Sunteți pe pagina 1din 47

Starea de s n tate, factorii care o influenţeaz şi indicatorii de m surare a st rii de s n tate. Starea de s n tate a populaţiei din România. Surse de morbiditate. Strategia OMS pentru secolul XXI.

Curs pentru studen ți, anul V, Disciplina de Sănătate Publică i Management Facultatea de Medicin

Curs pentru studenți, anul V, Disciplina de Sănătate Publică i Management Facultatea de Medicină, UMF ”Carol Davila”

An universitar 2017-2018

de Sănătate Publică i Management Facultatea de Medicin ă, UMF ”Carol Davila” An universitar 2017-2018
de Sănătate Publică i Management Facultatea de Medicin ă, UMF ”Carol Davila” An universitar 2017-2018
de Sănătate Publică i Management Facultatea de Medicin ă, UMF ”Carol Davila” An universitar 2017-2018
ă, UMF ”Carol Davila” An universitar 2017-2018 Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF

Obiective educa ionale:

Obiective educa ionale: La sfâr itul cursului, studen ț ii vor fi capabili s ă :
Obiective educa ionale: La sfâr itul cursului, studen ț ii vor fi capabili s ă :

La sfâr itul cursului, studenții vor fi capabili să:

Ințeleagă conceptele de stare de s n tate,

determinant al st rii de s n tate, s n tate

public ,

Cunoască indicatorii de m surare a st rii de

s n tate,

Ințeleagă principalele direc ii ale politicilor de s n tate la nivel interna ional.

Starea de s n tate – definiţie OMS

Starea de s n tate – definiţi e OMS  “ stare complet de bine din
Starea de s n tate – definiţi e OMS  “ stare complet de bine din

stare complet de bine din punct de vedere fizic,

mintal şi social i nu numai absenţa bolii sau a

infirmit ţii “ (Constitu ia OMS, 1946)

Caracteristici ale definiţiei :

este universal acceptată ca o „aspiraţie”,

subliniază caracterul pozitiv şi multiaxial al sănătăţii,

realizarea ei presupune responsabilizarea societăţii,

sănătatea este o componentă şi o măsură a calităţii vieţii.

Criteriile utilizate in cont de:

bunăstarea funcţională,

capacitatea organismului de a se adapta la condiţiile variate de viaţă şi muncă, condiţia umană care îl face pe individ creativ.

Starea de s n tate vs. boal

Starea de s n tate vs. boal Boala - imposibilitatea de adaptare la multitudinea de condiţii
Starea de s n tate vs. boal Boala - imposibilitatea de adaptare la multitudinea de condiţii

Boala - imposibilitatea de adaptare la multitudinea de condiţii ambientale: de mediu fizic, psihic, social.

Aprecierea bolii:

illness percep ia individului, subiectivă (persoana se

autodefine te bolnavă). În unele situații nu există concordanță

între subiectiv (percepția persoanei) şi obiectiv (evaluarea medicală);

„disease” – încadrarea profesioni tilor; definit dup criterii biomedicale (un ansamblu de semne şi simptome);

„sickness” - expresia bolii în raport cu normele sociale.

Determinanţii st rii de s n tate

Determinanţii st rii de s n tate  cauze şi factori care pot i nfluenţa riscul
Determinanţii st rii de s n tate  cauze şi factori care pot i nfluenţa riscul

cauze şi factori care pot influenţa riscul de îmbolnăvire. (J. Last)

“orice factor sau condiţie care are efect asupra sănătăţii, sau, în termeni cantitativi măsurabili,

are un efect asupra stării de sănătate”.

(D.Ruwaard,1997)

Modelul epidemiologic al factorilor care determin starea de s n tate (Lalonde, A. Dever) Sist.
Modelul epidemiologic al factorilor care determin starea de s n tate (Lalonde, A. Dever) Sist.

Modelul epidemiologic al factorilor care determin starea de s n tate (Lalonde, A. Dever)

Sist. int. complexe Maturizare/ Biologia Mat. genetic îmbătrânire de recuperare fizic Starea de Sistemul de
Sist. int.
complexe
Maturizare/
Biologia
Mat. genetic
îmbătrânire
de recuperare
fizic
Starea de
Sistemul de
social
Mediul
curativ
s
n tate
s
n tate
psihologic
preventiv

Riscuri

profesionale

Riscuri profesionale
Riscuri profesionale

Riscuri în timpul liber

Comportamente

Comportamente
Comportamente
Comportamente
Modele de consum
Modele de consum
Modele de

Modele de

consum

consum

Modelul Dever - Determinanţii s n t ţii şi repartizarea resurselor

Contribuţia potenţială la reducerea mortalităţii

(în procentaj)

Repartizarea actuală a cheltuielilor pentru sănătate

în S.U.A. (în procentaj)

7.9 BIOLOGIE 1.6 27 UMAN 1.5 MEDIU 19 STIL DE 90 43 VIAŢ SISTEM DE
7.9
BIOLOGIE
1.6
27
UMAN
1.5
MEDIU
19
STIL DE
90
43
VIAŢ
SISTEM DE
ÎNGRIJIRI
11

Dup : Dever G.E.A. în “Le planification de la Santé; Rayneed Pineault

Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti

7

S n tatea public (defini ie OMS)

S n tatea public (defini ie OMS)  tiin ț a i arta prevenirii bolilor, prelungirii
S n tatea public (defini ie OMS)  tiin ț a i arta prevenirii bolilor, prelungirii

tiința i arta prevenirii bolilor, prelungirii

vieții i promovării sănătății, prin efortul organizat al societății (Acheson, 1988, WHO)

the science and art of preventing disease, prolonging life

and promoting health and efficiency through organized

community effort for the sanitation of the environment, the control of communicable infections, the education of the individual in personal hygiene, the organization of medical and nursing services for the early diagnosis and

preventive treatment of disease, and for the

development of the social machinery to insure everyone a standard of living adequate for the maintenance of health, so organizing these benefits as to enable every citizen to realize his birthright of health and longevity.(CE

Winslow, 1920)”

Noua Sănătate publică

Frenk (1993): const în eforturile sistematice

ă  Frenk (1993) : const în eforturile sistematice pentru a identifica nevoile de s n
ă  Frenk (1993) : const în eforturile sistematice pentru a identifica nevoile de s n

pentru a identifica nevoile de s n tate i pentru a

organiza servicii de s n tate care s r spund

adecvat nevoilor popula iei.

Sunt incluse:

Procesarea informațiilor necesare pentru caracterizarea

statusului populației,

Mobilizarea resurselor necesare pentru a răspunde adecvat.

Esența sănătății publice este reprezentată de sănătatea

populației;

Sănătatea Publică include facilități pentru furnizarea tuturor serviciilor de sănătate necesare pentru promovarea sănătății, prevenirea bolilor, diagnosticul i tratamentul bolilor i reabilitarea fizică, socială i vocațională.

The “Newest” Public Health /

cea mai nou S n tate Public

” Public Health / cea mai nou S n tate Public  2003, “ Utilizarea teoriei,
” Public Health / cea mai nou S n tate Public  2003, “ Utilizarea teoriei,

2003, Utilizarea teoriei, experienței i dovezilor derivate din științele populației, utilizate pentru a îmbunătăți sănătatea populației într-un mod care asigură cea mai bună acoperire a nevoilor implicite și explicite ale comunității (publicul)”.

SP bazat pe dovezi

SP bazat pe dovezi Cele mai bune dovezi din cercetare Valori sociale, politice, Expertiz Cunoa tere
SP bazat pe dovezi Cele mai bune dovezi din cercetare Valori sociale, politice, Expertiz Cunoa tere
Cele mai bune dovezi din cercetare Valori sociale, politice, Expertiz Cunoa tere economice
Cele mai
bune
dovezi din
cercetare
Valori
sociale,
politice,
Expertiz
Cunoa tere
economice

Decizii pentru practica SP:

-

Intervenții

- Programe de sănătate

- Politici de sănătate

Source: Jenicek, 1997

Brownson, 1999

Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti

11

Piramida dovezilor

Piramida dovezilor Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti 12
Piramida dovezilor Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti 12
Piramida dovezilor Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti 12

Lumea real a s n t ii publice

Lumea real a s n t ii publice  S ă evalu ă m în ce
Lumea real a s n t ii publice  S ă evalu ă m în ce

Să evaluăm în ce circumstan e să recomandăm abord ri specifice de SP.

Să susținem managerii de programe s aplice abord rile recomandate în circumstan ele

specifice.

SP … interven ii complexe în

situa ii complexe …

SP … interven ii complexe în situa ii complexe …  Context: variabilitate mare, influen ț
SP … interven ii complexe în situa ii complexe …  Context: variabilitate mare, influen ț

Context: variabilitate mare, influențe culturale, stratificare socială, aspecte

economice, resurse limitate în sistemul

de sănătate.

Servicii: furnizate sub forme diferite.

SP… obiective ambi ioase

SP… obiective ambi ioase Sc derea Mortalit ii infantile Al ptare Vaccinare Antibiotice pt tratamentul
SP… obiective ambi ioase Sc derea Mortalit ii infantile Al ptare Vaccinare Antibiotice pt tratamentul
Sc derea Mortalit ii infantile Al ptare Vaccinare Antibiotice pt tratamentul pneumoniei
Sc derea Mortalit ii infantile
Al ptare
Vaccinare
Antibiotice pt
tratamentul
pneumoniei

MAXIMIZAREA EFICACIT II COLECTIVE

SP … Intreb ri complexe

SP … Intreb ri complexe Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti

Obiectul s n t ţii publice

Obiectul s n t ţii publice  Grupurile populaţionale  starea de sănătate,  problemele de
Obiectul s n t ţii publice  Grupurile populaţionale  starea de sănătate,  problemele de

Grupurile populaţionale

starea de sănătate,

problemele de sănătate,

managementul serviciilor de sănătate,

cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile

privind starea de sănătate.

Domeniile s n t ţii publice

D omeniile s n t ţii publice  Biostatistica,  Demografia,  Epidemiologia,  Etica, 
D omeniile s n t ţii publice  Biostatistica,  Demografia,  Epidemiologia,  Etica, 

Biostatistica,

Demografia,

Epidemiologia, Etica,

Legislaţia şi dreptul,

tiinţe sociale şi comportamentale,

Managementul serviciilor medico-sociale.

Scopurile s n t ţii publice

promovarea sănătăţii

ocrotirea sănătăţii:

prevenirea îmboln virii,

menţinerea s n t ţii.

îmboln virii,  menţinerea s n t ţii.  controlul morbidităţii ( combaterea bolilor şi a
îmboln virii,  menţinerea s n t ţii.  controlul morbidităţii ( combaterea bolilor şi a

controlul morbidităţii (combaterea bolilor şi a consecinţelor acestora),

redobândirea sănătăţii.

Startegia OMS: Health for ALL - Sănătate pentru toţi”

Func iile s n t ii publice (1)

CDC

WHO - PAHO

Func iile s n t ii publice (1) CDC WHO - PAHO 1. Monitorizarea st ă
Func iile s n t ii publice (1) CDC WHO - PAHO 1. Monitorizarea st ă

1. Monitorizarea stării de sănătate pt a

identifica problemele de sănătate,

2. Dg, investigarea problemelor de sanătate i a riscurilor din comunitate,

3. Informare, educare, împuternicirea cetățenilor pt SP,

4. Mobilizarea comunității, parteneriatul pt identificarea i rezolvarea

problemelor de sănătate,

5. Dezvoltarea de politici care susțin eforturile individuale i comunitare.

1. Monitorizarea, evaluarea,

analiza stării de sănătate,

2. Supravegherea SP, cercetarea i controlul riscurilor i amenințărilor pt SP,

3. Promovarea sănătății,

4. Participarea socială în sănătate,

5. Dezvoltarea de politici i de capacitate instituțională pt planificarea i managementul Sănătății Publice.

Func iile s n t ii publice (2)

CDC

WHO - PAHO

Func iile s n t ii publice (2) CDC WHO - PAHO 6. Implementarea de reglement
Func iile s n t ii publice (2) CDC WHO - PAHO 6. Implementarea de reglement

6. Implementarea de reglementări care asigură protecția sănătății,

7. Asigurarea serviciilor

necesare, în acord cu nevoile

populației,

8. Asigurarea de resurse umane

competente în SP,

9. Evaluarea eficacității, accesului i calității serviciilor de sănătate individuale i populaționale,

10. Cercetare pt soluții inovative la problemele de sănătate.

6. Intărirea capacității instituționale pt planificarea i managementul SP,

7. Evaluarea i promovarea accesului

echitabil la serviciile necesare,

8. Dezvoltarea resurselor umane i training în SP,

9. Asigurarea calității serviciilor

furnizate la nivel individual i

populațional,

10. Cercetare în Sănătate Publică,

11. Scăderea urgențelor i dezastrelor,

prin prevenire, ↓ riscuri, pregătire,

răspuns.

Niveluri de intervenţie – tipuri de preven ie  Preven ia primordial (modificarea distribu ț
Niveluri de intervenţie – tipuri de preven ie  Preven ia primordial (modificarea distribu ț

Niveluri de intervenţie – tipuri de preven ie

Preven ia primordial (modificarea distribuției

factorilor de risc în populație)

Preven ia primar (evitarea apariției bolii la nivel de individ)

Preven ia secundar (dg. precoce pt.evitarea cursului nefavorabil şi consecințelor bolii)

Preven ia ter iar (reinserția socio- profesională)

Prevenţie primordială

ț ia socio- profesional ă ) Prevenţie primordială Factori de risc Prevenţie prima r Boală Prevenţie

Factori de risc

Prevenţie prima r
Prevenţie prima r

Boală

primordială Factori de risc Prevenţie prima r Boală Prevenţie secundară Complicaţii * P r e v

Prevenţie secundară

de risc Prevenţie prima r Boală Prevenţie secundară Complicaţii * P r e v e n

Complicaţii

*

P r e v e n ţ i e t e r ţ i a
P
r
e
v
e
n
ţ
i
e
t
e
r
ţ
i
a
r

Deteriorarea calităţii vieţii

D

e

c

e

s

Provoc ri actuale ale

s n t ii publice

Provoc ri actuale ale s n t ii publice Refugees Ebola Expanding EU: growing health gaps
Provoc ri actuale ale s n t ii publice Refugees Ebola Expanding EU: growing health gaps

Refugees

Ebola

Expanding EU:

growing health gaps

ii publice Refugees Ebola Expanding EU: growing health gaps Economic crisis Citizens want more control Globalisation

Economic

crisis

Citizens want

more control

Globalisation

Ethics

Lifestyle Related Diseases

Migration & Cross Border Healthcare

Ageing

Population

Needs / resources

Climate Change, Pandemic and Bioterrorism Threats

New Technology and Innovation

Instrumente de m surare a

st rii de s n tate

Instrumente de m surare a st rii de s n t ate  Indicatorii = unităţi
Instrumente de m surare a st rii de s n t ate  Indicatorii = unităţi

Indicatorii = unităţi standardizate de structurare a

informaţiei care facilitează monitorizarea şi evaluarea stării de sănătate, a determinanţilor acesteia, precum şi a dinamicii acestora în raport cu diversele intervenţii

destinate sănătăţii publice.

În termeni generali, indicatorii sunt:

instrumente sintetice,

standardizate,

evidenţiază informaţii relevante asupra atributelor şi dimensiunii sănătăţii sau a determinanţilor acesteia.

Tipuri de indicatori

Tipuri de indicatori A. Indicatori de nivel ai st rii de s n tate B. Indicatori
Tipuri de indicatori A. Indicatori de nivel ai st rii de s n tate B. Indicatori

A. Indicatori de nivel ai st rii de s n tate

B. Indicatori de factori

C. Indicatori complec i

Indicatori de m surare a st rii de s n tate

Indicatori de m surare a st rii de s n tate A. Indicatori de nivel sau
Indicatori de m surare a st rii de s n tate A. Indicatori de nivel sau

A. Indicatori de nivel sau de rezultat

Demografici (natalitate, fertilitate, mortalitate): de frecvență sau riscuri (probabilități)

De morbiditate (clasici, de gravitate scoruri, consecie

ale bolii-deficiență, incapacitate, handicap, combinații);

Inciden a = nr. cazurilor noi de boală (caz nou de boală = cazul de boală luat în evidență pt.prima oară)

Prevalen a = nr. cazurilor noi i vechi de boală.

Globali ai s n t ii bazați pe incapacitate funcțională sau pe percepția sănătății/bolii.

Indicatori de m surare a

st rii de s n tate

Indicatori de m surare a st rii de s n tate B. Indicatori de factori (determinan
Indicatori de m surare a st rii de s n tate B. Indicatori de factori (determinan

B. Indicatori de factori (determinan i)

Comportamentali

Prevalența fumătorilor,

Consumul de alcool Litri alcool pur/cap locuitor/an.

Biologici

Număr anomalii cromozomiale,

Număr mutații genetice.

De mediu fizic/social/profesional

Concentrația noxe/pulberi / cm cub,

Concentrația de microroganisme/ml apă,

Rata de sărăcie,

Rata criminalității,

Km autostradă /1 milion locuitori.

Indicatori de m surare a

st rii de s n tate

C. Indicatori complec i

a st rii de s n tate C. Indicatori complec i  Povara global a bolii
a st rii de s n tate C. Indicatori complec i  Povara global a bolii

Povara global a bolii / Global Burden of Disease = indicator complex care măsoară

numărul de ani pierduți prin deces prematur (YLL) i numărul de ani pierduți din cauza timpului trăit într-o stare inferioară sănătății

depline (YLD) pentru câteva sute de boli / factori

de risc.

DALY = YLL + YLD

2015 Rank Cause DALYs % DALYs DALYs per   (000s) 100,000   population   100.0
2015 Rank Cause DALYs % DALYs DALYs per   (000s) 100,000   population   100.0
2015 Rank Cause DALYs % DALYs DALYs per   (000s) 100,000   population   100.0
2015 Rank Cause DALYs % DALYs DALYs per   (000s) 100,000   population   100.0

2015

Rank

Cause

DALYs

% DALYs

DALYs per

 

(000s)

100,000

 

population

 

100.0

36331

0

All Causes

2,668,296

 

7.2 2615

1

Ischaemic heart disease

192,056

 

5.3 1939

2

Lower respiratory infections

142,384

3 Stroke

3

3 Stroke

Stroke

4

Preterm birth complications

5

Diarrhoeal diseases

6

Road injury

 

Chronic obstructive pulmonary

7

disease

 

5.2

139,874

 

3.8

102,297

 

3.2

84,928

 

2.8

76,020

 

2.7

72,815

1905

1393

1156

1035

991

2000

Rank

Cause

DALYs

% DALYs

DALYs per

 

(000s)

100,000

 

population

 

100.0

45826

0

All Causes

2,805,626

   

7.3

3368

1

Lower respiratory infections

206,202

   

5.5

2531

2

Diarrhoeal diseases

154,973

3

Ischaemic heart disease

4

Preterm birth complications

5 Stroke

153,892

127,771

5.5 2514

4.6 2087

124,386

4.4

2032

6 Birth asphyxia and birth trauma

7 HIV/AIDS

 

3.8

1727

105,731

 

3.2

1462

89,509

8 Diabetes mellitus 70,667 2.6 962

8 Diabetes mellitus

8 Diabetes mellitus 70,667 2.6 962

70,667

2.6

962

8 Malaria

76,565

2.7

1251

Birth asphyxia and birth trauma Congenital anomalies HIV/AIDS Tuberculosis Depressive disorders Iron-deficiency
Birth asphyxia and birth trauma Congenital anomalies HIV/AIDS Tuberculosis Depressive disorders Iron-deficiency
Birth asphyxia and birth trauma Congenital anomalies HIV/AIDS Tuberculosis Depressive disorders Iron-deficiency
Birth asphyxia and birth trauma Congenital anomalies HIV/AIDS Tuberculosis Depressive disorders Iron-deficiency
Birth asphyxia and birth trauma Congenital anomalies HIV/AIDS Tuberculosis Depressive disorders Iron-deficiency
Birth asphyxia and birth trauma Congenital anomalies HIV/AIDS Tuberculosis Depressive disorders Iron-deficiency
Birth asphyxia and birth trauma Congenital anomalies HIV/AIDS Tuberculosis Depressive disorders Iron-deficiency
Birth asphyxia and birth trauma Congenital anomalies HIV/AIDS Tuberculosis Depressive disorders Iron-deficiency

Birth asphyxia and birth trauma

Congenital anomalies

HIV/AIDS

Tuberculosis

Depressive disorders

Iron-deficiency anaemia

Back and neck pain

Cirrhosis of the liver

Trachea, bronchus, lung cancers

Malaria

Kidney diseases

Self-harm

bronchus, lung cancers Malaria Kidney diseases Self-harm Self-harm 2.5 1168 683 654 29 618 566
bronchus, lung cancers Malaria Kidney diseases Self-harm Self-harm 2.5 1168 683 654 29 618 566
bronchus, lung cancers Malaria Kidney diseases Self-harm Self-harm 2.5 1168 683 654 29 618 566
bronchus, lung cancers Malaria Kidney diseases Self-harm Self-harm 2.5 1168 683 654 29 618 566
bronchus, lung cancers Malaria Kidney diseases Self-harm Self-harm 2.5 1168 683 654 29 618 566
bronchus, lung cancers Malaria Kidney diseases Self-harm Self-harm 2.5 1168 683 654 29 618 566
bronchus, lung cancers Malaria Kidney diseases Self-harm Self-harm 2.5 1168 683 654 29 618 566

Self-harm

2.5

1168

683

654

29 618

566

71,516

 

1.5

41,789

 

1.4

40,018

 

1.3

37,806

 

1.2

34,657

9 Tuberculosis

 

Chronic obstructive pulmonary

10

disease

11

Road injury

12 Congenital anomalies

13 Measles

14 Iron-deficiency anaemia

15 Neonatal sepsis and infections

71,151

67,461

2.5

2.4

1162

1102

2.4 1086 66,477 2.3 1067 65,300 1.9 850 52,027 1.8 810 49,618
2.4
1086
66,477
2.3
1067
65,300
1.9
850
52,027
1.8
810
49,618
   

1.6

733

16

Diabetes mellitus

44,896

17 Depressive disorders

18 Back and neck pain

19

20 Meningitis

Sănătate Publică i Management,

513

519

1.4

UMF "Carol Davila" Bucure ti

1.4

 

2.5

916

67,266

 

2.4

883

64,825

 

2.4

855

62,759

 

2.1

763

56,037

 

2.0

738

54,215

 

2.0

709

52,080

 

1.9

708

52,016

 

1.6

565

41,486

 

1.5

560

41,129

 

1.4

524

38,520

Disciplina de

38,104

37,672

565 41,486   1.5 560 41,129   1.4 524 38,520 Disciplina de 38,104 37,672
565 41,486   1.5 560 41,129   1.4 524 38,520 Disciplina de 38,104 37,672
565 41,486   1.5 560 41,129   1.4 524 38,520 Disciplina de 38,104 37,672
565 41,486   1.5 560 41,129   1.4 524 38,520 Disciplina de 38,104 37,672
565 41,486   1.5 560 41,129   1.4 524 38,520 Disciplina de 38,104 37,672
565 41,486   1.5 560 41,129   1.4 524 38,520 Disciplina de 38,104 37,672
565 41,486   1.5 560 41,129   1.4 524 38,520 Disciplina de 38,104 37,672
565 41,486   1.5 560 41,129   1.4 524 38,520 Disciplina de 38,104 37,672
565 41,486   1.5 560 41,129   1.4 524 38,520 Disciplina de 38,104 37,672

Popula ia State Membre UE + parteneri 1 ian 2017

Liechtenstein

Iceland

Malta

Luxembourg

Cyprus

Estonia

Latvia

Slovenia

Lithuania

Croatia

Ireland

Norway

Slovakia

Finland

Denmark

Bulgaria

Switzerland

Austria

Hungary

Sweden

Portugal

Czech Republic

Greece

Belgium

Netherlands

Romania

Poland

Spain

Italy

United Kingdom

France

Turkey

Germany

Russia

37815

19638309

46528966

5258317

9797561

37815 19638309 46528966 5258317 9797561 79814871 82800000 143666931
37815 19638309 46528966 5258317 9797561 79814871 82800000 143666931
37815 19638309 46528966 5258317 9797561 79814871 82800000 143666931
37815 19638309 46528966 5258317 9797561 79814871 82800000 143666931
37815 19638309 46528966 5258317 9797561 79814871 82800000 143666931
37815 19638309 46528966 5258317 9797561 79814871 82800000 143666931
37815 19638309 46528966 5258317 9797561 79814871 82800000 143666931

79814871

37815 19638309 46528966 5258317 9797561 79814871 82800000 143666931

82800000

37815 19638309 46528966 5258317 9797561 79814871 82800000 143666931

143666931

0 20000000

Sursa: Eurostat, oct. 2017

40000000

60000000

80000000

100000000

120000000

140000000

Disciplina de Sănătate Publică i Management,

UMF "Carol Davila" Bucure ti

160000000

30

Evolu ia ratei de natalitate, UE i România,

2005 - 2016, Eurostat

atei de natalitate, UE i România, 2005 - 2016, Eurostat 10.9 11 10.9 EU (28 countries)
atei de natalitate, UE i România, 2005 - 2016, Eurostat 10.9 11 10.9 EU (28 countries)
10.9 11 10.9 EU (28 countries) 10.8 10.8 10.7 10.6 10.8 10.7 Romania 10.6 10.5
10.9
11
10.9
EU (28 countries)
10.8
10.8
10.7
10.6
10.8
10.7
Romania
10.6
10.5
10.4
10.4
10.5
10.4
10.4
10.3
10.2
10.1
10
10
10
10
10
10
9.8
9.7
9.6
9.6
9.7
9.4
9.4
9.2
9
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
nascuti vii/1000 locuitori

Ani calendaristici

Speranta de viata, 2015, Eurostat Bulgaria Romania Ungaria Polonia Croatia Republica Ceha EU (28 countries)
Speranta de viata, 2015, Eurostat Bulgaria Romania Ungaria Polonia Croatia Republica Ceha EU (28 countries)

Speranta de viata, 2015, Eurostat

Bulgaria

Romania

Ungaria

Polonia

Croatia Republica Ceha EU (28 countries) Germania Danemarca Slovenia UK Grecia

Belgia

Portugalia

Austria

Finlanda

Olanda

Malta

Suedia

Norvegia

Luxembourg

Franta

Islanda

Liechtenstein

Italia

Spania

80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1

80.6

80.7

80.8

80.9

81

81.1

81.1

80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
80.6 80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1
74.7 75 75.7 77.5 77.5 78.7 81.3 81.3 81.6 81.6 81.9 82.2
74.7
75
75.7
77.5
77.5
78.7
81.3
81.3
81.6
81.6
81.9
82.2
80.7 80.8 80.9 81 81.1 81.1 74.7 75 75.7 77.5 77.5 78.7 81.3 81.3 81.6 81.6

82.4

82.4

82.4

82.5

82.7

82.7

83

70

72

74

76

78

80

82

84

33 Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti
33 Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti
33
33

Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti

Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti 34
Disciplina de Sănătate Publică i Management,
UMF "Carol Davila" Bucure ti
34
Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti 35
Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti 35
Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti 35
Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti 35

Cyprus

Greece

Ireland

Iceland

Switzerland

Sweden

Norway

United Kingdom

Austria

Belgium

Romania

Denmark

Luxembourg

Croatia

France

Netherlands

European Union (28 countries) Finland Slovenia

Slovakia

Malta

Czech Republic

Hungary

Poland

Spain

Germany

Bulgaria

Italy

Estonia

Portugal

Lithuania

Latvia

S n tate perceput (% din popula ie – BUNA+F. BUNA, Eurobarometru)

28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0

28.0

28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0
28.0

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

45.0

50.0

28.0 0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0 40.0 45.0 50.0 Disciplina de Sănătate Publică
28.0 0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0 40.0 45.0 50.0 Disciplina de Sănătate Publică

Surse de indicatori ai st rii de

s n tate

37
37

Global Health Observatory (WHO)

rii de s n tate 37 Global Health Observatory (WHO) EUROSTAT Health for all (EURO) Disciplina

EUROSTAT

s n tate 37 Global Health Observatory (WHO) EUROSTAT Health for all (EURO) Disciplina de Sănătate

Health for all (EURO)

Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti

WHO WHO SIS

WHO – WHO SIS Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti 38
WHO – WHO SIS Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti 38
WHO – WHO SIS Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti 38

Surse de indicatori ai st rii

de s n tate (2)

Surse de indicatori ai st rii de s n tate (2) 39 World Bank Indicators OECD
39
39
Surse de indicatori ai st rii de s n tate (2) 39 World Bank Indicators OECD

World Bank Indicators

OECD Indicators

European Core Health Indicators (ECHI)

Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti

EC Health indicators - ECHI

EC – Health indicators - ECHI 88 indicatori in 5 domenii  Demografie i situa ie
EC – Health indicators - ECHI 88 indicatori in 5 domenii  Demografie i situa ie

88 indicatori in 5 domenii

Demografie i situa ie socio-economic , Stare de s n tate, Determinan ii s n t ii, Interven ii de s n tate:

servicii de s n tate, Interven ii de s n tate:

de s n tate,  Interven ii de s n tate: promovarea s n t ii.

promovarea s n t ii.

Indicatori UE: European Core Health

Indicators (ECHI)

Indicatori UE: European Core Health Indicators (ECHI) Grupe Exemple Demografici i socio- economici Popula ț
Indicatori UE: European Core Health Indicators (ECHI) Grupe Exemple Demografici i socio- economici Popula ț

Grupe

Exemple

Grupe Exemple Demografici i socio- economici Popula ț ie, natalitate, rata omajului, rata de s ă
Grupe Exemple Demografici i socio- economici Popula ț ie, natalitate, rata omajului, rata de s ă

Demografici i socio- economici

Populație, natalitate, rata omajului, rata de sărăcie

Stare de s n tate

Speranța de viață, Speranța de viață sănătoasă, Mortalitate infantilă, mortaliatate specifică pe cauze, HIV/AIDS, Inicidența cancerelor, prevalența diabetului,

accidente de circulație

Determinan i ai

s n t ii

Servicii de s n tate

Interven ii de s n tate, promovarea s n t ii

% fumători, consum de fructe, expunerea la particule

Acoperire cu asigurări de sănătate, Acoperire vaccinală, paturi de spital, screening cancer col, colon

Politici de sănătate nutrițională

Politici de s n tate Health 2020: the European policy for health and well-being 42
Politici de s n tate Health 2020: the European policy for health and well-being 42

Politici de s n tate

Politici de s n tate Health 2020: the European policy for health and well-being 42 Disciplina
Politici de s n tate Health 2020: the European policy for health and well-being 42 Disciplina
Politici de s n tate Health 2020: the European policy for health and well-being 42 Disciplina
Politici de s n tate Health 2020: the European policy for health and well-being 42 Disciplina

Health 2020: the European policy for health and well-being

42
42

Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure ti

OMS Europa: S n tatea 2020

OMS Europa: S n tatea 2020  Cadru politic european de ac ț iune pentru s
OMS Europa: S n tatea 2020  Cadru politic european de ac ț iune pentru s

Cadru politic european de acțiune pentru sănătate i bunăstare (Malda 2012, 62 sesion) Obiective Strategice:

Imbunătățirea sănătății pentru toți i reducerea inegalităților,

Imbunătățirea leadership-ului i a guvernării participative pentru sănătate.

Arii prioritare

Arii prioritare  Investi ț ia în s ă n ă tate pe tot parcursul vie
Arii prioritare  Investi ț ia în s ă n ă tate pe tot parcursul vie

Investiția în sănătate pe tot parcursul vieții i

împuternicirea cetățenilor,

Controlul poverii bolilor netransmisibile i

transmisibile în Europa,

Intărirea sistemelor de sănătate centrate pe populație i a capacității de sănătate publică,

inclusiv capacitatea de pregătire i răspuns la

situații de urgență,

Crearea de medii i comunități favorabile sănătății.

http://ec.europa.eu/health/home_en

http://ec.europa.eu/health/home_en Disciplina de Sănătate Publică i Management, UMF "Carol Davila" Bucure

Europa 2020: Investing in health

Principii

Europa 2020: Investing in health  Principii  S ă n ă tatea este o valoare
Europa 2020: Investing in health  Principii  S ă n ă tatea este o valoare

Sănătatea este o valoare în sine,

Investiția în sănătate favorizează dezvoltarea.

Direc ii

Investiția în sisteme de sănătate sustenabile, Investiția în sănătatea oamenilor, ca i capital uman,

Investiția în reducerea inegalităților în sănătate.

Strategia de s n tate a UE:

Together for health: A strategic approach for EU 2008 - 2013

Together for health: A strategic approach for EU 2008 - 2013 Principii  Valori comune în
Together for health: A strategic approach for EU 2008 - 2013 Principii  Valori comune în

Principii

Valori comune în sănătate,

Sănătatea = cea mai mare valoare,

Sănătatea în toate

politicile (HIAP)

UE - voce mai puternică în

sănătatea globală.

Obiective strategice

Menținerea unei bune sănătăți într-o Europă care îmbătrâne te,

Protecția cetățenilor de amenințările la starea de sănătate,

Susținerea dinamismului

sistemelor de sănătate i a

noilor tehnologii.