Structurile de primire turistice

Turism
Structurile de primire turistice

Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, se

clasifica n functie de caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si a serviciilor prestate1.

n scopul protectiei turistilor serviciile de cazare si alimentatie publica se asigura numai

n structuri de primire turistice clasificate.

Prin structuri de primire turistice clasificate, n sensul prezentei hotarri, se ntelege

orice constructii si amenajari destinate, prin proiectare si executie, cazarii sau servirii mesei
pentru turisti, mpreuna cu serviciile specifice aferente.

Structurile de primire turistice includ:

a)structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica: hoteluri, hoteluri -

apartament, moteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de
vacanta, campinguri, apartamente sau camere de nchiriat n locuinte familiale ori n cladiri cu
alta destinatie, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice si alte unitati
cu functiuni de cazare turistica;

b)structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie din

incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate n
municipii, pe trasee si n statiuni turistice;

c) structuri de primire turistice cu functiuni de transport: transport feroviar, transport rutier,

transport fluvial, trasport maritim, transport pe cablu;

d) structuri de primire turistice cu functiuni de agrement: club, casinol instalatii dei dotari
specifice agrementului turistic;

e) structuri de primire turistice cu functiuni de tratament balnear.

METODOLOGIA DE CLASIFICARE A

STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICE

Clasificarea structurilor de primire turistice se face de catre Ministerul Turismului care

elibereaza certificatul de clasificare.

Agentul economic proprietar sau administrator de structuri de primire turistice va solicita

Ministerului Turismului clasificarea acestora cu minimum 60 de zile nainte de darea lor n
folosinta.
 n termen de 60 de zile de la data nregistrarii cererii Ministerul Turismului va efectua
verificarile necesare si va elibera certificatul de clasificare. n cazul n care nu sunt ndeplinite
criteriile pentru categoria minima de clasificare, Ministerul Turismului va comunica agentului
economic motivul pentru care structura de primire turistica nu poate fi clasificata.

n situatia n care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii,
agentul economic este obligat sa solicite o noua clasificare a structurii de primire turistice n
cauza n termen de 30 de zile de la aparitia modificarilor.

Certificatele de clasificare eliberate vor fi preschimbate din 3 n 3 ani. Agentul

economic va solicita preschimbarea certificatului cu cel putin 60 de zile nainte de expirarea
termenului de 3 ani de la emiterea acestuia.

n termen de 60 de zile de la data nregistrarii cererii agentului economic de preschimbare

a certificatelor de clasificare Ministerul Turismului va proceda la reverificarea structurii de
primire turistice n cauza si va elibera un nou certificat de clasificare, n masura n care sunt
ndeplinite criteriile minime de clasificare pentru categoria respectiva. n caz contrar structura de
primire turistica va fi clasificata la un nivel inferior. Daca nu sunt ndeplinite criteriile pentru
categoria minima de clasificare, se procedeaza la retragerea certificatului de clasificare.

Este interzisa functionarea structurilor de primire turistice fara certificate de clasificare,

cu certificate de clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor dect cea stabilita prin
anexa la certificatul de clasificare.

Placheta cuprinznd mentiunea "clasificat de Ministerul Turismului", sigla acestuia,

nsemnele privind tipul structurii de primire turistice si nivelul de clasificare se expun, la loc
vizibil, n exteriorul cladirii, iar numarul de telefon al Ministerului Turismului si al Autoritatii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor se afiseaza la receptie sau n spatiul de la intrarea n
saloanele de servire a mesei, pentru a fi cunoscute de turisti.

Certificatul de clasificare si anexa acestuia privind structura spatiilor se pastreaza, n

permanenta, n structura de primire turistica n cauza, pentru a fi prezentate organelor de control
abilitate.

n scopul protectiei turistilor si al alinierii la standardele europene privind calitatea

serviciilor agentii economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice au
obligatia sa asigure ca activitatea acestor structuri sa se desfasoare cu respectarea urmatoarelor
reguli de baza:

a) mentinerea grupurilor sanitare n perfecta stare de functionare si curatenie;

b) furnizarea apei calde la grupurile sanitare si n spatiile de productie din structurile de primire
turistice unde acest criteriu este obligatoriu, potrivit normelor in vigoare;

c) asigurarea unei temperaturi minime de 18 grade C n timpul sezonului rece n spatiile de

cazare si de servire a mesei;
d) detinerea autorizatiilor: sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de prevenire si stingere a
incendiilor - PSI, n cazul unitatilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obtinerea acestora;

e) programul de functionare a discotecilor sau a altor unitati cu program muzical, organizate n

aer liber, sa nu depaseasca ora 1,00 noaptea;

f) functionarea structurilor de primire turistice numai n cladiri salubre, cu fatade zugravite si

bine ntretinute;

g) evitarea poluarii fonice, n sensul respectarii nivelului maxim de zgomot stabilit prin
reglementari specifice;

h) respectarea reglementarilor legale n vigoare ce privesc activitatea desfasurata prin structura

de primire turistica;

i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea si tipul unitatii si nsemnele privind categoria de
clasificare.

Certificatul de clasificare si autorizatia de functionare se retrag de catre personalul de

specialitate al Ministerului Turismului atunci cnd nu sunt respectate una sau mai multe din
regulile stabilite de lege.

Restituirea certificatului de clasificare retras se va face dupa ce personalul de specialitate

al Ministerului Turismului constata remedierea deficientelor semnalate.

Ministerul Turismului va publica, periodic, lista cuprinznd structurile de primire

turistice carora le-au fost retrase certificatele de clasificare si, respectiv, lista celor carora le-au
fost restituite certificatele de clasificare. Publicarea se va face cel putin ntr-un cotidian central si
cel putin n unul local din judetul n care sunt situate structurile de primire turistice n cauza.

Ministerul Turismului va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice n

situatia n care constata nerespectarea criteriilor avute n vedere la clasificare.

Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savrsite n astfel de conditii

nct, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:

a) desfasurarea activitatii n structuri de primire turistice neclasificate, cu certificate de

clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor dect cea stabilita prin certificatul de
clasificare;

b) nerespectarea criteriilor care au stat la baza clasificarii;

c) neafisarea numarului de telefon al Ministerului Turismului si al Autoritatii Nationale pentru

Protectia Consumatorilor;
d) nscrierea unor informatii false privind tipul structurii de primire turistice si nivelul de
clasificare n materialele de promovare, pe firme sau pe nsemnele prevazute la art. 5;

e)continuarea desfasurarii activitatii n structura de primire turistica dupa retragerea certificatului

de clasificare sau refuzul prezentarii, la solicitarea organelor de control, a documentelor de
clasificare.

Contraventiile prevazute se sanctioneaza cu amenzi. Contraventiile se constata si

amenzile se aplica de catre persoanele anume mputernicite prin ordin al ministrului turismului.

A. Structuri cu functie de cazare

Prin structuri de primire turistice cu functie de cazare se ntelege orice constructii si

amenajari destinate, prin proiectare si executie, cazarii turistilor.

n Romnia pot functiona urmatoarele categorii de structuri turistice cu functie de cazare:

1. hoteluri de 5,4,3,2,1 stele

2. hoteluri apartament de 5,4,3,2 stele
3. moteluri de 3,2,1 stele
4. hoteluri pentru tineret de 3,2,1 stele
5. hosteluri de 3,2 stele
6. vile de 5,4,3,2,1 stele
7. bungalouri de 3,2,1
8. cabane turistice, cabane de vanatoare, cabane de pescuit de 3,2,1 stele
9. sate de vacanta de 3,2 stele
10. campinguri de 4,3,2,1 stele
11. popasuri turistice de 2,1 stele
12. pensiuni turistice urbane de 4,3,2,1 stele
13. pensiuni turistice rurale de 4,3,2,1 flori (margarete), pensiuni agroturistice de 4,3,2,1 flori
(margarete)
14. apartamente sau camere de nchirirat n locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie
de 3,2,1 stele
15. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5,4,3,2,1 stele

Potrivit normelor metodologice in vigoare2, prin urmatorii termenii se intelege:

Hotelul este structura de primire turistica amenajata n cladiri sau n corpuri de cladiri,
care pune la dispozitie turistilorcamere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator,
asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si despatii de alimentatie n incinta.

Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate nct sa

asigure pastrarea si prepararea alimentelor, precum si servirea mesei in incinta acestora, sunt
considerate hoteluri-apartament.
 Motelul este unitate hoteliera situata, de regula, n afara localitatilor, n imediata
apropiere a arterelor intens circulate, dotata si amenajata att pentru satisfacerea nevoilor
de cazare si de masa ale turistilor, precum si pentru parcarea n siguranta a mijloacelor de
transport.

Hotelurile pentru tineret sunt structuri de primire turistice, cu dotari simple, adaptate
cerintelor caracteristice tineretului, care asigura servicii de cazare, masa, agrement, pe baza unor
regulamente de organizare interioara specifice. De regula, sunt amplasate n centre urbane
universitare, statiuni si n alte zone turistice frecventate de tineret.

Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minima de 5 camere sau

apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri, amenajate, de regula, n cladiri cu
alta destinatie initiala dect cea de cazare turistica.

Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa,

functionnd n cladiri independente cu arhitectura specifica, care asigura cazarea, alimentatia
si alte servicii specifice, necesare turistilor aflati n drumetie sau la odihna n zone
montane, rezervatii naturale, n apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes
turistic.

Cabanele, n functie de amplasamentul lor, pot fi:

1.cabane situate n locuri usor accesibile (altitudine sub 1.000 m, cu acces auto pe drumuri
publice);

2.cabane situate n zone greu accesibile (zone montane de creasta, izolate, fara acces auto pe
drumuri publice).

Cabanele din zona de creasta si alte amplasamente izolate, care nu ndeplinesc criteriile
minime pentru categoria 1 stea, pot fi utilizate ca refugii turistice.

Refugiile turistice sunt structuri de primire turistice, situate n locuri izolate si greu
accesibile din zona montana, de regula la altitudini mari, avnd o capacitate redusa, un grad
minim de confort si un numar redus de personal de deservire. Acestea nu se clasifica.

Cabanele de vnatoare si de pescuit sunt structuri de primire turistice, de capacitate

redusa, amplasate n zone bogate n fond cinegetic si de pescuit, care asigura conditii
pentru cazare si servicii suplimentare specifice activitatii.

Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa, functionnd

n cladiri independente, cu arhitectura specifica, situate n statiuni balneoclimaterice sau
n alte zone si localitati de interes turistic, care asigura cazarea turistilor si prestarea
unor servicii specifice.

Bungalourile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusa, realizate, de regula,

din lemn sau din alte materiale similare. n zonele cu umiditate ridicata (munte, mare) acestea
pot fi construite si din zidarie. Sunt amplasate n perimetrul campingurilor, satelor de vacanta,
ca unitati independente n cadrul unor statiuni sau zone turistice sau ca spatii
complementare pe lnga alte structuri de primire turistice. Asigura cazarea turistilor, precum si
celelalte servicii prestate de unitatea de baza.

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare

de pna la 10 camere, totalizndmaximum 30 de locuri n mediul rural, si pna la 20 de
camere n mediul urban, functionnd n locuintele cetatenilor sau n cladiri independente, care
asigura n spatii special amenajate cazarea turistilor n conditiile de pregatire si servire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din alimentatia
turistilor cu produse din productia proprie.

Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale si a pensiunilor

agroturistice trebuie realizata n locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care
ar pune n pericol sanatatea sau viata turistilor.

Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse n
exclusivitate la dispozitie acestora. n interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale
locatarului (articole de mbracaminte si ncaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea
stnjeni turistii).

Spatiile pentru prepararea si servirea mesei n cazul n care sunt destinate si pentru
consumatori din afara, numarul locurilor la mese fiind mai mare dect al celor de cazare, dar mai
mic de 20 de locuri la mese, se clasifica ca unitatile de alimentatie pentru turism, potrivit
normelor specifice elaborate de Autoritatea Nationala pentru Turism.

Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate sa asigure cazarea turistilor n

corturi sau rulote, astfel amenajate nct sa permita acestora sa parcheze mijloacele de transport,
sa si pregateasca masa si sa beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unitati.

1. Amplasarea campingului trebuie sa fie facuta n locuri de interes turistic ferite de zgomot
sau alte surse de poluare, precum si de elemente periculoase pentru sanatatea si securitatea
turistilor.

2. Elementul de baza al campingului este parcela de campare, aceasta reprezentnd o

suprafata de teren bine delimitata si marcata, unde se poate parca mijlocul de transport si
instala cortul sau rulota, asigurndu-se totodata suprafata libera necesara pentru
miscarea si odihna a 4 turisti.

Totalitatea parcelelor de campare reprezinta suprafata de campare amenajata.

Capacitatea campingului se exprima n numar de locuri de campare si se determina prin

nmultirea cu 4 a numarului parcelelor de campare, la care se adauga eventualele locuri de cazare
n casute tip camping si/sau n bungalouri amplasate n incinta unitatii.
 Casutele sunt spatii de cazare de dimensiuni reduse, realizate din lemn sau alte materiale
similare, compuse, de regula, dintr-o camera si un mic antreu sau terasa si, uneori, dotate si cu
grup sanitar propriu.

Distanta ntre doua casute nu poate fi mai mica de 3 m, asigurndu-se totodata spatiul pentru
parcarea unei masini.

Bungalourile amplasate n interiorul campingurilor se clasifica o data cu acestea, potrivit

criteriilor specifice din prezentele norme.

Accesul la camping trebuie sa fie astfel conceput nct sa previna accidentele de

circulatie n momentul intrarii si iesirii vehiculelor.

La campingurile de 3 si 4 stele caile de acces trebuie sa permita circulatia n ambele

sensuri.

Reteaua de alei trebuie sa permita legatura dintre spatiile de campare-cazare si toate

celelalte amenajari care asigura servicii (inclusiv cu terenurile pentru agrement).

3. Marimea campingurilor, amplasamentul, stilul constructiv si coloritul diverselor constructii

din cadrul acestuia nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudicii peisajului sau mediului
nconjurator.

Toate campingurile trebuie sa aiba o mprejmuire care sa nu permita accesul n camping dect
prin intrarile stabilite pentru turisti. Campingurile vor avea paza ziua si noaptea.

4. Alimentarea cu apa potabila trebuie asigurata prin racordarea la reteaua publica, iar n
lipsa acesteia, prin realizarea de foraje proprii sau de alte lucrari de captare a unor izvoare din
zona. Nu este permisa alimentarea cu apa din fntna neacoperita din care apa se scoate cu
galeata sau cu alt mijloc similar.

Distanta dintre gurile de apa amplasate pe suprafata de campare nu trebuie sa fie mai mare de
100 m.

Alimentarea cu apa trebuie sa asigure pentru fiecare loc de campare-cazare (inclusiv pentru
personal) minimum:

- 60 l/zi, din care 20 l apa calda, n campingurile de 3 si 4 stele;

- 50 l/zi n campingurile de 2 stele si 1 stea.

5. Grupurile sanitare comune trebuie sa fie amplasate ct mai central posibil, dar nu mai
aproape de 20 m de cel mai apropiat spatiu de cazare (parcela, casuta sau bungalou) si nu mai
departe de 100 m de cel mai ndepartat spatiu de campare-cazare.
 Pardoseala la grupurile sanitare si din spatiile amenajate pentru spalatul lenjeriei si,
respectiv, pentru pregatirea mesei trebuie sa fie cel putin mozaicata, cu panta de scurgere
corespunzatoare, pentru a fi usor de ntretinut.

Lavoarele vor fi izolate intre ele cu paravan.

La campingurile de 4 stele compartimentul lavoarelor si al dusurilor trebuie sa fie separat de

cel al cabinelor WC, iar fiecare cabina de dus va trebui sa cuprinda, separat de dusul propriu-
zis, un compartiment pentru dezbracare-mbracare, echipat cu scaun, oglinda, policioara si
cuier.

6. La toate cladirile existente ferestrele vor trebui sa fie astfel construite nct sa poata fi
deschise pentru aerisire. De asemenea, acestea vor fi astfel realizate nct sa permita montarea
cu usurinta a unor plase mpotriva insectelor, la cererea turistilor.

7. Turistii cazati n casute si bungalouri beneficiaza de toate dotarile si instalatiile comune din
cadrul campingurilor.

8. Casutele amplasate pe terenuri care nu permit si amenajarea unor spatii de campare (pentru
montarea corturilor sau rulotelor) vor fi clasificate casute tip camping si vor dispune de dotari
si servicii identice cu cele ale campingurilor de aceeasi categorie.

9. Casutele tip camping amplasate pe lnga alte unitati de cazare sau de alimentatie pentru
turism, ca spatii complementare, vor dispune de grup sanitar comun, compartimentat pe sexe,
n constructie nchisa, cuprinznd:

- un lavoar la 30 de locuri;

- o cabina dus la 50 de locuri;

- o cabina WC la 30 de locuri.

Satul de vacanta este un ansamblu de cladiri, de regula vile sau bungalouri, amplasat
ntr-un perimetru bine delimitat, care asigura turistilor servicii de cazare, de alimentatie si o
gama larga de prestatii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).

Amplasamentul trebuie sa asigure un microclimat favorabil, ferit de surse de poluare

(zgomot, noxe etc.) si de alte elemente care ar putea pune n pericol securitatea si sanatatea
turistilor.

Marimea satului de vacanta, amplasamentul, stilul constructiv si coloritul diverselor

constructii din cadrul acestuia nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudicii peisajului si mediului
nconjurator.

Toate satele de vacanta vor avea o mprejmuire, accesul fiind dirijat si controlat. La
unitatile de 3 stele vegetatia trebuie sa fie abundenta pentru a crea o ambianta agreabila.
 Suprafata spatiilor verzi si a celor destinate pentru agrement si odihna reprezinta
minimum 25% din suprafata totala a satului de vacanta.

Popasul turistic reprezinta o structura de primire turistica de capacitate redusa, formata

din casute si/sau bungalouri amplasate ntr-un perimetru bine delimitat, care asigura servicii de
cazare si alimentatie, precum si posibilitati de parcare auto.

Apartamentele sau camerele de nchiriat n locuinte familiale sau n cladiri cu alta

destinatie sunt structuri de primire turistice constnd dintr-un numar limitat de spatii, care ofera
servicii de cazare si posibilitatea prepararii hranei n bucataria folosita exclusiv de turisti sau n
comun cu locatorul. Se pot organiza si spatii special amenajate pentru prepararea hranei destinate
exclusiv turistilor.

B. Structuri cu functie de alimentatie publica

Prin structuri de primire turistice cu functie de alimentatie publica se ntelege orice

constructii si amenajari destinate, prin proiectare si executie, servirii mesei pentru turisti.

Potrivit normelor metodologice3 n Romnia pot functiona:

1. restaurant:

restaurant clasic
restaurant specializat - cu specific pescaresc

- cu specific vnatoresc

- rotiseria = restaurant de mica capacitate unde se serveste carne sub

forma de frigare, rotisor, chebab cu garnituri, etc.

- restaurant zahana = este unitate gastronomica n care se serveste,

la comanda, tot timpul zilei, produse (specialitati din carne de porc, vita, miel) si
subproduse (rinichi, ficat, inima, splina, etc.), mici, crnati, etc. pregatite la gratar si
alese de consumatori din vitrinele de expunere sau platourile prezentate de ospatari la
masa

restaurant cu specific national, local, cu program artistic, etc.

2. braserie (asigura in tot cursul zilei servirea consumatorilor, in special cu preparate reci, un
sortiment restrans de mancaruri, specialitati de cofetarie-patiserie, bauturi),

3. berarie, gradina de vara

4. bar

5. unitati de tip fast-food

 fast-food - restaurant fast-food
restaurant fast-food cu autoservire
bufet tip expres si bistrou (este o unitate cu desfacere rapida, servirea se face de catre
vnzator, iar plata se face anticipat)
pizzerie
snack-bar (o unitate caracterizata prin existenta unei tejghele-bar si servirea cu
sortimente pregatite total sau partial in fata lor. Se servesc: crenvusti, pui fripti,
carnaciori, precum si bauturi nealcolice reci sau calde si bauturi alcoolice intr-un
sortiment redus)

6. cofetarie

7. patiserie, placintarie, covrigarie.

B. Structuri cu functie de transport

Clasificarea autocarelor se face de catre Regia Autonoma "Registrul Auto

Romn" pentru toate autocarele si autobuzele nmatriculate n Romnia, detinute de persoane
juridice sau fizice romne, care le utilizeaza pentru transportul de turisti n trafic intern si
international si pentru transportul public de persoane n trafic international, potrivit prezentelor
norme metodologice.

Conform actelor normative in vigoare1, sunt definiti urmatorii termeni dupa cum
urmeaza:

. autocare - autovehicule destinate transportului de persoane, avnd cel putin 10 locuri pe

scaune, inclusiv cel al conducatorului, cu exceptia transportului urban si suburban;

. autocare clasificate pe stele - autocare utilizate pentru transporturi turistice n trafic intern si
international; autocarele clasificate pe stele pot fi utilizate si pentru transporturi publice de
persoane n trafic international;

. autocare clasificate pe categorii - autocare destinate transportului public de persoane n trafic

international, dupa cum urmeaza:

- autocare de scurta distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane pe

distante de maximum 1.000 km pe sens;

- autocare de medie distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane pe

distante de pna la 1.500 km pe sens;

- autocare de lunga distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane,

fara limite de distanta;
. transport turistic - componenta de baza a pachetului de servicii turistice care, prin prestatii
specifice reglementate de Ministerul Transporturilor, asigura ocazional deplasarea n scop
turistic a unui grup de persoane, prin intermediul unei agentii de turism;

. transport public de persoane - activitate de transport de persoane, planificata (transport de

linie) sau neplanificata (transporturi ocazionale), efectuata pe baza de tarife stabilite conform
reglementarilor n vigoare;

. comisia de clasificare - comisie nsarcinata cu verificarea autocarelor si autobuzelor si cu

acordarea clasificarii corespunzatoare;

. responsabilul comisiei - persoana desemnata sa coordoneze activitatea comisiei de clasificare

si sa semneze n numele acesteia documentele care se elibereaza, n conformitate cu prezentele
norme metodologice si cu viza specialistului nominalizat de Ministerul Transporturilor;

. certificat de clasificare - certificat eliberat de comisia de clasificare, prin care se atesta gradul
de confort al unui autocar sau autobuz;

. nsemne ale clasificarii acordate - panouri nscriptionate cu simbolurile categoriei de

clasificare sau cu numarul de stele, datele de identificare ale emitentului si ale autocarului si care
se monteaza pe exteriorul autocarului;

. I.R.U. - Uniunea Internationala a Transporturilor Rutiere (International Road Transports

Union);

. M.T. - Ministerul Transporturilor, autoritatea de stat n domeniul transporturilor rutiere;

. R.A.R. - Regia Autonoma "Registrul Auto Romn"

. C.C.R.A.R. - Comisia autoritatii competente, desemnata de Ministerul Transporturilor - R.A.R.

- de clasificare a autocarelor si a autobuzelor.

Reguli generale privind clasificarea autocarelor si a autobuzelor

Clasificarea autocarelor si a autobuzelor se efectueaza la sediul R.A.R. din Bucuresti si la

reprezentantele sale judetene.

Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism este constituita din 3 specialisti

desemnati de R.A.R. 1) , dintre care unul este responsabilul comisiei si 1-2 specialisti desemnati
de catre Ministerul Transporturilor si Ministerul Turismului.

Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism functioneaza la sediul R.A.R. din

Bucuresti, calea Grivitei nr. 391, sectorul 1. Comisia trebuie sa respecte prevederile Actului de
angajament privind admiterea n sistemul international de clasificare a autocarelor, semnat de
R.A.R. la I.R.U.
 Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism elibereaza certificatele si
nsemnele aferente clasificarii acordate n urma verificarii autocarelor. Autocarele se verifica pe
baza cerintelor cuprinse n Conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism (pct. 5 din
prezentele norme metodologice).

Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor

Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor functioneaza n fiecare

judet, n cadrul reprezentantelor R.A.R. Comisia este formata din doi specialisti ai R.A.R., dintre
care unul este responsabilul comisiei, si un specialist desemnat de Ministerul Transporturilor din
cadrul Serviciului rutier din judetul respectiv.

Comisia de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor care se nfiinteaza n

municipiul Bucuresti este organizata si functioneaza independent de comisia de clasificare pe
stele.

Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor elibereaza certificatele

si nsemnele aferente clasificarii acordate n urma verificarii autocarelor. Autocarele se verifica
pe baza cerintelor cuprinse n Conditiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor
(pct. 6 din prezentele norme metodologice).

Documentele necesare pentru clasificarea autocarelor

a) Solicitarea clasificarii pe stele a autocarelor de turism

n vederea prezentarii la comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism,

detinatorul va prezenta urmatoarele documente:

- cererea de clasificare a autocarului, ntocmita de proprietar sau de cel care exploateaza

mijlocul de transport (conform modelului din anexa nr. 1);

- copie de pe licenta de transport de persoane n trafic intern si/sau international;

- copie de pe cartea de identitate a vehiculului;

- copie de pe certificatul de nmatriculare a autocarului n Romnia;

- declaratia agentului economic care solicita admiterea n Sistemul international al I.R.U. privind
respectarea conditiilor de clasificare a autocarelor de turism.

b) Solicitarea clasificarii pe categorii a autocarelor si a autobuzelor

n vederea prezentarii la comisia de clasificare pe categorii a autocarelor si a

autobuzelor, detinatorul va prezenta urmatoarele documente:

- cererea de clasificare completata de proprietar sau de cel care exploateaza mijlocul de transport
(conform modelului din anexa nr. 2);
- copie de pe licenta de transport de persoane n trafic intern si/sau international;

- copie de pe cartea de identitate a vehiculului;

- copie de pe certificatul de nmatriculare a autocarului n Romnia.

Convocarea comisiei de clasificare

Dupa primirea cererii de clasificare si dupa analizarea documentelor

anexate, responsabilul comisiei decide convocareaacesteia, comunicndu-se solicitantului data,
locul si tariful 1) aferent verificarii autocarelor. Data programata pentru verificarea autocarelor
se comunica, cu minimum doua zile n avans, specialistilor nominalizati de catre Ministerul
Transporturilor si, dupa caz, de catre Ministerul Turismului. Verificarea autocarelor se face, de
regula, la sediul comisiei. n situatia n care detinatorul solicita clasificarea la aceeasi data a cel
putin 5 autocare, verificarea se poate efectua la locul de garare a acestora, cu plata cheltuielilor
de deplasare.

La data programata pentru verificarea autocarelor, detinatorul acestora va face dovada

achitarii tarifului comunicat si va prezenta n original certificatele de nmatriculare si cartea
de identitate a vehiculului.

Conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism

Pentru clasificarea pe stele a autocarelor de turism se aplica Sistemul international al

I.R.U. de clasificare a autocarelor de turism, adaptat la legislatia din Romnia. Verificarea
ndeplinirii criteriilor de apreciere se efectueaza de catre comisia de clasificare2).

Autocarele pot fi clasificate dupa una dintre procedurile urmatoare:

a)individual;

b)prin constructorul de autocare.

Clasificarea da posibilitatea:

a) eliberarii unui certificat de clasificare conform modelului din anexa nr. 3. Acest certificat
va fi tiparit n limba romna si n limba franceza. O copie de pe certificatul de clasificare
se va pastra la bordul autocarului;

b) aplicarii pe autocar a nsemnelor I.R.U., cuprinznd stelele indicnd clasa de confort

acordata, simbolurile echipamentelor, conform modelelor din anexa nr. 11, numerotatia
I.R.U., numarul de nmatriculare a autocarului, numarul de locuri si perioada de
valabilitate. nsemnele clasificarii acordate vor avea dimensiunile 320 mm X 330 mm si
vor fi conform modelelor din anexa nr. 9. nsemnele se vor amplasa pe exteriorul
autocarului, unul pe partea dreapta, lnga usa de intrare a pasagerilor, si unul pe peretele
din spate.
Procedura de clasificare individuala

Clasificarea individuala este solicitata comisiei de clasificare de catre detinator. Comisia

de clasificare procedeaza la verificarea autocarului prezentat n conditiile prevazute de prezentele
norme metodologice, se asigura ca acesta satisface conditiile prescrise de prezentele conditii de
clasificare si elibereaza, n cazul ndeplinirii cerintelor, un certificat conform modelului din
anexa nr. 3 si nsemnele corespunzatoare clasei sau claselor de confort certificate.

Autocarele vor fi prezentate, n scopul verificarii, la comisia de clasificare. Verificarile

se vor efectua n fiecare an. Vigneta de valabilitate aplicata pe nsemnele de clasificare va fi
valabila timp de un an. n cazuri justificate (prevazute la pct. 4.3.), verificarile se pot efectua si la
sediul detinatorului care solicita clasificarea autocarelor.

Orice verificare a comisiei de clasificare este nsotita de un raport de verificare conform

modelului din anexa nr. 8. Raportul de verificare se ntocmeste n doua exemplare, dintre care un
exemplar se preda detinatorului autocarului.

Daca rezultatul este negativ, detinatorul autocarului poate cere o repetare a verificarilor,
n termen de 30 de zile, n cadrul tarifului achitat, dupa solutionarea observatiilor comisiei de
clasificare la verificarea initiala. n cazul depasirii limitei de 30 de zile, se achita din nou tariful
de verificare.

Daca autocarul nu mai satisface conditiile prescrise pentru clasificarea sa, acesta va
trebui, nainte de a putea purta nsemnele de clasificare ale aceleiasi clase de confort, sa fie
readus n starea pe care a avut-o la clasificare, n asa fel nct sa satisfaca din nou aceste conditii
si sa fie prezentat comisiei de clasificare pentru a primi o noua clasificare.

Detinatorul autocarului trebuie sa permita, n orice moment si fara aviz prealabil,

efectuarea inspectiei de catre reprezentantii comisiei de clasificare, daca acesta se afla la sediu
sau la locul de garare.

Procedura de clasificare prin constructorul autocarelor

In conditiile determinate de comisia de clasificare, constructorii de autocare din Romnia

care fabrica n serie un acelasi tip, corespunznd conditiilor prescrise n prezentele conditii de
clasificare, pot sa elibereze ei nsisi certificatul de clasificare, la cererea clientilor. Autocarele
respective trebuie sa fie omologate de tip pentru circulatia pe drumurile publice din Romnia si
sa respecte prevederile amendamentelor n vigoare ale Regulamentului nr. 36 O.N.U.-E.C.E. sau,
dupa caz, ale Regulamentului nr. 52 O.N.U.-E.C.E.

Certificatele de clasificare vor fi puse la dispozitia constructorului de catre comisia de

clasificare, avnd completate datele corespunzatoare clasificarii obtinute de tipul respectiv de
autocar. Constructorul va completa datele de identificare a cumparatorului si a autocarului.
 Constructorul autocarelor va nregistra certificatele de clasificare pe masura eliberarii lor
si va tine o evidenta privind numarul, data eliberarii, titularul certificatului. Constructorul va
admite orice verificari din partea comisiei de clasificare.

nsemnele corespunzatoare clasei sau claselor de confort certificate de constructor se vor

elibera detinatorului de catre comisia de clasificare, n baza semnarii Declaratiei de angajament a
agentului economic care solicita admiterea n Sistemul international I.R.U. de clasificare a
autocarelor de turism.

Constructorul nu va acorda nici un certificat de clasificare fara sa se fi constatat, de catre

comisia de clasificare, prin examinarea unuia sau a mai multor autocare de acelasi tip de
constructie, fabricate n serie, ca aceste tipuri satisfac conditiile prevazute n prezentele norme
metodologice. Comisia de clasificare va indica, daca este cazul, modificarile ce trebuie efectuate
asupra tipului de constructie prevazut, pentru a putea acorda constructorului dreptul precizat mai
sus.

Constructorul va trebui sa se angajeze n scris ca:

a) va respecta conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism din Sistemul

international al I.R.U.;

b) va permite comisiei de clasificare sa examineze si alte autocare de acelasi tip de

constructie, n orice moment pe parcursul productiei n serie a tipului considerat;

c) va informa comisia de clasificare asupra oricaror modificari ale proiectului sau

specificatiei, indiferent de importanta lor, nainte de a le aplica.

Toate hotarrile comisiei de clasificare vor fi notificate n scris constructorului. Aceasta

hotarre va fi datata si numerotata.

Prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare

nainte de data expirarii valabilitatii certificatului de clasificare, detinatorul autocarului

trebuie sa solicite prelungirea valabilitatii acestuia. Prelungirea valabilitatii se acorda daca
autocarul satisface criteriile de clasificare n vigoare la data respectiva.

Prelungirea valabilitatii se mentioneaza de catre comisia de clasificare n certificatul de

clasificare. De asemenea,comisia de clasificare nlocuieste vigneta de valabilitate acordata
anterior, amplasata pe nsemnele exterioare.

n cazul n care la verificarea pentru prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare

se constata ca autocarul nu mai satisface criteriile de clasificare, se solicita rezolvarea
deficientelor constatate. n cazul n care la reverificare se constata n continuare nendeplinirea
criteriilor, certificatul se anuleaza si se retrag nsemnele acordate anterior. Comisia de clasificare
elibereaza un nou certificat si noi nsemne corespunzatoare clasei de confort si criteriilor pe care
le ndeplineste autocarul.
Retragerea clasificarii acordate

Comisia de clasificare poate retrage certificatul de clasificare, precum si nsemnele

corespunzatoare, n urmatoarele cazuri:

- modificarea autocarului de o maniera care afecteaza modul de ndeplinire a criteriilor de

clasificare avute n vedere la verificarea anterioara;

- nscrierea unor informatii false privind clasificarea obtinuta de autocar(e), n materialele de

promovare sau de reclama sau pe nsemnele exterioare;

- la solicitarea organelor mputernicite ale Ministerului Transporturilor si, respectiv, ale

Ministerului Turismului (pentru autocarele de turism), cnd se constata contraventii la
prevederile Hotarrii Guvernului nr. 951/1995.

n cazul n care un autocar clasificat n clasa de confort * (o stea) nu mai ndeplineste

criteriile respective, detinatorul este obligat sa nu l mai foloseasca n scopul transportului de
turisti.

n cazul n care autocarul si schimba detinatorul, certificatul de clasificare se retrage,

noul detinator fiind obligat sa solicite clasificarea autocarului, n conformitate cu prevederile
prezentelor norme metodologice.

n cazul retragerii clasificarii acordate anterior, detinatorul trebuie sa faca o noua

solicitare de acordare a clasificarii, cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice.

Contestatiile privind retragerea clasificarii se adreseaza Inspectoratului rutier din cadrul

Ministerului Transporturilor. Solutionarea contestatiei se va face de catre Directia generala
transporturi terestre din Ministerul Transporturilor si cu avizul Ministerului Turismului. Decizia
data n solutionarea contestatiei poate fi atacata la instantele de contencios administrativ.

Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a nsemnelor

Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a nsemnelor se va comunica

imediat comisiei de clasificare care le-a eliberat. Comisia de clasificare poate elibera duplicate
dupa achitarea de catre detinatorul autocarului a contravalorii certificatului si/sau a nsemnelor.
Comisia poate sa solicite si o reverificare a autocarului.

Conditiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor

Pentru clasificarea pe categorii a autocarelor si a autobuzelor se aplica criteriile de

apreciere cuprinse n prezentele norme metodologice. Verificarea ndeplinirii criteriilor de
apreciere se efectueaza de catre comisia de clasificare.

Clasificarea este solicitata comisiei de clasificare de catre detinator. Comisia de

clasificare procedeaza la verificarea autocarului/autobuzului n conditiile prevazute de prezentele
norme metodologice, se asigura ca acesta satisface conditiile prescrise de acestea si elibereaza, n
cazul ndeplinirii cerintelor, un certificat de clasificare conform modelului din anexa nr. 4
si nsemnele corespunzatoare categoriei de confort certificate.

Detinatorul autocarului/autobuzului trebuie sa permita, n orice moment si fara aviz

prealabil, inspectia de catre reprezentantii comisiei de clasificare, daca acesta se afla la sediu sau
la locul de garare.

Autocarele/autobuzele vor fi prezentate, n scopul verificarii, la comisia de clasificare din

judetul n care si are sediul detinatorul. Verificarile se vor efectua n fiecare an. Ecusonul de
valabilitate aplicat pe nsemnele de clasificare va fi valabil un an de zile. n cazuri justificate,
verificarile se pot efectua si la sediul detinatorului care solicita clasificarea
autocarelor/autobuzelor.

Orice verificare a comisiei de clasificare este nsotita de un raport de verificare conform

modelului din anexa nr. 8. Raportul se ntocmeste n doua exemplare, dintre care un exemplar se
preda detinatorului autocarului/autobuzului.

Daca rezultatul este negativ, detinatorul autocarului/autobuzului poate cere o repetare a

verificarilor, n termen de 30 de zile, n cadrul tarifului achitat, dupa ce a solutionat observatiile
comisiei de clasificare n cursul verificarii initiale. n cazul depasirii limitei de 30 de zile, se
achita integral tariful de verificare.

Daca autocarul/autobuzul nu mai satisface conditiile prescrise pentru clasificarea sa,

acesta va trebui, nainte de a putea purta nsemnele de clasificare ale aceleiasi categorii, sa fie
readus n starea pe care a avut-o la clasificare, n asa fel nct sa satisfaca din nou aceste conditii
si sa fie prezentat pentru o noua clasificare.

Comisia de clasificare poate retrage certificatul de clasificare si nsemnele de clasificare

n conditiile enumerate n Hotarrea Guvernului nr. 951/1995 si n prezentele norme
metodologice.

Prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare

nainte de data expirarii valabilitatii certificatului de clasificare, detinatorul

autocarului/autobuzului trebuie sa solicite o noua verificare pentru prelungirea
valabilitatii acestuia. Prelungirea valabilitatii se acorda, daca la reverificare autocarul/autobuzul
satisface conditiile si criteriile de clasificare n vigoare.

Prelungirea valabilitatii se mentioneaza de catre comisia de clasificare n certificatul de

clasificare. De asemenea, comisia de clasificare nlocuieste vigneta de valabilitate acordata
anterior, amplasata pe nsemnele exterioare.

n cazul n care la verificarea pentru prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare

se constata ca autocarul/autobuzul nu mai satisface criteriile de clasificare, se solicita rezolvarea
deficientelor constatate. n cazul n care la reverificare se constata n continuare nendeplinirea
criteriilor, certificatul se anuleaza si se retrag nsemnele acordate anterior. Comisia de clasificare
elibereaza un nou certificat si noi nsemne corespunzatoare categoriei si criteriilor pe care le
ndeplineste autocarul/autobuzul.

Retragerea clasificarii acordate

n afara de cazul mentionat la pct. 6.2.3., comisia de clasificare poate retrage certificatul
de clasificare, precum si nsemnele corespunzatoare, n urmatoarele cazuri:

- modificarea echiparii autocarului/autobuzului, constatata la reverificare sau de catre organele

mputernicite, de o maniera care afecteaza modul de ndeplinire a criteriilor de clasificare avute
n vedere la data respectiva;

- la solicitarea organelor mputernicite ale Ministerului Transporturilor, cnd se constata

contraventii la prevederile Hotarrii Guvernului nr. 951/1995.

n cazul n care un autocar/autobuz clasificat n categoria III nu mai ndeplineste criteriile

respective, detinatorul este obligat sa nu l mai utilizeze ca autovehicul destinat transportului
public de persoane n trafic international.

n cazul n care autocarul/autobuzul si schimba detinatorul, certificatul de clasificare se

retrage, noul detinator fiind obligat sa solicite clasificarea autocarului/autobuzului, n
conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.

n cazul retragerii clasificarii acordate, detinatorul trebuie sa efectueze o noua solicitare

de acordare a clasificarii, cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice.

Contestatiile privind retragerea clasificarii se adreseaza Inspectoratului rutier din cadrul

Ministerului Transporturilor. Solutionarea contestatiei se face de catre Directia generala
transporturi terestre din Ministerul Transporturilor. Decizia data n solutionarea contestatiei
poate fi atacata la instantele de contencios administrativ.

Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a nsemnelor

Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a nsemnelor se va comunica

imediat comisiei de clasificare care le-a eliberat. Comisia de clasificare poate elibera duplicate
dupa achitarea de catre detinator a contravalorii certificatului si/sau a nsemnelor. Comisia de
clasificare poate, n aceste cazuri, sa solicite si o reverificare a autocarului/autobuzului.

D. Structuri turistice cu functie de agrement

Agrementul reprezinta o alta componenta de baza a serviciilor turistice, deoarece asigura

odihna activa a turistilor (o caracteristica fundamnetala a vacantelor n zilele noastre, conturnd
cadrul necesar petrecerii placute si instructive a timpului liber).
Agrementul ndeplineste o serie de functii:

- vizeaza destinderea si recomfortarea fizica a turistului,, precum si divertismentul

si dezvoltarea capacitatilor sale;

- la nivel psihic, activitatile cultural-distractive si instructiv-educative au ca obiect

crearea unei atmosfere dedestindere, amuzament si comunicare, contribuind la
mbogatirea cunostiintelor turistului;

- au un rol nsemnat n cresterea eficientei economice a activitatii turistice ntr-o

zona, statiune, complex turistic;

- poate determina cresterea competitivitatii statiunilor turistice.

Agrementul se poate clasifica:

1. n functie de destinatia sa:

- agrement nautic (de litoral)

- agrement montan - de vara si de iarna

2. n functie de spatiul de desfasurare:

- agrement nchis (club, hotel, cinema, discoteca, .)

- agrement n aer liber (gradini publice, parcuri de distractie, stadioane, .)

3. n functie de numarul de participanti

- agrement individual

- agrement de grup

4. n functie de scopul sau

- agrement de competitie

- agrement ca scop n sine

5. n functie de vrsta participantilor

- agrement pentru copii

 - agrement pentru tineri

- agrement pentru adulti

- agrement pentru vrsta a 3-a

6. n functie de pret

- agrement gratuit

- agrement cu pret mic

- agrement cu pret mediu

- agrement de lux

Pentru a obtine avizul si autorizatia de functionare, structurile de primire cu functiuni de

agrement trebuie sa ndeplineasca urmatoaresle conditii:

1. amplasamentul trebuie sa fie n perimetrele delimitate ca spatiu pentru agrement, stabilite de

primari;

2. functionarea echipamentelor de argrement sa nu prezinte nici un fel de pericol sau risc de

accidentare a turistilor;

3. dotarile de agrement sa fie ntr-o perfecta stare de functionare, ntretinute corespunzator

(vopsite, salubre) si sa aiba un aspect estetic care sa raspunda exigentelor unui turism
civilizat;

4. exploatarea echipamentelor de agrement sa nu conduca la poluarea fonica saude alta natura a

mediului si sa nu perturbeze n nici un fel desfasurarea activitatii n structurile de primire
turistice;

5. structurile de agrement nautic vor fi delimitate prin balize si vor fi asistate de echipe
SALVAMAR, dotate cu ntregul echipament de salvare necesar.

Structurile de primire turistice cu functiuni de agrement care nu ndeplinesc conditiile

prevazute de lege vor fi dezafectate de catre administratorii acestora pna la deschiderea
sezonului estival. n caz contrar, dezafectarea se va efectua pe cheltuiala detinatorilor de structuri
de primire turistice cu functiuni de agrement.

Constituie contraventii, daca nu sunt savrsite conform legii, urmatoarele fapte:

a. desfasurarea de activitati de agrement n statiuni turistice fara autorizatie de functionare;

b. nerespectarea conditiilor n baza carora s-au eliberat avizul Ministerului Turismului si
autorizatia de functionare.

Contraventiile se sanctioneaza cu amenzi de catre personalul cu atributii de control din

cadrul Ministerului Turismului, precum si de persoanele mputernicite de primari.

Agrementul montan (sporturile montane)

Serviciile de transport pe cablu sunt considerate deopotriva mijloc de deplasare si de

agrement, si au un rol important n dezvoltarea turismului montan (n special al celui de iarna).
Numarul instalatiilor de acest fel este n extindere.

Conform actelor normative n vigoare[1], prin:

- prtie de schi pentru agrement se ntelege acea parte a domeniului pentru schi amenajat,
care este destinata practicarii schiului pentru agrement n conditii de siguranta pentru schiori;

- traseul de schi pentru agrement acea parte a domeniului pentru schi amenajat,care face
legatura ntre prtiile de schi.

Omologarea prtiilor de schi se face de catre Ministerul Turismului-Directia generala de

autorizare si control impreuna cu consiliile judetene n cadrul unor comisii special amenajate, pe
baza constatarilor facute la fata locului.

Administratorii prtiilor sau traseelor de schi pentru agrement vor solicita omologarea lor
cu cel putin 45 zile nainte de darea n exploatare a acestora. n acest scop se vor depune la
MTCT urmatoarea documentatie:

- cerere de omologare;

- certificat constator de la oficiul registrului comertului, din care sa rezulte obiectul de

activitate alsocietatii comerciale, datele de ideintificare din certificatul de nmatriculare;

- copiea de pe documentul legal care confera dreptul administratorului sa exploateze prtia sau
traseul de schi;

- fsia prtiei sau a traseului de schi pentru agrement, cu detalii privind amplasarea instalatiei
de stransport pe cablu, portiunile abrupte, plcurile de copaci, curbele si eventualele
intersectii cu drumurile carosabile, cu traseele instalatiilor detransport pe cablu si cu alte
prtii, locurile de amplasare a indicatoarelor de semnalizare si a balizelor;

- schita profilului prtiei;

- fotografia de ansamblu a prtiei de shci alpin, cu dimensiunile de 18cmx24cm, realizata de

preferinta de pe versantul opus;
- autorizatia de mediu, obtinuta n conformitate cu prevederile legii protectiei mediului
nr.137/1995.

Termenul de solutionare a cererii de omologare este de 30 de zile de la data nregistrarii

documentatiei la Ministerul Turismului. Daca sunt ndeplinite criteriile minime obligatorii de
omologare, MTCT va emite certificatul de omologare

Agrement nautic

Conform normelor in vigoare[2], prin:

- agrementul nautic reprezinta activitatile cu scop recreativ sau sportiv efectuate cu

echipamente specifice si/sau cu ambarcatiuni de agrement nautic n apele nationale
navigabile;
- ambarcatiunea de agrement nautic reprezinta orice ambarcatiune destinata sa fie utilizata
n scopuri sportive si recreative;
- zona de agrement nautic este aria delimitata vizibil, formata dintr-o suprafata de teren
situata pe malul unei ape navigabile, destinata amplasarii echipamentelor si ambarcatiunilor
de agrement nautic si lansarii acestora la apa, si luciul de apa adiacent acesteia, delimitat prin
balize de restul apei navigabile, destinat practicarii agrementului nautic.

Activitatea de agrement nautic se poate desfasura numai n zone de agrement nautic,

stabilite n baza planului de urbanism al zonei, n perimetre delimitate ca spatii pentru agrement
stabilite de primari cu acordul ministerului.

Pentru desfasurarea activitatii de agrement nautic cu scop lucrativ titularus zonei de

agrement nautic trebuie sa detina certificat de autorizare turistica si autorizatie de functionare.

Certificatul de autorizare turistica se elibereaza de MTCT, n baza documentatiei depuse

de solicitant.

Certificatul de autorizare turistica se sollicita cu cel putin 30 de zile nainte de darea n

folosinta a zonei de agrement nautic, n baza urmatoarelor documente:

a. cererea de eliberare a certificatului de autorizare turistica;

b. copia certificatului de inmatriculare la registrul comertului;
c. planul privind perimetrul delimitat ca spatiu de agrement nautic conform planului urbanistic
al zonei;
d. copia actului de detinere legala a dreptului de folosinta asupra terenului si sprafetei de apa
din componenta zonei de agrement nautic;
e. fisa privind descrierea zonei de agrement nautic cu privire la dotarile si echipamentele de
care dispune, precum si activitatile de agrement ce urmeaza sa fie desfasurate;
f. schita privind amplasarea cu delimitarea perimetrului unde sunt situate dotarile si
echipamentelecare deservesc zona de agrement nautic.
 n termen de 30 de zile de la data nregistrarii cererii agentului economic, MTCT
procedeaza la verificarea zonei de agrement nautic si acorda certificatul dea autorizare turistica
numai daca sunt indeplinite conditiile privind amenajarea, echiparea si dotarea zonei de
agrement nautic.

Titularul zonei de agrement nautic are obligatia de a depune o coppie de pe certificatul de

autorizare turistica la primaria din raza teritoriala in care se afla zona de agrement pentru
obtinerea autorizatiei de functionare.

Certificatul de autorizare turistica se retrage de personalul de specialitate al MMTCT in

urmatoarele situatii:

a. nerespectarea criteriilor de amenajrea, echipare, dotare si a regulilor privind desfasurarea

activitatii zonei de agrement nautic;
b. nedetinerea autorizatiei de functionare emise de primarie;
c. nedetinerea autorizatiei sanitare, de mediu si protectia muncii.

Controlul activitatii de agrement nautic se realizeaza de:

a. MTCT - cu privire la detinerea certificatlui de autorizare turistica, respectarea

exactitatii amplasamentelor zonelor de agrement nautic si a criteriilor minime;
b. Ministerul Sanatatii si Familiei - cu privire la respectarea normelor igienico-sanitare;
c. Ministerul Apelor si Protectiei Mediului - cu privire la respectarea prevederilor legale
referitoare la: delimitarea si regimul zonelor de protectie a surselor de apa si a ariilor
naturale protejate, protectia calitatii apei, a aerului si a solului, precum si nivelurile
de zgomot;
d. Ministerul de Interne - cu privire la respectarea reglementarilor privind regimul de
frontiera;
e. Persoane mputernicite de primari - cu privire la detinerea autorizatiei de functionare si
respectarea amplasamentelorzonelor de agrement nautic.

Criteriile privind amenajarea, echiparea, dotarea zonelor de agrement nautic,

precum si regulile privind desfasurarea activitatii n acestea

Zonele de agremetn nautic trebuie amenajate, echipate si dotate de catre titularii acestora
dupa cum urmeaza:

a. zonele de agrement nautic se amenajeaza n perimetrele stabilite ca spatii de agrement,

conform planului urbanistic al zonei aprobat;

b. perimetrul zonei de agrement nautic sa fie marcat vizibil, iar culoarele de lansare la apa si
limitele zonei de agrement nautic sa fie delimitate prin balize;

c. zona de agrement nautic trebuie sa dispuna de post de salvare, post de prim ajutor si grup
sanitar n incita sau la o distanta de maximum 200 m de la incinta;
d. zona de agrement nautic trebuie sa dispuna de panou de semnalizare privind: denumirea
zonei de agrement nautic, titularul acesteia, activitatile ce pot fi desfasurate n incinta,
precum si programul de functionare, drepturile si obligatiile turistilor, redactat n limba
romna si n doua limbi de circulatie internationala;

e. agentii economici care desfasoara activitate de agrement nautic au obligatia sa afiseze

tarifele practicate pentru fiecare tip de ambarcatiune;

f. agentii economici trebuie sa expuna la loc vizibil o coppie a certificatului de autorizare

turistica si a autorizatiei de functionare emise de primarie;

g. titularul zonei de agrement nautic trebuie sa dispuna de sistem de semnalizare a conditiilor

meteo n vederea desfasurarii, respectiv ncetariii activitatii de agrement nautic, dupa caz;

h. personalul care asigura serviciile de agrement nautic trebuie sa poarte echipament de luccru
adecvat si ecuson cu denumirea societatii,numele si functia;

i. personalul care asigura serviciile de agrement nautic trebuie sa aiba conduita ireprosabila n
relatiile cu turistii si cel putin un angajat pe schimb sa cunoasca una dintre limbile de
circulatie internationala;

j. titularul zonei de agrement nautic este obligat sa asigure recipiente n numar suficient pentru
colectarea reziduurilor;

k. sa fie afisate la loc vizibil pentru turisti numerele de telefon ale conducerii agentului
economic care detine certificatul de autorizare turistica, precum si ale Ministerului
Transporturilor, Constructiilor si Turismului si ale Autoritatii Nationale pentru Protectia
Consumatorilor.

Titularii zonelor de agrement nautic trebuie sa respecte urmatoarele reguli privind

desfasurarea activitatii:

a. sa respecte aria si profilul activitatilor ce pot fi practicate in zona de agrement nautic, potrivit
aprobarii acordate prin ordin al ministrului transporturilor, contructiilor si turismului,
respectiv potrivit autorizatiei de functionare emise de primaria in a carei raza teritoriala se
afla zona de agrement nautic;

b. sa respecte dreptul de folosinta publica a culoarelor de lansare la apa;

c. sa nu permita accesul inotatorillor in perimetrul de apa delimitat ca zona de agrement nautic;

d. sa nu permita turistilor sa depaseasca limita marcata a perimetrelor de apa atribuite zonei de

agrement nautic;

e. prin ntreaga activitate sa nu creeze nici un fel de disconfort turistilor aflati pe plaja, n apa
sau n structurile de primire turistice cu functiuni de cazare, alimentatie publica, agrement;
f. sa respecte orarul stabilit pentru desfasurarea activitatii de agrement nautic.

E. Structuri turistice cu functie de tratament balnear

Potrivit Ordonantei nr. 109/2000[3], prin statiune balneara se ntelege localitatea sau/si
arealul care dispune de resurse de substante minerale, stiintific dovedite si traditional
recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalatii specifice pentru cura si care are o organizare ce
permite acordarea asistentei medicale balneare n conditii corespunzatoare.

Prin statiune climatica se ntelege localitatea sau/si arealul situat n zone cu factori
climatici benefici si care are conditii pentru asigurarea mentinerii si ameliorarii sanatatii si/sau a
capacitatii de munca, precum si a odihnei si reconfortarii.

Prin statiune balneoclimatica se ntelege localitatea sau/si arealul care ndeplineste att
conditiile ndeplinite de statiunea climatica, ct si cele ndeplinite de statiunile balneare.

Prin areal se ntelege o zona delimitata topo-geo-climatic din localitate sau din afara
acesteia care are factori naturali de cura.

Prin factori naturali se ntelege ansamblul elementelor fizice/chimice terapeutice,

sanogene naturale. Sunt considerati factori naturali: apele minerale terapeutice, lacurile si
namolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice/climatice ale
litoralului marin si factorii sanogeni ai principalelor tipuri de bioclima a Romniei, inclusiv de la
nivelul grotelor si salinelor.

Prin asistenta medicala balneara se ntelege totalitatea serviciilor medico-sanitare

efectuate sub forma de cura n statiunile balneare, climatice sau balneoclimatice, prin utilizarea
unuia sau a mai multor factori naturali si a unor factori fizici, terapeutici produsi artificial,
conform unor proceduri definite metodologic, precum si prin dieta, medicatie, psihoterapie si
educatie sanitara.

Localitatile sau/si arealele stabilite ca fiind statiuni balneare, climatice sau

balneoclimatice sunt delimitate prin planuri de urbanism si de amenajare a teritoriului. Specificul
statiunii respective si profilul de cura sunt determinate de tipul predominant de factori naturali.

Statutul de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica se acorda prin Hotarre a

Guvernului, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea, dupa caz, a populatiei implicate, pe
baza normelor tehnice unitare, elaborate, n conditiile legii, de Ministerul Sanatatii, Ministerul
Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului,
Ministerul Industriei si Comertului, cu avizul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.

Autorizatia de functionare, din punct de vedere medico-balnear si al valorificarii

terapeutice a factorilor sanogeni naturali, a unitatilor medico-balneare si de recuperare din
localitatile cu statut de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica este obligatorie si se
elibereaza la cerere, pe o durata de 5 ani, de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, la propunerea
Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie."
 Autorizatia de functionare se prelungeste, la cerere, la expirare sau ori de cte ori se
schimba calitatea factorilor naturali, constatata de organele de specialitate ale ministerelor si ale
celorlalte autoritati publice, abilitate de lege, prevazute la alin. (1).

Pentru acordarea statutului de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica sunt

necesare:

- studii complexe de analiza a factorilor naturali din arealul respectiv, efectuate de institutii de
specialitate;

- stabilirea de catre Ministerul Sanatatii, prin institutia sa specializata - Institutul National de

Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie -, a perimetrelor de protectie sanitara si
prevederea acestora n planurile de urbanism si amenajare a teritoriului;

- instalatii pentru valorificarea factorilor naturali;

- unitati sanitare, inclusiv baze de tratament, cu personal medico-sanitar corespunzator si

acreditat n conditiile legii, adecvate acordarii asistentei medicale balneare si de recuperare;

- cai de acces, infrastructuri urban-edilitare, telecomunicatii;

- amenajari pentru odihna si relaxare.

Tipurile de afectiuni pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare, medicina

fizica si balneologie.

Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare sunt

urmatoarele[4]:

- reumatismul inflamator cronic;

- sechelele algice si disfunctionale ale bolilor osului - osteopenie, osteonecroze, osteopatii

genotipice si endocrine, malformatii si altele asemenea;

- deficitele posturale de aliniament - cifoze, scolioze, dezaxari si altele asemenea;

- sechelele posttraumatice ale aparatului locomotor - os, tendon, muschi, ligament, nerv cu
localizare unica sau multipla;

- starile post chirurgical-ortopedice - artropatii, osteotomii, tenoplastii, ligamentoplastii,

osteosinteze, neurorafii si altele asemenea;

- monoplegiile, hemiplegiile si paraplegiile;

- maladia Parkinson;
- scleroza multipla;

- boli neurologice ereditare si degenerative;

- sechelele encefalopatiilor infantile;

- cardiopatia ischemica cronica, inclusiv sechelele de infarct;

- bronhopneumopatia obstructiva cronica;

- sindroame restrictive ventilatorii - toracoplastii, pahipleurite, fibroze pulmonare, cifoscolioze

si altele asemenea;

- tulburarile sfincteriene;

- astmul bronsic;

- afectiunile neoplazice.

Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de terapie fizicala sunt urmatoarele:

- sindroamele algice ale tesuturilor moi;

- nevritele si nevralgiile;

- boala varicoasa si insuficienta circulatorie venoasa;

- afectiuni ORL - rino-sinopatii cronice, faringolaringite cronice;

- ginecopatii cronice - metroanexite, algii pelvine de cauze variate si altele asemenea;

- sindroame psihosomatice algice pe fond anxios-depresiv.

Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare si/sau terapie fizicala n
functie de stadiul de evolutie sunt urmatoarele:

- reumatismul degenerativ;

- alte forme de reumatism - infectios, secundar, metabolic, endocrin, neuropatic;

- cervicoradiculite si lomboradiculite;

- algoneurodistrofiile;

- polinevritele si poliradiculonevritele;
- sindromul de ischemie arteriala periferica;

- astmul bronsic;

- sindromul de deconditionare.

1 Potrivit Hotararii nr. 1328 din 27 decembrie 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice

2 Ordin 510/2002 - Norme metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice (modif si
complet de Ordonanta 188/2003, Ordonanta 911/2003)

3 Ordinul 510/2002- Norme metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice (modif si
complet de Ordonanta 188/2003, Ordonanta 911/2003)

1 ORDIN nr. 85 din 26 iulie 1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor
utilizate pentru transporturi turistice n trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane n
trafic international

[1] Hot.Guv. 511/2001 privind unele masuri de organizare a activitatii de agrement n statiunile turistice

[2] Hot.Guv. 452/2003 pentru desfasurarea activitatii de agrement nautic ; Ordinul 292/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind desfasurarea activitatii de agrement nautic

[3] ORDONANTA nr. 109 din 31 august 2000 privind statiunile balneare, climatice si balneoclimatice si asistenta medicala
balneara si de recuperare

[4] Potrivit Hot. nr. 1154 din 23 iulie 2004 privind aprobarea Normelor tehnice unitare pentru realizarea documentatiilor
complexe de atestare a functionarii statiunilor balneare, climatice si balneoclimatice si de organizare a ntregii activitati de
utilizare a factorilor naturali