Universitatea de Stat din Tiraspol

Catedra Chimie si Biologie

Referat
Influenta temperaturii asupra vitezei de
reactive. Regula lui vant Hoff.
Deducerea clasica a ecuatiei lui Arenius.
Energia de activare si modul de
determinare a ei din date experimentale.
 Chisinau 2017

Viteza de reactie reprezinta variatia concentratiei reactantilor sau produsilor de reactie in

unitatea de timp si depinde de natura chimic a reactantilor si conditiile de reactie: concentratia,
temperatura, prezenta catalizatorilor, concentratia reactantilor, temperatura, catalizatorii,
compozitia substantelor reactante, forma lor fizica, intimitatea amestecarii- reprezinta principalii
factori care influenteaza viteza reactiilor. In general, pentru un proces chimic se defineste viteza
medie de reactie ca fiind:

Iar legea vitezei de reactie are expresia:

v = k[A]a[B]b,
Efectul concentratiei reactantilor pentru osuschestvlyalos interactiune chimica a substantelor A
si B, moleculele lor (particule) trebuie sa fie orientate, cu cit mai multe coliziuni, reactia se
desfasoara mai repede, iar numarul de coliziuni este mai mare, cu atit mai mare e concentratia
reactantilor. Astfel, pe baza materialului experimental extins, formulat, legile de baz ale
cineticii chimice, care stabilesc dependenta vitezei de reactie de concentratia reactantilor iar
viteza de reactie chimica este proportionala cu produsul dintre concentratiile reactantilor.
Viteza de reactie constanta k, depinde de natura reactantilor si temperatura, dar nu depinde de
concentratiile acestora.
Dependenta vitezei de reactie de temperatura este determinata de regula van't Hoff, astfel
regula suna in felul urmator: intr-o reactie elementara, ordinile partiale de reactie sunt egale cu
valorile absolute ale coeficientilor stoiciometrici (ai reactantilor), iar ordinul global de reactie
este egal cu molecularitatea, iar cind temperatura creste la 10 , la fiecare viteza la cele mai
multe reactii temperature a crescut de 2-4 ori.
Matematic, aceast dependen este exprimat prin relaia:
t 2 =v t 1 ?,
unde vt 1, vt 2 -? - viteza de reacie, respectiv, la inceputul (t 1) si la sfirsitul (t 2) temperaturi, si
coeficientul de temperatura a vitezei de reactie, arata cit de mult creste rata reactie temperaturii si
a reactantilor la 10 .
Regula Vant Hoff
Intr-o reactive elementara ordinile partiale de reactie sunt egale cu valori absolute ale
coeficientilor stoiciometrici (ai reactantilor), iar ordinul global de reactie este egal cu
molecularitatea si se aplica doar pentru 0, astfel estimarea efectului temperaturii asupra vitezei
de reactie afecteaza viteza de reactie prin cresterea constantei de viteza.
Influenta temperaturii - Ecuatia lui Arhenius.
In general, viteza reactiilor chimice se modifica in mod considerabil sub influenta temperaturii.
Cea mai mare parte a reactiilor chimice au loc cu viteze mai mari la cresterea temperaturii.
Efectul temperaturii asupra unor procese chimice se poate observa in viata de zi cu zi - frigiderul
este utilizat pentru elementele perisabile (care la temperaturi ridicate sufera reactii de degradare),
arderea lemnului se produce cu viteze considerabile, la temperaturi ridicate, conform teoriei
cinetico-moleculare, cresterea temperaturii determina cresterea vitezei particulelor, deci creste
energia lor cinetica, numarul ciocnirilor in unitatea de timp crescand. Prin studiile sale, Svante
Arrhenius a aratat ca pentru cele mai multe reactii chimice, viteza de reactie creste cu
temperatura.

Dependenta vitezei de reactie, de temperatura este redata prin ecuatia lui Arrhenius, unde se
observa o dependenta exponentiala a constantei de viteza k, de temperatura T:

k = Ae-Ea/RT
unde:

A - o constanta caracteristica fiecarei reactii (da informatii despre frecventa ciocnirilor)

Ea - energia de activare

R - constanta gazelor ideale (R = 8,314 J/molK sau R = 0,082 Latm/molK)

T - temperatura absoluta (kelvin)

Utilizand ecuatia lui Arrhenius, se poate evalua energia de activare Ea:

si relatia devine

Aceasta relatia este o functie liniara prin reprezentarea careia se obtine o dreapta de forma y = a -
bx, unde x = 1/T, y = lnk, a = lnA si b = - Ea/RT. Astfel, reprezentand grafic lnk in functie de
1/T, se obtine o dreapta din panta careia se poate evalua grafic valoarea energiei de activare, intr-
ucat tg = - Ea/RT:

Energia de activare se poate determina si prin calcul (utilizand relatia 3):

si

Efectuand diferenta dintre relatiile (4) si (5) si utilizan proprietatile logaritmilor, se

obtine:

astfel

Din ultima relatia se determina formula matematica pentru calcularea energiei de

activare, Ea:

Termenul de energie de activare a fost introdus de savantul suedez Svante

Arrhenius n 1889 pentru a descrie energia minim de care un sistem chimic are nevoie pentru a
se transforma n produi de reacie (adic energia minim necesar reaciei chimice).[1] De
obicei, energia de activarea este notat Ea i se msoar n kilojouli pe mol (kJ/mol) sau
kilocalorii pe mol (kcal/mol). Redistribuirea legaturilor se realizeaza in urma ciocnirilor dintre
reactanti, dar selectia ciocnirilor se realizeaza energetic si steric fiind necesar ca moleculele sa
aiba un prag minim de energie numit energie de activare Ea si sa posede o orientare favorabila
formarii produsilor de reactie. Prin ciocnire se formeaza o asociatie temporara bogata in energie
numita complex activat. Energia minima necesara complexului activat este energia de activare
Ea.Una din premizele teoriei complexului activat o constituie postulatul dupa care complexul
activat format din substantele initiale se transforma intotdeaua in substantele finale si niciodata
in cele initiale, astfel atomii care ajung la configuratia de complex activat, continua sa se
deplaseze in virtutea inertiei in directia formarii produsilor finali. In cazul unor reactii
reversibile, complexul activat are pentru reactia inversa aceeasi configuratie ca si pentru reactia
directa, iar viteza unei reactii chimice este evident egala cu viteza de trecere a complexului
activat peste bariera de potential.

Modelarea reactiei chimice A2+B2 2AB iar,complexul activat are o energie el nu este o
substanta care poate fi izolata si observata dar se considera ca o specie moleculara cu masa,
legaturi si unghiuri dintre legaturi.
 Ea = EX Ei
H, variatia de entalpie este independenta de viteza de reactie si de energia de activare. In
general viteza de reactie creste cu temperatura datorita agitatiei termice care mareste numarul de
ciocniri si se apreciaza ca pentru o crestere de zece grade de cele mai multe ori constanta de
viteza se dubleaza.
kT+100/kT = coeficient termic 2
Variatia constantei de viteza cu temperatura este data de legea lui Arrhenius unde factorul
preexponential poate reprezenta un factor de frecventa care sa tina seama de numarul de ciocniri
si de factorul steric care se noteaza cu P, iar Ea- energia de activare poate fi evaluata din panta
dreptei obtinuta din reprezentarea log K functie de inversul temperaturii absolute T. Faptul ca in
general se considera ca o crestere de temperatura cu 100C dubleaza viteza de reactie este o regula
empirica care nu se poate folosi decat pe un interval ingust, in jurul temperaturii camerei
Energia de activare este energia care trebuie invinsa pentru ca o reactie chimica sa apara, sau este
energia minima necesara pentru a incepe o reactie chimica.