilor. La drept uorfi.,-d;
pu(in-numerogipe plaje,ai cirei ocupanqise definescexact
prin participareadifuzi la valorile(dezinvolturi,soare,ro-
leranqi)caresusqinsdniigoi. in plus,criticanu sepoareex-
prima decit cu glep., p:r94ry:g!9. r.aga!s_!ieste*frici si nu
ofereli1lg'-1'prjsrda;. nrst-dacaiud-r,iz1r-e$tffi
se+r.-
nunqeimpotriva acesteimiqciri marcateprin de_zinvolturi
qi modernitate.Nemaivorbind"ciffiriit dintr. vaiorilefla-
jei este toleranga:fiecareface ce vrea. Toleranqeal Cirei
avaniaj,gii*tiGT mai mic, esteacelade a-qieconomisichel-
tuiala.de energieintelectualireprezentaride formareaunei
opinii argumentate sub dogoareasoarelui:pentnr ci fiecare
facecevrea,esteposibil si nu ai nici o pireie; toropealave-
getativi poate si sd rispindeasci din nou. Majoritateafe-
meilor care nu practici aceastimodi rispunde,deci, sim-
plu: sinii goi sunt un lucru bun pentru cile careil doresc,
dar eu una nu simt nevoia.Susurinduneori ca final contra-
punctul unei uEoarecritici; exactcit penrrua semnalaexis-
tenqasecretia unei rezerve.Critica nu poatesi fie decit dis-
creti. Peplaje.Ceci in urmi, in Franqaprofundi gi tradigio-
nali, sepoateface auzita,in secretulintimitiqilor, o alti pi-
rere,deschisostile.
Ceaa Genevidvei, depildn.,,Euunasuntimpotrivi, nu-mi
placesi vid feme.i_caresxpun aqa,flindci astaaretendinqa
tj_ag1gf]41be_tii F-176. Congtienti ci pirereaei nu e in
pascu timpurileprezente,refuzisi spundmai mult, dar este
evidentca nu poateingelege acestcomportament preadiferit
faqi de celemai simplegi esenqiale reguli alevielii. Cind nu
sevorbegtela microfon,la unisoncu urechicomplice,nudi-
tateaneinqeleasi qi provocatoaredi prilej sporit comenrari-
ilor. ,,Aud, citeodati, anumitepersoanemai in virsti care
spun: of, of, sinii goi, astae o catastrofi,e ru;inos,pe vre-
rneanoastri nu s-arfi putut intimpla asta"B-89. Ceeace a
auzit Aur6lie estegi mai brutal: ,,Toare-snifle_,tlrlquri!"
F-17. Ang6liquereproducecuvintelemameisale:,,Pentru
64
.o perechede sini pe plaiae cevadezgustdtor' e o catastro-
lF-lg. Acelaqi senti-e.tt de dezgusi la in faqa
Chrisrclle,
cargse prijeqte; nu estedeloc aPetisanti'
istei,,c-irniunsj
o fe-ela" F-8. Marjorie considerd ci .astaginede lu-
carenu sefac,esteindecentgi nesinitos' estepe trei
.ri exhibigionism'iF-1. Chrisielle 9i Marjorie nu fac
din regiuniletiadiqionaleundesecritici in secret:eleau
chestioiatepe plaji, au 20 de ani gi se elprimi tare 9i
. Dar sunt o pe plaje,criticase facein general
menajamente "".epfi.,
gi pe cii ocolite.
Se foiosesc pt"t.*t", de exemplu cel al ,,costumului fru-
". Costumil frumos faceparte din frazelecarecirculi
despreo.tabiri diferiti: aga
guri in guri. Aici este'oorb-a
'adepqii"aufolosit ca argumenirochiqade vari,. opo-
ii uilizeaze costumul frumos.,Gis95- cri g-14i1i-dragttt
lgliggt'Jo-3P-*tri-6-;o.s-'.o-z'-6"ii-r*-o"'F-sg'
tnaiii-feneta-l cottumului
se spn,
ronstralra i;eixamPlil
baiedinrr-o pi6sa, care,,iubf azi-silueta"-F- 7' facilitind
^C;ci,
leviere utile. in spiritul criticilor, moda costumului
baie.intreg dovedegte ci sinii Bf i ... ny semaipreaPoarti'
, existi Jdt btn confuzie: o singuri piesi face,.4i-po-
dezbracarea mai uqoari qi adeptelelinilor goi ii recu-
valoareaestetice.Ele sunt cele dintii care admit cd
costum ,,subqiazisilueta"; dar algifactori (sentimentul
libertate,bronzarea)le imping s.i-l tragi m-aijos. Nu
ti,, deci,nici o opoziqieasuprafondului: te-mafrumosului
debaie esteumilateintr-un mod artificial,luind lo-
unor argumentecarenu Pot fi spusedeschis.
Copiii sunt, de asemenea'un Pret-ext.Aceasti temi a api-
ades." spontan, ca gi curn af fi fost vorba despre .9.eI-
:eprofunda:sinii goi suntienanli.it-uaPqtt gu copiii.De
Din nou oboTellisuB-ilo-goireasoarelui,rispunsul nu
; ceeace intrigi persoanel-careiqi inchipuie ci deqin,in
t , : -: , :
T, -^ --^ - are
--^ o
inqaacesteichestiuni,un argument- decisiv.'Ticerea ^
icaqie:ele au un raspuns,dar nu pot si-l spuni. De fapt,
Trupuride femei- priviride barbatj
65
 invocareacopiilor aratdca sunt convinse de caracterulcriti-
cabil al sinilor goi, atitudine care, dupd ele, s-9inyecineazi
c-irimqralitateagi obscenirarea,de care ipiritele tinere trebuic
sd-fieprotejale. Dar datoria de a f,i toleiani6lelmpiedici si
o spuni. Deci, ele inseles-au prins in capcani.,prin acestris-
puns prea rapid. In consecinli, cum si iasddin asta? Unelc
incearcasi dea inapoi: ,,De fapt, nu Eriu de ce am spus asta"
F-90. Altele rimin la o consrararede principiu: ,,eand vid
o.femeiecu snnii goi insoliti de copii mi separe bizar,nu-mi
place,gi astapeniru copii" F-96.^in fine, ultimii reugescsa
giseasci argumenteadevirate: raportul cu nuditateain sfera
privati, care nu esteacelagiin toate familiile, ceeace poare,
deci, si dezorientezeun copil care vede sinii unei alte iemei,
cita vreme el nu-i vede pe ai mamei sale. Alt argument:
complexitateacodurilor culturale introduse prin sinii goi,
faptul ci ei pot fi legitimi pe plaji si prohibili cincizeci-dc
metri mai incolo, admigi de unii gi criticagide alqii,in timp
ce copilul cautd.sa simplifice codurile penrru a putea si lc
inve_qe.Rachel estetotdeaunaatenti sd nu se instaiezeaproa-
pe de o mama care nu sta cu sdnii goi. Pentru a eniticon-
trastul care il impinge pe copil la intreberi, zice ea.Si mai
adaugi, motiv firi indoiali mai imporranr: ,,in plus, copilul
estedirect, daci arede pus o inrrebare,o pune" F--179.Cbpiii
sunt intr-adevir singurii care sparg legea ticerii ce incon-
joari.sinii goi pe plaja.Jenaqipentru opozan[ii sinilor goi,
coprrrlc pneazd.pe celecarepractici aceastimodi estivale.
. i. u,
, i-
Cd cind cauti si influenqeze jocul clasamentuluiesteticce
F practici pe plaji. Caroline, cu un superbcostumde baie
hulat pe corp, avanseazd, o teorie generali:oDaci agfi bir-
blt, simqimai atrasde o femeie careareun costumde
bde--"q
superb"F-101. Nevoiade a criticaestein strins raport
!u situaqia personali.Femeiacarenu-Eipune,nu Ei-apus gi
llU-giva pune niciodati intrebareadaci ar fi in staresi-gi
lcoati sutienul,poatesi-;i pistreze criticile pentnr ea gi si
ilmina in stareade somnolenqibalneari. Din contra,cea
lfre e aproapede ideeasinilor goi, intr-un fel saualtul (de
Otemplu,cind tocmaia incetatsi mai practiceaceastimo-
dl), .rt. constrinsasi seexplice,pentrua-giapira imaginea
Chantal,38 de ani, se afli in
le careo simte ameningati.
iceast e si tu aqi e. ! a esre-de,aeo-rdq_s_4.dt-go-! !lS_qgb
!a !g_me
Dincolo de aceasti
f0 de,CgLc{!g !U_rr!*fp4g9__frymoa-1e'.
fitegorie, strict delimitati, critica ei devine foarte severi:
iTotuqi,seaminacu o vitrini de micelirie, arateaiurearau.
|tlu e un mod de a te simqieliberati,existi altemijloacede a
T elibera,in afari de a-qi etala sinii goi pe plaje" F-59.
Jliberareastain centi:ulnevoiide a critica.Sinii goi afigeaza
I memeneacapacitatede dezinvolturi incit, in mod fatal,
Itta serisfringe aSupracelorcarenu practici dezgolirealor,
flc putind sd fie marcatenegativdaci rimin fird argu-
fnente.Deci, importantpentnreleestesi sepoati apira in
l3eastiprivinqi. ,,Libertatease afli in interior, eanu consti
tn manifestiride genulista" F-175.

Riaalitatea
Sdnii mari
Criticanu esteun lucru usor,ea risci si pari demodati,
Printrefrazelerepetatein cor pe plaj;, ceamai rdspinditd
mirginit5.Dar esreimposibil,penrrufemeilecarenu prac- .ilte, facece vrea".Sau,mai precis:
firi indoiali: ,,Fiecare
tici (pi b;rbatii carele insoqesc),
si nu critice.Fiindcj ma- ce vrea,d?r...' Obligagiatoleranteiigi gisegte
face,
,Fiecare
nieralor de a faceplaiaar puteaaruncisi apari in inferiori- limitele in chiar necesitatea de a instauralimite, pentru a
tate: lipsi de dezinvolturi,lipsi de modernitare. Existenqa lcoatela iveali caracterulspecifical lucrurilor care sunt
sinilor goi inciti, deci,la un anumirtip de critici, suprave- mceptate.Firi acestelimite, intreagaordine a existenqei
gheati,compatibili prin misura ei cu obligatiade tolirantd, gbi$nuitear fi ameninqati. Efectulpervers al acestei
delimi-
Tema'frumosului cosrumdebaieesteun bun exemplu,in spe- tlri fo4ate esteci eaproduceqapiispi;itori, qintepermiqind
66 67
criticii refulatein alti parte si-gi dea drumul, in cele din
zvonului a fost insi mult anterioari discursului
urmi. Sinul mare esteunul dintre acefti tapi ispigitori. I:
icalasuprariscurilorcutanate.Cind acestadin urmi s-a
mare,siritor in ochi,decirebelfaqide banalizare, mobil,plin indit, ivea dejaun teren favorabilde acqiune.Desigur,
de o viaqdpe careplajanu ur., ii o vadi. Pleclndd.-ii.i,
le nu erauaceleagi: mediciivorbeaudesprepiele,in ge-
el devineun sin diferit, dintr-o categorieradicaldistincti,
l, gi nu despresin, in particular.Dar zvonul nu seim-
obiectyl unei fixatii, cum am mai vi.iur in legituri cu ur-
ici in d.t"lii. DiscursuimedicalvorbeadesprecancerEi
mele albesaucu costumulde baie.Nathalienu acordenici
cpreplaii qi acestitermenierausuficienqipentru a accen-
tea mai mic1alg'qg'qsilrilor goi, d.e.qiiJr.a est. .u rd evdrat
r amilgamul,pentrua inteqipanica,sustinuti de aiciinco-
o femeieT[ un piept enoinJ' F-sz. Refuzuilstti ch-iafmal
prin n-obilezorzoanegtiingifice:sinii goi dau cancerulde
puterniJH CEndfie !i Antoine, aproapede dezgust:,,O
f-T.ri.s+o-i!sa-qb-.za.eusinii goi, e ceuainfioritejr" F-52; i. mediciisunt cei careafirmi asta.,,Da' citescnigtecir-
ii gi ved ci sunt trimiteri la cancerulde sin' F-26.
,,O femeiecu sinii mari estecategoricmai uriti, ii atirni,
rtuliile in cauzdpot si tot vorbeascidesprepiele,foca-
1u--miplace,nu e frumos"B-2. Unii s-ausimgitjenagide-a ilea asuprasinilbr este irezistibila.Cind medicii spun
fi fost impin,si,faravoialor, atir de departein demersulcri-
tic: ,Existi femeicu sinii grei gi nu e simplu penrruele" rre",zvinul aude,,sinigoi", cind mediciispun,,canceral
F- 148.Dar, cel mai adesea, ii", zvonul aude ,,cancerIa sin". Informaqill-e pgdjc{e
criticas-adeversat,infundind gi brutaTeli soare,
victimadesemnatipindla a o bdnuide motivaqiidiferitefali totuqi gimple:expunerileexagerate
de ale celorlaltefemei: ,,Femeilec?reau pieptul marefac alil panjry Pflea, de culoaredeschisi,,pot duce,prin
exhibiqionism pe plaj;, se plimbi cu sinii lorlnormi, n-au irechibziiiti, la cancer.Sinfir de obic'ei mai-puqin
nici-cea mai mici pudoare"B-43. Stigmarizarea sunt mai susceptibilide a seinsolagi tr-ebuiedeci si
poatechiar
si depigeascd ie mai multi atentie,dar diferenta,faraderestul
perimetrulplajei,din"nefericirepentru fata
cofetarului,carea indriznit sa se aratecu sinii goi: ,,Fiul
""otd"
ipt r"-i t o;, ; i;p itol6jii-sanul,mai
"-' "6;.
in tabera "ii{";,'";nnr
oponenqilor radicali, care au gisit aici un argu-
meu zicea:ah! n-o si mi insor eu cu fata cofetirului,are qlrl
tntt slmPllst
simplist ideal.
lceal. ,,Eu
,rtru sunt
sun[ imPotrivi
rmPotrlva din catza canceru-
astanigtesini mai cevadecit castroanele de supi" F-113.
i de sint' F-75;,,Eu personal sunt contra, Pentru ci este
ncgrigen"
:rlgen-- F-75;,Ali,
r-/)i ,An, .
e periculos,
perlcuros, cancerul
carlcgrur sarlulul spo-
sinului sPu-
Cancerul de shn tJtuqi de la un an la altul" F-159. Zvonul depigeqte cu
cerculopozandlor. Dovadi, frecvenq-a 9u cargsinii goi
Critica esteastizi_discreti, ceeacenu s-aintimplat inrot- rt asimiiaqirutunului, in ordineariscului. .Deia fumez,
deauna. Acum vreodouazeci de ani,cind sinii goierauinci i mult in treabacu cancerulnu vreausi risc" F-21. Cind
o practici marginale,vocilecareeraucontrarisunaucu vehe- cancerde sin sun'inein anturaj,repercusiunile sunt ade-
menqi.Totusi, de la incepur,n-a fost u;or si-i infrunti di- imediate.Cum ziceJeanine:,,Sinil goi nu sunt un lucru
rect: semnealemodernitaqii gi aledezinvolturii,sinii goi nu sanitos: am avut o prietep-.d-c-ate
i murirde-eanccr la
p_uteau {i denuntaqidecit cu risculde a fi privit ca retr6grad, " F-33. Am aflat la. d" fapt,
ia,'d" prietena
prietena decedati*ntr
decedati*nrr ficea
Chiar de la inceputa fost nevoie,deci,deiei ocolite.Aql s-a i"i+"i. Dar seteade amalgam
a crr sanrLgol. ga estePreaputernici.
niscutzvonul.Si, la fel cain cazuloricirui zvon,gi la origi- ideea
accentuatloeea
insolafii carea accentuat
in dupi (ca urmare
;in ur a uneli msohqtt-care
neaacestuiastareao asociaqie de idei simpliste,in carese risc), jeanine a renunqat definitiv la aceasti Practici. Ea
amestecau abuzivo vechefrici feminini gi o pracricinoui, inue, fireste,se se duci pe plaje qi si se-bronzeze, dar
der anj ant i : _s
aqli gol a.uf_q$_ro_
qg_!gtp qy,y cyy,ce
rulUi de sin. cu atit mai linigtiti cu cit sinii ii sunt de-acumincolo
68 69
proteiaqi.Focalizarea risculuiasuprasinilor are,intr-ade- alei, ci qi a oricirui fel de culturi. Adeplii sinilor. goi
vi,r, imensulavantajde a deviadiscursulmedicalsi deci de a :, paradoxal,tentaqisi interpretezeintr-un mod analog
permitebr onzareafdragrlja.ClaudineF- 55,infirmieri, binc aiea in care se inscriu, mulqumindu-sesi-gi imbrace
informati asupraacestorchestiuni,esteuna dintre puqinelc nsurilein termenimai migulitori: intoarcereala deli-
carevorbescdesprecancerulpielii qi nu desprecancerulsi- :le senzagiiprimare, la simplitateastirii de naturi,
nului. Distanqindu-sede zvonuri, ea elaboreazitotugi o Tocmaiaceasta
r civilizagiei. esteintrebarea:sunt' oare'
teorie sofisticati desprefragilitateaspecifici pielii de pe ii goi, la fei ca;i alteforme de eliberarea corpului,mani-
aceastipo4iune a corpului,pe careeagi-o protejeazi,pur- rrlea unui nou pas inainte in procesul de civilizare'sem-
tind un costum.Teorie care ii permite si se prijeasci in dobindirii unei st;piniri de inalt nivel.aemoqiilo-r? Sau,
linigte: e ceamai bronzatd.de pe plajn gi recunoatte,cdse te, revoluqiamanieielor va merge atit de departeincit sd
expuneintenscelor mai violenteraze. ;easci in contrariul ei, aga cum se intimpli.uneori cu
care.se intAlnesciItlspunsul nu e simplu.De alt-
"-"1. intervievate.gi-au schimb"l td:t?
.persoanele !-u::::1:
Rafinament sawregres? iie un moment de gragianoii dezinvolturi, dezgustate
i de ,,vitrinelede micelarie". Sinii goi sunt, teoretic,o
Plajeinu-i placesi gindeasci,nu-i placesI vorbeascd.
culturala, o distanqi rafinati, mai aproape de corp
Toropealacareinsoqeqte bronzarea(,,suntemin vacanqi"),
de nuditatea lui. Dar sunt atat de aproapeincit nu se $tie
banalizarea (,,nimeninu mai bagi nimic in seamb")gi spiri-
r daci vor atinge un asemeneaideal.
tul de toleranqi(,,fiecarefacece vrea") igi combini efectele
intru intirirea ticerii. Totugi,atitudinilepro saucontrasunt
maiputernicedecit lasi si secreadiaceasticortini a ticerii,
Ele corespundfelului de a fi al fieciruia, el insuEidatorat
obignuinqelor vechi,copiliriei, rapornrluicu corpul(carenu
seschimbi atit de u$orcum am puteadori uneori).In anu-
mite ocazii,dintre careceamai frlcventi estedepi;ireaunei
limite spa[iale,comportamentale saumorfologice(de e.xem-
plu, sinii mari),tecereaesterupti gi confortul ei abandonat:
trebuiesi-qi formezi o pirere gi eventualchiar s-o exprimi,
Obosealaesteatunci cu atet mai mare cu cit reflecqiaeste
de-o profunzimegi de-o complexitatenebinuite: sinii goi
nu sunto problemi minori. Miezul problemeinu esteatins
decit rar, prin cequrilecontexflrluicarenu ajuti delocragio-
namentul.Acestaprive;tesensulpracticii:de ce sinii goi?
Pentruoponen[i,rispunsul esteclar: estevorba despreun
regres.Termenii folosili sunt, de altfel, foarte elocvenqi.
,,Mamble",,,femble",,vitrini de carne":toateacestea evoca
animalitateasilbatici gi organici, absenqa culturii estetice
prin ofensaadusi frumusegii,obscenitatea, absenqa stdpi-
nirii de sinesi a sim$lui limitelor caresti nu numailabaza
PARTEA A DOUA
Controlul gesturilor
 E timpul si pitrundem in spatele
decorului. Persoaneleinterogate in an-
cheti prezintd scena acliunii imagi-
nindu-gi ci ea este improvizati, ca ;i
cum corpul ar fi liber sd faci doar ceea
ce vrea. Nimic mai pugin adevirat.
Fiecare gest, chiar gi cel mai neinsem-
nat, are un sens,fiecaregest,pini ;i cel
mai mirunt, are nigte consecinqe.
Toropeala qi indiferenla nu trebuie si
ne iryele: plaja obsen'i 9i controleazi
cele mai mici detalii. Ne vom strecura
in acesteculise intunecate. Dar, pentru
inceput, trebuie si pricepem mai bine
funcqionareazonelor semi-aparenteale
mecanismului.
 CAPITOLUL I
Al.
Lorpul anonrm

Un corpcdre-fiaparline
Q arierelepudorii dispar gi de aici inainte corpul
I-D se oferi privirii. Am putea crede ci aceasti
cvolugiefacedin corp cevamai.putin intim. Dimpotrivi, tot
ceeace prlvesrecorpul e triit din ce in ce mai mult intr-un
'm-o?rtii.r p".ron"l, esenqial-gi lonsubsiangial persoanei
tnsegi.El reprezintdcarnea,concreteqea sinelui intr-o lume
ln careconcretulseevapori, indiciul limitelor salefiind fron-
tierele pielii. e-orpul este al tiu, numai al tiu, pentru ci el
esteinsisi evidenfasinelui.Nici celemai apropiite persoane
nu au de ce si protesteze.
Ancheta descoperi intensitateasurprinzitoare a perso-
nalizirii corpului. Francis refuzasi emitd o pirere desprefata
care-l insoqe;te: ,,Estecoqpul ei, dispune de el cum vrea"
B-37. Ei triiesc impreundl dar tot.i", c" e legat de corp
(inclusiv intr-o chestiuneatit de sensibilaca sinii goi) tre-
buie sd tind strict de responsabilitatea celui careil locuieste.
Yvette a avut scrupuleasumindu-gisinguri o asemenea res-
ponsabilitate:ea ar fi vrut si aibn consimqimintul fiicei
inainte de a-si arita sinii pe plaja.$i nu l-a obqinut: ,,Egtili-
beri, mami,'e corpul tau, fici ce vrei cu el" (dupa F-86).
Membrilor familiei le esteinterzis amestecul:astanu e trea-
77
 ba lor, nu mai estetreabalor, caaltidati. Evoluliain sensul
personaliziriicorpuluiesreararde puterniciincit majorita-
teapiringilor nu incearcdsi-gi sfiruiascifiica,respectindu-i
hotdrireachiardaci le parenecuviincioasi: fiicaivind bus-
tul acoperit,alituri de mami carepoani doar un slip, nu
susciti nici o dezbaterefamiliale.Dar cel mai uimitor sc
petreclucrurilein cuplu: practicasinilor goi descoperiin ce
misuri acestase bazeazdpe indivizi stdpini pe micul lor
univers,departede idealulfuziunii carese presupuneci-l
r' rra'
animi. ,,Corpultiu iqi aparline,ziceDominique,chiardaci rd maschea zd o dN et genqa-c-elg nu )-9lplilJls=sqr
triiegti cu cineva,nu-i dai socoteala"F-100. PentruRose- Tucruriin.cuplu9.1t:sYll tl-
Coiinie, aisti ,,unefe
in
lyne,autonomiacorporaliesteun principiuatit de evident, iri i""*ti pe carenu trebuiesi le abordezi"F-148'
incit 5e ii=nd]Rc hetatoruI'..p"u int rebarea referi - .a"a f'.-.i. dot"gtesi practic-e sinii goi' qtiind ci
toarela opiniasoguluiei: ,,O,soqulmeu,soqulmeu! Asta-i "A "
rl ei s-aropune.in acestecondiqii, tecerea devtnerePecle
-fpTra
treabamea, motiv sau altul, diver-
nicidecuma lui" F-125. ,f"r"Uiieni"i daci, dintr-un
Corpul esteal tiu, orice deciziecare-lprivetrenu poate "1., arzdtoare: atunci cuvintele izbuc-
;- ;;;;t dt-""ti""i
si fie decit personale. in jurul acestuipriniipiu,'de ac.rh itr- l"r;;:i;;, .iib.r"to"t.' Lionel n-a sPus niciodati nimic;
colo intangibil,ne-amputeagindi totugicfmai rimine loc nu mi-a sP-rf
, .""i ."".r, Nathalie nu--9iaminteqie:,,El F-52'
pentrudiscuqii:o hotirire personalidupi consulrarea, in- iic. niciodati, n-am',rorbitdespre asta'nu cred"
la soare
tr-un fel saualtul, a partenemluiconjugal.Or, de fapt, ne- ni in ziua in care a adormit cu pieptul descoperit
gociereaconjugaliesteinexistenti,ticereaseadincelte,de- acasi roqie ca focul' Lionel a izbucnit: avea un
;-;1;;tt
ciziadevinesecretigisuverani.,,Esteun aspectpersonal, ea il"'t;-;i ;;t; mult timp retinu'a:Tilhl
dezaprob"tea,
de
nu-mi cerepirerea,cumnici eunu i-o cerde altfel,nu-mi pun : isi amintestescena:,,rufi-"traso sipuni.ali'l'.'incepind
debaie',,
intrebiri, e liberi si facdce vrea" B-43. Fr6d6ricestechiar 'p"ti".,i, Ei-apussutiinul de la costumul totali: aceas-
ad""
incapabilsi spuni daci soqialui sti sau nu cu sinii goi la fir.^iri sespun,ricereaeste.citeodati
plaja:el nu mergela plajecu ea,n-auvorbit niciodatidlspre ;;;;;"i";;; i.#"i"'' Seintimp li,. totuqi,.ca birbatul sl
atit de banaleincit femeia
asta.,,Ladrept vorbind,nu vorbegtidespreceeaceseintim- -"i"1 a."a sautrei mici fraze,
""t*.
ple in afaracasei:cind mergela plaji,probabilcno face.Eu n" ;i le aminteasci,dar care sunt importante:
nu gtiunimicqi astanu mi deranjeazi"B-28, $i in acestcaz ,iin.r. discreti a hotiri-rii sau,dimpotrivi' reze-rviexprt-
suntemdepartede cuplul ideal,conformimaginiicolective: u;i"ton p-eintru o viitoarecriticd'Amicfl Vanesset a
integratgi hiper-comunicativ, transparenr.Sondajelede opi- 'tA?" rr"Tari-ia;' ,ta-teu.lqn,-nutageaialle 4rul!5ec1t',
#" cel
nie arati cre$terea constantia acestorvalori, visul socialal ;;; F;;i,;;; GiJe'ilfr ."i--.'i-a?aiiteniie'ceva
fuziunii amoroase revdrsindu-se asupracupluluitotal,cede- [*fta.i fost ffi, ,,A ficut o {ti o aluzie'
pigegtefrontiereleindividuale.Dar rispunsulnu esteacelagi " ci aq
-"ifi irYl", si'l pistrez' F-179' O :inF:ti
eia.lpr"t Racheln-a
cind intrebidesprevalorisaudesprepractici.La acestnivel, ;:;.-r":i;;n .tii .*pti"aqie. Tbtuei,de-atunci
dorinqaestecontrarie:sereferi la un domeniurezervat. it.ririai de indifeienti:,,8 adeviratci imi pun intre-
E::*l.conlpg{i l"gaa!+S+Ls91_e
triiti din pll": q
revendicatisus si tare, ca un felde garantiea principiului
78

asupradeciziei.Totul depindede f-emeie-, de doringaei de a
auzrsaunu acestmurmur conjugal.Lydie F-158 a hotirit
sa faci,pe surda.Lucasnu aveao ideepreciseatunci cind <;
intrebase(prima oari cind s-au dus impreuni la plaji) dc
ce ea nu sti cu sinii goi. I-a rispuns foarte sec:de atunci,
Lucasnu i-a mai vorbit despreasta.Nils e mai tenace.El a
dus un rizboi surd, punctat de expresiiusturitoare, multu-
mindu-sesi repeteci ,,estehaios' si-qi ariqi astfelsinii.
,,Pentrua-ifacelui plicere" F-7S,Eliseaincercat.Nils,,gi-
sla ci estehaios",repetandfrazalui favoriti. Dar, vizibil,
Elise nu era cdtuqide puqin convinsi ;i a pus brusccapir
exhibiqieicareJ incinra'pe soqulei. De Nils canejte,
"*n'"iun pretext. a
neincetind si ,,facdreflecqii",cind gisegte $i
glsit unul: urmelealbe.,,i se parefoarte urit si vadi pete
albeatuncicind mi dezbrac."Nimic de ficut: Elisenu mai
are nici ceamai micd,ezitare.
Micile aluzii ale sopului
Practicasdnilorsoi esteprofund individuali: sorul este
d-egicgagQpnatsij"o"ccdoat rolul secund"r,neap;find-pe
slei-f-diliiu bcaz?tinor rep-licisc-titd Sauchiar fere se
gpuni nimic, interpretindun iol mut in caredoar prezen\a
lui alituri de soqiasaestesuficientipentrua intiri caracrerul
legitim al sinilor goi. ,,Depindegi de felul cum sunt elein-
soqite.Cu.puqintimp in urmi era o doamni alituri de noi,
nu aveanimic provocator,era cu sotul ei" F-181; ,,EIista
dg asemeneaprivirea soquluimeu, care md.apdra,caqa-Tmi
: --'
sp"upeale$tibine" F-73.'
'^ itt?ffiiie-'azuri, repertoriul soguluinu esteror.rji Hp-
sit de interes.Siricia cuvintelorrosritenu inseamndcd"b{r-
batuln-ar aveanici o influenqi:degicolpul femeiiii apargine
doarei, birbatpl di*ug:dearme discretep_enr-ru a lnfluenqa
mersullucruriloi-El poateaveaievoie de asta,cici nu tre-
"btfiai't-sa-dedu&dirricerea conjugali ci soqulnu are nici
o pirere: daci nu vorbegtemai mult o facedoar din respecr
pentm principiul de autonomie.Tinerii, de exemplu,au o
concep[ieexclusiviasupracuplului (Spencer,t993),carenu
80
fl i i : t
\,
r potrivegtecu ideeaexpuneriiin public a pirflor cor-
feminin.''Sinsuri pe plaid, de acord'.ins{ daci--mat
i alti birbati,liu*B-t?;. p!fiPPe-esteindoit, el.emai
v-otbadespre
tpeulhl-sdnrr gor, dg nu !i chtiq e-ste
,Dt.t;JG amiCamea, categoricnu p.ot si
"f"it
,..urror" faptul ci agfi pu$n gelos"B-89'Va inter-
;'.1, ;;;;tCu"il ,,Nu spungn Tu categoric, darnu-mi'
ce- astae tot. Mi-ar fi, neindoielnic, jeni, dar nu vreau
.- l^^:
cilvta
interzic." Philippe ar ^:- - .^ deci mijloaceindirectepen-
*::l^^^o i -l i re n t c npn-
a-eiexprima peierea.c" eiPli:l.,:lt Y::':ll:::,lki.ili
ic de sius". numai ci ea ,,Sunt convinsi, sunt
"alimqit":
ri ci ei n-ar aprecitastadeloc"'F-31. Chiar.fiindindez-
isi imaeiniazitci el nu va sPunenimic limpede,pre-
,si fa# bot vremede o siptim-ini". Excitaqiages-
iti to" de comunicare,a deve-nitdejamodul lui com-
mentalcind Mariannestdcu sAniigoi in gridini' El nu
mai tine locului, ,,privind f;re incetare daci vecinii, care
,. , i ^.
ilt la o dlstanqaoe crncizeci de metri, nu se uiti la mine",
I si transmitS,prin aceastiagimqie,un m.esaj'El s,p9"-
astfeleficientpresiuneacareintetztcesirur gqr,Pe.plara'
despre gridini Marianne rlu vrea si mai audi nici un
lnt.
Pudne lucruri sc spun in cuplu in legituri cu sinii goi'
do-
i ri., potttind dc ia femeie,careigi,manifesti-astfel
a de corporali: in sensulfemeie-birbat tdce-
".rtonomie
conj u gali este cea:ita'i.profundi. Birbatul, vorbegte ceva
i multiprin mici aluzii-discrete,.nu intotdeaunaauzite'
oiU.ir"'ii'r special cind existi un dezacord conjugal,pen-
u a incercasi se opuni dezgolirii a ceeace el constderda tl
n bun strict personal' Sau,-dimpotrivi, Pentru.ag tgfjng.:
soqialui siie arate dezgoliti in public.-De r:bicei,b;rba{i
35-40 de ani sunt ceilare trei astfel la ofensiva conju-
i, dupi ani de tdcere,Pentru a-gi incita soqia.si-gi.exhibe
ii (in taberelenaturiite, estede notat ci. femeilesunt
,oirivi supusela presiunilemaritale,carele inciti sl se
oleasci; i{ttt-".t, Fithian, Johnson, 1970)' Ofensivi
poatefi determinatiin misurain."T:..":P.:tdo rez.ewd
folosirealimitati a cuvintului. Nicole F-32 gtie cd
Trupuri de femei - priviride barbati
81
 sotului ei i-ar plAceamult; totuEi,el n-a spusnimic,in mod
deschis; la 52de ani,eaconsiderici de-acumincoloproble-
ma esteclasati.SoqulH6lbnei,delocmai explicit,a obqinut
totuqirezultate:,,Trebuiesi fiu impinsi puqin,ziceH6lbne,
in acestcazam fost impinsi: astae" F- 114.N-a fost impin-
sd mult: ea ezitade o buni bucati de v-remegi el a fost de-
"clicul pe careH6lbneil aqtepta.Cdnd femeiaestemai puqin
dispusi, micile aluzii ale soquluise pierd in vintul plajei.
Nils a reusit: ,,N-agfi putut s-o fac de una singuri, soqul
meuesteacelacarem-aimpinss-o fac" F-73. Apoi Elisegi-a
reacoperitbustul,motiv de vlicireli ri.sunitoarealebierului
so[ (,,eratotugihaios"),ces-autransformat intr-un zgomot
de fond conjugalciruia ea nu-i mai acordi nici o atenlie.
Totugi,in citeva cazvri,motivagiasoguluiesteatatde puter-
nici incit el renungila discreqie
Eideschideostilitiqilepen-
tru a-giobligasoqiasa cedeze.Thierry nu arenoroc. El vi-
seazisi selungeasci peplaji alituri deo femeiecu sinii goi.
Din adolescenqi pani acuma avuttrei legdturi:nici una din-
tre acestefemein-a acceptatsi se dezgoleasci in public, in
ciudacererilorlui presante; a rupt-o cu eledin cauza,,lipsei
de afinitdgi"B-18. Thierry estein ciutareaunui acord'con-
jugalbazatpe ticere. Cuvintelese spuneauin lipsa acestei
ticeri esenqiale; gi au fost zadarnice,Alte exempledemon-
streazi cd o comunicareabundend qi viguroasi estemai
curind sinonimicu divergenga intre soqiqi slibirealegnturii
conjugale. Odiie s-aexecutat, supusdordinelor,in ciudare-
ticenqelor pe carele avea:,,Imi eraru;ine,imi era ruqine!"
F-79. La fel ca gi prietenalui ChantalF-59, careiqi scoate
sutienulcind e cu soqulei, qi-l pune la loc atunci cind
rdminesinguripe plaja.
Cum seexplicdacestcomportament masculin ?.Deceisi
inciti sau corrstrirrgchiar ei'soqiilesi-9i dezviluie-ldniiin
- - = _ \_ - - - - {+_ - {.
a- F. . . . - . - - - > -
publlc / Kaspunsulcelor rntervrevatrestermedrat:dln man-
dric. .Un birbat esteintotdeauna mindru si-si vade-so,tii
-it:as
-F
iu n.m er*r*fisi
nu n ,{i ndu-se.dai
n{u-r-", f acandu-se
nrivita'l
d". facandu-se
privita': :T-;
musetelfcmeii esteinEitruf acesreimAitfrii masculine:ca
ea are 35,40, 45 de ani, totugi corpul ei poate fi aritat, ca la
fetele tinere. ,,Atita timp cit e priviti inseamna ci e fru-
82
eu a$azic" B-85. Prin privirile aqintiteasuPrasoqiei,
rl se simteel insugitinir qi frumos.Guy, observator
t al noilor moravuri balneare,denunli acest nar-
lm manipulator: ,,Ei se Pun in valoare ca gi cum ar avea
automobil frumos" g-42. Sinii goi afleazi Preten[ia la
,e si manifesti capacitateade dezinvolrure - un alt
care stirneste m'andria barbatului. ,,$i daci am o
care nu e o incuiati, inseamni ci nici eu nu sunt un
iat" B-85. Micha6l,18 ani, nu are inci o prieteni' El
sceneimaginare,in companiaunei iubite.Pe plaje,i-ar
acaeasiltea cu sinii gbit ,,Astami-ar conferiun aer
superioritate, pentnr mine asta inseamni slnii goi -,
erioritate" B'-iZ. Si ascultim bine acestefraze' Birbaqiii
-qibat capulcu problemelesoqiei, nici cu celealecuplu-,
: ei vorbeicdoarde-alelor, cum qi femeia vorbegtedespre
Trupul femeii esteal ei, doar al ei. Birbatul poate si tragi
usi un
u$r un beneficiu din aceasta
benettctudrn ProPrlttatestrlct
aceasti propriState strict personali,
Personala'
tr prin simplalui prezengialaturidlBceacareseexPune.
Sinii goi si fie, oire, consideraqi perso-
o.Practice_strict
i, atiidin partea ferneii,
clt gi a birbatului ? Mi se.pare ci
putemmgigeatit de departe:cel pugin
":"PI? ""li !:1:l
rcticasti inlentrul funilionirii conjugale.Un punct atit
secret,iniit a fost foartedificil si fie aprofundatqi sd se
ne materiale de ancheti solide; cel mai adeseadoar vor-
1
,luluiconiugal,la virstacind berbaqiiinqiqiigiimpingsoqia
sedezgoleasci masculindPYil=. qil
pe p1aji,insatisfacqia
inuaria atracliei-fizicefaqi de parteneraobignuiti. La
rasivirsta, insadsfacqiaprovine Pentrufemei din rutina
83
existenqei, din slabireasenrimentelorsi din slibirea comu, ii sunt mici, plaia nu estelocul unei Practiciaccesibile
nicirii.intime ( Kaufmann,1993).Sinii goi r eprezintdsubsti, multor generiqii:diferenqa de idei intre generaqii-azupra
tutul s.imbolic, stropulde aventurd(legiiime)'care-qi permirc lui joaie un rol mare.Fannv.adori s.isteacu sinii goi
si uigi ci viaqaa devenitlipsiti de zurprize.Aceaitdper. o fice fer; sa-gipuni intrebiri. Nici nu observi ci
spectivifeminindse desfisoiri fie cu aiordul tacit al sotu, :i tatil ei se indepirteaza; ci, de altfel, tatil vine din ce
lui, fie in secrer,conrralui, echilibrulsatisfacqiei conjugalc mai rar la plajd.El nu i-a vorbit despre astadecit sogiei
fiind reconstituit in interiorul trnui proces pur peisdn,rl Dentnr a-i-impirti$i revolta sa inteiioari: ,,Ah, sofului
( Kaufmann,1992).Atu nci, femeilep releri s;-gi dezgoleascl nu-i placedeloc asta,are oroare si-gi vadi fiica stind cu
sinii cind sunt singure,cum esteCazulJessicdi F-16. ,,1.c ii eoi!i' F-98. EmmanuelleF-178 nici nu-giPunePro-
placesi fie privite,in specialcind sogullor nu esreacolo" ma"daci se cuvinesaunu si steacu sinii goi in fagapi-
B-88. S6verineare aceasrisatisfacqie solitari a sinilor goi, : sunt atat de ostili faqi de aceasti Practici, incit este
t uptind impotriva ruperii in doui a vietii sale,ea se sird.
duieqtesi rimini dezgoliti9i cind aparesoqulei pe plajri,
Satisficutide rezultat,ea il_qi subliniaze:,,Cind^vinepe
plaji, remin cu sinii goiin fap'lui giastanu-l jeneazi"F-1tiJ,
Sdrealizlmciudireniaacesruirispuns:soqular puteasdfie
cel mai jenat de pe plaja la vedereasinilor roqi.i rrt.! in
acestcaz,separeci f, este:in timp ceeasebronzeazi,el iqi,
ptrecetimpul jucindu-secu copiii, departede S6verine, cr!
sl cum ar vreas-o lgnore.

Familia
Sinii goi deplaseazinoqiunileclasiceale inrimitiqii:cu
mai,guiini si mai anonimi, cu
atit mai pu[in se m4Liiesta.jgga; aceista din iirrf,fTTians-
formi in contrariul ei cind plaia este mai fhmiliari. Cu ex-
cepqiasoquluiqi a unor persoanefoarte apropiate(o sord,o
prieteni), cunoqtinqeleobisnuire fac dei|r{carea mai difi- Ifamili.ale
cili. )un_r
cila. Sunt inoportune,in
rnlrporlgle,$_-spggg!
ial, rudele. F.vocareatatilui sau
/--:< {rjgele: Evocareatatalur
a mamer a provocar de mai multe bf qipete.,,Cit desprc 'Lesituraintre nuditateadin interiorul9i ceadin exteriorul
tatelmeu,si nu maivorbim!"F-169:Elisibethnu vinenici- miclliuluiesteevidenti,amindoui inscriindu-se in aceeaqi
odati cu pdrinqiila plaje.Caracterulfamilial al practicilor re istorici. G6raldinequ:gl*ilq*glie-A s.d:$t
!,e.-a
4t I 4"Ar-P-u
balnearea fost semnalaradesea(Urbain, l9g4l. Anchet;r saniip-pleii,in efg*ll3prq-.r sal-qr pgl$ll.;ci ea-au
noastri ne-acondusla constatarea ca acestcomportament .ti asttel-in cercql .tamtltal.,,Uu exceptlaanllor cano
capdtimai curdndlorme de fragmentefamiliaiedecit de tri- mici, n-am apirut niciodatagoah in fala mamei mele.
buri intregiEici izolagii,cuplurileieri copii,grupurilenefa- m-ar jena.Daci seintimpla in prezenga unor necunos-
mrhalesuntde asemenea importante.In afari de cazulcind tru deranjeazd" F-5. Schimbarea in ceeaceprivegte
-i
84 85
 nuditateain familieestefoarteimportanti; de la o genera{ic at: ,,imbraci-te, mam6'!* F-94. Laure n-a insistat.
la alta,referingeles-auinversat:,,Niciodati n-amt'izut-o pe rn,daci numaiastaa putut si-i faci plicere! $i eu carenu
mamagoali, cu exceptiamomenruluicind trigea si moaii, simqeampreain largul meu! Bun, o si continuim aqa,
cum nici pe tatil meunu l-am vizut vreodatidezbricat.Iarli sunt viiga mea,agi ci pot si nu le dau betaide capcu
insi ce bizar: fiica mea i-a vizut Ei pe mamagi pe tatil cil ii mei goi !" F-94.
goi" F.-97.;,Cind eram mici, nu obignuiamsi ficem asta,l
gi-apoi existao anumiti pudoare.Noi facemdug in falr
copiilor, nu avempudori de genul ista" F-93. Catherine Oameniipe cd,reti cunosc"
F-160 tocmai voia si steapuqinla soarein gridina ei, cu. Practicasinilor goi nu este.maiugoarijntl:qggnlPie
minteimbricati cu un costumintregcare-iacoperea bustul, ieteni.in
Ietgnl, afari ge
ln alara cazul calLr
de cazul cunoscfoarte
se uulruJl
cind 5g btne 9!
l\r4rLs uuN au
9t 4u
Dar gi a$aera prea mult pentm bu"niculei, cares-a simlir &{i obignuinqepe plaja.S6verineF-183 o faceintr-un
obligatsi intre in casi casi nu mai fie marrorla aceastiima. ic grup, dar ipi iattii de.itd.atice aparecineva,din
nu se integrain schemelelui. O persoanigoali in "cop.i; mai radicali:eaprictici doardaci
rrel;ocllyn. F-tzb'este
Finq,g. o prieteni,.niciodati in grup. Ca ;i
familieeratabu in generaqia bunicilorcaremaitrdiescasrizi;' singurn t"t,
dimpotrivi, in familiiledneredisimulareanuditngiitinde sli Jlline,care"t,
incearid.si precizeze de ce:,,Enecesar si ne
devini de neconceput.,Acasi la ryjne,dorm in pieleagoali,, ctim, fiindci acolo,inire birbaqi;i femei,s-arputeasa
mi scol, sunt tot firrtainq me faqaia$ain-f4a cop'iilor"f b.tr...l ..." F-149. Gindurile lui Bob nu merg atit de
F- 10 0 . i larte. Se mulpmegte cu.plicerea{ixirii talil"j *.:^r*_l
Nuditateafamilialadovedegte ce loc importantocupi cor.l nci cind suntfrumoqigi meriti si-i priveqti"F-4. Cind
pul in sferaintimi. Corpul erodc al cuplului indrigostit,i si cu sotialui sunt insoqigide o prieteni carepractici, nu
corpul afectival srupului afectuos.corpul firi masce-al in. ii e acela;i
acelagilucru,plicerea
pldcerea dejeni: ?As!a
stricatide,ena:
e strlcate oA!!" iljenea-
ll ,enea-
dividului neconsirinsde roluri publice.in acelagimod in faprul ci e o a*ice" F-4. Gestionarearelaqiilordevine
carecorpul esteevidenqasinelui,proximitateagi autentici. -aievir delicati intre prieteniiobignuiqisi construiasci
tatealui devin temeiurialefaptului intim: nu{i14_qq1 ette un distangifaqi de planul iexual, Pentnr.a-;iarmonizainti'
g"{."tl. p-r-gA-f,,rtii gllcllilii. Numeroasc itatea.Proximita^tea obiecruluianatomic,sursi posibili de
lel-dS "astaintuitiv, celecareutilizeazdmodabal.
femei au ingeles crodsm,seamini confuzie: regulade inteiicli[ne esteea"
neari pentru a incercasi-qi rgformezepracticilefamiliale, brre, aceeaqi mereu,nu se depliseazdlaun alt nivel? 'Asta
introducind in interior o decontractare paradoxalmai ugor complici relaqiile",-spune GillesB. 96.RolandB-93 intil-
de obqinutin spaqiulpublic.GhislaineF-30 estepe caledc neqteadese"g" cuplude.amicipe plaji: el.seJ4sgslls{9r-
a reuqi:graqieplajei,eaiqi dezmo4egre puqincite puqincor- [srq;i;;"s'g;ifs*sl-"T"bttlrksep.I(dtse*u\u
pul in casd.Testul s-a realizatprin exercigiulsinilor goi in tneQtecu un mtg s.al-r.r!de dePjF"e94.1qe4,esre-cu sanr_gol
gridini. Ajungind si se simti in largul ei cind se lungestc prcr-tfUSte-pttanib
e mai cdmplicatsi sieacu prieteniiiriiimi-
pe gezlong,deciin condigiilemaluluimirii, eai;i pierdetoruqi cind are sinii goi, cu cei Pe careeaii numegte,,amiciibdr-
dezinvolturaindati ce piriseqteaceastipoziqie.Lairreavea baqi"gi dintrec-are trebuiesi-i distingi PeamanqiiPotenqiali'
in capo traiectorieaseminitoare,dar ean-a mersatatde de- estiin prezentaunor necunosculipuqiniqi pasi' n-o
-Cind
parte. La prima tentativi pe plaje,biieqelulei, carenu vi- ii-i rerreziniciodati,qi-ecompletegal.In schimb,amicilor
zusesinii mameisalede la virsta aliptirii, a fost profund nu le ariqi pieptul gol pentru ii acestaesteo p.artedin tine,
surprins de aceastibrusci schimbarea codurilor qi s-a gi parteasenju"le,seiteti, care-irimine amantului"F-41.
86 87
 // "
ru'
Alt caz, chiar mai stinjenitor: intilnirea inopinati cu un decit un fragmentdin elinsugiin fiecareinteracgiune,
amic pe care l-ai cunoscut in alte locuri decit pe plaji, o sim- la alta.
ti a identitiqii sale,diferiti de la o interacgiune
pla cunogtinqi, un coleg de serviciu. $ocul eite atunci acela
al unei intimitiqi confruntate brusc cu straneitateaei: ceea
ce laqi si se vadi din tine briunde in alti parte nu esreceea
ce laqi si se vadi aici, pe plaii. Fuga, anonimatul, invizibi-
litatea sunt imposibile: trebuie silsumi aceasri diferenli,
Iucru care se traduce deseori printr-un profund sentiment un mod diferit. Persoanase intilneEtecu sineprin cel
de jeni. Sinul s-a debanalizatibrusc r.oi in afara dezinvol- ilnit, striind ei inseqi.
turii c^ucare se obignuise: femeia se pomenegteintr-adevir Chiar daci n-ar fi vorba despreo intilnire propriu-zisi,
goali in faqaacesteipersoane,pe care o recunoastefiri si o doardespreo simpli observare, saudaci legitura.sociale
recunoascd.De altfel, nu e jenant numai pentru ea,ci si pen- rr fi tot itAt de crucialeca o de munca,principiul
relaqie
tru striinul-intim intilnit, cici si el e.confruntat cu un^nud acelagipentru toate cuno$tinqele.Ceea ce explici o noua
caredevinegi mai nud: ,,Ei nu merg pini inrr-acolo incit si resre-semncarea tntrat in circulagie:obsesia,,oamenilor
mi priveascd,nu indraznesc, sau, daci o [ac, se inropesc care ii cunosc". ,,Ceeace md, ieneazi cel mai mult este
pini in virtul urechilor" F-76. Solangeare o clienteli nu- urajul oamenilor pe care ii curtosc" ,-?rt,,Mi jena si
meroasi care frecventeazaplaja. E arlt de confruntati cu tt orar".tt" oamenilor pe care ii cunosc in preajma mea"
acestfel de intilniri, incit s-i organizat;riscul maior vine de 7j; ,,Nu'am chef se ma dezgolesc in faqa-oamenilorpe
@.!!d9:qpe-!eluBffi I q-&"*
foartedistinsi'. Deci, a pus Ia puncr o tehnicd de a-pdrare:"e
igi
interzice si ie lase fuiati di somnolenqi sau de reverie,
observi continlu Eifoarte atent plaja. ,,Mi seintimph sd
-qrag
costumul cind in sus cind in joi daci vid ci aparecinevi pi
plaja. Nu am interes si-mi pierd clientela sub-pretext ca-mi
scot sinii la aer, e ceva foarte comercial" F-76. Relaliile de
serviciu sunt problema cea mai dificild: ,,Ceea ce devine
foarte jenanr esresd.te simqi compler liniqtiti, stind cu sinii fost prima care s-a dezgolit la F6camp.Scenaa Provocat
g9i;ir deodati, paf! te trezegtinai in nascu un colegde ser- in citeva minute,.zvonul s-a ris-
razmeriqd.:
-anonim "rr9i iimplu o
viciu" f-110. Corpul_o_j'erit privirii unqlin{ivid ndit in iot cartierul,iar femeileau injghebatspontanun
esteun tapt rmpersonal, firi urmiri, de moment.Dimpotri- i de manifestagie,obligind supraveghetorii de pe plaiesi
t'-a,_
va, igt|lnr
l n tal Ol.f.ea*Cllp
^l; - t t f - - - - - - - T- -
o lg zukseFAcfu
rea_q={q9_bgufFseFrici v?--avea.repercu.slunl ln
seDercus ruhr in ind. Un tenea-evenim-entesie azi de neconceput.
cllj-qul4,b
g;orulaL -c pstextded+eel.de pe p "set constringerifizice: el se si-
-cp[text-deci+ eel.de pe I Iajn.,,E nevbi e de-lnoni - iscul nu mai estecel al unei
rnit, e chestiede pudoare,Ei apbi evili comenrariilecare nivelul rumorii, al rispindirii difuze a frinturilor
.eazd,la
survin-dupa ace-ea" F-170.,,Este o imaginede sine,pe care conversaqiecareconstmiescun renume. ,,Citi vreme sunt
n-ai chef s-o oferi in cadrul relaqiilorprofesionale"F-62: iini Etiu ci n-o si fie consecinle,ci n-o si se comenteze"
publicul carecorespunde unor roluri distinctetrebuiesi ri- -73. Dimpotrivi, fiind preaaProaPede locuingi,mai ales
mini distinct(Goffman, 1974),individul estesingurul care r regiunilemici, libertateape Careqi-o ingidui pe.plaji.nu
cunoa$re secrerulvieqilorsalemultiple(Simmel,l99l ), el nu tmi"nef?ri urmiri. ,,Cind isti de aici, trebuiesafii cu bi-
88 89
garede seami penrru ci oameniiau limba asculiti" F-159,
Daci nu pleci departe(cdndresursele menaiuiuin-o per-
Cnprrorur II
mit), estedecipreferabilsdnu te stabilegtiintr-un loc in iarc
Iegiturilesocialesuntfoarteputernicesi preaacapararoarc. Virstele nudului
Modelul estecel al singuritiqii sau al cujunddrii in relatii
efeme.re Ei la distangi,Iegatedoar de contexrulplajei: un
corp firi rrecurgi fare viitor, liber in miscirile sale.'Nevi-
zut, nedezgolit,negtiut

Fetigele
bia ieEiqidin scutece, sunt la modi in
b--e-belutli
ceeace privegte nudul. Ei constituiechiar un
ye'labil-s'J&9b!-mi*cirr-lndJef
-t-{gS}p-Bc-gI+gLYt-T1T
a caracterulul natural al nuolnqll. rn
festarea cea mar evtdenti
profunzimeaacesteievidenqe, a sacraliziriicopilului.a9.":t*
existaea astdziinsocietatea noastri, copilul gol e definit ca
adqrabilgi nostim: ,,Puqtiigoi sunt ilnluEni-driguq, amu-
ffi;T=f56; ffiaqi-vi la micugiigoi, sunt foarte driguqi"
F-181. S-auitat goliciuneafrecventidin cartierelemizere
aleoraguluitahitiai'rPort-au-Prince,careproduceun alt mod
de a privi: aici, nudul infantil esteirezistib! {e .{rigy!".
Totuii, spretrei-patru3ni..firi si sefi spusnimic, nici chiar
sesefi gd"diii.*, brusc,,driguqul"setransformi in contra-
riuI siu] sexuI nud deyineid eqeu:.slipsrilsie*bare399P93
{nictle fun-du-f{e.Cgptti i1sf i dgcoggra3gdoarea,inviqind
D;ffiGildirienG ale codului iocif,I-carepro*iie nudimtea
in public; fetiteleigi ascundaceastaintimitate,complet
;"r.it prin intermediulunui slip. in ceeace priyLt-e paitea
superioaria corpului,problemasePunein mod diferit.In-
terdicqiasocialeiste puqinseveii: ceamai bunddovadi
-ii
91
 fiind numirul marede femeicarepractici sinii goi. Dar feriqa
poateaveanevoiede disimulare-din alte mojrre. perioada
primei copilariiesremarcatiprintr-o tentativia biietilor si a
fetelordea sesocializa,intr-unmod specificsexuluilor. Tie-
buiesi-qi giseascdjocurqgesru',sentlmente careconstruiesc
o rdentitare incontestabila:
{atdsaubiiat (Maccoby,l99O).
ce conteazipentrufetiqeci torsullor estetor atit de platca
gi al camarazilormasculini:ideeaci pieptulesteu.ruldintre
insemnelefeminitigiiesreprezentain minteafetiqelorinain-
teaformelorfizice.'inliprl Jrio*, vesrimentar
""'obi""t
va rezolvalucrurile: irnbrica'ea-ur--*rui
sgtiende costum de
h"i. p_t,qsialgi_ca.e
vo6ade o"t'e-riie p.t7t"-a.
adsyTitta; turi? Sinii sunt auscultagi,imaginagiprea mici, prea
dqyent-telle*r9.Fiica lui Yvon nu-si imagineazi nici o clipi" i, dizgragioqi:neliniqteanarcisisti este chiar_maiintensi
ci qi-ar putea descbperipieptul: ,,Esreriica femeiecare in- ,ecii cea"legatide menstruaqie (Gros, 1987)-Gwendoline,
cepe si evolueze" B-45. ,,O doamnd adevaratdisi acoperi
5 ani, pe cire anchetatorulo descriein carnerullui de nodqe
sinii cu sutienul" (F-148, in legituri cu fiica ei).'De atfel,
,,b fetiq; superbd", igi refuzd practicareasdnilor goi:
mamelenu sunt deloc tentate si"reziste la aceasticerereves- indci ,,trebuiesi fii bine facuti".
timentari. care,la fel q lj nudul acum ciqiva ani, declanEeaze Nu toate fetitele triiesc asemeneadificuldgi. Unele chiar,
exclamaqiiduioase:,,E driguq! E amuzant!" Nici un arzu- tate de o ambianti familiala favorabili nuditigii, nu-9i
ment _nurezisti la ,,drigut" ii la ,,amuzant,..La inceput, feiita ri bustul in nici una din etapele semnalate.Precum
i;i imbraci sutienul cali cum gi-ar pune un-iolie?. effil, pii., ."r. nu $i-apus ,,niciodatiintrebiri' F-39. Saupre-
Rg*{u aefirltt rla4$'-ryrp$I" r-{L1sjy!4qgqii Apoi, m Corinne. Cind era mici, triia o adevaratd plicere sL
puun catepu[ln, gesrulse transformi in obignuinqdfrecventi
;i disimulareadevine esenliali. Fanny, o fetile gravdde 9 ani,
ne declardcu desivirEiti solemnitate' ,,p..ter"si-mi pun #
si-i scot la soare" F-148' Qici moda nu erainci decAt
sutien,fiindcn n-am chef.. . nu vreausd-mi ardt sinii ia toati
lumea" F-189. Totu;i, inovatiaesteatarde recenti incit i se
intlmpli si uite de micul ei sutien: in momentul convorbirii
ea estecu ,,sinii goi" ! Ideeade pudoare a fost mai iute decit
formareaautomatismuluigestual.

A dolescenpapro b lematicd
totuqipuginsutienul,la inceputF-95' Ca qi lvlariol: -AT
La aparitiaprimelorformefeminineia sfirqitjocul vesti- facut-ototdeauna,cu excepqia perioadeidintre l3 qi 15ani,
mentarmenltsi sugereze existentaunei femei.Totusi,mai cind nu se-ndrizne$te preamult" F-28' Aceastisecvengi
mult ca niciodatd, surienuldebaieestenelipsit:adolescenta estein generalmai lungi si virsta redescopeririisinilor go.i
e, alaruride birrineie, vfrsta cea-maiErfidilipenrru sinii eoi rnaitardive.17anipentruC6line:,,InainteeramPreatiniri"
(cum estev6.rsta cea'maidificileti in tub.i.[;;;*;;b:;: F-10. t8 anipentruJessica: ,,inaintenu indrdzneam"F-16'
92 93
 Mai tirziu pentru Rachel:,,Citre 21-22 d. atu incepisi te
e deiavirsta maturit6lii''F-i79:-- "-
---'Totu$i,-
-exprimi.
irlpotfiva pudorii,'impotrirrainsuficienteiincre-
deri in sine care caracterizeaziadolescen[a,aceastivirsri
estefrimintati subterande o injoncqiunede-a dreprul in-
versi, le impingepe fetiqesi-;i aratesinii goi, in ciudaori-
cdreijene:elesuntprinsein clegteintr-un doublebind.Mo-
tivaqiaesterelativdiferiti fagi de ceapropriealtor momente
ale vielii. Persoanele interogateau notaf adeseaacesrcom- esti mai tiniri ai o mulqimede temeri,apoi' o dati
portamentspecific:analizindu-lcape o provocare,o ciurare preaigi
ra,nu Prea
virsta, mai pasi"
iF mal mcePurnu Prea
.I.,ainceput
r- ll+i ,,1-.4
PaSa-F-124i
a privirilor masculineinteresate, contrasiindcu modalitigile Irdzneam,d"t p. urme, imbatrinind, igi spui: la urma-ur-
obignuitede a sta cu sinii goi. ,,Existi tinere adolescente i, d. nu ? !" n-gZ. Or, in acest mometti, itt catecorpul
(c,amin[ierbintatecareseplimb; cu sinii goi pentru a fi pri- venit", mai senin,aPareo noui neliniqte:sfirgitultineregii,
Ute* B-95; ,,Cind e$titaniri, cind estidriguqi,ai chefsa rereasffaluciriloi frumuseqii.Pentruprima oari femeia
fiipriviti, ai impresiaci o si-gimeargi,cemai" F-71. Ana- sFnt. i-b;trinind gi aceastiideear deveniinsuportabili
lizd carenu estepreacorecti: comportamentule diferit,insi ci trupul nu ar demonstracapacitatea sa de.rezistenqila
motiva(ianu esteatit de extremi.Ceeacedetermini dezgo- ria tiitpnl.ti. Aceasti dovadiloncreti a unei tinereqiinci
lireabustuluiestemult mai difuz,interior,personal,fixaipe .rr. or.", ^pretioasi pentnr a rimine ascunsi' Adeseafiind
o capacitatede dezinvolturi gi de afirmareinediti a noului r ^.t
ui" d"^rot, femeiletrebuie
- | : - -r -: --. ^ ^ l ^ -^
si-9i proclamePe -^ plajain-
*l^:^ ?-

sine,dezinvolturi si afirmarede sine careudlizeazi.exact apartenenta la categoriacelorcarePo, t"?_tl::,"ii::

aceasta incercare pentm a seconsolida. Desigur,loviturade i",,protecqia" vegmintelor: ,,Ceeace-dorescsd spuni este
forgi intime si pudorileprost refulatedefin"esc un stil care n, r,rt t bitrine" B-92' itttt-utt mod dureros, persoanele
t-radeazlo lipsi de ,,naturalege": mici risetein grupurilede ievate au pus aceasti febii a Post-tinereqii pe seama
fete,priviri cu coadaochiului9i pupileagitate.Plajacrede icii de imbitrlnire: ,,Astaseintimpli deoarecet9.t1n d.'
atuncici eleseamuzi gi cauti acesrepriviri. Dar daci e ade- bitrinire" F- 159; Agnrru:a-sesimt imbitrinind" F- 66'
virat ci incircitura eroricdesteaici mai puternici si creeazi o,r.r * simplifica,ffi fi*"t post-tine.rei-eaIi'40-de ani:
miEciri prost controlate,ele cautamai curind si se prote- i.triqi ittr.^:ievaqi au ficut acilea;i analizePentm femeide
jeze,sa rezolveo problemi insolubila:si se aratefAri a se de 30'de ani seiem si imbetri-
sau de 50 de ani. ,,Femeile
arita prearnult. asci qi sepoarta ca nigteadolescente"F1-81;,,La 50 de ani
chef si imbatrineqti mai puqin' B-31. Frica de imb.itri-
Febra de la 40 de ani re este partea negativd; p"rtea pozitivi este infuzia de
lerete pe care o aduce dezgoltrea t"nltot; :, t-tt1tt::1"^l^:
Aceastivirsti dificili fiind depdgitd, ^o
se deschideperioa- ,. ,ru mai aqtepta nimeni si care conferi un caracter
da cea mai puqin problematicd:pind citre 30-40 de ani. dic qi euforic dezgolirii. in aceastiambianqi de sdrbitoare
Nu-i uqor si dai varstemedii. Cdci, daci forma traiecroriei terioari, jocul de--aseducqianu e departe. ,,La 45 de ani
se ascamanide la o femeiela alta,varsraschimbarilorde lnca vor sa
femei careinci
nt temel
tnt placi qi
si Placa fl esEe normal, cu sesavar-
este normar' desivir-
comportament nu esteaceeaqi. Secvenqatextilea adolescen- re normal, femeilevor sa demonstteze ci inci plac, ci inci
geipoatesi durezepini la 25 de ani,putindu-seprelungi rnt seducitoare" F-156; ,,in fond, este agreabil sa-qi pogi
94 Y>
 spune,la o anumiti virsti: sunt privitA" F-14g. Ca si irr
cazul adolescenrelor, interpretareanu trebuie totusi si fic
abuzivi: acesrjoc se inscriein limite bine definire.lucru
posibildoa.rpentru caplajail legitimeazlgi-l banalizeazit.gi
un joc.individual: privireacelorlalqi,.rrr.ri.,
este,mai ales,.
pentrua te privi pe tine insiqi.
Deziluzia
,,Nu mai qinsi mi joc de-apugtoaicele: ah! inci por si
vd.ardtto! inci nu-i preariu ! Nu, trebuiesi gtii cind si te o-
preqti"F-12. Annick nu-i adt de convinsi de deciziaei oc
cit lasi a seinqelege. Maiincer,eaadaugi:,,probabilcie o
prostie,filndg{ poqifi, bitrini 9i plecuti privirii, dar eu nu
reuqesc." La fel ca si altidati, cind circumstantele te-auim-
pins sd-qidezgolestibusrul,$re.un moment.and alte cir-
cumstanlerq imping bruscsi qi-l acoperi,ca pi ciim gesiurilc
ar preceda gindul: n-ai ce si faci,oricit de mari a.Ii ,egre-
tele,sinii goi nu mai corespundvietii prezenre.si-auo'ier-
dut iremediabilf'armecul.Cum poat" aiea loc, cel mai ade-
searapid,o asemenea schimbare ? Esterezul4tul unui lune
proces,carepoatefi reconstituircu aproximatie.porninddc
la citevaelemenreoferitede Mauricetre.inci de^lainceput.
din profunzimeagindului ei izvora o muzicadiscretd,^dar
cu nuan[ecritice.Pemisuri cetrupul ii cipita formelepline
ale maturititii pi ridurileexperieniei, mica muzici derrene,
tot mai insistenti.Apoi a risunar ca un ecouin privirile de
pe.plaji: ele nu mai erau cele de altddatd,imagineaei le
schimbas:;nu pireau.delocsi mai spuni: ,,E piicut si te
privim". Dimpotrivi, eleii atrigeauat-enqia: ,,Nu crezici ai
inceputsi semenicu un fost combatanr]"F-142. Mauri-
cettegi-apus di4 nou surienulde baie,ca si cum ar fi dat
paginaunei cdrqi:penrruci istoriavieriiconrinui.
In aceasta istorie,careinainteazd.sl te inciti si te imbraci,
nu e vorbanumaide corp gi molegirea lui ;i deprivirilepla-
jei, cu.a lor.(necunoscuri pind atunci)cruzimi. Mai inter-
vinegi un ak factor:
9{.acieryl,mai mult saumaipuginfa-
96
[, al socializirii.Am vdzutin ce grad erau sinii goi cr
ici individuali,opusdmajoritiqiiinscrierilorin legi-
r socialedurabile.Aceasti constatarese verifici din
in acestcaz.Febravirstei de 40 de ani esteadeseapro-
:i de un eveniment de ordin familial, in sensulunei de-
ializiri gi al unei.autonomiiregdsite:divgrl saucel puqin
zenqaunor coprr mrci. Invers, dezarhigireacorespunde
ivent unei schimbiri a cadruluiexistenlei:slabirii car^c-
lui ludic Ei relagionalde la inceputul relaqiei,inlocuit
mobilizareape careo presupuneo organizaredomes-
structurad; in specialiu ocazianagteriicopiilor. Es,te
ce a triit Claudine, chiar daci ea n-a prezentat asdel
'ile: ,,Cind feceam plaje cu sinii goi, stiteam intinsi,
iscati.De cind amun bebeluqn-o mai fac,mi separeci
e esteticsi te plimbi peste tot, si alergi!" F-65. Acest
text ascunde siingaci schimbarea de etici: gindurile ei
acum absorbite?e familie, vechile componamente de
nere in valoare a corpului au fost vidate de substangalor,
nu mai giseqtein ele nici un gust. Asta se traduce printr-o
rlvlrea crrtrca De c?Ic
plini de amiriciune. De aldel, decepqia nu pare si se
rieascidoar asuprasinilor goi: toate practicileplajei par
-9i fi pierdut farmecul.Ea sesuiduiegte leqro.dyciace-
si
rsi geituri (exceptindscoaterea sutienuluide baie),dar ca
c,rri s-"t aflaladistanqlde eainsiqi gi de senzagiilede altd-
ti, ca gi cum ,,n-armai pune suflet" F-65. Evident, sinii
i erautoati atracqiaplajei:{ere,ea qi-apierdutorice farmec
se citi: plaja gi-a pierdut farmecelechiar daci ,,ea"ar
tea si o ?eprezintepe Claudine).Nu rimin decit forme
ile, caresemnaleaziprin absenqa conqinutuluici f.oaiaa
st definitiv intoarsi: petttru Claudine e foarte greu si ad-
iti ci s-a stins acelepisoddin viaqaei in caredatoritd cor-
vedeti.
lui puteasi seconsidere
7 - Trupuri de f6mei - priviride berbatr 97
 si slrpravieluias cd {:::ef_r.i. Fle surrr
^ -^P::*lt;+:r.
prelungitc iSi
din obisnifrt.i li p"itt- Ci-eBreusa rupr cu rrc.
cutul.De aceeanumeroase.femg!,.inqoqi; de gopiilpractie,r
sinii goi:_Tilinu-mite-cazuri, un alt elementseaiaula
tenirii gestuale: sinii goi suntfolosiqipentrua nu diipir..i,, -o;
ca persoaniin mobilizarea familiala.Oricarear fi situaiia,
reprezinti tordeaunao voingi de afirmare in_diyiduale. in
acestecondiqii,cum satraiestiintreruperea practiciifiri c,r
aceasta sdsanclioneze o sciderea vointeide afirmare? Cc,r
mai buni metoddestesi-gifixezigindurileasupraunui prc-
text.Pierrettes-aoprit dupanaqteiea celuide-al^ doileacopil,
Ea recsrloa;teci mobilizareafamitiale-s-ainrdrsilftar,dal
refuzd si p rtZi nt e aeeasti-sitti4ie ea.inofiv -rlflilitarii' : punc
in loc un alt argument- con;tientizareariscuiilor.mi..u-
Iui de sdn.PentruNathalie,griuntelede nisip careaficut sri
seclatineexisrenqa
ei balnearia fost o insolagii,,foarte,foaftc
dureroasd,': F:52:,,carel-aimpinsf."t* pri* a oarepe'Lion.i
si ia cuvintul si ,,si-iurcela loc breteleli"'..Eapreferdsi nu
faci apropiereacu un anumit numd.rde evenimente careau
avut loc in mai puqinde un aninaintea,,reimbricirii": cisi-
t-oriacu Lionel, carea marcarun saltin viaqacupluluilor;
dizolvareagrupuluide prietenecu careea pracic; sinii goi;
nasterea primului lor copil. ) -'^il: ttu credeqi? Dar e adevirat
Btitrkneyeaprematwrd
,,Trebuies-o spun, dugl45 _deani o femeiee trecuri"
F-156. Plajae tolerantd:fiecarefacece vrea.D?r esre,tor-
odati, qi Crudain ju?ecigileesreric.e:
in specialuffi;rt.
aici un r'actoi?ieiiluderq?Fiai^mai puternicdec-itJi soii-
etatea.o biqnuffi.*A;L?stt .rr.
hip"r-u
prin tinereqe5i frumusete:ror"or,rr"frri.,
ceeace e mai puqin^l*;rari;
tinir gi
mai pulin frumos imbirrineste foane repedein contextul
balnear. Acestprocesde imbitrinire precoceesreaccenruat
prin sinii goi (carescotin evidenqitinereleaqi frumuseqea):
'" Joc de cuvinre:remonter les bretelles, ,,a pune la punct, a face
observaqic"
(n. trad.).
98
ci nu e frumos, sinii cad-,catego{i..nYe frumos" B-58'
ij"-i", 4"pa'ce a proclamatprincipiul.tolerantei!P::
i'. f.-.it. po, te tZceplaia.cusinii goi!'), a sfirqit,ca
iqi saestefoarte
prji apuneo timitade.virsti.L"imita
"l1ii,
;;t";':,it";.'io qi 25 de ani" B-6. in fagauimirii an-
rtorului el se coiecteaza,intr-un elande generozitate:
il;;i;;iio a. ani."30deaniesteintr-adei'itpentruel
raximape care o poate admite, dincolo de asta frumu-segea
;;;;;J"."p.,t. Ii"njamin are 15 ani: bitrineqea estefixati
uarrr. tirreie,mai cu seamicind e;ti tinir' Inclusiu-qel-
t ;;l; .";.-;id apropiindu-s.e teribilalimitn' \"tltl 2J*
l, cFrIa25'de ani ,,sinii nu mai sunt aceiagi" l-ll?;
"t.a.
iliA"g.lina, tot de 23 de ani: ,,r^:5 !," ani nu mai eqtiin
mi, ni mai vrei si-giarili sinii" F-81: ^
itii^ un dublu [i-b"j 9i, individual'^toqi il adopti' In
^r,
;;i;t;ilr;1..*q*, fiecare i".... in aldoileirind:
"t""' au
de o anumitivirsti au dreptate,
.'e;t... ,,i*rrorrrele
ci pe mine asta ma 9o-
ept.rl,
i-t. Este frapant si constaqici celedoui pirgi ale
;ei, reproduse de cvasitotalitateapersoanelor inter.ogate'
fott totdeauna.prottuttqite in ,moduri diferite'
"ito"fe
Intnr a marca exact opoziqia dintre cele doui conqinuturi
*""ti.". Fie ci toleranqaa fost declaratasus 9i tare inainte
,, iitr" voce, ocondiqie'restrictivisi {i,fost murmuratacu
;[i;;t;. FiL, di-poitivd, ca principiulde libertate,lf::'
enuntat pe un ton morocanos ql neconvrnlr ca u.1fel de pre-
i-U"i ,iiir, inainte de a qiqni un soi de strigit al inimii mult
ti-ol"t"ttt: ,,Eleaudreptulsi o faci,dar.zugisescastaori-
bil, totusiexistilimite" F-96. Sigurci ra[runea democrattca
dorinqeide
d.rrroltao presiunementali,.*r."p.,nt obstacole
r.riri.t. ifirist"lle seexprimi ." 9i.t'- ar vorbi despreo.li-
bertatede exprimare obiqnuita:"\u fe Po[r.rnterzrge.:131o-'
Latreni, uritili flascisi doreascifierbinqealasoarelui"F-8'
99
 4 tl

atil
Capitolul III
un lonregtu: ,,f,xlsta llmlte, trebule si gtrr cind si tc
opregti!"F-114; ,,Este o limiti, cind incepisiai o anumiti REGULILEJOCULUI
virsti, cind
cind totul
totul decade,
decade.
intr-adevir.nu-i
intr-adevir, nu-i deloc
deloco priveligtc
oriveliste
plicuti, trebuie sd gtii si te opreqti" F-182; ,,Cateloric, nu
sunt de acord: dupi 40 de ani e urit" F-19; ,,Uricorp dc
femeiegoali la 50 de ani e nasol" F-42:,,Consider ci'la o
anumiti virsti, cind nu mai egti plicuti vederii, mai bine i1i
stringi sinii" F-86; ,,Cind vid persoanede o anumiti vir-
sta cu sinii atirnind pini la burii, cred ci mai curind ar rre-
bui si gi-i ascundd"F-66 ,,imi vine si rid cdnd le privesc.
nu-si dau seama ci tocmai asta le face hidoase.bribile,;
F-7s.

A nalizaunui procespresu-Pgn9*&filir9l*Ple:
A
u este un6mPTr;-dAc9r, desprecar;3st1s1!=
'orba?ffie
ri s; dai clteva noqiuni informative: contextul inseamna
detalii
,,aici gi acum etnografic verificat" in celemai mici
iiJ*hist.ll, tgu,plzsl). Contextalecirui fire o dati des-
.ii. d"" posibilitateaurcirii la nivelul macro-sociologic,
functiona^riisociale'TrebuieinqelesacestparadoxaParent :
ceeace priveqtestudiulclar;i dinamical laptelor soctale,
;mai diseclia'ceamai f-indeste ca care permite ajungerel
conceptelecele mai generale-. Demersul nu e uqor, cict
;"r""i" lette detaliu Jrt" rrtt fel de cilatorie spre infinitul
,telor minuscule. Astfel, Ray Birdwhistell a consacrato
nfe- atrchetaunei scenefilmate de. [8 secundetiarr{1!11
:fl;;;;;.rr..ut zeceanidin viaqistudiindun film de
J. *i"rt., fardca vreunuldin ei si epuizezesubiectul
int i", 198i).Deci,nu torul va fi relataiin carteade fa1d,
legiturii lor cu doul sau
televor ttebui alesein vi'rttutea
i intrebiri teoreticePe care mi lelam pus ;i.dintre care
!9 o no{ -
t-r-u-lei
'ima este f arl indo i ala aceasta:,-Qgrrl.:q--c,g{t!
A sociali q^icum-ac-119*e-*?"-1993SJ"A,19I"gP. ca +\4.de dett-
l0 r
nire a adevirului ? Rispunsul presupune cunoasrereacon- un rol in sensulatractiei, mai cu seami densitateasinilor
-
--^- ;i' ' i. in afara celor mai dezinvolte, ca DaniBle, care asigura
iq*tuluideinteracqii ----"r ^ pj.Da iieei plij.t.
;?:#';*':#fr #*'.ffiJ"}ii:l#1,?ro,,areseiniceeasi rclia de magnet: ,,Pot spune ci se formeazainjur un fel
blanuri:p.iso".r. catemi vid pur gi simplugi vin alituri
regiune(coastele de sud gi de nord ale Bretaniei,coasrelc
normande):pentnrcadiversitatea regulilorjoculuisi qrufic mine cisi steacu pieptul gol" F-97' Alt elementde
preamaregi si poati fi astfelpusein evidenlimecanismelc acgie:ciutareade afinitaqi;i ciracterulagreabilal vecini-
acestuijoc. Obignuitiiplajelordin Sudvor recunoagre anu- ii. Tinerii seapropiede tineri, cei linigtiqide cei asemenea
mite reguli,dar nu,pe!o.ar::regulilesunrcu__adevirat ', singuraticiide singuratici.Practicantelemai curind eviti
legatc
de un lncttspensabrl lJcuri decit si i. .".tt.; ele sunt tqtugi mai atrasede
,,alclsl acum etnografrc".
Fiecarefacece vrea,insi nu totul eite permis. in ticerea indtateafemeilor,de grupurileferdcopii.Birbaqiiau ni-
jg-qqnduiti pxtra-
schimburilor vizuale gi gestuale,u.q"sa_d rri de dorinti difereitiate qi contradictorii,care le fac
jft qf,r-*$c9-ga_qapd- iziadificiln.in sect"t,ei dorescsi seageze
aProape defe-
ordinarderigurosacgioieazap.pli
,i frumoase, cu sinii goi. ,,Suntdoamne care aratdca nigte
vestesinii goi.Instrumentul
decontrolalunoraisupraidor-
lalli e ideeade limiti, separind ceeace poate fi fecut de ceea
e,drept;ae plejegrbil-tujlii ll
mbo;i si staugoale,-dar
ierea cuiva-care este plicui de privit" B-37. Totugi,
ce nu e de dorit si faci. Limite geografice:plaja desemneaza
ogia oficiali a.plasirii iere. sd nu-alegi prea mult, si-qi
aproapeunanim ultime'lefire de nisip dintre plaji 9i oraq.Li-
virlipur.gi simpluprosopulde baiein spaqiulcel mai de-
mite morfologice: sinii mari, betrini sau cazuqicapird o co- jat careqi seive.qte colectiviseaccen-
subpfui; presiunea
notatie accentuati de stigmat. Limite la intersectareamorfo-
aza printr-un imperativ conjugal, daci birbatul este in-
logicului cu comportamentalul:.ceeace \ste permis unora
it de soqialui. Pe^dealti parte, percePereadlfuzi, a jenei
nu le estepermis altora.Nu tordeaunain senzulpe careqi-l
icanteior,jenapersonalf ;i teamacab plasare.Prea aPro-
imaginezi:LaurEne,o femeiecaree ,,preafrumoaii" F- 116,
de ele sd nu fie interpretati ca leresPectind codul ba-
trebuie si fie foarte arenrala sesturileei si si rdmini exrrem Iizl'rit ii imping pe obignuiqiiplajei si se as,jzec{ mai
de discreti, altfel.,,eenervan"ri.".
in fine, limige comporta- Anumiqiblrbali, caTerry B-40,
parteposibiiae"sai*i.goi.
mentale: este vorba despre posturi qi maniere care iis din losescacestecontradicqii pentru a construi raqionamente
cadrul admis. Ca aceafemeie tdndracare se plimba cu sinii molexe: dat fiind ci practicantelesinilor goi se dezbraca
r.
goi giin bermudegi careo ,,gocheazd." F-73 pe Elisegi, ea o "t I
otind.e nu sunt privite ca goale,a te insmlaprea departe
,,simte",pe roqi cei de pe plaj;. Vom vedeain acestcapitol ele ar insemna ci nu impirtigeqti aceasti convingere qi
citeva dintre acestecomportamentesi coduri comportamen- in
eci ci le priveqti p" asc,tns,in cu totul alt fel;-a te-a-seza
tale,exercitandu-seF;inlft
ea;A;riit;;iliffi .dfiil-rilorta- nediatalbr apropiere probeazi, in mod paradoxal, banali-
ciidce respecrd
legeaoculti a siniloi goi. rreasi legitimitalea teorie,
sdhiloreoi. N{indru de aceasta
erry,sinfuratic iqi
gi.elegant, plaseazideciprosopul{oarte
)roapede preptunledezgoltte.l',steexactg,eluld,9srtuaqre
Alegerealocului rreo detattjeiza celmai mult pe Corinne: ,,Un individ care
Alegerea unui loc penrrua te lungipenisipnu estelisata complet singur,pe calede a se bronza,;i carevine si intre
- , sufietul tai numai fiindca e$ti cu sinii goi, te calcd pe
la voia intimplerii, mai alesdac; buitul urmiazi,si fie dez-
golit. Preferinqele
;i obi;nuinqele
imping citre anumitezone; rvi !" F-148.
dar o datdacolo,modulde popularipieexistent esrecelcare Atracqia este secundari; contrariul ei este cel care actio-
determinio agezare maiprecisi.Anumiteelemente joaci si mai mult: repulsia, mai cu seamaPentm cele care

102 1 03
practice sinii goi. inainre de a decide locul expunerii, ele ob Itat ci aceastiproximitateintensifici qi diversifici P:T-
servi dacdfactorii cei mai descurajanqi nu sunr cumva prirr iil. (.itot.tri, i;lduri), bogigiesenzitiviincompatibila
apropiere:grupurile masculinede tineri, barbaqiisinguri (cu drt rittt.. sinilor goi, careftet.tpun. o subtilereglarela
atit mai mult cu cit sunt in virstd), persoanelecu privirel tan[i, doarprin privire'Atunct,temetlepir*tt: lliLi l:i:
insistenti, familiile cu copii. Vanessa eviti si se instaleze r ore"rrit"i si vini la oreleceleimai scizuteaglomeraqii)
,,aliruri de baieqisau de chestiide-astea"F-68, iar DaniElc iqi icoperi bustul.Pot.deasemenea sd-aleaBi tP":"b.17
aproapede ,,cinevacare se uiti" F-92. Dar acestexamennu rte de mulqime, un pic mai retrase. Dar Aude F-118,
poate fi ficut decit pe ascuns;nu dureazi decit citeva se- observatoare, ,a-"rc"t ci exact acolo sunt mai ,,lave-
cunde, citeva minute cel mult, dincolo de linia pagilor carc e" si mai expuse, " indeosebi privirilor trecitorilor care
pare si desemnezeea insfui un spaqiuprecis, ;i iu un joc dc si iie mai puqip influenqati da ideologia banalizatoare a
priviri redus Ia minimum; trebuie si se-creezeiluzia ci nu ilor goi. Cittes {ace aceeagi remarci: ,,Femeile :are :e
alegi cu adevirat, gi mai alesci nu-qi alegi vecinii, ci te mul- ze ii locuri mai retrasetocmaiele sunt descoperitepri-
qumegtidoar si descoperispagiulliber. Aga alegereasepoarc ilor imediat"B-86. Esteposibila9i o alti apdrare:co.n-
dovedi a fi proasti sau poate si devini astfel-ulterioi, ci-ci idareateritoriuluipersonal.Imediatdupi sosireape pla-
sosirile Ei plicdrile f;re oprire schimba mereu anturajul. in acestspatlu estemarcatprin citeva obiecte:Prosoape'
toiul dupi-amiezii, de exemplu, sosegtegrosul familiilor cu rii. umbreiede soare,iucarli (Urbain' 199a)qi.prinaran-
copii,careprovoacastringereaprosopului Daniblei: ,,in spe- eanisipului(netezirea;i batitorirea,moviliqele)'Aceste
cial duminica, atunci chiar ci nu mai suporr" F-97. Katia ,"r. formeazaun fel debaza;plecindde la easc
zice ca ea nu acordi prea multi atenqievecinilor. Dar ,,daci -it.ti"le
:ianEeaziprocesulesenqial : elaborareabarierelor,simbo-
un grup de patru sau cinci biieqi se instaleazdalituri, nu mai caredefinesc intregul teritoriu personal(Gullestad,1992),
e acelaqilucru" F-96: in cazul in care simte priviri necon- r ce EdwardHall nume$te ,,micasferi protectoaresau
forme cu codul plajei,ea nu ezitasi-gi schimbelocul. O ase. ';-1lllt, p. 150). Pentru St6phanie, ac-eastisferaeste
menea hotarire este totusi rari, fiindci e dovada unui eqec ,dt.ritalainceput din micul cinematograf interior.:ia for-
usturitor al spiritului de toleranqi balneari, di care se do- . orin fortavisuiui.,,iqi refaci lumea ta, trdiqti un Picintr-o
regteimpregnat fiecareindivid: o dati locul ales,persoana ii d" .ririd" F-41; e suficient si inchizi ochii 9i frontiera
estecondamnati de ideile salegeneroasela o relativi capti- itoriului se inchide. Ea adaugi o precizate importanti:
vitate, ingreunatd de toropeala iegetativd care transfotn l in ar.pozigiaalungiti elibereazi visul ;i.construieqtein ace-
efort herculeanpini gi ceamai mici mutare. Femeiacare sra r trmp o protecqremai.solidi, in special .-""d.,t?ti cu.bus-
cu sinii goi este deci redusi la dezbrdcareasau imbricarea ieol,^,,Aruttcicind staiintinsi, chiardaci ceilalqiprivesc,
sutienului de baie, in funcqiede miscareapopulaqiei. ,,Daca isiaun soideintimitate."Christelleestedeaceeaqi pSrere:
bag de seamaci cinevami privegteprea insistent,imi trag lunqiti in colpl tdu, nu e acelagilucru, e parcelata" F-8'
costumulpe sini" F -171. Sauselimiteazi si selungeascipe bine acestecuvinte doar aparentbanale:faptul
u ul L4. "r.rilte-
, a fi alungiteigi creeazasenzaqiade parceldg.ttonlliPIi:
eastipozilie teritoriul se schimbi profund,pornind drn
t.riot, faraindoiali mai mult decii ar Putea-ofacemar-
Izolarea
reavizibili din exterior.,,O datacete ridici,nu mai eptiin
Dificultigilede coabitaresporescpe misuri ce afiuenta teriorulaceluicocon,te afli nemiilocitcu ceilalqi;din mo-
creste,cici distanqa
inrrecorpuriscade.
EdwardHall ( 1971) rul in carete-airidicat,situaqiadevinediferiti" F-41' Pe
104 105
plaji, sfera celei mai mari intimitiqi se aplatizeazi"in contact
cu nisipul. Cu atit mai mult daci egti cu sinii goi. Pentru c,t
dorinqade intimitate esteatunci mai mare. $i pentru ci, fizic
vorbind, sinii sunt mai pugin vizibili, ei in;igi aplatizati,
foarte pugin mobili. Dimpotrivd., asezati.sau ridicati, ei ca-
pdti volum, miscare,eventualse lasi. Pentru motive feluritc,
toate acestelucruri atrag privirile.
Corpul tntins
Codulsinilorgoi sedefinegte
printr-unschimbperma-
nent intre senzagiileintime ale practicantelorsi controlul pc
care il efectueazi plaja. In ceea ce priveEte corpul alungit,
acestschimb intre interior ;i exterior estecu deosebirear-
monios: cele care stau cu sinii goi se simt bine in aceasti
poziqie,iar cei Ei cele care privesc consideri ci aqae binc.
Realitateape care oricine e capabil s-o observezilnic estc
atit de complexi incit suntem siliti s-o schematizimca s-o
pricepem. Nu oricum: sub o formi dihotomici (Bozon,
1991), singurul mod de a defini un ghid pentru acqiune:
existi alb gi negru, bine gi rdu, normal qi anormal.Sinii goi
pun o problemi greu de rezolvat: cum si explici ci. ei sunt
un obiect erotic in alte locuri si (teoretic) ne-erotiCpe plaja?
Problemi mult prea dificild in contextul balnearin caredo-
rinqa de bazi este tocmai aceeade a nu gindi prea mult.
Singurasoluqieestesi adopgitactica qapuluiispdqitorsau cea
a fixirii asupra limitelor, dihotomizareatorlati, decuparea
maniheisti a realidqii.Astfel, priviti din interior ;i totodati
din exterior, pozigiaalungiti are tendingade a deveni nor-
mala qi legitimi, iar poziqia in picioare criticabih si anor-
mali.. ,,Intinsape nisip, mai merge,dar e sigur ci dacl cineva
incepe si se plimbe cu pieptul gol, asta devine pu[in..."
F-52;,,Culcata, de acord,dar din momenrulin carete ridici
pentru a te juca sau a intra in api cred ci trebuie si porqi un
costum de baie normal" F-185. Evidenqaopoziqiei nete
dintre poziqiaculcatgi ceain picioarese impune cu atat mai
mult cu cdt conditiile concretese schimbi intr-adevdrde la
o poziqiela alta. Ridicareain picioarete facesi iegidin bula
106
toare, citeva priviri sunt deja mai mult atraseEi per-
priviriloi indiscrete.asuprata devine mai.ascuqiti.
ti, d^aciintervineo plimbari(de exemplupini la qirmul
ii, ca si faci o baie),iegireadin teritoriudevinemai evi-
pozilia verticali cregteunghiul de vederea plajei,
I obligi la incruciqarea cu tot soiul.degrupuri-n9:u-
t., interzice imobilitatea discreti a sinilor.
-i"g."r."
I egtiaiungiti nu se vede atit de tare caatunciclnd stai
picioare"F-i831 ,,Se vede mairnult, persoana carest; in
F- 186.Observ'ati,de ase-
:loareestemarugorobservatd"
,, cu mai puqini neutralitate, interesulcuriosului fiind
4ional cu-raritatea practicii.,,Dacd rimin alungite' n-o
ca si fie privite, dai dacese plimba de colo-colo este
redeci qtiuprivirileb*baqiloragintite asuPraIo{ F -27.
gtie ci pii.'itea devine mai intensi gi focalizati. $i
repedebanuiegte:intengiade a atrage.privygalY Poate
indusi decit de motivaqiicarescapi cadruluilegitim' ,,A
ridica in picioareinseamnaexhibitionism"F-182. Se
i decipiiviri binuitoare(in specialfeminine)privirilor
;ate(in specialmasculine). Femeiacu sinii goi,o datl
ita din ,,cocbnul"aplattzat,simteimediat,in poziqia.Ygr-
ali, presiunea drfuie a tuturor ?::t:...q*":lt. {a19et]in1
ncercat:s-a srmpt rmediat ,,goa\d"F-149. Daci voinqaqi
ranqasunt fragile, strimtorarea qi jena nu.vor intirzia sa
gesturilemai*puqinsuple,atrigind qi mai mult privirile,
llse atunci de'femeie dtept critici: acoperireabustului
ine imperativd. Jessica a furnizato explicaliernaiorigi-
i in legituri cu faprul ci se simteobligati si seimbrace,
nci cind se ridici tn picioare: ,,Fac asta Pentnr ci sunt
;uroasi" F-16.Frazicare ne-arputeasmulgeun z6mbet,
i=otuqiJessican-a fost singura care ne-a dat un asemenea
tpr-rnr.b.ice f,razAr,epeta{ rnti multe persoai: q:ft
{. vintu-
engie,s-o studiemdeii mai de-aproape'Dincauza
i gi.aproximitiqiiapeisePercePe intr-adeviro diminuare
c;lduiii atuncicind te ridici 9i te indrepgisPremare;Per-
:ptie accentuatide iegireadin coconulprotector.9t, qn
x obignuitconstiin a punecevaPetine cind qi-efrig. in
ial femeile,caresunt obignuitecu acestgestPentruPar-
107
tea superioarda corpului (jachetnsau vesti pusi pe umeri,
apoi strinsd pe piept, umeri strin;i cind senzaqiade frig sc
accentueaza). Explicaqiapare deci simpli, logici Ei suficien-
ti in cazul Jessicdi.Putin ii pasi ci inconsistentasuprafal,l
textild produce prea puqin confort caloric (mai ales dacac
vorba despreun costum de baie din doui piese),sau costu-
mul de baie ud re[ine frigul mai mult timp. Conteazi doar
sigurangagestului reflex, inscris perfect in jocul interactiu-
nilor. Senzagiaoportuni de frig. rispunde. diniuntru presi-
unii exterioarea privirilor; reimbrd"carea devine necesari.
Plaja nu interzice sinii goi in poziqie verticali (de altfel,
plaja nu interzice nimic: ea sfituiegte fdri si spuni nimic),
Femeile,nu rareori numeroase,nu eziti si incalce codul ta-
cit. Dar nu o fac totugi la intimplare: se infiltreazi,in zonelc
legitimititii tolerate datoriti respectului fati de un anumit
numir de criterii: un fel de derogiri de la legea generali,
Prima indulgengi se datoreazi unei justificiri a acgiunii,
Plimbarea fare nici un scop nu inseamni decit doringa de a
te arita; aspectul criticabil al expunerii nu se mentine si
atunci clnd'te deplasezicu un anumit scop. in special daci
migcareanu este premeditati: si. te ridici ca si recuperezi
umbrela de soare pe care a luat-o vintul sau mingea arun-
cati.de un copil este cevaa.dmisfiri probleme. Si rimii cu
sinii goi, in vreme ce te indrepqi spre qdrmul mirii ca si faci
o baie,corespundede asemenea acestuitip de derogare,insa
la un nivel mai coborit. Pentru a forqa acceptarea,se cuvine
ca distanqape care o ai de parcurs pini la api si nu fie prea
mare. Datoriti acestui motiv, multe femei se instaleazi
chiar la buza apei, pentru a scurta drumul Eipentru ci tole-
ranqa cre$te in apropierea valurilor. Irbne este impotriva
sinilor goi atunci cind femeia std in picioare, ,,in atari de
cazul in care mareaestefoarte aproape" F-182. Este de do-
rit, deopotrivi, ca mersul si nu treneze, iar stilul adoptat
(privirea aplecati sau fixind marea) si facd dovada ci femeia
nu-si propune si se expuni. Rachel a procedat in etape. A
inceput.printr-o simpli descheierea sutienuluiin fa1d.A.poi
a experimentatscurte expuneri la soare,cind ,,simqea"cd
toate condiqiilesunt favorabile: ,,Te intorci un pic si iar te
108
i pe burti" F-179. Dupi ce gi-a inmulqitprogresiv
secvente cu fagain sus,a fecutun pasimponantinainte:
apoi,puqincite puqin,intri in mareata,si te intorci firi
ricpe tine, am_inceput, astae!" Juri ci ea n-o-si meargi
i departe,ci e de neconceput perspectivauneiplimberi cu
ii goi (traseulei e foartedirect): ,,A, nu ! Nu m-aqsimqi
A douaindulgenqiemani din strilucireafrumPseqii, care
locdihterdicqiilein funcqiede intensitateaei. ,,In general,
e carenu au sAnif-rumoginu seexpun,nu risci si seridice
picioare" F-79. in fine, a treia rezultl,din dezinvolturi"
a.
graqiagesturilor.,,Celecaresunt desdnsecind stau cu
ii goi se remarci foartebine,au !!n9t4 astasepoate.ve-
in comparagie cu celecarestauciispatepe prosopullor"
4. in acist caz,paradoxule urmitorul: poziqiaverticali
mi mai multi destindere pentru a obgine o derogare.
o dati ce aceasti dezinvolturi a fost dobinditi (sau
rulatd),doar faptul de-afi ajunssi-qi ariqi sinii stind in
ioarete claseazd, intr-o,categoriesuperioaria dezinvol-
femeileingepenite
ii; in acelagitimp, sunt descalificate in
ia orizontald, chiar daci ingiduinga pentru sAnii goi
u9i in pozigieverticali este,de reguli, limitati. ,,Ceacare
I asta pe prosopul ei vrea si se elibereze, dar nu este cu
irgire o femeie eliberati; aceeacare se plimbl in voie
sAnii goi, 5i se vede ci e complet relaxati, esteintr-adevar
" B-45. Aceasti risturnare nesperati se realizeazd
rEigreu: totul sejoaci in celemai mici detaliiale expre-
qi migcirilor corpului.Plajaestela pindi, eaa$teapticu
ibdaretoateincidentele gi incilcdrilederogirilor(cu atit
i vizibile cu cit presiuneape careo exercitaimpinge la
confort),inclinind si tigiduiasci pretenqiileabuziveale
involrurii gi ridicirii pe verticali a corpurilor. ,,Seridici
icioarefiindci dorescsi fie mailibere,dar sesimteci nu
ie si le priveEtiprea mult, se vor dezinvoltedar, de
suferi de o anumiti timiditate" B-31.
Femeilecarepracticijocuri sausporturicu sinii goi pun
alti problemi.Ele intri in cadrulceleidintii derogiri: re-
o activitate.Dar, oare, nu este aleasdaceastdactivi-
109
tate exact pentru a se expune ? $i, circumstanqi agravant,i
sportul este total antinomic cu fixitatea,care constituieurr
aiticol esentialal codului sinilor goi. Deci tendinqaestc,r
priori rezervatagi analiza celorlalte doui criterii de derog,r
re e cu deosebirescrupuloasi: morfologia, vArstagi graqr,r
gesturilor trebuie si fie ireprogabile.Aceasti exigengi rlc
perfecliune sfirgegteintr-o consecingdnea$teptati:stipi
nirea tehnicii sportive trebuie si fie gi ea perfectdpentru ,l
putea pretinde un clasamentde virf. Edith este inci gocat,t
de sceni: o femeieindrdznind si-gi aratesinii goi in timp cc
ficea surfing pentru prima oari: ,,Cidea totrimpul, sinii i
se migcau in toate direcqiile,nu era deloc frumos" F-174
,,Un caz precis:cineva carejoacavolei, care nu $tie si joacc
gi care joaci totugi, cu sinii goi ;i intr-o qinutd sumari, estc
semnificativ,nu-i aqa?'F-28. Subinqeles:astainseamni cd
o face pentru alte ratiuni decit cele sportive. Derogarea nu
poate fi acordati daci n-ai dat dovada ci egti o adevirati
sportivi. Claudine subliniazi: exerciqiulsportiv cu sinii goi
esteposibil, cu condiqiaca femeia si fie ,,foartemusculoasa"
F-65. VanessaF-68 mai precizeazd.:musculoasi qi totodat,t
filiformi, autorizareamiqcirilor fiind propo4ionali cu sub-
girimea. Corinne este impotriva tuturor acestor restricqii5i
contra rigiditatii categorisirilor dihotomice ,,de acord cu
asta,contra celeilalte"F-148, nrpere firi temei a vieqiiirr
doui: daci eqti liber in corpul teu, pentru ce si fii liber cind
stai culcat qi nu atunci cind stai in picioare? ,,Ceeace mi-c
greu sdinqelegesteurmatorul fapt: fac plaji cu sinii goi cul-
cata Qi de indati ce mi ridic si merg in api, md imbrac
Agtia-s oameni lipsili de armonie in !andu?i.i' Corinne s,
doregtein armonie cu ea insigi, la corp ;i la minte: ea refuzi
si indure presiuneaplajei gi merge si faci baie in mare fir{
a-si mai acoperi busrul.Firi s-o gtie,totupi, aceastiaparen-
ti revoltate nu violeazi legea sinilor goi. Ea cumuleaz,t
chiar cele trei criterii ale derogdrii: are un obiectiv al acqiu-
nii, estetiniri si trumoasi, iar gesturilesalenu relevi nici o
stinieneali.
110
ilitatea
Plajaesteacelloc unde corpul se lasi cuprinsde toro-
vegetative,receptaculpasiv al senzaqiilorplicute: imo-
tea participi la fundamentele eticii locului. In acest
corporalfix, practicasinilor goi adaugiun nivel in
iditate, pentm alte motive. Corpul gi revirsirile sale au
t intotdiauna motive de frici pentru civilizatori. in cul-
cregtindmedievali, gesticulerilenecontrolate nu dau
decit la dispregsi neincredere: corpul trebuiesi se
iplinezeprin invagarea mi;cirilor supuse;i modeste
itt, 1990).Sinii, indeosebi,nu trebuie si se agite: este
dorit si fie ideal de mici si bine strdnsi,dacanu sunt tari
la naruri (Bologne, 1986). Romanii deja infierau legi-
rile pectorale,mdrci ale animalitdgiisi barbariei.In epoca
tri, ceade-a doua fazd,aprocesuluide civilizarenu reu-
si elimine acestinterdict cu riddcini istoriceprofunde.
vadi, eqeculcampanieipublicitare veselepentru sutiene
m (Fontanel,teOZl: sinul trebuiesI rimind stabil qi
iqtit.in timp cesearatadin cein ce mai gol,pe afigegi pe
ane,estede dorit (cind nu e pus in scendintr-un context
tic) sd rdmini impregnatde reqinere,chiardaci nu este
qinut.In specialpe plaja,unde imperativulbanalizirii
: sdnu atragdin mod exageratprivirile. De altfel,estecu
I remarcabilci in orice situaqiein care corpul celuilalt
.preaaProaPesau teze$tePrea mare emoqle,ln vreme ce
rmstanqeleimpun rezerve, imobilitatea gi inqepeneala
instrumenteleprivilegiateale apirdrii. Astfel, in me-
la orelede virf, pasageriiinghesuiliunii intr-alqiiin
ii uneori foarte intime si careincearci (cu o bunivoin-
inegala)saseconvingdde teoria banalitiqiicontactului,se
pci cit mai puqin gi igi contracti mugchii (Hall, 1971).
Secuvine, deci,^pecit posibil, ca sinul gol si rimini in-
poziqiefixi. ,,intinsi,merge,nu mi miqc"F-6, Imobi-
tea totaldfiind un model imposibil de atins,migc;rile tre-
e si fie controlate, redusela esenqial,lente pentru a nu
legdniri, totusi nu prea lente,ca si nu dea loc unor
Un gest,ca acelaal etaleriicremei
erpretarisenzualiste.
lll
 solarepe sini (din ce in ce mai frecvent,datoriti coryrien i lucru pentru sinii mici, ace$tiase qin mai fic;i." in
tizirii riscurilor cutanare)este greu de pus la punct. Majcr igiecu sinii mari, cei ce aduni impotriva lor toate in-
ritateanormativi. a plajei, recunoscind cd procedeul n-a fosr sinii mici impart plaja in doui.
ile qi intoleranqele,
incd socialmenteintegrat, are tendinla de a intoarce ugor ii suntgatasI le ingiduieorice,in virtuteavizibilititii si r
privirea. intoarcerea pii"irii nu vizeazi alte abareriba, dim- Uitlieiillorreduse. hltii runt depirereci perfectalor co- |
potrivl, nu ezitd sa le qintuiasci pe contravenientelecarein- rondengicu regulilejocului nu estesuficienti Eici sinii
cearci si se ascundi in spatelemiqcirilor aurorizate. Astfel, i trebuiesi mai respectegi criteriile esteticein vigoare.
Aude F-118 a remarcat o femeie care se suceamai mulr nelen-au nici o jeni si practicesinii goi, cind, de fapt,
decit era necesar,profitind de schimbareatolerati a poziqici au sini" F-168.
ca si multiplice clitin;rile sinilor qi si arragi atenqia.(Audc
precizeazi ci micile ocheadelansatede aceastafemeie penrnl
a verifica dacaa fosr remarcati confirmn binuielile ei.; Cat
despre p ozilia in p icioare,ea concentreazat oatereprosuri lc,
cici agitaqiapectorali ii este consubsrangial prop-rie.,,Celc
careseplimba a;a, iqi plimbn de fapt sinii" F-62. in agami-
suri incit te intrebi daci nu tocmai aceasrimiqcaremamara
fixeaza critica asupra poziliei verticale, mai Cuiind'-d'ecit
pozi\ia insiqi. In general, denuntareamiEcirii este asociati
ridicirii in picioare. ,,LJnelese ridici, se fiqiie: acesteasunr
celecarevor si fie remarcate,sesimte" F -4;,,Pogi si te ridi-
ci, dar far[, se exagereziprea mult poziqiile, migcirile" F-4,
In fine, critica ajunge gi la criteriile morfologice: orice sin
moale, cazut sau prea mare este mult mai susceptibil'dea fi
remarcat,datoriti migcirilor sale.Constringereala imobili-
tate estedeci direct proporqionali cu elasticitateamamari.
Corinne se revolta impotriva ruturor interdicgiilor, ea.estc
pentlu libertateatotali a ruturor sinilor goi, in roatepozi-
giile.in afarasinilo r pre^mari, ,,carear tre6ui g fie imobili"
F-148. Cum spune Philippe, ,,Torul depinde de bust"
B-89. El are criterii precise: ,,Dacde un sin pietros, in for-
mi de pari, poate fi tonic, merge." Dimporrivl (sustinut de
majoritateaticuti), el denunqiobiqnuitul qapispdgitor:sinii
mari. ,,Cind o femeie cu pieptul abundent incepe si qi-l
legene,nu-i sti bine."
{avie.r reia aceeaEi.analiza,intr-un.re-
gistru aparentcomic: ,,Eu zic aqa,daci cinevacarealeargigi
are o perechede sini mari sau sini ca o minu;a de baie, c
comic si vezi o femeiecu sini apamari, sunt oribili' B-59.
El are totuqi o rezervd.,in toati aceasti critici: ,,Nu spun
l12 t -Trupuri de femei - priviride barbati
 ui si exactla astase reierapersoanele caresPunci nu o
CAPITOLUL IV cu atenqie,le mulqumesc si laseprivirea
, .i" ,,., observi
peisaj.in spatele acestei detaqiriapa"jl*;
Moduri de a fi dezbrdcat, rluteasci peste
iat recolta estebogati'
liul ...olt."* totugi "9i"4
fel de a privi ".l ",
i pe plaja,vezi tot ceeace se Petrece in jur, astae.sigur"
6e-I5.;; a trdi cu adeviratintr-un peisaj,trebyie sd.te
pregnezide el, si-i yprTizgomotele, mirosurile'culo--
,fo"rrrr.l.,miqcarile.Plecindde la aceastifuncqiedebaza,
iul facemai mult, mult mai mult, oricear sPunecei care
rind sauchiar cred ci nu privesc;sPectacolul atrageire-
ribil. Coralie F-115 este dintre celecare ne-au declarat ci
iesniciodati din bula lor. Citeva minute mai tirziu, eane
vestestetotusi, in detaliu, o sceni ciudati: o femeie care
punea sutien.ti itt faqd,dar il scoteala spate.Cea mai mici
lte;;e; i" comportamentele admisesaude la morfologi-
miilocii aeatiintr-adevir oricit de puterniciar
privirea,
A vedea sau a nw vedeai . ori.,q" deanuPii'i.9'iT:,r:T 1.^i?13'-1i':
peisoa.'ei
asideclangeazi,in general,o judecati categorici P19
.
1-rind eEti lungiti pe plaje, citeqti,dormi, som- contra: ,,Cind priiegti, judeci, nu poqi si nu iudeci"
,,\,*rnolezi, esti retrasd in lumea ta, e;ti complet 29. Suntem deparle de privirea detapati.
singuri, disculi un pic cu doui sau trei amice, igi refaci lu- Unde si cauqi adevirul intre cei care sPun ci nu vid
mea ta, intr-un fel re afli intr-o buli de cristal" F-41; ,,Eqti nicsi cei caremlrturisescci privesc? Bizir, insi el seafli
acolo ca si te bronzezi, si-ti fie cald, si-ti fie bine, s/ nu te amindoui pnrgile.Caci prictica balneari se caracteri-
ginde;d la mare lucru, doar la mici prostii" F-172. Plaja este, zd printr-un du-te-uino pit-anent intre toropeale, reve-
in parte, aceasti plutire in semi-congtient,acestdu-te-vino intirioari, pldcereapeisajuluigi participar.l l" tl-tf:"Tl;
intre reverii qi dulci senzaqiiale corpului: ceilaiqinu sunt
rirs.rta clipire e de-ajuns'pentrua trecede la una la alta'
decit un peisaj,un zgomot dc fond fere existenqdreali. Nu (Gratmeyer,Joseph,
,.ri,,1o. pr.t.rrg.i'gi al-absenqei"
eqtiacolo pentru ei, ci doar pentm tine, fie ci ai sinii goi, fic )7e) "i in spaqiul.publi:lyl':.lll;ll'r:r
ci nu: ,,Nu-i privegtepe ceilalgi,ci doar pe tine" F-179;
eitetipic *-
ceie mai^reugite:nu existi alt loc in care
,,Torul e pentru tine, eEti pe plaje, plaja iqi aparline, nici
ce se
ce oferdpublie
gar-"tif.ttitile
seotera privirilor 5a
P uD ttc P rl vrrl ror
si fie
l l c aLaL de
atit Ll P rrY dLt in
s privat, rrr vcare
4r!
ci-1i pasi de ceilalti" F-1C0. Indiferenqi care se manifesti publicului, fatd a se oferi'
ivanrl seseoflre atif de intens
printr-un refuz de ase arita;i de a privi: ,,Eu una nu pri- la spec-
vesc,stauin coiqulmeu, linigtita"'F-691;,,A,nu mi preocupi, uiditateatreceriide la lumeapropriela participarea
lolul apar"nqelor esteuna dintri phcerile subtile alepla-
nu mi preocupi deloc, nici ci-mi pasi, nu md uit dabi ei se
i, care.^..;t. prin ambiguitatea frecventi a situagiilor' nenu-
uitl, nu le dau atenlie" F-114.
ir.t.l. inierfudiiin caieimagineacaprurati este introdusi
ln parte astaesteplaja, in eeeace privegtevisurile gi de-
claraqiilede principiu. Ochiul are alti pdrere.Caci esteficut ,J.rtit in micul cinematJgrafpersonal:aici, senzalia
pentru a vedeasi, cu excepqiacazului cind pleoapail acope- i priviri zibovind asuPrata di o alti dimensiurte^som-
ri, e imposibil sd nu vada. Desigur, existi mii de [eluri de a lui-^St6phaniea gisit cuvi.ntulpotrivit: ease afli ,,intr-o
tt,l
I l.f
115
 bulede cristal"F-41. in bula ei, ,,cudesdvirgire singur,r,, gtiaunde si se ascundi'; f!, imprejur, presiuneaprivr-
unde ,,iti refacilumeata"; daro bula de cristal,r""rJr*,,1
a scazuto vreme.Mai mult deiAt cuvintul, extremde
ti, in careeapoaredupi plac si vadi gi si fie vazuta.
ipoteza rostirii unui cuvint este cea care ioaci, de tapt,
rol important. Isabellepractice sinii goi fira se-9ipuna
-gocheazi,
A nu spunenimic eberi.Ceci, ,daci asta perioanelegocatevor
i si mi-o spuni" F-135. A venit pini acum cineva?
Nadia povesre$re:
hotirise ci o sd faci putindplaii oc , niciodatii' Muriel, cu sinii goi intl-un parc,pindegte
malulSenii,imbricatiintr-un.orru,nJJ 6#':i;"i.il rile dezaprobatoare gi se teme ci intr-o buni zi cinevao
piese,foarte corect" F-62. Un grup de barbaqi;;;; r;;;; deschida gura. Asta nu s-a intimplat inci gi, garangie
p_e podul de deasupra a inceputlse'sebinocleze, g n"i.., tremi, ,,paznicul nu zice nimic" F-70.
sa-comenteze", ceeace a determinat-o,,sa-sistringi baga. Limba sedezleagd puginin interiorul grupurilor.Totugi,
jul',. Acestrip de avenrurie de neconc"f.,,p" pt"ialiii"j., i aici, intre amiJi, in familie, intre birbit 9i soqie,nu-i
acorototeranqa,e mare;Srpentruci esenqialul schimburilor si vorbesti. Claudine a inceput si faci plaji cu sinii
se consumi in liniste,mai alesin ceeace priveEtesinii goi. i, in prezenqa familiei soqului ei: surprizaa Provocatun
Deqi plaja pare zgomoroasicind-. p"p,if"ie,'rir;*i*13 ,; ; in micul grup, ochi miriti gi buzelipite. Totugi,Putincate
rasetele nu rrebuiesi in;ele: se limiteazi la srupurilemici in, privirJa iumnatelor ei s-a schimbat, la fel ci;i ideile,
sauconstituieun mod de.asearita in publicicomunicarea, to"^t"astea fari nici un cuvint: in tdcerea deveniti con-
insi, trecefoartepuginprin cuvint, ,p-rp. totul sep.rr.., gi
ala ele s-au ardtat, la rindul lor, cu sinii goi. n.1m
dln prtvrn. Iicerea interactiunilordevine mai intbnsdin "Ey
Ei niciodati vreo reflecqie despre asta" F-55. Apoi Claudine
jurul sinilor goi.Angelinaa simqitde mai multe rit si se opreasci, in timp ce cumnatele ei continuau.
el o puternici dezaprobare, dar niciodati nu s_a"rii";"rri
,ostit ,rn n nou feri comentarii. Existd un context in care se vor-
singur cuvint, ,,doarpriviri'. F-81. Seintdmpli a. te, totu;i, mai mult: in interiorul grupurilor (mai ales
:1, .r^.si se spuni ceva,in ciudap-rofundelor ""rr.- dc
iivergenqe d nu cuprind practicanteale sinilor goi), despre.sinii
ldersl comportamente. Poatesi fie un cuvint uagiuzit dc uti in exierior.-Subo formi critici: ,,Existibunici care
departesau intr-un mod ocolit, ironic. Gisble, rinesc, dar o fac in grupul gi in coltul lor" B-86- Sau,
.p.ronunqar
carese considerdea insigi ,,cu adeviratrotundi.,. a aiuns. tecindu-se cu risul qicu-gluma: ,,Citeodati astane face
dupi.cum ne amintim,si'se eliberezede pr.i"J..aiip;;;;: ridem un pic, e cambizar,pentruci ne spunem:ar fi mai
murile_dinSud, datoriti exernpluluialtor persoanerorun_ le si-i ascindem.Fiindcnli femeilecareseapleaci,sinii
joare.Zruaaceeaera.sipunecapetexperien'1ei ,il., ,O, privilesc" F-66. Un ris scriEnit,dincolode carepercepi
auzito dati o reflecqie rostiti cu uoceiare,carenu mi-aoli_ ^- iaprobatea:,,Criticim dar,de fapt,batemcimpii" F-133.
cut! Era in Crera, cinevaspunea:ei bine, franceziiJunt ttodE d. expresiecare-1ipermiie si ascunzifaptul ci ai
foaStebine.hriniqi".F-67.cuvintele suntatit a. pi.ttiLi.,
incit atuncicind izbucnesc, efectelelor suntirnens!.My[;;
igi amintegtede o femeie.,,foarregrasi. F- 156cu sarii
carese.af",lapisc.inig.idevenise ili
Jbiectulruturorp;Uri't.i,
in specialaleunui birbat careo privea,,casi cum^n_rr.*ri
fi vizut niciodatdagaceva;eagi-ad"t s."*" imediat,,.Esie
suficientio scurti.remarcd:,,Eir-ado*dit celmai ta e riu", sedefineqteun cod de conduiti. Sinii criticaqinu
i;r";;;
116 l17
suntdecatun pretext:ei iqipermitsi comuniciin interiorul
grupului,cind nu e posibil s-o facidirect.

A simpi
fn momentul sosirii pe plaj;, modul de a rimine cu sinii
goi esteinteresantde analizat.O mici parte dintre femei ,r
fac imediat, fdre,a ezita.,,Nu-mi mai trece prin minte si-nri
pun parteade sus a costumului de baie,e cevaautomat,facc
parte din plaji" F-773;,,Nu mi gindesc la asra,e un lucru
lor vizute pentnr a oerlnl corlqurla 4LrtuY
automat si gata" F-70. Celelalte,cele mai numeroase,res- activitatecog-
:'4";; ;;e posibil si' realizezio asemenea
pecti un ristimp de larengi,cu ararmai lung cu cir condiqi- torpoare unde
d;;;;;;;;i* i. corporeitate cdzutd'in
ile nu le par propice gi obiceiul esrerecenr,iar dezinvoltun tT*111";
lortul intelecrualpare deplasat? Foarte stmplu:
fragila. La inceputul vacanrei, Claudine F-65 se simqen
foarte jenari din cauzl ci pieleaei era prea albe qi ii accen- ,i ..ttto"qteriiprin iorp. De^altfel,
tua nuditatea: citeodati ea a;repta apioape o ori. Astizi, ;;;. adtie Puqinl:.T1:1';':f[:.:':: ::"*i:?
imbricatl in stratul ei de bronz, iimane irnediat cu sinii goi, r;;i"; si Solange,nelau marturisit ci observi qi analizeazi
;;hl;;iila;ielalte, maioritatea, auincercat si ne
fer; si anrncenici o privire pe plaji, Degi pretinde ci nu sc
.1" ..'id"nqa deciziei' in corpul lor' "1plice
Pentru
uiti, Claudine trage totu;i cu cbada ochiului in jur, penrru "ri'-i""";
o verificareprealabili.Jodlleprocedeazdla fel. Ea nu igteap- -,vliirdwhistell,,,nat\rraade-varrrlurr*e*inr--o:d:aplalegati
ti: de indatd ce soseste,spune ea, ,,mi dezbracsi gati" io-rrrl.onr"*i"'tuF1r lti r' p. 297)' Pe plaii d.ominltg?-
tl;;;i,'Jnor9r"r." sensibila 9i senzagiileep.idermice; in
F-71. Dar numai dupi ce a controlar rapid cu pnivireacri
straturtle
,,toata lumea are sinii goi": chiar cind idlalul e si te porti J id""l,'"."st adevir trebuie si provini aici din
ca gi cum ai fi singur pe lunie, existi totdeaunaun minimunr *;i;;it;de alesineluiEisi se impunaprin el insuqi'
de examinarea plajei. Cele careaprofundeazdmai mult faza *"i fi nevoiesi fie discutat'Esteca 91cum corPular
"raqiunilelui, pe carera[iuneanu le cunoatte'
de analizi r...rnos. aceasti misuri de prevedere: ele incep
prin a privi. Agnbs numara sinii goi inlinte de a se hotari: il;ili; i'tr.betilo. rePetate,Laurencerimine canto-
e i" acestei interioare:"Ai sau n-ai
,,Mi uit in furul meu ca si aflu daci mai existi cineva care o "ula.nqa "uid.ttlt
face" F-87. S6verinesupravegheazimai ales privirile bAr- ;;i,;;itii.*"., dece"
'iiairitituti F-138; PecareDominique
goziti.g
baqilor, pntru a verifica daci au adoptat modul de a privi la extrem:,,Trebuie sefie natural'eun-o fac
care legitimeazdsinii goi: ,,Ei, da, mi uit, mai alesca sl-mi :cit tiindcanu mi maigindesc la asta"F. 190'Or'Domi-
i;;;;;;;;.ila g6idecat episodic (,,Nuesteun 9.b.i-
dau seamacine e pe-aici.Adici, pentru ci existdtotdeaunir
CHf;i. 'a"ii
faceea, a..i ca si
.", deci, aiungila
ajungi-laa nu
nu se maiganor
se-mal ln
sandii1
din diacarecascigura la oameni:aqacd mi uit bine" F- 183. ;b: Cum
ceil).
Solangestudiazi scrupulos plaja pentru a se adapta la con- ii-J ."*i schimblcomPort.amentil ? ,,Seleagide.context"'
textul ei: ,,Mi uit si vid daci existi persoanein monokini ;;;[ "*i ii-t bin. 9i am chetsastau cu sinii.goi"' Ea n-a
sau nu, vreau sa fac ce face toatd lumea: daci vid ci existi il; ;;i co'uinsa ci adatun raspuns sir.npl,u$.i :9,t-
sini goi pe plaje, rimin qi eu cu sinii goi, daci vid ci nu -ult, citevaeecunde,
i!rr. fsrrr$.in g-.14
s;a..ye_fgf telurtdtte-
trs"i.
existi deloc asaceva,atunci n-o fac nici eu" F-76. Fiecare ;i;;;"fi;ti; adeuirul'euidenqiiotal incorporatd legati

118 119
 {:: g 3grpryatism, observarea unui context qi*"s_enzagia int c= begtidespreasta).Esenqialul treceprin corp Eideclan-
.t.l-t_LCa qi ea,muhe femeiau imateiat niuilurilel-bbser- un anumit numarde indicatori, percepuqi sub formi
vareaplajeisi percepgiile r t:-:^--^^ -l ^:^:
intime.,,Depindein ce dispozitic rzatii interioare.Soarele -- -^ liniqtea
generos, plaiei, pro-
^-^
md af-lu,dacasunrlinfutiti,daci sunt-injur mulqioameni" iridicat de sinii goi,combinindu-se cu predispoziqiile
T-5.4;.,,infuncqiede cum e cazul,depindede impresiadc lson"l., determinisintimentul de destind-ere qi pofta de a
destindere pe carepot s-o capit, de ambiangi"F-32; ,,De- dezeoli.Cu cit relaxarea estemai mare' cu atat se dez-
pinde-,dacdte simgibine, daci e cald,daci nu e preamulti Iteitzia ci hotirirea provinedoar din profunzimea sine-
lume" F-124. Ambianqa, cildura,lumea:intr-un fel aluziv, un termen foarte des folosit pentnr a desemnaacest
citeva scurrereferiri s-auficut asupra:mediulfDDar oarci ,ir estedispozilia:
imanenteste
ir imanent dispozilia: ,,I)eprnde tn
dispoziqia.in
,,Depinde de dtspoztqta.
firi voie: s-ainsistatasupradispoiitieili?6inderii,'a lui sunt"F-60. Anchefatorulinsisti:ceascunde dispozigia
,,cind te simqibine".S-au-efecruit adevarateobservaqii,s-au linei ? Ea refl,ecteaziindelung, cu o certi bunivoinqi,
inregistrato seriede.criterii(densitatea populaqiei,propor- nu sisestenimic: ,,Nu, depindedoar de dispozitiamea"'
qiasdnilorgoi,atitudineavecinilor,intensititeasolareetc.), rpin?e..."lvlarieeziti un pic... ,Nu gtiu..' depindede
dar numaipenrrua fi imediatinfundateintr-o zoni de se- rJamea"F- 153.Succesul icestuitermenPentrua expri-
mi-con;tienqi,lesindsi operezeiluzia cunoa;teriiinterioare, ceeace e resimqitprovinedin faptul ci estesubtil am-
caracteristici.pentru contextelecorporeiste(Perrin,1985). uu si perfect adaptit la parcursulcunoagteriiprin inter-
P_upa ce a semnalat ca ,,astadepindt si de anturaj"F*124, diui corpului : diipozilii e tipic .personali,interio"ll;. i,t'
Maryse,in ciudaeforturilor ei, nu reu;e;tesi precizeze:e^ ;;;ti;';,r" ad,ititecepoaiefiinfluenqati de condiqiile
,,simte".Unelesemnaleazi, citevaelementede inalizi direc- o si practicsinii goi: de-
t*io"... ,,fn funcqiede situaqie,
ti a contextului;altele,implicatemai mult in procesulde le de dispoziqiamea" F-37 depindede dispoziqiamea,
cunoa$tere sensibili,cel al gtiinqeitransmiseprin corp, nu dispoziqia meadepindede situaqie.
sunt congtienteci observiplaja.Interviul luit lui Eric ;i
Florenceiesrerevelaror. Anchetatorulo intreabipdhlorence,
carerispunde fara ezitare:ea nu observi citusi de outin siimpiprivirea
plajaqi stl la soarecu sinii goi cind are chef.Eric o'.o.r-
PIaia reiuzi si priveasci rece' ea observapreficindu-se
traziceimediat:,,Nu-i adevirat! Nu-i adevirat! Am vazurcu
n-o face. in specialfemeile care-9iscot sutienul de.bare'
ochii mei ci o priveqtechiarde aproape*B-92. Surprinsi, rcareau n.lroi. saacumulezeo informagieanume;i apli-
Florenceisi menqine punctulde vederernu, eaa spusadeue- i[i-.Ji"r, li se interzicesi priveasciprea ele
insistent,
rul, nu seuitd delocinaintede a rimine cu sinii goi.Atunci ni:' inconiuritor. Nu cu nasul,.nu cu miinile,
Eric di exemplulaceleiaqi zile,in urmi cu o ori. Florence -.Ji"tcu urechile: ele simt cu ochii' $i ceeace.privesc
rte putin
aveao retinere:,,Iate uita,aicinu e nici micaro fati cu sinii fu.i5 penttu a-Eistabili diagnosticuleste,inainte de toate,
goi." $i el a trebuits-oin4emne:,,Fi-o ru, vei fi prima,o si uir.r i.lotl"lqi.'Femeiacu iinii goi.nustesinguri,.ease
dai exemplu."Deciziaa fost luati abiadupi mulierrarative i in centrulunui sistemde schimburivizualeunde,in
conjugalesi dupd studiul plajei..Florenie recunoasre, in teieanodineiocheadearuncatepeisaiului,fiecare.ilob-
sfirsit: asaeste,uitasepur qi simplu. ia f ...lnl"lt, chiarinvoluntar...Existioamenicarele v.a{,
Obs.ervarea plajei e sistemadld,citeodati chiar impor- i i ureasa le vadi, dar care le vid totuqi, obligatoriu"
tanti, dar numai o fracqiunemici a stiintei acumulateiece iO. 5i fiecareobservi cum este'la rindul siu, observat'
prin congtiinti(de undegi faptulci e greusd-qiamintegti qi itotdeaunaimpresia ci oameniite privescun pic" F-182'
t20 t2l
 Oare eqti priviti mai muh pentru.ci ai sinii goi? Aceast,r
estelntrebarea.tste cleclnecesarca temetasi cercetezeaceas-
ti privire. Ea nu are, ca gi acela care o observi, alt instru-
ment decit privirea. AEadar,femeia trebuie si giseasci mo-
dulde a ,,simqi",adici de a vedeafiri a privi. iispecial pri,r
percepqiile- vagi cu coada ochiului sau piin baleiajecircular.
ale.p-eisajului. mi uit la cinevacaie mi priveqte,dar il
"Nu
vid foarte bine" F-187.
Observarea difuzd permits definirea gestului adecvar:r
rimine sau nu cu sinii goi. in sensul diiuad*ii, cantitater
joaci un rol important. Privirile masculinepor s-o jenezepc
Annie, ,dar nu si daci sunr doar citeva'? F-37:Practiia
foarte minoritari, pozigia verticali sau morfologia generoa-
si atragasupraiol gr maximlm de priviri. ,,Cand eJti com-
plet singuri, altfel decit ceilalqi,lumea se uiti la tine:' F-65,
Dimpotrivi multiplicarea.sinilorgoi, chiar daci esteinso-
grti de multrphcareaprrvrnlor, diminueazdaceastepresiunc,
,,Existi totdeauna bnrbagicare au o privire ciudari, dar cum
nu sunt singura (cu sinii goi), ei privesc,de fapt, pe toara
lumea" F-70. Cantitateatrebuie si fie, totugi, combinati cu
continurul privirilor sau,mai exact,cu ideeape careceapri-
viti ;i-o face despreacesrconrinut. Femeia siguri de fru-
museqeaei gi care atragepriviri pe care le crede admirativc
nu este incitati si se imbrace. Situaqiainversi se producc
atunci cind o femeiese simte priviti critic, fiindc; s'ocotestc
ci pieptul ei n-aretiria cerurd.Saucind nu sesimrein larqul
ei pentru cd privirea unui berbat se abare de la codul
obiqnuit gi are aerul ci se inrereseazide nuditatea ei. ,,Cind
o privire este normald,nu mi jeneazd,dar cind am impresia
ci cinevanu are o privire normali, atunci astama derinjea-
za" F-84. Cantitateagi calitateaprivirilor trebuie, in fine,
asociatecu dezinvoltura.FlorencJ estela pindi fati de cea
mai mici presiune oculari: ,,Nu-mi place prea mult cind
sunt priviti, pentru ci te simti totugi prost" F-182. Cu
toata relaxareaei, sunt suficientc cirevi ocheadeca sd-si
acoperebustul. Dimpotrivi, Marion, fiind concentrati doar
asupraei inseqi destinsi, nu mai vede gi nu mai simte ci e
priviti, sustrigindu-se astf'elpresiunii. ,SAseuite cine vrea,
nu mi gindesc la asra,nu ii vid" F-28.
r22
Presiunea vizuali a plajei,percepereaei de citre femeiegi
iiiiea automatismuluiin ceeace privegte gestulimbrd-
ii sunt,deci,direct legatede criterii obiective:densitatea
dlor goi, calitateaprivirilor, forma busrului, gradul de
axarelFemeiinu-i-lipsesctotugi mijloacelede acgiune:
iile 9i voinqaei o pot ajuta si slebeasiliceasti strin-
r.Mai intii, respeciindcodul tacit: cu cit secuibireg_te
i mult in normegfrespectigesturileadmise,cu atatiqi di-
tteazavizibilitatea.,,Cendsunt cu sinii goi, mi lungesc
asdel nu atrag atentia celor care mi inconjoari" F-30_.Pe
mi (in acel du-te-vino permanent intre bula personali gi
:ctacolulplajei), dezvoltandu-qiaspectulegocentratal
irii balneire. ,,FireEte,existi priviri, dar faci asta doar
tine insiqi, de ceilalqinici^ci-qipasi" F-95. in fine,
J asupradezinvolturiigi convingindu-sede caracterul
I al piacticii:,,Celmai importantestesi faci lucrurile
mod nitural: daci sunt unii care te privesc, cu adt mai
l" F-100. Aceste procedee diverse permit respingerea
ivirilor, ca gi cum ele ar fi percepute de departe gi ar de-
ni mai pu(in presante.Priviiile rirnin in continuareacolo,
neia le .'ede, dar fo4a lor coercitivi scade' ,,Birbaqii
bservi enorm, chiar cind egti intinsd. Me prefac cd nu vid
imic, dorm, nu privescpersoanacaremi observi; astatre-
uie ficut" F-79. Daci femeiasecentreazi si maimult asu-
,ra ei insefi, iar conjunctura devine foarte favorabili, privi-
ile pot chiar si dea impresia ciau dispirut. :,"D: fyl.F^d:
nici nu-mi treceprin capca sunt priviti' F-170. Cind
alungiti,Jessicanu mai simtedelocprivirile, nu mai di
ntie mesaielor*pe care acestease consideri
r
cd le vehicu-
-^
za necontenit.In timp ce atunci cind sti in picioare,sen-
:ia esteimediati gi foarte fizica (ea este ceacare ne-a sPus
e friguroasi), cind sti culcati ,,nu-mi e_ste nici cald, nici
rig" F-16. Ochii plajei astfelqinuqila distanqi,se Poate
rr6duceo risturnari, femeiatrecind de la defensivila ofen-
ivi. Siguri de relaxareagi de adevirul ei, ea evalueazaatunci
'rivirili careincearci s-o iudecegi noteazi abaterilede con-
iFiti ale privitorilor. ,,Suntunii careau o privire-vicioasa,
dar astae numaitreabalor" F-5. Privireaneconiorminu
123
 mai creqte presiunea fiindcn a esre,la rindul ei, stigmati-
zati. Corinne merge gi mai departe in contra-atac, ,fVrer,,
si vid unde se uitd ei, nu mi fac cd nu se uiti la mine. m,i
apir privindu-i in ochi" F-148. Aceasti victorie a sinilor.
goi asupraochilor reprobatori saulubrici demonstreazitotusi
ci, in pofida a ceei ce gindesc anumire femei dezinvoltc,
privirea plajei, daci poaie fi respinsi, nu esreniciodati cu
adevarat- ignorati: mecanismulde observarea parametrilor
rimine in funcgiune, difuz si inconstient. S6verineesre ca-
tegorici: ,,Eu nu dau atenqie' F-183, dar, daci descoperi o
privire insistentd,,,nu trebuie si dureze prea mult'. Danillc
este dintre aceleacare se simt foarte degajatecu sinii goi,
neezitind si fie prima care se dezgolesie'gida tonul.b.
o.bicei,privirile i ie.par atit de indeiartate, incit are impre-
sia ci le.ignori. roal. Totugi, ochiul ii lucreazadiscret giiesc
brusc din clandestinitarepenrru a o prevenide existenga,,anu-
mitor priviri" F-97, Ea -evalueaza atunci gradul de insister,-
ti., incercind in continuaresd-l ignore pe-obserrr"tor. 1n ca,
de egec,isi acoperi bustul.
Prhtiri d,efemei
Privireafemeilorasuprasinilor goi estefoarteContradic-
torie.Femeileobservimulte,mai dlrect,,,maiputin discrer..
l-Stt totugi, aceasrd privire necruqitoare eierciti o pre-
siunemaiscazuri.De altfel,rocmaipenrruci segtiuintuitiu
a fi maipulin coercitive,femeileisi pirmit si observedeschis.
Ca qi cum privireade la femeiela femeiear fi mai usor
autorizati,neutri, Adevirul e ci nu-i delocneutri. ci doar
contradictorie in conginutulei. Poatesdfie din puii curio-
zilateinformativi: ,,E la fel ca citireaunei revistede modi,.
F-162. Cuiiozitateadesea impregnatd de ne-agresivitate,
de
complic.itate,uneorichiarde ifecliune.,Pentri mine,privi-
rea unei femeinu e niciodatijenanti.Mai intii peniru ce
sunt femeiesi, la rindul meu,privescalte femei:imi plac
iormelecorpuriloraltor femei.eum eu privescfemeileiu o
privire tandra,nu cred ci rrebuiesi mi gindescla lucruri
negativearuncicind mdprivegteo temeie"F-t+9. La opusul
t24
:steiatitudini, nu sunt rarecazurilede privire viole-ntcritici
binuitoare, cu direcqieprecisi, in dorinqade a provoca
iune. ,,Existi femei care sunt in stare si mi fixeze aqa,
sfertde ori" F-135.
Plajeinu-i placesi reflecteze preamult: oriceproblemi
nplexi esteignorati ori simplificatd.Diversitateapriviri-
fiminine arJdecitendinqa de a fi amalgamati intr-un soi
privire vagi, situati puqinin plan secund.Ret-ragere 9i
fac si iasi in relief privirea
rtralitatecire, prin contrast_,
rbadlor, in avansceni.in realitate,se intimpli adeseaca o
ivire feminini si se situeze in virful mi;cirii de control
ial, ca tocmai ea si declan$ezesdnjenealagi imbrdcarea
ienului de baie. Dar,faqd de complexitateainteracqiunilor
uale (subtile, multiforme, schimbitoare), Practican-tele
nevoie (am vizut deja, de mai multe ori, acestprocedeu)
o schemi cognitivi simplificati, care si- le.permiti cate-
'isirea cu t"ptit"te, plechnd de la grile de-descifrarg.prg-
rbilite.Acesiegrileinlirescatit clasamentele, cit gi discri-
in
fel in careconstituie
inirile. in acelasi stigmat sinii mari,
nd friu liber celormici, sauasociazi pozilia ,,in picioare"
,,ase ardta",sprea valoriza pozigiaculcat ca discreti,ele
iferenliazi gi privirile in mari categorii-P-rima.etapd consti
r a separapri"irile barbagilor de cele ale femeilor- In etapa
doua, cea mai importante' se opereazd o noui trlere a.Prl-
irilor masculine,impirgite cu mare rigoarein doui subca-
i: privirilenormalegi celelalte.
I cesezghie;tepe furi;: construc{iaunui stereotip
Privirea normali esteceacarenu vede: ,,Nu, cind un om
u este< voyeur )>,nu se uiti" F-185. Saucarepriveqte.pu-
n, respecta;d co.9..1,l1:tt: yoT.t9y.Ti.Cealalti
maniera
adjectivul
,t" .." ,,careprivegtebizar" F-179, ,,bizar"fiind
referatpentru a calificaopusula ceeace este,,normal"'
rivirea bizare cea mai rdspinditi esteprivirea cu coada
ochiului. ,,Aceqtiattu s.t.tf oameni cinstiqi" F-97, zice
DaniEle,desprebirbaqiicarenu $tiu cum si seuite, fata afi
observaqi. vadbarbaqicaretragcu coadaochiului
,,Oh,9tiqi,
t25
preficindu-se ca citesc ziarul, seamani cu copiii care fur,l
din borcanul cu dulceaqd"F-113. El6onorei-fremarcat, cl,.
asemenea, pe ,,obsedaqi" F- 168,carese aqeazd pe burti qi se
prel:acadormiqi, ridicind pe jumitate pleoapele,sau incd gi
mai riu, privind pe sub bragul ridicat, cu nasul strivit de
prosop. Acestebizarerii rimin totuqi la nivelul infantil, cesr,
iartd, nlte hoqi de dulceati, cum zice Yolande. Mai grav estc
cazul celui carejeneazdcu adevirat, zgiindu-se-pe furig far,r
si-qi disimulezenici privirea, nici gindurile. ,,il vezi pe ccl
ce se binocleaza, e singur si trece la un metru de dne"
F- 148; ,,Tu egti al^ungitd,dar ei trec prin fagata gi te privesc
insistent" F-68; ,,Il vezi, te duci sd faci o baiein mare,vinc
Ei el, dar el nu inoati, sti tot timpul in preajmata" F-148,
Dar nu trece oare la un metru distanqi pentru ci. nu existii
alt drum pe plaja ingesati? Nu aruncdel oare o privire firi
nici un gind ascuns,atrasfiri si vrea? Nu, rispunsul e clar,
nu existi nici o confuzie: cel ce se zgiieqtepe furi; se recu-
noatre imediat, fari nici o indoiale. De aici incolo, descrie-
rea lui isi schimbi registrul. Ea tinde si devini excesivi,fixa-
te pe cazurile extreme,utilizind si deform.ind citeva anec-
doie, sau deviind citre definiliile abstracteale unui stereo-
tip: libidinosul de careplaja are cu adevdratnevoie.,,lJite-l
pe libidinosul de acolo, sta la postul lui ca un pfepelicarpe
carenu-l mai pogi migcadin loc" B-4T.Interpretare exage-
ratd sau nu, Corinne qine si-gi exprime pdrerea,dupi ce a
trdit o intimplare concludenti, pentru a putea si-l categori-
seascafare dificultate: ,,Eram cu copiii si cu nepoatamea,
caree la inceputul pubertigii; in apropiereanoastri,era un
do.qn, aveacel puqin.55de ani, se invirtea,in jurul fetelor,
prlvlrea lul era... vlolatoare,astase slmqea;$l nu pnvea pe
nimeni in ochi" F-148. Desigur,acesttip de comportament
existi. Estechiar deosebitde periculospentru acordul social
in privinta sinilor goi, griunte de nisip perfect pentru a
stopa mecanismulartei de a vedeafdre sa vezi. ,,Trebuiesi
at grija,sunt unii indivizi care nu sunt fini" F-156, care nu
au inlelesreguiilejocului si ar putea si distrugi torul. Danible,
totugi foarte relaxati, estecorytienti de risc: ,,Probiemaeste
maniaunora de a se zgii. $tiu ci in tiecarean avem doi sau
t26
ri gcinili pe plaja.Cum vld sini goi sesimt stimulaqi,e o
[riri.r"'t'-g?. Ang6liquet-t .ottft.rttat o dati t" "{9.i
!"
ri J.r*"trrtori. Atit A't"n.i am fost ingreloqati'.v-a-a-i
is. oir stereotipulcelui ce se zgiieqtepe fur5, pus in
i."qi i" for-" lui exremi.,igi demonstreiziutilitatea:el
ftimizeazeprivireanormali, intr-o definiqielarSl.an11-
iiiniii, 9i sirlplifici activirarea a practicante-
de observaqie
manrfesti
, caresemuftumescsi sesimti alertatecAndse
refulatindiscutabil.
O dati ce aitdiatlegitura cu realitigile observate'stereo-
rl, formi abstracti, Jevine un instrument utor de manipu-
6i manipulat.Pentru astae suficientsi deplasezi
"rr"
rul qintei.Dupe unelereferiri la citeva comPortamente
id".nn"bil", inireagaatenliese muti-atunci asupradefi-
dar.n"pl.: i11.9_.-
ii grupuIui-uizat, 1{:t :_: f Tf,T':
gdith a
pe'sonale'
f;,; l"i"*ii" a. ideiii preferinge
s un asemeneaobsedat sexual: ,,IJn moqneagde la gari,
iia.rt in salopeti,cel puginun costum<iebaiel-ar fi aiu-
aqacum eras-adus si seuite
si treaca,raobra.,r"t'^dar
DroaDe" F-174' Probabil ci moqneagul s-a apropiat
'-rrli.
dar descriereaatitudinii criticabile rimine vagi'
a ce justifici aici punerea la stilpul infamiei esteexclusiv
.rl .i .ru vorba despre ',un mogneagde la qari, imbric.at
salopeti", care s-a'hazardat si puni piciorul pe plaji'
ith iirsesiconfirmi: ,,in c,lstum de baie ar fi trecut neob-
ruat." Definilia celui ce se zgAiqte pe furiq deviazi adesea
tre o criticd sociali. Ct"f"i* desc'ietii Pe care le-o face
ogeliq". celor ,,doi graqidezgustitori",acestiaerau de
d-elucru este
.iiin. pop.tlari:pe cind universulsalopetei
i# tupt*"gheat, manierele distinse proteieazacontra ca-
:eorisirii inflmante. Tinereleae protejatd,o ciatdin plus' In
,fiiq" po*t"tului-robot al vinovitului, re{ulatuimirqav de-
conform
ir,"'forrt" repedeun bitrin. un ,,batrin v-i-gios",
nei asocieride termeni foarte frecvente(anchetatoriin-au
rlosit niciodati acest termen), ,,Mi deranjeazi mai mult
incl sunt persoanein virsta, mi se-pare mai vicios" F -187 :
i'rinrre betrini existi unii vicioqi, n-ai ce-i face" F-169'
t27
 Invers, tinerii sunt absolvigidinainte de orice pacat,indile. CAPITOLUL V
rent de atitudinea1or.,,Pentrutineri e cevanormal" F-(rll;
,,IJn tinir, un adolescent,pini la 30-35 de ani, care se uir,l Sistemul privirilor
insistent, nu ma deranieaza,e normal, e sinitos" F-14tt,
Dupd ce i-a disculpat astfel pe tineri, Corinne ii ataci pe ccr
mai in virstd. In optica ei bitrAneqea inccpe devremc:
,,Existi, pe urmi, o categoriede birbaqi, ii vezi bine, au vrco
45 de ani, marturisesc sincer ci iqtia imi fac riu." Ca gi c.r,
numeroasefemei si-au dezviluit qinta:,,bdtrinii";-,,berba1ii
in virsti"; dar virsta este aproximativdsi nu vizeaza per,
soanecu adevirat bitrine. C6line, 18 ani: ,,Birbaqiiin v?rs.
ti, careau mai mult de 35 de ani" F-10; Vanessa,20 de ani;
,,intre 40 gi 50 de ani" F-68; S6verine,26 de ani:,,inrre 40
gi 50 de ani" F-183; Mauricette,6g de ani: ,,Sunrunii carc
au privirea destul de vicioasi, inrre 40 Ei 50 de ani" F-2i,
Cum se explici aceasribitrinete relativi ? Fdri indoiali c,r
plaja are t.ndint" sa primele fire clc balneard
pir albe. Dar mai ales "adfceilffiid;weme
din cauzapoziqieiintermediarea aces- ? n"irrt." secoluluiLuminilor, ,corpul se descria
tor birbaqi. Mai tineri ar fi fost ierragi;mai in virsti ar intrir
I puqit, se detaliaProst'triia intr-o anumiti ne-
intr-o categorie mai pugin problematici,"privind relaqiilc mar Pultn Pl:
itate.( ...) Prezenlase rmPunea ",f;:::
barbaqi-femei. La 40-50 de ani (saupugin peste),ei sunt su-
r nu'capta mai mult decit celelalte simpri' (P.errot,
ficient de batrini pentru a iegi din sfera tolerantei balnearc,
riminind parteneri sexuali porenqiali(de altfel daci vor s:i , p. 62).be atunci, ,,privirea a devenit simt'ul dominator
se recisitoreasci,la aceastivirsti igi alegsoqiitinere).Aceg-
*o'd.tttiteqii" (Le Bi.ton, 1990,p. 106), instrumenrul
tia intrunesc deci toare condiqiile pentru a fi suspectagidc
+il.dt, al'libeitaqii individului irr interacliunilesale,al
privire nepotriviti; ei sunt vicioqii ideali. ;antirii carepermitesi-qi alegigintele9i si nu fii desco-
it cbndo faci.Mai alesin spagiile publice(Simmel,1989)'
Ceochiul domnegte din ce i" i. mult ca stipdn,Yldt,
l" .,rrt.. regali, ,toqi se pindesc-"i
fiindci.acolo. totul face
n catre..o:"" 1P"rrot,[984, P'62). Orbiqide inteligenqa
rajuluisaufocalizindu-nepe sub.stratul material(imagi-
a), .r-amsesizatinci misuri locului considerahilpe care
o*pi privirea in societate.Lingvistic vorbind, suntem
rte^siraci pentnr a descrie noua ei bogigie, siricia neu-
ind munca redactorului (profit de ocazie ca si-i cer scuze
indigestia termenului)'
itorului pentru rePedqia
Plaja este un laborator avansat-Pentru exPerlmentarea
dtei modetnitiqi a privirii. Loc al corpului, istoriceqtein-
priviride balbati I29
- Truouri d6 femei -
 sunt
ventatplecind de la percepliaintimi a senza[iilordifuze, cr Intrar cuvantului' ,,semneleexpresivecorporale"
unel lnter-
a concedatprivirii, de la bun inceput, o poziqieprivilegi.rr; ..rrrrrr" si intenqionale,ele se afli.-"labaza
( C orb in, 19.88). Stereotipul b.alnear^carev.aatragemullim i Ia iliil;'";;;;;ibii; ;;;ror celordimpreiur lcoffmll
i"fi.itti.-J. i-"gini suntpercepute',tn
este o imagine esenqialvinsali (pe fondul rostogolirii valu :';:Z"s1.o (LeB':::li^le?9J:
rilor si al qipetelorde pesciruEi),fixati paradigmaticpe c:rr. li5^' p"it. l" nivelconqtient
tea pogtali, imagine-cartoncare reflecti altd imagine fix,t, liijr" 'kJ il iil'..' i ol:l"lf P'-hi:::,p:':
i,"iii; "r.i. $
tara ntct un
inscrisi intr-o,,pelsistenqi retiniani" (Urbain, 1.994,p. 57), pare^:6^plute$tePe deasupra.peisaiului
sraru-rr. L u .toate acest?:,;a $: ::l'^l jil" :"t:t'
In centru, marea,carechearni qi vrijegte irezistibil: trebuit,
hH
"*i;;;d-;;;d;bile' Metodologiaestechiar "tti: ;
s-o vezi cu orice preq,s-o atingi cu privirea, chiar daci ,,vc
;;;.;il;;nia, l" sociale'*Noul de
m-od
derea mirii" se reduce la o indepirat| patealbastri. Expcc 'aJ;ii;o;"qiei
tativa vizuali e atit de puternici incit absengaei poate s,l ;"-ili;il'i;;;;"t; devinaflotant' hipermobil;ne-
';
tt suprafaqi(Sauvageot' l9e4); aqaeste
produci efectebiologice.in acestdecor intra in scini cor il;:';d";.al
purile. Prin intermediul privirii gi supuse,de asemenea, pri i;;;.Ui;""ri, ciugulind de ici-de colo' intr-o TTt:11
o imaeyl y]""""""""
virilor: nu existi nici un loc atit de bine structurat de jocurilc ific ludici. Gregory B"t'o''.foloseqte
impresrace
timfuriu am avut impresta mu$coln ceea
aparenqei ca piaia.Erwing Goffman (1973a,pp. 14*15) nu mieta, ,,Detimpuriu
tnasieri: :e -"$:,:t",(-1981'
::t"
- o.liii ,,,''tt organeeitrem de orale"
s-a ingelat:el iqi deschidecarteaintitulatd La Mise en scbnt "i'
i;;;';JJ;
$i' "'..fi'1:ld,Y
de Ia vie quotidienneprintr-o secvenlabalneari, in careeroul 5ii l. -i'.'- L"t"..'uI'iu:4i"g"'gitindu-le ::.
cu1'::':':
voraci-
(extras dintr-un roman) imagineazadiferite moduri in carr iiJ r*"d;;;;;;;"i'" ;i
il prive;te plaja qi-gicompune atitudini pentru a fi vdzut ag,r ,-" op"'"i o tlietetl l!iT:,{:ll-
. ?entruaceasta'
.ri vazute ;i pesemnet'a privirea este cea mai uimr-
cum viseaza. "iti caq:il1i:'
;;. C;;r;i ii.,d"d (Ei't'i"' p.lutindneatent'
*Pl?!i.::-
ie vis),alunecind in vitezi 9"
J ".ftii "Uttiti
:lui. oti"itla inregistreazatot ceea ce a ldzut' cu o extra-
Ocbiul t
i"l iJs' tii i"qi d"'d",,Iiu' Dintre,to.?",
I* 111
* :' i: : :?
,,Competenqasociali a ochiului esteenormi" (Goffman,
ti::"':il;# :"r;t il;t' tcvi" t'it', ?e3):
9,"]:::l 1:
1988,p. 153); ar fi o eroaresi se considereprivirea ca fiind preclsa'
d"pttte'.ne Pe.rmitesi captdm o tntormalle
secundari in raport cu cuvintul. Desigur, limbajul ocupi un "rt.ti insemnificaqii.
loc privilegiat:el esteacelacaretransmitccel mai direct qi ccl
mai eficacemesajelecele mai explicite ;i cele mai concep-
tualizate. Este virful vizibil al edificiului comunicational.
Dar el disimuleazi,prin vizibilitateasanimportantacomu-
nicirii non-verbale.Ray Birdwhistell s-a ridicat impotrivr
ideii potrivit cireia gesiul s-ar inscrie intr-un soi de cadnr
inconsistent in jurul limbajului, regretind ca accentul sc
pune cu precidere asupra acestuiadin urmi in cercetari
(\flinkin, 1981). Interacqiuneaverbald in disculiile faqi in
faqi nu capiti sensdecit intr-un sistemmai larg,un vastcon-
te,Ktcomunicational tondat pe mipcirile corpului ;i ale privi-
rilor. Fire acesteschimburi tacute,cuvintul ar fi mut.
130
 mula magieilocului: .Soare,mare,nisipgi sini goi,.B-92,
Termenul,,plicut" revinepe toatebuzje, ,,Asta?i o atrac.
qieplicuti vacanqelor"
B-t+; ,,8 drepr,cind te uiti. e pla.
cut" B-89; ,,Credci e maiplicut, in ipecialpentru'domni,,
F-12:,,Sinii Joi facpartedin plajd,te simqimai bine,e pli.
cut" 8-86;
"Trebuiesi spuncie pldcutpenrruochi,maialcn
cind sinii sunrfrumo;i"-B-81.Agrementulestecu atit mai
mare,cu cit se confundi cu visu[ intr-un amestecde ima-
gini inrerioaregi exterioare,de priviri pe furig penrrua cap-
tura.prada sec.retigi dulce somnolen.ti.,,Corpul brorrrrt,
sinii,frumoqi,faqaplicuti, pirul in vint, roareaiteaasociatc
cl pt1/1 cu rusrpultrn: tata carear puteasi apari intr_un
vis..." B- 92.
Ochiul se lasi dus citre plicerealui. pasiv,la fel ca un
spectarorla rearru,anrrenar-deagitaqiileplajei. El intirzic
asupravirfurilor intrigii balneare,-asupra i tot ceeaceil in_
cinti Eiil uimegte:fruhusegea(,,fatai"re a. pureasi apard
intr.-r,r.n
vis'o),sexualitatea (cuplul carefaced"rogared^ela
prohibiqiacontactului),cruzimea(geloziaviolenii a celor
doi copii),comicul(incolicireaceluicareseschimbi
d-upepr919p), "r.un,
dramaticul(sinul birrin si borit,care-qi face
riu cind il privegti).Ochiul sarede la un micro-",o.nirn.n,
la altul dar,adesea, cel mai vizibil nu estedecdrun Dretext:
tot umblind, el recolteazdimagini mai obiqnuite,eienqiale.
,,Gesturilepe carele numim giale sunt piobabil cele'mai
pline dintre roate"(Goffman,1lz+, p. gt)..Jr{aurind pasiv
pla;a,pnvrea aducecu sineimaginea gesrurilorsimple,ima_
ginedejavizutacaresesup.apinesciemelor,r"chl.Ar" ,.
construieqte, zi dupd zi, rellitatearealitdrii:prin confirma-
rea exterioaria imaginilorincorpo.ate ln acesr
du-te-vino,individuliste mai p-uqinpasiv"trrerior.
ddc6tprivirealui:
el igi proiecteazdcadrelede refeiinqdasupraluirurilor va-
zute.pentru a.incerca
si.leimpuni (Goffman,t99l). O simpla
privireestede-ajuns. Dar cieativitatea individuaiaarelimi-
teleei, e riscanrsd-tiimaginezica e;ti pe verdecind de fapt
eqtipe rosu:privireareaducevisulla realitate.
Realiratecaie
sidpg y1.so9lu:exacrgesrurile
celmaiputinvizibile(maipu-
ginvizibilefiindcdsuni reperatein aceiagimod, de_ioate'lu-
132
. Este ceea ce limbajul comun nume$te un ggs! ?nor-
: fundamentul adevirului se afli in norma impusd de
normalitateaerau puternic ritualizateEi explicite:pos-
codificate simbolizau adevirul unei intregi civilizagii.
atunci,explicisulnormativ s-a fdcutinvizibil-cufundin-
sein maii;-tl ti,Tp ce,dimpotlivi, atragalentiatoc$3i
iort"ro.tri"le celemai marginale.Dar in imbele situa{ii,
ideul esteacelagipentnr individ: si construiascireali-
pornind de la norhalul observat.Privirea care permite
ii constructle
asta esenqialieste
constructieesenqlale $l nu presupune
calma qi
estecalma PresuPune eror-
efor-
con$tiintei:e suficientsi confirmeschemele dejainteri-
zate (in memorie si in corp, sub fo.rmi de obignuinqe).
;ci se'ivegte un decalaj intre normalul observat ;i -obi9-
inge, individul trebuie sa opereze ajustiri (Goffman,
3b). Decontractareaesteceaiare domini qi in acest-caz,
preq in
orice pret
inqa de a crede cu orlce
nnqa normi. In
ln norma. rn acomoqarea
acomodarea
rmativi, ,,nu numai ci individul prevede o anumiti stare
calm, dar el consideri cd aredreptui si conteze pe aceasta
re" ( Goffm an, 1973b, p. 225). Activitatea vizuala cea mai
portanti seimpacdperfectcu langoareaobignuitda plajei.
irea agtipatd
Pe fondul peisaiuluide careochiul seimpregneazd" pasiv,
fondulcicConstruclie a normeicareseproducein linigte,
mu;-
inilefacdintr-o dati semngi-i deqteapti.vigilenga
gi
.re;atunciel apuci transmite gindirii,care ingurgi-
zd datelesi incepe,eventual,o mastiiagieintelecruale.Gra-
I de rupturi a rilmului vizual estefoarte variabil. Poate sd
slab,itengiefurigi indreptati asuPraunui detaliuieqind
pic din decor.,,Cind te duci pe plaja,e drept, ai tot-
una o priv'iremobila"B-37:,,E normal,ista-i adevirui,
'ivesti.t'e uili la barbaqi,la femei'igi zici: o, ce corp fru-
os are!Sau:,imiplacecorpulei".F-148.loatg si fie mai
ternic: cind ochlul esteiiezistibil atras;i se fixeazi cap-
rat de lucrul vdzut qi care in aceeaEimisuri il captureaza'
ind ,,nu te poqi impiedicasi privegti" B-37"
IJJ
 Sinii goi suntpe calede a sebanaliza,celpuqinaqaii per. amputaqipe plaja.Pe plaiacu sini goi,,undecriteriile
cepeplaja.Asta inseamnici ei igi pierd din vizibilitarepe t"'nt !i opet"nte Pentru a defini normali-
"i"i<i..
, ..i mic'fald-ai adiposse prezinti ca.un handicap'
mdsuri ce se inscriu in ordinea normalului:'fiindci aqae
normai,privirile nu-i mai vdd, iar fiindci privirile nu-i m,ri lale. ca"d-ti comportamentulnu resPecticit mai riguros
vid, devinenormalepracticareasinilor goi. ;,Au inrrar atit de riii. jo.ului. ,,Piivegtiatuncicind civ.a.tegocheazi,cind
mult in normi, incit cind sunt normali nici nu-i mai pri. din comun" F-15i:e suficienti poziqia,verticali Penlr.u
ve$ti"F-8. Cu o singuricondiqie:casinii in;igisi fie ,,nor. n sin mai rorund sd treacddrept un sin mare'ln poztqta
mali", respectandnorma morfologici pe carese fondeazi at fiind bronzatqi imobil,privirilear fi putut si alunece
easupralui gi sa-i banahzeie.Agnis.a trdit acea.sti exPc-
normasociali;daci sinul esteanormal,practicasinilor goi
;er p.t..ptrt foarte binecum selch,iT]bi privirileatunci
devineanormali. AtuRci'lqi pierde banalitateagi invizi"bi-
lititea: a$aqiprivirile. Existi pentru sin doui feluri de a fi r"" iiJi.a'in picioare,caPtarea. ochilor merg.indpini
incit si putta itt migcare corpurile observatorilor:,,Asta
anormal:si fie urit q4upre.afru.mqs.Plajaasociazdadesca
iiededupa privire, simqicum te privesccind treci,privi-
celedoui extremein una gi aceea$i citegorie,pentrua expli.
ca schimbarea de registrua privirii. ,,SoFl meu nu bagi dc seintorc ugor" F-87.
seami,decit daci vedeun sin urit saufoartefrumos" F-73; )e ce aceastiatracqieirezistibih? Pentru ci se observi
n rispundi:plaja.Dar de ce si fii atrasde anor-
,,Privestipersoanele caresunt anormalde binefdcute;i celc "rror-"1,
caresuntanormalde urite" B-43; ,,Dacd, ir* t r';irld.a]in timi ce normalulnu cerealtcevadecit
a$aveamdnugidc
baiesauobuze,aqevitasi staufiri sutien"F-39;,,Cind riti." ti"ittite, menita doar si-confirmeschemeleobiq-
suntextremde frumoqisauextremdeuriqi, arragprivireapc anormalul solicitd cu totul altceva: el pretinde un
considerabil. Caci-orice-1g95-g1{iq19e rSnsnein.discu-
plaia,fie a admiratorilorcu limba scoasi,fie a celorcarerin- l].il"ir"r normeicare reali-
jescatuncicind sinii arati obofrgi' F-8. Chrisrellea gisit este.-ftJi'ie2g!.c,qniirucqiei
Ii. E" ;t iiniiingesi pii"im 9i sd gindim bizarul, defi-
s6-i
cuvdntulpotrivit: sinii atragprivire4.Individul nu e stipan
pe conduitaochilorsii (decit atuncicind ii inchide):sinul u" t.. i" LpEn cu normalul,il decidemdaci ii confir-
r categonslreaantertoarisaudaci accePtimo schimbare
estecel careii atrage,cel care nu respecti norma - care
autorizeazinumaiprivirealiniqtiti qi banalizarea. Cum zice *jit"r"t."lui. Normalul nu esteo realitatestabili,viito-
Yannick,,,Eadeviratci existi sini careseoferdprivirii, sini Ii .rt. deschis:el depindede infinitateamicro-rasPun-
mari, sini ciudati" B-1. ,,Citeodatiexisti cite un bustcare r datein fiecareclipi.
atragein mod specialaten{iafiindci esteexrremde atrigi-
tor" F-71. Arnaud se simte aproapejenat de acestealune- irea reflexd
ciri ale privirii, de atracqiileinvoluntarecareil imping de
fiecaredati si fixezeaspecte problematice aleplajei.-Elpre- Sinul gol, obiect complex, atrageaten[ia nu doar cind
feri. ,,si nu deaatenqie",dar citeodati ,,privireaesteatrasa e urit i"o pr." frumoi. El nrai igaqi p.r,r'ii'eabirbaiiic'r
de cevaanormal,de exemplude o femeiecu sini enormisau un s.ingi eite g9L qin pricinaunui
r gi sirnpluTiindcieste.
urigi. Astaimi atrageaten{ia,caqi cum cinevaar aveaun pi- d. rt"iit* pe care banarlizarea nu-i inlamri decit Ia
cior amputat"B-21. Ffandicapulestede obiceio ,,fbrluida- rfaqi. ,,Ci ele o fac Pentru ca si se btonzeze sau ca si
o"i., ci
)voace, sunt driguqe
ii sunt sau nu'
drigule sau nu' atrag prrvirile" r-16r;
atrag Prlvlrlle F-181;
bild atrac-tiepentnrpriviri' (Li'Breton, 1992,p.92).'Pepla-
ja, pina si ce-lmai mic handicapisi sporeEte substanqialpu- h ! astaatrage.priviri",nn Poti.si negit'B*28; ,,Deindati
tereade atragerea privirilor; nu e intimpliror ci nu prea corpul estedezgoht' oamenltnu se Pot saPanl sa nu
135
134
 priveasci, exista ceva care actioneazd" B-2. Claudinc t
vizut c'm opereazd..aceasri forqd de atractie la vecinii cit
,,Faptul ci vid sinii le atrage privirea" F-65. Declaraqiaci
ne permite sa.mergem.maidepartein analizamecanismului
vlzual: tocmal taptul de a vedeaarrageprivirea.Altfel spus,
ma.iintii privirea mituri peisajulsi-;i culegeimaginileotir1.
nulte; abra dupi aceea,citeva din acesteimaeini adunara
grimadi declangeaziarracria.,Existi totdeaunipriviri carc
hoindresc si care, deci, sunr evident atrase de^sinii eoi,,
F-37. Privirea lui Edith esrearrasi in acela;ifelde bar6alii
care se dezbracd,total pe- p-laii. ,,Ai t"." ,j nu te uigi, drr
involuntar tragi cu ochiul,-fire a fi vicioasi fnri a vrea sl
;i
te uiqi cu orice preg*F-I74. Prima imagine recoltati a infor.
mat asupra evenimenrului: privirea a fost arunci atrasi firil
ca mintea sa aibi vreun curr-intde spus. Gindirea inrervinc
abia pe urmi pentru a regladurata qi a defini modul privirii
cteventtecon;trenti, pentru a o intrerupe, pentru a reflecta
sau a visa, plecind dE la acesrminunchli de date, inainre dc
a fi convocardde o alti imagine.
Atracqia fati de nuditare nu este o invariabili anrrooo-
fogic.i.Profund ilrldiclatd in mentalitareamasculini, phni
la a declangaoprivire reflexd,ea nu esremai puqin.onir--
iti.cultural qi suferi variaqiuni. in prezenr, pioies,rl de ba-
nalizaretinde si slibeascdreflexul,irunci cind pracrica est.
,,normali". ,,E adevirat ci te arrage,dar e tot atai de adevirar
cavd.zdndmereu acelagilucru sfirieqti prin a nu-l mai vedea,,
B-4. S6verine,cu niqte sini obi;nuigi,-expugi in poziqiacul-
cat, asimqit scidereapresiunii oculare.,,Md simi mai putin
complexatddecit la inceput penrru cd se vid mulqi 'slni:
oamenu ne prjv.elg mai pu1in" F-183. Brigitte are chiar
impresiacd privirile atrasede nuditate au disiirur complet.
,,Birbaqiinu mai acordi atenriesiniloi goi, au intrat in obis-
nuinqi,.facparte din peisaj" F-2. Au Inrrat in obignuinqi:
normalizareaa reusit si construiasci invizibilitarea.Asta
facc partc din peisaj: privirea se mulqume$rt;; ;;;ll;#;;
dcasuprasinilor goi ca ;i pe deasupradecorului. ^
Punctul de vedere al Brigittei iamine totuqi minorirar.
PentruJessica,reprezentativipentru majoritateapractican-
lJb
. privirea e inci atrasd de nuditate. Dar este atat de
de parci n-ar exista. ,,Oamenii se uiti {oga 9e--
"eto"r.
ide. apoi se iase pigubaqi:existi sini pestetot" F-16'
iul constiin reglareiduratei;i a intensitiliiprimuluire-
vizual, pentr; ca el si rimini cu adevirat un reflex
orizat)
lzatl sl se nu se prelungeasci
gi sa Prrvl voluntari
ln[r-o privire
prelungeascaintr-o
ibitei.' Plaja a definit iormalitate" 9i-i controleazi
t.r gi d. citre privitori qi de citre celeprivite de ei'
rgiiinsisti as.tpt"modului de a privi: si priveqtidoaro
firi,,si te arrinciasupra.prazir"gi sinu rimii cupri-
alioitj.,,Mi uit, mi uii, eiia, mi uit, dar numaio dati,
-i tbt" B-88; ,,Sigurci mi uit, insi-nufac mai mult decit
" B-18; ,Nu-i iiu sete uiqi,e chiarplicut, dar nu tre-
ie si rimii cu ochii lipili" B-93; ,Nu rimii toati ziuacu
hii holbaqila sini" B-4. Fe*eile misoard durata.(cele
ri secunde" ale Jessicii sunt doar un fel de a vorbi: du-
reali autorizatdiste categoricmai scurti) Ei controleazi
t-n''- - l. )-^:^^.i
mtea de a desprinderel ,,O privire qi.gata,
- -- daci eqti
intens te simgi prost" F-87; ,,Nu trebuie si dureze
mulq nu ?' F- i83. Solangerecunoa$te cd existi ,,Pgtil
,trisrnun,inainte de a-l includein cadrul normalului:
nu mulq oamenii trec peste" F-76.
t I fv v
rta de a Qeaea lard sa vezt
,,Existi totdeaunapriviri carePot si derapeze,dar ili spui
oamenii trebuie si ireaci 9i prin asta.Sunt lucmri caretre-
ie si evoluezelent, careintr-o zi nu vor mai pune proble-
e" F Annie constientizeaza foarte clar participarea ei
-37. istoric, o schimbarede maniere.inetapesuccesive'
un proces
aiaa fost inventatila sfirgitul secoluluial XVIII-lea, in-
-un regrm-alprtvrru.ca-reazi nu mai e valab.ilPlaiafiind in
imul iind un peisai (inaintea momentuluiin.care. corpul
facelegea),privireafixe.giscormonitoare era legitim'i,.iar
bolul"eieralornieta,,,despre caremartoriide pe plajele
', '', Voyeuris;vt:pen'ersiunc constind. in nevoia de a privi actele sexuale
ele altora,pentru satisfacerca pulsiunilor proprii (n' trad')'
r37
 tot
acelor timpuri afirmi ci era o ocupatie favoriti a birbaqilor" ..Me uit la amicul meu' nu de ocol cu privireaPe
nu ceva interesant'
(Corbin, 1988,p. 93). Doar citeva persoanein virsti m,ri d;;ipl;,.i ." ii *aa dacdestesau
atesti prin practica lor aceasteperioadi revoluta. Ca dc )$tecagi cum p,,"' "lqioameni"F:7 'F'*i::ifi'!:
exemplu Yolande, 73 de ani, arezatdconfortabil in fotoliul ;;[", i'J".t'intreaga arti de a vedeafira si
i;i"";;, se
ei pliant, de unde face sistematicobserv-aqii: ,,8 mai inrerc. C;ti;; ar privi alqioamerii: in acelaqifelin care
sant decatun serialla televizor" F-113. Sauca ,,ceidin nri ;.r; ;;;;;;;5.^b;;; 4.., caqi-cuff-.1,si:1i
cile cabanede plajl" remarcaqide Xavier, care ,,sraulinistili "?"-..nea,
d'.'l"t'4:'-":I*':l
ffi i,"l15i;ffiil ;''h"l.'ip'i"'u''
toati dupi-amiaza,cu binoclurile la ochi" B-59. De-acunr ;;;.T;;;ti delceeaochiilui suntgoideoriceexPresre'
incolo plaja nu mai scruteazefdqig,ea lasi privirea si-i plu" il;i;;il;t *i *"1t, plutindintr--oreveriesolitari'
teasci; nu se mai cuvine si te uiri fix gi interesarci, dimpo- il;;;-".a." rari si vezinu estenoui' Jean-Claude
trivi, aproape distrat, ,,ca gi cum ai privi altceva" 8-68. t.f",."ru .pit.a co"cludetttdin pricticaacestei
Aceasti privire noud era deja relativ bine instalad cind ir "-*
. il;;il; R"r,r!t.tt", noileideiasupiapudorii(pri-
""
la reprezentarea
apirut moda sinilor goi, care a introdus arunci o puternic.r eta1i'a procesului de civilizare) au dus
perturbare: ,,Erala inceput, toatd lumea-seprivel" F-79. cadeoseb',t,i-t,*.:
Iririrr i5i"r. i; " .."t.iiiului deiecErii au dispi.rut
,,Birbaiii exclamau:Ah!Ai vi.zur-ope aia? Ai vizut-o pc ;;. e;;;;i;ii' p"i"Jo'.ti : locurileadecvate.
aia?" F-81. Normalizareapermite restabilireanoului mod thJ".*trii r.t, ;i*" dearhitec.gi' d:",t{ dr"'t:
",i l**rufieul
de a privi. ,,Acum s-a banalizar,nu mai e deloc aceeagipri- It;i;;;';i;"" p"qi".l. proteclii,fiind *':^*:l
vire" F-81. rte,iufiquril""tiu rareqi incomode. PetrmPot f 'o^1t?:
incepea.si se
Existd o varietate infiniti de expresii ale privirii: arzd- ;; ;.'evidenqa caracterului siu intim
toare, feroce, provocatoare, rece, inchisi, incipiginati, avidi, a gestionaaceasta contradicqie a
;ilf U;;tr-*[a'J.
devoranti, curioasi, indiscreri, deschisi,cinsiiti, luminoasa, i;;;;J;;;1, d" " stabiliui sistem.de priviri91:"tp'.::1
inspirati, candidi, inocenti, apisata,voioasa,poznagi, mali- ,j l7ti, Etica.'galantd ficei as{el
;;;;"fi'e ".ri.'i" pe
qioasi, juciugi, ironici, riuticioasi, rristi, dureroasi, angoa- ;';i;;;;;andare: ,,Cindtrecipe lingi o.persoani
sati, plingdreaqi, tulbure, tulburatoare, citifelati, ardenti, ;[t;qt iJ^. treLuiesipari,9.t-1" ai ob-
".".i.'"'iu'"le, ialuqi" (B:i:qP
atenti, cilduroasi, admirativi, amoroasi.(Descamps,1989). eryat-o,prin urmar. "t" "tpoiiticos si o veche'
Expresii care trimit la o semnificaqie, la un mesajce se cere ie?.-".ilsl. Arta de a "edei fira sl vez.i'proceduri
reccnte ale
transmis,sau la o emolie. In mod ideal,privirea balneari nu ;';;;i iipi.a Pentru evoluliile.c.elemai
imbriqigeazi nici una dintre acesreexpiesii. Ea nu are nici ;;#;;ii'; i; p'i;i1" spaqiil"publice, ::l'if"':
ofiiiaie "{: perso-
secretului
un rnesajde^transmis,, se presupuneci individul nu resimte ilil1;;;; ;;gJilJ d.lo. ei'zonele
o metodibanali'
nlcl, o emoqlesau tl le trne secrete:este o pnvrre neutr.i, il;l-r; ;;iriiti.a. o.j"*- incolodevine
goali de senspentru alqii,o privire pentru sine. O privire activsi sistematic folosita'
gratuiti cum esteceaa estetului care viLeazi,,,detaqarea -
-"'l ;;""d. ; u.a., f ii ri rr seb azeazape.stip i ni re" f t_*.-l
pri-
"
fixi nues11 darcucon-
virii pure", manifestareasupremi a dezinvolturii in afarabri-
cdrei necesitnqi qi a oricirui inreres(Bourdieu, 1979,p. 58).
*-adli"l"ipail. nti'irea
asuPra
l11erzisi' neu-
unui punctindiscutabil
diriacaeasi seopreasca
Sinii goi implici deci un efort (carenu trebuie si se dezvi- il;;;;;iio6t.t""i";ii''Pt plaie'ceamaievidentie linia
luie ca atare), cici trebuie depigiti atractiareflexi penrru a indepirtati, eventualvreun pescarug sltl
.rirt"tirili,
atinge detaqarea.O frazi, reluari de nenumi.rateori, traduce -"r." de fixitatesunt necesare ln masurarn
un vapor.Secvenqele
eleigi mai ingiduie'
foarte bine modelul ciutat: si privegti ca gi cum ai privi alt- careelepermrt,rr, ,.p"t" de la miScare;
138 t39
 de asemenea, si caprureziclandestinimaginineclare.cu coil. lncruciqareaprivirilor estecu atit mai intolerabili nu
da ochiului.Dar esenqialul prizii esteidunat incepindcu il pentruci tiaduceln alt mod comunicagional, ci,-mai
mdrurareavizuali, un rruc obisnuitpenrrua ascundefaotul I p6nt- ca evoci cel mai antinomic tip de legituri cu
ci obseni (Goffman,.t973b).Lu..ti. relaqiiconjugale'Plaja re-
;i patrickf* ii loi' incepereaformirii unei
carecirculardcu capul: ,Dacd,e o migcareca asta,atunci ";i;.nu I i-n.ot' moda sinilor goi e posibila,fiindci. nu merge
mi deranjea zli' F -i84 ;,,iqiplimbiprivirea f;re,J t. in. departe. Pentru ci nu presuPuneatmgere' nlcl conver-
torcj" p;f6, E greupenrrupersoanele "9r, si descric
interogate ,, f!"r- ci schimbul intre c6" cat. se expune 9i celcare
o^tehnrcirntuzi pe care. pui de obiceiin praldci firi si tc
! ii-a"..tttict la aceststadiu,intr-un iotal anonimat'
gdndegti la ea.Lucettesi Patrickau tendintide a exasera rc- u L*itta raporturi reale,in afari^de cazulcind seincru-
gularitateabaleiajuluir-izual.De fapt, observaqia raziprivirile" B-86; ,,Ceea-ce inseamnici persoana vrea
,'rJ .*
n."rle mai departe,ii atuncinu trebuie si o mai privegti"
Tt$-.gt-lgcapuluisunt.instabile,.,,aga, la dreapta,la stinga.
F-30. Vorbelelor trebuietorugi ascultatec.t Dll,r l4g.Tntilnirei privirilor e o modalitateclasicia incepu-/
misaarea capuluiestemai neregulatidecit spun "tenqi..
ei, trimi- li iubirii: ochii pitrund in cea mai mare.profunztme'{
tandprvrrea in roaredirectiile(ochii trebuiesd eviteoricc rtru plaiacu sinii goi,caretrebuiesi-i convingipe scep-l
oprire),repre.zenrarea pe carei-o dauei nu esieo,i-pfi j.- ci privirile blrbalilor pot fi dezinteresate' aceastiPro-\
tormare.t,a rlusrreaziun principiu.activ .rinie esteintolerabili intre doi necunoscuqi' Desigur,ser
al sistemului privi_ 'ca
doui baleiaje vizuale si se incrucige:e din.puri
:rilgl,$l cum esteel inscrisla nivelulconrnent:necestatea intimPla ca privirea
baleiajului. idengi(Goffman, 1973b).,se Poate
Micile erori sunt permise,plajae ingiduitoare.Dar e de si se pomeneasca
.nrlui t;
6;J"i Domeneasci tnvoluntar
in,toluntar aqrntlta
a{intiia in
rn ocnlr
ochii re-
fe-
dorit si se evitemodurile,rizualecareJonstituieun ,".ril.- ii cusanii.goi. Teoretic,comlorlaln:i
.mai
giu,celecare,in citevasecunde,
"l"$:::glt!,"l:
fntii, berbatul trebuiesi-9i
desfiinqeazi credintaorivi- ,ii.
tului firi a privi. Gre;ealaceamai g."r,i .rt. p.i"ii"" fl.a "trr""i"urmitorul:
,ri-. oti.. urmi de emoqie, contrar tradiliei romane-Eti a
i; brugte prin privire (Rousset, 1984)' Co.t-
expresrvi(tle ci e admirativi sau dezaprobitoare)asupra inirii amoroase I
unui sin gol; de.aceea, ochii trebuiesa ramlna noitriiiri nJ"lli golulexpreti""t oit'itgt, .l ,::!-u1:t1-:.].1d::j
nu seopreascd niciodatipe un sin. Alte comportamente vi_ ze aporcu repezrcrunede privirea femeii, dar-.nucu;
zualesunr.pro.blematice. De exemplu,privireamascaraa pirrt'"" carear trida o tulbuiare,ci ca qi cum ar fi vizut r
ooyeur-ului.Aici artaatinge.osofisticare'rafinati. lmaginea
imprecisi,perceputicu cJad" ochiului,esteintr-adevi"rro-
lerari daci nimic nu trddeazd cd estein vizor mai alessinul.
Privirealaterali devine,dimpotriva,demnaa. airpr.i Ji.i mbiguitateaunui ce'uamai mwh
manifestdexistenqa unui joc dublu,a uneryactlclmslnoase Logicanormalizirii sinilor goi, careconducelaprivirea
de
,captu.raresecrerd a imaginilor.'f.;i'j;il. ;;';;: ,tie"EidetaEati,nu estesingura care acqioneazl'9 l.ogp'
trolul celormai imperc..pli6jl.. misciri alefeiei Ei.orputU, nJita op'ereaza qi defineltesistemede priviri diferite,
celecare-ltadeazdpe.individulstingaci,penrrucarea ve_ r. ambiguu in ceeacesecheamll ve{eafirl si
"-.tti..e pe
deatird si vezi nu e decit o masci.Alta inrerdicqie impor_ :i. Printre acestea, Prequireade sine feminini-.bazatd
.'nerbale
tantd:s*imbul de priviri. Plaiase bazeazape un'sisterirde musele. Flatirile po-tfi simpleamabilitiqi,per-
legituri socralel;-Aisd;ii si individualizite, megteritein i"-it*einii din oelinda,iubiectivi: privirile pe carele
secret,exclusivpentru sine,pornind de la capturi de ima- 3. sa,dimp"otrivi,dau impresiici misoari obiec-
"rtp"r,
140 141
 tiv frumuselea.E suficientca femeiasi simti ci ea estecc,r
care a declanqatreflexul vizual penrru a-gi alimenta con
*ructla poz,_itivia identitaqii.,,itiiice plicere sd fii priviti,,
F-128. La fel cum se intimpli penrma vedeafareia vezi,
privirea nu.trebuiesi meargi pria departe.,,Arunci o mic,r
p.jyil., trebuie si le facd plelere" g-ll;,,Daci e un ti1,
echilibrat, o si arunce o privire rapida: ia te uiti, astae binc
ficuri" B-93. ,,Tipul ecliilib."t", iltf.l rpr, - birbatul nor-
mal, trebuie sa fie atras,mai mult decif de obicei, de sinul
banal banalizat.Nu numai ca poate,dar gi trebuie si dep;i-
seasci durata stricti a ceea ce se cheami ,,a vedea firi sti
veziu, eventualsi sugerezeo impercepdbilanuangi de ex-
presieadmirativi. ,,E-normal,ei ie uiti la lucrurile'frumoa-
se" F-91. Inrre un fel qi altul de a privi (a te uita mai pulirr,
cu o privire goali sau a te uita mai mult, cu un ochi vioi) sc
na$teo contradicqie.Pe plaji e plin de contradicqii;de acee,r,
acolo,arta compromiqu[uia devenitstapinitoaie.Ea dezvi-
Iuie in idest caz-oreglaresubdla a duratei suplimentareauro-
rizate: cevamai mult. ,,Pecelecaresunt frumoase le privesti
o idee mai mult. Celorlalte le rezervi o privire-tip" g-gf .
-femeia
Frumuseqeanu se misoari obiectiv: trebuie sAci-
teasci in privirile celorlalti ca si stie. Dar ce se ascundein
acelun pic mai mult al privirii? Sefie frumuseqeaceacareil
declanpeazd ? Oare nu goliciunea? Nu cumva e 6 bizareric
sau,;i mai riu, un aspecrjudecat negativ?$i dacd da, car,r
anume? Percepqia imaginii se inscriede obicei inrr-un halor.r
emotiona.lcare.permite si evaluezi atractia sau respingerea
in expresiaochilor (Le Breton, l99O).Dar pe plajiprivirer
este in general lipsitd de emoqie, neutrd, indescifrabile.
Agnts F-87 simte imediat privirile care zibovesc asupraei
cind rimine cu sinii goi; esteinsi incapabilase,spunece in-
seamni acestepriviri. Nehotirire cu alit mai di inteles cu
cit opinia despre acelagisin esrefoarte variabila.Si luim
sinul de 50 de ani. Roger esrefermecatin specialde ,,femeilc
de 50 de ani caresunr mai frumoasedecit celede 20 de ani,.
B-31. in timp ce pentru Emmanuel,foarte clar,,,la 50 de
ani ariti ca un fost combarant" B-79. Sa luim chiar sinul
mare,stigmatizatconform discursuluioficial. Sophie,care are
t42
foarte mici. se simte involuntar atrasd de indati ce
;te forme implinite. Nu reuge;tesi spuni de ce, cu atat
mult cu cit motivele care ar putea si explice aceaste
qiepar si se schimbede la un moment la altul. Llneori,
,qirestulplajei,eaestesurprinsideaceastd nuditatedebor-
,nti; altetri, dimpotti.'i, are o invidie admirativd:,;imi
c: ah.biftoasa!"F'39.
Cum ar putea si binuiasci femeiaplinuqi ci, in anumite
:, privirei Sophieiestevrdjiti de ea? Indiciile obiectivece
rr permite si suslii o ipotezi de interpretaresunt excesiv
raie. Informatiile strinse sunt cantitative (numirul gi du-
a privirilor) sausereferdla mod (tixitatea).Ele info-rmea-
despreun interesspecial, desprefaprulca a vedeafari si
i eite o faze depigita,dar nu sPur"r nimic desprenatura
;tui interes.Raminedoarla latitudineafemeiisd5i-l ima-
:e.Yvette iqi amintegteci s-a simqitintenspriviti prima
cind a incercat si-gi scoatdsutienul. Tot timpul cit a
rat expunerean-a ficut decit sd se gindeasci la acclepri-
i, mai'alesla celeale iemeilor. ii et""t""-a si nu fie gieqit
: ,,A, astaisi scoatesinii la aer doar ca sa se aratela
me" F-86. in ciuda eforturilor ficute, n-a apucatsi ;tie ce
leaucelelalte.Apoi s-aobignuit gi a cipitat dezinvoltura
.-ii permite astlzr nici un tel
mai observenlcl
axazl si nu mat de priviri.
fel clePnvlrl.
.*piice aceasteevoluqie:,,Si-audat seamape urmi ci nu
rtiera motivul. ca doream doar si rndbronzez." Nu are
rgtiintaci ea esteceacare s-a schimbat,felul in care pri-
te ea privirile, pi nu privirile insele: plaia a rimas de fapt
ne.rt.ilitatea ei inexpresivi. Femeia, condamnati se-$i
sinelui.
!pd,estrilrs de reprezentarea
iiuiiei joaci un iol desustinere
cind o situatieesteper-
)uta ca pozitivi; un rol destructurant'in caz contrar.Ast'
, o persbanese bucuri ca e priviti cind p.articipi la o co11-
aiiesocotitragreabild; cind conversaiia e dezagreabili,
oanapreferasi nu fie priviti (Descamps,1989)..La fel si
plai;, itunci cind femeia consideri ci e intr-o ipostazi
be
avantaioasa, cheama(in mod rezonabil)privirea,iar cind se
143
 focalizeazitpe ideeaunui defectoarecarecredeci doar accl
aspectesteprivit gi cauti, dimpotrivi, si sesustragipresiu-
nii vizuale.Esentialuldepindedeci de micul cinematosral
.interior.Din fericire,logicarespectului de-iineestede"ali
destulde generosc,u.sine] de a sevedeacu mai multe calitili
decit pot vedeaalqii.Chiar daci sinul ei a pierdut din tru-
fagalui splendoare, femeiaaredeci tendinqasi interpretezc
reflexulocularpe careil declangeazidreptdovadi a unicci
salefrumusegi;si ignorecruzimeadisimulati a plajei.Pini
in momentulin carea sesizatci senagtejena.Elisea simqit
cum urci in ea aceastiindispoziqie. Atunci s-a schimbatgi
pirerea ei in legituri cu privirile din jur: ,,Fieci e vorba
despreberbaqisaudesprefemei,sunt de fapt reprobatoare"
F-73. Tot sporind stimade sinecareo impingesi sq con-
PARTEA A TREIA
' I (--
siderebine vizuti, si sebucurede imaginileingelitoarealc
jocurilor oglinzii de suprafaqi,femeiacontinui intr-adevir Cele tret corPurr ale remelr
si observe,dar cu o alti privire. Mai analitici, mai critici,
fire si transmiti direct informaqiilesalegindirii congtientc
sauvisitoare,ci corpului,distilind in el ingredientele jenei.

priviride barbati
- Truouli d femei -
 Plajase credeliberi, deqipini ;i cel mai mic gest,
ceamai.mici.privire.suntcontrolate.Din multiplici-
tatea micro-interacqiunilor, se degaji o idee despre
ceeace se cheami normal. In jurul acesteiidei se
construie;te un sistemcentral de componament care,
o datii instalat, i;i impune legea proprie pini la a
regla cea mai mici migcarea degetului sau a pupilei.
Plaja tolereazi totugi o marja de eroare: la frontie-
rele sistemului,corpuri si priviri dau impresiaci-gi
pot lua anumite libertiqi. In felul acelui ,,un-pic-mai-
mult", ele adaugi discret griuntele lor personal de
sare,diferit, impeninent. Abaterea aparenti esteade-
seafoarte uqoard:un cuvint care scapi de pe buze, o
lucire prin iare ochii vorbesc, o incedneaii a miinii
care degaji voluptate. De fapt, firi a o spune, ele
contestiilegitimitateainstalati. Aceste gesruri nu sunt
mai libere decit altele,ele nu vorbesc doar in numele
lor, ci sunt cerceta5iiunei armate care ste in umbrd,
gam sa sari in prima linie gi si inceapii lupta. Din ex-
terior dau impresia ci respecti cu aproximaqie re-
gulile: corpurile se supun legii. Dar capetelefac dupi
capul lor. In spatelegestului care face o mici dero-
gare existi ideea unei guverniri a plaiei radical dife-
rite. Constrinsi [a clandestinitate,mulrumindu-se cu
exprirnareapoliticoasi in spaliile tolera[e, care anga-
jeazi doar timide hirquieli la trontiere. Totugi, nu
trebuie si ne inEelim: ipoteza unei alte legi, a unei
alte normalitiqi se afle deja in lucru.
id.eide guverna.rese afli. in iupti,.una pentru
.Trei
a-pi mengine supremalia, banalitatea,celelalte doui
pentru^aincercasi se impuni: sexualitateagi frumu-
seqea.[n fiecaredintre cele trei perspective,corpul
temeilor este vizut in mod diferitt femeile au trei
corpuri.
 CAPITOLUL I
Banalitatea

I
,Toatd lumea o face"
rimul corp al femeiieste.uncorp ciudat, rln fel
f)
I- de negaqiea corpului: cel pe care-lpriveqtif;ra
|l-l vezi, pe care nu-l vezi. El apare in miezul normalului,
I lscuns privirilor tocmai prin normalitateasa. Emoqionalul
cxploziv al imaginii corpului. f.gTi"ii. se resoarbeatunci
1 cuminte, graqievirtutilor invizibilitalii. Aqa se manifesti
paradoxul evolutiei procesului de civilizare: exPunerea
nuditatiifacenudul mai puqinevident.
Sinii goi sunt un etemplu concludent pentnr aceasta
construirea invizibilului, in spaliul citorva ani. Thierry igi
tmintesteinceputurilesi incircitura erotici a primelor dez-
goliri.,,Acum s-aterminat,nu-i mai dau imponanqi" B-18.
Frazi reluatain cor pe plaji. ,,Birbalii probabil ci se uitau
inainte,dar acum nu mai dau atenqie"F-178; ,,Acum,bir-
baqiinu mai dau atita atenqie'F-182. Adeline di un rispuns
identic,subliniind rehqiacu numirul: ,,Acum sunt multe fe-
mei cu s"inii goi, agaca barbaqiinu le mai dau importanqa"
F-60. lvlultiplicareirsinilor goi este intr-adevdr esenqiali
pentru a explicabanalizarea.,,Cind existavreo patruzecipe
plaja,rc uiti ia una, doua, trei, dar apoi devine obignuinqi"
149
 B-60;-,,Cind qi se ardti vreo cincizecipe zi, nu le mai ..l,rr sup19m9
si reclamele,,instanqe de
e" F-6T.Televiziunea
atentie"B-45. Roseh-negi Annie au inleiesbine qi nu-si nr,rr adesea:
itim"renormativi,suntsemnalate sini-
imaginile
scot sutienulde baiedecit daci sunt suficienrinconiuratctlc goi se deverseazdacolo pini la saturareaultimului rest
lume: arunci nu sunr privite. ,,Eu o fac doar ,,un.i.an.i, c"uriozitate.,,Pentrucel mai mic sipun se folosegtcpoza
.r;r-x 'i .
luqe, pe.1t1ua fi in rindui lumii, penrru a mi contopi irr i r -, - si
iirin gol,la'iimites-arPutea -: ^-l :^t chiar
-: devind nevandabil"
^L:^- -^.,^-l ^l ^:l (
mulqime" F-125;,,Nu sunr aici pentru a arragepriuilil.,, ZZ; .iani goi vedemin-prostieittoate reclamele la TV'
F-37. ru samDoane.pen[nr iiurturi" B'47;,,Chiar Ei pentru
,,Cu c6,tmerge mai bine, cu atat sunt mai multe: Dractir, dinti at
sti de drnlt
.sta ai si uezi o iemete
i; vezt goali, sun[
pieleagoara'
femeiela Plelea sunt Prea
toate femeile o fac" F-183. Toate femeile? pe plaL un,l., te imasinidin astea,aiungi sateblazezi" F-156'
esteinrerogatdS6verine,cu greu gisegtiuna din trei fe-.i.,, Toateiumea o face" este
e7o.[1ce" idee simplificati,
est; o idee care a cdpa'
simplificati, care clpd'
sinii goi. ,,O ! Acum toati lumei sri asa,nimeni nu mai cl;l "f,ogtn-lup
autonomresl acuoneazica referinqiabstracti'La fel se
importanqi' F-114. Toatit lumea? Eiau si mai purine nc implaqicu ,ii ueripestetot". Jdaiintii canu ii.vezichiar
p.lajaunde in 9coli,
r iot,'itt anuniiieiocuri sinii rimin acoperiqi:.
.se afla H6lbne. Ea insiEi, debutind'i; *"1,,
sinilor goi la 40 de ani, nu este cu adevirat reprezenrati'rl ruri,uzine,spaqiisPortive.P-e-urmi, pentruci imaginea
pentru ceeace se nume$te,,toati lumea,..Si N{uriel se aoar;r iizata.tr, .tr. scutitade probleme;slnul aritatacolo,la
tot gragiefrazei magice:,,Toati lumea o face,,F-7O.Toiusi,
, nu e un sin banalizat: il se lfiqeazi in toatinuditatea
rn zlua convorbrnr noastre,ea estesinquracare sti cu sinii tocmai Pentru a atrageatengta,tn anumlte.cazurl'estepus
goi in parcul public, qinti a tururor privlrilor. Banalizareanu sceni crjun evidentiol eiotic. Desigur,existi si asemenea
mai estel-egataaici de un efect al numerului imediat, naliziri ale sexualitiqii care se dd in spectacol.Aceasta e,
,,toari
lumea o tace" nu trimite la un calcul precis,la o observaqic gi, de alti naturi, fo"tt. diferiti de acel a vedea fdrd a
de moment, ci Ia o impresiegenerali .rr. ,. b^r"^"a niii -deorice componenti se-
.a, careteoretlc se separatotal
o.proporrieexacrasi misurablli, ci pe invizibilitareadobin- la. Plaja nu intri in acestesubtiliteqi,ea nu agreeazdcon-
drti, p.econvingereaci practicaestenormald. Recurloasterea liqiile. Plajaare nevoiede idei simple pe carele^spicuiei-
colectrvi esteaceeacareasiguri realitateapermanentaa unei gi le'amalgameazalaintimplare:sinii goi serispAnde.sc pe
strucruri (Berger, l97l): impresia ge.rerali, construiti pc rjd la fel ca qi in alti parte, sunt r-izuqtPestetot' ochrul se
baza trecurului practicii, a cigtigat de incolo o ,riati isnuieste,decisinii [oi sebanalizeaza.
proprie, independenta,relariv stlbili. Deqi"c.r* singuri, tot",
a lui ,,iivezi.peste.
Muricl O daincu gaselniqJintelectuali
a,ungesi se faci invizibili zicindu-gi ci, altun?eva,,,roari rjaopereazio alti simplificare.grosieri. Cici banalizarea
lumea o face", sau cd, cel pugin,toati iumea ar putea ,-" lr.e, frpt, definiti?b specificiiateacontexmlui balnear,
, di
gi cd toati lumea esteconvinsi de banalizarea^sinilor goi. s fali de tot ceeace ii eite exterior.Exisldo limiti clara,
peplajari lll_"l1ii^"1,:l^i:ij:
dniigoisunt,autorizaqi
nstituieeuidenfa.,,8 af,evirat,oriundein.afarapiaieisinii
,, ii oezi peste totn
i sunt remarcatiimediaqdar aici nimeni nu le de impor-
S6nul gol este banalizatpe plaii, el estebanalizatin an_ :i" B-89; ,,FemeilecarePozeazipentry revisteparcanu
samblul societitii: il vezi pestetor. ,,ii vezi pretutindeni,la t aceleagifemei,e cu totul altciva" F-33' Convenqia
I'V, pesretot" F-114; ,,Apar in mass-media,nu li se mai iali care creeazainvizibilitatea este strins legati de un
acordi atenqie,au intrat inbanal" F-93; ,,ii vezi o.rr. ,or. Contextspecific.in 1863,cind Nlanet a Provocatscandalcu
pe plaje, la TV, mereu se f'acepublicirate cu feme^ide.6ilr- al siu Diiun k iarb,i verde, acestanu se datora gradului de
l) u 151
 nuditatedezviluit(mulqiclasiciaritaserimurtmai,mult),ci
.te? ,,Esteo evoluqie,sinii goi au devenito Partea cor-
cadrului nou in care a inscrisaceasti,rdi,"r; ica oricarealti parte"F-63. Femeianu a vrut cu ade-
i;;;i;;;i;
vielii obignuite),carelasi.spectatorulfarer.p.r.le ;;.;r;;; asta,eanu-qiputeaimaginaci seva ajungeaici cindiEi
penrrua vedeafari si vade. r prima dati sutienulpe plajegi toateprivirileeraualin-
ila sinii ei.Yannicknotiazaaceasti contradiclie:,,Totuqi,
i din pricina ei sinul a devenit astizi rnult mai puqin
,Toate santelnfdcute la fel"
decit acumcincizecide ani" B-1.
. Birbaqii nu mai dau deloc atengiegi, oricum, nu mai e
nimicde vizut:,Toate suntemfdcutela'fel"f_+O. a;;i;;,;
'imeninu le mai dd atentie"
nou argument,banalizarea ar purcededin i-p.irn-
1:?ij"i
orice sin fiind numii reprezentant,.,l f;.,t laja arefraze simple, repetatede toqi, care ascund sem-
"^l:"r,^y"1s1nuJuj,^
cahriqr al sinuluiin general.Arhaicaatracgiivizuarehus-ar aqii complexe. ,,toati lumea.o.fa-c:" ti ,,ii vezi peste
mai datora arunci d-ecit raritdqiiobiectuiri .;;;;i";: i sunt fraie de aJestgen.La fel gi ,,Nimeni nu le mai dn
mindu-seastizi in abundenqi" ar'suprimaoric. irrt.i.r. ;,N;;, itie': cici doua nivJluri foarte diferite de invizibilitate
genelatlenu mai e, in prezent,atrasi de o perech.a;;;; t desemnate expresie.
prin una gi aceeagi
B-45. Banalizarea nu mai ope,reazi aiciin opticapri"iioiu- I-a primul nii-el,privireasexualdi barbagiloresteadmisi
Iui, care-$iconstruieEte, prin atitudi; l"i, ;"p*il;;;;;^ ;bleiata:est" uotba,in acestcaz, despre\analizareazto-
v.ede.a tiri.si vadi; aceastdbanalizare vine de la pierderea zi-ismului.,,Da,se uiti, dar agacum noi ne uitim la un
absolutia interesuluivizualfaqede lucrul privit. persoanerc care trece pe lingi noi, a intrat in moral'uri" F-74; ,,Nu
careau rispunss-ausprijinit.peun fond di argumenrecarc noral, nu qitt. de"ztoyeur-ismfiindci ele zunt cele.carese
le-a permtsimbogiqireaexplicatiilor:naturaliqea nudului, n" B-95; ,,Existi-multztoyeur-ism. mai alesla birbagi,
rdeernsplrate malales.dinmoftenireacre;tini,undeeasim_ zr-ismul este nor..., toti se uiti" F-148. Limita
bonzeaze-o ascezi,puritareade dinainteapicatului.Temdlarg irmaiitagii
e fixati aici foarte sus,incluzind 9i dimensiunea
exproarara de ml$carea naturisti(Laurent,Ig79).,Nu e nimii rtici: existi concomitent recunoegterea importan[el ?o-
cte.pnvlt,e atit de natural,,F_lg2; ,,E natural,uiaqi_vi la ilr-ismului gi afirmare a banalizdrii sinilor goi. Acest re-
Adam;i Eva"B-93.
rt paradoxal esteobqinut prin rabatereanormalizirii peste
Prir-atde personalitate, sinul poarefi ulterior privat de por.nt" sexuali a priviiii, recunoscuti ca atare' dar 9i
partrcularrtate: el devineun fragmentde corp ci oricare rlitede conqinutulei problematic',,Soqul meuseuita,e nor-
altul.Pentrua obqineaceastirr.t.Zir., .rt. .orrrri.at din nou frumos eu mi uit, seuiti qi el, e
al.Daci vid un blrbit $i
naturalu1.,Impotriva fixaqieiobsesiveasupra zone Aceasti concepqie largi asupra banalizirii
Srrnall'F-156.
"rrr'rmito,
ale corputultemlnln,referireaIa nuditateaoriginari neapirat
neapirat limite
llmlte de
d.9 nedgp{rt,
nedepiSit, pentru
depa_ ebuiesi-gi giseasci
lebuie giseasci Pentru
sionalizeazd g.iegalizeaziprivirea.SanulJ.ui"%-;;; ;;; Interzicerea contactului:,,Nu-i
Eelesau cotul, un elementfiri importanti: ,,$i_apoinu e
$l -gi constituilegitimitatea.
iii un riu, nimlni nu-i atinS*'F:33. Pioirsfftibqtere,libi-
foarte,
fgl:. TlpoLranr,
siniisuntJ p;.;.;lbrili i, *;l sul care.nu.respecti.9od.u[.gry1gi ,,Biieqii.se
care alra" F-93. christelle regreti ]ceasti neutralizare
{i9g1e1er
a pur ;i simplu,darmaisuntgi iipi careseuiti cu limba
c.orpului,aceasti ,pierdere ieva.., pe care o resimte caoricebirbat,
-a ca iandrr-I.deun cot' B-48; ,,Le-privesc
Iund Dputlntnsti,puqin goali.. F_9. Dar ce pot f'aceregre_
iodati nu poqi fi. indiferent, dar astanu inseamni zo-
tele rmpornva unei evoluqiisocialepe care torul o impinge
rr-ism:mie nu-mt curgbalele"B-3.
t52 153
 O parte esenqialia comunicirii consisti in a ;ti ce nu rrc a. Invizibilitatea gestului banal este un dat central al
buie vizut (Vatzlawick, 1981).in asrarezidaunaspecrescn ii sociale.Prin reletareasaiTnelceptiUiti .:1t:1:
qiala ceeace senume$tea vedeatiri si vezi, cind lucrul c;rrc zilnic realitatea,
-t.- ceacare
fn miezulobiqnuitului.Ea este
oficial este nevizut e totugi cunoscur gi cind fiecare gtie c,t condiqiilede stabilirea legiturii sociale,eaestecea
acelacarenu se uiti gtie desprece e vorba. La primul nircl e face viaqamai uqoari.
semnalat,acestmecanismfrizeazd iocul dublu, dublul-eu: Bnrbali gi femei se intilnesc necontenit, in toate.circum-
sistemulde comportament esreo aparenti in spatelecdrci,r .i., ir."r5u schimburiprofesionale,intelectuale,spor-
se ascundeun imaginar sturlubatic. Banalizareaesre atunci amicale.In fiecarecontext'un slstemde gesturlPreclse
iot4.. suprafaqi,in migcareafizicd a corpurilor ;i a priviri ieiraiit"t^cqiunea.Gesturiatit de banaliziteqide ritua-
lor. Dimpotrivi, la al doilea nivel,gindireain ansamblulci rteincit amintirealor nu se mai pdstreaza, incit corpul
a cazutpiad; banalului,dublul joc dispare,sinul esteprivit e uitat, inclusivcel al femeii:aceJtaesteprimul ei corp'
ca ceva lipsit de inreres.Aga ci nu mai e cazul si, aTlicc ingereamiinii, de exemplu,ritual de politeqe,extrem.de
anume nu e voie sd vezi, deoarecede acum incolo nu qi sc iln.Totugi estevorbadispreunul dintre rarelecazuriin
mai pare demn de privit nimic, sau aproapenimic: sinul ,r prohibiqiamodernr'a contac.tului in spaqiplpubliceste
devenit intr-adevir invizibil. NIai multi bnrbagine-audecla, liclte,astfelcabarbatul9ifemeiapot si seatingi cu.m.ina,
rat sus si tare ci privirea nu le mai esrearrasade sinii goi. I: ;trumentobisnuital mingiierii, parte foartesenstbllaa
greu de gtiut daci mint sau nu. ln mai multe cazuri,reipun- i"i. Or, ce seintimpla"defapi? Gestulestedur, me-
sul lor pirea sincer.Cel al lui Yvon, de exemplu.La priml g.tit d" otice interiretare nec-onformicY,conleTull
intrebare, luind in serios convorbirea, el arunia o prir,:irepc ri femeiasestraduiesc si iasi din corpullor qisi nu
'"rit
i coroulceluilalt:mina devinecevaexteriorsinelui,su-
plaji, regretind ci a fost surprins in flagranrdelici de sub-
informarc: ,,Ah, n-am fost aient!" B-45. Profitind de pri- banaiiratal ritualului,instrumenteficaceal unui schimb
lej, anchetatorulil intreabedaci nu se prefaceun pic. Yi'on 'i echivoc. Orice ambiguitate,orice shbiciune sunt inde-
se supiri: ,,Da'de unde, m-aqiprins pe bune Ei pecinstite: rtarc fardmila. Cici ediTiciulsocial in ansamblul sau nu se
vd spun sincer,nimeni nu se mai sinchiseqte."in ceeace lc isqinedecit prin claritateadefinirii gesturilor celor mai
privegtepe cele dinrii inreresate- femeilepracticind sAnii .rr.-giiting perfecqiunea b.a'alului'
in inr"izibilitatea
goi - evidenqabanalizirii profunde esteindilcutabili. La fel -p1.,
6analizarea tt.t !tt. o o
pierdere, diminuare a este
vieqii:
ca N{arcelline,numeroasesunt femeile care sunt atit de con- . ;;';; soIiiit1
;.riv,-care 9 *Ii"11'r. 1lTP_,1::1:.-T.:b::
vinse.incit nu se mai gindesc deloc la privirile cares-ar opri a'."it,..ti a i-ieciruia.Indiviziinu o eviti; di-mpotrivi,ei
asupralor (exceptindu-1,fireqte,pe obledatul sexual,cini c >ireia-i simti mai mult apisarea (Javeau, 1983)'Pestetot'
clar identificat).,,Fapre ci nu mi mai ferescdeloc, oamenii fiecareclipi, reperi4 .qi iepetind no1,1,1h1a1eaSesturl!1
nu mai privesc,s-a ierminat cu toate astea"F-149. construind
;;tl; ;iilei"a lnuiribiiului,a insensibilitiqii,
bncretul r.Ilitigii lor prin
cotidiene aceasti Bana-
rePetare'
zareaeste o migclre puternici, necontenita,care incearca
Banalul obi;nuit tot
i distrugdtot ceeace ii sti in cale9i complici exis.tenqa:
.. puneprobleme^qicreeazd' emotii' 9 Tis.:
Chiar dacdaproapenimeninu se mai uiti, pi chiardaci ",rtg""ptivirea. a
plaia, intilnit in drumul ei sinii
cur. .."ini.-o buni zi, pi
privirile rimin incd puqinarrase,ideeaci ,,Toaralumeao
face"qi ci ,,Nimeninu mai dd atenqie"permitesi-qi imagi-
nezi ci te-ai integratin norma careconstruiesteinvizibi-li-
154
 CAPITOLUL il
Sexualitatea

de nevoia de fantasmea barbatului care priveqte.Daci

m normal Einu ducelipsi de femei,el va zice:ia te uiti,
perechefrumoasi de sahit Se^yapga]a pti"i{' dar astae
l, cu asta s-a terminat' B-95. Privirea lui Patrice nu e
eti, ru$inoasi, arhaici; esteo privire afirmati, argumen-
A^t; drept
i, dati exemolu de urmat. Ea corespundein realitate
A'rentexemplu
ii unei alti reguli de joc posibil, in care normali nu,ar mai
invizibilitatea-sinilorgol, ci un erotism vizual9i discret,
telessi impirtisit de tolta lumea.De altfel,Patricee con-
il cl'ac""ita este adevd,rata leg'eacgm,iar cealalti.nu e
;it o masci, un sistem de gesturi oficiale simulate de cel
:'evrea si viseze netulburat-,in cel mai perfect joc dublu'
analul.d.9flnegeprimul corp al femeii,corpul
fel ca toti cei pe careii reprezinti, Patriceesteintirit in
ei invizibil. Dar nu toate privirile cad pride '' ul confuz intre banalizareanudului
llqla sa cle Paralehsml
banalizirii,uneledintre elepar si i sesupuna,dar nu id"p- nudului se in-
de eliberaresexuali.Banalizarea
ti, in realitate,
gesrurileplajeidecit p.nt* a-gidisimulamai in ceade-adoua fazi aprocesuluide civilizare,Carac-
-ir."r."
rie
bine gindurile,uneoriifirmindu-si deschisopoziqia.Vom | : ^ )^
:ristici spatiului public, ea-marcheazacapacitatea.desti-
- ---l---. ^-z

p.atrund9 acuminrr-o lurnefoartediferiti, casi iescoperimo inire de'sine in proximitatea unui corp. gi a sensibilului'
alti privirea birbatului,un alt corp al femeii,corpulei erotic. rareasexual{dimpotrivi,pune.bazelea ceea.ce 9.Pet-
printr-o surescitaiea prezenqei qi a contactuluidintre
r. . : ----:^-^- a-
puii, printr-o imediateqE -- gi-o intensitate emotionali
--^-:^-^l : in
Bdrbapii ;i nudul nudului radi-
i-b,-tiil. conjugale.in teorieexisti deci o separare
^ -^ -- I? Nicnieri.
l r: ^ : : ^ -:
Cine sunt acegtibarbaqicaredesfidlegeabanalului? in i intre cele dorJalogici. Dar unde scrie asta
parte sunr marginaliiplajei,fiinte simple,trnind in ritmul ne zice ci pe plaji ii estelnsslzjsomuluj de a trii sub
pulsurilor,rinericaren-auasimilarincfprincipiulcontrolu- ghi privat, d. i s" lisa surprinsintr-un elan amorosa;a
lui.emoriilor,plimbireti in virsti p.eapuqin'avizaqiasupra i't prrt." sdfie intr-alti parte? Nimeni. Singuri Povara
norlor uzante,intirziaqiiprocesuluide civilizare.pe scurt, a"i ibanalizirii il impingi si vadafdri sevadi.
c.elce se zgiiegtepe furig,^zoy
eur-ul neruEinat- a$acum ii
deseneaza plajaportretulstereotip.,,Nigtebltrineicare sunr
alclpentnrasta,pentrua holba,suntaiciin fiecarezi, ca si ri tncrucisate
cum gi-arcumpirao revisticu femeigoale"B- 16.patriceii in ce fel s-ar puteamisura importanga ?
privirii sexuale
privegtecu mai multi indulgenqi.,,Ciieodatie vorbadespre lntrebareae dificila,fiindci barbaqiimint Ei disimuleaza
r56 t57
 pentnr-a.se conformateoriei oficialea banalizarii.Agadru, caracterulexterioral observagiei s-adiluat,ulterio-r,in-
nu ar folosi la nimic si numeri rispunsurile.Cu atit nr.ri .noi a. exprimaremai personal:,,Asupraunoradintre
mult cu cit unul qi acelapibarbatareadesea celedoui feluri i, trebuiesi aibi un eiectextraordinar,cu sigurangi.!
de privire. Nu e intimpldtor ci numeroasedintre convof. nu te Doatelisa rece,doar nu eqti din lemn, nu-i aqa?'
birilenoastresunrcontradictorii, proclami.nd realitateadc r in fitie, observi^ndcomPortamentuf inainte.gi dupi
vedeafiri seveziintr-un anumitmoment,pentrucain mo" iu, drt p"rf..t debineseama ci declaratiileerau
mentulurmator si recunoasciplicereadisiretn a unei imr. ".-".
,ri*-a. .tt"i.l. ptitititot. i.t. atl t"i. olivier, de
gini erotice:privireagi gindul igi schimbi registrulinrr-o )lu, care, fiind surprins cum scruta tiqtq anatom-ta
tracqiune de secundigi asemenea schimbiriseproducmc. ifiii femeilor, ,n"i .ut'tt stingicia si adauge.:,,Nu
reu.IJn anumitprocedeumi-apermissi pun ciGvajaloanc, un obsedatcare"priveEtesinii femeilor,nu mi intere-
"
in sensulunei analizeobiective:incrucisireaopiniilor por- zi,- nici nu mi uit" B-43.
nind de la caracteristicilede situatiea unei co'nuorbi.i.l,r lnlori"l de punerein situaqiea rispunsurilornu ingiduie
funcqiede contexr,rispunsurileau fost intr-adevir foartc mlsurarea, cu o garanqieabsoluta de obiectivitate, a
diferite..S-arputeaspunece acesterispunsurierauaproape :anqeiprivirii sexriale:am surprins numai ?tit*9d1
"
opuse,de exempluintre femeilepractilantegi celenepracii- .it*. natiane convingereaintimi a cercetetomlui'Timp
cantealesinilor goi, intre barbaJlicarese aflaqin cuplusi doi ani m*tln ocuPat"numaide urmirirea acestuijoc 1l
legi ale.m;t.carlf
cei dintr-un grup exclusivde barbali.Diferentelqsunt evi- 'puriiot qi priviriloi, descoperindciteva
dente nu numai in funcgiede naruraintreb;rilor) ci si dc i gratieacestordescopertrt' ranr-am
:T,T1'rfTl.s:lT
respectivedin interior
sexulanchetatorului(B6jin, 1993):barbatiiori se dezvlluic t si triiesc eu insumi legile ;i
maipugin,ori devinmult mai deschigicind staude vorbi cu ebi si evaluez astfel mai exact imPortanqa Pnvlrll
o anchetatoare (dupd ce vor fi intrat intr-un joc de seduclic uale.Daci nu ezit si-mi comunicconcluziileestePe-1try
in interiorulinrerviului),in rimp ce rimin mai neutri in pre- ,in cursulanchetei, pirerile meles-auschimbatradical,
zentau-nuiancheraror. Fiecaresituaqiepoatesi evidenqiezc [ir"a"a riscuf ca vreo idee preconcePutisi-mi {i
"trfel tip de
efectedeformatoare, si creezedistantariecesarianalizei'sisi ;,* a;f;;" fer..pgi". La inceput,itedeamci acest
se apropieastfelde gindurile secrete.in orice caz,cel mai irrir" .r" doiti"utit, ascunzindu-se sub paravanulunui
interesant rimine rispunsulindirect,frecvent?ncazultemei rmit sistemde gesturi.in termeni mai teoretici: ci exista
despreprivirease"uaji.in timp ce anchehtorulpuneo'in- istanqdindividrlala fagi de rolul social.Zi dupe zi, aceas.ti
trebaredesprecomportamentul personal,intervievaliiris- pondereaincontestabila
;. r-pil,tJ", teren,strir,lita.fiind.de
puld,.intr-adevir, adesea referindu-se nu era vorba
banil,,,l.rrit doar despreo simpledisimular.e,
la exemplulaltor
barbaqi. Rispunsuleradetaliar,intim comprehensiv J"ror. o ciutare sinceri, a invizibilidqii'
reala,-intensi
si,indi- nu fac dec6t
rect,subiectulvorbeatotodatddespreel insusi.De exemplu. iuirit. sexualesurprinse in spateieminciunii
Gu.r*seplaseazd pe un plangeneral, facind referiri la coni'er- confirme: oricit de importante ar parea,acestePrlvlrl
saqiicarei-au a;'unslui la ureche:,,Simulindo inofensiva in net minoritare in comparatiecu forta banalului'
plimbare,toati lumease uite firi motiv propriu-zis,orice
masculin starede func-qionare aruncacelpuqiho privire in-
teresata.Bnrbaqiisedesfatizgiindu-sela sinii goi; cind n-are rul femeilor tmbrdcate
la ceseuita,lumeae ca.mdeiamiigiti,astae pirereagenerala Nu asta este qi pirerea femeilor imbricate' Este vorba
a barbagilor,nu-i nimic riu in aita" B-47.- in anuiiite ca- rr despreun gt.tit anume)care se distinge chiar prin ex-
158 159
 primarearispunsurilor:suntfemeice nu concepsi-5i ar,rre emei: sopl ei, foarte aProapede ea,carese agitdin
sinii, neinsotitede soqiilor sau careau fost interogatcil i n4yta".igi di seama'.l intruc-hipareaper{ectia
"ti" no1
{aya.plap. Femeileacestea gindescdestulde omoge"n, c,,,ri iiprri"i desprecaretocmai vorbise, adici,,,ba.rb1t1l
la fel ca Nadbge,carepareConvinsici is"icldtcsr ,. afli in prezen\asoqieisale'Probabilci.la p.d-
pesemne "berbaqii
ochii" F- 19.,,Cevreqi,adaugiSandra, "ir.
suntfericili l.ri fa... eaaluziegi nu la privireaanonimia barbalilor
daci pot si vadi femeigoale' F-61. Fentruea,asraconsri
e olaii. e de presupusci tocmaidin aceasticauzi s-a5t
tuie o simpli evidenqicare n-o gocheazi.Alrele par inst
mult mai agasare, ,iit iintr-o iate"iecerea devinede plumb, Mylbne nu
dar feras-o mirturiseasci.inse felul currr
apasi asupraanumitor cuvinte,declarind sus qi rare exis are chef si vorbeasci,incheiediscugiaprintr-o izbuc-
tenqaprivirii sexuale, suni ca o critici pe carenu indrizncsr mediocrl gi imprecisi,dupi strilucitul ei elanoratoric:
s-o exprimein alt.mod. .E o pro.'ocare,e absolutsigur, si sotul meu ridem Petemaasta"'
pentru a atrageprivirile.Din momenrce e exhibiqie, iolr
birbalii suntatra;iin mod obligatoriu.Privireacu tendinll
sexuali e absolurobligatorie,ei bine, da, e obligatc,rie
de grup
i"
F-99. Audrey, 20 de ani,igi ascundecu greuciudi;i revol. AIte categoriespeciali:grupurilede birbaqi'Discuqiilecu
ta impotriva acesteiconcurenqe neloiale:,Cind \rni uit h bagiiin f,^p 1-"i alesiei iineri) ne-au si aulm
tinerii.careprivescfemeile,vid bine ci suntarraqi,ba rimin Rdspunsurile,.pe "PttTtt
un fondde glu.m-i 9i
;iilrriJtpi.ifi.a.
mult dmp privindu-le"F-20. Pentrui"to:ii l?tj
.-.", ajungla ,rn ,.tnltrt paradoxal
Citeva femeiau dat acelaqirispuns,chiar cu soqiilor dc ,it^t prlximitatea cu piacticilelor obiqnuite,fiindcn
fagi: nevoiade a vorbi erafoarteputernici, simqeau nevoia ^',
,^ r"b,^L"^ti Doar pre-
eleinselepe glumdqi zeflemea'
si se elibereze.Huguettevorbegti foarte tare: ,Birbaqii sc , unei fete in grup blocheazi imediat aceastaenergre
uiti, pe toti ii intereseazi.domeniulacesra,e o privire pur mai curind. legati de tinerele (pe
tivi tipic
sexuali.!"F-175. Soqulei, caresti alituri, di de inqelesprin
re o regis'egti de exemplu in cluburile de fotbal 9i in cazir-
-"t.".-rlitta,
gesturici e.total d9 acord,acesraestegi motivul pentruiar.
el e impotriva sinilor goi. Cind sogule intrebatlaci seuiti i). Virtlutea'priviriisexualerezid;-aici mai cu seamdin Pg-
la femeilecu sinii dezfoligi,acestasesimrejenatqi refuzi si ilir"r." exprimirii glumelor,un soi de cuvint totemic'
rispundi. O. jennaseminitoareresimtegi MylEne.Ea a in- :text pentru a structuragrupul' Totuqi, privirea.trecede
ceputdiscuqiaincet;pe urmi, un cuvint l-a jnrrenatpe ur- ,ri *rp.* ludic gi .rt. .itt.* de crudi' Nu mai e cazul
mitorul, incercirilede explicaqie i-au provocatun marechef fhr|,"'savezi
i de a o'edea 9i faras; spui nimic,ci de a vedea
ar
de vorbi, a;a ci s-aexprihat din ce in ce mai limpedegi pc ,rrrr., * spune si de a vedeapelty a vedea,fix, oricare
un ton tot mai ridicat: ,,Mai trebuie luati in calcul9i ipb sexual'
,pr..i.r.u, a vedeasinul la modul gener.ic,gi "Cind
uizia! Fiindci majoritateabirbaqilor,vreausi zic toqi bar- rL ." baielii, ziceam:sunt cu sinii goi, hai si le vedem"
glu-
batii lormali, cind vid o femeiefrumoasi in pieleagoali, -13; ,,C, biieqiine uitim, e Parteahailie, ne amuzim'
toqi,fie ci au 80 sau.15ani,toqiseduc sl se zgliascd,-laea. im" B-32; ,,Cu biieqii ne distrim intre noi, ne amuzdm'
Daci mergeqisi vorbiqicu un cuplu carenu practici, bir- u suntem riuticiogi, doar ne amuzdmcopios" B-88; "In
batul,daci e impreuni cu sotialui-,n-o si vi siuni: adorsi rp iqi potipermitesi fii-un pic riu.ori si-qibaqijo: ottt.
mi uit la femeilecu sinii goi..." F-156. in-aceeasi clipa nl, i".i.pi si delireri,si facifarse.Singur,eqtimaisimplu"
Mylbne se intrerupe,srenienird,. Localizeaziimediatsursa 89.
160 I6 I
1 - Trupuride femei - priviride barbatr
 Practica solitard nie.incepecu o anumiti misuri, dozind: ,Eu mduit
Practicade grup, notabiddin motivede vizibilitate,csr :ie asa.*n o faceoricebirbat, la 36 de ani nu suntde
nu rimin insensibilla frumuseqea sinilor carese ex-
totugi.puqin frecventi:in general, privireasexualiestes<,1i. im
impittig.indu-qi fantas-
" B-14.
t-14. Apoi se
Apoi se inflicireazi,
inflicireaza,
tard qi chiar foarte secreti,simulind detagarea de a vedel vezi retrlc
fitiqe us 14-15
de rr- ani ru
rJ dr' cu
Ve garantez
e: ,,Va garantez ca cind vezr
atunci cano
ci atuncr
firA sivadi, Capturindimaginica gi cum ar comireo pun. riscao
gdgie,veghindsdnu fie prinia. ,,Bineinqeles ii dergJfigi,mi se pare... intr-un caz extrem^aq
ci existi luiruri iri ad minore,'trebuie si vi mirturisesc. Acesta este
carete atrag*B-13; ,,E o chesdesi le vezi. B-17;,,E acle. acolo incit si-i spulr instinct
I ! Aq mergechiarpini
varat ca mi uit, dar probabil ci nu sunt singurul. B-4{r,
ltial... Esteinitinctul iatural, chemareacirnii'! Ne gd-
Comparagia carese faceadesea cu revistelein-caresunt in. o in cazla limita stipinirii fizice' foarte departe de
faqi;atefemei goaleesteaici inversari,,schimbareaprivirii ".tt,
rul banalizat,de corpul invizibil qi de procesulde civili-
transformindin mod curiosargumentulin conrrariufl.ri. Lr proximi-
ri. Rolandevoci,deisemenea(vagimpersonal),
opticasinului banalizat,compiragiaerascoasiin prim-plarr parcurilorpublice:.,,Mai ales
baacesteilimite,in contextul
pntru a spune:nu e acelaqilucru, pe plajdpriviiea e dif*. nu sunt decit una saudoui, cu sinii mari; gi-arPutea
iiti, aseptiiati.in opricasinului .-ii.,'oporigia sBmenginc, rlanqa idei de viol" B-93.
insd pentru a subliniasuperioritateaenocatoare \ nudiiatii BdrLaliicaregi-aumirturisit privireaslxua.liau qinutse
balneare. ,,Aicie cerrareai'B-18; ,,Emaieroticd&at i",r. ii"i.r" cu insistengi faptulci limitan-a fostdepiqita:totul
vistelespecializate, fiindcdaicivezipersoana in carnetsioasc,, ,-o.tr.." pe plan mental, dorinqa nu declanqeazaniit o
B- 16 . ritiativi condamnabili. Nu declanqeazi nici vreun efect
De obicei,privirea sexualdnu estecu adeviratin deza. , observabil,gi numerogiau fost cei careau furnizat ase-
cord cu banalizareasinilor goi. Aceasriprivire tinde mai ,.-" cadorradia capacitiqiilor de control' ,,Eu
curind si extindi ceeace sJ cheami u.d." fira si vezi, "*.r-.rrte
,rit, d"", astanu-mi produce-nimicdin Punctde-ledere
9azindu-sepe o concepqie a peisajului"mai intensagreabili, {ic" Ii-88; ,,Nu-mideienzagii, rimine doarin cap*B-31'
Distribuite in secvenge, imaginirari sunr caprurare !i irrtro. iidovicestesingurul care a evoca-t,-printr-o intorsituri de
duse intr-o funcgionareimaginari"in ansambluriminind ia, ideeaunei"excitaqii la nivel falic:,,F' privirea.lubrici,
fideli convenqiilorin vigoarelDimpotrivi, unii birbaqiauo *-f*."i-", faci gauil in nisip cind dai cu ochii de una
atirudinefoane diferitalDirrtre acistiafaceparte gi druno, umoase"B-80. Sa"fie oare aceit c^z cu adevarat marginal ?
convinsci alqiiseprefac,ci iirtr-adeve,speitacot,lt,a"iloi iotocolul propriu anchetei n-a permis. disimu-
v'erificarea
goi estetrdit de togi cu o profundi emoqieascunsi.,,Eu o ilor r"r.ra^iumluqilorde rispuni in privinla acestuiPunct'
spun cu sincerirare,cred ci toqi b*baqii reaclioneazi,aqa.
Dar au ei curajuls-o spuni ? Cred ci nu" B-14:prin aceasti
declaraqie introducrivi, el a construitdintr-o dati o situatie ei: ghndireadubl,i
de convorbiredintre celemai interesanre: b;rbagiimint,'el Rispunsurilecelorcarepracticisinii goi despreprivirea
are-curajulsi vorbeascichiar ;i ?nfaqaunei femei,mai ales ualadau imp.resia.unei totul diferite,.cea
lirmi a p.laiei.cu
in faqaunei femei(esteintervievatde citre o ancheraroare). ..io"tri inviiibil gi a convingeiii profunde ci ,,nimeninu
Bruno s-aplasatin rolulunui erou firi masci,intr-o admi- Convingere
ri di atenqie". fJarteiitcel ::it ligi1!f i
rabili.transparenqd; o sispuni ror. $i efectivel spunetorul, banalizareanu s-ar fi imp-usagacum s-a
easti sinceritate,
slncerltateaconstituindin aceaclipi pentru el virtutea dc tlmplat. Degi opiniile sunt foarte diversificate,decalajul
162 163
 estein p.{i. frapantintre ceeace zic femeilecaresedez.g.r, discuqiilor,le intrebam.peinterlocutoarele
lincheierea
le_sc$r b-irbaqiicareleprivesc, primele crezindce nu s,irrf i. ."t. li s-a pirut ci a fost intrebareaceamai grea'
vizute,in vremececeilalticonfirmi ci seuiti la ele,d".r..i, u Laurbne,, fott t..." in legituri cu privireasexuali:
in acelagi.timp, s.econfoimeazistiluluidetaq"i :i nu poli si exprimi totdeauna ceeace ai in cap, asta
;
vrne.ljecr doui interpretdriale modului de a vedea "";;;;fara rl
vezi se afla in.opozifie. Femeilesubliniazi .;a;_;;;; ; un" . si gindeqti cevagi altceva.esi o spui" F.-116'
bsi itttt-ad.rr"er foarte greu si exprimeceeace gtia,lu-
parte a expresiei:vedereanu estedecit un instrumentcU '' ' ' :a*saafle mai mult. Pe mdsurade-
l.clesPre carenu oofl
ca,rgqoei construi realitateacorpului invizibil. Berbaqii,ii : r, ---^^:--:t:-: ^:-^.^
rii confidengelorei (printr-un soi de nestiviliti cinste
schrmb,au mai curind tendin^qa-sd o subliniez.p. .." jin. plicere de a.face.plaji
lecrualifaqi de sineinsegi),simpla
tii: artade a vedeafiri sl vgzl_ltipermite
!3I_eJlI,un pic, inc.peasi i se diminueze.tta f9l ca.9ialte interlocu-
oAm o taniri niivl;urfmoment m;am.gandi;.ail 'e
L alenbastte,Laurbnea ieqitobositi din aceastidiscugie
vesc.$i,in fine,cdndaminqeles reacqiile "Jpii.
aif,;urui;il ;i:";; n-a vrut.si-giasume
clatseama cdei au mereupofti si seuite la o gaqici.S_arpu. ; inigial,i s-apirut-uqoari..Es.telle
risc. ,Da, ririvirile,gindurile ascunse' desigrrr..Dar
tea credeci acum
;i-au pierdut interesuld;;;,t"f ;;. dmp cdt nu mi atingenimeni,.nu.e nevoie.sd-.mt bat
dar nu sunt siguri"
.r-tbq. L7 fel.." li bi-l;,q;;;';;i;; rl" Eltzt, ConptientiiAndtotuqi existenga privirilor in-
practlcanrenu sunt sigure.Mai mult decit atit, nu putineau :ete,easestriduieqtesi le ignore qi, sub dogoarea soar.e-
tost aceleacares-aucontrazis.Ghislaine,de exemplu.D"-l
lungul discugiei, i."i"q,. cu adevirat sa fale absiracqiede-ele.Femeile
eqq-a incetat,i,gF..-;i," i,, - i tr putea
al tr ss-ar
ccare fixa asuPra lor,
rv rt sdin ne-
moravurile ling'ideea
r ng l oeea privirii
pr l v l nl PuLt4 rh 4 d J u l / r4 rrr rrw
nimeni nu-i mai di' -rr"i"."- f_:-0. gi ulei relaxiri necesare
Inalnteca si-i-timpulur,
scape, "t.rrqi..; a"oUa"aiiliunei siguranqi 1
in mod cu totul nea$teptat:
Itrnernqetes
,,Berbatiil
ci seurri mereu,igi mai clitescoihii." o analizi iiciiii sinilor goi; nimai procedirrdin acestfel potcon-
trni a rispunsurilor aratdcd sunr doua:riveluri de_eindirc iii la banalizariamai accentuata a acesteipractici.Deca-
carecoexisti(corespunzindcelor doipoli ai vaiut"T"; fira ii ditttr. barbaqi9i femei nu este deci un produsal intim-
sdvezi),reactivare iii, o eroarecare irebuie indreptati: este un elementstnrc-
diferengiat in funcqiide context.Ane6li_ procesului. caractetizate exact
qu.eexplici foarte bine: ,,in mod sigur, tari,ca rl al Caci tocmai-femeile,
,a ii. o r capacitatea lor de a nu lua in seami privirile $i -d9I
pnvlre vrcroasi,barbaqii sunt atraqi,dar cind stim "rr" cu sinii I !
on. t'n"inr.. sunt cele care -antrencazd' ansamblul
--^ ^ -L l , . l -l ^ : ^ : plajei'
goi.nusimqimprivireaior" F-3g. irracticaarenevoiede,cea
mar.pura convingerepentrua dobindi dezinvolturi.Feiireia rSatiinu fac altceva decit si le urmeze pe femei, ma! mult
sesrueazidecio.bligatoriu imai puqin evo!5raqj in felulde.a gindi, fiind
-imaginare; fericiqi
intr-un soi de spiralaa aurocon_ {oarte
vrngenr,careo ajuti si creadici e invizibili, in momenrele ,..r.t de micile lor potriveli lor le scapi
rn carerz.prl.tefge roapecu desivir;ire faptu-l ci aceastd,.miqcare.pe careo
si nu gindeasci,sd se dizolvein perceptii
mal senslbrle. in cu interes ii conduci, de fapt, spre invizibilitatea cor-
ln acestmoment puternical procesului-dc
banalizare, privi rea.birbaqi lor nu inai .rr. .i."ii" ;;;;;;-" ;. lui feminin.
Udndun micro-incident oarecare implici o obseruare,'o ,"_
ajustarede comportament, saucind o^situad.;".iiil"l"f-li.
j]lii-1.."1 a discugiei noasrre, atuncireapare
I
gi realitatea pri_
vr'r sexuale:eanu eracompletignorati, ci rimisesestoiate Privireabarbaqilornu e omogeni; nici felul de a searita
intr-un plansecundal gindului gi"nuieqeala ivealeati;;;r*, femeilor nu esteomogen.Nu toate sunt convinse.in
cat domnea[orpoareavegetativi dorinqade a seexpune. agimisuri de banalizireasinilor goi qi nu toateigi dau
Ei
r6+ 165
 osteneala sdsefaci invizibile.Uneledintre erenu refulc.rrl DerceDutqlobal si de-o manieri dih;;zi, componen-
privireasexualia barbaqilor intr-o zoni indepirtati a ir. seizaqiilor fiind greu de identificat' Odile
talului, o recunoscdeschis,mirturisind .a'"...ora -c,r= "1"la inceput, ,,A te aria altor b;rbaqi provoaci
roasteci,
,i ,,u
ofereuneiastfeli[e.prifiii.PentruG6raldine,,,Ed'r.pt.,t.i i un goc, te simti agitati' F-79. Aceasti senzagienu.a
seuiti, dar e destulde normalde vremece suntmun sirrr, iina ceutate,ci eas-l manifestatca o consecingidoar la
bol al provocirii" F-6. soniaF-185 isi irrsoteste rasounsul out: ,,Apoi m-amobiqnuit."Odile seintegreazieveni-
scurt(,,O!Trebuie ci-i intereseaza.) crro privireambiuut hrhriitt iotalitate,adduginddoarun stropde fior senza-
gi cu riseteinibugite-carespun multe.Seuerine, dilp";;lr-i; epidermice;i impresieide libertateqi relaxarePe.care
toafte srgurdpe e-a,alirmaprivindu-nedrept in ochi: ,,F.,r eqteca pe o noutateabsoluti. ,,Eleau chef si triiasci
pnvlre erorici, ei igi triiesc miruntul lor vis privindu_nc,, rru^ .u au mai triit, ceva ce nu triiesc in fiecare
F-183. Corinnecredeacelasilucru, mai alescdnde rirrgrir ^", Sa"ii".goi sunt o revangi asuPrarutinei 9i cenu;iului
-2.
de pe plaji caresri cu s6niigoi: ,,Arunciegti*"i *iifll",r, lian; micuifior este un ingredient necesatpentru a trii
au impresiaci li te oferi cu *p li sufler.,F-14g. Care intens aceastdatmosferi de sirbetoare, dar nimic mai
s;nsul,penrrufeme.i, al acestui'joc al nuditiqiicare,. "rtc Un ingredient-mai pugin important decit soarelesau
de la regulilecorpuluiinvizibil? Anchetanoasrripe aceasri "brii tihna lrocurati de-banalizare.Asupra acestui Punct'
temi s-adoveditanevoioasi si nu ne-afurnizatdetatiinfor- irea d^intre berbati gi femei este de asemeneafoarte
malii fragmentare. Mai mulqib*baqi gi-auexprimatopiniir
in mod tranganr,insoqindu-piadeseaanalizaiu procentajc: ln grup nostim ne-a atras atenqia:doui cupluri engleze
un numir mic de femeiar practicasinii goi numaica si ic. seZgiiqiiau de ris, aruncind ocheadein toate direcqiile.
simti p!4cerea.fizicd, pe .ari o procuri eihibitionismul.,,pc f'I tsS. cu piele roz si sini opulenqicaretresaltau,de-
undevaasraaducea iiciu,. o, fic pur gi simpiu- '' rr. inttebatd,ea aexplicatca asis-
;;; qlntatururorPnvrrll(
amuza" t;; ! , - r ,: Y
,,ln mod evidentu^nele i". p.r,tr., a exci- Dcntnr prima oira la o asemeneadezbracarecolectivi,
-8.-89; "rt"
ta, in felul acesraisi provoacasenzatii.B-20: ,,6OVo rimin ittot..tti in regiunea lor de origine, 9i ci pentru ei nu
pentru^".s"bror,ri, ioil" p.nrru a provoca. fi vorba decit de un joc erotic' Fiind in trecerepe aici
: :irli.goi
B-60. Li s-acerutbilbaqilorsi-gi imagineze ce atiiudinear r pentru o zi si proteiati de un desivirqit anonimat,in-
adoptadacd. ar fi femel.Cei care ,"J.rnorcutca ar practi- zn^iserisi se lanieze gi si participe si ei la acestdezmiq'
cafarerezervesinii goi au motivat "uadesea p.ir"-o de restul plaiei, contrasiul f."pattt, facandEi mai
"rj
precisi: ,,As face-openrru laturaexhibitionisti..B-32. ^n'r."ii.
Cjr. nantd fo4i banalizirii gi misura in care miqcareain-
asemenea consideraqii privindexhibitioniimuln-aufostnici- te spre invi zibilitatea corpului feminin t e.fuleazifoarte
odati exp.ri"'",." fdmeil" c"i; sinii goi, fie din e ideeade exhibitie.
{: ;;;il
dorinqadisimulerii,fie pentru ci'realmenr. element Cind aceastaapare,ea se manifesfi sub o fornni caracte-
ocupi in concepgia lor un rol secundar; daci nu ".."rt
chiarinexis_ :ici ce nu este &hlbitla sexualesemnalatd,-iepanea mas-
tent.Aceasrdticereseexplicdp.rinforta procesuluide bana_ ini: mai degrabi ca.o modalitate.de-aarrageate.ntra asu-
lizarea sinilor itt fel, privirea berbaqilorpoate
.goi,careincirila euacuaiea intreguluiconq; propriei pJttottt..
"cest
nut sexual;rendinqa estede a nu vorbi despreasti qi chiarclc -ideuat ri fi. det.ttnatd.Agitati de o inragineerotici qi
a gindi cit maipuqinposibilla aga..o., i.nr"qiile manifest rti numai asupra sinului, femeia Poate s-o atragi sPre ea
erotrcesuntreprimatede conrextulbalnear.Nu liindci ar fi persoana:din moment ce e priviti, nu conteazi daci e
absentc,ci fiindci ele tind si se inscrieintr-un ansamblu rbade sanisaude altceva.Cam aqasunamotivagiamajori-
t66 r67
 si le
tari cind femeiaiesedin pura invizibilitatea banalLrlui, aceamigcarelentaa miinii pe sini, au tendinqa
punindu-;i in scenicel de-aldoileacorp al sdu- ccrp11l mod sistematic dreptcomPortamente volun-
;;;;;il
sexual.Apropiindu-sede o noualimitacire nu trebuie..1,,. il;;;;;iJ. , .rt"g. atenlia' Eric e-convins: "Binein-
Dar pentru nor, barbaqtlr
oentru nor' con-
astacon-
barbaqu'asta
(in cazulde faqi,exhibitiafeminind),plaiaarenevoi
pngita- ^ {.i^;nranr;^ntt
^x o
ci fac intenqionat. T)ar
iqi ptt-ite si visezi" B-92'
si defineasci formelede necuviinqd, si precizeze ce nu csre i;-;;i ;-i ."r. pla.et.,
ingdduitsi sefaci. Cit despreprivireaBirbaqilor,am vazul tr .f'"" nici o indoiali^:plajaesteun loc in care
ci descrierea stereotipia celuicesezgiieqtepe furigpermire ""isti
schimburi erotice tecute,Prln mlcro-semne care
fac Pe
legitimarea modului ie a uedeafdrdsi vezi.ia polul opussc ffi il;il;l;. E;i; e singurulcareginde.qte asdel'
degaji^un alt stereotip,cel al ,,provocatoarei":ceacioe ut
";
sinului gol nu e.cituqtde pugtnneglua-
rpulextremistilor
,ademeni barbalii" F-gO. ,,Suntunele care incearci s;r-i :tA;;-;;;.i J",r.d"t. esietotuqi strict masculin:nici o
seducipe biiegi,sevedecu ochiulliber" F-33; ,,Sunta.lc. c:ase gindeqtela aces.teschimburiero-
vdratemanevrepentnr a atrageprivirea birbaqilor" F-6li ".i"1-"'J;f"rat
. ild;J;"ii"a."pt3"pe rispunsurile' seconstati'de
,,IJneleau o adevaratitehnici de a te pune pe jar" B-9.1; r"b^ti^re il.? pulinpefaptele
,f .? uarU"qir ?b::Tlt:'
,,Da,gtiu pe unelecareo facca sdfie remarcitede barbaqi, ffi;#i#;;;;i;;;;'Jr iurind unprin-
ei"p;'amai
Aveamo prieteni carese dedaf;rl ocolipurila s{ducerc,r ipiu, ideea unei alte reguli d.t j.g: Pe care$t-o tg"qii:11i
inseamni
berbaflor,mergeape plajaqiiqi cabrasinii" F-19. pescri.. iiiia.-p. ti.u Dominique,indi terentaaParenti
rea comportamentelor continui cu o precizieqi o linergir ; ; ;r : B: Ii :!:":::_.';^f:1:i:':exhibiqionisti'
;:l:,*'"lil,:
remarcabile in reconstiruire. Iati deci,dupdcel al obsedatu .r. !i-"ii''l*I
,,6'fe-.i" este,prin definiqie'
lui, portretul-robotal provocaroarei. ,,d identificiimediat ;;;; beib"r.t," prin &celen\dv?Ze.u!: deciastase
dupi felul c-umprivegte,cum se ridici, igi potrivegrecosru- il"*.t. io"rr. binepeo plaji'"JulienqiJ6r6me au-oPre--
mul, dupdfelul in carernerge"F-38; ,,Arunci ocheade in il;#;;-,lrip.i.'."t"^pto"o"ce un pic: ne desfatem"
dreaptaEi-nstinga, ia diferiie pozigii,celecarevor si pro. .idl i,nt"n.i"cindeleprouoaci,mi simtins9iiatin -.f1
voacestauin picioaresausemi-lungite" F-33; ,,Sesucesc qi i;i imagineazi ce
le o stiu preabine" B- it' R;;tr "femeile
serisucesc,sedau ctr cremd.Au un anumit fel de a-gida cu ; f"i,".'i;;;iT' ; fi pri"iti .simto.Yi'"fi"i"":f:':1";
cremi.pe corp, de a-;i rningiia slnii, de a privi in jurul lor" i;r';;:;;;ia.J p.'uerbasi porci"B-31' christophe
B-2; ,r$iapoi mai sunt qi gesturile,pirul pe careqi-l rearan- ;'";;idi;;;;qi;ii i^t.'loi"tori caredauun o:Tglu
jeaz.adin trei in trei minute,gi-l mingiie, gi-l scuturi, in ati- i"r..it. Ei creiecaschimburile sePetrec"in complicita-
' r'-'---"-' rrugare'" B-32. Dar daci e adevarat
cdbaleia-
tudini senzuale. Sedaudin nou cu cremi pe corp,pesini, iqi unel prl vtrl , t. : - , _- -^: asta
^^*^ :implici
*^t : ^x
bombeazitorsul" B-92. ;;;ll.;;;;;i;.ie. ua, poqifioaresigurci
at comPlicitatea?
.eaodr
""Eili;;;;;;ilirii totuqilegi]1:
si respecte
dispuEi
i.
Schimburile ".tte
i t"'ririri:.r ii""i o limite.Din^nouRoger celcarepre-
este
Gestulmiinii caresti.ruiepe sini penrru a-i ungecu cre- ;;;;''"N;'i. prit'.y; Pentr'a.zice:aitaateti3 fi*:,1'
De--
mi ridicduneleprobleme.Gesrulatiageprivirea:-plaja n-a .i*a oa"o .u^d. e", n.r,te ulqlPur $l stmplu".B-,31'
depaqtta'
reugitinci. si-l inscriein sistemulbanalului.Preaenergic,el rrindu-seie *.ord ca aceastilimitl nu.trebute
provoaci legdniriprohibite;prea lenr, poateprovocaba- ffi;^;;;n.-.,n r.t deregulinoui a sinilor goi: "sed.uclia
nuialaci indiritul lui se ascundeo ,,provocatoare". Anu- ci ele accepti locul de a tt Pnvrte' L
inocentai. ,,Bineinqeles
mi prrve$tr'eu
i r r v!r r r L 4

mili barbagi, pindind gesturilecareiei din invizibil- cum i.u. i" g.nul, ru eqtiliber,eu sunt libera,tu
168 t69
 te privesc, dar totul se opre$te aici. Aceasta se cheama sc.
molare: se folosesc drept pretext exact sinii goi'
ducqie
inocenti,e rgrbadespre unpica. ,i., ne ;i Da"id pindesc ,,feiele-carefac asta delibera.t"
ztoyeu-r-ism, "rtiiuiqro"irr"i;
darsoft"B-47.f,rice maiezitant in ceeace'pri.
vegtelimita, negtiindunde s-o situeze:,,Nu gtiu unde po^tc
9; ,,E mai npot te le agiti Pe astea'Poqis-o faci fari nici
rcoliq"B-20. Deseori,protedeulesteacelaqi, bazatpeo
sd duci asta,dar adeseaam impresia ci se poate merei m,li relatatemai sus. Un grup de
departe"B-92. Ca gi Guy r.r, Rog.r,E;do-iniq#;;i; ici'asemanitoarecelei
i se apropiede un grup de fete Ei lanseaza o glumi ri-
totugici esteingiduitsi te uiqidesciis.gi
chiarsdfilezi sanil ci va.stdrni risete inibu-
gor' mar cu seami ale celor care se incadreazain catieori,r
.r,.rpit sinilor goi] sperind
tot .iat de rituale.,,O ler,neiecu sinii goi seincrucigeazi
Dprgvgcajgarelor".Roger, 57 de ani, complet imbracat"sulr dn^urmi seuiti dupi ea::,N-i-
umbrela lui de soare,eire inrruchipaieapeifecta, l.t"i.. ,.
n grup de baiegi,acestia
zgiieqte.pefurig..Sincercu el insugi,respectindu-Eipropriiic rre"ut ' ; easchiqeaziun suris. Asta nu inseamnici lor le
regull ale)oculur, el nu poate si admiti ci femeile-cuienii imediaiidei de genulo o fac'; dar indubitabileava fi
:miti" B-89. Aur6lie era,in aiunul discuqiei cu noi,
goipar sd acceprecu greu privirile care zd6over. ior. itd de doui prietene.Ele au fost urmirite de.un gtup a'
,Mr separe-curios cd,atunci cind le privesti,femeile "rupi,
iu sAnii i caremurmurau,,,amuzindu-se prosteqte": ,,Ah, ca-
goi au ae-ruIci se simt jenate.Daci rot se dezqoles. i"s*r-
le!" Fetelen-aufecutnimic Pentrucasi le schimbepire-
ni ci o fac tocmai penrru a fi privire!* B-3"1. O"-irriqr.
rTimizii agresoriau incetattotugimanevra'negtiindpro-
merge.gi mai departe: potrivnil sinilor goi, el ,_"
rntr-o lupti ambrgui, mdrturisind ci ii place aceastrbirilic,
"rrg"'1., il cum s-J continue.Aceasti intimplare ilustreazibine
ce.;i-a alesprada,.el
utul agiqatuluifavorizat,teoretic,de sinii goi: agdt,area
lrYpt igi fixeazi privirile asupraei cu o cu linis-
rnolscretlernverqunati, la care nu renunqi in ciuda chiarzgomotoasiin compaiagie
ienei pc '-fo"rtJ"iribili,
comunicirii ambientali,dar nu duce decit la rezultate
careo provoaci in jur, dezamdgitci n_a determinat decit
reimbricarea sudenelor-qischimiarea, in liniEte, l"""riiol
p9 plaie. ,,C6-ndam chef sa m; uit, mi uit, " t Mi-",
tot
plicea ca o femeie si-mi zicd.ceva,si mi "sia-i intrebe de ce o
pnvesc cu mslstentasau asaceva...r.B_33.

Agdpatul
La feteletinere, noqiuneade ,,provocare..esteuneori di_
-
feritd, corespunzind mai mult accepqiei barbaqilor.-i;;;;.p_
tarea unei legituri conjugale, dezgolirea poate si insemic
rntr-adevi.r penrru ele un apel la inrilnire.-Ea atrageatenqia
mal mulr decar la cele mature. ,,Prin forta impreiurdrilor,
baieqii f,are,e singuraimpresiePecareo Poqida" B-17. Aceas-
de^peplaj;.nuseuiti decit la f.t.l" ."..'f'"J;6t;,; apaienqeiu faciiiteazd^lucrurile-qi. nu creeaza{.?"-
saill gor,in specralacestea
ii arrag. F-1. Faptul ci si_au-scos olr" r...r"ri. ,,Mi simt pulin ienatdaci o fati sti in faqa
sutreneleconstrtuleun semn de deschidere:,,ln mod sigur
a cu sinii goi" B-22;,,Merge destulde greu,ai o mici
asteasunr mai descuiate"B-20. in fine, ,,astaiqi da ocaziisi
le abordezi" i" B- 15; ,intt-o zi nu aveamqigiri.Ne-amdussi cerem
F-183.Agigarea
nu sef".. folrri"a ;;;;j; qigari: hop ! Fata Ei-ascos sutienul exact inainte si ajun-
170 171
 gem la ea.Ne-am oprit bruscI Ne-am zis: nu ne ducem.sr,i decit si se culce cu o
careraniefte $i nu cauti altceva
cu sinii goi. E ciudat,nu-i asa,ne-am oprir brusc,,B_17.
Blocajul sedatoreazagestioniriico.mplexea sexualitdtii,tul si",eavrea c.eva ry ry:**::#::::i#1i3ii,1l;
doresteo legituri
lru ea insisi' Pentru viaqaintreagi:
blratd d.esinii goi:cum sa procedezipentru a pirea ca nrr c.nti-mtt'i de material^texdl
serioasa.Ciqiva tltilti
aoordezlo tata tocmal pentru ca ai privit_o ? Luareade corr ';;;;;;il.rinfr. a.ii Jo"asiiluride-aqteptare' Amu-
tact nu e ugurati nrcrprin tupeu sau prin dezinvolturi, nit,i
*;J; ;li p prr rc nta,"l "t?^t-9
*Tt:t: jt" : 3::: ""?t:: :
prin ,,superioritatea"Iemeilor care iidrirznesc sa se dezg,, " dorinqade fr.P.rr-
;i;;;.i;i '.iior.i,",.a, l.::. "ng'it
leasci.,,Femeiacareramine cu sinii goi e cu siguranti suic.
aindreptati,pr" urr,o',departeasu::t!::"C:**;
rjoari" B-17;,,Ele au o mare indrd"zneali,iai asra'intimi
ilil;ffi:;;; ;;:; ;art!,gindirea d-om inindcorpul
deazi* B-15; uE grozav,asta-io fati careare personalitatc refuzd intr-a-
e alti parte' Fetelet'nt''" t" slnii-acoperiqi
gi care se simte in largul ei aqa,dar cind te trezegtiin fala .,i
; ;;'."ffi ;;;;#;e dorinqeleeiidermic 1!1:1i.ii,
ivi Ia
nu-i prea ugor" B-16.
;;';;l;1" ."l..rl .u-.nru"ltlt "o''ttiittgt cares-ar
prietenii:
Favorizind conractelepenrru unii gi frin{ndu-le penrnl :himbarede atitudine.-,i" tt'" frici-si nuzica
algii,sinii.goi.definesc .u seami un tip slecial dl legi A;;;;; pr'"i"iar"s1is'Aur6lie F, tz1;1ry::::i
turi sociali. Aude recunoa$te
-al ci ,,astap*t. \e ajute, iis,r ;[-*ii""'rf , d^, alerti, adoptind o-strategle
rimas in
depindede bd.rbaqi"F- 118.'Christopheinnoadi contactein ill;H;;;l' Je indatt cevaincheglo..legal{amarso-
^
ambele cazuri, dar intr-un mod diferit. ,,C6nd rimine cu
cucineva, cu ;anii roi ll-g:T:il
vaincetasifacaplaja
sinii goi, egti mai atent la frumuseqeaej fizjca,, B-32: cor. efort pentru a alunge
te d.pu"e preamult
pul estemai mult.preze-ntgi, sub o formi ludici, defineqte,n ";^;;;bli;
io oleoere C;ci printr-o aParenta-
Cici, nrinti-o ln[amPIaIs' utrL4rL
aparenti intimplare' oricare
^ alegere.
tip de relaqieimediati, fizica, chiar daci nimeni nu atinge pc
nimeni. Marjorie recurge la o analizafoarte cuprinzrt6ai,,,
;il 8il ;;i'[i ;"' ceimai"d"'",11-1'lT,i:^i""
'e usrs Lr\ru4 v''rru"' -inttiit"
intr-o culturi familiali'
inderilede pudoare
Ea incepe prin a distinge ,,seducdtoarele,. de ,,ocazionale,, r'i,.r *c orPo rei sti ; i f estivil f ie Ia
tny_-{. ,,discrete".(,,Existigi lume buni care practici sinri ;;;dt;;;; "1-"ai"t''
ri i.r.*a in toatePrivingele'
goi"). Cele dintii sunr perfect caracterizt. d^" biieti:
,,Ei
vor spune ca sunt niqteseducdtoare, careo cauta.pentru ei.
acesteasunt fete mult mai libere, intri intr-o clasaapartc;
F-1..$i ea consrari, cu.un pic de amiriciune (Ntarjoiie ntr YPlnt
,,San.rlgol este..oprrcicaP-T-lgdr:1:::3:"3
iri ce :::?":;
confera
!' T de priv
practici sdnii-goi9i se simte cam singuri): ,,Bdiegii."r* uo,
J;' o"'"J'!.r"i "it*'*
i"dnin'Cind. ::::j::,:'^?'ji
s.ataci niste fete se indreapti cu pri&itate spre cele careisi P'iYi':1
dezgolescsinii." Bazand-u-se pe-diferite obser,raqiidesprc,
#iliil;;.'.;;l;i
-'"X'i;: nile secaracre
interacqiu rizeaza
prieteneleei, Marjorie afirma ii aceasterepuratie .rt" in_ Il'ilr_filr" ;;"p J', ;;,
in anonimatul lor, pdn ait"nqa'piin {try}::,:1*t::::
dreptiqiti, celecarese dezgolescpe plaji fiini mai liberein- pent* sine' folosin{r1n. par-
l#;"ti:'il;i;;;#;'"l4ii
clusiv din punct de vedere-se*url.,,i senulde fati carevrer
;;ffi;;;t;;-J;;' .Jin""'n'nt alvisului'cuplul'legi-
si zica:biieti, sunraici,am sosit!., Maijorie iqi rumegi ama_
ia a"i"U'irnb azatap eIaturasexuala'ttPtttl,":1i i :l: i:l :
rdciunea,fdra a putea sii faci altccva.Nu i-ar fi i " osibil De aceeacuplul esteestomPat
radoxalin acest
si-qi scoati sutienul pentru a atrage,cum fac prieteneleei. "rrr.-blu. anterior'cor-
njzutdintt-un.exemplu
oftfi^a*t..r- "-
I lemtntnnu ,prrl,n.fJecit femeit't?J:l pe
Dar ea.nu.doreqre sifaci astadin"tr-unmotiriprecis: nu-i
l;'#:tild",rTffih"; T.T1,:i:1:
terenul
face sau
acestatipul de relaqiela careviseazdea,nu-si doiegte
,genul *"nifeste''o
t72 173
 privilegiat,s.exual,
intr-un chip difuz gi discretcarecorl impresie. ,,Nu, este antagonismul dintre a vedeaqi a
pundereguhlor.locului. Astfelde efuziunisunrfrecvenr Intimitatea noastri rezidlin atingere,din punct de ve-
patruzecide ani, cind apare,,febra,.specificd,."ri.i ua ,,sexualraportul nostru privilegiat este atingerea,vede-
T '.tlllijl:lqiI conjugal,
giclului rutinaproduce ne este rezefl/ate doar noui" B-92. Toati lumea
sea o du li insatisfacqie:slibeqteioinunicareaintimi _ e,sipriveasci,dar partenerulareprivilegiulde a vedea
punctul de vedereal femeilor- si scadeatractiafizjcl, it, fiindci el Etieci poategi atinge.Plajanu estedecit
de
d9.soqie .rn c.eea
-.in
!g!re.^- ceeace-r.
ce-i privegte barbad'"(Francescr
privegtepe bArbaqi (Francesc i fareo realitatecorporali, un iimplu decor;privirile
1992).Sinii goi reprezinti griuntele'd. ,u"nt c stiruie pe deasuprasinilor goi nu recolteazd decit ima-
necesar, mijlocul carepermite. "trrn.i
sds.espirgi un,pic ii i; care rimin imagini. Dimpotrivi, cuplul capitalizeaza
se repundv^iatain doi pe primul pi""."C"pl1rl se ^iim
pun. rntul unei relaqii.Al doileacorp al femeii,corpul sexual,
cu atat mar_spe,ctaculos cu cat existi o regieEiun p purtatin avansceniatuncicAndseinscrieintr-un schimb
l!9"t:
blic: lumea intimd suferdun goc,corpul igi ,.g;r.;i" u;g iusal.Dar asemenea schimburidevin secundare in con-
rea.,,lnotscuEaorl,
astate pu.nein formi pentru seari.. B_ irl balnear.Esenqialulsejoaci la distanti, unde estestri-
Rapha.6l privegrebustulsbqieisale,,cuniult de greutateabanalizdrii. Corpul sexualesteunedri pre-
renqidecatpe ahele"B-13, foartede aproape, -"ifix,-uiulnri
intr_oal rfiatprin cAtevamici gesturide ,,provocare".Dar mai ales
rudinede contemplare intensisi intertsati,ceea'ce. in chi
bizar,nu i_seinrimpli in mod obisnuit:,,E foarre ia esteceac re le interpreteazaastfel,;i in specialbarbalii
construiesccorpul erotic in imaginarullor, ei poarti in
pe plaji,."Plajareprezintiun mediu.r""iilt. Jr;;fi;, "*r.nb
liri acestvis.
ochidecit penrrusinii sotieisale:,,Nu e aceiagi
lucruca
sini, p,efce$tia.potsi-i ating,pot si mi ga"a.*i"-.i,
Slti
uacaregulaJocu.lul ar permlte,el chiari_aratingeacolo,i
pubhc.-II otugr,
public. otu$I,simte
srmteci afa
afa ceva
cevanu
nu ar
ar fi tolerai-,
tolerai.chiar
chiarir
su
pretextulcd ar.da-ocu cremd.Pretextadmisde aldelpenr
parlt.alecorpurul
pirqi.ale corpului mal mai greu de atlns atins cand
c6nd e;tr e;ti singur.
singur.Laurenl
Laure
nu,pierdeocazia:.,,E.plicut-si-itreci incet cremape.tot cor.
fpul, astacreeazi intimitate"
....,,...^ B-9.
,' *' ".. u - /, Asemenea
I \r s t l l trrra conJUr
-r-r 1 " - l - ^ - :- - " ,ocurr conJu.
Jucurl
frontiera
Qfle,.la lfbigui dintreparticularqi public,capitl
drrenrerorme. rtuerry nu.tacenlcl un gest,apropierea ii
estede-ajuns:,,E foarteexciranrsi srailinls; o prieteni c".o
faceplap cu sinii goi" B-18. Sabine. qi ;ai
actwd..Cu voceaei puternici si cu un accent
-ri.*pir,siva
breto., puter.
nic, acestpersonaj-.nupoate sd treacaneobservat,rirai cu
seami.ciaregi un fizicivantajos; eaexplici auditoriuluicl
voiajulin.sud rgprezintipgniry.cuplu un tonic a.
curt.t:raqre.,ocutur ".i"t":
cu brteqrsinrlorgoi: miEcirilepuqin dis-
crete ale Sabineicreeaza.o anumitdigitaqiein jurirr ioqilo",
dindu-leimpresiaci trdiescmai intenl.
Contrapartea acesruibeneficiuconjugalnu aredreptefect
impirtiqireapublica a unei intimitnqi?"protagonigtii ,r., ,u
174
 CAPITOLUL ilI
Frurnusetea
1 nvizibilitateafemeii nu prea poate si-i invaluic
I corpul erotic gi si stipineascdsexualitateacl,,
cotitoare din privirile berbagilor: barbaria cmoqionalerru
pare invinsi deeit la suprafaqi,gatade a reizbucni din stnr
fundurile organismului;i ale istoriei.Dar aceastieventuali
tate esteexclusi in cazul de faqn.Fiindcn intervine cel de-,rl
treilea corp al femeii - cel estetic,asigurind astfeltihna brl
neari prin deviereaelanuluipulsional.Corpul esteticnu cslc
totugi un aliat loial, el Iucreazi pe cont propriu, ciutind s,t
se impuni in faqacelor doi rivali ai sii. El introduce asdelo
subtile complexitatein privirea birbaqilor,hirguiqiinrre cch'
trei corpuri ale femeii.
De la sexla frumos
Vi uitati la sinii goi ?
"-
- Deoinde.
- De ce depinde?
- Daci fen,eile sunt frumoase sau nu. Daca sunt fru
moasema uit, daci nu, nu ma uit" B-55. Barbatii ne-auvor
176
mult desprefrumuseqea femeilor.Jvlaialesci nu votausa
lingi nesinceritatea pini intr-acoloincit si nu mirturi-
rci"adevirul,adici si nu spuni ci le privesc'Or, caracte-
estetical privirii produci miracolul care-ti permite sd
aqa
i ci te uiqifira a riscasi treci drept un vulgar'Troyeuri
faceci frumuseqea trecePe primul plan. ,,Noi admirim
lmusetea, astae tot!" B-90; ,,Depindede caliateaesteti-
: daci au un bust frumos, e agreabilsi-l privegti,in caz
ntrar,nu te uiqi deloc" B-95. Estevorbavidit despreun
rs-masci, de o convenqiesociali aPrezentdriide sine ce
:ti prost realitigile triite individual qi exagereazacom-
ntJestetici a privirii. De altfel, amvlzut mai sus ci, in
da preferintei, privirea era atrasi atit de sinul urit, cit gi
cel^frumos: deli, aceia care afirmi ci nu privesc femeile
in masurain care sunt fnrmoase, mint in mod evident.
nica,sunt un exemplude trib familial insmlatpentru lungi
plajei.Ei au descoperitun
pd-amieze in fagaspectacolului
: noteazade la unu la zecebusturilecareseoferi privirii
ir. Liliane Ei Louise dau impresiaci s-au cam siturat de
:estdivertiimentcarese tot rePeti; dimpotrivi, Michel gi
ann poarti ?nprivire strilucireaentuziasmuluiin timp ce
au de vorba cu noi. Frumosulqi uritul nu sunt pentru ei
it un pretext (in plus, beneficiazdde caugiuneafami-
i), carele permitesi priveascipe siturate.Pretext9ar.9
a
ifit prin a'creao fixalie crrasi-dbsesionaliasuPrasinilor
i. Prin urmare,privirea asuprafrumuselii nu esteintot-
una pur estetici; e greu si vezi ce atrage mai mult intre
gi frumuseqe.Totugi, dincolo de deformiri;i disimulari,
e deeail realmenteo tendinqi citre sublimareaartistici a
uditXqii.Pe fondul plaiei carese constituieintr-un peisaj
eabil,privirease opreqteasupraformelor de frumusege
i frapante:sinul goi devinesuportulunei percepdiartis-
12 - Trupuri de femei - ptiviti de barbat,
177
 tice,.energia
pulsionalifiind deturnariin acesrsens.orir.,ir
cu berbagi5i pe-aproape cu sintt got,
se^aflau,femei.
d.esrnuosar li traseulcareducela acestrezukat,
admi.,rtii qiipriveausinii gi sela!sauin exclamatii:Oht E fll-
frumosuluisfdrgegte p-rina ,. ;.pri;;.u o dcr,r si, e superbi! E o fatd frumoasi! Are sini magnifici!
sare.,,Astae adevirul, busturile-foane frumoase"r,u-iti;"; ,;,,
ceeaceo-adeijnsaui este--laturasexuatia femeii,remar-
de privit,,B-l1i cind femeiaareslnifrumoqi.Nu tre-
l-y.t
urqrla{.-3 "Nu;. ;;qi stipini
terelede lG ani cu sini magnifiii,
;;,,';;
^uorba foartesexuale
nu e des1.,g si ne ingelim: cind vorbescdesprefrumuseqe, astase
viciu,e o chestiune de admiraqir,,k_SZ;,,Eu mi uit la o'f,.1 fteazdimediat la sexualitate,rapornrl birbatului cu
meie.cu-siniigoi,e o chestiune de estetici,d. f*-ur.t". tt ii goi estemult maisexual"F-32. Nicoleareimpresiaci
remeretrumoasiesrepur gi simpluplAcutiprivirii..
B_g9. ninologia este in5eletoare.Totugi, frumuseteanu este
rr un eflct de limbaj,eaconstituieo veritabilicategorie
De la frwrnosla d,orinpd ativi care di formi dorinqei. R6gine a verificat-o pe
: propriu. Degi practici sinii goi, n-a simqitniciodatd
Astfel sublimatd,frumuseqeaatagepentru eainsisi:
ntr iiile barbaiilorstiruind asupraei cu intensitate.Pentru
mai intri in joc nuditateasexuali,ci notivul e simplu: ,,Pentruci eu nu sunt un etalon" F-74'
vorbadespreo femeiefrumoasa,'"^f.rsiul "ta"j _
"rii"l.. f;;;;,1
irr^g, ochiul, virea masculinecare admiri frumuselea nu e detaqata,nu
ajrlge,e normal"B-2!, Nu exisri,totrii, nici o.orrtr"d;,i. rri contemplare. intre banalitate 9i sexualitate,alune-
tie intre celedoui rendinqe. citre o semnificalie incerti, cel de-al treilea corp al
,,Chiar;i pe tinerelecaresunt
t*:tg"r.. le poF-pnvicape o operi de arri, dar inten.ine ii introduceechivocul.
in
aceta$r qmp 9n fenomensexual*F_69. Nu mai existi insi
nici-veritabilidepigirea sexualului:dorinta prinde
chin i defemei
mutdndu-seinrr-o percepqiede tip arristic.t(,rJit"i""
nu
mai esrevizuta sub-a-speitul ei generic;eaesrefil;*ta;;; Comparativ,privireafemeilore limpede,Pur admi.rativd
judecataesteticiinaintcde a sei..hnqu
emoqia, rd e airasi de frumusete.,,Efoarteplicut si vezi femeicu
f--urit.i
fiind cea carecreeazdar.racgia qi c"ie ;iit..";rl';;iltrriil, ii goi caresunt frumoase,existaqi tinere femei care sunt
d_a9e tipa e bine f;cuie, b;rbagii au ginduii .r"ril*;; .r"b.. . foarte frumos" F-94;,Fa"d te uiti la o femeiecu
*p1 ii bine fecuqiesteca qi cum ai privi un tabloufrumos,e
F;2t .N., incepsi leprivesccu ideipreconcepure,
minusDc rte plicut" .r-bb;
te placut F-66;,,8 adevaratca
,,4 aoevarat ci exrs[a sini foartefru-
existi sa
cerecu sanufoartefrumoqi,.B_31; ,,Cind-form"le
atr.g
-"-' i, busturi superbe, ah ! E frumos ! E foarte agreabil"
privireaprin frumuseqea lor, e ceva.r*i.;; n_i;.-'-^-
Aceastisubtili alchimieaprivirii a.tiiri.o-eroticep.odu.c
un soi de confuzielingvistici in carenu rareorlrermenll Ghislaine nu e de aceea;ipirere (optind Pentru un stil
ccr reralspre a-qi introduce propria opinie): ,,Nu frumuseqea
mai estetizanqi desemneazi instincteieceie f*st., ,f--
museqea" nu facearuncidecir si exprimeun te cea!e care o privescfemeile,dimpotrivd, ele se uitd
-"ifel a. p"ir_". nd vi&ceva urit. Ne spunemci le-ar sta mai bine cu su-
in srarepuri, firi distanqacare pe.mire apreciere'a
erarici : existi,toruqi,si orori I* F-30. Unelepreferi decisi pri-
pellru pralie,Ca Eicum cel de-al'reileacoip d f";.ii
;:;; rsci uriqeniamai degrabidecit frumuseqea. Dar, inclusiv
exrstadecir intr-un abur verbal.Nicole a'fost gocati.
dc acestcaz, judecata istetici domini. Probabil Ghislaine
aceastd contradictieintre cuvintesi ginduri. ,,{Jna,0"" ,l
alta triiesc in ,eaiitate.in jurul .r"rl a. ?ii.;;; ;;;;;rl dreptatecind lasi sd se inqeleagici admiraqiadezintere-
t e rira. Fiindci, daci femeiapriveEtecu atataintensitate,
178 179
 eao facepentruci in acela;itimp seprivestepe sineins.lrlr ipur gi simpluinteresali,femeiadmirativegi femeicri-
eascrureaziformelesi densitaqile, frumosul,'i,;;;f ,;;;ij reunesc intr-un cor foarte armonios.Fragmente:
se
tru.a seevaluaprin comparatie.,,Sefic intr_adJ;;;,i,,.,;, esteoricum criteriulfrumuse{i,femeilecu un bust
ratt' suntmultepriviri de-femei,
o adevirarinebuniet criilr au tendinqa si-giaratemaiugorsinii decit celelalte"
dacanu.se vezi o fatd super trecindcu sinii eoi si tr femeie e bine ficuti, face tot posibilul sd
gande$tl:
lquneJ ; ,,Cind o
e brneficuti, arati mai binedecir mine..F_Si. ce arefrumos,e normal" F-23;,,Nu sesimt prost ci
privite, dimpotrivi, sunt flatate" F-176;.Cam l0-15'A
-e
Cealaltd exbibigie ele se considerd de la sine inteles frumoase si daci
i prin faqalor se uiti si vadi daci le privesti"B-88;
Birbali gi femeispunci privescfrumuseqea pi o aoreci,r un birbat se uiti la mine inseamni ci nu ardt rdu,
- cd"tolereazd
zd,, torulin nuhele .i, d.".ninJi."rr.t.r;,i.'i mi priveqtemai puginnici nu-mi pasi, dar celecarefac
::11.:1._:rl.olul.nue frumos.: careigi cu ianii goi o fac pentm ca si fie admirate"B-93. In
"9"d"r,-..1.
trebure si beneticiezede mijloacele "*rjrarli
necesarepentru a rc$. Moniqueionfirmd printr-o negaqie: ,,Eu nu
!::t1-i::?rl" regule;i
a-giexhiba frumusesea.irica
pri" ir6b, foartemindri de bustul meu,Ei-atunci nu mi apucsi
Pe coastelebreton-e,femeile careindrdzneausi-si diezgoleas. fexpuri" F-5.
ci braqele
ca bratele gi
Er girul erau
erau considerare
consideretea fi cele
cel" f-i*^.".
f;;;;.;, )in-exemplelepe carevi le-amprezentatreieseci bir-
(Deles_tre, 1973).Astizi, plajaare,.r."gi^ -oi dezbriiate nu erauoe acordin
de acoro ln
par...-ai prirrinJ ranii ir 9r femeilecarefac P|ata
Eitemelle plajeoezDracate
goi. ,,.Suntcel mai bineiicute, ,,u-i ind;iali:; b_ii: inqaexhibiqionismului. Elementul nou introdus de fru-
Femeilecareau norocul unor'forme"i'.i^o ai-onio"s. si isi o,li eqecontribuiela imbogiqireaanalizei.Pentru practi-
permitesi sepuni in valoaredezgolindu_r. e, frumusegea estefg4rtg impory4p-pir.ghiaq daci nu Pot
i;i;;; ;;;;;
sa-$rasumeacestrol prin c-onstringere) rrebuiedecisi reiu. hirturiseasci. Annick, dupi ce a explicatindelungcd
n_oasci faptulci itgxpun frumuseq"ea. Or, in mod .u;io:,;J, ivitiile
vaqiileei seieduc la oli.cerea
pldcereasenzadilor
senzaqiilor eoidermice.re-
epidermice,
eTrrasa
9 .spuqe.Rosflyneesreuna dintre rareleexceptiisi )asteca n-a mai practicatdin momentul in care a in-
minurisirile ei timide-sunt exprimarecu ;ri;.-;;;:;;r'l; tt ia indoieliin privingaesteticiisinilor ei: ,,in final,
retorice:,,Totdeauna e plicut safi; p.iUrea...ii"t[*riJ, "iba
inseamnici existi o formi de exhibitionism"F-12' Nu
seamddaci simqici nu ie uiti la ceia urir" F-125.'corinnc e-xhibigionism al corpuluierotic,ci al frumuseqii.Barbagii,
estesmguracarea nesocotitlegeaticerii:
,lmi placesi fac
asta pi trebuie si mirturisesc"ci imi ado'i-sirrlt-il ;i restulplajei,joaci rolul purtitorului de cuvint al fe-
;;;; lor carei. e*p,rn,dar sunf condamnatela ticere. Cind
frumogi,exrraordinari,nu mi in;";;;;F:lfil ratii afirmi ci femeile,,searati", ei au cu adeviratten-
;; :;;rl:
deratrumoasi
-si.aafigaaceasrd frumuseqe estela fel de i"a_ r si insistemai mult asuprafrumuseqiidecit asuprase-
T".Dlt ca gr exhrbarea corpului erotic (practicantelenu au i. ,,Celorcarenu aratdrelJle placesi seexpuna,se vede
ae.cr drspozrqre-decit bietelefrazebanalepenrrua seexoli_ iat" B-93i ,Dx, ele se exhibi, trebuie s-o spunem,
!r
ca). f iri lndoiald,motivul rezidein teamafemeilor a mareamaioritatesunt frumoase' B-58. Acest accent
ci o
asemenea p.retenqi.ear puteafi judecatifoane sever,singuri pe esteticestetotuEi echivoc, deoareceam vazut ci fru-
oDservaronr avind dreprulsd decidi: asadar,ele sunt Jon_ eqea;i cuvintele pentru a desemna aceasti frumuseqe
damnate.sigindeasci'intecere.Dirnpltriva, i" ;;;;.J, :zinti pentru b;rbaqiun instrumentde formularea do-
tlmp, plaravorbegte:totul sepetrececa gi cum eaar i. Sdrizumim. Birbatul declari ci admiri frumuseqea
exori_
ma ceeacepracticanrele trebuiesi tiinuiisca. Barbadies'tegi : pentrua evitasd tbloseascideschisun limbaj sexual;
180 181
femeianu spunenimic, reflectindmai alesla frumusere,r ri,
birbatularedeciaerulci-vorbegte in numeleei.Dar priviret
qi limbajulbarbatuluireferitoarela frumuseqe trimii la ser,
Cuvintelecapatiastfelo semnificaqie ambigui:vorbindin
numelefemeii,birbatul igi formuleaz|de fipt propriul lrrl
mesaj,fncandinci gi mai dificile mirturisireaixliibiiiei errn,
tice,din cauzaconotaqieisexualecareapare.
Frumusepeafeminind
Pentru Georg Simmel,frumuseqea femeii nu trebuiere.
dusi la aspectele ei superficiale.Ea exprimi intr-adevir o
etici in aceeasimisurl ca si o esteticd,o eufonieexistentiah
stabiliudupi modelulopereide arri, un fel de a fi in lume
armonicin jurul unui centru de unitate.Ea este,,ceacare
este",pe.cind omul e ,,celcaredevine' (1989,p.147), dl.
ruind vederiiaceastigraqieintimi a viegii,realizaiaprin'imr.
gini exterioarecaresunt,inaintede toate,semne.Analizalui
Simmeldarcazd de la inceputulsecolului,inaintede a sede.
claramigcarea de emancipirecarea lansatfemeilein feluritE
profesii,carele-atransformatintr-o asemenea mdsurl incit
sepoatespuneci elesunt acumcelecaredevin.Esretotugi
frapantsi constatimcd,celpuqinsubaspectele ei exterioare,
frumuseqea ocupi mere! aCelaEi loc, ci^femeiacontinuasA
exerciteaceea;iputerede atracqie a privirii birbaqilor.Con.
ventiamatrimoniali continui si fie dominati de un schirnlr
contrastantinrre berbaqiqi femei: capitaleconomicconrrl
frumuseqe(de Singly, 1984).Eliberireamoravurilorn-r
schimbatraporrurilede seducqie: femeilerimln ,,obiectede
reprezentare gi obiectealeuneidorinqemasculine dominan.
te" (Bozon, L6ridon, 1993).Frumuseqea feminini rezisti
tYllllor evoluqiilor.,,Ce vreqi,farmeculfemeii estecorpul
e i!" B- 31.
Sdnulocupdun loc cenrralin aceastd doringdde afigare a
- dar nu mai
frumuseqii.Mai intii penrru ci moda nuduiui inlesneqtc
dezviluireaa ceeacein mod obignuitnu poatefi decit intrc-
vizut sauimaginat. ardtasinii inseamnia-qiplicea;i
"A-qi
a aratace ai" B-2;,,Ele dorescsaaratece au mai bun si ce
r82
mulgimii"B-92;,,Ceeace Punin vitri-
necunoscut
fiecarean estede buni calimte" B-47. Apoi, pentru cd"
eape care;i-o facefemeiadesprepropria-i frumuseqe,
I nu ocupi'un loc secundar.,,Eceva.pentru o femeiesd
sini frumogi, e un plus de feminitatede necrezut"
t. De altfel, acestapaie sd fie motivul Pentm care,din
Mediu incoace,alchimigtiiprecursoriai cosmeticiimo-
s-au inverqunatin preocuparicarepriveau sinul -
a-linilqa, a-l intiri, a-l meii sau.a-lmic;ora,t f""9-
moda timpului. Importanga acordati acesteiacgiunide
:s major a'dus la cilutareaingredieiitelor celor mai di-
substanqeastrlngente'mlez
: extract din plante ro.zacee,
iine caldi, meduv; din picior de rnielsaumiruntaie de
re (Gros, 1987).Anii din urmi n-auinovatcineqtie.ce,
ci'au adus .rtt tpot de eficacitatein alegereamixturilor,
gind qi competanqabisturiului.
tnseamndsti te ,ardgi"
;Pe plafi, in mod incongtient, se intimpli si te expui in-
ln fei siu altul, se gise$tetotdeauna cineva care si te pri-
[.*; n-++. Chiar iaca'n-o doregte,fiecaredintre noi iste
in spadulpublic, mai mult saumai Putin' in situaqiade
,'da
in speci"col.Cu atit mai mult in acelloc reputatde
,"ghe^r" reciproca, adici pe.plaji' C.u atit mai mult
"expusi
e nrdit"t.". Anumiie .femei sunt ienarc de
rsti preliune vizuald, mai alescind simt ci estePurtetoa-
unui mesaj critic. Majoritatea o apreciazdatita.timp-cit
rezumi la'doze mici.'Cind practica e dezinvolti, cind
inia proprie asupra sinului eite favorabild, privirea dis-
atrase(,,un pii mai mult") estesimqitlca o distracqie 9i
iar doriti. ,,Fa.,rt" pentnr a arilta'nu $tiucum si zic ' ' '
ru a ciqtigapriviri cire si seopreasciasuPra lor" B-16;
rm imi ,tt^t.tttt privitd, gi,cedaci, cu atat mai bine!"
86; ,,imi amintesc de femei tinere,driguqe,
It, cirora le ficea plicere si le priveqti;9i chiar soqilorle
lceadaci te uitai li nenastalor. Se vedea ci qi ei ii pldcea
fie privitd" F-184. Percepgiaprivirii oprite asuPratalard
183
 alt scop,doarpentruo senzagie de moment,dd o dimensiune ,saualtul,in situaqia de a fi priviti. Ceeace e camdelicat
in plus existenqei,te facesd exigtimai intens.,,A'ritindu-gi rd propria-i esteticia trupulu.inu e linuti,la marestimi'
sinii, pentru ca sunt incintate de cum arati; se privescrle u i""tt. multe fete cati-gi iubesctrupul in intregime:
fapt pe ele insele" 8-36: se privescin privirile aqintire tti totdeaunacevacegchioapiti" F-148' Sinii goi pot re-
asupralor. Impresiae atit de agreabili,incit sesimt ispitite irin ocvziadea depiqi pirere prgasti {orgindu-te
^ "c."ite
si arateEi mai mult, pentru a existagi mai mult. ,Femcrlo te ariqi chiar daci indoielile.persisti.qi.lini;tindu-tg lIat
carorale placesd-giararesinii nu sejeneazideloc de lumc, in satisfacliade a fi indraznlt, ci1 l! datoriti.privirilor'
dimpotrivi, incearcdsi segi exhibepugin"B-29;,,Le esre lrnite, caredouedescci n-ar fi trebuit si te ind.oieqti'
frici gi totuqicauti privireab;rbaqilorfixati asupralor, n-rr Plrr*"p. careo cauri femeilee de doui feluri. cea mai
md.rturisesc niciodatideschis,dar le placeasta.Vara,fac rot ptro-t-ra p rivirea total an93!g,er.privirea oricdrui
ce le sti in putinqdca sd.atragd, aren[i;" F-75. carele iouedeqted'dnfialul: fi existi din glin,
l'o"ot."t,"amine
Si declangezi un reflexocular,si simqio privire (pe care nu sunt invizibile,ci nu-l lasi indiferentPe celilalt' Este
o consideriapreciativi)fixari asuprata - roareasreanu J.rpr. aceapriuirede o clipi, fugard,iare nu lasi nici
i. nu nnnre],4 A"aAt i,-,-'.rrJsiainttmi care.o deter-
o deter-
-r,, conteazi decit impresia
suntdoarplicute.intr-o primi instanqi,senzaqia prmi: iniiml PeDe care
de a fi pri.
vit produie o stimulareflzicepercepiibila, ini. Pentru aceastdprivire flri trecut qi fere viitor, fdrd
,.rL for-" ,inei
activdrienergetice: accelerarea ci o realitate relaqionali, se depun eforturi uriage pre-
ritmului cardiac,o accentu. in
area vioiciunii(Desiamps,1989).Dincolode aceasta reacqic rtareade sine, ca'9i cum viagaintreagi-ar depinde de^asta'
emo[ionali irntidiati,privireaprocuri impresiaunei densi. m?g"]*priviriloi vimle-9i, tot.l^"-rt 1?1u,:11.111:'-
:i:::i
tiqi existenqiale sporite,careconrribuiela-susqinerea identi. :echlde ochi se detaqeazir,distincte: cele aleunor Persoa-
tnqii;i indepirteazi indoielile.,,Exisri multe femeicarecaurl ."i. * importanqidin motit'especiale'Spredeosebirede
asta,au nevoiede un argumentpentru a simli ci exista" s. tgai.gt. pi- furiq, in c"rul d. faqi portretul-robot
". ir^la visat'
F-8. In cazul sinilor goi, acestsuporr identitar devinegi 'r"", "i b'arbat iinit Ei frumos, pirtg-nerul lucryd19a
mai pregnant,cu atit mai mult cu cit procesule dialectic, Ue"a"i, ita"i."itor,inse i..l"qi
tt.t-i
pornind chiar de la iubilea_desine.,,Mai intii trebuiesi rc
"
orivestecinevaplicut la infaqiqaresau mai tinir" F-133;
iubeqtitu insiqi,trebuiesn-giiubegticorpul" F-148; ,,Mai l" u" batran bilbos, groaznic'!.Catldeqtipriviti de indi-
intdi ci-mi iubesceu insimi corpulsi,in masurain caremi-l i"ot*"ti, nici o probiemi,iar daci'sunttipi binee qi mai
iubesceu,il vor iyhiql ceilalgi".F-l2.Pdyerea,pozitiy,{ desprc zavl." F'17.
sinecreeazd condigiile
susqineriiidentit'aie,
prin privireacelor-
lalqi;iubirea{aqade propriul trup devineprivir_edrdgistoa-
si: ,,Sesimteiubiti fiindci e priviti" F-87. SabGe-r"ezum,i atura shnwluifrwmos
aceastidialecticiintr-o frazd.care nu e contradictoriedecit Totul te indeamni si dai prioritate frumosului' Chiar
in aparenqd:^,Fac asrapentrueleinsele:pentm a pliceaalto- :i o mirturisegterareori, femeia e Pus-ain situagiasi
ra" F- 159.Intdrireaidentititii prin privireaaltoranu esreo in timp ce,brrba-tul
Itp;i';irit" ;+p* frumusegii.sale;
proceduri obligatorie:uneleii simt mai puqinnevoiaqi se e citre estetrcPentr:11-li dennli energiasilbatici a
construiescaltfel, indeosebifirA participarepublici. Urr L-iaout"i.Frumuseiea construireaunet
9i limbijul ei permit
exempluesternamalui S6bastien, carenu e ,,genulcaresc arit de rivniti pe plaia,fat'i de corpul sexual:tot
istanqe,
aratd"B-22. Loculprecumpinitoralfrumuseqii in raponu- 3eace estesexdevineintr-un mod mtraculoslrumuseqe'
rile dintre ,.*. .onriringe totugifemeiasi sepund,intr-un ,raqen;., Corpul sexualse infaqiqeazd' fie ca obiect al

184 185
 doringei, fie caobscenitate.
in celde-aldoileacaz,de asem(,.
nea, limbajul esteticpermite exprimareaeleganri,negirrd toine a .emaicat o femeie care gi-a permis si meargi cu
indecentaqi animalitarea corporale.La limiteli reguliloi jt,- ii goi " : la
pini
p " ' r* ' - terasa ----.cafenele:
---; -- unei - ,,Dar aveaintr-adevir
cului (poziqiain picioare,iinii mari, albeaqaexcesivi ,r f-oarie,foarte frumo$i, Puteasi-gi permiti" B-2' In
pielii), atunci cind tocmai se iveqtevizibilitateasexualepe prioriiateafrumusegiica'mod-d-e.. 9i de legiti-
ju.dec.aga
care plajanu o poate suporta,obscenitatea nu estedirect crelte paralelcu accentuarea opiniei critice: cei carese
evocati:intervincategoriile de judecatiesrerici,sistematic lesc impotriv.a s.untobligaqi, rnai mult d-ecitceilalli' si
folositepentrua condamna. Referitorla plimbare:,,Semi;- llirbaiul clasameni:luiesteticqi si nu fie indul-
cd in toatedirecqiile, nu e delocplicut"-F-30. in privinq.r Laqa-de. sanii foarte frumogi. Astfel,.in toatepri-
sinilor mari: ,,Trebuiesi spun ci nu sunr frumogi' F-1. 6 ii;,fi;t a normalitigii (practicaminoritari, limitele
Despresinii preaalbi: ,,8 oribil!" F-56. Despresinii be- iilir", opiniile critice, iiscul pri"irii sexu-ale)duce la
trini: ,,Suntinfioritori F-129. Deplasarea seiualuluisprc or,tuit." unui sistem de apdrareie insmleazifrumuseqea
frumuseqenu e doar un simplu^efect lingvistic.Cind Marion oo"r"tot central in constriirea banalului. $i, in consecin-
^pretentiile
.- r .- - - - - . I J-
afirmi ci nu vreasd se ridice in picioare,,din motive este- siigm"tireazi;i exclude cu multi
^ -- ---l -: severitate
^ ^ --^ -i . ^ o ^ --ro -t i i l a

tice"F-28, nu e doarun fel de a vorbi,ci giun fel dea eindi, rziie care, intr-un alt context, ar fi fost Pretenliifondate'
Ea e sincerdcind iqi refuleazicorpulsexual:frumusJqea pi ii-o ... pentru cei mai convinqi gi mai toleranqi, sinii-goi
' -^ . riante intre fru-
uriqeniareu$esc miraculossi produci dispariqia nt luaqi in bloc-;t accePta(l
celuide-al
putin pentru :" !r::1"-,":
scePtlcl ^^_-:.^-:^^-::
clrtttort sanll se
-^
doilea corp al femeii,careincomodeazd, atit de mult plaja si mai frumoqi, 9t
oficiali. Jt in doue tabere iremediabil distincte. Celor foarte
Prioritateafrumosuluicaredetermini uitareasexuluinu umogi (care sunt, desigur, in minoritate) totul le.esteper-
se producela intimplare; ea esteguvernatdde legi precise. itr daci femei frumoase,dar numai
"fuia."L "p"iilin.tttor
In taberelenaturiste,unde toati lumeae dezbrdcati,clasa- frumoase" n-ig; ,,Daci e cu adevirat o femeie foarte,
mentul estetice aproapeinexistentsi animatoriimiqcirii ar rne bine fdcuti, foarte,foartedriguqi, foartebine" F-59'
dori chiar si dispari total. Pe plajeleaga-zistextile,locul ,""r.. majoritaiea sinilor obignuiqi,PercePuqicu o.dorin-
frumosuluiin sisiemulde interactiunedi., jurul siniior goi de denigraresistematici:,,Facemobigrvagiicit maiasPre'
depindede proporqiadezgoliriloi. Cu c6.tsunr mai puqlr,i :buieseiecunoagemci suntgioro,ri"B-15;,,Birbaqiivor-
sini goi, cu atat mai multe sunt privirile care se fixeazi folosi"d cridti acerbe,foarte,foartedur" B-2; Judec
asupralor, distrugindu-leinvizibiliiatea.Legitimitareaeste iv, o spun,deschis ci nu sunt dispussi fac cadouri!"
atunciobqinuti printr-o sporirea discrimindriiestetice:cei
frumogiimpotrivacelorurigi. ,,Daci sinul e frumos,ei sunt
admirativi,daci nu e frumos,critici" F-'116.Pe misuri ce
proporqiase diminueazi,discriminarea
?
rnusetesaucodde clasament
se accentueazd" st
deuine centrul de definire a normalului gi a legitimului. Plaianu arepe buzedecit cuvlntulfrumuseqe' Dar cefel
Daci pe plajanu existi decit o singuri femeieculinii goi, i frumuseqe? Armonia formelor,nenumirate,.variate' me-
bustul ei trebuie si fie ireprogabil,iar ceilalqisini vor fi u de descoperit? Creaqiafrumosuluiprin privirea'care stre
atuncicalificatidrept ,,urigi",chiar ,,oribili", la ceamai mici -l vadep.it. tot, chiar acolo unde pirea si nu fie ? Fru-
I t ,--:
seteaunui trup brizdat de ani ? Forqaunui caractereste-
'\r
imperfecgiune estimata.Caregorisirea esrericidevinede ase- -

meneafoarte operantdfagdde limitelepe carepi le-a impus ."i.:li i*punl individualitatea?Nu! Nu despreo astfel
186 t87
 de frumuseqevorbegteplaja,ci de alta, aproapecontrarie.Nu
desprebogigia creativdgi generoasi,ci despreun cod ingust,
unic, instrument de clasamentierarhic plecind de la un nu-
mdr redus de opoziqii binare: sus-jos,tare-flasc,mic-marc,
Sinul nu e un punct de plecare ca in cazul nudului artistic,
materie primi a imaginarului detaqat,ci un obiect finit, fru-
mos sau urit prin natura lui. Plaja nu se angajeazi intr-urr
efort de creatieculturali: ea se rezumi la a ordonain catc-
gorii simpliste.Frumusegeadespre care vorbegtetoatd lu-
mea nu estedeclt o categoriede clasamentde careplaja arc
nevoiepentru a-Eielaborasistemulei de conduite.
Frumusegea joaci aici un rol social:cel de principiu orga-
nizator al reprezentirii (Bidart, l99l). Ceea ce explici de ce
e atat de rar definiti, de ce rimine foarte absracti: frumo-
sul gi uritul sunt insugiri evidente care pot fi discutate cu
atdt mai puqin cu cit sunt interiorizate sub forma unor schc-
me implicite. Cind se aplici la o realitateobservatd,judeca-
ta estein generalperemptorie gi nu admite comentarii. Sinul
este ,,superb" sau ,,oribil": afacereclasati. Singurele aprc-
cieri puqin mai detaliate provin din rei criterii de evaluarc
care definesc locul sinului in ierarhiaTnr-rnosului':volirmul,
fermitatga.,inilgimea. Volumul este unul dintre c6le mai
proaste instrumerite de clasament, fiindci plaja nu are o
pirere omogeni. Cu cit e mai unanimi in a condamnasinii
mari fiindci aceEtiareuQesc cu greu sa se cufunde in invi-
zibil, cu atit opiniile sunt mai impirgite asupraraportului
mai generalintre volum pi frumuseqe:vom reveni asuprr
acestuiaspect.Fermitateaesteun indicator mai pertinent:
cu cdt un sin e mai tare, cu atat e mai frumos. Analiza fini rr
rispunsurilor aiaii ci inderetul ftiimitiqii se ascunde mai
alesobsesiaclatinerii sinilor: cel tare estefrumos fiindci c
imobil. Moliciunea criticati nu se raporteaza la densitate,r
-3inului,
ci la imagineaunui sin care iu se mai susqinefi sc
pleogtegte:,,Slnii complet moi Ei flasci care atirni in toatc
piriile sunt cu adevirat oribili" B-42. Cit de pietro;i sunt
sinii - e o chestiunecare se referi, de fapt, la criteriul cen-
tral: indlqimeasinului. Principiul este extrem de simplu,
ideal pentru un sistem de clasament:cu cit sinul se :g1,nc-
188
e mai sus, cu atat e mai frumos; cu cit e mai cizut, cu
it-e mai uiat". O dati cu lnalnrarea rn varsti. femeia care
.l .
I
easi continuepracticasinilor goi trebuiedeci si le su-
^
intolerabila,
dar inevitabilacidere.Femeiapesi-
: ,,Nu e nimicde ficut, sinii cad"F-167. Femeiaopti-
isti: ,,Pentru viitor am increderein sinii mei, am impresia
n-or si selase"F-148. O observatoare: ,,Fiindcie sigur,
sin frumosesteun sin carenu cade"F-33. Plaianoteaza
'claseazd dupi gradulde orientarea virfului sinilor. Femeia
torizeazi,.aceasti reguli de clasament gi si fixeazi asupra
;ui element,care tinde astfel ocupe un loc central.
si
acolo incit este posibil si invocim pieptul ca un echi-
t falic, ptoza':'putind umplede disperare(Gros, 1987).
iniqueGros semnaleazd, de altfelci una dintre funcqiile
iale ale sutienuluiestesi mentini sinul ridicat (gi nu
iuneapentru lVonderbrava dezmingiaceastiipotezd).
nceptiaaltimetrici a frumusegiipectoraleparesi fi invins
'..1 .t..
I iieile desprecorpul suplu,in vogi prin anii 70: locul
imii ca un criteriu de evaluareseintdreqte.Pe plaja si-
goi, undeclasamentul estegi mai dur qi centratpe sini,
ipiul inillimii estedictatorialintangibil.
:ducereafrumuseqiila un cod ingust estecu atit mai
pentru sini, cu cit diversitatealor morfologici
foartemare:ei sunt tot atatde individualizalica gi chi-
ile (Gros, 1987).Gusturilegi preferinqele, mai alescele
sculine,nu sunt mai puqindiversificate intre persoanepi
iar in funcgiede contexte:sinul tare, de exemplu,este
:ciat mai alessub aspectullui vizual,in timp ce pe plan
il pirerile sunt mai impirqite.Culturile, epociledefinesc
canoncarele estepropriu qi carevariazi,la rindul lui:
ii plaqigi mugchiulogi dupi idealulmasculinal Greciei
ice, sinii fermi gi mici ai Ewlui Mediu european,sinii
li exuberanqi ai Indiei din aceeaEi perioadi,carneagene-
revirsati gi sinii opulenqiai gurmandeiRenagteri,sinir
ri ai Revolutiei,sinii moi gi purtati jos din cel de-al
ilea Imperiu, sinii abiaconturaqidupi moda biieqeascia
'? Coborirca, lisareain ios a unui organ(n. trad.).
189
anilor 20, sinii de proporlii hollywoodieneai anilor 50, tul, exact ceeace atrageprivirea: prea frumos pentru a fi
sinii farasutienai anilor70,sinii tot mai ridicaqidi'aniior'/0 izibil, prea frumos pentru a fi banal. Evidenqiereaacijitui
(Perrot,1984;Gros,1987;Fontanel, 1992).Definiqia actu.r illict al definiqiei pbrmite reascultarearispunsurilor, de
le gi bainearia frumuseqii sinului nu estedecidecit o opli i dati alttel. Caracterultransant,de obicei,si slab
uneprintremultealtele,in mod arbitrarevidengiati ca m(l aljudecililor(,,8 frumoS",,E urit")apareast-
;umentat
del. Tendinqaplajei nu e totugi si se deschidiunor idci cao metodacarete obligi si nu coboripreamult in pro-
diferite desprefrumuseqe;dimpotrivi, ea are tendinqadc r imea lucrurilor, singurul mod de a conservacaracterul
simplificagi a unificainci mai mult modelul,ba chiarde,r-l rativ al instrumentului. Iar frumusetea se dezviluie ca
inispri pentm a devenimai operativ.Fiindci, atunci cintl nd ambigui.
imprejuririle te obligi si te indepdrrtezi de abstract(dupl
cari ,,sinulfrumos"cainstrumentde clasament esteeficacc),
confruntareacu concretulscoatela iveahvagulgi aproximrt'
tivul acesteicategorii.$i, chiarmai riu, o rivalitateintre celc
doui sub-modele:frumosulnormalgi frumosulexcesiv.
,,N-o si spun ci am sdnifrumogi,pentru ci nu vreausl
mi laud,totugicredci am sini normali"F-66. Sinul nor-
mal esteo categorie foarteciudati,caresedefinegte in aceea;i
misura prin frumuseqea qi invizibilitatealui, ceeaceteoretic
ar camfi contradictoriu.Christelleil descriecu o mareprc-
cizie:esteun sin ,,mijlociuca mirime, drept,pietrop-,-destul
de frumos" F-8. Nici preamic, dar mai alesnu preamarcr
bineingeles foarteinalt gi suficientde tareca si nu seb-alan-
seze,putandsi fie calificatdrept frumos ori, cum zicec,t
foirte bine, drept ,,destulde frumos", fari exces.Astfei, va
puteaatingeiniizibilitarea.Dupi ce a dat definiqiasinului
normal,Christelleexplici aceasticalitate:,,Siniicarecores-
pund normei nu sunt cu adevaratpriviti. Sunt atit de intc-
graqiobi;nuitului,incit nimeni nu se mai uiti la ei" F-8.
Sinul frumos ar fi astfelacelape care-lvezi cel rnai puqin
atunci cind e gol: aceastaestecategoriaceamai oficiah ir
plajei,cel puqin alambicati.Dat fiind rolul siu central,un
consens implicit trebuiesi sestabileascipentru a evitare-
deschiderea Dar pe ici-pecolo,mai alesdin punctul
discuqiei.
de vedere al b;rbaqilor,conqinutulexpresiei ,,sinfrumos"sc
potrivegtecu greu acestuitipar ingust. ,U^nbust frumos c
un bustcdrnos,cu sinii caobuzele"B-31. In misurain carc
b;rbatul pune dorinqdin privire, sinul frumos trage sprc
contrariul normalului.El devinecevacaredepigeqteobis-
r9 0
 CAPITOLUL ry t principiu al zigzagului,t-'-
Dutin cunos^
--'.r"Sut, este esential
ru a inqelegemecanismulPercePenrtianpl.
.o-pi.-
Ambiguitatea "
agacum nt Sxrxti, 6._._
Irtatea"cofidrani
omul
i, p"r.lucrul cel mai simplud;n hq]re^Pntru
rnr o
tdtoi ;-ii-il
^nnhto_it,to infiniii
^ comnlexitale luem'e'caPaa
C-i,,rl.,e,
si clpitltipentnr
Pentru
corpului I f.;ft; puqine sunt descifl::^t1:11i.::-
i - t o . ^ ^ t i , , n o ((Le
? - interacliune a te Oe
l o Breton,
R 'o . ^ - tq q r t Ce*].'l^j^"---1,:::1X:=
a^ Pr o ta g o -
ii in 1992).
ooo^,'l cg exPlca rd'rd'
tara
iali egeculirri I!o" Ri..l-rhi.toll
lui Ray Birdwhistell ?-in ,o-.'f,
tent"lis 'AP,L4
-i.li
;;,i;t ;;;,ii;,,il;i;;"; deastabili
edurilede determin;';;il.-; "i"."trlf
",,it"':"a
ascunde
eain
: i . ^^ '\ n - Y r - N l e xl ta tg cOn tr a -
rie nemisurati (Terrall, 1993).Fata de'lll.
,. ^individul trebuie si aiunei l" un comPle-
de existenqi
dlp,*adf:li-g'i ai"irn-"n]-
I :;-:;::.. -J],:;:*-l de ifg1b;o,i
;" .-.-^irod
^t.ftsta
;i tff:l::::
de elemente identificabile::.
+eir4 ;mtgrni.
;rJ #' i"ip"r
J"I" ;;;; ;f j: i:
,.^- lqat 1tR\
i.';";iliil;".*^'
* j ;^ f i l f f::11
l e Pr l m e ste
model6*1c.rt.Prrt'sfts
^ 125), ^construind
teson, 1981,p. l - - . t - ^,i - l
ele trei corpuri ale femeii nu sunt niciodatl qireietiti"e,tipizirndun domerli.l:]itt8:::-1'
imer,rare
\-r sspxsage: cind searati unul, celilalt nu e nici.
a1.1
z). Simpiifi."'"",'."litisii, totylt l t5l,:i:'J[]'|j':
Jdrt.'.td' )tr
te de caracterul stufos si dinamic al in"''''
cind preadeparte.Cind banalulcreeazicondiqiilenormali. t^ ^J^-. care
vdrs
-^^ la
linge ^^-:.:: succesivq')ir4LLrsr'r'
adoptarea unor poziqii -.,^^^^;_--'rtfactlunil,
tiqii gi permite schimburi intre birbaqi gi femei, rareori
rezisti frumuseqea la pofta de a facecorpul maipuqininvizi. ;6;r'F'';t.it'.,d:;*"]r;i,r_1*!T?iii;131,,J;
:tatintre celetrei corpuri alesale:in .ij^1-i r
bil. Cind frumusegea se oferi privirii, dorinqabirbatului so
satreaci
I Sa de la
treaca oe Danar la rrumos
la banal f*mos sl hiTlS^1t"^"1lL-t"
oe la
t;d. f , ,
strecoariqi ea gi facesi apari corpul erotic. Atunci cind
pulsiunilerisci si.introduci dezordinea,apareposibilitatct
h Linton(1986)a demonstrat
ii indii,T.T?:'iYll'l
rtl ges tl ona
5"^""Y"1
l ictul
i ^t'l rolurile
intre r^l
t-t.o rrri l o cu
.i r .tra era .^.f-,-l
careoto confrunl"l'^'l'
dul
sublimirii esreticesaua banaliarii linbtitoare.Femeiatrece
rol pe rind. Nu qi-aimagina.f:fft:i:::i
rtef-iecare
neincetatde la un corp la altul. Cel mai adesea,ea nu estc
gi nici in
i.t". r. polteprod,.rce
atit d. d';\::?lllt flttt"t:
total cufundati nici in banalitate,nici in frumuseqe rici: ea constituie
cottstiiuie de fapt
faot o metodi-?,'
la t4:t-'rrt:{urr
:4
rasilmpurr
de mici:
sexualitate:e intre ambelesauintre tustrele,intr-o situatic -.tndit$,t $rrm-
iti de trararea complexitigii schimbiro;oD$nurta
echivoci,sub priviri nu mai puqinechivoce.
Marcelline cdpa
pretindeai
nilor.I\rTor.olli-p,irori.lL
,,-il^. eanr di.lj'-ill:: lnter-
nu /'1"-{gProPng
lllil_
dealtfel,nimeninu se uiti. Prrvrnlor
Rn"h.trtoll?n'tre
j,
-i-- -,--- tntreabi
_---_-,-*"\l daci
Perceperea
simplda complexului segisesctotuqiciqivaberbagi care si se.]j
i. B?usc 9ifnrnnicio tranziqie, fru-ur.flt!j::t^:i:T:
,,Viaqa,conform propriei sale forme, nu merge chiar ul:
rti ,,Dare Irurrrritr'ista-iun'semn
s normal, ci le,l|-1t{liis .?i-
drept': dimpotrivi, ea se cristalizeaziintr-o indecizieper- "L)ar ^::-'::i"i;il:llace,-daca seuite
:amni ci pe undeva persoana.leplace"\"j
manenti,in frecventealternanqe intre da $i nu, mai alescind 49. Fdri md_
si-qi dea seama,ea s-a mutat intr-o clin,-r.
o jocului dlntr-un corP
e vorbadespreraporturiledintresexe(Simmel,1989,p.229), altul,
lr,,i lo la o
delo ^ regulia
.o-rli (invizibiliqiji'il;il
i^"rrlrri /i..ririhili-Nl
(#
r92 Trupuride femei - priviride barbati 193

I
I
 un pic mai mult), convinsi Eiincercind si-gi convingi autlr= ilor (Castoriadis,lg82), ea ii oferi un confort esenqial:
toriul.cdnu Ei-aschimbatparerea. Perceperea simplia corrr. al continuitaqii identitare.In timp ce nu inceteazisd se
plexuluiopereazdin principalprintr-o zuccesiune rapidi rle r;;;i; Jit'.iir. roluri,chiarcontiadictorii,in timp ceel
percepqii diferite,caretrimit la roluri diferite.De fiecared,rrt, ieirimintat de conflictele eurilorlui pa4iale(Douglas,
persoanaseconcentreazd, asupraunei imaginisi a unui surt lll, ."nl"uitatea PercePgiilor difuze ii. permite.,"in mijlo-
precis,simplificat,conginindo interpretaieindubitabili,u celor mai extremi ale vielii, mentale9i -9oP9-
schematizare ii*,a
.',,invariabili
ra-ri "ontt"tt.
identitatea profunda' carenu poatefi decit
cu o duratdde viaqi foarte scurt; in generll,
inaintede a trecela un alt mesaj.Acestprocedeunu e posi continuitate"(Abramovski,I 897,p' 592)'
bil decit datoritdambiguitaqii definigiilor, carepermitealu.
necarealini printre diverselesemnificaqii. Fnri ezitirile po
carele-amvizut intre ceeace e frumos si ceeace e dorit',rr rile structurante
fi imposibilsi,se puni la punct, de.exemplu,mecanismul :ati de complexitatea9i varietateasemnificagiilor,indivi-
toartedelicatal aceluiun pic mai mult. ;;;;is# i.ltl,:lllil
{Llu'1.
indoua l-:':,::";1;1'l
Perceperea simple a complexuluinu estetotuqi arard0 ;;;.;-.G; ."i.i""itaqii saleidentitl'.' i" exterior,fixin-
- jsepe un anumltrumir de semnefoartesimple'.C":?l
simpli. Aqacum a fost definit,procedeulestecel caresedc.
ruleazdlanivelulcelmai con;tiental spirirului.Dar, pe cind l-frorro."t de sensgi ambiguitatea capatdmai multi
comp.o-nenra raqionalialegeo singuri imagine9i o iingurl .'., functia structuranli a citorvl ritualuri ele-
semnificagie, alte fageteale persoanei,carJse afle deocam. ;;;;;;.;i "tat t.o"ti in evidenqi,in aparenqaceamai for-
dati in umbri, utmeazd" un drum autonom in raport cu . Erwing Goffmal atrage atentia.asuPraacestor "mlcl
percepqiile diferitealeaceleiasi realitigi:existi in mod simul. ,ort"-#,." totodati hiper-codificate 9i -cu o semnifi-
tano ,codificaremultipli" (Bateson, 1981,p.125),ceserefc. i.; ;;t"; vagi (1988,p.'rs2).Cind con{licteledeinter-
ri la un ciorchinede rbluri, din carenumaiunelesunt con. :taredevin intense,n.t pbtt. fi afiqatun senschr' Totuqi,
vocate-pesceni (Strauss,1992).Numai in felul acesrapoli tr i*.trice citu;i de'puqitsistemuluigesturilorsocial-
intr-adevir sd,vezi firi sa vezi. ln timp ce individul con. "u
entepusela punctsi-;i jbacerolul de pivot in procesele de
gtient,bine instalatin rolul banalititii, nL vedealtcevadec.it rnstruirea realitiqii. Esenqanormalulut rezrdaatuncl ln
invizibilul cind prive;resinul, un eu secretcontemplefru. i.ul s.rt bine codiiicar,chiardaci interpretarealui rimine
mu:eqqlgi un altul,inci mai ascuns,sedelecteazE cu ginduri ..tiei ;i tocmaiin jurul acestuiasj Pot pune in funcqiune
mai tulburi. E suficientca privireasa se asatede dorotr. De exemplu,
fu'"iia. interpretari. toaielumeaadmitein
berangiin at:aranormelor pentru-"caur.,ul"sauilrul d;ntr. curentci privireaPpatesi fie atrasdSi :i :.: :l:T:t1
ac$tipasageri clandestini si urcepe punresi banalulsi.fic unii, aceastainseamni o
ft asupra ut*i tatt gol' P.nttu
trimis in cald.Succesiunea de imaginidiferitenu-l surprindc leg"l" i"Iiiibilill',1:
fte irgaatinli,cari nu inc.alci
agadarpe individ, fiindci el operi.aza in permanengiiu altc doat frumuselealor
'emece, pentru anumite femei privite,
ipotezede interpretare, pe carele resimtevagin sine.De alt- J..trng"i reflexul, ceeace le inilqe in propria lor stimi' E
fel,tocmaide aceea areel impresiaci nu si-aschimbatpdre- ca reflexulsi fie provocatd.eo PercgP-
ibil, de asemenea,
cind sfdrgiruluneifiazeafirmi contrariulinceiutu- Ijl.-1::
s1ud.eo.arractie':."?li:
nesativi
ie1 9h9r
lui ei. Datoriti acestuisistemde interpretare
:.f ?::^'1^illu
nu iie sieurdeaceasti idee:defi-
prin ciorihini, f_1>f:pii.,.qi*-1"s[
perceperea simp.lia.complexuluifaceqi alti ispravi. Dupi :omDo
ta comDortamentulul mii ?i;nfffoiffi"iecisn,
rtamentulur aomrs rllnq roartc PrcLrldt s4 auto-
ea4urv-
ce i-a permisindividului si seregdseasci "a in ciudaconfu-
*"e i.T.ti..a la o reguli de interacqiune,
in magmasemnili-
194 195
 zieiinterioare. Privireaesteinstrumentulprivilegiat al scrce=
qiej ritualuri organizaroare. eazi resimteo plicereasimilabiliceleisexuale(Gros,
{e Mai mult decit ilte simlrri,
pr!'rrea permiteintr-adevirsrocarea unei maseconsider,rhll ). $i cinepoatesaspuni cevedede fapt un" birbat atunci
+- .=".- +*+-.F
ii ves-t6=iceasil-saeni :- nitieinitaf eC? Fri.iiiiUsetea?
---*r.-ir':: 1

de date,surprinse.incelemai fine detalii,degileagdforrrn

i";;"? fibduiiti." sanuluisedezviluie,de
aproximativ
(Sauvageot,
_imaginilerecolrarecu anumiteconcJptev,rgi GproUt.*.le pel".. le-apus miqciriifeminiite.^e*e-.-
in anii
1994).Daci estecu adevirat nevoie,,. p,rrie
chraroperao separare.intre setea de egalitite nu e pesemne striini de inventarea
vizual (devenitsingurulstruc= in anii 70,
turant al normalului)gi conqinutulsemanricprea'complcx 9i de modeiulsinilor aplatizaqi.
i ,,bdieqeq"ti"
;l prioritate afirmareade sine qi mladiereacorpului.
ambiguu.
se elibereazideci gi seexpune,in fruntealuptei pen-
, Situaqiilein careinterpretdrile posibiledevinfoartecorr. reptul de aa trii
femeii de
femeii trii asa cum intelege
agi cum ea s-o
inqelegeea s-o faci:
tradictorii prezintainterespenrnianalizape acestplan. I)c "ntrtl
exemplu,cind o fem.eigpoieazagoali camodel,stinjenc,rh , fintte
3g*dintre persoanele interogate ne-au spus ci 4qda sini-
moda
goi li se pirea legati de migcarea pentnr gm.alcjParea
estedepigiti prin.definirea.r.uii,,cadru rprqio-t.-pu,rl
foaneprecis"(Goffman,l99l,p.8Z). Acesttadrusep.r,rre ii..Dar iritindu--se, el atragepriviri careinciti femeia
intemeiape uEurin!-a bfere pasiv- ca un instruitet t tradiqionalal dorinqei
adaptirii la regulilejocului,ase-.rri
celorcarevind confecqii uline li careea nu doregtesi fie redusi: prins in cap-
de lux ;i intri in cabinele de probl careil oblignsi oscilezeintre invizibilitate.qiexhibigie
(P6retz, 1992).in cazul unui examenginecoloei..b;";ii:
biectde admiraqie saude excitaqie,sinul feministnu mai
tateamedicaleseinstaleazd, qi facelucruiile mai iimple toc.
mai p rin afi garea 9araelgruIuj USg-r-f,isrqgr eqtesi-gi giseascisensulacqiunii.
gi,I*j (aparatu. )ivergenqe-ie in ce misuri pracdca
de interpretare.ararte
ri, uniformealbe)si prin stere;ipitg"rrunror a rtmbalu.
$r pe ambiguitate: aceeaiprtvtre nu
bi eoi se baze,azd.
Iur (tmerson,1.970). Mediculgeneralist, mai puginsustinut
de un contextadecvat, sd ipuni acelaqilucru din lunctul de -r'edeie al celui
eziti,maimult, in specialcind e vorbr priviste si al celeicareestepriviti. Exhibareafrumu-
de palpareasinilor (Gros, l9B7).La'coafbr,mi.nacarerrccc
prin pdr e goliti de potenqialulei senzitivprintr-un eforr e ingaduitn,dar concep{ile sale diferi intre esteticd
qi eipresiea dorinqei;-iexualitatea, tot,
refulati Pe.ste
permanenr.deautoconvingere asupratehniciteqiigestului,
De fiecaredari, esrevorbadespresimplitarea hceteaii si iasi la suprafaqi.oPeutrdevae normal, totugi
semaniica a ri. vag sentlment
n vag
[n sentiment de ai senza[la
vinovigie, al
de vlnovaqle, cd provoci"
senzaqiaca
tualului careseinscriein mediulseuspbcific,sirfiF-fitailcare Provocl
salveazitor ceeace semnificaqiile i78; ,,-E*istiinsi o dozdde ambiguitateatunci cind ri-
asculnr. i"r.'r.".iilrii;; i cu sinii goi, trebuies-o recunoaqtem,fiindci iqi dezvi-
ambiguiar pureasi conqinica emoqional;i"t.cadisrrugitor;rl
socialului. nuditatea,o partefoarteintimi, sinii sunt totugi....intr-o
raqiepublici devinearnbiguu"F-31.
.
Plaja
'
nu aredecit o
| - r.- |
ri iegire: si sporeasci tot mai mult normalitatea bana-
Sknul ambiguu si facl gi mai profundi invizibilitatea.

Sinul esteun organexrremde ambiguu:de la ,,suqanrl

caree alaptatla barbatulcaremingiie gi li femeiacaresjpri- 8ta
ve$t-e:
maternitate,erotism$i narcilismseintilnescin aceiagi iBirbati si femeisunt decidugi de aceeagi migggre:inevi-
grddinigisehrdnesc cu acelaqi
fruct" (Gros, 1987,p.59).Sen-
zaqiesecrerdisimulatl:nu rareori,de exemplu,i.*.i, .rr. d-laintensificarea banalitiqii.Multi lume regreti,cuprin-
nostalgiefaqide epocain care,,sinuleraascunsgi doar
196 t97
 ii banuiaiexisrenqa" F-79. ,,Astae, ce si-i faci!" ad.urgl isparitie og plaia, o foarte mici minoritate (care se re-
'oponenlii
Odile,ferventiadeptia sinilor goi.Corpulei nu poatel,rrd :"la dinti. sinilor BgrJ gine si-9i proclame
altcevadecit si seav6,nte in curentulcareo tirdqte,in tirrrp :rinqapentruiostumul de baie.l,Uncostumde baiefru-
ce viseleei plAnglumeape caream pierdut-o: I e mai^sugestiv"B-85; .Prefer un costum.."t..3t:"1q'
pdcat,trebuies-o recunosc". "Totu5i
fAici senasreo problemi.
'l'rrl i imi plaJesaincercsi ghicescce seafli sub el" F-94;
stind cu sinii goi, va dispireaorice atracqie, costumfrumose mai sugestiv, intreqinedorinqa"F-7'
o sd devin,r,r
obisnuinqi,va faceparte din peisaj.Tot aritindu-ne siirrri i refuzd,si critice sinii goi, Corinne recunoafte ci.unut
goi,vom devenipini la urmi indiferenri"B-89. Excesultlc )at ,,poate si-i meargi-qlntea mai mult da.ci-vede un
nuditili ofgritep,fi"i5ijva cog-i1y1p-?nicdndsevoi decl,rr'{ ie" di baie provocator"F-148. Ea.iqi sprijini aceasta
saturatiagi respingeiba. ;;; ;;;;;.".a-i; ; fo" de curlnd Peo Plaja
,,Acei3ti eUluia de femelea fenrcii " -r'io'1,
de culoareneagri.cu
nu are ni?nii sehzual" F-8; ,,incepesi semenecu desp,r. z iezbricata: ,,Eapurta un sutien
;i
chetarea, seoferi,in plini zi, camin vrac"B-31; ,,Suntpr(,{ cupefoarterdscroite,stilu.lanilor 50, 9i Parte de jos
in
mulqisini pestetot" F-122. Dar mai tot timpul reacli,r ,string roz .ctr un volinag in fagi: toate privirile erau a!-in-
r,
duali, introducind o noui contradicgie : asupra ei, pe.ntru cd.era goall 9i imbricatd in acela;i
in universulbalncrrr,
lp: vezl totul $l nu vezl nlmlc'
impirlit intre irezistibiladoriqqi de libertatecorporaliqi
nostalgiaspentnrce era ascuns.)
Dezviluireapirqii ascunsereprezinti.un mecanismnrdi. ambigwitdgii
mentarsi pasivconfortabilal nagteriidorinqei:surprizapc
careo provoaci percepqianeobi;nuiti declanseazisinsur',1 Adeotii costumuluide baie ca obiect de seducqie se bi-
ie pe atunci
s.rgertie cind iqi susqindemonstraqia,pe jocul
emoqia.Banalizarea sinilor goi a slibit in mod consideiabil li"'ua"u7Einevizut.Cu altecuvinte:sesprijini pe.ambi-
acdstsistememotiv.$i plaja,dezbricindu-se,facesi seaudrl
un veritabilcor de lam-entagii. ,,Nu mai e nimic de descopc. itatecasursi a dorintei.Totupi,ei selimiteazalao singurd
rit" B-67;,,E maibinesi descoperi ceeacee ascuns"F-SO; a a acesteiambiguitiqi : ezitareaobservatorului pasiv
,rNu mai existi parte ascunsi,agaci sepierdeceyadin far,. ceeace i se oferl privirii ;i ceea,cei se.ascu.nd.'^Ot,
mecul nostru" F-61; ,,Gisesccd.e picat ca totul si fic oo"n"r., diverselort",.tditaqilegatade cea de-a doua fazi
descoperir, trebuiesi intreqiimisrenii" F-32;,,Anuleaz| ,are acceniueazd"echivocul in chiar
Procesulul.de clvl.ll; r trei
- -: corpuri -r^ r^*^::
-^,-----:ale femeiinu
-., se
-^
farmeculgi"misterulfemeii,nu mai e nimic de descoperir" :zul relatiilorsociale:cele
F-59; ,,Cr:lmai atrigitor e ceeace rimine ascuns"^F-ll, nifestisimultandoar pe plaji. Descoperirea a ceeace in
Dezvdiuirea a ceeace e in mod obiqnuitascunsnu constr" d obiqnuit.rt. sd-9i piardepotengialul emo-
a;a inclt "r.unsiinie
a-biguitatea celor trei corpriri preia g.tafeta:
tuie,totugi,unicul mecanismde formarea dorintei;i a sc- ,
ducgiei. GeorgSimmelsubliniaziun altul,careparemaiinr etuiindeni unde 6analitatea pare si se fi instalat, dorinla
portant: nu ascunderea, ci semi-ascunderea, ambiguitatc,r ratesi o tulbureprintr-o alt{elde privire. Arnaud a i:eflec-,
care tzvoraqte din ,,contemporaneitatea unui Da gi a unui , i"a.t""g acestorchestiuni.Pentruel e o eroaresil
"r,rpr"
edemci i.rrrilr'tit." sinilor ar Putea diminua forqalor dc
Nu abiamurmurate"(1989,pp. 208-209),ripic reprezcn" -pierde
tati de limita unui vegminr pe piele,care marctreaziirr care senzuala. El nu-si prea vremea cu privitul
acelasi timp disimularea ilor, preferind umerii Ei sau genunchii,
chiar-omoplaqii,
sidezviluirca,maialesc6.nd aceasr,r
limitdesteinc?rti s; initlbila: ,,Paitea erotici a lui a re arir,r i si'riraiadesea qi careiunt petttruel motiv
descoperite,
^? . I
fardse te arigi" B-2. in numeleacestuisemi-secret in curs emoqiimai puternice.^,,iqi dorinqain cap.De fapt,
porqi
198 t99
 depindede tine,de modul tiu de a privi, existi aratealucruri intri in ochi. Toati aceasti griji e mai curind amuzanti:
-puqin
la caresi te uigil" B-21. TrebuieJi socotimin ce misurt p-"tit*"I nu e cituqi de dezagreabil' Adesea e
aceastd concepqie a dorinqeiestein rupturi cu emoqiareflcxt rn"tt decit atir: mini, trecind incetigorprin pir,
oarecumanimalici,declansati de dezgolirea femeii.Ea esrc, zazi o voluptate discretd.In anumtte cazvn, ge-stul
-"i
dimpotrivi, activi si creativi,inspirdndu-se din ambiguitare e chiarsi semene cu o mingiierenarcisisti'Ocrotiti de
qentrua lua ca materieprimi tot ceeace seoferi privirii qi, i"iiu- gi banalitate, femeia'nue conqtientide ambigui-
de aici, construinddorinta. Cum ? Prin filtrul frumusetii, a."i ni.i o problemiii q.i nu-9iinchipuie
Astfel se inqelege mai bine locul pe careil ia frumuseqea irr "t:tipu".
ratefi priviti intr-un fel neobtgnurt.Uu.cat e mar srgurl
discursulsexualal barbaqilor.Ei incearcisi-Ei imaginezeo L", .r., s. lasi purtati de nigtegesturicarePot tgryat
dorinqi mai esteticigi creativi,chiar daci rimin inia fixali "iat
dealoc la interpreiiri diferite.4* P,tt." si multtpltcim
pe anumitepirqi aleanatomiei:in mod paradoxal,banaliza- t*ot"t". Mai cla'sice qi sivir;ite delibirat,cum ar fi postu-
rea esteceacareii impingela aceasticreativitate.,,Esretic" pic^ior.peste picior. Mai.complexeqi..ciudall,!3 l?lli.lt
gi ,,creativ"nu sunt termenifolosiqila intimplare: acesttip i";"f'"i tS.it intim de lucru^asupra frumuse^gii), efectu-
nedrepi numite private d1
de exprimarea doringeiesteintr-adevir foarre aproapede fiLti. siu i" locuri pe lca
emoqiaartistici.De altfel,rr_ff4Ul r51";;ffi;);.;;. in fiecare
si oferepli'',i'iitrtrio'.
!n +ni nu esrenici el negat apa-
obignuitaPa-
gestobt$nult
un gest
in realitateasaerotici, agacu-m-irdori-o unii: emoqia,,puia" contextul este identic: un
Jorrt.*tul'este-identic: un ritual,
rltual' un
capdtd,fo4i prin deviereasubtili a energieilibidinale,f;ri a banalizat, ce nu ascunde decit imperfect celelalte doui
o refula(Clark, 1969).Plicereac?re.s9construiegte plecind uri ale femeii. E suficient, intr-adevir si-qi schimbi pri-
de la dec_onr-tzuclia-banaluluiestefoarte aproape de contem- Dentru ca asemeneascenesi setransforme complet, iar
n ugoard:
I plareaarttstlce. Jsetea.sau dorln[a.sadistrugi
. y ceeace rface viaqa
,--- -: r^
oDaci ai bustulgi gitul frumoase,nu le acoperi,ba chiar ;;;;;;;i;;J."""" 9i do-
lipsit de i-r,t"'.t ca frumusegea
rochiape careo porli trebuiesi fie decoltati,ca oricinesi si {ie strivite de banal'
le doreascigi sd le viseze"(citatde Bologne,1986,p. 54),
Aceasti recomandare,extrasi dintr-un manual curtenesc,
prinde in mod vidit ambiguitateade riscroialacorsajului: -conjugalitatea difuzd
indiretul decolteului,,normal",oficial respecruos faqi de in- Femeiacauti privirea,Pur 9i simplupentru.privi-re.' P,eni
vizibilitateasinului, frumuseteagi dorinqamerg mini in l ca aceasta si ziboveasci (uEor) asuPra et, intanndu-t
mini. Or, o asemenea prezengia ambiguitiqiiin plan se- errtit"t"".De aceeaisi afiqeazieafrumuseq91 Ernu dispre-
cund estefoartefrecventi: pestetot, sauaproapepestetot, iaii.tlC"rl" de a atragepiin alte artificii oficia]autorizate,
privirea estetico-eroticipoate si sfigie vilul banalului.Si u-sefere si se"arite;sau aritindu-sedeschiscind
luim un gestsimplu,-ufo{de observarin spaqiile_publice: isti un sistem care i1i permite si vezi feri si vezi, aqac-um
mrfcareaprm careo femeieigi potrivegtepirul. Gest tipic iniample pe plaji. t.t io"t" cazurile, privirile sunt readuse
definit ca normal gifunc{onal. El atragetotugi privirea,cel r-.ttt saualtul sprefrumuseqea ei'
care a fost atras reprimindu-gi imediat reflexul ocular. p.nt*-o-ent
cine seface frumbasi femeia? Pentrucinecheltu-
4., : t'r ,t- :t !
Pentru femeie,funcqionalitatea gestuluiestede fapt nein- e ea o energieconsiderabile, muncind
--. -^ : . ^ l neobosit^ca.si-pi
..^^L^.ir
^
o i -o i

semnati.Estevorba mai curind despreun mic automatism ivirseascifiumusetea? Pentrusoq? In mod accesoriu'In
Pentru.ase
:

itate,ea o facemai alespen!ru.91n9jn9i9i'

| I a-^:^: 6^6rmr. ca
cu rol liniqtitor: si-qi treci mereu,in acelagifel, mina prin --^--- ^:-^

pir, sausi-ti indepirtezi cu o migcarea capuluiguviqacare ti bine fiindci e frumoasi. Cum ajunge ea sa se stmta
tn n tn t
 bine pentru ci e frumoasi? P-ercepind ci atrageprivirilc. ll
pusi deci in situagiade a sgd-u.ce pentru a atr{ge-aceste prr.
viri. Seducela inceputmasade anonimi,ficindu-se frumol.
si pentrutoti. Ii seducemai alespe Ceicareconteazd,in pri.
mul rind: b;rbagiicare,in mod ideal,ar pureaqaio-aee rolul
de partenericonjugali.Scopulnu e aventurasentimenrill,l
sauformareaunui nou cuplu,ci seducqia dedragulseductici,
doarpentru a obgineprivirea carefacebirie;ffi$i, limitclc
acestuijoc subtil sunt rareorideterminare: cum sn fii dc.
zinteresatcind o persoanise intereseazide tine? Romir-
nele-fotonu po'oesiesc intimplitor despreapariqia sent-imen.
tului cind o femeieare impresiacd un bdrbatii.acordd
4ten{ie(Henry; 1993).Deoarececititoarelese recunoscin
acestepove$ti:dragostea nu e departecind simt ci stiruic PARTEA A PATRA
asupralor o privire drigistoasi. Astfel,in stiruinqaidenti-
tari intiriti care impinge la dezviluire siliqluiegteeboqa Pietrelecubiceale Plajei
somnolenti a unui eventualqup-lu,o datd cu fiecareincru-
ciqarea privirilor. Un fel de-vii, vag amoros,dar niciodatl
(sauaproape)atins,inscrisin procedurilecelemai obi;nuirc
ale construiriipersoanei.Or, intdrireaident-ig[qii prin ima.
gineade sinepe careo oferi ve-dEtiiUfi-lirocesrelarivnou,
in plini dezvoltare.Ceea ce nu rimine fire legituri cu
importanqape careo capdtddezordineaamoroasice zgu-
duie structurileconjugale.Celedoui componentealeelibc-
ririi corpului(distanli faqide emoqiiqi sexualitate pe caresc
intemeiaziviagaparticulari)nu sunr deci atat de separatc
ele se intilnesc in jocul privirilor cripto-conjuga-
:."p..p?.r.'
lltatil ctltuze.
 in mai 1j68, a apirut un slogan ciu-
dat: ,,Sub pietre, plaia!" N'Iii de tineri
s-au recunoscutin el, chiar daci sensul
i-a fost doar vag percePut.Cu pietrele,
era clar: era vorba desprecele din Car-
tierul ladn, smulsepentru a facebaricade.
Dar de ce plaja ? P,entruci, mai mult de-
cit orice alti imagine,ea simbolizaliber-
titile careurmatisd fie cucerite:celeale
corpului flra opreli;ti, cele ale vieqii fer;
conitringeri, fira reguli impuse,fari cla-
samente,firi ierarhii. Din picate, sub ni-
sipul qarmuluise ascundalte pietre,con-
strineeri disimulate,rezuli implicile,-cla-
sa-e"rrtei*placib-iie, iiiihii neililoase'
plaja e citeodati la antipodul idealului
de toleranqi pe careil afiqeazi'Iar plaja
sinilor goi mii mult decit oricare alta.
 CAPITOLUL
Toleranqa

t, f <a
,ecarerace ce area
J) entru Norbert Elias(1991)individul se con-
I funda cu societatea epocii sale,gesturilelui,
intele lui, gandurilelui, chiar si celemai personale,sein-
riu intr-o mi5carede ansamblu:in.fiecareclipi, colectivul
constru iegte p rin i nd ivi du al 9i iridivi dna.l_uj
pril. colect iv.
ia ne-a permis si verificim aceasti tezi,, mai alesprin
terea in evidenqi a unor expresii care circuli din guri in
i (relevind astfel existenlaunui mecanismsocial): ,,ur-
albe", ,,rochigade vari", ,,toatalumea o face" etc.Fraza
mai repetati, cu o regularitateimpresionanti, e incon-
rbil : ,,Fiecarefacece vrea". ,,E democraqie,fiecarefacece
" F-94;,,Fiecare f'acece vrea,aceasta e libenatea"F-99;
iecareface ce vrea, e vorba despreviaqalui" F-20. Doar
iii rimin la niveluljudecnlilormoralecategorice
in ceea
priveqtesinii goi: ,,E bine", ,,8 riu". Cvasi-totalitateaadul-.
interogali proclami, dimpotrivi, dreptul fieciruia de a
iona dupdcum il taiecapul.Ei o fac adesea
cu ugurinqi,
ri ca aceasti temi sd fie sugerati de anchetator, ca un fel
preambulla oricefel de rispuns.lJneori,cu o grabi atit
vie,inclt pareun pic suspecti,cagi cumaceastaafirmaqie
207
 viguroasile-arfi puturpermitesi inchidi din startdisculi,r,
si.tegiseascd- torppealavegetativiqi senzaqiile epidermico
tulburateo clipi.iPlajaesrein mareparretolerantifiindcri,r
judecaimplici rqFecgia, iar a refleirae prea obositorsuh
dogoareasoarelglJ Principiul libertitii fuiioneazipertectcrr
stareade bine'coiporale:contactulcu nisipul cald,mirr
gi.iereasoareluigi a apeipe pielesuntcu atit mai plicute cu
cit seinscriu nu numaiintr-un peisajagreabil,ci gi inrr-urr
spirit de blindeqeqi toleranqi,inrr-o socieiate paci
-general
fisti,.feri conflicte(Gullestad,1992).,,Nusunrgenui.rr,,
si critice...sunt tolerant:fiecarefacece vrea.Nu mi uit l,r
algii,fiecareestecum este,fiecarefacece vrea.Totul e sanc
simgimbine.Apae perfect.E agreabilde asemenea si-qid,ri
seamaci toati lumeae mulqumitl' F-61. Liberrarea indi
viduali esteregulaoficialeabsoluti,careinremeiazispiritul
plajei.Fuseseprevizuti in anchetio intrebareprivindeven-
tualitateaunor zonespeciale pentrusinii goi, iseminitoarc
plafelornaturiste.Ea i declangar rispunsuii imediatesi unr.
nime,violentosrile:ideeaera'atitde str;ini principiuluili-
bertiqii,inclt fiecaresimqeanevoiasi vorbeascdrepedegi
tarepentnr a se delimitade aceastieventualitate. ,,O reglc-
mentarea sinilor goi, iati un lucru pe care nu l-aEputca
suporta,pe cuvinti Ce naiba,fiecare^face ce vrea!"'t'-941
,,Ar fi o prostie,nu mai e cazulsi se intimple agacevaas-
taz.1"8-64; ,,Pogisi vezi chiar oamenicarerimin complct
goi ca si se-schimbe, gi ce-i cu asta?Daci lor le place,cu
unul nu vid nici un inconvenient,sunr penrm libertateqi
mi-e sili de interdiclii!' F-53.
Voinpa democraticd
Tolerangaesteo valoarein cresterecarenu inceteazdsi
fie pusi tot mai mult in prim-plan(Eurobaromdtre,1993),
principiu socialcarepermiteauto-definirea individualdr
normelor morale: fiecaretriieqte cum credede cuviinti si
opqiunealui trebuierespecrari. Schimbarea e ptofundaqi
rapidi: pe duraraunei generaqii
saudoud,produiereacadru-
Iui etica trecurdela un mod colectivsi explicitla o auto-de-
208
-Trupuri de femei -
individuali.in anii 60-70,cind apireamodasinilor
judeciqile personalemai aveauinci, potenqial,un carac'
runiversal(fie ci era bine, fie ci era riu), cei care nu
ectauvalorile pozitive fiind consideraqi devialgi. Azi,
ncqiadintre opinia strict personalaqi dreptul fieciruia
trii cum ii place
trii crrm aremai
nlace are rigoare.,,Mie
multi rigoare.
mai multi ..Mie una nu mi
una nu mi
re foarte,foartefrumos,trebuies-o spun'insi fiecaree
, e foartebineaqa"F- 140.Cind sefacesimqitio normi
:tiva,astaia forma unui amestecde implicit;i imanent,
&oevidenqiinevitabili. ,,Nu-i nimic de zis, e nor-
toati lumea o face, toati lumea face ce ^*ezi
vrea" 8-65.
nform vechiuluiprincipiu, o normi colectivi era neapi-
expliciti, la fel ca gi regulacomuni dgsprece e bine_qice
'lu. Exprimindu-gipirerea personalegi incerclnd s-o
fpuni drept model,fiecarecontribuiain mod declaratla
lefinireanormei centrale.Aceastadin urmi a devenit
mai puqinvizibih azi, inlocuiti fiind cu modeleindi-
[e aulo-proclamate: fiecareface ce vrea.Nu mai este
i admissi-qi exprimi pirereapentru a incercas-o impui
generala, iar
:eguli ldneiali,
regula imposibilitatee clar admisi.
aceastitmPosrDllrtate
lar aceasta
iiidul,i".e i;i spunetot mai mult cuvintul in privinqa
lpriei sale conduite,pare agadarsi gi-l spuni tot mai
qin in privinqa guvernirii colective,deoarece,aparent,asm
-mai
e treaba lui. Totugi, amvazut ci el intervenea activ'
lu discreqie, prin jocurile corpului qi ale privirii, lfua a
ne-iiiai tiii cuvint. Fiindci de-aiciinainte vorbele sunt
in p rincipal,aLari"scop:. ploElalnareap rincipiului
q'
rjaesteun avanpostal acestui-nousistqm d9 producqie
rjlor. Datoriti tlpului de populaqie,tinirl gi moderni.
t6ii, din cavzaspiritului careguverneaziacestloc gi
seintemeiazipe libertate.,,Fiecarefacece vrea,fiecare
ber gi tolerantsutala suti" F-156;-,,Euuna suntpentru
.rh;eatotali a individului"F-100. in acestsens,in ciuoa
devieisale,plaja aparecaunlabor4-g9r*al-d-qmogragiei,un
iu unde sunq rgga1e me.to-dele ea,r.e-facp-osibila in
vi"4ta
run, dar in care fieciruia ii esteingiduit si aleagi ce-i
,e."De aceea,mulqi au refuzat sd-gi exprime pirerea
priviride barbatr 209
 asuprasinilor goi, de frici si nu apari drept o tenrarivxdf :nqele dintre lucruri" (Simmel,.1979.,PP' 62 qi 66)' In
srde reglementare (ceeace i-ar fi conferitaurorulql de
,iie,it.r"qii,aceastisarura[ie imagini esteamplificati
lgclg.gati
o atitudineperimati gi condamnabila). ;;;iid i" ofert. normative' devin;^o
igdi{gr.en{a
Unii au mers clrili ;i
cazul siniloigoi' Arta ionstf in
mai departe,dezviluind aspectulcenrralal noului sistcn o."ti n...t ari: cain
democratic: 3lutodefinirea valorilorsi a comportamentclol, ;lil il;;". surprinzi,goire,
o-,t.sq"e stepini
in-a-gi
,,Oricum,nu existi CoilpoitamehtecarereTfr fi;;i;;i;,;; i"r." l"'pti*ul reflexocular.AnnabellePoveste$te cum'
oameniitrebuiesi fie suficientde inteligen[ipentrua-gill,r. cu noi, doi nemqis-au instalatlingi t" (P:
""iair.liU.i total, cu o.naturale!: iegiti
mula propriilelor n-orme"B-23; .Dale p.iso"r" se sinrt .i]i..iit"l'qi ,-",, dezbricat
F-1.33'
bine, nu doar femeilearigitoare au dreptul si rimini cu ;;.;;t ,,8 c^r^ghios,dar nu T-1 deranjat"
s.aniigoi.Trebuiesi-l respelqipe celilalt,id"ile lui, felul slu ^
;-;i". ;;atia ci sinii goi erau admigi la piscini'
"Am
de a trii, fiecarearedreptulsi fie stipin pe viaqalui.. F- 150, r"r"ritt?, i"aiscuiabil?ar nu gocati'Ce te mai ;ochea-
1 Pe.ntruNorbert Elias(1lZQ, poziqii moderni a individului , or^" ? Mai nimic" F-t37 ' ,,Oricum,nu mat gi,-
".t.t"la vrea"
\ tolerantnu e totdeaunala fel de dezinreresari si de voluntr. ,ri-ia ,o""rrt in vremea noastri: fiecare face ce
iristi: eaesremaiintii efectulunui co.nrext. in rimp cein Evrrl ;lilit-)-J d. t. ler" tocatestemaiintii o pozigiede
Mediu regulllede conduiti erauprescriseca qi cirm ar fi cl. ;i;;?;;i;rt. ".t fi reacqiaconcreti): o virtute.democra-
z-g;elincer (fi asta,fd aia),fiind de altfel putin respectate,iR afirmati. ,,Dece o bunici de 70 de anl n-ar avea
Renastere a apirut o modalitatenoui: o6r"*"r."^ compor. ".plt
n"-t't" plalere?Mie mi-e total indifel"l!'."" le
tamentuluiceluilaltpenrnra-i inqelege ffic"!i a te adrpu u)a i"lor"' f^- qr' LJr meazdo capacitatede i ndiferengi'
"..."qi
Ia ea.Aceastiscrutarea unorade citrE alqiis-afinalizatprln. ,i"b toler"r,td,,cateeste ilustrati perfectprintr-o. alti
rr-opresiune_normarivi considerabila si o dificultue din cl i;;ie,rta' .N" mi deranje1li-' "N" md"deranieazd
i-1ee ml-rtaie-iir'discernerg4adeviruiui i" .ont.*rui un.i Lorn.rrt ,,., iiia agreseazdz'B-3;,,Fiecare.face ce vrea
dive-rgilagi ".
;;t-p cit nu mi deianjeaza pe mine" sunt
{9 preferinqe personale. Arunci au apirut noi vir. l-g+t "Nu
lulr, drn necesitare - ,preceprulde a nu jigni pe nimeni..,gi din mo-.,,t .t ntt,madelan];11t::t:
br.l"";.i""ttra, un simplu.pre-
toleranqa:,,Ii iartape cei careincalcdlegile.Mai alesprin i;;;;': B-;0. Det"niul inseamniadesea
bine sinii goi Ceclt murdina 9t P'
193sti virrute pogi rccunoaqtecioilita.sjpoliteqea.. (FJias, liliu exterior.,,N{ai
B-ql' Inclusivin va-
1976,pp. I 15- I 16).Efectiv,firi aceasristarede spirit.viarr ;;i"itt sinii'goi nu deranieaii"
ar deveniun iniern: ceamai buni metodi de a trii ii,risrit ntd lingvistica:,Nu miieneaza"' ,,Elefac ceeace !:or' Pq
estesi, optezi pentru toleranqacare permite economisirc:t ne astanu miieneaza"B-90;
;;;;";;iiiue^'e" grimezi de sant
fie grimezt
n-so; ,,Pot-sitie sini
analiz-qlg1co_ryplex.e si a risculuijudeialilordelicate.B6n6- asta nu mi face ceea ale
i1r l"t.tt meu, ieneazd,fiecare -ce
drcteretuZf,cuincipitinare si se pronun[e:,,Eu sunt nc. ef si faci,. F- 150.Jane indici totugi o.senzaqie rnterloare'
utri, absolutneutri, nu sunt nici pro, nici contra: fiecarc p.t,tu ,eglireaproblemeiianilot goi: capacitatea
facece vreagi gata"F-127. "ti-f,
indiferenti-sebazeaziin marePartePe"slapanrrea emo-

,,Nu ntd deranjeazd"

'olerantaechivocd
. ToJeranqa.nu.
e depg-11-g-^d-q
indiferenqi.,,Concentrare^ r^-
gura proclamd
prdade rmagrnrschimbiroare",ripici penrruspaqiul public, in timo ce ochii observi qi sancqioneazd'
provoacaun ret'lexde apirare 6a)at pi,,indiferenraiala dc i ecaruia
ib-eriatea-f de a face cum -dg D
tqEte. iscursul to leran-

2r0 2tL
 qeinu esteun simplu efectde limbaj,el exprimi voingacorr= te, n-are decit, e foarte bine, nu m1;letanjeazd'' dat"'"
tt
gtientide a rs.s.pecta.penuls individuale:plajag g gcoal,t r 3.Fraza lui se termini printr-un (*p'Pe care Yo,m
democra!,.r-ql
, uYezt de toate, nu-l aga,grase, slabe,ncgle, rii.t."ti,^i"ai"anJ i"r"nqi"d. aluniffi lPreco;ltrariula
albe,galbene.Dar asta-ibine, ar fi picat si fie permisdt,'rr Eltanne 9l
!a ce tocmai s-a spus inainte. $i mai subule,
pentnr o singuri categorie,ar insemnainci o eliti. Aici e inneadopti un limbajdublu prin careajung..sd strecoare
toatdlumea"F-81. Suntadmigiinclusivmarginalii,persoan 'itici estetici,proclamlnd in acelasitimp hbertatea de
cu morfologie sau comportamenteneconformenormclor' Lcipiu:,,Am oioaresi spun: astae grasi,nu e frumoasi'
stabilite, carefiacce cred.ele de cuviinqi: pl+j.anu_i,+Jerzicc f"ci si se ascundi.Important e cd ea se srmte
su:l
n_iglg&H.,,Nu-l pogiinpiedicape unul car:ee maregi grassi ,,N-a$vrea.siam sinii anu9t:tt f:P:l' lu
-ai-bine
r";;n-sr;
se intindi pe plaji" B-37;,,O femeiebitrini mi se para i**tli, r.i"si e bineci gi-i ar^td"F-148'.Tolera.ngei
\
urdtd.,cred ci ar facemai bine si se imbrace.Dar nu sunt ;; JJ" ;.p1i1""
i" modabs olu,'t" :i".t g:'-llid: I
gocatl,e riu si judecioamenii,e problemafieciruia" F-94; r:';l"i;;;. chef
il grozavsi-gi judeciqile9i
.enunqe
,,Edreptci nu-i totdeaunaplicut si vezi femeide o anumit{ mnerile.,,Bineinqelesci bietelefete care nu au sanl \
virsti, dar e bine,esteo formi de libertate,nu trebuiesi-1i qi au Eieledreptul,dar..." F-33'
fie rugine" F-178. Nu numai ci, plaja nu interzice, dar c
chiarincintari si vadi (daci se poate,nu de.pre4aproapc)
!.itgva-ca1;1ii.!igr-9.
9 {,gn-erespectarea regulilor j oc.ului.Plaj ci
ii placesi poat? zices,^are sl ea siracri ei. Fiindci acegtirt
tnnt dou"d" uerii"bileiiale toieranqe,ci fiecarefaceintr-adc-
vir ce vrea.
Sir-aciiau dreptulsivdiasc6.gi si se exprimeca egaliri
celorlalqi:apasuni legeafundamentalia democraqiei. Dar
cei nefericigirimin ii acelagitimp anti-modeleabsolutc:
omul modern esteprofund divizat in privinqaexclugilorde
toate genurile(de Singly, 1990).Pe plaji, rareori procla-
maqiilecareridici in slivi libertateagi egalitatea rimin total
pure, firi si intervini cite o copitd de migar care,intr-urr
fel sau altul, di de vesteci amirdrul ce aretoate drepturilc
rimine, in ciudalor, tot ceeace este:toleranqae vizuti nu
prin prisma dreptului la diferenqi,ci.ca un fel de iertaree
picatelor,Loic reafirmddreptul democraticbalnear:,,Din
'moment
cepuicuqele frumoaieo fac,de cen-ar face-ogi celc
cu sinii un pic maiplini sauo ideemailisaqi?" B-60. Tonul
declaragiei lui e totugi neutru, prea pulin entuziast,gi vor-
begtedoar despreaceleacarenu se abat decit puqin de la
normelein vigoare:Loic este,de fapt, adeptulunei demo-
craqiilimitate.Didier estein aparenlimai generos:,,Daci ,.,
- T6meieaie aa;riica minusile de baie pi tltuqi vrea si pi-i
212
 CAPITOLUL il :urci in propriile ei rispunsuri. Cum foarte bine zice
n., i.t q"gt. seelucidezeacestmister: ,,E adevirat
""r. cu ceeacegindeEti
; ideein contradicgie
Intoleranfa i;i;; ;;i;;;
-' : t:t^ ^ - .^ I^ ^ :- J:-
- - i - .,,.
r"i. indi-
^ - - ^ libertaiea
i;;i"-B:tt. Fondul.""..pqi"i
ta-Di-potrivi, ideeacare ii vine uneori arein.vedere
irrl.rt.ti., ,,Trebuiesi recunosc,uritele autotuqipuqine
aai taa;;"ziasma." Cele doui logicinu seaflala ace-
ni.'.l .ogt itiv. Principiul vine din reflecqia
toleranqei cea
i-i"qion"iagi congtienti. Din contra' d^orinlade a critica
;i*ilJr;*t;i;' ;" i te pogiopune.i' modparadoxal,
i Aonlpae-nta ;eCmais.eniibil;a gindului,ceacare,se
i" i-",'"" miEcariide eliberarecoiporala,duce aqadar
: intoleranqigi excludere:prima piairi dq su.bnisip',. ,
A;i;;;--t;tionala e*primi toler^anta, prin intermediul
r ' ' i ' ^ tlImP ult ' tt
rt e r v i u r i l o r s e v o r b e q t e m u l t d e s p r e
tba;ul ut.:l n , .. r - - r : _- - - - ^ J^ ^^- ^, . r
;;;; J"tft.'at.prul fieciruia de a dispunede corpul
Prhtire contra discwrs a..{e'r'radci.1l'-l':4^:ii:l9T::::.P":'::f"
"e".r-.o'f eaeste'
Ei'irnpiitiiuifiii maipuqin{!r^991e:
se"sibita
f n ciudaobligaqieide a fi indulgent,dorinla dc r -"i
rpot.iua, mai puqin vgrbireald. Ceea ce ii convine de mi-
I criticanu e un arhaism,nici o puri intoleranqi: ! J."it.i,; aici nu -si;puniecit puqinelucruri:
eaindeplinegteo funcqieesenqiali. Mai intiipenrru persoanit "rii"l,
; ;ffilp;;;;;f .';E-ffi vorbeqte
riecaie cu
insiqi. Deoarece.,pe cit indiferenqafagi de leilalqiigi poate ii. Nu trebuie deci si ne incredem ln cantltatea mlca a
permitesi nu ai nici o pirere desprenimic, pe-atit pirerilc i;r;l"t reprobatoare; in ticerea interacqiunilor, critica.e
transantesunt necesare pentnr a-qiconstruiidentitatea.Apoi, li virulente.Am vizut ci privireafunclioneaziprin
la un nivel social:nici o legituri relagionalinu va puteastr ;i;;-"i este,de exemplu,atraside ceeace e foartefrumos
existeefectivfiri un.schimbnormativ.in oriceinteiacqiunc, i"tit;tt.".iie caret. ;t;i;"; inainteaintervenqiei g4,n'dY-
chiar ceamai distaniegi efemeri,individul propuneu" r;r- La"gii."t.'or, un reflex nu,va putea fi redus la
tem de compo-rrament gi de valori pe carepartinerul il ac- "r.-.rr." el se dezvolti plecind^de
:ttdl; ;;romatism muscular:
cepti sauil reformule?7ir, qi aqamai departe:exisri o ,,pre- categorucogn-ltlve. tnteriorizate,un fel de sistemde gin-
siunenormativicu dublusens"(Pharo,tg9t, p.64).Oiicar *-.ll"a.trit] fate legituri cu ceea.ce estegindit in,con-
ar fi ea de individualizatd;i idealmenteintemeiatipe indi- ient.Ca gicum privireaar dispune de o autonomrerelatrva
ferenqa{aqide celilalt,plajanu sepoareabqinesi nu segin- lr".qi"rif Je slcundaaletimpului imediat, iar creierul(el
deascdla ceeace e bine ii la ce e iiu, e,oenrual "
le totugicelcarecomandd)nu ar readuce-o Ia ra[luneoe-
chiar f;Jand
cunoscutacestlucru in mod discret.Si asrae mai curincl I mal tarzru.
bine, cici e vorba de existenqa ceritii. Problema,u.rit"bili Presiuneanormativi exercitatain ticere Pnn Prlvlrl este
bataiede cap,esteantinomiatotali intre principiultoleran- ,arte bine resimgiti de citre cel care vrea si o reslmti'
:e, nu prea mindra de bustul ei, n-a Putut rezlstaten-
, I I t i^-'

lei (,,Fiecare
-^-:^.^
facece vrea") gi judecdgile etice(,,Dar,.."),
Doui feluri de rarionamente seafli deciin concurenqi;plai.r ii. fl.. plaji cu sinii goi: ,Ei bine, nu, era imposibil'
"
2L4 215
 am sim[it asta imediat, trebuie si ariti ceea ce e frunrotl
socotescci eu nu-mi pot permite" F-94. DaniEle,46de.uril
care se consideri (pe bune dreptate) ,,bine consenirlid
F-97, pindegte cu mare atengie!i cu o anumiti nelinigle
reacqiilecelor din preajma ei: ,in ziuain care voi simli cil
devine jenant, va tribui si iau decizia de a inceta." intr-o ua.
rianti subtile a uzitatului .fiecare face ce vrea', Vdronique
explici:-,,Etreabafieciruia si qtie' F-54. Adicd si ingelc;igi
semnalelepe carei le trimite plaja.Pe misuri ce o femeic,rc
indepdrteaii_de normele ceniraie, mesajelepe care le po.rte
primi (daci le asculti) devin contradictorii gi totodati
'l.ri
clare. In vreme ce in centrul normei aproape toad lumct
estede acord ca s-o autorizezesi steacu sinii goi pe plajrt,
in momentul in care ea se indepirteazade normi, piin
fologie sau prin comportament, opiniile incep sd-difere -nr-
dirr
ce in ce mai mult inrre tolerangigi intoleranti. Voiea in gc.
neral temperari a acesroradin urmi devine tot mai puterii.
ci; la limitele intolerabilului,ei pot chiar si bombine citc.
va cuvinte. Dar cum,.in general,pe plajd nu se spune nimic,
femeia care vrea si ignore acestemesaibare totdeauna posi.
bilimtea s-o faci, da-a dispunede suficienti dezinvolturi 9i
de capacitateade a crede,-inaintede toare, in propriile sale
idei. Plaia observi deci cu o anumiti uimire ci unele femci
nu par sailleleag-- regulile jocului. Un pic agasari,ea poate [i
adusi in situatia de a vorbi cind e intrebati, in ciuda obli-
gagieide a-gi pistra pirerile pentm ea.
Lirnbajul dublu
,,Nu credeamcd voi aveapartede acesreimagini.in celc
din urmi, am zis-o.Existi cuvintecareiesaga,Ja qi cum aq
avea. pireri inspiratede imagini de femei:celecarepractici
sinii goi sunt eliberare,
celeCarenu pracricisunrincuiare.Si
chiaricum cinciminuteam spuscontrariul"B-g2. Eric nu
poateinqelege cum de s-alisai prinsin capcana acestei
con-
iradictii-Ma-iriu e ci nu gfuegtenici o soluqiepentnra-gire-
construi o unitate de gindire: sinceritateail impinge si-si
marturiseasciacordulcu ambeleopinii. O spuneef insugi,
216
e pirerea lui obiqnuiti ;i oficiald,cealalti ii vine sub
,aimaginilor;i a ,,cuvintelorcareiesaga".El.recunoaqte
acestadivi, t.tbiac"ntgi impulsivfacepartedin el, chiar
;i nu-i placepreamult. Genivibvetriiegteo confuziease-
ri. ,,Candspui ci e$ti $ocat,n-ar trebui s-o spui,
, qi totuqi oipui" F-176: pe cind creierul,-c-ucerit
iraqiunea democratici, i1i comandi sa rdmii indiferent,
:te mai obscure te inciti totuqi si condamni. Cheful de a
apare adeseainopinat, fire sd se anun[e, creind o
tti dezordine in gindrlrile care.tocmai-suntpe cale de
formulate. itt tt.r-.io"sele convorbiri au fost lansatease-
mici fraze,in totali conradicgiecu exPunerileargu-
te careconstiruiauesenladiscuqiei.Firi indoiali, cel
al doileasistemde gindire al interlocutoriloreraagasatci
prea mult
stiruit prea
stiruit mult asupra
asuptatoleran[el. )-o de exem-
ascultim,ce
S-o ascultam'
toleranqei. exem-
, pe lrEne, dupi ce .ttrrttq"t dreprul fieciruia de a face
"
crede de cuviinqi, ea termini brusc intr-o cidere
ia
""-
' spuneexactcontrariul.,,Erao feme-ie in virsti, foarte,
'te slaba.Sinii ii atirnau pini la miiloc, imi ficeau riu
privesc,dar ease.plimbaf;ta nici un fel de complexgtE
bine ca oamenilsi nu aibi complexe,asta-iformida-
Fiecarenre dreptul si faci agacum vrea. Totuqi, trebuie
:ii cind si te opreqti, existi in toate o limitil" F-182.
si-si dea se"ml, ea intrase intr-o dezbatereinterioari,
lemici intre doui sfere ale sistemului ei de gindire. Ca
'liop:'i:'::9^tr:*:::::irr,'-:s"1""1Y,ilT::
t.'i ,,P. de-oparteimi zic: astaar fi bine si seirnbrace.
imi dau seamici asteasunt ginduri riuticioase' e riu-
ios si o spui' B-89. Chiar daci provoacio anumiti con-
:ie,dezbaterea intimi e relativstiucturati. Asdel,in con-
,iiil. p. carele-amprovocat,tipul de intrebare.(generali
concieti) trimitea-mereula una ori la cealalti dintre
inii; qi imbinarea f.razelor (aparent foarte incurcate) nu
r lasai; complet la intimplat.. Put. alituri, rispunsurile
ei gi Claudineiilustreaiebine acestlucru.Ele au aleso
mentarein lrei timpi, strict identici.Timpul unu: prin-
I libertilii, la modul general.Timpul doi: atitudinea
rnaldde neutralitate. Timpul trei: limitelePe caretre-
217
 [uie totugi si le admiqi. ,Fiecare face ce vrea, nu vreau \,1
judec pe nimeni, dar e mai bine si ariqi ceeace e frumr,t"
F-18; ,,Toati lumea poate, toati lumea are libertateadc ,r
putea s-o faci. Eu nu sunt nici pro, nici contra, dar exist;t
sini care nu sunt totdeaunaplicuqi la vedere"F-65. Multc
persoaneau fost foarte surprinse-dea nu fi.putut si dea ris
punsuri coerente,iar unele s-au impotmolit in propriile k,r
contradicqii. Invers, Anne, Claudine qi mulqi algii au desc.'
perit o structuri de argumentarece le permiteasi-qi prezirr
te diferitele fageteale gindirii, {ilra o prea mare dezordinc,
Structura aceastan-a fost complet inventati de acestepcr
soane: ele doar i-au perceput existenqa.C;ci este vorl'r,r
despre o structuri sociali care, prin repetiqie,ia forma uncr
reguli de joc oficiale.
D r ept uI impotriv a fr umuselii
O primi structurd. sociali de argumentare consti in il
opune dreptul interesului personal al celor prost situatc
pentm a beneficiade el: libertateaindividuali esteabsolutt
il;i imprescriptibili dar, pentru femeilecu sini neconformi,;r
, profita de aceasti libertate ar fi o mare gregeali.Tonul carc
se adopti este compitimitor, vocea atond, contrastendcu
dorinqi aprigi de a danlgri Ei de a exclude,iar cei ce vorbesc
spun cd qin parteafemeilor caresunt in dezavantajdin punct
de vedere fizic; ei apara cauzaacestorfemei gi le oferi chiar
sugestii amabile c re ar putea fi in avantajul lor. Aceste ma-
niere blinde Ei caritabile ascund totugi destul de prost fap-
rul ci e vorba mai ales despre o metodi care si disimulez.'
lipsa de coerenqaqi si permiti critica,avind aerul ci nu cri-
tici nimic. ,,Respectash, fiecare face ce vrea, dar mi gin-
descin specialla ele, mi pun in locul lor gi-mi zic: dacaa.s
avea sinii igtia, mi i-ag ascunde" F-32;,,Fiecare face cc
vrea, dar mi jenez pentru unele, femeile asteaar cigtiga mei
mult dacdn-ar sta cu sinii goi ca si se devalorizeze"F-170.
Acest prim fel de argument.are,6azat pe,mili,,follle$tc
.
frumuseteaca pe un element-pivot.In numele aceleia5ifru-
museti se exprimi rispunSurife 6e[e mai f'recvente.Princi-
218
1e simplu:a opunepe de-o parted.re-ptul qi.pe
abstrac.t
alta ciieva reilitaqiconcretecare-l fic greu aplicabil'
etelecarenu au miiloaceles-o faci, au dreptul,dar..,"
15;,,Ele au dreptul,dar mie nu mi se Parefrumos"
65; ,,Daci eleselimt in largullor aqa,e foartebine,dar
i frumosla vedere"F-68; ,,Faccevor, e dreptullor, dar
umite femei nu sunt plicute ochiului, at face mai bine
'qi pistreze sutienul" n-gO' Acest tip de .frazi .binard,a
foarte des auzit, de indatd ce Persoaneleintervievateau
it si iasi din 6cere gi confuzii. Bineinqeles,rari au fost
l care au aruns sa elaboreze un expozeu bine articulat,
,nfruntind un principiu de drept general cu circumstanqe
ticulare:eta put si simpluo inruiqiea moduluide argu-
ntarece puteasi dea iens contradicliei.Intuiqiefoarte
pentnr Marianne, iritati ci nu putea si se recunoasci in
-departeimediatera
i" tputt.", de indati ce enun[ao propoziqie:
ivate de teza contrari, gi aga mai (de altfel,
hetatorul a fost obligat sd-i intrerupi dialogul pe o sin-
i voce). Extras: ,,M-ar qoca mai mult o tipi cam trecuti,
i, cu sinii caieatirni. in sfirqit,dacii capabihsa-gi
asta,n-am dreptuls-o judec.Dar e mai agreabilsi
i o femeiebinefacutadecit o femeiegrasicu sinii cizugi-
dacdea igi asumi propriul ei corp, e bine Ei aqa,bravo !"
Rispunsurile sunt foarte diferite, dupi importanla acor-
i dreprului sau limitei sale: degi {razeledau impresiaci
proporiia celor doui asPecteeste adeieadife-
"r."-ini,
i. Ulla este-aproape singura care n-a,emisnici.o rezervd,
faptul ci e desigur,rolul lui. ,,Dimpotrivi,
"i-qo"ici,are,
escca astae toarte bine cind e vorba desprefemeiin
rsti, care nu mai sunt frumoase, care au sini mari, care au
rrti si cirora nu le estefrici sa se arateaqa" F-84' Multe
rsoane ne-au spus ci sunt in aceeaEistare de spirit atunci
nd practici naturismul,dar nu se.Potimpiedica si nu re-
nti o anumiti constringerefald de sinii goi. V6ronique e
aceastesiruagie.Ea e violent osdli oricirei limite aplicate
incipiuluilibertatii,,,in mo-entul acela,plajelevoi fi re-
rvate tinerilor, frumogilorpi celor bine facuqi:totuqi,nu
2t9
poqistrangeoameniiin ghettouri" F-54. Dar ea nu se poilrc
abqinesi nu adauge:,,E adevaratci irinbitrdnind. .. daci o s.l
devin prea uriti nu mi-ar plicea sd mi ardt." La antipoclrrl
luiVdronique, invocareadreptuluipoate si fie doar un prc
text pentru a'insistamai mult asupralimitelor necesare. (lr
excepliacitorva cuvinte, cu unele subtile variagiilingvistice
sau o tonalitate ugor diferiti, se aluneci atunci cdtre o crr
totul alti lume a plajei: cea a intolerangeigi a voinqei dc,r
face reglementiri. Mylbne e foarte deschisi Ei indulgent.r,
Timp de jumitate de ori, nu a incetat si proclame dreptul
fieciruia de a acqionacum inqelegede cuviinqi.Brusc,expl,,
deazd,:,,Ea aredreptul si faci asra,acelasidrept ca gi o pu,s
toaici, dar e drept ci celelaltepersoaneau opinii diferite. li
$ocant cu adevirat cind o vezi goali pe una ca un caltaboq.
Nu e deloc frumos. E gocant! Si e chiar ridicol" F-156.
Pentru Caroline gi Elisabeth, dreptul nu esre decir o for-
muli riruali., pronuntati cu greu: singurul lucru care lc
intereseazi este condamnareauriqeniei. ,,lJnele au sini ori-
bili gi-gi permit si-i scoati la aer. Pe mine nu mi jeneaza,c
picat pentru ele,dar oricum aratadezgustitor !" F- 101; ,,()
fati bine ficuti nu vid de ce nu s-ar arita. Dimpotrivi, dact
e grasd, atunci si se ascunde ;i gata! Nu expui uritenia,
Cind le vid cu sinii atirndnd. imi zic: sunt ridicole" F-169,
Frwmusepearard
Iati deci din nou frumuseqeaimpinsd in prim-plan, Fusesc
deja convocati pentru a rezolva problema necesareirefuliri
a corpului sexual:ea permiteadeturnareaenergieilibidinalc
citre estetic.Aici, utilizareaei e foarte diferiti: estesingurul
mijloc de a defini o reguli a jocului, un cadru de schimb so-
cial. Dar rezultatul esteacelagi- frumuseqeacapdtalocul dc
operator central: ,,Sevede,e frumos - nu e frumos: s-a cla-
sat. Daci nu e frumos, mai bine si se-ascundi" B-89. Sau
mai exact uriqenia. Cici daci depigirea sexualului insista
asuprafrumosului, instaurarealimitelor necesareinsisti mai
ales pe urit: plaja sinilor goi vorbegtemult despreurigenie.
220
limita dincolode care
i gradulde uriqeniedefinegte
rul nu mai esteaplicabil.,,Ceeace mi qocheaziuneori
si vid ceva foarte urit. in momentul in care e chiar
urit, nu mai trebuie ardtat" F-59; ,,De indati ce voi
sinii prea urigi, care atirni, o sd string gandramaua"
Urigenia in ipostazi de operator central are o consecinql
rtanti asuprareprezenterilor:plaja percepemai ales
rmoniilepectoralegi vorbe;tedespreastadin abunden-
dind impresiaci frumuseqea in aceastipartea corpului
un lucru rar. Astfel, cind se enunti obiqnuitarestricqie
ra dreptului,in mod frecventfrinturile de descrierilasi
se inqeleagi ci gradul de oroare al spectacolului este cel
duce la incilcarea libertiqilor. ,,Fac ce vor. Dar vezi
chestii ! E de necrezut! Unele dintre ele ar face mai
daci s-ar abgine"B-88; ,,IJnelecred probabil ci au sini
mogi, dar, sincer vorbind, ar face mai bine si gi-i stringi
sutien" B-2; ,,Existi intr-adevir urilenii carear face mai
si seabgini' F-8. Gu.''-EiXavier,mindri de a-giputea
gtiinqamamari,construiesc, firi si-;i deaseama,cate-
ii de excluderefoarte severe:,,Sinii care arati ca urechile
cocker sau ca minuga de burete nu sunt... sunt o gri-
rda de femeicarear facemai bine si seimbrace*B-47:
emeile care au pe piept urechi de cocker sau minu;i de
ie nu sunt delocagreabile"B-59. Graqieconvorbirilor,
ja-spgnein gura mare ceeace in mod obignuit se mur-
ii in cercuri mici. Dar ceeace se degaji puqin cite puqin
lungul rispunsuriloresteimpresiauimitoarea unui
itabil peisajdezolant.,,Suntintr-adevir niqte busturi
itoare"F-63; ,,Existimultefemeidesprecarenu se
e spuneci suntformidabile,careau slni oribili giii scot
vedere" F- 56 ; ,,SuntsAnicares-au lisat foarte jos, nu e . . .
ansambluastae limita" F-26; Sylvianese vrea mai pozi-
mai indulgentd,dar nu reu$eftedecAtsi infign si mai
cuiul: ,,Dacd" la soare,
n-arfidecit sinii frurnogiexpugi
r ca n-ar ri:nine preamulqi" F-188.
221
Formareastigmatului it o scari foarte precisi. ai nevoie de
-ferm"; Cind stai in picioare,
frumos, term-; pe
bust trumos,
nt bust pe sPate,
spate, ,,sanul
,,sinul Poate si se lase
poate sa lase
Societateaare nevoie de stigmate, are nevoie si vrtl;l
in, dar nu preamult"; cind staipe buni, ,,nu mai existi
,,diferenqeleruqinoase"care ii permit sa se reprezinte cl ite.in limite rezonabile"B-91.
normali, gi in acest scop ea ;i le construiegte(Goffmrrrr,
1975,p. 163).Sursaprincipali a stigmatizirii estetot ce iut
legdturi cu corpul (Le Breton, 1990),cici el estesuportul stigmatului
cel mai apropiat al identitiqii, cel a cdrui exigengi de nol
malitate este cea mai puternici. Persoanelehandicapatcipi Iocurile corpului gi-aleprivirilor, citeva cuvinte Pronun-
i in g*prrri'mici, sfirgescprin adefini o reguli i jocului
pierd condigiaumani obignuite feri si aibi accesla un lll
rnoicuii de o largi majoritate. Acest rezultat este totugi
statut recunoscut: ele sunt situate in negativ fagi de norm,l
inut printr-un spectnr de critici care circuli in toate sen-
centrali (Calvez, 1994).Stigmarulse formeazi zi dupd.zi,in
propriulsaupolde stigmatizare
ile: fiecaredefineqte care
infinitatea de priviri gi de mici f.razeucigdtoare.Punctul lui Exemplul
ermite,prin contrast,si se pozitiv.
construiasci
de plecareesteun stereotip:o morfologie sauun comportil-
i ne va permite si inqelegemmai bine. Ea igi proclami
ment reperateca fiind particulare in activitateade punerc l,t goi al ,,Dafra-
n$ toleran[a,
lung toleianqa,dreptul de a practica
dreptul oe sinii gol
Practlca sanll ,,bitri-
punct a regulilor jocului. Pornind de la aceasti reperarc,
aluritelor" F-53. Deodad,eaface
r bunici,al graselor,
Iogica de intensificarea stigmatului estegata sd se dezvoltc qi violent de 45-50 de ani carevor
:eptie ata-i ,,femeile
oACAe nevole.
rimhni tinere gi atunci se exhibeazi: mi se pare dezolant
Pe plaj;, amvdzutci stigmatizareasinilor goi depinde de
ceeace le privegte, nu igi dau seama,sunt ridicole. Sunt
poziqia lor in raport cu norma morfologici gi comportir- :le care ntr,vid ce sini au!" Digresiunel?ri importanqi?
mentald: cu cit sunt mai indepirtagi de ea, cu atat stigmati- solut deloc. Si detaliem.Fentru ea, ,,ase exhiba" cores-
zarea e mai puternici; cu cit numdrul de practicante estc nde poziqieiverticale.Jinta ei estedeci foarte precisi: fe-
mai limitat, cu atat norma opereazd"mai activ gi exigenlclc rile de 45-50 de ani care stau cu sinii goi in picioare, mai
sunt mai dure. Si ne reamintim ci norma esteceaa unei fru. acele femei ai caror sini ea nu-i consideri la indlqimea
museli de serie gi discrete,care excludeceeace e prea fru- rqiei.iiliane are47 de ani, ea practicesinii goi de multi
mos, stigmatizat qi el intr-un anumit fel. Philippe nu ajungc si, ciec6qivaani incoace,a trebuit sa se convingi sin-
si-qi explice acestmister. ,,E de-a dreptul bizar: de indata cc ci nu mai trebuiesi steape plajadecAtalungiti.Sin-
o fati e prea bine ficuti, nu se mai poate arita. Dar nimcrri I caz careatragecriticaei (;i-i starne$te
minia) estedeci
nu va zice nimic desprebelferul care se plimb; pe plaje cu al femeilor aidoma ei: celecaremai continua snfaci plaji
burta luiumfla6. $i vezi o fati supercareseplimbn cu sinii bustul descoperitstind in picioare,in timp ce ea a ince-
goi;i ai si auzi: o vezi pe poama asta?Provoacape toat,t cu durere in suf'let.Se cbmpari cu ele,-iar privirile-i
lumea!* B-89. Daci problema e chiar reali, avem de-a fac,' lte nu vid decit sinii hidoqi ai celor care indriznesc si
cu suferintaunui bogat, care nu se poate comparacu deni. inue. Categoria criticabili pe care o defineqteEliane
grareacelor din claselebalnearemodeste,reprezentateprirr atit de particulardincAt n-are,nici o gansi de a se im-
temei ce-giiau libertiti neingiduite de chiar fizicul lor. Aici e: plaja n-ar accepta,agacum ar dori-ea,si le plasezemai
stigmatizareaexerciti o presiunedin ce in ce mai puternici, pe' ,,batrinele bunicuqe" decit pe lemeile in virsti de
pe misuri ce se vide;te indepdrtareade normi, tolerind l;r -50 de ani. Dimpotriva, ea ar putea si se incadreze,sub
fiecarenivel de abateregesturi tot mai reduse.Yann a st:r umite aspecte,intr-o categorierecunoscuti: qi femeilede
222 223
 45-50 de ani care practici sinii goi in picioare trebuie r,r desemnindo
impresiaci-l poarti: fiecarese linigtegte
corespundi, din punctul de vedere al plajei, unor crirclir ginti.
foarte severepentru a fi tolerate.
AEase formeazd,alianqeledintre grupurile de critici. D;rc,r
e dificil si le reperezi(intereseleparticularesunr foarte di
v_ergente), in schimb gintelestigmatizirii apar cu mai mulr,r Anumite qintese bucuri de bunivoinqa plajei' Cele pre-
limpezime.,Faqide abdra celor careincearci si inmulgeasc,r rte sunt sinul bitrin gi sinul mare, diabolizaqi pe situ-
restrictiilela dreptul de expunerela soarecu sAniigoi (vArs Modelulsinuluifrumos
r,casi slujeascide comparaqie.
ti, morfologie, poziqii), anumiqi partizani infocagi conrrir schimbatmereude-alungul timpului. La nivelul codu-
ataci, intorcind .stigmatul impotriva femeilor- tmbricatc. estetic cel mai. oficial, sinul mare nu s-a bucurat decit
.
,,Acum, a intrat deja in moravuri. La limiti, cele care n-o f,r,' r i a I t
i de favoruri.in Grecia,de exemplu,toqi
-' l- I
dideau r ,
sfaturi
sunt mai ridicole. Am in vedere muncitoarele, in gener,rl ii: a-l micgoia.Dioscoridea propus praf din piatri de
persoanenu prea evoluate"F-ll4;,,Asta dovedegteci nu au os,Pliniu noroi detocilerie,Ovidiu cataplasme cu miezde
sini frumoqi, daci ar avea,i-ar arata.$i mai dovedegteci nrr re(Fontanel,1992). La nivel mai puqinesteticgi mai pu-
sunt emancipate,sunt femei complexate"B-i2;,,Partizanii oficial,istorian-a lesatdecit puqineurme: studiulpre-
sinilor goi sunt destul de intoleranti,incearcdmereu sd nt, ne permite
rului ne totugi sa
permlte totu$l credemca
si credem gusturileerau
ci gusturlle mai
erau mal
convingi, sd ne spund: oh, ba da ! E un lucru bun ! Ar trebui Astizi. critica sinului mare se referi la codul estetic
s-o faci! Egti inapoiati!" F-59. Evidenq aceasripresiunc vigoaregi nu la preferinqele concrete.Pe plaji, undefru-
cre$tefrecventin proporqiedirecti cu sdnii goi: cind prac- rsJge" impinsi din toatepirgilesi joacerolul principal,
tica devine masivi, vaga binuiali se transformi in veritabrl "
:asti critici
critici nu poate
nu Doatedecit
decit sd
sd se exacerbeze.
se exacerbeze. ea devine
ea devine
stigmat. ,,Cdnd esti cazul aparte care se abqine,devine jc- ti extrem de intoleranti. ,,Pentru o femeie grasi e
nant" F-184; ,,Peplajeledin sudul Franqei,daci nu e;ti in posibil,trebuiesi fie o femeienormali" F-137;.O fe-
pielea goala,atragi atengiaasuprata" F-101; ,,Din momenr rie care are un piept mare qi poarti un sutien libirgat
ce toati lumea o face, e ciudat ci n-o faci" 8-60; ,,Nu trc- ini cu o vaci de muls, ce si mai zici daci ar umbla cu
buie si ai un aer maibizar decit ceilalqi.Deci, daci toari lr.r- ii goi!" B-89. Aceasti respingereextremi estetotusi
mea a adoptat moda sinilor goi, trebuie s-o faci gi tu, asta-i nandati de regulilejocului, nu e o impotrivire faqi de
tot" F-59. Noi am vazut ca,,toati lumea o face" poate srr ii mari, in sine.Povestealui BertrandEi a prieteneilui,
trimiti la o practici minoritari. Presiuneanormativa, fricrr lline, ilustreazd. acest adevir. Bertrand e clar: ,,Sunt
de a fi stigmatizat pentru ci" ramii cu hainele pe rine, poarc i, dar astanu ma deranjeazd,dimpotrivi,imi plac a$acum
incepe si se exersezepe plajelemai puqin dezgolite.Nicole '." B-54. Apolline igi admiri gi ea slnii afa cum sunt.
se simte ,,foarte complexati din cauzacorpului dispropor- rmai cind ajunge pe plajd ,,devine complexati in raport
gionat"F-32, de aceearamine cu sutienulpe ea.Are imprc- sinii ei". I-ar plicea si-qi scoati sutienul, dar simte ci e
sia ci toati lumea o prive;te qi o judeci penrru incapacitate;r are im-
ibil; riminind imbricati din constrAngere,
ei de a rimine cu sAniigoi. ,,Privirilepe care le simt sunr un isia cd e aritatd cu deqetul. Cazul lui Bertrand nu e izo-
lucru foarte jenant." Nu se simte in largui ei qi critica esre- : ,,globofilia", atracqiasexuali pentru bus-turilegeneroase,
tici pe careo face sinilor goi e de-a dreptul violenti: ,,Sunr plnditi (Gros, 1987).Am vizut, de altfel,ci punctul de
atateagrasecare stau cu sinii goi, gi nici nu-;i dau seama." re esteticnu era totdeaunaindependentde erotism,ca
Este rnodul ei de a se apara,de a transferasrigmatul pe car.., rea esrerico-eroricia barbadloiii indemnaadeseasi
224 - Trupuride femei - priviride barbali
225
optezepentru rotuniimi gi ci, in fine, codul frumosuluicr,r
multiplu.Ludovicareo ideefoartepersonald desprece in
seamniun sin frumos,dezgolit.,,Am vizur o fati cu nisr('
sini, Dumnezeule!Era numaisini! Enormi! Enormil (.,r
deauo idee,dar fati de greutatea lor seqineaufoartemarr
dri" B-80; la citeva sdptimAnidupi aceea,era la fel ,1,,
socat.Sinul mare estecriticat in misura in carereveleazJ
corp-uliexdl, pe careplajatocmai vrea si-l refuleze.Ori
carear fi parerilegi gusturilepersonale,doar jocul .lc
definirea normeiil tran"sformd in^derivativ.
Si.nul bdtri,n
. D-efinindcapuncrde referinqiabsolutvaloriletinereqiii;i
ale trumuseqii,societateamoderni marginalizeazapcr.
soanelein virsri. Acest proces se desfagoariin priniipal
pornindde la corp: imbatrinireacorporaliesteindicatorul
de excludere(Feithersrone, Hepwoith, 19gl). in locurilc
unde se expun trupurile, tinerejeasi frumuseqea, aceasr,l
excludereesteqi mai accenruara: esrecazulplajei(Urbain,
1994).$i tinde si seingreasci.FranckB-77 AesLne evoluti,i
moravurilor inrr-un golf pe care il cunoasrefoarte binc,
A"gry cAqivaani, vreo parru saucinci cel mult, erapopular
mai alesde persoanein virsrd,formind o mici sociitaiedc
scaunepliante,umbrele;i trincineli. Apoi au apirut primii
sini goi. Mica societare_s-a_
rulburatgi a inceriat si orga-
nizeze rezistenqa.Inutil: dezgolireaatrdgeatineretul,iar
tineretul se dezgolea.lvligcarelera irezisiibili; puqin citc
puqin,numdrulpersoanelor in virsti a scizur.Caii sinii goi
sporescpresiuneanormativi fondati pe tinerete$i frumu.
seqe, adaugindpentrufemeiun nou ..r. de excludere
(pri
mul pascitre o izolaremai radicali), careincepeuneoii l,r
35 sau40 de ani.Astfelsunt intelesemai bine motivelefc.
brei pe careo cunoa$tev6.rsra de 40 de ani la femei,fiindcir
miza estemare: e vorba de a refuzasurghiunireaprecocc
in bitrineqe.Exhibindu-giindividualfrumuseiea, c'oidrag...
narelenu fac totuqidecArsi intdreasciprocesulcarele prin-
de,colectiv,in capcani.Acestanu e gi ."rul f.-.ilor niai i,'
226
rsd, careincearci si se opuni radical dictaturii criteriului
reretiisi frumu$eqii.Pentiu plicerea soarelui,a bronzirii,
senzaqiilor a libertatiicorpuluiflri.a-qi pune
epidermice,
rtrebiri, la fi cum qi ceilalli au dreptul si nu qi le pund.
lrent cunoagteo femeie de aproape70 de ani care nu vrea
audi nimic despre privirile negre-care o asalteazi 9i
>reremarcile amicale$optite cu tandrege(cazurile extre-
dezleagalimba interlocutorilor). ,,Ea zice: da, ei, sunt
m ralala] ei bine, astae qi gata! Are nevoie de soare qi nu
atenqieniminui" B-9. O asemeneapozigie.ceretotuqi ca-
;itigi excepqionalede indiferengi-la injoncqiunile antura-
ii, un fel ie autism social, care sfirqeqteintr-un adevirat
ism pentru.ciqiva sPectatori,gi intr-un adevdratsurghiun
ru cei mai rnulti.
Nicole se simte ienatdci trebuie si critice sinii trecuqi.
a trebui sd reflectezla asta,de cenu semai poate,e nepli-
:, insi intr-adevir nu se mai poate" F-32.Ideea unei limi-
ie virsti se impune intr-un mod implacabil.Puqini au
t cei care au dorit s-o defineasci precis, ca qi cum erau
a si autorizeze orice {el de derogiri: inainte de toate, este
:esarun prag,in masurain carepragul se poateafirma ca
ment inevitabil pentru PunereaIa punct a regulii jocu.lui.
I voie pentru toate viistele,-dar lu o."numiti limitd"
-44; ,,fu una nu sunt Pentru fixarea unei limite de virsti,
' e adeuaratci. de la o ttreme incolo, nu mai arigi bine, e
preferat si te opregtl F-27. Toleranqabalneari te obligi
iu ,. prorr,rnqidecit cu regretasuPrarestricqiilorla drep-
: geneial.Dar pofta de.a reglementae PreaPuterni:d',r!
,b,icneste unei evilenqeinterioare,nePudnd fi
:ipiniti: "r"-6n""
plaia condamna unanim batrinul sin gol' ,,Au
reptul sab iace,.
dar e adevirat.ci.goche.lTii F-!;
"!Y
I s-o facd,dar mi separeoribil, oribil ! Totu;i, existi
ite!" F-96; ,,Consider ci e locant ca o Persoani care
trinegte sa continue si se expuna" F-37;,,La un mo-
ient dat, trebuie si Etii si ascunziceeace e mai puqin tdndr"
-174;,,De indati ce atarni, trebuie si te abqii" F-114; ,,O
,rorti in virsta, cu sinii care atirna, nu e prea normali"
25; ,,Puah!" B-1C. Nu estevorba despreo critici a
227
unora contra altora: toqi sau aproapetoqi sunt de acord, in
clusiv prac.ticantelesinilorgoi,^carese uiti cu tris.tetela apr,,
plereahmrtei. ,,In fiecarean ml-am zls: e-n ordine, mergcl
Dar dupi anul asta, gata! E drept, nu trebuie si impui
oamenilor, nu vreau si spun deciepitudinea,dar cind sc
prlbugesc, ce mai ! $i apoi imi spun ci inci nu sunr prc,r
cdzuti" F-97.
Exclwderea
. Plaja are nevoiede regulilejocului, ea nu poare aurorizrl
orice, oricui. Pentru asti a inventar exutorii-qi s-a indiriir
impotriva lor: sunt pregul social pentru asigurarealinistii
oamenilor normali. Persoaneleciiora le incumb; acesrr()l
ingrat pot si depigeasci lirnitele, cici restrictiile la drepr
sunt tacite.Si deloc imperative. Aga setexplici de ci poli
vedea.pe plaje gragigi giase,iineri si mai puiin tineri, bron-
zati gi palizi, frumogi gi uriqi: nici o rasi, nici o virsti, nici
o formi nu sunt interzise. Privind cu atentie, remarci totui;i
ci, mai alespe marile plaje, sunt pugini gragi,bdtrini gi uriqi,
retragi adeseainrr-un loc izolat, timid- instalati. Cdci daci
nimic nu esteinterzis, privirile Ei miile de mesaienerostireii
f1-.p. cei careignori r-egulilesi inqeleagica sunr qintacriti-
cilor. Ei sunr rolerari,dar irevocabilcondamnati.descalifi-
caqi.O noui piatri sub nisip.
justifica riscul care obligi la reglemenrari,avem
f9ntru. a
tendingade a supraincirca stigmatul: ,,Observind o imper-
tecgrune,sunreminclinati si presupunemo serieintreagi dc
imperfecqiuni" (Goffman, 1975,p. tS;. De indati ce .iiti.^
apasi asuprasinului prea mare,prea moale,prea lisat, prc,r
bitrin, este vizara intenqiafemeii care indrizneste si s.
expuni ga.: daci ea nu respecti regulile jocului, gindurile ci
nu pot fi decdtindoielnice.Sinullncorecr esteiepede sus-
pectat de cel mai riu picat: exhibitia sexuald.,,Existi fetc
care rimi.n cu sinii goi, egti renrarsi le spui: du-te gi te im-
bracd! Fiindcd esri uriti I Astea sunt provocatoarele,cu
sigurangi!" F-15'8; ,,Cine nu e bine fic'ut, inseamnaci sc
exhibeazi" F-2. Denis a inceput prin a critica exceseledc
228
tate,conformdiscursuluioficial.Punat de elan,el de-
;azd"sprexenofobie:,,Engleziisunt cei mai nesuferigi.
pieleaalb; ;i suntprostficuti, maimaredragulsi le vezi
, bunicuqe ! Au tupzulsi rimini in pieleagol; t in plus,
r se jeneazi si vorbeascitare"B-43. Alqii derapeazicitre
ismsocial:,,IJneoridaipestedameamintindde stilul-con-
fii-plitii;, e mai puqinagreabilsi le vezi" .F'174. A spune
plaja a.resiracii ei nu-e cevapur metaforic: adeseaexclu-
rea prin tinerege si frumuseqe tinde si se inlinquie cu
udirea sociale.Mai intii pentru ci morfologianu e de-
un aspect,intervin si manierele:un sin bogit, dar flcind
'adaunei anumite edud-atii,va fi mult mai bine tolerat. Pe
fiindci morfologia insdgi este din ce in ce mai mult
siderati drept rezultat al unei activitiqi, indicator al unei
petenle, semn al distincqiei: grasul nu e numai gras, in
estegi o persoani incapabili de a nii mai fi grasi. ,,Mi
feila grdbunelecare nici micar nu-qi dau seamacum arati.
o cheitiune de educagie,ffebuie si fii conEtientde corpul
" F-174;,,Existi oameni careau voinqasi-;i lucrezecor-
I qi alqiicare nu au aceastivoinqi" asta-i tot. Nu trebuie si
inqehm ! Firi a recurgela chirurgia estetici, poqi si reme-
' i f I f' ' : :,-:.( D on
zi gi singur defectele,e suficientsi ai voinqi' B-89.
-dar
Vointi, qi o culturd adecvatd,gi banii necesari:pentnr
sE apira impotriva hazardului biologic, bogagi qi siraci
rd si se impirti dupi criterii de frumuseqe.Aceasti reali-
te devine foarte evidend in locurile cu adevirat publice, ca
a sausupermarketul. Nu pe plaji. Deoarece plajae re-
rta frumuseqii,cei siraci, mai puginfrumogi, nu Pot fi
rlo decit nigteexcepgii.Aceasticoncluziear puteasasur-
nda,fiindcanoi triim cu iluzia ca plaiae un spaqiucom-
t deschis. Or, dimpotriva,eaparesi fie astfeldin cein ce
ri puqin.E suficientsi faci comparatie cu plajeledin Rio,
imatede locuitoriai suburbiilor;i defattelados(Peixoto,
3), pentru a realizaci qirmurile europene sunt Pe cale si
ini zone rezervate.Fdra ca nimic si fie oficial interzis.
in jocul ticut al normei de frumuseqe.itt jurul ei,
:dlrea opereazain cercuri concentrice: cei foarte fru-
i au dreplul la orice, cei mai pugin frumogi au drepturi
 mai puqine,iar cei foarte uriti nu au dreptul la absolut
nimic. ,,Un handicapatpe o plaji, ai mai vizut aqacev,rI
Niciodati! Saudaci vezi unul, toateprivirile seindreapr.t
asupralui. E un lucruinsuportabil, n-o si-l mai vezia doua
zi" F-148. Corinneopuneaceastiintolerangiplajelorn,r
turiste. .Yezi acolo tot felul de oameni,handicapagi fizici,
femeifiri sdni,persoaneatinsede nanism,scolioze,mo$nr.
gugi,cicatriciimense,femeiatit de obezeincit n-au cum s,l
intreintr-un costumde baie:n-o si vezi niciodatiaqaccvi
pe nici o alti plaia"F-148. Purtati de lirism, Corinnefor.
geazd.de buni seami tabloul.Totugi, daci plajelenaturi.stc
nu sunt nigte cu4i ale miracolelor,in mod sigur toleranl,r
morfologici esteacolomult mai mare.Pentrusimplulmotiv
ci fbgulilefoculuisuntfoartediferite,iar frumusegea nu joacl
rcilulprincipalpe Careil delinepe plajacu sinii goi.
In ordineahandicapurilor insuportabile, dupi lipsamem-
brelor gi infirmitiqile spectaculoase,
obezitateaocupi un krc
privilegiat.Deoarecemulqisunt un pic cam gragiori setern
si nu seingrase,deciexcluderea celor mai gragica ei ii pri-
vegtedirect.Cu atit mai mult cu cit fiecarekilogrampoatc
si duci la pierdereaunui loc in ierarhiabalneari.gisnlimi.
te2ein consecinqigesturileautorizate.Vanessa are20 de ani
pi un fizic aparentirepro;abil.Dar seplinge de o preamare
pofti de mincare, ce-o face si prindf forme: ea practicA
acum sinii goi in alerti. ,,Deocamdatimi simt in largul
meu,dar doui kile in plus gi mi opresc"F-68. Annick s-a
hotirit dejasi-qi ascundisinii. ,,Suntpreagrei,preamari,
nu mai pot si-i ardt"F-7.2.Clteva kilogramein plus qi cos-
tumul, careerao solugieultimi, risci la rindul lui si devinl
impracticabil.H6loise,28 de ani, se ducela plaji riminintl
totodati imbricati. ,,Suntprea complexati gi nici nu anl
micar chef sd imbrac costumulde baie" F-22. De fapt, c,r
gi-l pune,insi numai pe plajemai puqinselective. ,,Maialcs
pe marileplajesefactrieri:^1le grasenu le veziaproapedeloc
in costumde baie"8-86. In fine,intrecindo anumitl limi.
ti, chiar daci rimii imbrdcati, chiar in localitiqimai tolc.
rante,plaja devinepur gi simplu imposibile.,,Am prietene
carenu mai merg delocla plajade cind au luat citeva kikr-
230
rrniou mai pot suPortaprivirile" F-148' In acestecon-
ii, plaja devine imposibila9i, oricum, nu ternar atrage'
iJi ioti"rt e suins legati'de locul pe careil ocupi: pe
ute .. numirul de migliri autorizaieestein.scidereqi
.st.ti. se deterioreazd,dorinqascadeqi plaja
-""i"t degrabaun obicei decit o bucurie' Annick a
i.
-l plaji cu sinii goi: ,,Nu mai am chefsi
'-rrr"
sini -"it"ce
cizugi privirii celorlalqioameni"!-12' Aceasticon-
recea distrusresortulcareo impingeapnni la qirm:
imi frAneazielanurilede a rimdne cu sinii goi' $i, pe
arnmai puqinchefsi mi intind pe o plaji, n-o.maifac
des." Exiluderea nu opereazd" in mod mecanic,ca o
:ringereexterioari care-atinterziceaccesulpe plaji sau
nite iipuri de comportament.Prin jocul instaurat,ex-
..." ,J inscriein categoriide.percepgie c^repermit fie-
ia se ,,si*u" locul p.irt. trebuies;-l ocupe9i gesturile
Doar elita elitelor tinereqii si frumuseqii are cu adevirat
e drepturile:toqi ceilalqitrebuiesi-qi acceptePozrtra$r
i invEe limitele. Din acestmotiv e necesarsi existe9i
rvareareciproci,chiar daci e neplicutdPentnrcei mat
vantajaqi. MylEnene ProPuneani)i71ei:.,,Existioameni
fnc"ii qi..ip.."t. i.t 8ai nici doi bani,e o ne{ericire,
.. bei cate au un ftzic dezagreabilsunt disperagi
I"rt"
intilnesc privireacelorlalgi,dar.ny pot rimine indife-
li. p."t- ci trebuiesi te pogiprivi 9i atunci cind porqi
costumde baie: sunt gi ei fiinte omenegti"F-156'-Sd
cultim aceastedemonstraqiefoarte cuprinzitoare' Cei
care nu dai nici doi bani" sunt nenorociqi din cauzapri'
ilor pe carele atraqasupralor, dar ei trebuiesi le accepte,
:i e singurullo. m6d de a ,,se-privi", de a-qiinqelege.lgc.ll
a sePtt"i 1l privirile
care-licupa 9i ce trebuie safici. De
,ihlqi. ntiiet, ei risci pur gi simplu si-9i piardi.statutul
fiinti umani. Cu alte iuvinte: e posibil si rdmii o fiintd
n-a fost generos, dar cu '
ni chiarqi atuncicind destinul
scrupulos I
liqiasi giii te stai la locul tiu gi si te supui
decit.p.entru
ri cod de comportamentmult mai rigu.ros.
mai bine inzesiraqi.Nimic nu scapi ochiului plajei,me-
231
 reu la pandi, degi somnolent. ,La nivelul morfologiei ca 1r
al comportamentului, se vede, se conrureazdimediiq Etii l,r
CAPITOLUL ilI
ce si te a$repti"8-86. Dezinvoltura
,,Peundeva", zice Philippe, el are ,,ginduri riuti.cioase"
B-89. Nu e singurul. Chiil daci plajirefuzd s-o mirturi
seascadeschis,ea areun.vis: c,elde a fi un peisaj agreabil,
stereotip, de carte pqltale. Sinii goi adaugao dimJnsiurrc
suphmentarala acestfarmec,cu conditia si fie frumosi. F;r,t
iniioiald ci tentaqiade i eiimina ror ce nu se potriv.Et" .r,.
ceamai purl doai in acesrvis de peisaj ia.A, ,!r."qi"i p""*
plicereasenzitivi. ,,Sincervorbind, pentru a rimine cu sirrir
goi trebuie, totusi, si pogi oferi un spectacolfrumos" F-27;
,,E simpfu, existi un imperativ: treblie sa fie plicut privirii"
F-174. Din fericire,acestvis rimine doar un vis si iari surrt
cei care, ca si Antoine, iqi proclami exasperarea impotrivir
urigeniei. ,,Plajae o aduniiuri de carne;-birrinei cu burti
revirsate, peri cenugii, sini flasci: in general,e cu adevirlt ,tn't se construie;tejena
oribil" B-2. Principiul toleranqeite impiedici si mergiprc,r
departe. Christelle I inceput si viseze& uoce tare un"peir,rj odurile de comportament se inregistreazd in
fdre,prezenqedizgraqioasl. Brusc, ea di inapoi. ,,Pe de ahi doui sistemedistincte de memorizare. O me-
pfrte, e adevdratci asta e o logici in stare si re indemne s,l rie individuale, pe care am analizat-o in cartea mea La
zici: femeile urlte nu au deciisi rimini acasinF-8. Aiu- irne coinjugale(Kaufmann,1992), inmagazinati nu in me-
tati de linigteainteracqiunilor,de seteade indiferenqdsi de .oria consiienti, ci in comportamentele,in obignuintele
dorinqade somnolenqi,plaja conqinelogica excluderii,carc irpului. Si o memorie sociala,inscrisdin roluri (legitura
se aglta ln gandunle el secrete. rtr.eceledoui sistemefiind asigurati de norme). Jenapoate
provocatade unul saude celdlaltdintre mecanisme,cel in-
iiidual ori cel social.Ea esteuneori rezultatul unei istorii
personalecarea imprimat corpului rigiditate-sausuplele.
mai mult saumai puqinuqor si te arigi altora gi si -te
"Ti-e relaxat"B-9;
iimqi ,,Dicd ele au deja complexe,-osi fie
foartegreu" F-183. De asemenea, jenaestedirectlegatide
capacitlatea de ajustarela roluri.Acest cadrude Pl94t9!i.-i
iliico.tfortului a fost analizatdeErwing Goffman(197+). El
enalizeaza ivireajenei,in diferiteconfi[ura1ii,pornind de la
oranumiti distanti fati de rol. Fie ci intervineabsenqa unei
familiaritiqifagi de un nou rol, fie ci individul s-a angajat
intr-un rol pe carenu e in staresi gi-l asume,fie ci rolul intri
in contradiitiecu alteroluri careau fost dejajucate.Erwing
Goffmanadaugi(1973b)cd dezinvolturaestedirect legati
233
 de certitudinea ci activitateaefectuatdesrenormale, cu alrr, Practicasolitari a plajei sebazeaz.a Pe-osenzalie. de rela-
cuvinte ci rolul e confirmat si legitimat de normele in r i ;:;-.;;;;"ri de eliberarea corpului 5i contactul cu ele-
goare.Principiul e simplu: cu cit-inrri mai complet in rt,l, ii.i. .r.tutale. Principiul coniti in menqinerea acestei
firi nici o detasaresauezitare.cu atat mai mult individul sc .a"a crestenumirul celor care te inconjoara 9i se
defineqteprin rolul pe care gi-l asumi, cu cit acesrrol esrc "iii
ntteazd.presiunea privirilor. Cei mai dotali i9i pot per-
mai normal, cu atat riscul resimtirii ieneise diminueazi. Nu
ite si opter" p"ntr., comPortamente.(asemeneasinilor
estevorba despreo mecanicade ajustareexterioari indivi superioaria de.z-
dului. Norbert Elias (1975) analizeazaaparilia jenei plecintl
,ii .ri"ii.t" seizaoficialinir-o categorie
Da, ambiqiilenejustificatJsunt drastic sancqio-
de la conflictul intim dintre celedoui laruri ale eului: iea car. "l,fr".,; risci si se fie stingaci$l' ca atare'
s-ar lisa mai uqor minuiti gi ceacareasiguri autocontrolul. rte:cinetinde'piea'sus
plajaadop-
abuzive,
aJiri-a..Ltri.'i., frq, unorPretenqii
Acestedoui identitiqi corespundcelor dou; poziqii posibilc
in raport cu acelaqirol: jena depinde,agadar,gi de felul irr un discursde tip esengialistlfiecaretrebuie si-gi giseasci
;i;t;;;"arat'9i sasteape el. Asta.inseamni de fapt "a
care se face alegereapentm a idera la roluri. Tocmai dc natural,cel
aceeacauti indiriidul si selectioneze si si simplificemesaiclc i"'tirgul teu:':si ptii si giseqtigestulcel mai
pe carele prime;te, fiindci orice ambiguitatediminu eazadet- :e colespundecel mai.bine la ceeace e$tr.Pttl.lttu-t"'
involtura (Picard, 1983).Torugi, efoiturile nu converg ror- r.tUas? ni:tuinsuqi,destins,natural,trebuiesi fii natu-
; F-raz. De fapt,iesela iveali faptulci dezinvolturaeste'
deauna spre unitatea armonioasi dintre eu ;i dezinvoltura:
jena poate fi intreqinuti in mod voit. Ea semnaleazi atunci l contra,un procesevolutiv,rezultatal unetmunclcl tlltt'
existenqaunei rezervede identitate, a unui eu care refuzi sii unei competenqe,cum demonstreazi 9i expunereasinilor
fie definit in intregimede rol (Goffman, 1974).Deexemp.lu, ri in scop ierapeutic.Marianne exprimi astaprintr-o mrnu-
femeia cu o etici ipocriti nu poate aveagesturi prea dezin- ,,Cred-citotul sePetrecein cap
i ir.*'irta corrt.adictorie:
volte dezbricindu-se in fata medicului ei. Oricit de legitim nci cind faciplaji cu sinii goi: importante s-o tacttoarte
ar fi contextul, ea se simte obligati si marchezeo anrimit.r ural" F-31. in'acela;i felln carespontaneitatea esteo
reqinere,pentru a indica distang"a faqdde identitatea-i obis- o.i".1e in domeniul'educativ, dobanditeprin exerciqiu.Ei
nuitd:, ea va mentine in mod deliberat puqini stinjenealrl "ialme.tt.discriminatorie (de Singly, 1988)',,naturalul"
(Heath, 1986). t o tirj ce nu li seoferi decit celot careau mijloaces.-o
;tti"a. M"i ,iu, ace"stiartaconsti in mare-parte in simula-
rea'dezinvolrurii, in a te prefacecdte simqibineaqacume$tr'
,,A fi tn largwltdu" iiii.pi i"s .e giaqie acestuisiretlig, reul$ti
Dacd aderi din plin la un rol inseamni ca s-a realizatuni-
"d*r.",
apoli'"rt-"aevir deziniolt. E suficientsi fii un bun :1"9:i
actor;i
tateaeului intr-urcontext dat, singuracare permite dezin- priviri,complice'
riiitUli.lti astfelin jurul tdu un sistem.de
voltura. Pentru a relua limbalul lui Pierre Bourdieu (1979): care accentueaza incorporarea deztnvolturll' Lealalta Posl-
fecind corp comun cu propriul trup. f;re s;-l observi din in capitalulde obiceiuri
Liiii"i. i.r;da in forqa^inrerioara,
afari. Ceeice a fost tr.dn, printr-o noui expresie,carea re- dobinditecare-qi ingiduie, si nu prtr-el:t
dimpotrivi, PIIYt.
venit mereuin convorbirile noastrecu subiectii:,,A fi in lar- ril6, si triiegti aproaPeca qi cum at.tt.srngurpe p.lalai3t\lcl
gul tiu". ,,Sinii goi se pot comparacu o chelie: nu e nevoic n-as putea si vi spun daci sunt prtvtta, eu ma slmt Dtne.$l
de peruci daci te sirnqiin largul tiu. Trebuie si-ti fie tic ;;-i;;;; F-lo;'.C. a caree interesatdpr.eamult si. afle
nu
bine" B-75; ,,Esenqial e si te simqi bine a$acum eqti.Cind daci e priviti a$asau inversnu sePoatesimqiin largul.er'
reu$e$ti,totul e mai ugor, triieSri altfel" F- 150. la asta, trebuie s-o fact in modul cel
trebuie si te gindeqti
234 235
 mainatural"B-75;,,Cindte simqibinea;acumesri,abst,
lut oricebarierie desfiintati'B-89.
D ezinzt
ohwrd;i frwmwsele
Dezinvoltura esteun.indicatorsimplu pentru femeiacarc
vrea si facaplajdcu sanu gol: ea srmteerait daci sunt sau nu
reunitetoateconditiilepentru a pureatrecela actul propriu-zis.
,,Dacaare nervii tari, poate s-6 faci, altfel nu" f'-r'Sf ; ,,ij.
indati ce te simgi rellxati in public, nu trebuie si eziti"
F-31. Aceasti senzaqieintimi nu e srricr personali: ea sc
formeazd,intr-un dialog permanenr cu plaia. Irbne explic.r
astafoarte bine. La incepur, spune ea, je-nae singurul ei rc-
per adevirat. ,,Daci o fic, esti penrm ci nu mi"simt delo,:
jenata.cum simt ceamai mici urmi de jeni, pastrezsutienul
pe mine" F-182. Apoi, revine cu exemplificari: ,,Daca sc
aprople clnevacaremi cunoa$tesi carenu e obi;nuit cu sinii
goi, n-o si mi simt in largul meu si-o si imbrac sutienul."
Irdne este ,,natural" dezinvolti, in afari de cazul cind antu-
rajul intrerupe aceastidezinvolturd.Cazul cel mai frecvenr
e indepirtaria de la normalitate: sinul rrecur, sinul marc,
pozigiain picioare etc. Am vd,zutcd,plaja isi sporesteatunci
presiuneaoculari, pentru a determinafemeif sa-sidea sea-
ma ci se afla la limiia admis.i.Or, percepqiaintimia mesaju-
Iui treceexactprin dezinvoltura:presiuneaaccentueazistin-
jenealagi femeia,,simte"ci aremai putin chef sd rimina cu
s.iniigoi. ,,Daci ceacareo facee singurd,ea simte o grimad.i
de priviri indiscrete atintite asup.i bustului ei si"in mod
sigur va fi cuprinsi de jeni" B-94. Orice abarerede la nor-
mi sporeqtepovara privirilor qi tinde si diminueze dezin-
voltura: pot sd-gipermiti abarereanumai celecaresesimt in
largul loi. Celelaliesunr condamnaresa suporreresulile io-
cului: cu cit sunt mai pulin ,,natural" relaxate,cu"atat t;e-
bqie s_a respectemaiinde.aproa.pe.aceste
reguli.Dacdisiper-
ml[ sa retuze,un al dollea nrvel de presrunese va abatc
asupra lor. Insuficienta naturaleteitriducindu-se printr-o
stingicie a gesturilor, acesteasunt intr-adevir ateni obser-
vate sl seversancqionate prin priviri gi mai dezaprobatoare:
jena antreneazaieni.
Acest mecanismne amintegteceva: exact la fel acqioneazi
,musetea:cu cit o femeie e mai frumoasi (sau considerati
atare), cu atit mai mult are dreprul sifaca ce vrea, gi cu
practicarea sinilor goi estePentmea_ma! ugoari:d93i1-
i e*r.t in misura in care se facecu dezinvolruri. Simi-
iidinea nu trebuie priviti ca o intimplare: dezinvolturae
f*lgp-perfectd1 fru.Au1eqii, strins legati de ea,.ceade-a
i faiite a operatoiuluicentral.Dezinvolturasi frumu-
sunt doui teme care revin in discuqii,Prezentateca
iind celedoui mari criterii ale unui sin gol firi probleme.
Cine o face? O fac celecare sunt dezinvoltegi cele care
t bineficute" F-183. Dar celedoui criteriinu funcgio-
azd separatgi numeroasepersoaneau remarcat-o. Cel mai
q c-gllditie 1d gggr,yolturi i. C eea
ident este ci f rumu,5eqe.4-p.
cu un;ili
Solanserezumd, il""I;"tii Ji"i"iuiei: ,,Da,
e peniru a arita bine trebuie sd nu arili prea riu" F'76-
Itfel spus:,,Pentrua te simgibinein pieleam trebuiesi fie
umos" F-73. Supunerecu atit mai evidenti cu cit antura-
celeiin cauza
,l se striduieqtei;-i intensificestinghereala
nd crede ci sinul respectiv nu este ceea ce pretinde a fi.
hiar cind nu existi o voinli directi de a face presiune,
:nia declangeazijena, iar aceastadin urmi se manifesti
un fel sau altul prin presiune.,,Trebuie si spun ci unele
adevirate ruine. Mi ieneazi si mi uit la cele care aratd
r. Ceeace nu inqelegesteci pe ele nu le jeneazi: deja mi
eazape mine!" F-5. Femeilecare avanseaziin virsti igi
diazi atent infiqi$area inainte de a pune capit practicirii
in ochii celorlalqi,prin inter-
iilor goi. Ele citescsancqiunea
jenei
.iul resimlite. ,,De fapt, ele se opresc doar cind se
:complexate"B-43. Cel mai adesea, dezinvoltura;i fru-
eqeairimit una la alta pentru a autorrzasinii goi (jena gi
enia fac la fel pentru a-i interzice)' Totugi, in anumite
rri,toar una dintre cele doui calititi estedisponibila qi
meiatrebuiesi ajungisi selegitimeze asdel,ceeacePoate
tolerat.Astfel,de pildi, i seingiduie,in general,uneife-
ei frumoasesi nu fie in intregimedezinvolti. $i invers,o
Einvolturl excepqionala poati Qterge un defectdin codul
tetic. ,,Daci te slmgicu idevirat in largul tiu, iti zici: fie
237
ci am sanl mlcl sausani mari, eu tor am sd mi-i ardt daci .rrrr
chef,puqinimi pasi de restul" B-9; ,,Chiarsi ceacarenu arc
sini deloc po"i. r-o faci: e suficient si se simti bine as.r,
asta-i tot" F-179. O carenqia dezinvolturii poate fi conr
pensatdprintr-un surplusde frumusete,iar o lipsiti de gr.r
qieprin capacitateade a te simqiin largul tiu. O jeni Serio;rs,r
sau o uri,qeniemanifesti.presupun ppgi compens-aliifoartc
puternice,carenu sunt dateoricui. Dimpotrivi, o frumuscr.
vagi, addugindu-seunei dezinvolturi aproximative,poate li
de-ajunspentru a creacondiqiilenormalitiqii.
Circwlapia jenei
Daci jena esteasimilabili frumuseqiica operator centnrl
de clasament,pentru a hotiri cine are si cine-nuare dreptul
si practiceslnii goi, ea estetotugi qi altceva:comandi extitr
deiea sau diminu"areapracticii. in ti-p ce definilia frumuseqii
este destul de stabili, dezinvolrura este,dimpotrivi, schinr,
bitoare, in funcqie de conrexte.Si luim cazul unei femei crr
DaniEle,care isi scoateparteade sus a costumului de baic,
fiind intr-un grup de prietene: ,,Am vizur-o ducindu-se cu
prietenelecareqi-aupastratsutienul de baie,mi-am dat sea-
ma cit erau ele de jenate" F-97. Maud, in rolul de femeic
imbricati, confirmi: ,,Cind prietenelemeleo fac, nu-mi prc,r
place,fiindci nu ma simt in largul meu" F-25. Rezultitul:
femeile sunt incitate si imite penrru a-gi diminua jenir.
,,Atunci cind incepeuna si-gi scoati sutienul,urmeazi altelc,
apoi altele; celelalteo fac pentru ci se simt jenate" B-54,
Procedeule simplu: afirmareadezinvolturii in grupul sini-
lor goi creeazaiini in grupul celor acoperiqi.in"infruntarc,r
tdcuti dintre cele doua tabere,circulatiajenei estecea carr
schimbe raportul de forge.Pe plajele cu nuditili rare, cclc
care indraznesc sa se arate dezbricate trebuie si aibi toatc
atuurile, fizice gi mentale.Pe plajeleunde abundl sinii goi,
dezinvoltura devine posibili penrru morfologii gi atitudirri
mai diverse, jena fiind transferati asupra celor care nu
urmeazamiqcareaqi rdmin imbricate. Femeilecare-$iscor
sutienul nu sunt constiente ci participi la un asemenc,r
238
de pozitii: elecauti doar si lirgeasciputin in jurul
sferade relaxare,pentrua facepracticamai ugoari.Cel
i bun mijloc estede a refuzasi se supuni privirilor,
tunindu-gi comportamenrullor personal.O noui fraza,
din guri-n guri, traduce aceasti atitudine: ,,Cele
ai jenatepleaca."Cu alte cuvinte: eu am ajuns si ma con-
nd cu coipul meu, sa md simt relaxataagacum sunt; daci
ele sunt jenate,numai de ele depinde sa-Eirefaci dezin-
Itura. ,,Dacase simt jenatee treabalor, nu a mea" F- 148;
Cele mai jenate pleaci, plaja e mare" B-14. Difuzarea jenei
ste atunci centrifugi gi contribuie, prin lirgirea cercurilor
rrmalului, la banalizarea practicii. Uneori, lupta dintre
privirile curroase
le doudla tabere vizibili. Lanct
mai vlzlDlla.
tabere e mal Cind Prlvlnle curioaseorl
ori
toare devin insistente, este efectiv greu si rimAi
iferent: fie ci ele sunt indurate gi infiltreazi stinghereala,
ie ci seproduce un contraatac.Este ceeace nu ezitd si faci
i Corinne, in vecinitatea unui individ care o fixeazi cu o
sistenqi abtzivd:,,M-am ridicat in picioare gi n-am ficut
tcevadecit si-l privesc. La un moment dat, l-am ficut si se
imti prost, deoirece l-am privit ostentativca sd-i dau de
nqelescI l-am vizut" F-148. Invers, anumite practicante
sinilor goi (in generalcele mai ezitante) sunt mai de-
ri in defensivi. Ele se uiti in jur ca si se convingi daci
cumva comportamenrul lor provoaca iend, gatasi se aco-
'e la cel mai mic semn: ,,Nu-mi place si mi expun daci
ta jeneazape cineva" F-53; ,,Dacd.simt ci o persoani e
ratd, mi jenez qi eu: mai bine mi opresc" F-182. Circu-
;ia sentimentului de jeni este in acest caz centripeti gi
indesi inhibedezgolirea.
Jeni si dezinvolturd sunt cele doui feqeale unuia gi ace-
iagi fenomen: jena sporegtedatoriti lipseide dezinvolturi gi
rs..Polulpozitiv - dezinvoltura- estetotugi ceva mai
plex. Jena circuli ca un stigmat (de altfel, cilitoresc
:siaimpreuni): fiecareo dape alrul (schimbindu-gi,daci
buie,comportamentul), principiulconsdndin a sedeba-
'rasade oricestinjenealepentrua trii liniEtit.Dezinvoltura
este chiar aparentmai consensuah:adeseadezinvoltura
provoacadezinvolturi, intr-un fel de angrenajal virtuqilor.
239
De exemplu, vinzitorul de confecqii care ridici perdeau,r
cabineide proba nu-si alarmeazi clienta, dacael insuqi d.r.
vedeqtedezinvolturi in gesrulpe careil face(P6retz, lgg2),
Pe plaja, acestaesteanglenajulcare stalabaza accentuirii
fenomenului de banaliiare. Dar se poare intimpla, de asc-
menea,ca prea multd dezinvolturi sd provoacg.jena.Astfcl,
Marianneii-ar pldceasi rimini cu sinii goi. Dar ea se simrc
,,blocatd'ide ,,superioritatea"F-31 gi deiinvolmra impresio-
nanti a anumitor femei care igi expun sinii: asdel, el nu-;i
imagrneazaci e in posesiacompetenqelornecesare .Daca dez.-
involtura e mai greu de definit decit jena, astase explici prin
faptul ci e duali gi se imparte inrre doui componentef n"-
turaleqea;i gfalia.
Naturalepea ;i grapia
Sinii goi au inceput ca o modi: o miscarestructurari dc
un principiu de conformirate in interiorul unui gnrp carc
ciuta si se distingi faqi de restul societiqii (Simmel, tg8g),
Dezinvolrura era arunci aqacum a definit-o Pierre Bourdieu:
,,Afirmarea cea mai vizibili a libertiqii in raport cu con-
stringerile care-idomini pe oamenii obiEnuiqi"(tlzo,p. 285).
Apoi, doringa de a se distinge pirea ci s-a diluat in banali-
zare, aceastievolugiefiind sancqionati prin democratizarea
(relativ-i) a dezgolirii. Dezinvoltura a devenit atunci, dupi o
alti definitie a aceluiaqiauror, srarea,,celor care n-au dicat
j ul mirii. Spredeosebirede anii 70, ea nu mai esteca-
si fie ceeace sunr penrru a fi'ceea ce'irebuie fi.; ti.....
realizeazaastfel,prin insigi existenqalor, ,,un efect de impu-
nere" ( 1.979,p. 286). Surpriza e cd efectul acesrapare ci
bruiazi frontierele sociale anticipate. Ajunse mai tirziu la
practica slnilor-goi, mediile rnodeste ce frecvenreazaplaja
demonstreazi efeciv o dezinvolturi cu nimic mai prejos de-
c-lt a piturilor cultivate. Ba chiar lasi impresia cd,-facdova-
da unor capacititi superioare.Un indice revelatde ancheti
a fost cu deosebirefrapanr.Cind ne apropiampenrru a inre-
roga femeile practicind sinii goi, inteleitualei., c"r.
un discurs foarte structurar asupra eliber.irii corpului, ",0.r,
isi
puneau destul de sistematicsutienelede baie ca si ne ris-
240
. Muncitoarele gi funcqionarele,care foarte adeseanu
reaudecit de frazelesirace ale banalitiqii incorporate,
undeau.dimpotrivi, firi seseimbrace.Asumarearolu-
useseatatde^simpliqi de totali incit dezinvoltu.raatin-
cu adeviratcaraiterul,,firesc',cel careiqi permitesi fii
ce esti fird ceamai mici indoiali. PierreBourdieusem-
za ca un aspectesentialal dezinvolturii este ci aceia
sunt'condamnagisi o inveqein cadrul unui pro-
"" " ""
care le confirmi inferioritatea, citi vreme cei care-i do-
ri n-au decit si fie cum sunt, fiindci ei impun regulile'
, din nou, esteuimitor si constaqici piturile cultivate de-
n mai mult efort de observagiegi de-reflecqiepentru a-9i
'ir;i practica. Din momentul in care au trcut la faptd,
mai proruno
intrat mal
modeste au lntrat
ile'modeste
rle profund inln rol qi
;r rara
fere sa-)r
se-gi
intrebiri, construind astfel naturaleqeain cel mai firesc
din lume.
Ar fi de dorit si detaliemaici dezinvoltura,luind in calcul
doui componenta alesale.PierreBourdieua descris-o
l:,,decontractare,graqie,ugurinli, eleganli' libertate"
, p. ff t;. Suttt tetti"t si impart acestJcalitigi in doui
i b..ontrr.tarea, uqurinla gi libertateadefinescperfegl
raletea. altfel zis credinta absoluti in etica acgiunii,
vareaperfecti la rol, care elibereazd,-milcarile..Graqia 9i
rita disemneazl, dimpotrivi, altceva,dezinvolrura cul-
t, modul de a fi in iargul teu care te deosebegrcde
:nii de rind. Doringa di distincqien-a dispirut de pe
rir,?tadoar-de gestu.l mai sub-
dezgolirii:a d_evgnit.mult
oblisind plaia-si fie qi mai atenti. Dezinvoltura care
i"j" [o"r"'fi'de-ac-um'recunoscuti dulii gra\ia si. ele-
nta"miicarilor,arta fluiditaqiicorporaleintrind suplu in
trr farn a stirni balansareasiniloi, un anumit mod de a
a Controlulde sineprintr-o spontaneitate careda impre-
ci e autentici qi toiodati stipiniti. Ea mai poatefi re-
noscuti, de asemenea,prin felul in care este intrelinut
rpul qi lucrati frumuseqea,ceeace conferi dezinvolrurii
eculesteticiiqi prerogativelesuperioritiqii.
- Trupuride femei - priviride barbatt
 CAPITOLUL Iv pie;i repetiPie
flri
Georse simmel ne arari in ce fel suntem hnrquiqi
Imitarea normalului ;;;. e; Jouet."di"qe contradictorii : distincqia'
imitaqia.;i.
lticeutem la fel de mult si ne abandonimin lini;te o?T9-
q-il";;J";,s,1gi neafirmimenergic
""'] {111,1t:li:^:
i#;;;;^;;;;:i;; Jirecgile e*nsei
fund'ame"t"le.ale.
deTarde
;;;;;.;; Og89;,pp.tto-tez). Cu aniin urmi, Gabriel
ii."t ai" ., .o^...pt,rl slu major, subliniind t-i."il c.alital;
;?i;t;;;"14, riiitqt sociali tttl ptitt esenti imitatoare'l
's;;,';iil;h;;; iei'a.p;e'e':l*:lt**:
-,, i'r"'*ri;qL
eamniimitare
i"iJlrliti^tt^, i o"i.i"r. ains ra
" (p' 95)' o p^e
ii Gabriel deTarden-aavutnicio posteriStS' d:.:"11
a91cnt
i.i""-*" el, imitareaa camfostuitat;. Dincolo de diferiqi
;;;;i-i; ."i. pol.-ica purtati cu $coaladurkheimilfe,
o-ribil,e iemodrrui unei asemenea uitiri se explici
"r"r,
i ;[;-;;i" faptgJci Gabriel de'Tard.e s-a limitat llTt:l:
i.; ffii;,'il;,'";i"i;;"iitoi a. funcqionare din
aimitaqiei'
/\ mimetism
f n orice ancheti sociologici, cercetitorul deqinc il;-;;,";tl; J.i^j.". impinge.la
care 9i
I la pornire citeva ,ipoteze-care-i permit si nrt ^rtzt
constnrirg,a
rostul"esettgial: rgaljtajil:
ri.-; --^f,^
avansezeorbestein domeniul observatiei.Scooul nu estcn,l "tpii.l
i';;"';;;J.g. ;"i'bine resorturileimitaqiei'.e prcfe-
menqii acesteipoteze cu orice preq, dimpotrivi: ele nu sur)t re nu o
lfil si a. procesulmal
t;pttl de
. separi careo include:.re-
mai larg car(
decit un instrument provizoriu: daci anchetase dovedegtc ""
iti". Vi"* otisrruit; .rte o eterni ',rePetare de repetiqii"
bogati, ele trebuie si se regiseasci transformatela sosirc, ,if-",t, 1991,p' 89): noi.ciuL"+ :e reproducem :f1:"
Ancheta asuprasinilor goi a fost bogati in descoperiri,irr
i;;;;;;i ;"oetini imperturbabil9i ritualizataceleagi inter-
ideile iniqialeau fost profund repusein discuqib.Astfel, crc prin reluarea
deam, bazindu-mi pe teorii rt"^bilit", ci. ceeace socioiogi,r
;;;tj N" ;"p.i;- iir specialpe'noi inqine,
tu.ilo, din ajun, i. transformi progresiv in automa-
nu+1gg!e,r{istangaf,4qide rol" era moriedi curenti, ci fic "ate intiritl
ne. Astfel se construieqterealitatea,deniifjcati;i
care se striduia si-qi construiasci o tapdl,, o aparenti, irr sauritualul devenite
timp ce duceaun joi dublu, in secret.De altiel, ,i.rt"
t.p.rii.-. OUispuinqa -imitirii, "natu-
.;'ri 1" care nu ne'mai gindim fiindcd :.1r* :"-ll::il:
tir.ril pentru care ani ales sinii goi, care mi se pireau "rn,,
ci rc sub greu^tatea
prezintaun contextbine adaptatstudieriijocului dublu. Arn ,oor"r. in noi, atragin i:rsi semnificaqiile
iJt."q.i' ele nu in discuqie, lI1;:::1:
avut o mare surprizd sd constat cd, dacddistanqaexisti, c;r Imitagia se
prin
-"it.tnt.repuse
rrrtt td inscriu in profunzime banalizate'
estetotugi marginali in raport cu ciutarea opusi: adecvarc,r
'=
id ;rai" acestui mecanism de conqolidar
totali la rol. O alti convingere initiali, care se alimenta dirr " 1,t:1'
fondul comun al sociologiei, era ci o anume ciutare a dis -"tgi".i
il;;;."i gld. imitaqiei apare inovaqia eiha-
tinctiei guvernaesenqialulcomportamentclor.Or, daci dis.
'fi:il
itusul se*oiifi.a. intr-adevir, imitaqia repeti un gest care
.o.o norrin ochii imitatorului'
.l'o.t nou
e drept imitatorului. Prin ea,prin
ea,.pril t-t'tl:
tmttaqe'
tincqiase afl; din beigugpe plij;, ea estesecundarafagi d,'
'.,
contranul el: Pornrreade a lmlta. uid.ri tel..q ioneazdun act consideratlegitim 9i aureolat
242 243
 carepoarti un nu- :
de prestigiu(Mauss,1950),carepini atuncinu ficusep.rrrc impuni o noua normi, comPortament
caliiatedeosebiti
din patrimoniullui de comportamente. Daci acestacslr, :: modi. lniruntarea t"ti"ta'attine$te o
adoptat,imitagiase schimbi intr-o repetiqie mai rutinicr,t, it;E; l;;;;;'in p.i-i marcatide un ritm' un
fazi: esr'e
gX:i":.1:.1"i
i".raa.tnr..n"... t*"t1.tg-Y!^"
',"-:'"$:;;
cerculrealitigiiconfirmatezi de zi va fi fost atuncilirgit. "U.
" ;p;;;i migcar-ea" F -779;-,,Cind exisla
-1
t"r", ambianqa, totul se{acemai,"t"t;,iJl-l,tT::I
Lanpul mimetic "i J-il':'i
" imitalia
:i7. p i-p.rti"a, t1 fna .banalizirii'
ii'""ffi "i. i; ilt ; Jil iviiul
rybuiai
i S" pareci nici un gest.n-a.fost vreodatacompletinvcrr -s-f1:9:::::: -
ffi$ffiil#.;il 1..pi" sest l1:rm1t:::::?o^::"^,
un nout
tat: orice pionier se inspiri. din diverselucruri vizute, pc prestuneaexte-
carele integreaza in patrimoniulsiu personal,el aredecil.r ii ii i-pi"ge^sa copiezfaresi vrea' sub
dispozitieun ,qt99 dc ryqdele.-d-e_e-sqporramenr", carcii ,ara.Presiu-"nea miiuluigrup de referinqi:'ElP:::* ::
o face.au' am care ;i-atunci
permitesi faci fagdaproapeoricirei situdlii (Liiiton, 19ti6, dupi altele, aveam p'i"'*"
p. 88). Existi.totu;i indivizi caretregin ochii altoradrcpt r-;i;i;i.i't .F-s6';,,i' eryp:l
'"'-"-q'-,!T'^::'.:."-:T
d-ebaieintreg)'
tpi"iin costum
il ; i"q.gt"i(tt*'ti qi-celelalte'
" inventatori:ei sunt cei dintii vdzuti bfectuindun acr nou, inaintelt-"*t:t:::T
Aiifel-iiu-itb"t. fimei au"lansat.primele" moda sinik,r runciamticut Ereuca normer
goi. Corinnee una dintre ele.A simgitadesea ci juca rolul i";;:-'Ff;s. il.tir,tt" mai.obig.nuita9i difuzi a
i" i#"r"r"' F; ;;;i"; lafelca9icelelaltel' F-74;:Ell,Y
iniqiatoareifAri cuvinte: acum cincisprezece ani, cind nu eu o racnormar"
rareorierasingurade pe plaji cu sinii descopbriqi; apoi,irr iti :;#;:; ;;.;:;;;;;;;, ;
"o'mar,
timpul
familia ei, unde cumnatele,dupi lungi ezitiri, au urmat-oi -ll4;,,Trebuie,e ttii"it'i i"'p": cu
I l 't' l l L vsr v r4
:1"1:^i^t::T
L ^ E'VY- - -
sa ra
:
E
. ^r.-

iUi..;"
'
de normalttate
F-149. Datoria faqi Poate
de curind, la o piscini. ,,Simqeam cum le fac pofti unor care o tac'
femei,se uitau cu jind la mine firi s-o arareprea mult, ipi r" veritabile constringeri : "Am prietene
s-o faci"
coboraubretelede la sutien,incercausi-l ragi mai jos gi
"*i
t'ai"^"lfig"il.,
^b. fii"aii
"" ^la ci trebuie
i't"pt"tia
palivi',drum1l
apoi a inceput de-adeviratelea" F-148. Corinne ilustreazl ]zi. r""r*io,,o i no"ttoare repetiqia
t, ieinlele.semai
Aq.a
cazul persoanelorcare stau la origineacrea[ieilanplui -Jor.i.,"r,t"
;;l ;;; J;;;-e; "o,'-1""o'-"1'
i
mimetic:eademonstreazd, ci gestula devenitposibil.Multc rs L4 ;;
P4Lur." porf a.rate3il q
J; *"'^-;oiiot*it- T1l: :9iTtRi,;
femei nu a$teptaudecit aceasti ocazie.Ele mai auziser,r ,
";
iar cile dominate-Pr (Bourdieu''1979)' Nu
sau la gusturi di{erit1'1i
despreafa cevasau chiar mai vizuserd astain alti parrc; i motive care se reterila culturi
,;;;;;;;tii.ito' t. l""gu'ilemimetic6; doarceicedis-
purtau deja ideeagestultriin cap. ,,De multi vremeaveanr
chef si incerc" F-96. Dispunind de un model chiar sub n de miiloacecarer. p"ttit si imite Plf.tt' doarei pot
ochii lor (carele di increderesi o multimede informatii), nomisi'repe tarea cea*"i gtt" a normilului'
ele se pot lansala rindul lor gi declangaasdelinlinquirca
mimetici. Sirudndu-se deocamdatila inceputulprocesului,
aspectulimitatival demersuluilor abiadaci seghiceqte; elc fi normal
dau impresiaci sunt novatoare,stimulatede voinqade dis- a anomiei"'tilgyl."
Pentru,,aconiuralumeacoqmaresci
tincqie.Pe.misuri.ce imitagiase difuzeazi,propo4ia dintrc lulieconstiir,,,,,".ia.,.illl*{oTl mai noy3L7!-yi,:'*:ll":
inovalie ;i repetiqiese rastoarni, inventianoului transfor- ;'ilt;#ilff; fi t ;;' cel. admise
frecvent
mindu-seintr-o simpli redublarea normalului.in primr ;;,*" "-'iri"qii
p.s+l o;i..:abatei" {.lii.-llTl::*t:-i:l
fazi.,un grup minoritarseopunecadruluistabilitgi in-earc:i i:i;';;:1;.'ii'"i p"r'.i'gl" insuportabile"lp' 52)ei
-r,
244 245
 adinceEte.inconfuziairealitdgii.prin virrutead.ea fi p.r. de mijloc
soanesociale,sunremcondamnaqi si ciutim codurile&ls.
$ si ne adaptdmlor; p.articipanqii A sublinia importanqasupuneriila rigorile normalului
111e la orice g.,, d. ,fqi_ comPoftament: exista
unesunrtoqianimatide o griji importanti: .si paii normali,, inseamna ci fiecareadopti acelaqi
ansamblude coduri caie stipuleazi cine poatejuca.un
(Goffman,-tg73b,
p. plajanuesreo ;"r,irrri"l" i.fl.,
tormalizaticasp.italul .26r: me rol si cum anume(Goffman, l99l). Piacticasinilor
psihiatricanalizatde Erwing Goffma',
otlt,il] acelaEifel, individulcareaiungepe phjX ,,contrac_ o d.rnorrrrreazi.infuncgiede modul de popularea pla;
^t
reazaoo.figa[la de a lua c-unogtinqd de situaqie, si de proportia practicantelor, anumite- gesturi pot fi
de a_iaccepr.l
onentinlegi de a seconformalor.. (Goffman,196g, o plajeintr-roanumtou
>rizati^pe
p. ZiZ,1. -ri:l-1l,:11:.* f::-
osie, viiste si dezinvolturi, acestegesturi le sunt ingi-
Raqiuneaacesteisupunerinormari;e estecosrul .i
o'rirei indepirtiri de la normi, cici in acestcaztrebuie
-l"t.f s;l iiE mult unor femei,maipuqinalioraqi interzisecelor
tu in srare,,si produci rapid o -"i categorie.Aceste categorii se construiescprintr-o
ultima
iustificare.,(Goffman, Ig73b,
p. ?49).Am vizut ci presiuneaanturajuiui,. .*ercit, J,i rsectarea ,iormelor' Pe de-o Parte' un model de com-
ceun :pmpon"^-.nt
sei,",depenJ
d" i" ;.g"lil;l;.;: :ament(sinii goi) careafost pusla punct cu propriile-i
i1irr3
Iur: ciurareatihnei rli de joc; pe ie alu parte,tipurilede populaqiecarese
te obligi sd evigiacesteagreslunisi d"ci
si acc.epqi normelein vigoare.Cei mai indrezieri s; riu intr-un fel specificin regult:
aceste norma nu Poate
Uln.
cota[l cu mr;loacele necesare pot incercainovatii marginalc.
-i niciodati p.r".p.tii ca un model abstrasde orice context'
dar ti,ra a mergep.readeparte,derogind doar asupraiator- e altfel, .i rimine.supla SypY'i",lu
gi incerta-
va aspecteacceptabile. te decii "pli""t."
un ghid din careseinspiri individul, riminind in
Rgpg:"l"a.nbrmalului estedirijati in specialde ciutarea elasitimp etinJuqi,liber (puqin)si acqioneze dupi.placul
..,
tlhnel: jurui activitate,
ticind ca toari lumea,ai impresia-civei fi scutitdc i.in cadrului-fixat.,,Orice
::til,:t,::,1
oriceproblemi. Funcgiil"r"bi""."ti ri.-"..rt.i ciutiri nor- ii tolereazi actorului si se foiasci pe locul unde
matlvesunt totusi vag percepute.Construirearealitiqii: si , si se scarpine,si forniie, s-ituqeasci,si-;t caute o Pozr'
faci ca toati lumeains6amnisaai un componamenrcu sem- confortabili, sd-pi araniezehaineleori chiar si plece,scu-
nificaqiirecunoscute caadevirateqi imponanr. d. .to"Jiu- ndu-se ci tretuie si meargi la toaleti sau si dea un'tele-
mea"; aceasta inseamnidec-isi fii inconjuratgi susq'inur.rr,i n. Indiscutabil, trebuie si iecunoaqtem ci dreptul la acest
crezi in.ceeace egti,feraa fi muncit de'indoieli-El;t;;;; ,ip a. .o*portament din afaracadruluiintri totuqiin limi-
le,gitu'lor sociale:si faci ca toari rumea,adicdsi faci posi- ,dl. ur,o. ionstringeri impuse unui rol 9i ci nu -s9-Po3t'
b ile 1n1el1gerea,.comunicarea,schimbul.',,Co-erqul lffecede acestelimi-te" (Goffman, 1991,pp' 266-267)' ln-
r.
otzurc.lnlntreglmepe cdutareapermanentia normelor "iftfco_ certa:rareoriestepropusi doar o singuri normi, ',norma-
mune" (I,haro,1991,p. 109);cdciindivizii suntpringiinrr_o lilt' fiina mai curind rezultatulunui ghem de sisteme,ale
migcarede ,,coeziuni sociaie,a cirei cauzd,rizid; intr_o t.-ttificalii seaflemai mult saumai.puqinin conflict,
anumiteconformitat. a.tuturor coqtiinqelo,paUcularecu ilra"a individuiui citeva posibilitigi de alegere.Astfel, fe-
"eio,
ut,9ip,.9.1nn",(Dur.kheim,. 1928,p. Z3).'Ar. iur." in moJ ..i"."r. decidesi faci plaJecu sinii goi trebuiesi cunoasci
radrcal.drt.erit de.toqiceilalqiar insemnasi te cbndamnirao pi si urmeze de-aproaperegulile jocului,.Pe,ntrua pdte.a
lremedf ablla nolare.
,,normali".Dar poatede asemenea cazurl-
(in ma;orltatea
ior) si Doarreruti.n de baie,fiind gi atunciconsideratidrept
,rrorrrr"le".,,Celecareo fac,e normal, acum a devenitcom-
246 2+7
 plet normal.Eu nu practic(sinii goi),dar pentruminersr,r Droducein generalurmind un modelpus in evidenqide
e normal"F-158. ircelJousse iteT+1,pe.!.ary l-a.numit,nu faraoare-
acesta
Normele de comportament se prezinti deci sub forrrr,r re liriim, ,,leiliilep.il.i"' Dupiimagineaperlei,cunoqtin-
untii ani,arirblumulglplu;i _mobil.'Torusi,asranu intra irr ; ;; ;.;; reazdi rintr-9 9ris1ali
7ar-.Jga$9*!Sge"JA jsr-uI
contradicgie cu.faptuT'ii un cadru normativpoatesi lie fiecare gest, chrar 9l.cel mal.umll'
ror supofiqri:9.9^-ncrete;
extrfn] de precis,qhi_a-r ;Hfi-;i;T;il4;gi istorie'oii"li, o mulsime deinfor-
_constringitor,in specialprin intcr tt,t'
meorulmlcllorgesturlcaieau o funcgie-pivot. Am vizut c,l, iiii conctetizateitir-o migcarea
-corpului.Qmul ,""
de exemplu,jocurilede priviri eraureglatecu multi risoarc, ,rradecit un ,,imitatorneolosit", u-nculegitor de perle
Multitudineacodurilor nu trebuieniC"isd ascundifap"tulc,r multiple reflexe,din careitl t":. colierede frumusele9.t
aceasticiutare a normalizirii de citre o maioritatede ocr. ,ir" rgi+, p.37).
(iousse, L9/+,
ir" (Jousse, c.a91pr!
P. 5/ ). L.a9]' simpluljapt
srmPrur de.afi
Prtl ":.," "
.'.oP''
soanele-impingesi omogenizezetot mai mult imitati si incorporati, ,,perla"devtne ,,lectle--:ea ellDe-
reperind g.irepetind ariudinile esentiale.in prima "rrr"-blul,
fazi ,r ili ;";&.ili;,fi cunoetinqele
i;;1"' i"'" qi-" insueit-o
scenei
poi ocupa.prim-planul
,ii"i.' e""-ite lecqii-perle
lS.ltylq mrmetrc(caree ceamai scurri), imitaieaservegte l,r
drstrngerea fagi de comun, citeodati chiar la o adeviratl rn mod oficial.In Cele doud corpund'leregelu" trnst
opoziqiecu un numdrmarede indivizi - aceasta mai alesh ;;;;i;'-iltdr; un ciz exemplir'Autorul
incepumlmiEcirii.De altfel,nu canritateaconteazi,cifortr cum,inti-o ""alir"aza
pii-a perioadiistorici,Statulembrionar
de atracqiea practicilor noi, plbqligiul lbr. Dimpotrive, irr intrupat in persoanar'egelui,asdel ci acestatriia in doui
ceade-a doua Iazi apareideeaciii de mijloc, a comporta. p"ii'i" al sleupropriu!i-incelpolitic,PyrtindStarulin
mentuluicentralluar drept model: societatea sereDeADrin sestanti, obsl*at in cele mai mici detalii de o societate
.gll[ul qi, i;i construiegte realitatea'ceamai solidi irin i"n- c?uta sa ie p;trund; de noua.idee..Un alt caz exemplar
tru."Intimp ce dinamicaimitativi permiteinscrier6a noura. Nndit"tea estetici, inventata de greci ca
qil.orin cerculrealuluipe la marginlilesale,normalitateasta. ozofie gi arti de viaqi ce atingea puritatea divini (Clark,
""d"1 ".,ittiJ
bilizati se rep-roducemai mult {ebazaunei-hecanici fa.ui- iZqj, r-iti*at in opeie9r,prinisti, intr-o imagine]!it,de
tatrvecaresefixeazi pe o mediea ideilor gi a comportamen. lcircati de
ialrcati sensincit
de sens incit s-a un sol
caun
impus,ca
s-aimous. de retennta
sor de lncu-
retennqa tncu-
ii"Uii;. Astfel, nudul artistic a aiuns si traverseze fPocile
5elo;,qe{ie pusi in iiruaqiade a iuca rolul centra^I. N;.;"-
purit-aneragrementatdoar cu citeva,foi de vili'
fiild. definit in principalprin cea de-a doua fazd, Emilc ,i.
!!l lat, o'ficial,r.inqilesin anumitecontexte'el semenqine
-"i
Durkheim aredrepiatesi.sublittiezeci ,,IJnfapt moral esrc
normalpentru un rip socialdeterminataruncicind esteobser_ prin fo.4a_cristaliziriigi-Eitransmitegtiinga":.\i19"j:
vat in mediasocietitilorde acel{el (1975,p.2g3).Confor- i. rlo audl. Nudul artisiic acgioneazichiar 9i astizi Pe
laia sinilor goi, favorizind alunecarea privirii sexualein
mismul nu esrerezultatul .tn"i .onrtra"geii .**i1""i., ,,l nu s5 5i.
irl,.qi" frutnriseiii. Dar majoriatea le-cgiilor-perle
defectaI persoanelorlipsite de imaginafie,.l .*" -g.n.r.i corpo.ale. a nudului
procesuluisocial,modalitatea...,trrli de construire t i;l;ilil.t a.Statului-sau
-il^i
a rea- gaiescin numar infinit in.gesturile.cele-mai
litdqiiprin cenrru. iiti.. Et.ise
ii"uir. si celEmaiminuscule. in artadezbritciriifiri un
rlop dlept paravan,in{elul de a te riz:ma
ly,ll::.:ft:
,,Lecpiileperlei" ;i"; in controlulprecisal acelui,,un
iliii.t"t." #nilor,
alprivirii. Ele'pot fi descopbrii:-iii" obiectele
Indiferentdaci la inceputullanguluie imitaqiecrearoarc [r." -"i*"tr;
n. inconjoai;, ,,societati.muti qi imobila" care.poarta
saurepetiqienormalizatoare,incorporareanoilor cunoptinqc gind in iare se confundi aporturile unei cantitiqrde
,un
248 249
grupuri" ;i carene transmiteticuti mesajeleei (Halbwachs, iilor, in imediata vecinitate a sursei lor. Privirea qi-a jucat
1950,pp. 131-132).Imaginilegesturilorqi ale lucrurilor rri Stfel rolul de imitagiecreatoare.Dar dezviluirea nu se oPe-
se oferi: e suficientsi le primim. ,zi oricum. Proceduraa fost respectata'Punereain practi-
Pentru a le primi, nimic nu depigegteeficacitatea privirii, s-a p.rod}s conform codurilor itabilite- inainte^cafemeia
capabila sa captureze imaginea cea mai uimitoare gi m,ri i-ii rin-U" cadrul compoftamental,privirea ainmagazi-
fugitivi, si scotoceascifiri odihni penrru a se lisa surprin- rt dejanoileregulinormitive(poziqii.tolerate in funcqiede
si de o perli neprevazuta..S"pidi, performanti, privirea nu mo.foioeiietc.)]Copiind mereumodelulpentru a inor-a,
estetotugi instrumentul fidel al imitatiei creatoare,fiindci c,r repetitiilorviitoare;de alt-
orivireaX inrt"i"t insirumentele
rimine profund ambigui. I-am vizut deja dualitatea intrc el, inovagian-ar fi Putut avealoc, daci noul sistem norma-
distanqigi proximitatei ea esteceacarepermite gestionarcir iu'r,u .."'rtudiat in prealabil.Fiindcn e imposibil sd triieqti
de la distanti a interactiunilor, fiind totodati instrumentul referintd la normal'
unei cunoasteri imediate, mai sensibile. Iati acum o altrr
ambiguitate: intre inovaqiesi consolidareacadrelor stabilitc.
Degi are capacitateade a descoperinoul, in majoritatea tim-
pului privirea se multume$te si reperezeceeace poate fi re-
petat. Aceastaesteprincipalacomandacareii esteadresata:
si giseasci gi si observe normalul. Or, in acestexerciqiu,
privirea se aratd a fi de asemeneaadaptatd,schemelevizualc
gi normele mentale fiind adeseade nedespi4it, mai alespen-
tru ci normele se concretizeaziingesturi, lecqii-perleobser-
vabile. Prin intermediul codurilor vizuale, ,,experiengaper-
ceptivi a lumii (...) devine progresiv normalizarea lumii"
(Sauvageot,
.1994,p..19), privirea.organi"Snd ceeace estc
perceput prin ,,imagini-norme" (p. 15). In activitateadc
construirea realidqii pornind de la centru,ochii privescprin
ochelarii modelului normalitiqii incorporate: ;i vid ceeacc
au chef si vadi. Ochii integreazi citeva informaqii noi carc
permit reajustareamodelului, dar ceeace li se cerein special
este de a ingidui o repetaretihniti a ideilor gi comporta-
mentelor deja deprinse.
Pe plajd, femeilecareiqi scot sutienul de baie i;i demon-
streazd,dezinvoltura. Altele le privesc, o parte dintre ele cu
invidie. Cind consideri ci le pot copia, riminind in acelasi
timp ,,normale",ele ajung si puni in practiceceeace pinii
atunci nu fusesedecit o imagine.Acesta e momentul cinc'l
perlaigi tine lecqia.Imitind gJStul,femeiledescoperiun nou
univers de senzaqiiepidern-rice ;i posibilitateade a-i acorda
corpului mai multd libertate; ele pigescin ceade-a doua fazi
a procesului de civilizare,printr-un control sporit al emo-
250
 CAPITOLUL V esat.Senzaqiacare il domini este intr-adevir plicerea
fare i-o di revelagiaunei dimensiuni.necunoscutel qto:
iil;; 19s.2)'
p*ot". (Strauss, nu gste
Lecqia
Asumarea rolului flti:l,":1 dlidei 9i
seinscrie'inpatrimoniuJ
;[d;i;;"i"t.,'."
;;;;-;-;.i" aq" incorporate qi reformuleazi acest
r;'-bl", l;;int. ." individul gd-qijoacenoul.rol' intr. 9
i.ie .o-ot.t personali.Astfel,'el'areimpresia,nu total
.i'i".Jaqia erain el in starelatenti, ;.ici n-a ficut
it"J"u,
si foloseascd.un pretext ca s-o trezeascd"nNu indriz-
;.;;;;4.;; o tl r..'rgetc.$i-apoi, s-a ficut dela sine'
il;r-;ht;;;t;- "n fost proasti .i^ n-"* incercatinainte'
si spun,te simqibine,egtimai.ap-roape,de
-.a,asta
rturl: am crezut * iotd.".tna' De-multe ori rlmii blo-
".U"ie
;il;;l;;;i;t!iJio"t." F-e3. vivianesesimtemult mai
li eainsegide cind practici sinii.goi, Tti.il armomecu
ile ei profundeasupraimportanleirelaxiru $ra aProPrenr
A juca pennu a. cunoatte ;;.'t Cum ar putea sn-qireprezinteca.a l-u1l.Tt11i
ai" c; a Jopiatgesturicare-ipermit si-gi recom-
"l.ie,
l) rivirea esteinstrumentul privilegiat al imitaqiei, identitatea?
I imaginea luad drept model trebuind si fic
observati cu multi grija. Dar perla nu-qi qine lecgiadecit in
momentul cind e cu adevaratincorporati, cind se producc olul
o .reluare a jocului" de citre cel care copiazd, nu intrim intr-un
"Omul
cunoa$tedecit ceeace primeste in propria-i fiinii qi ceeacc -ro.irl. un gest,jucindu-l la rindul nostru'
Imitind
Roiul .rr. .ttt concePtsociologic care a fecut
repeti. ( ...) Nu vom putea niciodati cunoasteceeace esrc abundenti; este in general ca
inge,l-es
total in afaranoastri" (Jousse,1974,p.55). Rareori imitatia
i;;i;";iliteraturi
^;;;;il
a" t.g"ti care de{ine!-c
}tq-isp"ct sge^ci{ic,af
reuqe$tede.la prima incercare: trebuie s-o pui la punct prin
aproximaqiisuccesive.Aceasti ucenicienu e niciodatd pur i#t,,tii'i;r"r-ae?"ra,ii *.di.. 6mul caieintri in rolul
;;i;t*h i;i asumesistemul devaloriqi de
fizici: fiecare detaliu ameliorat duce cu el un ansamblu dc "] la ceeace
semnificaqii(Paradise,1994).Fiindci ac[iunea nu este doar comportamente -.ai."t"i
care se raPorteaza el, devenind
un mod de a face, ci un mod de a fi (Burke, 1945), care il
ti fi" liacqionind"$?cYT t:,t"It-"" t^-^:
icesi.ol ii prescrie
icl t"Al saumedicul. Problemaadesea dezbituti esteaceea
pitrunde pe cel ce o reia.Prin simplul fapt de a interpretao
scenacare-iera pini atunci necunoscuti,actorul accedela o . itl in ce masuri acestrol nu e decit 9 T"t?1 {t "ii--
noui -cunoaftere,ce se inscrie in el. ,,Ciliuzit in regiunilc
"
;"i;ilt" dinrt. identitateaprofundi qi rolul iucat in
specificecunoaqterii" pe care nu le binuia, el este ,,ini1iatin :a"clip"i(de Queiroz, Ziolkovski, 1994)'A"*:t""11:"^'
ia-*."r'" de risptuns,voi reveniasuPraacestora'-Dar' in pre-
felurite temeiuri cognitive gi afective"ale rolului pe care il
joaci pentru prima oari (Berger, Luckmann, 1986), iabil, sunt ,,...r^rr. citeva precizlriasuPra felului fn care
"fiind i;;r;;;.;t"t. in literaturasociologiciceamai clasici' ro-
parci posedat de invadatorul lui" (Jousse, 1974, p. 55).
ir. ,"po*."2i in generalla sistemeiomPortamentale rela-
Totugi, nu se simte influenqat,depopedat,cu atil-ma-ipuqin
252 253
tiv vaste: rolul de tatd, de copil, de soq,de soqie.Anthony tze,riminind in acelagitimp ,,normal".:Punerea!a-punct
Giddens (1987) - evitind pe cit posibil termenul de ,,rol" fiijim.i construiegtecondiqiileasumirii rolului. Nu este
- critici aceastadefiniqielarga,carepentru el conqinedou,t iiL" J.ror. o activitateintelectualiabstracti.De altfel,
defecte.Ea te inciti sapriveqti rolul ca pe o macro-structurri, lormalul"'esteadesea preamultiplu, nesigur. qi labil pentru
exterioara individului, interzicindu-qi si vezi jocurile dc fi pus in Am
ecuagie. vizui ci o anumiti confuziede
adaptare,esenqialepentru a ingelegeraporturile individ-so- -r."
;"lii."qii a fost graqie
rezolvata fixirii .asuPragesturilor
cietate.Mai are neajunsulde a produce o formi abstractl Iificate precis gi funcqionind ca pivoqi.ai constmcliei rea-
cind, dimpotrivd, important estedetaliul unui context prc- [i;tp""i..t la punct'norma-tivi este deci, adesea,simpli
cis, caredeqineo parte apreciabili a regulilor jocului: exist,t ;".i*ii. pti"Jt-o privire fulge.rdtoare,.femeia gi-a dat
mii de moduri de a fi tatd. Mult mai bine ar fi deci sa stu- rmade
ama practicantelor
numirul Practlcantelor 9r
de numarul qi de
cre modul
IIroL cum sunt ele
diezi un rol limitat gi inclus intr-un context, pentru a-i sc- l"it" a" citre ceiialqi ocupanli ai plajei, ea verifici rapid
siza legiledinamicegi nu doar un inveliqinconsistent:prac- ale
at tegutite'-obignuite iocului.sunt respectate 9t.in ce
tica sdnilor goi reprezinti, dupi pirerea mea,un bun nivcl lJ"lit?ti specifice, obs6rvf"6iteva bxemple din apropiere 9i
de perceperepentru a profita de intreaga bogiqie a concep- 'ff.l trecerii
,,ri-t"^" daci toatb'corrdiqiile la acrulpropriu-zis
-iezirecariisunt
tului de rol. prielniceqi hotiriqte, in fine, modalitiqile
Chiar daci se construieqteqi se memorizeazdla un nivcl : caretrebuiesi foloseasci:e gatasaintre in rol'
ll
social,rolul nu esteo structurd complet exterioari individu-
lui, in care acestasi intre ca-ntr-un vegmint: il introducc
mai intii in el insugi gi-apoi intri in el. Erwing Goffman in- stanfafaPdde rol
sisti asuprafaptului ca o asumarede rol esteprecedata,ina- , E dificil si anchetezicircumstanqeleprimei intriri intr-un
inte de toate, de producerea unei schememe4.q3!-9, plecincl of r*i"i,tiirrd.i se realizeaze,de obicei, in mod impli-
de la ceeace-a ob'ser.,atindividul ii"Ciiie: mai intAi el tre- puline "rr" in memorie. Totuqi, citeva Persoane
urme
i*lasind
buie si inqeleagice sepetrece,pe urmi sd seconformezecir- ["u gi au vorbit. Rispunsurile l9r.ne permit si
cumsTanlelorgi, in fine, ,,cursul evenimentelbf"si corifirme "-i"iit
ubliniem difeiitqle variantealeasumirii rolului'
- -Prima
aceasta conformitate"(1,991,p.2+2).Am vazut de mai multc modalitate,ceamai frecventa,se utilizeazi cirid
ori acestproces la lucru, de exemplu in ,,dispoziqia"de carc .l"i rcheazao rupturi importanti fali.de obignuin-
ai nevoie ca si-gi scoqisutienul de baie. Au fost analizatere- "" el
cind -" nu reprezinti decit o uqoari lnovatle' Intrarealn
[e,
gulile in vigoare qe plajl, interiorizarearezulhtelor gi for- Fjd"rt;iliriii; poatesi seproduciatunciintr-un mod
mareaunei senzagiicaredeclangeazihotirirea: organizarert o simplidezvol-
im .r."ptibil,ca$icumar fi vorbadespre
sociali a fost observati inainte de producereaunbi schemc t"r! .rio, pr..tici familiare.Activitatea de pregitire nor-
mentale. in aceastaactivitate cogniiivi, componenta centra- " se simplifici 9i nu urci deloc la nivelul cel mai con-
irativl
le, structurind interiorizareaschemei,apoi asumarearolului, iii*, J *neiqiei. Schimbarea sfdrgeqteprintr-o adeziune
e reprezentatide cautareanormalului.In fazade o,]ggty-aqic, imediatnla noul sistemde comportamente qt de valort'
-LJe
inmagazinind
actorul studiazi regulile.jocului, ceeace este autorizat, tole- Fi;lti;;;e, Yvetteobservafaie seobserve,
rat, lnterzrs,ceeace e bine gi ceeace e rdu, in funclie de cir- inforrralii f;ti sa-gideaprea.bineseama.,,Am-vizut at'itea!.
cumstanqe.Apoi adapteazaace-ste observaqiisentimentului Si:1t;t-; buni zi, mi-ain zis: eu de ce nu? Nu sunt mai
sau personalde bine si de riu. In momentul articuleriicelor ,rrro"la decit altele.Si am ficut-o ! Prima dati n-am simgit
doud gremise,el define$tecum ar fi ,,bine" pentru el si acqio- nici o jeni, s-a ficut de la sine" F-86' Asta s-a Petrecutcu
254 255
 trei siptimini inainte de interviul cu noi. Yverre se simtc.r >rgSimmel(1979)sau ,,o distanp{aqi de rof' . P:nlT
atit de bine, atit de natural relaxata,incit a adormir strlt i"?.*p..'i"'con.acra:1t'eint1ra;liTT:1.'lT!'r1l'^1*:
razelesoarelui de amiazd":aqa a fost victima unei arsuri pc ioi,'Ziolkovski, 199+)rpoatefi menqinutiin diferite
piept. A trebuit deci sd a$repreca pieleasi ise vindece:'irr l,-{" fn de pregntire'normativi,reflecqiaPoatA-aiiii
ziua.discuqieicu noi, ficea, deci, doar a doua experienqi cu ffi;ii;;r" rir. iprofundeze, Poatefi mii conqtientiqi
sinii goi. Or, ea di impresia ci e o vechepracdctnri, atit cic po"i.,i""tfo rmain veritabil"-fu l-Y:, :lt::"1: K:
u$or a intrat in cadrul socializirii. Karen i inceput de o lun,r parteasuperioari a costumuluide baie' Din
sau nu
gi povesteaei estefoarte aproapede ceaa Yvetiei, ea simqin= ,"i"1 propriu-zisea rolulur' Percepqia schim-
i :'- - r - r - :: t^
du-se tot atit de relaxati, rispunzind intrebirilor noastrc "trimarii
ii ."J*t"i d.-soiitfil"re (gi,consecutiv, a schim.birii de
flre sl-gi imbracesurienulde biie. Cu o usoari deosebire;c,r estedestuldeneta.',,Totugi,e cevacamciudat,te
se gindise gi mai puqin la astainainte s-o faci. Firi indoial;r "rioi.l in-
iebi dac; ai avut dreptul si te lansezi,te pomenegtr
ci gi ea a observat firi si observe, dar nu-pi mai amintestc un tinutnecuno scut,i. "Tl, :1 f.': :lli:-. 5: 110;^lT;
j
nimic. Ca gi cum corpul singur a hodrit. ,,S-apetrecut aq,r, ci intri intr-un eu nou prin asumareaunui nou rol se
am incercaq nu $tiu de ce, habar n-am, probabil uitindu-mii ,l-f!
zeazd, dedublare a perioanei,
o-a.J"bl"r.
pe o vechea
persoanelr vecnea lctentllale neiz-ti
identitaterrsrz-
la altele? Nu-mi pun prea multe intribiri, am avur chef, ".
rtind saurefuzind saaderecompletla noul sistemde ges-i
asta-itot." Muriel F-70 nu seeindise nici ea si faci plaii cu ri qi de valori.O asemenea distanqie mai mareit fo,Tt"- i
sinii goi in parcul public. Ea o faceape plaj;, dar nu in accl i;;;i i*.t.eti, apoiseatenueazi, uneoripini la dispa-i
Ioc in care nu vizuse nici o femeie cu bustul descoperit, ie. Totuqi,in anumltecazuri,.distlnqa seT!.nti1e'9?lttt '
Pini intr-o zi, cind a fost martora sceneide scoaterea su- ;;;;ilttJ ia-l giseasciloculin rol' EliseF-73 ilus- I
tienului acolo, in parc. Firi nici o ezitare, Muriel a imitat-cr zazdperfecitaceasti rizistengi la integrare' Ea a.inc-e-putsi
imediat pe femeia respectivi,,regisindu-se,ca qi pe plaje, cu *ii.'., ta"ii goi din constringere, sub presiune.al-ui Nils' O
sinii goi. Degi era singura din parc in aceasti ipostazapc i lansati in-aceasti a inceriat toruqi si creadi in
cind ii luam interviul, ie simreain largul ei. Fiindca,de cinci "u.rrtrrri,
si-gi depnqeascireticenlele printr-un efort {e yginF;
a intrat in acest rol, crede atit de mult in valorile.careil
iutati de o prieteni mai puqin ?uginoasi, a reuqit chiar si
susqin,incit nimic nu pare ci ar puteasi le repuni in discu- iscalde in mare cu sinii [oi, simulind. dezinvoltura,,dind
qie:posibilitateaverifil aa de ea prin experienqla devenit o de cla-
;;i; fi o",." si intre i"ntt-ocategoriesupe-rioari
credinqi de nezdruncinat. Femeile carelntri arit de ,,naru- Am vi-
ral" in prima lor experienqicu sinii goi dau impresiaci sunt
nent. De TaPt,eacontinuasi teflectezeprofund'
t in ce circumstanqe s-aoprit b3t.. .i . . -
duse di o forli neidrzutdqi analizeiza preapuqin condiliilc
acesteipractici.Totuqi, ele'cunoscperf.'.t r"gulil. i".ut"i i; 6[.r.o""ta dinre rol gi deprinderileanterioarenu im-
dicatotuqi'caasumarea rolului si fie intensi;9i astae cu
le respecti cu stricteqe.lrBne crede atit de mult in virtuqilc
&..;Uit. importantde srudiatsP-re a Puteamisuraforp so-
vederii f;rl de a vedeaincit ar acceprasi fie filmati cu sinii
goi pentru televiziune; dar, in parilel, urmeazd.toate reco- cializatoarea asumirii rolului.-Povestealui Nancy, o ti.-
ei; rr"J."ra americana, va fi concludenti'inaintei venirii
mandirile, se imbraci atunci cind simte ci deranjeazi, isi
pune sutienul cind se ridici in picioare etc. Cre'din[a poare i in Franqa,in aceavari in caream intervievat-o,pirinqii ei,
fi puternici fari nici cea mai mica ezitare,Ei rimine itrict ,tl.;ire;ti-.;ai" carefdcearavagiipeplajelevechiului
ni*rir, aJ si jure.ci.n-osi-sededea
obligat-o la atit de
delimitati la rol.
in .ontr3st cu aceasti intrare ,,naturali" qi totali intr-un ;;;;Jti;t;t practi;a.Ea n-a trebuit nici si facde{orturipen-
nou cadru de socializare,o ,,tezetyi" - spre a ne exprima ca tru asta,nicisi minti, fiind eainsiEiconvinsdde caracterul
257
256 17 - Trupuride femei - priviride berbat,
 perfect imorai al practicii sinilor goi. ,,Nu era pentru mirr,,, regulileioculuierauambigue'Saupentnr
rlizat,deoarece
era foarte rau, foarte,foarte riu" F-152. Apoi, pe plaji torrrl ;;;-;;;ili.i.hi*' i" i't*'io*l rolului'Jad; e-xeigi1]i
[T-:'h'-;il'#:; ii" p"'i"a de.miecareI^r^a selisa
s-a schimbat.Ea nu avd,zutriul. Dimpotrivi, nu erau acol,'
decit oameni relaxati,firi atitudini nesinitoase,femei t rr i"rlt, i-b'#;d;-l *'i'i'*t deindaticetpef't-8:-{11:
un superbbronz uniform: ea a avut imediat chef si fie l,r lt.l i.r" .jfi.* de-alei. Menqinerea deliberatit un:1.91:111-!:''
--r"r"i i.iltir, il {"P;;d'ept o masca pro-
a personalitiqii
gi nu a intirziat si-qi ruleze costumul de baie. Doar prirrr,r
oara asta i-a ficut o impresie mai puternici, producindu r
totue
ffi;:'-;;;;;ai, " ii';lativrare'$.i' i' :a4 ::l LY^'il'
jeni; insi, inci de a doua zi, s-a deprins, antrenati de nou,r H. : ilr;;i;;Iil;-; ia'tici circumstansiale'
"""i t-l
miqcare.,,8 agreabil,foarte, foarte, te face si. triiegti o alr,t individ in cadrulunei distanlecare"1r :*tttt
'*".-Pr;;i;" cel mai
viatd, mai puqin serioasi decit acolo unde triiesc eu."
'i,i'a. t.l<"Ae firbagilor esteexemPlul
"
Tocmai, viaqaei din America: se mai gindea ea oare la ast.r? ;;;;;;i". Daci intervine iocul dublu' acesta:"-"-1lt]:"
i.r. J. toateprin ambiguitatea existenti'P11!tTA:':.:
Intrebarea aruncd un vil de umbri peste faga ei, fiindc,r
in..rrir"ain"^pro,ro."6 de tripla percepqiea corPulur
trimitea la dificultiqile de gestionareidentitaraa experientci
prezente(printre altele,Nancy eraterorizati de teamaca nrr ;;il. o'; ;, oi i.t"t.""-od"oe!'::{:::'*
jocului?B?
De :'"t
ce ;fi *:
atuncr
cumva prietenace-o insoqeain Europa si-i faci o pozi agrr, natie$i caresanu gustefarmecul
fi'r.f
,'"* r. rtat de
rur 4r4L 6tala, o doringi.l?t d.tli: d" Xit:1:
cu sinii goi). In mod vizibil, ea igi uitase celelalteu, totuti ' aqerarE -;;i;;;t;, identiteqii profunde
mai important, ;i nu mai aveaconsriinqacd triie$te intr-o pr- oricirei
-*"itipf PreocuPiri clipei? "-it's";i
rantezi. Triia total momentul prezent,intr-un ,,aici;i acum" i J in co^ntextul lf l :. ::::t"':t',t:'?3 ::
r[:"'Ti;. ;il;dt ;il'J; $i demonstreazicdrolulnu
al existenqeisale(Berger,Luckman, p. 37). Cici in anumitc
' contexte: ,,Orice infrastructuri a sinelui se dizolvl in acqir.r- il;;i;t'ti-J"i, qi e cu atlt maipulin,ot".":t'1"q:-t":
datoriti ciruia o
, nea prezenti" (Mead, 1963). dimpotrivi, acesta"t" ttti"t l"t'ryT"1ill
sporeqteperspectivele
Rolul nu esteun simplu inveli; in care individul intri crr persoani.seconstrureftepe sinegi-qi
intr-o haini: acestrol il definegtepe moment, uneori total, de iniqiativi.
de asumarearolului
si ii redefinegteidentitateape un termen mai lung. Anchet,r At.ft.r" arati interesul imediat fagi ;
--
f#;i;il;^i;.e.t oriceabatere e sanclioll:i
iieuelit fo4a socializatoa:riacontextuluiin care"ecufundat
ceea ceinseamni o povarit:,'l:I:"-
psiholo-'
protagonistul, intensitateacdutirii normalitigii, care il im- XiltlliiTfitt'.iii"i, sociale' in ultimi
deiinind'
pinge sd qteargdorice distanlS.faqd de rol, si descopereregu- ;i""i,;;6;uiia ti.'.." rtgi'uri este'
lile jocului gi si se supuni lor, firi ginduri preconceputc. i;;;;;,; libertateJ. tiqt?tt mai mici' Dezinvoltura
iil;H;i ;};;;i.r;;i;;;,;rur arsociarizarii
centrar
Rimine, oare,in strifundul persoanei,o parte din sine carc pe baza-respec-
sa refuze a se diluain contextul clipei? Cu alte cuvinte: un il"ft"."... Or' eanu ,.'po"t" d"zvolta-decit^o
distansi'
adevarat sine, o identitate distincti de rolurile imprumu- ;i't#;;h"d l;ffi t i ; iI;:"' ii.i"r' rice
tate ? Veche dezbatere sociologici, care e departe de a fi rdentrtara,
orice rezerva ,,sentlmentul control
sPoreste. de
transati si carenu-gi va gisi o soluqienici in aceastiancheti. ;;;;t;;;; no"'ia"^(Mead' P.'233)ei ne constringe
ela-
Torugi, un element important va fi fost pus in evidenli: sa ne supunem. mt ti"tt to""*tui"i t*tttior' pentrua
"r.rpr"
t*" ob'"*a cel mii mult plaia
diminuarea.distanteifald de rol gi, mai ales,doringade a o bora g strategre.
;;; ";;;ii"
;[';;ipuqi"'Jt;i"uolt"' care-q.ipun intrebiri'
menqine Ca;d am vazur-o aparind, era de'fapt din ""lt careintri tird
"r$.1. Pentru cd deprinderilepersonaleerau prerr
Iipsd de altceva. i;*si-qi asumerolul' Dimpotrivi' cele
"^1, il ;;;i;;;^ !i bon"li'iteagesturiloratingdezin-
diferite, punereala punct normativa l-iind un lucru greu dc ;ffi;
259
258
voltura corporali gi incearci un sentimentde libertrtc, Cercurilesociale,pentnra relualimbaiullui GeorgSimmel'
Explicagiacea mai profundi a plicerii pe care o procur'l r.li*'ii.aeinteidepeng.:q1Pj:ni*:l""lo":'r'Li"'"1:
-- -------' r
i si se diversi-
sinii goi reziddin amesteculdintre concretulmobilitilii bert Elias,nu inceteazi si se multlPllce.$l
corpului gi senzaqia mai abstractia libertigii individuale.S,t avemdin cein ci maimultel,egaturi'
nu uitim o reguli a jocului: ceacarese simtein largul ei qi mai distante-'
-.ii"iiia'"au-se:
;ffi;;[ f.tnt Punctuale'mai fragile'
se instaleaziin centrul normalului are dreptul si faci ce aducind aceste -"i
contacte in
sociale rolurr.'
P"':T :I11:.-T
,rrea.itt mod paradoxal,asumarea cit mai deplini a rolului individ stipane$teun pat,imoniu considerabilderoluri
esteceacareconferi libertateatotali, marjaceamai maredc r'il; ai"'p#; a9.'^.d.t.istoric,si sp.oreascu:,El
:i1-
iniqiativi lisatd perboanei.Dimpotrivd, refuzul de a se su- ;#.iii ;;J;;;;;inistreze acestPadimoniuei diver-
pune contextuluisocializirii se plitegte prin obligaqiaanr- ;;;il;ii;' multitudinia
Jisfonibile, de.ofertede so-
lizdrii regulilor jocului, sfirgind printr-o definiqiecu atat ct
conduct.t do"t si opereze{.egeriimportante'
.uJfpyl;lveritabile.:t'3r:sii,id,"-":i111','^Ifl
liri*n
mai ingusti a cadrului de conduiti impus, cu cit distanll ffi i,":^':;
faqi de rol estemai mare.Pescurt:distanqa faqide rol obligrr #;l"Ii'iJt.tfo*"bil Totlugi,defiecaredati cind
^i;;;;;L nu
la respectarea sporiti a constringerilorlui, pe citi vremc' chiai cel mai minuscul,nimic,?ltceva
asumarea integralea rolului diminueazi,dimpotrivi, presi- ;.;;;'el mai mult decit si-l trliasci.dil glint^s1
uneaexterioari.Seinqelegeastfelmai bine ci rareoriexisti p,..'.e"lil" ,:":!lii:il1.s; ::tlf' cici indivtdul iEt
vreo voingi deliberati de a nu intra prea adinc in rol. Dc- l*i"i?. iiu*atea cu materiesoiiala'
oarecemijlocul cel mai potrivit de a-i diminuaconstringe-
rile esteacelade a i te supuneinsugindu-qi-1, incorporindu-l
pini la a uita ci e vorba despreun rol. De a nu mai jucaun ri;i deprinderi
rol, ci d.ea fi acestrol. lden-
ln La trdrne conjugale, am.aritat :uq :e stnrctura
Rimine totugio problemi. Teoreticieniicareincearcisi n." pe ;az^unui
p"tto""la P; stoc\rL
oaz7 uflul sLuL obilnuini:
vvrilrs.
degajeze tendinqelede evoluqieistorici seintilnesc deseori
ea Dersonala {c^ T:":ry-
pen-
;J;;t."rrstormi
,'^-f^""1i^1" pe cit^posibilin automatisme'
in jurul principaleicheiexplicative a schimbirilor:controlul mai uqoara.i" luct"tta de faqi It{:T t^1
crescindal omului asupradestinuluisiu, prin capacitatea sa itudinea in raport cu rolurile este foarte asemanitoare:
de reflec$epersonali.Louis Dumont (1983)analizeazapro- ,fijfif .;;;";-i. ;;iorizeze intr-un asemenea grad
cesulde individuaqiea societiqii,de centrareasupraunui in- il;';;J li Jisparadin minte'obignuinqe 9i roluri nu.se
divid responsabil;Georg Simmel( 1991)subliniazi felul in ;irnit."ta, totugi. Deprinderile sunt sedimentate la niveltn-
caremultiplicareacercurilorsocialeextindezonasecretului .-^l ^^^:^l prin aa insiqi,
D-i- ea i."ici diferenga_nu
diferente nu
ilil,;[iii'. t" nivelsocial.
individual;Norbert Elias(1991)arati de ce esteextinderea ;;l;;;-;ilportante, dardevineastfelcind :" to."::":1-t-,i
lumii interioareinstrumentulautonomizirii individuale.G,rm ;i. ffi;;rt.,.i.-i.'r"regisrrare a memorieisocialerind,
pot un asemenea urcuEal individului pe avanscena istoriei, ta deviniiiu.tgtntt' Guy Thuilliet.(1977)
joc (Dubet, re-
o lirgire a sferelorde al actorului 1994) si fic ;;;i; ;;i;i ..,., ir,-to.i"t'3" tradiqionala'
"";;tLita, "vechiul
compatibileRu asumarearolurilor in care acelagi individ ffiji ;;;;i;;;;suuia ,,omecanici op.resivi a uzanqei"'
paresasesufuna total contextuluiexterior?Unde trebuie
ciutat adevirul: in individul responsabil, stipin pe desti-
ilffi i;"'fri,15i1."-p"rt?-:"::l'i.::11','::'.:'.t"11,
;.ulare,aEacumaufosttotdeauna"
;i;,'.;;;i:;;iisi;;;:
nul lui, sauin celalaltindivid, carese pierdein substanla . iiil. C" "li. i,.rrrint.'*.*o,i'""".socialili inai.vi-1*L,,
rolurilor ? r"irli pi..ii r opereaaagnrPat'in jurul aceloraqigesturi
;
260 261
 diferitelemoduride transmitere a cuno$tinqelor, individu.rk' CONCLUZIE
qi
gi sociale,implicite explicite,pot sd se intrepdtrundi f.ir,t
incoerenqe notabile.Guy Thuillier semnaleaza cd gcorl,r
obligatorieesteceacareintroduceprimafaliein acestsisterrt,
,,vechiulregimde gesturi"incepindsi sepribuEeasciun pir'
mai tirziu, in perioadainterbelici.Deoareceun nou mod clt'
transmitere a cunostinlelorgi a codurilorcomportamentalc
incepesi se organizezeinconcurenli cu veehiulregim, trl
ducindu-semaialesprin ceeace am'vizut ci seinti"mpii p.
plaji: supravegherea unora de citre ceilalqi,capturarea vi'
zualda noilor scene,punitoare de lecqii-perle,asumarc,t
rolului,toatepermitind asimilarea cuno$tinqelor. Incorpo-
rarearolului pini la disparigialui din conttiinqinu estealt-
cevadecit convertirqasain deprind.gre, trecerea-gnei schc'
mede compqrtament dela niueiulsociai,unde,lgiiGi,locul,
la un nivei individual,unde se tiinsfbrmi in autornatis'n, ,\
Odile a avutnevoiede mult timp casaseconvingide legiti- f n cursulredactirii acesteici4i, m-am confrun-
mitatearolului, riminea cu sinii goi, dar firi se se simtit I tat cu o dificultatede limbai: cum si numesc
preain largul ei. ,,$iapoi,progresiv,totul a venit de la sinc, rsoanelecare frecventeaziplaja? Vilegiaturiqti? Terme-
Pentru mine a devenitcevafoarte natural.nici nu mi m;ri il-6prealarg.Scilddtori?Nu toqifac baiein mare'Plaiori?
gindesc,e dejaun obicei,cemai" F-79. De.Lav-echlul bagri eologismufe mult preapuqinelegant.Riminea plaii;ti,
de obignuinqe la cel nou se creeazdunmic ocol printr-o asu- hotirit si-i
-am hotirit
-am si-i numesc astfel.Suna
numescastfel. destulde
Sunadestul bine,avind
de bine, avind
marede roluri; diferenqanu paredecifoarteinsemnatidacil tuqi defectulci agase numeaude obicei anumigilucritori,
o raportam la vechiul regim al gesturilor.Totugi, ea estc intr-o categorieprofesionalidistincti - proprie qirmului
, considerabilirconstituie,de fapt,principalulfactoral schim- raritim.M-am convinsincetulcu incetulci risculconfuziei
r birii sociale,ceaprin careS:transformihabitusul(cadruetic a prca mar". in timp ce eforturile mele de a gisi termenul
I ,t*"tur"t pe baLadepoziiilui de obiqnninqe). in ciuda in' )t;ivit rimineau exasperantde sterile, in timp ce mintea
, tenseiciutiri a normalului gi a forqeide banalizare(carc eraneputincioasi,un cuvint foartesimplua ieqitde sub
, sunt exactcontraparteanecesaria indriznelii), privireadc" egetelemele pe claviaturamaginiide scris:pjaia. IvI-am
, vine mai performanti in artaei de a culege,individul estc
aiprinsci scriu: plajafaceasta,faceaia,plajaglndegteuna,
1dispusin mai mare misuri si experimenteze noi rolurr, m-a obiigatsatransform
inlegte alta.Problemalingvisticd
\ofeita de imagini ;i de roluri se inTiqiqeazi de-aiciinaintc
sele individualeintr-un singur individ colectiv.Arn
masivi 9i dir.ersificati. Doar prin corpul siu individul ra'
subformi de objgnuinqrr uqit eu oaresi ies din acestsupiritor irnpasde limbaj?
, mine el insuqi,t'dresi interiorizeze
prin mobilitatea privirii saler;i in picate,simqulmeu critic a privit cu severitateprodusul
'decit ceea ce-lmeriti. Numai
prin roluri, mai ales cele neprevizute qi indc' :getelor,acesteadin urmi fiind lipsite de ceamai elemen-
, asumirile de
pirtate (cu condiqiasi rdmini ,,normale"), poateindividul culturi sociologici;altfel,ar fi trebuitsi Etieceabuzuri
largeascimulqumitorcerculreformulirii saleidentitarc. comis in trecut pretingii actori colectivi: clasamuncitoare
263
-a-gi 262
 gindeqteasta,rolul femeiiestesi f.acdaia.Plaianu estedecit lesubt,unde se reveleazd o alti lume, in care nimic nu
un-vag_agregat de persoanefoarte diferite, care nu pot li i estelisat la voia intimphrii. Cind individul ajungepe
reduselaun singurg.ind.Totusi,anchetademonstreaiic;i, lajngi-giintindeprosopul-pe nisip, aruncindo privirera-
dincolo de aceastidiv-ersitate, ea a reusit si-gi constituie ida in jur, con$tientslu nu, el invirtegte roataunur meca-
guveiniiea, desigur, drtuzitgioculti, si instituie r.guti rism carefabrici reguli, roata unei maqinirii careproduce
insi ser-ere,si impuni o ideologielatenti.De;i, teoietic, "agi
fic- iinte asacum sunt e-le. Dar omul intins pe plaja rimine cu
caree liber, iar intimphrile per-sonale ,rnt totj."una speci- umea lui, mal
mea lul, alescancr
mai ales cind igi
r$l coboari
coDoara pleoapele
PreoaPerc )lEievadeazi
sv4ssaza in
ur
fice,aducind griunteiede sire al originalitigiilor, deviaqiilc icul lui cinemasecret. El pistreazi, de asemenea' un sPaqiu
in rapon cu.nivelulmediu de comportamenre, o parrea : iniliativi, refuzind poruncavreuneinorme.'flcand uneori
sineluiparticipi la constirui.eaa cedace seamini plternic ,q.rii-portante. Toiqi, cind lanseazd'o privire, cind cap-
cu un,actorcolectiv,in speqibalnear.ln celedin uimd, am joacirrn rol nou,
,azdo-tmegine, cind !\y g 7in ^2a,2
gisit de.cuviinqici deggtelemeleau avur dreptare:puream ncdrcituri iniensi de social. Contrar unei iluzii tenace(9i
foartebinesd spun ,plaja" pentru a-i desemnipe cei care() necesare),frontiera care desparteindividul de societatenu e
populeazd.Totuqi,aceasriformularetrebuiebine inteleas;. foarte disiincta. Daci, in gerieral,se admite ci p'ersoanaeste
9-" l" inseamnici oricinese poateregisi integralin atitu- formati de mediul in care trdieqte,dimpotrivi' e Ereu si ac-
dinile dominante(impresiapersonah"-puginex"agerati, esrc ceDd
: I '-
ce ceeace o face si fie ce este' o hrinegte Ei o reinven-
ci numai unele comportamenteEi idel sunt co-nformecu teizdin^
.. t. r^ ,
fiecareclipi, nu estealtcevadecit
- l
experienqa
^^- ^---
^-:^--- lumii,
t---::

ansamblul,fiecareavind tendinqade a sereprezenrape sinc
cao persoaniaparte).Dar un mic fragmentde confoimitatc
adiugat unei infiniti.ti de alte mici frigmente e suficienrca
si se.degajeo g6ndirecolectivdin diveisitateamultiformi a
vietilorindividuile.
Malul miiii esteun loc undedomnegtelibertatea.Indivi-
dul sesimteacoloeliberatde constringerileobignuite.El ri-
mine fagiin fald cu elemenrele naturaie,despuiatde maiori-
tateaflendurilor civilizaqiei,singprrcu cotpul si,u,mai intirn
legatde el, inviluit in senzalii.ipidermici.Singursau,mai
curind,.aproape singur:alqiisimt aceeagi n.to-i. ca Ei el gi
vin.si_-giintindi prosopulaldturi,casdsedediceaceluiagiri-
tual.Din fericire,persoanele caresealungesc in jur suni pa-
trunsede celemai bunesenrimente, stiu ii trebuies; acfio-
nezegi si. gindeascila fel ca atunci cind egtisingur,si nu
dea atenlie ahora,si fie toleranti cind unii au co-porta-
mentebizare.A.qate poqibronzalini;tit, clr pleoapele iobo-
rite, visind in voie, arunclnd cite o priviie sry1ti asuprir
pgisajului:acasta. estecarreapogtalalmagrnararn care re
afli.Individulcredein eaqi aredreptate:plajae chiaraEala
suprafaqi.Dar in mod tot atit de re"l, eaesietotal diferiu
264
crixalizatiin iurul ei, in obiectegi gesturi la indemina pri-
virii. E suficientca ea si culeagi,si. imite, si repete,.$1un
singenou di mai multi viagiviftii sale.Un singesocial,firi
de Jarenu existi viaqiindividuale.
Ic{eeaacesteifrontiereincertee de-adreptul ameqitoare:
ce mai rimine din noi ca Persoane,daci suntemficuli din
materie sociali, care se infiltreazi continuu in noi, mane-
vrindu-ne din interior ? Individul are nevoie in mod ireme-
diabil de iluzia unui eu suveran(Abramovski, t alz;; daci ar
trebui si creaddintr-un singur lucru, atunci ar crede doar in
el insusi. De asemenea,el are nevoie de reperePentru a con-
iura valsul de semnificaqiicare caracterizeazi tot mai mult
societateamoderni. Individul vrea sa creadain el insugi, si
creadl ca e o persoani autonoma gi responsabih 9i, o dati
operati aceasti separare,si se reprezinte conectat Ia soci-
.i"t.".po.ii sale;trebuie deci si calificeaceastisocietate9i
si definiasci legdturapj ca.reo intre.gine. cu ea.Teoretic, asta
Dresupuneo actlvrmte^intelectualititanici. in realitate,e cel
mai si-plu lucru din lume' Fiindci separareanu-i decit
imaginar'i, Iegitura pe care individul crede ci o inventeazi
t,r Jtt. alta d*ecit cei care l-a constituit prin fapte aqacum
265
 este.5i pentm ci un parapetii insiduie sd-si urmeze dru- ritualului. Contrar reprezentariicurente,caredesparteisto-
mul, eviiind prep;siiii" ionfuiiei ie seniuri ii."l" rJhi.nbu- ria coniugalade restul schimburilor interpersonale(,,Cind
lui social, carear putea deveni imposibil. Am vizut desprc v-aqiintiinit?"), formarea unui cuplu trebuie priviti.la in-
ceparapetestevorba in centrul dezbaterilorcareagiti plaja: ceput mai curind ca un non-eveniment,un Procesobignuit'
estenormalul, acel spatiu securizantin care indir,lidulestc iarui particularitaterezide numai in faptul ci n-a iost ime-
din plin el insugi, fara si-gi puni prea multe intrebiri, undc "diat intrerupt.
--
giseste libertatea de migcare,unde ii inqelegepe semenii lui. ilarbrti ii femei deopotrivi se angaieazizilnic in multi-
Nu mai rimine decir o problemi: de fapt, normalul esreun ple istoriiconjugalefiri urmare,creioniri fugareestompin-
fals normal, indiritul aparenqeisalesuperbegi odihnitoarc d.t-t. tot atit de repedeprecum au 9i apdrut' 'h'oare o bana-
ascunzindu-se o ingrozitoare complicaqiede interpretdri tii"* ,-o spunem? ht pute" fi neindeminaticsi faci dintr-o
posibile. Cu cit ambiguitateaesre mai mare, cu atAi rolul 6r""fir"1. i"".t"zia rinei cirqi ? Dar pentru mine banalul
parapetului se transferdmai mult asupra gesturilor, ritua- esteesenqial;inu existi nici un loc comun caresi nu merrte
lizate in aspectullor cel mai formal. ,i-ii p"i'i"tieberi in ceeace.l.priveqte.Statutul banalitiqii
consti in aceeaci toati lumea il-cunoaqtesi vrea si-.I ignore,
.Din acelagimoriv a fost aleasigi tema slnilor goi: ambi-
guitateaceamai acce.4luat-{ s,.talabazalegdturilordintre b;r- deopotrivi, nevrind si gtie decit ceea ce gtte.de;a;,a91ca
bafi 9i femei. Este foine posibila reperai-eaiifuiiuriioi foarte Dutin. Privirea normala credeca poateghrcr-celelalte
sociale, graqie cd.rora birbaqi gi femei intri in relatii "ietii
je aie femeii. Ea se strdduieEtein fapt sd Ie vadi tiri si
schimb unii cu algii,in circumstan[elecele mai diverse,dind le uld;, sau doar in anumite ocazii,cind se schileazio con-
"oro.rr'i
impresia ci societateasti pe baze solide, in vreme ce, sub- i"*"lii"r. efemeri. De obicei, ochiul corect socializatincear-
teran, se agiti ginduri stingaci refulate, care poi diitrugc f;:;il;;;;iui, ti flkrezefoarte seversolicitdrile vizuale' si
ceeace a reugit sd puni la punct civilizaqia.Aceite ritualuri ,.'rnarg'in.rscila percepqiabanali a existenqei.Cici doar aqa
protectoare devin cu atit mai importanre azi, cu cit cuplul a viata devine mai usoari.
devenit mai instabil. Ieri, aceasraera o afacere indilune
pregititi qi ginditi, o instituqie care incadra individul pi
via1i. Astizi, calitatearelagieia inlocuit stabilitateaconju-
gali ca valoare:e mai bine s-o rupi, daci partenerullasd'de
dorit. Or, tocmai, dorinqa se infagigeazipretutindeni, cu
greu mascatide banal,izvorind din obiqnuit: frumuseqea gi
sexualitatea nu inceteazdsi intrige. Birbatul seuiti qi aduni
in liniEte impresii, alimentindu-qi astfel micugul cinemaro-
graf clandestin.La fel ca gi pe plaja,privirea sa esrearrasi,el
privegtecit se cuvine, nu mai mult. Sauuneori mai mult, cu
ochiul cucerit de imaginegi visul plutind departe.Cuplurile
sc despart din ce in ie mai des, i. formEa2emercu^alrele,
alcituireaunui nou cuplu estede-acumincolo un evenimenr
frecvent. Or, un cuplu nou ia fiinqi tocmai printr-o infimi
revarsarea ceeace ar fi trebuit sd rimini ascunsind;ritul
 ANEXA METODOLOGICA
i se pare,util sd aducunelepreciziri asupra
contextuluiteoretical acesteicirqi. Vorbesc
mult despreroluri, analizezjoculactorilor, mi refer cu pri-
sosingila operalui Ern'ing.Goffman.N-ar fi, deci,de miiare
daci aceststudiu s-ar trezi claiatin curenrul,inrpp4gionis-
mului simbolic",a cirui influenqia pitruns acumin Franqa.
Orice clasamentestealeatoriuqi, personal,nu-mi spunc
mare lucru. Prin urmare,n-ar fi de nici un interesdacaas
stlrui asupraacestuipunct,daci n-ar existaun riscde contra-
sensasuprafbndului lucririi. $coalainteracgionistisimbo-
lici\a-reprezenrarun progresimportant pentnr sociologie.
Ea a demonstratcapacitatea disciplineidel dn o dimensiunc
teoreticiproblemelorvieqiide toatezilele.Tot eaa permis
o T1i buni inqelegere a mecani$mqloI il leagip_e*udi-
-c.-ar-q
vid de mediul siu, depiqindastfelcomparrimentiriasterila
ce sbparaindividul psihologicde struCturilemacro-socialc
(de Queiroz,Ziolkovski1994).T'orugi,l1ai alesin ultimape-
rioadi (Terrail,1993),gcoalaa evoluaiin sensuldefinirii
unui cadrumai ingust,pentru a-giaprofundainvestigaqiile,
cadrulunei micro-sociologiirelativ izolatein domeniulei,
de interacqiunifagd-nfaqi neglijind determinirilemai inde-
268
ftate,actoriide mina a doua,obiectele,decorurile.Sau,Ei
ri ingust:interacqiuniredusela aspectullor oral. Luind in
I toateacestea,cred ci poziqiameaestefoartediferite,
i alesin ceeace prive;te alt aspect:raportul prezentului
trecutul.Jean-Pierre Terrail (1993)subliniazi acestfapt
important: contrar primelor studii, interacqionismul
recuzioriceperspectivigeneticia proceselorsociale.
r, pirerea mea esteci orice ancorare istorici esteesentiali
:ru a degajarezultatelede ordin general,pornind de la o,
izi detaliati a cotidianului. Cum o fac lucririle luii
Elias. Cum am incercat s-o fac qi eu, modesq aici.'r
Precizirilede ordin metodologicasupradesfiguririi an-
sunt qi ele necesare.Materialeleciutate erau de di-
naturi: trebuia sI incerc si aflu ce se ascundeain min-
subiecqilorsi si le analizezgesturilein cele mai mici
rlii. in privinqaprimului interviuf semi-di5eetiv
mai producdv; in ceeace-l "rp.it,
privdqteie al d<iilea,.gpser-
iap,"*icipaara ar fi putut pirea cel mai bun instrument
anche6.Totuqi, observatia,chiar daci a fost abundent
ilizati, (monografii de teren,figi descriptivi a fiecirei per-
re interogate), n-a constituit decit un complement al in-
iului. Acest lucru necesiti o explicagie:in ce fel poate o
toddbazatdpe cuvint si descrienigte practici ? Cuvintele
de-alungul convorbirilor nu trebuiesi fie conside-
nici ca adevir in stare puri, nici ca o deformare sistema-
a adevirului. Cuvintele sunt complexe, adeseacontra-
ictorii, impinate cu disimuliri gi cu minciuni.Dar elecon-
n, de asemenea, o extraordinaribogiqie,permigind prin
friar contradicqiilerespectiveanalizaproceselorde con-
ucqieidentitari qi revelind pistele(constind infraze care
;in mereu)prin intermediulcdroraserepereazd procesele
ialesubiacente. Daci estiatentsi nu devii victimadefor-
agiilorcelormai grosiere(cum ar fi opiniileprivind evo-
qiasinilor goi), cuvintelepot si aduci mult mai mult in
ce privegteobservaqia asuprapracticilor.Omul obiq-
it esteefectiv un observator permanent, deginitor al unei
rtitigi considerabile de informaqii. De ce nu s-ar profita
269
de qtiinta lui? Desigur,se cuvine si fii prudent, si nu iei clc
bun tot ceeace se spune:cantitateade informalii contradic
torii acumulateestecea mai buni garanqieimpotriva riscu
lui erorii. Fiecare cu ideea lui, cu feiul siu specific de .r
observa,fiecarea fost frapat de un elementpe care vecinul
lui poate ci nici nu l-a luat in seami, fiecareaduceo pies.r
originali, foarte pregioasipentru reconstituireaadevdrului;
persoaneleinterogateau reprezentatnigte adeviraqiinfor-
matori, in sensetnologic.Cine ar putea visa la o echipi dc
trei sute de colaboratori,petrecindu-;i veri de-a rindul pc
terenul unde se desfequraancheta? De nenumirate ori mi-au
fost semnalateinformatii (esenliale)pe care eu nu le vdzu-
sem pe cind observamdirect plaja.
Discuqiileau fost condusedupd metoda empaticd,rezi-
dind in a ingelegesistemulde valori propriu persoaneiinte-
rogategi aderind la el (firi exces),pentru a eliberacuvintelc
Ei a le accentuasinceritatea.Rezultateleau fost excelentc,
permigind depi;irea discursurilor de convenienqd, in gene-
ral omogene. Ceea cc explici de ce discuqiilese caracteri-
zeazd,nu doar prin conginuturi,ci gi prin stilurile de expri-
mare foarte diferite - in funcqiede tipurile de persoanegi dc
grupuri. Astfel, mulqi dneri au adoptat spontan tutuirea,
de;i nu-i cunoqteaupe anchetatori. De asemenea,nume-
roasepersoanes-au simqitdestul de in largul lor ca si folo-
seasciun limbaj foarte personal,ironic, argotic,uneori chiar
vulgar. Bineintelesci nu putea fi vorba si schimb nici micar
o virguli in frazeleadunate:a;a incit cititorul 9i Academia
si mi ierte de a fi transmisincorectitudini ale limbajului si
alte picanterii care mi s-au pirut utile.
Grila convorbirii s-a readaptatde-a lungul anchetei.Prin-
cipiul a constatin reformulareasau eliminareaintrebirilor
insu{icient productive, in adiugarea altora noi gi in con-
strurreaunel surtecoerentecare si dea increderepersoanei
interogate.Dinamica discuqieia fost totdeaunaprivilegiati,
grila fiind folositi mai alesca suport in fazelede impas alc
anchetei.Dificultateamajori a constatin scurtimeagi in ba-
nalitateaa numeroaseraspunsuri.Pentru a o rezolva,prim:r
metode - ceaclasici - a constat in practicareafrecventaa
270
ansirilor. A doua metodi a fost elaborati plecind de la
liza primelor raspunsuri.Contradictiile au fost sistema-
repertoriate gi studiate, ceea ce a.permis grupului de
ia se-sifaci o ideeclari despreele.Consemnulerasi
ii si le detecteziin derularea convorbiriiqi si interoghezi
rarteconcret subiectiiasupradiverselorpropoziqii,re-
ind, de asemenea,cit mai precis, termenii care fuseseri
olosili. Acest procedeua fost foarte fructuos. In m4jorita-
ea discuqiilor,imperativul major al persoanelorintervievate
pare afi acelade a se prezentain chip coerent. De-aici inco-
io, ele erau picilite de doud injoncqiunioPuserexigenqaba-
nalizarii, care impunea ticere, gi exigenqacoerenqei,-care
lbrea reflecqiesi incercareade a se explica. Mulgi au ales al
doilea aspect,f;cand eforturi intelectualenotabile,ceeace a
dus la adunareaunui materialnu rareori foarte bogat.
"Egantionul a fost alcituit pe baza unei suprarePrezentd'ri
feminine, barbatii fiind mai pulin implicagi in mecanismul
analizat.Acest eqantiona fost repartizatintrei pirqi aproaPe
egale:o suti de berbaqi,o suta de femei Practicandsinii go.i,
o suta carenu practicau.Grupurile de virstd prezentepe plaja
copiilor, carora
au fost aproximativ respectate,cu excePqia
le era greu si se exprime pe aceasti temi 9i care deci au fost
foarte puqin interogali. Citeva convorbiri specificeau.fost
de asemene plajei (salvamarii,cei
a angajare:cu p-igf-qsiqr-riqtii
carese ocupi de curigenia nisipului) qi comerciantiicu ma-
gazineinstilate in apropiere. Cel mai-mare numir de inter-
viuri s-a realizat pe plaja gi s-a confruntat permanent cu
observareapersoaneiinterogate.Dar au alrrt loc qi convor-
biri la domiciliul de vacanqa,altele in regiuni indepirtate,
cu persoanecare frecventeazi sau nu plajele.-Discuqiile la
domiciliu au permis adunarea unui material diferit, mai
pulin spontan, dar totodatd mai profund in analize.,P.recum
gi un-oropinii critice in legituri cu moravurile balneare.
320" de petJoaneau fost interogatein total; au fost reqinute
286 de ionvorbiri qi acesteasunt rePertoriatein tabelelede
mai jos. Pentru a simplificalucnrrile, vorbescdespre300 de
persoane.
271
 Ancheta s-a desfiquratpe cinci plaje principale:Kerfany ntat intr-un context dat. Trebuie si degajeziprocesele
(KY) 9i Kerguelen(K) in Morbihan, Moulin-blanc (MB) :iale(aleciror expresiirepetatesunt-unindicatorimpor-
in Finistbre,les Sablesd'Or (SO) in C6tes d'Armor qi rt), care st^.tut."ri gi faciliteaza-f.aza.urmitoaretran-
F6campin Seine-Maritime.Citeva convorbiri au avut loc pc rierii, permi$ndu-qisi evigidevierilede interpretarPrea
alte plaje: Lorient, Saint-Malo,Fort-Bloqu6, Anse-Dugesclin, biecii"e.Tocmaiin acestdu-te-vinointre individualgi so-
Roth6neuf; de asemenea,pe malul unui lac, aproape dcr , in scoatereala lumini a proceselor'suntformulateipo-
Moulin-blanc, si intr-un parc public din Rennes.Terenurilc :le gi sunt schiqatepersPectiveleteoretice.
au fost alesein mod special ugor diferite intre ele, pentru a
se evita folosirea aceluiaqiloc, dar intr-un cadru de unitate a Numirul mare de persoaneinterogate n-a-Permlso aten-
ansamblului, in aceeasiregiune. Obiectivul n-a fost, intr-a- prea stiruitoare aiupta vieqii fiecireia: frazele citate 9i
devdr, comparatist, n-au fost repertoriate elementelespeci- 'aementelebiografice Co-etttat" sunt adeseafoarte scurte.
fice locale, nu s-au descrisgi nu s-au misurat diferengeledc .it- corect;inclinarea spre anonimat caredecurge din
comportament dintre o plaje si alta, de la o regiune la aka. "
rul rezumativ al datelor, fiecare citat sau comentariu
Dimpotrivi, trebuia sesizati logica interni a unui meca- te insoqit de un numir (pe care cititorul n-o si-l soco-
nism, ceeace presupuneaun conte$.rel.atiy$n.4ar'al,anche- asci, sper, lipsit total de elegangi), care trimite la citeva
tei gi o aten[ie fixati pe tfifl-turi generalemai curind decit 3ment; de inTormaqie,regrupate in tabelelece urmeazd.
pe anumite particularitdgi.
' Analita conginutului a reprezentat cea mai importanta
pariCi inchetei,'cai'eexplici si'durataei (doi ani). Aclasti du-
rate se datoreazdfaptului ci figareadatelor a fost dublati de
problematizare.Analiza conqinutului convorbirilor semi-di-
rective se face in prezent folosind metode foarte diferite.
Cea pe care o folosesceu, ,,convorbireacomprehensiva",
imi esteproprie gi in deplina coerenlacu sistemulde elabo-
rare teoreticd pe care l-am anungatin introducere. Nu con-
sider materialul culesdrept un rezultatcarepoate fi exploatat
direct, ci, dimpotrivd., ca pe un punct de plecare pentnr cea
de-a doua ancheti, desfeEuratiin interiorul analizei conqi-
nurului, ancheti cu atat mai necesaricu cit convgrbirile s-au
purtat conform metodei empatice. Dupi faza ipropierii de
persoanainterogatd, urmeazd,intr-adevir ceaa distanqeicri-
tice, a analizeiContradicqiilorconqinutein discurs qi a efec-
telor de deformare reperate,a evaluirii gradului de sinceri-
tate a unui rispuns qi a gradului de investire a persoaneisau
a caracterului stereotip etc. Aceasti activitate nu are drept
scop si-l prindi pe intervievatin culpi. Obiectivul, ceeace
permite inaintarea,esteevidengierea individului socialpor-
nind de la individul privat qi de la frazele pe care le-a pro-
272 18 - Trupuri de femei - priviride barbati
 FEMEI

pe
Situaqia
Situalia Plajasau
plajain mo- cosmeticiane singuri
Nr. Versta Profesia rezidenqiah/ localizarea
mentul asistentisoc. cuPlu
conjug4li interviului cisitoriti domiciliu
convorbiri cosrneticiani
educatoare cesitoriti domiciliu
F- r 20 studenti pinnqr in jurul MB
F- 2 t7 liceani pirinqi in jurul MB documentaristi cuplu domiciliu
F- 3 8 elevi pnrinEi lac grup str,rdenti menai colectiv domiciliu
F- 4 26 muncitoare cuplu lac cuplucu copii coafezi menei colectiv domiciliu
F- 5 +2 vinzitoare singuri in jurul lvlB L - - A' JJ cadru, sect.privat cisitoriti domiciiiu
F- 6 24 educatoare cuplu VIB singuri F-43 34 gomeri(cadru) cisitoriti domiciliu
F- 7 34 casnrca cisitoriti lvIB singuri F:44 24 studenti cuPlu
F- 8 2l studenti cuplu domiciliu F-45 34 comercianti cuPlu Roth6neuf cuplu cu coPii
F- 9 25 coafezd cisitoriti in jurul MB F-46 25 consilier menaj cuplu Roth6neuf cuplu cu copii
F- lo l8 coafezi singuri i n j u ru l MB tr-47 17
F- 11 19 coafez| slIrguri in jurul MB F-48 49 cisitoriti domiciliu
F-t 2 45 casnici cisitoriti domiciliu ,F-49 22 prospectoare singuri jurul Roth6neuf
F- 13 25 profesoari cisitoriti in jurul MB F-50 23 .o-...ial cuplu jurul Roth6neut
F- l4 24 vinzitoare sinsuri MB grup mixt 24 "r"qri
studenti singuri' domiciliu
F-5r
F-15 2t studenti , slngura Iv{B singuri F-52 27 secretari cisitoriti domiciliu
F- l6 l8 studenti pirinqi MB grup de fcmci +7 delegatmedical casitoriti AnseDug' cuplu
F* 53
F - 17 19 studenta parinqi MB grupde fcmci singuri AnseDug.
Anse singuriccu coPi
Dug. slngura
r-)+ t) cadru
F-18 l8 casnlca cisitoriti tvlB singuricucopii ziaristi singuri Anse Dug'
f- J ) J+
F-19 2l hotelieri singuri tv{B singuri ;F-56 cisitoriti AnseDug' cuplu cu copi
3l asistenticresa
F-20 20 stagiu inserqie cuplu MB singuri pirinqi AnseDug' cu pirtnqtt
F-57 10 elevi
F-2r 22 secretari singuri in jurul \IB AnseDug' gruP mixt
' F-58 15 elevi P;rinqi
F-22 28 rara pirin-ti IIB grup de femei iesitoriti AnseDug. cuplu cu copii
F-59 38 asistenticrc;a
F-2t 69 fcmeie de serviciusinguri lvlB singuricu copi AnseDug' grup de femei
F-6C 2C studenti singuri
F-24 11 elevi pirinqi Iv{B ] grup mixt AnseDug' grup de femei
F-61 23 ingriiitoare cisitoriti
F-25 58 casnici cisitoriti NIB singuri Saint-Malo singuri
F-62 27 ,r,i*"to"r. singuri
F- 26 58 casnici cisitoriti MB. cuplu Saint-Malo cuplu
F-63 56 pensioniri cisitoriti
studcnti singurii domiciliu cuplu
F-6+ 55 casnici clsitoriti Saint-Malo
F- 28 2+ kineziterapeuti singuri MB singuri
a F-65 37 infirmieri casltoriti in iur de K
F- 29 r3 ele!'i pirin{i lvIB grup mixt
F-66 6l Densionari cdsitoriti in iur de K
F- 3C 39 cadru ,rdm. singuri MB singuri ^se.rctari K gruPde femei
F-67 57 singuri
F- lt 25 redactor cuplu domiciliu K
F-68 2C studenta pirinli .singuri..
F- 32 52 .'ducatoare cisatoriti in iurul MB K cuPlu cu coPl
F-69 40 c:rsnici cis;toriti
r ' - JJ Crj p!"nsion:rri PTT c;isitoriti domiciliu 3t cisatoriti smguri cu
F' -7C tehnico.com. Parc

274
 utuatra Pc Plaiasau
Siruaqia Plaiasau plaji in mo-
Nr. Virsta Profesia rezidenqiali/ localizarea localizarea
mentul interviului
conjugali interviului convorbiri
F- 71 36 ortofonisti cqplu parc singuri cu copi F-108 l 7 liceani pirinli F6camp grup femer
F- 72 32 comercianti cisitoriti parc Singuricu copi F-109 17 liceani pirinqi F6camp grup femei
F- 73 32 informaticiani cisitoriti domiciliu F-l l 0 26 educatoare singuri F6camp singuri
F- 74 38 secretari cisitoriti parc singuri cu copi F-l 11 23 librar singuri F6camp grup femei
F- 75 17 vinzi,toare singuri parc singuri F-ll2 49 qomaj singuri F6camp singuri
F- 76 34 infirmieri cuplu in iur de K F-113 73 pensionari singuri F6camp singuri
' F6camp singuri
F- 77 35 inviqitoare cuplu in jur de K F-114 40 somaj (secretari)singuri
F- 78 27 casnici cisitoriti K singuri cu copi F-l l s 24 inviqitoare cuplu F6camp grup mixt
F- 79 38 casnici cisitoriti K singuricu copi F-115 16 liceani pirinli F6camp grup femei
F- 80 3l comis-voiajor cisitoriti K singuri cu copi F-tL7 16 F6camp grup femei
F- 81 23 studenti cuplu K grup femei F-118 t7 F6camp grup femei
F- 82 35 infirmieri cisitoriti K cuplu cu copii F-l r9 37 ingrijitoare singuri F6camp singuri
F- 83 3l secretari singuri K cuplu F-120 l 5 liceani Pirinli F6camp singuri
F- 84 31 asistentisoc. cisitoriti K grup femei F-121 50 profcsoari cisitorite F6camp grup femei
F- 85 2l muncitoare singuri K grup femei F-t22 29 chelneriqi cuplu F6camp cuplu
.cuplu
F- 86 34 muncitoare singuri K grup femei F-123 52 educatoarc F6camp grup femei
F- 87 28 ajutorcrepi singuri K singuri F-12+ 40 agentbirou singuri F6camp grup femei
F- 88 t8 studenti menajcolectiv K grup t-emei F-125 40 agentturism cisitoriti F6camp singuri
F- 89 l7- lS s t ude n te (3 ) piringi K grup femei F-126 22 F6camp singuri
F-'90 +9 infirmieri cisitoriti K singuri F-127 3l profesoari cisitoriti F6camp cuplu
F- 91 46 asistentimed. 'cisitoriti K cuplu F-128 24 supraveghetoare cuplu domiciliu
F- 92 +8 onofonisti singuri K singuri liceu
F- 93 3i admin.com. cisitoriti K singtrricu copii F-129 25 instructor cuplu Fort Bloqu6 gruP
F: 94 32 agentad-stiv. singuri K singuri cu copii F-130 22 instructor pirinli Fort Bloqu6 gruP
F- 95 2l qomaj pnrinqi K cuplu F-t\l 7' agent singuri cafeneaplaii cuplu
F- 96 26 secretari singuri K singuri F-r32 39 esteticiani cisitoriti cafeneaplaii cuplu
F- 97 46 secretari. singuri K singuri F-133 17 liceani pirinli KY singuri cu copii
F- 98 57 casnici F-134 20 Iiceani singuri KY grup fc'mei
cisitoriti AnseDug. singuri
F- 99 43 croitoreasi cisitoriti Anse Dug. E-135 29 concediu singuri KY singuri cu copii
cuplu
F-100 36 informaticiani cuplu domiciliu matcrnitate
F-136 60 secretari cisdtoritd KY grup femei
F- 101. 25 gom a j singuri domiciliu
F-t37 70 pensionari cis:itoriti KY grup femei
F- 102 45 tehnician cisitoriti. piscini singuri
F- r38 33 aiut. contabil singuri KY cuplu
F-103 28 invigitoare singuri AnseDug- singuri
F-139 44 asistentmed. cisitoriti KY cuplu
F-104 64 pensionari cisitoriti K singuri
F- 140 + 5 trezorier cisitoriti Lorient singuri
F- 105 9 elevi pirinti parc cu pirinqii
F-l -t1 l 8-.19studentb (2) pirinli Lorient grup femci
F-106 26 protesoari singuri F6camp singuri
F-l + 2 54 infirmieri cisitorita Lorient cuplu
F-107 17 liceani pirinqi Fdcamp grup femei
 Situaqiapc Situa$a pe
Situaqia Plajasau plaji l n mo Situaqia Plajasau plafi in mo-
Nr Virsta Profesia rezidenqiali/ Iocalizarea mentul rezidenliali/ localizarea mentul
conjugale interviului convorbiri coniugali interviului convorbiri

+) 43 asistent med. cAsetorrti Lorient snguracu copl F-179 23 infirmieri cuplu SO grup femei
F - 4.+ 27 manipulant c[sitoriti Lorient singuri F - I 80 62 singuri SO grup familial
Pensionari
marfi F-181 40 ioaleza cisitoriti SO grup familial
F- 45 27 casnici cisitoriti Lorient singuricu copi F-182 58 singuri SO grup familial
Pensionari
E
+6 27 profesoari cuplu KY cuplu F-183 26 sccretara cisitoriti SO singuri
47 39 profesoari cisitoriti KY grup femei F-18+ 61 pensionari cisitoriti SO grup femei
F- 48 30 psiholog cisitoriti KY singuricu copi F-185 50 casnici cisitoriti SO grup femei
F- 49 49 casnici cisitoriti KY singuri F-186 22 infirmieri singuri SO grup familial
F- fU 36 infirmieri cisatoriti KY singuricu copi F-187 26 srudenti cuPlu domiciliu
51 44 comercianti cisitoriti KY cuplu F-188 35 functionari cisitoriti MB cuplu
52 18 studenti pirinqi KY grup mixt F-189 9 clevi Parc cu mama
Ij_ f,-t l5 liceani pirinqi KY grup femei F- 190 25 secretari singuri domiciliu
F- 54 17 liceani pirinqi KY grup femei
55 31. infirmieri cisitoriti KY grup mixt
F- 56 27 casnici cisitoriti KY cuplu
E
57 39 farmacisti cisitoriti KY grup femei
F- 58 23 studenti singuri KY singuri
F_ 59 27 vinzitoare cisitorit:i KY singuri cu copi
F- 60 34 esteticiane singurd domiciliu
F- 61 28 educatoare cisitoriti domiciliu
62 32 asistentsoc. cuplu domiciliu
E
63 25 tuncqionari singuri SO
6+ 38 profesoari cisitoriti SO smguracu coPl
65 37 casnici cisitoritd SO grup mixt
E
l- 66 27 functionari cisitoriti SO grup mixt
F_ 67 50 prot-esoari cisatoriti SO grup femci
68 48 profesoari cisltoriti SO grup femei
E
69 40 casnici cisdtoriti SO cuplu
E
70 44 casnici cisitoriti SO grup familial
E
71 21 studenti singuri SO grup familial
E
l- 72 26 sL'cretari singuri . SO grup femei
/) 26 vinzitoare singurd SO grup femei
74 $ casnici cisitontl' SO singuricu copi
75 69 pensionari cisatoriri SO cuplu
F_ 76 58 casnic;i singurd domiciliu
rl - 77 SO
67 pcnsionari cisitoriti cuplu
78 22 studenti singuri SO grup femci

278
 Plaiasau
. I pl"li in
localrzarea I -o_
mentul
interviului I convorbiri
Siuaqia pe
Situaqia Plajasau B -l + 60
Nr. Virsta plaji in mo-
Profesia rezidentiali,/ localizarea
mentul B -35 74
conjugali interviului 8-36 + 9
convorhiri
I B-37 41
lB- I 24 profesor singur in jurul MB B -38 32 electromec. singur
lB- 2 20 picror singur in iurul MB B -19 2C srudent cuPlu
lB- 3 35 func1.banci cuplu lac cuplu B -40 31 func$onar singur
lB- + 18 insrrucrorsurfingpirinti IvtB singur B -41 7A pensionar singur
lB- 5 18 licean piringi MB singur B-42 45 funct.SNCF cisitorit
lB- 6 l6- 18 liceeni(7) pd.rinri lvIB grup barbati B -43 35 marinar cisitorit
lB- 7 38 profesor cuplu in jurul lv{B B -44 22 AnseDug. grup bdrbali
lB- 8 18 licean piringi MB grup berbaqi B -45 38
B- 9 29 comisionar cuplu in jurul MB B -46 35
B- 10 12 pcolar pirinqi in jurul lvIB B-'+7 51 cisitorlt
$omer
B- 11 9 gcolar piringi lvlB grup mixt B -48 33 inviqitor singur
B- 12 52 ingrijitor singur IllB singur B -49 37 muncitor cisitorit AnseDug. cuPlu
B-ll 30 profesor casitorit domiciliu B -50 16 licean pirinqi F6camp grup barbaqi
B- 14 36 marinar cisitorit lvlB cuplucu copii B -51 17 licean F6camp grup barbaqi
Pirinqi
B-15 l8 licean pirinli lvlB grup birbati B -52 15 F6camp grup b;rba1i
B- 16 17 licean pirinqi N{B grup birbati B -53 30 F6camp singur
B-17 18 licean piring MB grup berbaqi B -54 26 F6camp singur
B-18 30 maesrru singur MB singur B -55 13 F6camp grup birbaqi
B- 19 21 studenr singur lvtB grup mixt 8-56 14 F6camp grup birbaqi
B-20 22 studenr pirinqi lvIB grup mixt B-57 27 magazioner cisitorit F6camp cuplu
B-21 2+ student singur domiciliu B-58 ,t+ Iaborant cisitorlt F6camp singur
B-22 17 licean pirinli domiciliu B -59 2+ educator sportiv cuPlu F6camp singur
B-23 33 administrator cisitorit domiciliu B -60 20 rePrezentant slngur F6camp singur
B-24 24 muzician cuplu domiciliu 8-61 26 domiciliu
B-25 29 agenrimob. cisitorit domiciliu 8-62 31 instructorsalv. singur Fort Bloqu6 gruPmixt
8-26 24 srudent pirinqi domiciliu B -63 38 instructor salv' cuPlu Fon Bloqu6 grup mixt
B-27 1,2 qcolar pirinqi domiciliu 8-6.+ 25 barman cisitorit cafeneaplaii cuplu
B-28 37 tehnician cisitorit domiciliu 8-65 + 2 optician cisitorit cafcneaplaia cuPlu
B-29 29 ofiqer singur AnseDug. singur 8-66 17 descnator cisitorit KY cuPlu
B-lC 34 munciror cisi.torit Anse Dug. cuplucu copii B -67 67 pensionar cisitorit KY grup mixt
B-31 57 pompier cisitorit Saint-lt{alo cuplu B -68 36 consult. com. singur Lorient singur
B-32 26 tehnician singur in jurul K 8-69 -l^t tapiter decorator cisitorit Lorient cuPlucu c
B-33 40 cadrucom. cisirorit K cuplucu copii
281
 Situatia
)ltua(ra pe
Plajasau plaji BIBLIOGRAFIE
in mo-
Nr. Virsta Profesia rezidenqiali/ localizarea
mentul
coniugald interviului
convorbiri

l B- zc 7l pensionar cuplu Lorienr cuplu

lB-7r 62 pensionar cisitorit Lorient cuplu
l B- 7 2 5e inginer cisitorit Lorient singur
lB-73 13 funcqionar cuplu KY singur
lB-74 40 tehnician singur KY singur
lB-75 +5 comerciant cisitorit KY cuplu
8 -7 6 17 licean pirinli KY grup mixt
B-7 7 23 mccanic pirinqi cafeneaplaf; singur
B-7 8 27 militar cisdtorit KY cuplu
B-79 23 student cuplu KY singur
B-8 0 26 comerciant singur domiciliu
B-81 35 cofetar cisitorir KY cuplu cu copii
B-82 22 instr. salv. singur so
B-83 l4 elev pirin$ SO grup barbati
B-84 15 elev ABRAIVIOVSKI E., .Les basespsychologiquesde la sociologie*.Re'oae
pnringi SO grup birbati
B-8 5 +3 jurnalisr int ernationale de sociolo gie,nr. 8- 9- I 0/ 1897'
cisitorir SO cuplu
8 -8 6 18 insircinat ANZIEU D. Le Moi-peatr,Paris,Dunod' 1985.
cu afaceri BATESON G., ,,Communication"9i ,,Entretien",in Vinkin Y', La
cuplu SO gr,rpf..ili"l I NonvelleCommanicatioz,Paris,Seuil,1981'
B-8 7 66 Penslonar smgur domiciliu I BAUDRILLARD J., la Sociitdde consomtnatioa, Paris'Gallimard, 1970'
B-88 22 portar bar singur SO grup mixt I
B-89 28 animator sportiv cuplu. BEJIN A., ,,Lamasturbationf6minineen France'Un exempled'analvseet
SO grup mixt I d'une pratique",Population,nt' 5/1993'
B-9 0 4l mccanic
de sous-estimation
cisitorit SO grup familialI
BERGER P., La Religion dans h consciencetnoderne, Paris' Le
B-9 1 t6 la sf. pcolii pirinqi SO grup familiatI
B-92 28 inviqitor
Centurion.1971'
cuplu domiciliu
B-93 30 gofer
I BERGER P., LUCKIVIANN T'' La Constrttctionsocialede la rdaliti,
srngur domiciliu I 986.
B-94 I Paris.lvl6ridicns-Klincksieck'
29 muncitor cisitorir K cuplu I BIDART C., ,,L'amiti6, les amis, leur histoire.Repr6sentations et r6cits",
B-9s 36 invigitor cisitorir domiciliu I Sociitdscontemporaines, nr' 5/ l99l'
8-96, 15 tunctionar cuplu domiciliu I
BIRD\('HISTELL R', ,,Entretien",in \fiNKIN Y', La Nour;elleCorn-
munication, Paris,Seuil,1981.
BOLOGNEJ ,-C.,Histoirede h pudeur,Paris,OlivierOrban,1986'
BOURDIEU P., La Distinaion, critique socialedu iugement, Paris,
Ivlinuit,1979.
BOZON lvl, ,,Apparence ph.u-sique et choix du conioint", INED-CongrEs
et colloque,nr. 7/ 1991.
BOZON 1t{.;LERIDON H., "Les constructionssocialesde la sexua-
lit6", Population,nt. 5/1993'
BURKE K., A Grammarof Motives'New York, PrenticeHall, 1945'
283

\*
 CALVEZ M., ,,Le handicapcommesituationde seuil: 6l6mentspour Evanston'Ill"
FESTINGER, L., A Theory of CognitioeDissonance,
une sociologiede la liminalit6", Sciences socialeset santi.vol. XII. Row, Petersonand Co.
nr. ll1994. Paris,La Martiniire' 1992'
FONTANEL 8' Corsetset soutiens-gorge,
CASTORIADIS C.,
"Institution de la soci6ti et religion., Esprir, FRANCESCATO D., Qaando l'amore finisce, Bologna, Il Mulino'
nr.5/1982. 1992.
CLARK K' Le Nu, Paris,Le Livre de Poche.1969.
GIDDENS A., La Constitutionde la soci6ti,Paris,PUF 1987'
CORBIN A.,
-Le
secretde I'individu" 9i ,,Larelationintime ou lesplaisirs GOFFMAN E., Asiles.Etudessur h conditionsocialedesmahdesmen'
de l'6change", in PERROT M., Histoirede la vie pio6e (coordo- taux, Paris,Minuit, 1968.
natori: Ph. ARIES 9i G. DUBy), romul 1, De la'R|volution i k
GOFFMAN E., La Mise en scine de la vie quotidienne'1' La Prdsenta-
GrandeGuerre,Paris,Seuil,1982. tion de soi,Paris,Minuit, 1973a'
CORBIN A, Le Tenitoire du oide. L'Occident et le d6sir du ir.,age,
GOFFMAN E., La Mise en scine de la rtie quotid'ienne'2' LesRehtions
I 7t 0- I 840,Paris,Flammarion,1988.
. enpublic,Paris,Minuit, 1973b.
CYRULNIK 8., LesNourrituresaffectioes, paris,Odile
Jacob,1993. GOFFMAN E., Les Ritesd'interaction,Paris,Nlinuit, 1974'
DELESTRE P., Perros-Guirec1900,Ia naissanced'ane grande plage,
GOFFMAN E., Stigtnate. Les usagessocifuuxdes handicaps' Paris'
Chatelaudren, Presses de I'imprimericde Chatelaudrin, 197i. N{inuit,1975.
DESCAMPS M.-At., Viore nu, psycbosociologie du naturirrne, paris, in \(INKIN Y ', La NouoelleCommu-
GOFFMAN E., ,,Engagement"'
Trism6giste, 1987. nication,Paris,Seuil,1981.
DESCAMPS lvI.-A., Ie langagedu corpset la communicationcorporelle, seuil/Minuit,l988.
GOFFIVIANE., LesMomentset leurshontmes,Paris,
Paris,PUF, 1989.
GOFFMAN E., I.es Cadresde I'expiience, Paris,Minuit' 1991'
DEFRANCE J., L'excellencecorporelle:la formation desactioitls pby- de I'icolo'
GRAFMEYER Y., JOSEPH I., L'Ecolede Chicago,naissance
siqueset sportioes rnodemes,Rennes, Presses LJniversitaires
deRennes. gieurbaine,Paris,Editions du Champ urbain, 1979'
1987.
GROS D., Le Seindivoild' Paris,Stock/LaurencePernoud,1987'
DOUGLAS N{.,,,Laconnaissance de soi', Revuedu MAUSS.nr. g/199C. problemase pra-
GUIBENfiF P., ,,A sociologiado corpo", Sociologia,
DUBET F., Sociologiede l'expirience,Paris,Seuil,1994.
ricas,Lisboa, nr. il 1991.
DUMONT L., Essais sur findfuidualisme. (Jneperspectioeantbropolo- GULLESTAD M',The Art of SocialRektions, Oslo, ScandinavianUni-
giquesur l'iddologiemodeme,Paris,Seuil,1983. versitYPress,1992.
DURAND G., Les Snuctaresanthropologiquesde I'imaginaire, paris,
nA;Nnl j., ,,Europ""r,MarriagePatternsin.Perspective"'in-GLASS
Bordas,1969. "
O.v. qiEvTRSELEY D.E.C. (eds'),Popuktion in History, London,
DURKHEIIVI E., De la d,iaision d.utraoailsocinl,Paris,puF.192S. 1965.
DURKHEIM E., Textes2. Religion, morale,anomie,paris,lvlinuit, 1925. HALB\(ACHS M.,la Lldmoirecollectirte, Paris,PUF' 1950'
ELIAS N., La Dynamiquede l'Occident,Paris,Calmann-L6rt7,1975. Paris,Seuil'1971'
HALL E., La Dimensioncacbe,
ELIAS N., La Civilisationdestnoeurs,Paris,Presse-pocket, lbZ6. HARTMAN \(., FITHIAN M', JOHNSON D', Nzdist Sooery'New
ELIAS N., La Soci|ti desindioidus,Paris,Favard,1991. York, Crown, 1970.
EMERSON J.P.,,,Bchaviorin PrivatePlaces:SustainingDefinitionsof
HEATH C., Body Mooementand Speechin lvledicalInteraction' Cam-
Realirvin GvnecologicalExaminations",in DREITZEL H.p. (ed.), bridge' CambridgeUniversiw Press,198.6'
Recent Sociologlt, New York, The lv{acmillanCompany, London, HENRY iI.. L", Nourrituresimaginairesde I'amour' Le roman-pboto'
Collier-Macmillan, nr. 2/ lg71. une miseen scdne de I'amour et de k relation de coup:le,m6moire
EURO BA RO,Ut ETRE, Bruxelles,Commisliondescommunaur6s euro- de maitrisede sociologie,Universit6 Rcnnes-Il, 1993'
p6ennes, nr.39/1993. Cahiersinternationaux
FEATHERSTONE M., HEPWOR-THtvt.,TheMashof Ageingandthe JAVEAU C., ,,Lessymbolesde la banalisation",
vol. LXXV'
de sociologie, 1983.
PostmodernLife Course,inFdATHERSTONE M., HEp{rOnfft du gesfe,Paris,Gallimard'1974'
JOUSSEM., L;Antbropologie
M., TURNER B. (eds,),TbeBody,London,SagePublications, 1991. LesDeux Corpsdu roi, Paris,Gallimard'1989'
knXfOnOvICZE.,
284 285
 KAUFTVIANN J.-C., La Cbaleur du foyer, ana,lysedu repli domestique, PERROT Ph., le traztaildesapparences. Le corpsfeminin, XVIII"-XIX'
Paris,lvl6ridiens-Klincksieck, 1988. sidcles,Paris,Points-Seuil,1984.
KAUFN{ANN J.-C., La Trame conjugale,analysedu couplepar ton PHARO P., Politiqueet saooir-th;re.EnquAtesur lesfondementsdu lien
linge, P aris,Nathan, I 992. cioil Paris,L'Harmattan,l99l'
KAUFN'IANN J.-C., Sociologie du coaple,Paris,PUF, 199i. pIcARD D., Du code.aud6sir, le corPsdans la reprisentationsociAle,
KAUFTvIANNJ.-C., ,,Nuptialit6ou conjugalit6?Critique d'un indica- Paris,Dunod, 1983.
teur et 6tat des 6volutionsconjugalesen Europe{, Archhteseuro- PREMEL G., Ddsir du rivage, des nouoellesreptdsentationt4uN noa-
pdennesde sociologie,XXXV(1), 1994. oeaux usdgesdu littoril, Conserv-atoirede I'espacelittoral et des
LAURENTJ., Le Nu v|tu et ddoAtu,Paris,Gallimard,1979. , rivagesl"custres,1993(in colaborarecu B' KALAORA)'
e symbolique,
I nterdctionnism
LE BRETON D.,Anthropologie du corpset modernit|,Paris.PUF, 1990. QUEIROZ J.NLde,ZIOLKOVSKI M., L'
LE BRETON D., La Sociologie du corps,Paris,PUF, 1992. Rennes,Presses Universitaires de Rennes, 1994'
LINTON R.,Z e Fondetnentcuhurelde lapersonna.litd, Paris,Dunod, 1986. RAUCH A., Vacances et Pratiquescorporelles,Paris'PUF' 1988'
LIPOVESTKY G, L'Ere du vide,Paris,Gallimard,1983. ROUSSETJ.,Lewrs yeux-se La
rencontrirent. scdnedepremiire rtuedans
MACCOBY E., ,,Le Sexe,cat6goriesoiiale", Actesde la rechercheen le rornan,Paris,
Jos6 Corti' 1984.
sciences sociales,
nr. 83/1990. SAUVAGEOT A., Voirs et t.rvoirs, esquisse d'wnesociologiedu regard'
MAISONNEIJVE J., ,,Le corpset le corpor6isme", Ret;ue frangaisede Paris.PUF, 1994'
sociologie,XVII(4), I 976. SCHMITT J.-C., La Raisondes Sestes dansl'Occidentmdd'i6oal,Paris'
MAFFESOLI M., Le Ternpsdes tribus. Paris, M6ridicns-Klincksieck, Gallimard,1990'
1988. SCHUTZ A., Le Cbercbeuret le quotidien,Paris,M6ridiens-Klincksieck'
MAFFESOLI M., Au oeux desannrences,pour ttne 1thiquede I'estbd- 1987.
tique,Paris,Le Livre de Poche,1993. SEGALEN Iv{., Les Enfants d'Acbille et de itiihe, une ethnologiede la
MARCUSE H., Eroset chtilisation,Paris,Minuit, 1963. coursei pied ordinaire,Paris,N{6taili6'1994'
IVIAUSSM, Sociologieet anthropologie,Paris,PUF, 1950. SHORTER E., Le Corpsdesfemmes,Paris,Seuil' 1984'
I,{EAD G.H., L'Esprit, le soi et la socidtd,Paris,PUF, 1963. SIMMEL G., ,,lt'I6tropolcs et mentalit6s",in GRAFMEYER Y"JOSE"H
IV{ERLEAU-PONTYM., Phdnomdnologie de la perception,Paris,Galli- 1..,L'Ecolede Cbirogo,naissance de l'ricologieurbaine,Paris,Edi-
mard,1945. tions du ChamPurbain,1979.
IVIONTREYNAUD F., Le XX" siicledesfemrnes,Paris,Nathan,1992. SIMIv{ELG., Philosopbie de k nzodemlrd'Paris,Pavot,1989'
PARADISER., ,,Interactional Stvleand NonverbalMeanings:Mazahua SII{I lEL G,, Secret et soci,it,4s Strasbourg,
secr?:tes, Circi' 1991'
ChildrenLcarningF{ow to Bc Separare-Bur-"fogerher", Anthropo- SINGI Y F. de, s
,,Le manoeuvres de s6duction: une analvsedesannonces
logy & EducationQuarterly,vol. 25, nr.2/1994. matrimoniales ", Rer;
uefranEaise de saciolo4ie,25(+)' I 98{'
PEIXOTO C.E., d k rencontredu.petit paradis:une dtudesur le r6le des SINGLY F. de, ,,Lesrusesrotalitairesde la p6dagogie anti-.1utoritaire",
espdces publics dans k sociabilitddes retraitdsi Paris et h Rio dc Re'ouecleI'lnstitut de sociologie,nr' I -211988'
Janeiro,Thise de Doctorat,coordonatorM.-H. PIAULT, Ecolc SINGLY F. de, ,,L'hommedual. Raisonutiliuire, raisonhumanitaire".
desHauteslitudesen Scienccs Sociales.1993. Le D dbat,nr.5tl 1990.
PERETZ H., ,,Levendeur,la vendeuse et leur clienre.Ethnographiedu SPENCERB., .contexte normarifdu comportementsexuelet choixdes
pr6t-i-porterde luxe", Retuefranqaisede sociologie, li (1), 1992. strat6gies de prdvention",Population.nr' 5/1993'
PERRIN E., CMtesdu corps,enquAtesur'lesnour:ellespraiiquescorpo- STASSENj.-f ., ,,L. caravaningr6sidentiel:du d6payscment i I'appro-
rel/es,Lausanne. Favrc.1985. priatitn de I'espace",colloque de I'AISLF: Les espaces de la
PERROT \I-, Histoirede la de privde(coordonatori:Ph. ARIES qi G. farnille,Universit6 de Liige' 199-t'
DUBY), tomul .[, De k Rdt)olutiond. la Grande Guerre, Paris, STRAUSSA...,\[iroirset m'asqrtes. Une introductionh l'interaaionnisme'
Seuil1987. Paris.I{6taili6,i992.
286 287
 TARDE G. de, Zes Loisde l'imitation,Paris,Kim6, 1993. TABLA DE MATERII
THUILLIER G, Pour une bistoire du quotidien au XIX, sieclee,
liioernais, Paris, Mouton-Ecole des Hautes Etudes en Sciences
Sociales, 1977.
TERRAIL J.-P.,,,Constructioner d6terminationdu,social",Cabiersdu
GEDDIST. nr.8/1993.
URBAINJ.-D., Surk pkge, rnoeurset coutatnes pavot
balndaires,paris,
6cRirages,1994.
T0fEINBERGM.S., Modest;-,SocialN{eaningsand the Nudist
"sexual
Camp", in TRUZZI M., Sociolo g1tand EuerydayZfe, Englewood
Cliffs, New Jersey,Prentice-Hall.
IIATZLA\ilICK P., ,,Enrrerien", in WINKIN y., La Nouoelle
Communicatioz, Introdacere ......5
Paris,Seuil,1981.
T[fINKIN Y ., La N ouoelle Comtnunication,p
aris,seuil.I 9gI .
PARTEA iNrAt' TRUPURI GOALE 5I BRONZATE
Capitolul I. Peisajalistorical eliberdrii corpului ' . . . . . 15
Nuduridealtadatl ..... -...15
Procesuldecivilizare , ' '... '1'7
PijamaualuiNorbertElias.. .'.. '..18
Rizboiulcorsetului -. '.....19
Eliberareacorpului. .. '.....21
Experienganaturismului'.... '. ' '. '22
Nevoiadeconcretege..... .... '...23
Sexualitatea '...... ' '25
Cunoagterea sensibili
Privirea ......26
Corpul-naturi... '-..'....28
Capitolul II. Bronzarea . . . .
Invenqia plajei, .... '.29
Toropealasenzitivi '."....30
Epopeeapieliigoale ..... '. ' 31
Zeulsoare ...'32
Competiqia ....'....34
Gestionareariscurilor. ....'.35
Noul moddea ne bronza ...,, ' '..37
Capitolullllskniidezgolipi .... '...
"tl
Evoluqiapracticii '. '.'tl
Prosopuldebaie - pusla zidl.. ....45

19- Trupuride femei* priviride barbati 289

 Rispindireasinilorgoi......,,. ..,.....49 fel de a pi'oi. .. . . ' . 114
CapitolulIV. fuloduride a fi dezbrcicat,
Bronzareasinilor ....51 A vedeasaua nu vedea?. . ' - ll4
Dizgraqioaseleurmealbe.. ........52 Anuspunenimic. '.. '....116
Ipoteticainti lnire ...,54 ;......,...118
)r'Asim{
Rochiqadevari. .....55 Asimdprivirea. ....121
Intoarcerea
lanaruri. ..,....56 Priviridefemei ... '.124
Eliberareafemeii. ....57 Cel ce sezgiiegtepe furiq: constnrctiaunui stereotip.' . . . 125
Senzagiileepidermice .......58
CapitolalV.Sistemulprioiilor .. '...129
Terapiacorporali ....50
Modernitateabalneari . ',,.129
Vacanqa ..,...62
ochiul. .....130
oAstaeste* ...,.....5j
Peisaiul ....'131
Opozitiafaqide sinii goi , . . .64
Copiii Privireaagilati ' '...133
.......65 Privireareflexi .....135
Rivalimtea. ""66 Anadeavedeafirisivezi.. .,,..137
Siniimari ....:..............
Ambiguitateaunuicevamaimult.. ...,'.14I
cancerul
desin . : . : : : . . . . . : : . . : : : . . . . : : . : . . .'.. . .21
Rafinamentsauregres?..... ......70 PARTEA A TREIA: CELE TREI CORPURI ALE FEMEII
PARTEA A DOUA: CONTROLUL GESTURILOR CapitolalI.Banalitated.... .'......149
CapitolulL Coryulanonim "Toatilumeaoface*. '.,,.149
....77 .. '. .... 150
tln corpcare-qiapa4ine. ,,livezipestetot"..
.. . .77 ,,Toatesuntemticute la fel". . . . . . .152
Micilealuziialesoqului...... .....g0 . . . . . 153
,,Nimeninu le mai di atenqie"
Familia ......84 ....154
Banalulobiqnuit
Nuditegif:amiliale .... g5
,,Oamenii pe careiicunosc" ....,.,g7 CapitolullLsexualitatea... ........156
Blrbaqipi nudul nudului. ' . .156
Capitolul II. Vhrstelenudului Priviriincrucigate ...157
Fetilele ......gl Corulfemeilorimbricate..... '.. ' 159
Adolescenga problematici .. . ......92 Practicadegrup ...'161
Febradela40 deani.... ....94 Practicasolitari ....162
Deziluzia. ....96 Femei:gindireadubl;. ....153
Birrineleaprematuri .,.....9g Exhibigionismul .. .. '. '. . . 165
"e Capitolullll Regulile
jocului ....... tOl schimburile.
Agiqatul
.......169
.,..170
Alegerealocului ....102
Izolarea Cuplul. .....173
... .. lO4
Corpul intins . Capitolullll.Frumuseled... ...'...176
Imobilitatea. .......1il De lasexlafrumos .....,,.176
290 291
 De la frumosla dorinli . . . .178
Priviridefemei .....179
Cealaltiexhibiqie ...180
Frumuseqeafeminini ...,..182
Ceinseamnisite,,araqi" ........183
Dictaturasinuluifrumos ... !.i...185
Frumuselesaucod de clasament?
.....
CapitolulIV.Arnbiguitated.. .......192
j..
Percepereasimpliacomplexului........ ....192
Rirualurilestnrcturanre ....195
Sinulambiguu... ........196
Nostalgia. , , ,197
Erotismulambiguitn$i
Cripto-conjugalitatea
difuzd, ..:.........201

PARTEA A PATRA: PIETRELE CUBICE ALE PLAJEI

Capitolul L Toleranpa.
.Fiecarefacecevrea
Vointademocratici .,......208
,Nu mi deranjeazd". : . : : . : . . . : : : : : : : . . . . . . ., . : . . . . ti;
Tolerangaechivoci ........211
CapitolwlII.Intoleranla.... .,......214
Privirecontradiscurs ......214
Limbajuldublu. ....216
Dreptulimpotrivafrumuseqii. .....218
Frumuseqea rard".. ........220
Formareastigmatului ....,.222
Circulaqiastigmatului. .. ...223
Sinulmare...... .,...,,,225
Sinulb;rin , ......226
Excluderea ........228
Capitolul III. Dez in.ooltura.. .......233
Cum seconstruiegte jena.. ...,.,.233
,,A fi in largultiu" . ,234
Dezinvolturigi f'rumusere .. . . ....236
292