Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Evdokimiv - Iubirea Nebuna A Lui Dumnezeu

    Încărcat de

    Paul Siladi
    14 vizualizări16 pagini
    Iubirea nebună a lui Dumnezeu si misterul tăcerii sale.

    Titlu original

    Evdokimiv - Iubirea Nebuna a Lui Dumnezeu

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Iubirea nebună a lui Dumnezeu si misterul tăcerii sale.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    14 vizualizări16 pagini

    Evdokimiv - Iubirea Nebuna A Lui Dumnezeu

    Încărcat de

    Paul Siladi
    Iubirea nebună a lui Dumnezeu si misterul tăcerii sale.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 16
    Tubirea nebuna a lui Dumnezeu si misterul ticerii Sale 1, REALITATEA ATESMULU Suferinja nevinovatilor consttuie un dosar i sti eae ticerea li Durnnezeu $i lipsa inter Vented sale cevin. proba uni egec. In piesa i Sartre, Goetz stigit “Oare mi auzi, Dumnezeule surat lar dacd Dumnezeu tace, cum va putea omul SEL asculte? $i oar tacerea lui Dumneatu in store nue sexnnl €8 El este absent, sau poate char in despre ineficacitatea existentiala a religi ' La vista maturiati, spintul critic gindeyte asupra destinulul tuman 3 descoper8 in aspiraile Fligioase abiul proprio sale scideri. Muncit de finguratate st de probleme insoluble, om ig exet. sit funcia fabulatorc it inventeaza pe Dumneze, face din el "plombat ignoran(clor omenesti lan e373 ipoteza unei expicaiultime pe lumea call Gh Anvidit intro lame aparent-ostls 1 absurda, ‘ml cedeaza si aut 88 evadeze inspre un orizont fiat minglietorVisareaefectiva | teama in fata re ait determin in statins reacts despre Gare vorbeste Freud fuga spre pintecul mater, I spe haat elle ple: “Sit amen Chui cop in pntecol mame sale nu dorese dele simi nase {ne sufden decal in local fn care tnd aft ntursegte seiforl rs Rozanov Dumneceu apare ca prec 2 Imagini unut Tac’ care i proteeaza pe om de rncun, de In frantaca cu reltatea gi de rsponsabilitata unor opiiunbarbatet Este un Durneze "ut" sluge Deen suatiesimits gh garane' cea in oul paroled feut de Zercl, Poin jxtaponerea Gintre fumea aceasta i lumcs cealala rez 0 pierdere de energie neesaa pen inlarea eta ramen ome cual ae pot Ponte vulg eel face opm care coneoeaDs 4) Emorksssponsablinie” fame clare ale vif Pin Trebuie 3 admitem rlepindirea mativa a atele mull taoformat inte reallale mondial cae deseneaa noul chip al epoct nose, seeing se intone setonee viet byt Siractura mer Ala Ia Geneva la sta abot, Sarit deca ta: Domnilo Dumnezeu exe mor De atund In Siti prin tare omul a sat a care Merten Ponty adauger“Coninga morals piere in coniac cu absolutly adevirta demvtae umnand ne cere Sitrecem din cerlidilr pe paint oamenilor Fresiunea mediulut sogal gt a cultant secu izate sit att de mart inc put simpla, omul na tia este interesat de relige“Fapul ch rar putea ca Gineva si loculased ner nil vey pe. om affrma Simone de Beauvoir, “Dumnezea? Na ind Bindese ricodata la Er, marunsete impertubabi Frangoise Sagan " Pangpalul argument se spain pe sensul pri vies pe-aparenta I sbnurditate. Ini mele sale, Bemgtan trangpune ticeea ll Dumne eu. in reatile dint oameni- fn Jocurile. ven Maria, cae sca plerdutlogodnicul,deciarssfidston "De vieme ce Durnrezeu ase ocupa de mine ic eu nu ma oeup de EI La Antonioni, lume pare defintiv tncis. In Blow-tp, total pare penta 0 Slips fmpiett,imobilzat de biecvul car de flat gt dspare deodat,lsindu pe om In sings raatea sa popula de in mentatatea modem, ftr-o lume post-oe ting,"desacraizat $i) seculaizata, Dumrezea, nu ima alo iar Evarghela nu ma este auata Spec taeal credinfe tat mai incite nimeni, ior In lumea aceasta nu se petece nimi i nu extn 0 uma de miracl. Credingareligioast apae ca un stadiw infantil al congtinel umane, find inocuta avanajos pin tehics, pthalies $1 solidatate social Civiizatia actuals nu se intoarce defel tmpote va Tui Dummnezeu, dar alcatuieste o umanitate "ira Dumnezes". Cum spun sociologi,"ateismul sa ma sifeat” fara #4 treacd. prin vreo Tupturs, Finfle triiese la supraata lor ini, acolo unde, prin def nifie, Dumnezes este absent in zlele noastre a de Veni ateu mu inseamnd a alege si, cu att mai putin, arnega, cate lisa condus, pentru a trl in tind ca Tames, Pentru omul obignuit afi religies, indiferent sau ate este, pind la urd, 0 chestune de tempera tment, daca nu chiar de optiune politics 2 INSUFICIENTELE ATEISAULAT Ateisml produce un argument dlasi: cunoase rea [ul Dumnézeu presupune darul credintl, pe ca re nici un atew nu La primit. Or cuvintsl Evanghe ie conform cinuia lumina Iai Hristos lamineszs pe tot om care vine in lume" (lean 1,9) réspande eesti obiecti,aratindu-ne cd simplul refuz de a Confer rajunit puterea exclusiva supra. Integit ‘cunosster opereazs in spirital omenee 0 deschide: re capabild sf presimta, cel pufin, misteral “alte ‘Btii" hii Dumnezeu. Potnvit lal Pascal, ruptura tchilibrulus provine din "doud excese: a exclude ra tiunea, sau amu admite dect raiunea’ iar Ches {enon noteaza, in Sfera sl Crucea, cd “nebunul a Pierdut tora in afara de rafiure’. Dacd pst Hoar eaiunea, refzind inti, imaginalia supra consinga contemplativs, ne stim urilateral pe pla nul oblevat al concepteorO asemenes cosa. lune cerebral va ange niodata stra Tran. Eendentul a Fin! vicar este Dumnezeu. Ea ar nega cel malt 9 doc teologi un stem oso. fun concept -Tucrur fick importance sint situate dincosce de miserl divin Alcismul cone, neverebrat, dar practi, na are nici un conynut metafsc propria gi hu oft In tip sufiient nic 0 expicaje constactivd asupea txistenfel fata de ce atelsmal academic na se agen 2h la capital net ele, ch doar ln tncepatul scsi ub fora ue aah ge Cote tala flosofies nu intervine dect a posterior, pen try a justifca poate aa pentnas invoca cur si Tnvro asemenea ambians,stavechea aelnigte fn fala mori uct eal spune omulal mare lars, de vreme ce el este mai degra precupat de probe mele police qi economice, Prenant sca: “Mi $a Intinplatadesea 88 ma gsese Intrun peel de moar iminent, rs 2a ma gindesco singurd clips In nemurireasufetula” Chestione de temperament, dar care reflects totodats 0. mentaitate complet Seculanzats Simplica in acest mod, uqurat de orice cutare metas i abort In mine, ateismal sient Incearea s2'dea seama asupra lumi, iri ajutorl ‘eure divitay Desiind aie ntur omul Iiiresnbunt a Dames dovedejte in nil un fel ct Dumiezeu nu est Inctead doar sa nial esintdnevla de Denton Ea tid alco anamit diate Eee. ba de problema temeisii moral gia eipesaye Sale. Este vorba, de atemiency,covonm Bike Atisl, de restenfa subeomientlar apne nea voi, fap pe care Stl Pavel costs In fll 8 scind: "Nu fac bine pe cae oan lfc rl pe care nd votes Dap Sina) ee lsu legals al Tal Kan dich een nome, este cel cae condijioneard Sirs Nictziche- Tot aie, protinds andriclone aa mele Tuc ale fu Freud marrage pat ofl sale umariste. in Caien raps te Sarre declards "Nu am Suna intern, ety gindiea mes nu masts eontnicne bees upd ec et pe plan ble nilema morte deplaseass itt 0 formals acai ne lui Feuerbach (tomo homint deus ea) ea 1 har dact omul mu este dec oh Te oe Ssamblul omens ete divin: La eh pena ea Jenson, omul este tn mic dat eel mek Inst dec inivdal este un sey seen fate mal degraba tn Zero cu maja, totaltate divin? ere inchs af eee, Sees fu ste depatit dect de concep ao “mlstct™ a mandamull gia wigs Sie eet chemats sf inlocuatsincigioztaten Posi en ti doctine atesmal miltant ete doar cops pe inact apt tn vee ce ncn eee va mai fi nevoit sil nege pe Dumnezeu deo: é sul Ia aceastd Rare de pleritdine io da ese, one ur Jui temet. Asemenea iui Dumnezeu, emul” abeatat te flositoare la un moment dat pentru formar 0 tot rest dine princi care est osohevetbind; aa dite oe eat Alla pe culmea optimismulu lor simpli se sil rent. Pepuy 0 spune: "Intra 3 nu rez." Doar emitizarea.sstematied a atefsmulul rar putea otal Filosofia exstenilista pare mai degraba nosta ‘tice, deci Dumnezeu nu are cum 88 existe. ace aut imanenté, de absenta unei certitudini absolute, Bai cd, Pee a dep aces sabres, Koch cae demonsteass ch na sein ei Pallg, nebua ec pc ee een Hur mel te pede curds ge aps Sa acs i demon ced gi se cate 62s opan oi Darneveu, malate, eins seohan Dumsezeu na ar putes fh anoscuten oe deren sau cain Adversat Rugiiunen fi Mansse spate en Dumnezeu a ferecat abisil demonilor” penta cetiasintInchisi in genunea absentei Ini Dumne- zou, $i omul se poate inchide pe sine fo absena Transcendentuis, iar vidul tragic al inimii 1ut dinceste intro. mereu mai violentd 5) nesibul | negare a luk Dumnezen Mari teologl, dimpreund cu pring Conctulut Vatican Il afirma cb teologa ultimelor veacurt pier dit simul misteruli, sa constitit ito speculate abstract despre Dumnezeu, incetind sa mai fe gin dire vie Intra Dumnezeu, Marcel Mort ospune in fe] Tul su: "Cuvintal unor osmeni care sau toni, na stiu cum, dar foare comod, peste Cruce, nu mall poste avea nic o rece, Potrivit Rugaciunil pe Acropole a lui Renan, religile ar fi musitoare. Se poate adauga csi sist mele teologce sint murtoare si tocmar acesta este ingelesul formules care srabate lumea de astizi Dumnezew a muirt™ A murit Dumnezeul unel an mite teologi, aceasta find. moartea unei concept tarente despre Dummezew, ingeles ca biect aproape fie stuat fa perfena spatiul cosmic, intro pura exterortate care face din el un Stain ineicosator. Sfintul Chil al Alexandriei a inlocut dialectica Stapin/sclav" prin dialectica Evangheli MTaui/fiu'. Or, inte-o anchets asupra Problemelor misionare de asti2i,F Boulard cltwazs martursioea ot “Cregtinii mel. l considera pe Dumne: 22u a pe un Dumnezes indepirtat, ciiuia tebuie 54 | te supui in masura posibltajion mur atf dia Aragoste pentru El, cit din teama de a na ajunge in iad, Dumnezeu nu este Taal... Nu, Dumneneu ete e a dat cele 10 porund negative: 84 mu fad Concluzia: Dumnezeu ete cel care te impledici ot fii ferict’. fro altS anchets, publicata de Reales, ln inginer spune: "Dumneztu este test El re Zinta tot ceea ce nu avem dreptul si facem. El fade tn acele locur intunecate unde ard laminin, unde vezi femei ponosite gi auz interdict iezuitiion Idcea total flsa pe care cregtinitatea insist gia ficuto despre Dumnezeu a accentuat puteric re, volta celor din afara Biserci Imagincy hil Dune eeu sa identifica cu imaginea regclul paminteaa 531 cu atibutele ei: demnitate, majestate, putere in Evul Mediu, popoarele au fost adesea convertte in Iasi, ca nite comuritai poltce ehemate 1a onde nul suveranilor gi sub ascufigul sabi, Ideea de Dumnezeu a devenit garantia sdifciului socal po lite, Necredinta secolui al XViLea s-aafiemat Tracie Ja scandalul unui Dummezeu impus # al lune regi forae fin teologia scolastica vedem cum etemitatea divina pietificata striveste viitorul a un fel de streagind supratemporala. Filsofi_ pun. ttreban ulburatoare: dacd totul este predestinat, de ce $8 te tai rogi i la ce bun si mai cen? De indatd ce fost conceptualzaté in termeni cauzali,gratlaten | abies nun a al Dunne trl te ale unt - cet minanat astral 1bi ut Dum fem pec Roma devez nie Stet Pang - a transforma, din plese, tn tn fa doenina dub predestnd. tar dach aso se Gautd corecares accsea ~vorbind-se despre min Singur vinovat - atune! nu prea vid la e at mal putea 8 omul de fl. Once grrr bra de opfune = ae ompelle intrare, (blige! $3 inte) al Sfntului ‘Augustin — justia tn mod fatal Inchiia poi Gabel, Uitsm tel cuvintl SBnuls loan He fostom: "Acdla care ucde (Gau frtaza)un eretic Comite un pacat de seiertat Acesta este “coymarul Binelui sil it 4g) orice Bine silit se transforma in Rau. ihimel ial aparece Lea 8 Pedepoe cre oe traduce pain intend sa tbo toile. Expresle sale dominatoae tnt dencnate de Freud tub denumirea "Intl sadi’. Regen tea iudaizanta uta Treimea,respeciv patersatea G sacifidalt care eu svete, € dl nape liber tig aceasta regresune il confunds pe Dumnezeu Gu figura Judeedtorulu zo, a jutifarl red Bil teroriant care prepiteste din venicie Indu Chiu Tui Pe buns deepate, camer se tem 88 nu fie alenai teoloia penteal, cea a intrdic filor 2 iaduli, adel reign “Nero ~ at una intr cuzele ates sto ede alla part, st dato fice, Dumneaeu ete lat ts concepilor sting cr chiar de etre me dle credincioase. Lam transformat, dupa chipul Ups cipal ‘omului de rind, ft culme a plictsului monton tor: Renasterea intra lumina a Celui lavia,cpetaie zarea nol creat au fost infoeute devs engali tori prin instituja ierahicd a Biscrici, contiuia Be xa ascultiit si a supuneri gi deci, gota de Aceast situa este tne 5m rea decft “lumea i d u isa” despre care vorbeste Berg. fon. Avem de-a face cu “cereul inchs" al medices Lait crestine 4 aTEISMUt: ENGENTA PURIICARIT CREDINEET In ae sale Note provocatoare, Kurt Marek, unu dlintre adeptii mori lui Dumnezeu, sete trates fle "Ateismul, care era pe vremurl creasta nope mati a valului progresist, nu. mai este acum Ia ‘moda. De vreo doud generat a f ateu te face Por area ateismului de cat ocamdats est limita, depayirea rei intelectual ve ai at ul clay al spintuu. In aan eos Hal, poetul Mandelam declan: “in sle noses oie Om culivat ese resin Dupd spre, lor ideologic, tinen intelectual din Rois nea cum sensu personal al vie spon ia ees a Yolate a percanel In dat e cat epee lism Tneremeit oar inten 9 adie ae infiniti de transcendent. Cei mai mari savanti rush afin de-a droptul cd adevarata sins eonduce in tod inevitabil Ia ineebarea asupra relige. Astep tind ca un now Sint Pavel s8stea Inaintea Atenenilor js chiar 38 fale o sucprie (ape, 17,22) eau J zstoare migaciune etre “Durinezeul necunosc in adevirat respect al specalistlor pentru competenta ceorali face ca orice opoaiie Inte flings 31 teigle 58 deving caducd. Stiga nu stn Fespinge prin definite absurdul. Dar daa, launt famenii sint mai aproape ca oricind de Transcen. dent, seta spituals a eelor care ft pun probleme @ nivel unel vziun! globale despre lume devine Ti pledca se ascunde fn masa amorft 2 cedin ame ate, eit aelsnul trey fm interior crest 7 cara s8 se Dasmnezes ai im ape ean acest edi coma. ea care pune la pitrare cedinga Sn Dunne Duminezeu de orice context socislogic sau teologic J eta gers ns car | (© asemenea purifeare presupune un “dialog ecumenic” cu omul atea, care na abordat niciodata onginatul vu al eredinte! ale ¢ le pune la indi. Dackridicnite religioase con site neg rectal cua elem vor sip ta vital dec in misura in cave toate od ile de representa sttine oul moder vor abolie,Epoca nonstate nrc cl stadiul adult @returh one teeuongte: a at Dak sul Intruparii Sale. : ee! shaloogia bibic este calitatvs,iaruct de finest istoia prin eshaton (stad final), sfarimind orice conceptie inchs si statci. Aceasta este foarte substaniala tema a Exodului: “Avraam a eit neq nd Incotro. merge" (Evrei 11, 8) i neputind af se intoares la punctul de plecare:“Nimeri care pune teu Imparajia lui Dumnezeu" (Luca 9, 6). Tespal bibtc interupe timp ‘ileal eterneireintoarcer, Penclopa, “Eu sin Calea, Lumina st Phnea" aceste swum ale Dom resus exodu fal rant cu mana si condun de stipul de foc etre pant homo viator.Bisrica in situaieitorea este Biser spore comuntateeshatloged strbiied Getates frets, in'mary spre inp, sca ap Propra Pentine: Data lipsegt din tame ccs sioneze din plin pin Timea prin “soboritates”caltatva a tuturora, de a nsaninga incurs amin Taborlu. "Un om a Tamia posto Tumind care stsucegte peste i treaga ume ancheth din Rusia ne fice mul este pretutindeni, in inima existent, i sacral atea materia, in focercale. viet zlnice, in pratuitatea iubini 9b 2 prietenie Maril duhovoisi spon c& orice asceza lipst de dragoste si care nu este un “sacramental fateri Lai este degarts. Vorbind despre euharste, Stl Muntele Maslnilor $3 plecim si noi in clutgees Iiinilor de sirai, cai ele sit pentra noi «Muntele Masliilor», intradevar, multmea siracllor este sasentenea unui codru de maslini sadit in case he Pumnezeu, De acolo curge ulcul de care vom avea ‘e purting lampileplineinsintea Mireur? (ens tlw alco nes Iran cura" aga cum frumosspune Origen doialé a temeiusilor, mul teologi md prea masa ince red, cici demitologizareasfrgege prin a sl ‘estinismul de continutul sau evanghelic. Nu e vel; esefial este ns lezen deplina altenate a ca expres realitat dal 310 rurlor de credin{§ la nivelul istoriei, "Sub pretext iluministe — schia Sfntul Serafim de Sarov ~ am ital in bezna unei asemenea ignorant, inet ace least manifetan ale lui Dumnezeu care Te pareau famesilor din vechime cunoscute 3h intra totul Fresh, ne apar nous dept imposible stena Ia Tilich asupra inet cur Dame. zou pe dimensiunea orizontals, ref lui Robinson fe a1 aplica lui Dumnezeu categorile spatiale, Alemitologizarea exprima diverse react impotnva accor teologll care Blocheaza intrarea Evangheliet inteo fume desacalizats qi secularizats, intro cul iri rodicalmanentists, Aceste reac ignora teologia negativa sau apotatich Pe calea negaliva, Paring ne lnvaqa ca Dumne- zeu este absolut ese, fume nu il exprima in mod adecvat. Adonai este nu mele negrit al ui Dumnezeu, iar Yah este numele ‘ate nu poate fi rostit.Teologia pozitiva clasicd nt ste devalorzal, cf doar confruntaté cu propril e imite. Ean se aplica deci atnbutcior revelate adica manifestirior lui Dumnezeu fn lume, pe cat fe taduce In mod intligibly aceste tracer sint fect expresi ciftae,simbolice, Infructrealitatea tat Duninezeu este absolut original, transcendenta $1 deci nereductbia la vreun sistem de gindie, Her i au incercut genunea abisala a Iu ‘Damnezes ' | Flinded “negativitatea na inseamnd” negate, calea negativa neste 0 cale negatoare si mu are nimic comun cu agnosticismal, Ea ni este niel ma car un simpli corecv sau vreun semn de pruden: {2 Cu_ajutorul negafilr, cales negativa conduce Spre hipercunoasterea mistich sf spre. paradexala aprehersiune a Celul ininteligibil.Print.o sbordare intuitiva, prmordials si simpia, cunoasterea aceas i Intrece Inelegerea, Faptal deca al aceste me tode este depasirea care tu presupune, ca in Icono- clasmul_artel abstract, separarea ei de femal i tories biblic cy cit vertiela transcendente se tna {8 mal sus, cu att radacinile ei se inf mai adine In orizontala’imanenfe. Asemnindu-se ca, mister ‘omununit euharistee, esenfa acestel cli vizeazd ntrenarea splsitulut omenescInt-o experienta un ficatoare. Ca et Dumnezeu este mai Repatruns i transcendenta Finjei sale, cu att experierea media. tei proximiti a’ Fiindulul divin. devine. posbila Or, problema actuala nu e aceea a Flint! lui Dum: | nezeu si nici macar a existent Sale el tocmai aceea 8 prezente Sale finale in istoria umnends Atunci cind Parinit ating misterel, ei resimt nepatinga cuvintlor gi recurg la expresitantinomice sau la simbolur. De aceea *nidayduim spre ceva deja existent, “ne aducer aminte de ce va fi 3 fie’, sau pierim de sete lings "ofinind cu api vie" As ai, sub impulsul manlorflosoft $1 al psihologiel abisale,simbolul este una dinte dimenstunile gio Giri de avangards. Profunda formula a lui Paul | Ricoeur potrivit cateia “speranta este 0 aducere aminte’ se darifics prin lumina simbolului fn ingles patristic: once sperana este epifanic. ‘Simbotul (in grecese: "a pune Ialalta") implica reunirea celor dows jumatstssimbolizantl §1 sim: bolizatul. El are funetia de a inchipu sensul si se deschide totodaté ca receptacol expresiv al prezen- {ei devenind atuna epifanie # marturisind apropie rea Transcendent Liturghia este axa pe Coborirea Dubuli Stn. pe epicleza care asiguré prezenta evenimentulul te memorat, transformind anamneza in epifanie. De aceea Singurul argument temeinic penta existenta Tui Dumnezeu este argumentulliturgc, adica cet al preaslavirt rugatoare. Rugaciunea este 0 mérturie Aespre Cel ciruia I've adreseazs. Aces Iucr important, pentrs ct sciderle sublective ale unui credincios nu afecteazs in nei wn fel valonnea obiec livi a credinfel sale. Adevaratul subject al credingei ru este individul ianlat_ci"eul s8u lturgie, loc twans-subjectiv al credinel ca revelafie. Unit exegeh modern traduc astfel_versetul din Genera 2 15: "Yahve Elohim I-a lat pe om gi -a pus tn griina Edenului pentas cults pass". Prin acest simbolsm pasa paradisul este asimilat unui sanctuat, in care rimul om devine un paznie sacerdotal: de la ince Putul inceputulut omul este o ing liturgies Propoviduirea qi liturghia sit inseparable Dupé Bultmann,lisus 2 invist prin kerigm, adicd prin proclamarea mints. fnsa Tnvierea nus mai are nic un sens in afara evenimentului istorc, ea ne fiind nicicum, sa spunem, 0 viziane subiectiva’ a Sfintului Pavel. Chiar dacé refuzim, impreund cu Bultmann, orice obiectivare a acestui mister, trebuie Totusi si prezervam caracersl obiectiv al fap ca aare. Invierea sta In kerigma, dar kerigma este Prezenta in euharistie, Euharstia este memoriaul trait vestirea nemijloctd a Invier, de vreme ce intaxa nemuritorlor” este fates totul inteprata prin imparaganie. O spune gi Sfintul rine: “av (Stura noastrd este potrivitd Euharistit st confi mati de ea" Evenimentul treet este si mai impo tant in ziua de astiz. In Sentinfle sale, Sfintl Tninew precizeaza ea singueul pacat vertabil este acela de a fi "nesimiitor fals de Cel Inviat” (Sent 118). Surprinzstonre aceasts profejie din seclul a Viltea care judecd sieicia orcirat spn esi te Greptat mpotriva.realitaiistonce a Ieviert lui Hntos { __ Teologia apotatics $i notiunea de sinibol cheile de bolts ale oricdrul dialog ecumeni Ucele ale ovicanal dislog cu lumea, Aceasts vine poate cel mai bine s8 “de-pietrfce” teologia actuals tvitind ruptura dintre verticala cereascd 5} onizomta Ja paminteascd din incruigrea carora se tese Mys- terium Crucis oul Testament inftgeazs citeva “optic” dite rite ale martonlor acleiagh credine, cota ce deter mind apania mai mltorteologi $i viziun spiritua le: cea loaned, cea petind, cea pauling. Nama ca daca plualismul teologi este legit, dogmele sint agezate, dimpotriva, pe un plan inde forma enn tivliturgca Te este atribuit im mod intention. fn Simbolul de Niceea, Duhul Sfint este “Inchinat § slgeit — formols care trimite spre funcia mistage fick a Duhulu, inscrsé in planed tu ple. Acest fapt ne intercice si separ intelighil al dogmei de confinutul elt afimatie dogmatics provine din teologia pe care Pirin o numesc “simbolict. Rap tre simbolizant gi sisboliat arata in fecare dogs © icoand orale, oimagine inteligbilt a Adevareh Numai ch orice fcoand este inante de toate v epita nie care martriseste prezenta a ceea ce intrucht peazs, Se cuvine agadar ca prin dogma sa intuim zenia reall 2 Adevaruli: $4 nu 0 confandim cu diu cultural in arsamblul dogmatic trait in Liturghie. Dialogul ecumeniclinde pe dinduntra citre un sinod al tuturor Bisericlon, Ehemate sa examineze impreund tezaural sfint al redinfei apostolic qi deosebvascl mereu Adevi- Tul de multiplele sale expresit ionice ~ aga cu Gifentele composi icomografice dedicate aceeiasi teme converg laolaltainspre un singur Subiec, ge 31 dono. aspect $i Mii ai 0 desprindem Sfintul Grigosie de Nyssa vede tn Avraam ima iinea omulul cate eilatoteste In profunzimile ta Dice ale lui Dumnezeu fara si pond inter. Or, foomai cf oamenii pun intebas $1 vor mal ales do vedi, cu toate © Domoul le rehu2s, intructtrinese Adevarul, Meditatv, Pascal noteazk "Revelaia este tun val ave e dict, dar Intapare invaluie i mai mult chipul ui Dumnezeu ‘Optimismel dovezilor privitoae la existenta Iai Dummezeu degajé o ‘plictvesa substanials, vitind ca Dumnezeu nu este evident si ed tacereea este tina din calitaile Sale, pentru cd orice dovada con Stringitoare ar viola conglinja umana. 1atd de ce Dumnezeu ig limiteaza atotputernicia, renuna la lenge ovice urmd gi se Tachide i 13 il sale paletice. $a grait prin proorod dupa Cingiecimecind vooea lu se face auzts doar Prin risuflares Duhalui Sfint. Prin aceasta tacer pune Nicolae Cabasilas, Dumnezeu ih aration ttopia, manikos és, iubirea nebund a ful Dumne- seu pent om, dimpreund cu nepstrunstl s8u es pect fats de liberates mans "Flu fn care Dummne Deu ne fntinde mina este cel care face ca aceasts mind 88 fie nevSzuta"”, Mina lui Hrists rtignit ne acoperd och, dar prin crapaturle et ochii pot $3 ters ged 9) ol Deen Pee ‘omul poate 4 spund NU, DA sau se afeaz8 tn ace lag registra cu DAval lui Dumnene. tot de aceea, Diamnezeu accept si fie refuzat, nerecunoscut, aun. gat sau evaciat din propria lui create. Pe Cruce, umnezes a tinut partea omulul impotiva lui Dum- ‘nezeu, sau cum spune Péguy, "a fest deal omal Nicolae Cabasilas o spune admirabil: "Dumnezeu se arata, dezvaluindu$ iubiea... Respins, el agteapta ia vga... Pentru tot binele pe care ni La fic, Elna fe cet, in schimbul stergert datore, dct iubirea™ CCretinul este un ins mizerabil, dar el ge ch exista Gineva sh mai mizerabil, acest Cergetor de iubire care sti la poarta inimii "at stau Ta ups i baty de ‘a ausi cineva glasul Mew gi va deschide usa, eu voi intra Lael si voi cina eu el gi el cu Mine” (Apo: Calipsa 3, 20). Fil vine pe pamint pentru a se ageza Ta "masa pactosilor” Dragostea este Jertlnicd pin Ja moarte: Dumpezeu moare pentru ca omul ita Credinta este reciprocitatea care consimte si afiema:intlnirea iubini pogorttoare a Iai Dumnezeu Gu iubirea ascendentd a omului, Vocea hui Damne- ste soptis gi exercitd © presiune nesfirgt de 3 ireastbild. Dumnezew nit db po rund, oi lanseaziapeluri: "Ascults, Israce", sau ‘Dacd veel $2 fil desaviegt.” Decretal une tian fntimpina o rezstents surda. Invitatia Stipinul Ia Ospaf este acceptata voios de "eel care are ureehi de auait’,adica de cel care se face el Insugh ales sti iind Ie piept danul pe care i face Regele stu Faptul cd omul este liber nu inseamnd c el ete

    S-ar putea să vă placă și