Sunteți pe pagina 1din 58

DEMOGRAFIE: cadru, concepte,

tendinţe ale principalelor

fenomene demografice

Curs pentru studenți, anul V, Disciplina Sănătate Publică și Management

Facultatea de Medicină,

UMF ”Carol Davila” An universitar 2017-2018

Medicin ă, UMF ”Carol Davila” An universitar 2017-2018 Disciplina de S n tate Public i Management,

Con inutul cursului

Con inutul cursului  Introducere în demografie  Statica popula iei – exemple România  Dinamica
Con inutul cursului  Introducere în demografie  Statica popula iei – exemple România  Dinamica

Introducere în demografie Statica popula iei – exemple România

Dinamica popula iei – definire i tendin e ale fenomenelor demografice în România i UE

Consecin e ale evolu iei demografice

Demografia: definire

Demografia: definire  ştiinţa care are ca obiect de studiu populaţiile umane şi evidenţierea legilor de
Demografia: definire  ştiinţa care are ca obiect de studiu populaţiile umane şi evidenţierea legilor de

ştiinţa care are ca obiect de studiu populaţiile umane şi evidenţierea legilor de dezvoltare ale

acestora.

Număr: „Căţi locuitori sunt-vor fi?”

Repartiţie geografică: „Unde trăiesc?” „Este aglomerat?”

Structura după caracteristici personale - gen, vârsta, socio-

economice: „Predomină bătrânii?”, „Predomină copii?”,

„Predomină femeile?”

Analiza evoluţiei lor: „Populaţia e tânără? Bătrână?”

Demografia: importanța pentru SP

Demografia: importan ț a pentru SP  Obiectul SP = studiul st ă rii de s
Demografia: importan ț a pentru SP  Obiectul SP = studiul st ă rii de s

Obiectul SP = studiul stării de sănătate a populației

Caracteristicile populației (structura pe mediu de rezidență, grupe de vârstă, gen, etc) - influență asupra stării de sănătate a populației, Indicatori demografici - utili pentru măsurarea stării de sănătate a populației,

Intervențiile care vizează îmbunătățirea stării de

sănătate trebuie să aibă în vedere caracteristicile

populației,

Sursa primară pentru consemnarea evenimentelor

demografice este medicul.

Componentele demografiei

DEMOGRAFIA
DEMOGRAFIA
Componentele demografiei DEMOGRAFIA STATICA DINAMICA POPULA IEI POPULA IEI DINAMICA MECANIC DINAMICA NATURAL =
Componentele demografiei DEMOGRAFIA STATICA DINAMICA POPULA IEI POPULA IEI DINAMICA MECANIC DINAMICA NATURAL =
STATICA DINAMICA POPULA IEI POPULA IEI
STATICA
DINAMICA
POPULA IEI
POPULA IEI
DINAMICA MECANIC
DINAMICA
MECANIC
DINAMICA NATURAL = REPRODUCEREA
DINAMICA
NATURAL =
REPRODUCEREA
STATICA POPULA IEI Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
STATICA POPULA IEI Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

STATICA POPULA IEI

Statica populaţiei - componente

Studiaz :

Num r de locuitori

ţ iei - componente Studiaz :  Num r de locuitori  Densitate: gradul de împrăştiere
ţ iei - componente Studiaz :  Num r de locuitori  Densitate: gradul de împrăştiere

Densitate: gradul de împrăştiere a populaţiei în colectivităţi constituite (oraşe, sate) – nr. locuitori/km 2

Structura (ex: grupe de vârst , gen, mediu de rezidenţ , etnie, stare civil , nivel de instruire).

Surse de informaţie demografică

S urse de informaţie demografică  Recensământul populaţiei - înregistrarea globală transversală a
S urse de informaţie demografică  Recensământul populaţiei - înregistrarea globală transversală a

Recensământul populaţiei - înregistrarea globală

transversală a populaţiei la un moment dat.

Actualizarea recensământului prin date înregistrate la oficiile de stare civilă.

Biroul de evidenţă a populaţiei.

Anchete demografice care aprofundează

elemente de structură şi dinamică a populaţiei.

Estimarea numărului populaţiei prin interpretarea rezultatelor între două recensăminte.

Informaţii despre statica populaţiei din

România comparativ cu alte ţări

statica populaţiei din România comparativ cu alte ţări ara Nr. loc Q loc- Vărstă Pop în
statica populaţiei din România comparativ cu alte ţări ara Nr. loc Q loc- Vărstă Pop în

ara

Nr. loc

Q loc-

Vărstă

Pop în

% tot

(2016)

km2

medie

mediul

pop

urban

China

1.382.323.332

147

37

57,9%

18,6%

Germania

80.682.351

232

46

77,2%

1,1%

România

19.372.734

84

42

60,8%

0,3%

United Nations Population Division estimates, http://www.worldometers.info/world-population/population-by-country/

Cre terea numerică a popula iei lumii

Popula ie

Cînd?

În cît timp?

1

miliard

1800

De-a lungul istoriei

2

miliarde

1930

130 de ani

3

miliarde

1960

30

de ani

 

miliarde

5

miliarde

6 miliarde

7 miliarde

  15 ani 1987 12 ani 1999 12 ani 2013 14 ani
 

15

ani

1987

12

ani

1999

12 ani

2013

14

ani

6 miliarde 7 miliarde   15 ani 1987 12 ani 1999 12 ani 2013 14 ani

4

4 1975

1975

4 1975
4 1975
4 1975
1999 12 ani 2013 14 ani 4 1975 Sursa datelor: Workshop al UN, decembrie 2014,
1999 12 ani 2013 14 ani 4 1975 Sursa datelor: Workshop al UN, decembrie 2014,

Sursa datelor:

Workshop al

UN, decembrie

2014,

http://unstats.un.

org/unsd/demog

raphic/meetings/

wshops/Myanm

ar/2014/docs/s0

5.pdf

Evoluţia numărului de locuitori din România, la recensăminte şi anii 2015, 2016 ? Disciplina de
Evoluţia numărului de locuitori din România, la recensăminte şi anii 2015, 2016 ? Disciplina de

Evoluţia numărului de locuitori din

România, la recensăminte şi anii 2015, 2016

?
?

Piramida vârstelor

tip de grafic pentru reprezentarea structurii

populației pe grupe de vârstă

şi gen,

histograma: reprezentare

grafică indicată pentru evidenţierea variabilelor cantitative continue, coloane

a căror S este proporţională

cu frecvenţa.

a c ă ror S este propor ţ ional ă cu frecven ţ a. Disciplina de
a c ă ror S este propor ţ ional ă cu frecven ţ a. Disciplina de
a c ă ror S este propor ţ ional ă cu frecven ţ a. Disciplina de
Natalitate sc zut în perioada WW II Sc derea natalit ţii 1956 -1966 Politici pronataliste

Natalitate sc zut în perioada WW II

Sc derea natalit ţii 1956-1966

Politici pronataliste 1967-1989

Declin natalitate dup 1989

pronataliste 1967-1989 Declin natalitate dup 1989 Imagine preluat din articolul prof dr. Vasile Gheţ u,
pronataliste 1967-1989 Declin natalitate dup 1989 Imagine preluat din articolul prof dr. Vasile Gheţ u,

Imagine preluat din articolul prof

dr. Vasile Gheţ u, „Cu realism despre „perspectiva terapeutic ” a

„noului val”

ştii despre

p dure

”,

ce

2015

Evolu ia structurii pe medii de reziden ă

a popula iei României, 1930-2016

medii de reziden ă a popula iei României, 1930 -2016 Disciplina de S n tate Public
medii de reziden ă a popula iei României, 1930 -2016 Disciplina de S n tate Public
medii de reziden ă a popula iei României, 1930 -2016 Disciplina de S n tate Public
DINAMICA POPULA IEI Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
DINAMICA POPULA IEI Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

DINAMICA POPULA IEI

Concepte și metode în demografie

Evenimentul demografic = cazul singular purtător de informație demografică

= cazul singular purt ă tor de informa ț ie demografic ă  Fenomenul demografic =
= cazul singular purt ă tor de informa ț ie demografic ă  Fenomenul demografic =

Fenomenul demografic = totalitatea evenimentelor

demografice de un anumit tip, într-o populaţie şi într-o

perioadă de timp;

Eveniment

Născutul viu

Născutul mort Decesul Căsătoria Divorţul

Fenomenul

Natalitatea

Mortinatalitatea

Mortalitatea

Nupţialitatea

Divorţialitatea

Abordări pentru măsurarea fenomenelor demografice:

Transversal

Longitudinal

Diferen a eveniment/fenomen

Diferen a eveniment/fenomen ? ? Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla"
Diferen a eveniment/fenomen ? ? Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla"
Diferen a eveniment/fenomen ? ? Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla"

?

Diferen a eveniment/fenomen ? ? Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla"
?
?
Diferen a eveniment/fenomen ? ? Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla"
Diferen a eveniment/fenomen ? ? Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla"
Diferen a eveniment/fenomen ? ? Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla"

Dinamica mecanică

Dinamica mecanic ă  Mi ș carea popula ț iei în context socio-economic,  Cap ă
Dinamica mecanic ă  Mi ș carea popula ț iei în context socio-economic,  Cap ă

Mișcarea populației în context socio-economic,

Capătă din ce în ce mai multă amploare în

contextul liberei circulații în UE,

Parțial cunoscută – în perioada 1990-2015:

300.000 persoane și-au stabilit domiciliul în altă țară,

2,4 milioane persoane au reședința în altă țară.

Dinamica naturală (reproducerea populaţiei)

Dinamica natural ă (reproducerea popula ţ iei)  Fenomenul de reînnoire permanent ă , prin na
Dinamica natural ă (reproducerea popula ţ iei)  Fenomenul de reînnoire permanent ă , prin na

Fenomenul de reînnoire permanentă, prin naşterea unei generaţii noi în fiecare an şi prin ieşirea, în medie, a unei generaţii prin deces

In sens restrâns: componenta pozitivă = Natalitate + Fertilitate

In sens larg: componenta pozitivă (Natalitate) +

componenta negativă (Mortalitate)

Natalitatea și Fertilitatea

Natalitatea ș i Fertilitatea  Natalitatea reprezintă fenomenul demografic al apari ț iei născuţilor vii
Natalitatea ș i Fertilitatea  Natalitatea reprezintă fenomenul demografic al apari ț iei născuţilor vii

Natalitatea reprezintă fenomenul demografic al apariției născuţilor vii înregistraţi într-o populaţie definită, într-o perioadă dată de timp. Fertilitatea reprezintă fenomenul demografic al apariției născuţilor vii înregistraţi în populaţia

feminină fertilă (15-49 de ani), într-o perioadă dată de

timp.

Unitatea statistică de observare este născutul viu.

Natalitatea și Fertilitatea

Natalitatea ș i Fertilitatea  Intensitatea fenomenului de natalitate este măsurată cu rata brută de natalitate
Natalitatea ș i Fertilitatea  Intensitatea fenomenului de natalitate este măsurată cu rata brută de natalitate

Intensitatea fenomenului de natalitate este măsurată cu rata brută de natalitate care exprimă frecvenţa născuţilor vii la 1000 de locuitori pentru perioada calendaristică considerată

(an, semestru, trimestru, lună).

n

N

P

1000

Rata generală de fertilitate (RGF) exprimă frecvenţa născuţilor vii la 1000 de femei de vârstă fertilă (15-49 de ani).

Rata totală de fertilitate (RTF) = numărul mediu de copii pe

care l-ar naște o femeie, în viața ei fertilă, potrivit modelului

de fertilitate din populația căreia îi aparține.

Sursa: INS, oct. 2017 Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla"
Sursa: INS, oct. 2017 Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla"
Sursa: INS, oct. 2017 Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla"

Sursa: INS, oct. 2017

Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

22

Sursa: INS, oct. 2017 Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla"
Sursa: INS, oct. 2017 Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla"
Sursa: INS, oct. 2017 Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla"

Sursa: INS, oct. 2017

Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

23

Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti 24
Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti 24

nr născu i vii/1000 femei 15-49 ani

110.00

100.00

90.00

80.00

70.00

60.00

50.00

40.00

30.00

RGF, România, 1956- 2016

89.90
89.90
89.90

89.90

105.5

102.9

89.6

RGF

2016 =

34

n . vii/

1000 femei

de vârst fertil

81.2

77.1

73.9

79.3 77.5 77.3 78.8 77.7 76.6

75.3

74.8

72.7

70.4

71.9 68.2 69.1 68.4

81.9

68.4

63.5

61.9

59.9

65.1 64.2 65.1

66.3

85.7

59.5

57.3

55.7

56.2

48.7

46.6

44.3 43.3

38.9

55.7 56.2 48.7 46.6 4 4 . 3 43.3 38.9 39.9 40.6 40.3 3 7 .
55.7 56.2 48.7 46.6 4 4 . 3 43.3 38.9 39.9 40.6 40.3 3 7 .
55.7 56.2 48.7 46.6 4 4 . 3 43.3 38.9 39.9 40.6 40.3 3 7 .
55.7 56.2 48.7 46.6 4 4 . 3 43.3 38.9 39.9 40.6 40.3 3 7 .
55.7 56.2 48.7 46.6 4 4 . 3 43.3 38.9 39.9 40.6 40.3 3 7 .
55.7 56.2 48.7 46.6 4 4 . 3 43.3 38.9 39.9 40.6 40.3 3 7 .

39.9

40.6

40.3 37.8 38.4

37.8 37.5

39.5

38.7

38.5 37.2

38.2

34.6 35.6

34.8

43.3 38.9 39.9 40.6 40.3 3 7 . 8 38.4 37.8 37.5 39.5 38.7 38.5 37.2
43.3 38.9 39.9 40.6 40.3 3 7 . 8 38.4 37.8 37.5 39.5 38.7 38.5 37.2
43.3 38.9 39.9 40.6 40.3 3 7 . 8 38.4 37.8 37.5 39.5 38.7 38.5 37.2

41.1

40.6

40.2 39.4

35.9

26
26

Sursa: INS, oct. 2017

Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Evolutia Ratei Totale de Fertilitate,

România i UE, 2006-2015

Ratei Totale de Fertilitate, Rom ânia i UE, 2006 -2015 Sursa: INS, oct. 2017 Disciplina de
Ratei Totale de Fertilitate, Rom ânia i UE, 2006 -2015 Sursa: INS, oct. 2017 Disciplina de
Ratei Totale de Fertilitate, Rom ânia i UE, 2006 -2015 Sursa: INS, oct. 2017 Disciplina de

Sursa: INS, oct. 2017

Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

27

Vârsta medie a mamei la naștere în

România 2016: 2010: 26,9 26 ani ani 2005: 24,9 ani 2000: 23,7 ani 1990: 22,3
România
2016:
2010:
26,9
26 ani
ani
2005:
24,9 ani
2000:
23,7
ani
1990:
22,3
ani

Factori care influenţează fertilitatea - I

Factori care influenţează fertilitatea - I  Factori demografici : - Structura populaţiei, în special a
Factori care influenţează fertilitatea - I  Factori demografici : - Structura populaţiei, în special a

Factori demografici:

- Structura populaţiei, în special a populaţiei feminine,

- Distribuţia: pe gen, pe grupe de vârstă,

- Nupţialitatea şi divorţialitatea.

Factori medico-biologici:

- Sterilitatea feminină/masculină,

- Patologia genitală,

- Igiena sexuală.

Factori sociali:

- Prelungirea şcolarizării,

- Gradul de angajare al femeilor în activităţile socio-economice,

- Apartenenţa la o anumită categorie socială.

Factori care influenţează fertilitatea - II

Factori care influenţează fertilitatea - II  Migraţia populaţiei  Factori legislativi - Prevederile Codului
Factori care influenţează fertilitatea - II  Migraţia populaţiei  Factori legislativi - Prevederile Codului

Migraţia populaţiei

Factori legislativi

- Prevederile Codului muncii şi Codului familiei,

- Sistemul de alocaţii pentru copii,

- Programe de protecţie materno-infantilă,

- Politica de planificare familială.

Factori subiectivi: incluşi în noţiunea de planificare familială (atitudinea conştientă a cuplului faţă de reproducerea sa)

- Nr. de copii doriţi, realizaţi,

- Metode şi mijloace contraceptive.

Factori local-tradiţionali: obiceiuri locale, religie.

Factori principali ai scăderii fertilităţii

Factori principali ai sc ă derii fertilit ăţ ii  Emanciparea femeii,  Cre ş terea
Factori principali ai sc ă derii fertilit ăţ ii  Emanciparea femeii,  Cre ş terea

Emanciparea femeii, Creşterea duratei şi a nivelului educaţional,

Scăderea influenţelor normelor culturale,

Costul copilului,

Reducerea funcţiei economice a copilului,

Apariţia mijloacelor contraceptive moderne,

Factori economici: degradarea nivelului de trai,

şomajul, stresul.

Politici/m ăsuri pro (familie) ș i anti-nataliste: exemple  Concediul de maternitate pentru mamele angajate
Politici/m ăsuri pro (familie) ș i anti-nataliste: exemple  Concediul de maternitate pentru mamele angajate

Politici/măsuri pro (familie) și

anti-nataliste: exemple

ăsuri pro (familie) ș i anti-nataliste: exemple  Concediul de maternitate pentru mamele angajate (14

Concediul de maternitate pentru mamele angajate (14 săpt. în

Germania, 26 săpt. în Polonia),

Concediu parental,

Servicii de îngrijire pe timp de zi a copiilor – creşe, grădiniţe, la domiciliu,

Transferuri de venituri în beneficiul familiilor,

Alocație pentru copil/copii,

Reconciliere viață/muncă.

pentru copil/copii,  Reconciliere viață/muncă.  ”One child policy” + ” The granny police ” –

”One child policy” + ”The granny police” –

China,

Alocații pentru familiile fără copii,

Încurajarea planificării

familiale.

Mortalitatea

Eveniment-fenomen

Mortalitatea Eveniment-fenomen  Mortalitatea, componenta negativă a mişcării naturale a popula ţ iei, reprezint
Mortalitatea Eveniment-fenomen  Mortalitatea, componenta negativă a mişcării naturale a popula ţ iei, reprezint

Mortalitatea, componenta negativă a mişcării naturale a populaţiei, reprezintă fenomenul demografic al deceselor înregistrate într-o populaţie definită, într-o

perioadă dată de timp.

Decesul este evenimentul demografic al dispariției definitive a oricărui semn de viaţă în orice moment după înregistrarea stării de născut viu.

Importanța fenomenului de

mortalitate pentru SP

Importan ț a fenomenului de mortalitate pentru SP  Implica ț ii în cre ș terea
Importan ț a fenomenului de mortalitate pentru SP  Implica ț ii în cre ș terea

Implicații în creșterea numerică a populației și în

structura pe grupe de vârstă a populației,

Utilizare pentru măsurarea stării de sănătate a unei populații,

Identificarea, ierarhizarea problemelor de sănătate și

stabilirea priorităților în acțiunile de sănătate,

Stabilirea de obiective în cadrul programelor de sănătate, Planificare sanitară,

Evaluarea eficacității activității sistemului de servicii de sănătate.

Metode de măsurare, descriere și analiză

a fenomenului de mortalitate

ABORDARE

ș i analiz ă a fenomenului de mortalitate ABORDARE  Transversal ă (de moment) – const
ș i analiz ă a fenomenului de mortalitate ABORDARE  Transversal ă (de moment) – const

Transversală (de moment) constă în măsurarea, descrierea şi analiza mortalităţii într-o perioadă determinată de timp, de obicei un an calendaristic.

Longitudinală (prospectiv sau retrospectiv) - analiza mortalităţii pe o cohortă sau pe o generaţie.

Analiza transversală

Analiza transversal ă  indicatori intensivi/de frecven ţă - m ă soar ă frecven ț a

indicatori intensivi/de frecvenţă - măsoară frecvența

deceselor în populație (rate)

Rate brute

Rate specifice

Rate standardizate

indicatori extensivi/de structură

Ponderi =letalităţi = mortalităţi proporționale

Nr. decese prin boala X

= ---------------------------------- x 100 Nr. total decese

Alţi indicatori de măsurare a

mortalităţii

Alţi indicatori de măsurare a mortalităţii  Rata standardizată a mortalităţii,  Raportul standardizat al
Alţi indicatori de măsurare a mortalităţii  Rata standardizată a mortalităţii,  Raportul standardizat al

Rata standardizată a mortalităţii,

Raportul standardizat al mortalităţii,

Funcţiile biometrice din tabela de mortalitate.

Speranţa de viaţă la naştere

Speranţa de viaţă la naştere  Durata medie a vieţii - e 0  Indicator sintetic
Speranţa de viaţă la naştere  Durata medie a vieţii - e 0  Indicator sintetic

Durata medie a vieţii - e 0 Indicator sintetic al mortalităţii şi al stării de sănătate

Nr. mediu de ani pe care o persoană speră să-l

trăiască în condiţiile caracteristicilor modelului de

mortalitate pe grupe de vârstă a populaţiei din care provine persoana, pentru un anumit an

(pentru care s-a făcut tabela de mortalitate).

Factori care influenţează

mortalitatea

Factori care influenţează mortalitatea  Factori economici,  Venitul naţional brut,  Structura pe grupe de
Factori care influenţează mortalitatea  Factori economici,  Venitul naţional brut,  Structura pe grupe de

Factori economici, Venitul naţional brut,

Structura pe grupe de vârstă a populaţiei,

Calitatea mediului,

Stocul de cunoştinţe şi tehnologii.

S u r s a : I N S , o c t . 2
S u r s a : I N S , o c t . 2
S u r s a : I N S , o c t . 2

Sursa: INS, oct. 2017

Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

40

S u r s a : I N S , o c t . 2
S u r s a : I N S , o c t . 2
S u r s a : I N S , o c t . 2

Sursa: INS, oct. 2017

Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

41

Sursa: INS, oct. 2017 Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla"
Sursa: INS, oct. 2017 Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla"
Sursa: INS, oct. 2017 Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla"

Sursa: INS, oct. 2017

Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

42

Speran a de via ă la na tere,

1990 i 2015

Health at a Glance: Europe 2016 - © OECD 2016 Chapter 3 3.1. Life expectancy at birth, 1990 and 2015 Version PAC - Last updated: 28-Oct-2016

Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

- Last updated: 28-Oct-2016 Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
- Last updated: 28-Oct-2016 Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
- Last updated: 28-Oct-2016 Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

43

Evoluția speranței de viață, România

și UE 28 (2005-2015)

ția speranței de viață, România și UE 28 (2005 -2015) ani Sursa datelor: baza de date

ani

Sursa datelor: baza de date Eurostat

Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

44

Evoluția speranței de viața – în funcție

de gen, România și UE (2005-2015)

83.3 F EU 78,7 F RO 77,9 M EU 71.5 M RO
83.3 F EU
78,7 F RO
77,9 M EU
71.5 M RO

Sursa datelor: baza de date Eurostat

Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

45

Rate standardizate de mortalitate, state membre/partenere UE, 2013 Age-standardised rates per 100 000 population 2500
Rate standardizate de mortalitate, state membre/partenere UE, 2013 Age-standardised rates per 100 000 population 2500

Rate standardizate de mortalitate, state

membre/partenere UE, 2013

Age-standardised rates per 100 000 population

2500

UE, 2013 Age-standardised rates per 100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500

Women

Age-standardised rates per 100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina

Men

Age-standardised rates per 100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina

Total

rates per 100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de

2000

1500

1000

500

0

100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n
100 000 population 2500 Women Men Total 2000 1500 1000 500 0 Disciplina de S n

Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti 46 Health at a Glance: Europe 2016 - © OECD

46

3.5. Mortality rates from all causes of death, 2013

Chapter 3

Version PAC - Last updated: 28-Oct-2016

Sursa: INS, oct. 2017 Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla"

Sursa: INS, oct. 2017

Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Sursa: INS, oct. 2017 Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
Sursa: INS, oct. 2017 Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

47

Principalele cauze de deces în func ie

de gen, UE, 2013

Masculin

Feminin

de deces în func ie de gen, UE, 2013 Masculin Feminin Circulatory diseases Respiratory diseases Cancer
de deces în func ie de gen, UE, 2013 Masculin Feminin Circulatory diseases Respiratory diseases Cancer

Circulatory diseasesRespiratory diseases Cancer External causes Other causes 21% 34% 6% 9% 30%

Respiratory diseasesCirculatory diseases Cancer External causes Other causes 21% 34% 6% 9% 30%

CancerCirculatory diseases Respiratory diseases External causes Other causes 21% 34% 6% 9% 30%

External causesCirculatory diseases Respiratory diseases Cancer Other causes 21% 34% 6% 9% 30%

Other causes 21% 34% 6% 9% 30%
Other causes
21%
34%
6%
9%
30%

3.5. Mortality rates from all causes of death, 2013

Circulatory diseasesRespiratory diseases Other causes Cancer External causes 3% 25% 8% 24% 40%

Respiratory diseasesCirculatory diseases Other causes Cancer External causes 3% 25% 8% 24% 40%

Other causesCirculatory diseases Respiratory diseases Cancer External causes 3% 25% 8% 24% 40%

CancerCirculatory diseases Respiratory diseases Other causes External causes 3% 25% 8% 24% 40%

External causesCirculatory diseases Respiratory diseases Other causes Cancer 3% 25% 8% 24% 40%

3%

25%
25%
8% 24%
8%
24%
40%
40%

48

Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Chapter 3

Consecin e ale evolu iei fenomenelor demografice Disciplina de S n tate Public i Management,
Consecin e ale evolu iei fenomenelor demografice Disciplina de S n tate Public i Management,

Consecin e ale evolu iei

fenomenelor demografice

Implicații ale evoluției fenomenelor demografice

Implicații ale evoluției fenomenelor demografice  Sporul natural – implicații în creșterea/descreșterea
Implicații ale evoluției fenomenelor demografice  Sporul natural – implicații în creșterea/descreșterea

Sporul natural – implicații în creșterea/descreșterea numerică a populației (alături de emigrație/imigrație)

Scăderea natalității + creșterea speranței de viață = fenomenul de îmbătrânire a populației

Evoluția numerică a populațiilor de-a lungul istoriei – concretizată în modelul ”tranziției demografice”.

Teoria tranziției demografice:

Teoria tranzi ț iei demografice:  Ini ț ial – concept privind dezechilibrul dintre popula ț
Teoria tranzi ț iei demografice:  Ini ț ial – concept privind dezechilibrul dintre popula ț

Inițial concept privind

dezechilibrul dintre populație și resurse.

Ilustrează evoluția

populației, ținând cont de

schimbările intervenite în

evoluția fenomenelor de

mortalitate și fertilitate.

în evoluția fenomenelor de mortalitate ș i fertilitate. Disciplina de S n tate Public i Management,

Teorii despre tranziția demografică

Teorii despre tranzi ț ia demografic ă  1940 Frank Notenstein = teoria “Tranziţiei demografice” –
Teorii despre tranzi ț ia demografic ă  1940 Frank Notenstein = teoria “Tranziţiei demografice” –

1940 Frank Notenstein = teoria “Tranziţiei demografice”

“există o relaţie între modificările demografice și schimbările social-

economice”

1971 Rudolf Omran + specialiștii de sănătate publică +

epidemiologi = teoria “Tranziţiei epidemiologice

“Paralel cu tranziţia demografică apar modificări în starea de sănătate a populaţiei, în raportul dintre diferitele boli cauzatoare de moarte, între evoluţia epidemiologică şi între factorii favorizanţi economici

şi sociologici.

Raportul dintre mortalitate şi fertilitate influenţează structura populaţiei cu toate implicaţiile ce decurg din această evoluţie.

Etapele tranziției demografice

Etapele tranzi ț iei demografice Source: Joseph A. McFalls, Jr. Population: A lively Introduction. Third edition.

Source: Joseph A. McFalls, Jr. Population: A lively Introduction. Third edition. Population Reference Bureau 53(3); 1998: 39

Third edition. Population Reference Bureau 53(3); 1998: 39  Stadiul 1 : RN mare, sc ă
Third edition. Population Reference Bureau 53(3); 1998: 39  Stadiul 1 : RN mare, sc ă

Stadiul 1: RN mare, scădere rapidă a populației în trecerea de la o grupă de vârstă la alta, SV redusă.

Stadiul 2: RN mare,

scăderi ale RM ( generală + specifice pt. vârsta adultă, ușoară creștere a SV.

Stadiul 3: scădere RN,

scăderea RM, creșterea SV.

Stadiul 4: RN, RM mică, indice de dependență mare,

SV mare.

Stadiul 5: ?

Tipuri de piramidă a vârstelor

I. Triunghi - cu baza larg şi un vârf ascuţit, caracteristic pentru popula iile tinere;

II. Clopot/“stog” - populaţii cu o fertilitate ridicat şi un proces de îmbătrânire mediu;

III. Urnă” - populaţiile cu fertilitate sc zut şi cu un proces de îmbătrânire accentuat;

IV. Treflă” - populaţie îmb trânit care cunoaşte în ultima perioad o puternică întinerire ca urmare a creşterii fertilită ii.

întinerire ca urmare a creşterii fertilită ii . 12 Disciplina de S n tate Public i
întinerire ca urmare a creşterii fertilită ii . 12 Disciplina de S n tate Public i
întinerire ca urmare a creşterii fertilită ii . 12 Disciplina de S n tate Public i
întinerire ca urmare a creşterii fertilită ii . 12 Disciplina de S n tate Public i
întinerire ca urmare a creşterii fertilită ii . 12 Disciplina de S n tate Public i
întinerire ca urmare a creşterii fertilită ii . 12 Disciplina de S n tate Public i

12

Fenomenul de Îmbătrânire demografică

– concept și implicaţii pentru sănătatea

publică

– concept și implica ţ ii pentru sănătatea publică  scăderea populaţiei active (Indice dependență ),
– concept și implica ţ ii pentru sănătatea publică  scăderea populaţiei active (Indice dependență ),

scăderea populaţiei active (Indice dependență),

creşterea sarcinilor care îi revin - întreţinerea unui număr mai mare de locuitori inactivi, impact asupra sistemelor de Asigurări sociale de sănătate / de pensii (bazate pe principii de solidaritate și contributivitate),

Impact asupra calității vieții vârstinicilor.

Îmbătrânirea activă

Îmb ă trânirea activ ă = Procesul de optimizare a oportunit ăţ ilor pentru s ă
Îmb ă trânirea activ ă = Procesul de optimizare a oportunit ăţ ilor pentru s ă

= Procesul de optimizare a oportunităţilor

pentru sănătate, a participării şi securității în

scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii

oamenilor ce înaintează în vârstă.

(Second World Assembly on Ageing, Madrid 2002)

Conceptul de îmbătrânire activă are ca ţintă:

menţinerea autonomiei şi

menținerea independenţei persoanelor vârstnice.

Îmbătrânirea activă: pilonii cadrului politic

Îmbătrânirea activă: pilonii cadrului politic Acţiunile trebuie să fie multisectoriale Acțiunile să urmeze cei
Îmbătrânirea activă: pilonii cadrului politic Acţiunile trebuie să fie multisectoriale Acțiunile să urmeze cei

Acţiunile trebuie fie multisectoriale

Acțiunile să urmeze cei trei piloni ai conceptului de îmbătrănire

activă:

Participarea la viața socială

Sănătatea:

Prevenirea şi reducerea excesului de incapacitate, a bolilor cronice şi a morţii premature.

Reducerea factorilor de risc asociaţi bolilor majore, creşterea factorilor de protecţie a sănătăţii, pe tot parcursul vieţii.

Dezvoltarea continuă de servicii sociale şi de sănătate

accesibile, permisive, de înaltă calitate.

Asigurarea educaţiei şi învăţământului continuu pentru personalul implicat în îngrijirile sociale şi de sănătate.

Securitatea

Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

59

Politica din România

Politica din România  Strategia na ională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protec ia persoanelor
Politica din România  Strategia na ională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protec ia persoanelor

Strategia na ională pentru promovarea îmbătrânirii active şi

protec ia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 – 2020, estimeaz c ponderea vârstnicilor va atinge 30% în 2060.

România consider c principalele elemente ale conceptului de

îmb trânire activ sunt:

1) via mai lung i mai s n toas ; 2) cre terea nivelului de ocupare a forţei de munc la vârste mai înaintate; 3) creşterea particip rii sociale şi politice a grupurilor de persoane vârstnice;

4) sc derea dependenţei persoanelor vârstnice;

5) îmbun t ţirea serviciilor de îngrijire de lung durat .

Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

60