ntr-o lume a dependenei, vrem sa fim independeni

Suntem dependeni de ceva, de cineva, de mai multe lucruri sau/i persoane. Nu toi, dar cei mai
muli. Tutun, droguri, alcool, sex, maini, case, bani, averi. Fac parte din noi, din unii dintre noi.
Fr ele, se simt ologi. Fr like-uri pe facebook, existena lor e nul. Nu mai tiu cine sunt i ct
de buni/frumoi sunt dac nu obin, cum obin cei mici la coal calificative i note, un anumit
numr de like-uri. Iar dac unele persoane sunt att de rele nct nu dau like imediat, se dezvolt
o tragedie i un complex de inferioritate imens n imaginea personal a celui care posteaz un
selfie. Exagerez puin, bineneles.
Alii sunt dependeni de prini, iar aici m refer la copiii de peste 25 de ani, care nu pot tri sau
lua o decizie fr aprobarea printelui. E adevrat, prinii ne cunosc cel mai bine, ne vor binele,
ne ajut de cte ori pot i cum pot. ns dup o vrst, i prinii notri probabil c au realizat c
trebuie s se mbrace singuri, s tie s foloseasc lingura i furculia i s schimbe direcia de
mers a mainii cnd n fa apare drum nchis.
E bine s rmnem copii n suflet, unde trebuie s existe puritate. Cnd rmnem ns cu mintea
foarte tnr, se ridic un semn de ntrebare. Pentru noi, cei n cauz, nu, dar pentru cei din exterior,
este destul de vizibil.
Vrem s fim independeni, totui. S avem independen financiar, adic s facem ce vrem cu
banii notri, fr a da socoteal celor din jur. Vism case, maini de lux, cltorii n insule exotice.
Ci dintre noi vism ns s avem un cmin cald, linitit? S avem pace n familie i s putem
oferi celui de lng noi mai mult dect l obligm, prin diverse mijloace, s ne ofere?
Suntem dependeni de tot ce este material, repet, nu toi, dar marea majoritatea. Uitm c sufletul
e mai important dect orice, c ntr-o bun zi, cnd vom rmne singuri, ntre patru perei, fr
posesii materiale i fr like-uri pe site-urile de socializare, noi cu noi, va trebui s avem
capacitatea s ne privim n oglind i s nu ne fie ruine cu ceea ce reflect.
Goana nebun dup posesii, umane sau materiale, ne pierde, ne limiteaz i ne ngrdete
libertatea. Invidia i dorina de rzbunare ne conduc pe o pant abrupt, care duce spre prpastie.
Nu avem dreptul s judecm pe ceilali, cci nu tim ce se ascunde n interiorul lor, n spatele
mtii. Oglinda sufletului fiecruia e singura n care putem citi. i nici aceea nu e clar ntotdeauna.
S ncercm, aadar, nainte de a ne asuma rolul de judectori, s ne putem privi n oglind, cu
sinceritate, fr s ne fie ruine.