Sunteți pe pagina 1din 75

Pr. prof. univ. dr.

Ioan Chiril
RECEPTAREA VECHIULUI TESTAMENT N BISERICA ORTODOX

Receptarea Vechiului Testament n Biserica Ortodox


PR. PROF. UNIV. DR. IOAN CHIRIL
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX DIN CLUJ-NAPOCA

Hristos a nviat!
Frailor, este o perioad extraordinar de potrivit pentru a vorbi despre acest subiect
generos, dar i foarte stufos, cu diferite posibiliti de divagare sau de meditare sofistic. Spun
c este o perioad foarte potrivit pentru acest subiect deoarece suntem n timpul artrilor lui
Hristos cel nviat, este timpul ncredinrilor. Ucenicii apropiai se ntrebau: ce nsemneaz s
nviezi? (Mc. 9,10). Iat, Hristos, acum, le rspunde.

Preliminarii conceptuale

Conceptul de Noul i Vechiul Testament aparine sferei scrierilor noutestamentare:


Cel ce ne-a nvrednicit s fim slujitori ai Noului Testament (I Cor. 3,6), pn n ziua de azi,
la citirea Vechiului Testament, rmne acelai vl, neridicndu-se, cci el se desfiineaz prin
Hristos (I Cor. 3,14); n Epistola ctre Evrei citim despre Mijlocitorul unui testament mai
bun (Evr. 8,6), testament nou (Evr. 8,8), ntiul testament (Evr. 9,151). Dar ar trebui s
facem urmtoarea precizare: utilizarea de ctre profetul Ieremia a conceptului de legmnt
nou berit hadaa (Ier. 33,31-33) te determin s continui raionamentul profetului i s spui
c legmntul de pn acum este, n fapt, vechiul legmnt.
Conceptul de dihotomism are doar o funciune instrumental pentru componentele
Sfintei Scripturi cci, atunci cnd se vorbete despre Scriptur, trebuie s se rmn ferm n
sfera unitii Sfintei Scripturi, raportul ntre cele dou structuri formale fiind definit, n cuvnt
mateian, ca raport al plinirii (Mt. 5,17). Scriptura suport o definire etnic? Oare este loc aici
pentru filetism? Frailor, Scriptura este o lucrare teandric care transcende etnicul.
Conceptul de canon, n ebraic kaneh, dreptar; n greac kanon, nu aparine strict
mediului iudaic; el apare, totui, ca necesitate n momentul n care poporul ales trece prin

1
n Epistola ctre Evrei, capitolele 7-13, cuvntul testament apare, n diferite expresii, de 16 ori.

1
Pr. prof. univ. dr. Ioan Chiril
RECEPTAREA VECHIULUI TESTAMENT N BISERICA ORTODOX

situaia convieuirii cu alte medii religioase, i ne referim aici cu precdere la perioada robiei
babiloniene i la ntoarcerea poporului n Iudeea sub conducerea lui Iosua i Zorobabel, i sub
autoritatea legiuitoare a lui Ezdra.
Lectura hristic sau hristologic, expresia se refer la modul n care a citit i a asumat
Mntuitorul Vechiul Testament n sensul celor consemnate de evanghelistul Luca: ncepnd
de la Moise i de la toi proorocii, le-a tlcuit lor, din toate Scripturile cele despre El (Lc.
24,27) i la maniera n care noi continum n Biseric aceast lectur. Printele Isidor
Todoran l caracteriza pe printele Nicolae Neaga ca fiind cel mai asiduu cuttor al lui Hristos
n Vechiul Testament. Aceasta este o remarc de suflet, n vreme ce cea tiinific vizeaz
prezentarea principiilor unei lecturi hristologice a Vechiului Testament. Vom vorbi i despre
lectura ascendent i cea descendent, sincronic i diacronic.
O ampl parte a suportului va fi dedicat argumentelor specifice mediului rsritean.
*

Despre unitatea Scripturii

Cnd lecturm epistolele pauline, n special epistolele pastorale, ne ntlnim cu expresia


pasa graphe theopneustos toat Scriptura este insuflat de Dumnezeu (II Tim. 3,16),
expresie care ne transmite ideea mai multor scrieri, care vorbete despre scrierile de dinaintea
celor pauline, deoarece elementele canonului Noului Testament erau prea puin reprezentate n
acel timp. Presupunem c referirea paulin exprim cu precdere scrierile Vechiului Legmnt,
deoarece Sfntul Apostol Pavel utilizeaz, n chip nesistematic/neprogramatic, cteva dintre
categorialele constitutive ale corpusului vechitestamentar care apar menionate i la
evanghelistul Luca (Lc. 24,27) precum: Profeii prophetai, scrierile lui Moise arxamenos
apo Moiseos , grupul Ketuvim en pasais tais grafais. Cu alte cuvinte, putem spune c n
scrierile pauline i n Evanghelii avem elemente ce atest existena i utilizarea TaNak-ului2 ca
scrieri inspirate. De aici se degaj ideea dezvoltrii corpusului de scrieri biblice ntr-o form
unitar, se relev faptul c scrierile noutestamentare se altur celor vechitestamentare ntr-un
proces evident de ouk elthon katalusai alla plerosai n-am venit s stric, ci s mplinesc (Mt.
5,17). Este vorba aici de plinire, de desvrire a modului de nelegere/trire/ntrupare. Atunci

2
Acronim pentru Tora, Neviim, Ketuvim TaNaK.

2
Pr. prof. univ. dr. Ioan Chiril
RECEPTAREA VECHIULUI TESTAMENT N BISERICA ORTODOX

cnd vorbim, ns, despre unitatea Scripturii, ne referim ndeosebi la faptul c revelarea are un
singur izvor, Treimea cea deofiin i nedesprit. Iar, din aceast perspectiv, scrierile
Vechiului Testament nu i-au finalizat rostul, ci au un caracter dinamic prin care ni se adreseaz
i nou, contrar opiniei lui Marcion exprimat n Antiteze prin care el respinge ntreg Vechiul
Testament.
Pentru tema unitii Scripturii i pentru susinerea veracitii sale, utilizez o imagine
iconografic i o seciune din Ambigua Sfntului Maxim Mrturisitorul. Icoana este cea a
Schimbrii la Fa a Mntuitorului pe Tabor. Acolo, n registrul superior, apare Scriptura n
reprezentarea a trei persoane: Moise, Ilie i Mntuitorul nchipuind Legea, Profeii i Noul
Legmnt. Dar acest episod este interpretat de Sfntul Maxim dup cum urmeaz:
nti au primit [cei trei apostoli i, prin ei, i noi] prin Moise i Ilie cunotina prea
bine credincioas c mpreun cu Cuvntul lui Dumnezeu trebuie s se afle i cuvntul legii i
al proorocilor, ca unele ce sunt i se griesc din El i despre El i sunt aezate n jurul Lui.
Apoi au nvat prin ei c mpreun cu El se afl nelepciunea i buntatea dinti, deoarece
prin ea poruncete Cuvntul cele ce trebuie fcute, iar tipul ei a fost Moise (cci credem c
harul legiferrii este un har al nelepciunii); a doua, deoarece prin ea ndeamn i ntoarce
Cuvntul la viaa dumnezeiasc pe cei ce s-au abtut de la ea. Iar tipul ei a fost Ilie care a artat
prin el toat harisma prooroceasc. Cci e semnul caracteristic al buntii ntoarcerea celor
rtcii cu iubire de oameni, fapt ai crei vestitori i cunoatem pe prooroci 3. Apostolilor li
se descoper tocmai aceast unitate intrinsec Scripturii, reflectat att de frumos pe muntele
Tabor. Cele mrturisite, prezise n chip tainic n filele Vechiului Testament se ndreapt spre
plinirea lor: Iar din convorbirea acelora [Moise i Ilie] cu Domnul i din faptul c vorbeau
despre sfritul pe care avea s-l ptimeasc Acela n Ierusalim (Lc. 9,31), apostolii au
cunoscut nu numai mplinirea n El a tainelor prezise de lege i de prooroci, ci poate i faptul
c sfritul sfatului negrit al lui Dumnezeu despre lume i despre iconomia Lui nu poate fi
cuprins de niciuna din fpturi, dect numai de marea Lui pronie i judecat, prin care toate
nainteaz cu bun rnduial spre sfritul cunoscut de mai nainte numai lui Dumnezeu.4.

3
SFNTUL MAXIM MRTURISITORUL, Ambigua, 46 nelesul duhovnicesc al lui Moise i Ilie, n col. PSB, vol.
80, Ed. IBMBOR, Bucureti, p. 159.
4
SFNTUL MAXIM MRTURISITORUL, Ambigua, 51 Alt neles duhovnicesc al lui Ilie, pp. 165-166.

3
Pr. prof. univ. dr. Ioan Chiril
RECEPTAREA VECHIULUI TESTAMENT N BISERICA ORTODOX

Printele George Florovski spune c Scriptura luat ca un ntreg unitar a fost o creaie
a comunitii, att n Legea Veche, ct i n Biserica cretin [] autorizat i autentificat de
folosirea ei liturgic i n cele din urm de autoritatea oficial a Bisericii5.
Este imperios necesar pentru fiecare dintre noi s tim de unde pleac procesul de
receptare a Vechiului Testament n Biserica Rsritean i nu numai. i din aceast perspectiv
putem rspunde fr dubii c acest proces pleac de la Mntuitorul Iisus Hristos, de la maniera
n care El se raporteaz la Lege, la Profei i la Psalmi, expresive n acest sens fiind pericopele
de la Lc. 4 i Lc. 24. Din perspectiv exegetic, extrem de relevant este Predica de pe munte
(Mt. 5-7), ndeosebi antitezele mateiene (Mt. 5,21-48). Astfel c, pentru cretini, asumarea se
face din perspectiv hristologic, soteriologic, pnevmatologic i eshatologic. Pn la a
expune aceste caracteristici, permitei-mi s v transmit cteva date despre modul de constituire
a Canonului Vechiului Testament.

Despre acumularea progresiv a scrierilor Vechiului Legmnt

n cazul iudaismului trebuie s precizm de la nceput faptul c vorbim despre dou


etape i dou moduri de transmitere a credinei: etapa oral, pn la Moise i etapa scris de la
Moise la finele sec. IV-I .Hr. Despre etapa oral nu vom vorbi acum. Etapa scris vizeaz
primul corpus de scrieri, cele ale lui Moise, Legea lui Moise Torah Moshe, sau Legea lui
Yahweh Torah Yahweh. Acesteia, cunoscut dup traducerea Septuagintei ca Pentateuh, se
adaug progresiv grupul Neviim i cel al celorlalte scrieri Ketuvim.
1. MOISE
Deci, prima etap de constituire a unui corpus de scrieri este cea a lui Moise (Atunci
a zis Domnul ctre Moise: Scrie acestea n carte spre pomenire - Ie. 17,6; cf. Ie. 34,27;
Num. 33,2; Deut. 31,9), aezarea scrierilor la Cortul Sfnt.
2. DAVID
Cea de-a doua etap este cunoscut sub numele de reforma vieii cultice realizat de
regele David 6 . El aduce chivotul Legii n Sion (II Rg. 6, 1-19) i nal Cortul Sfnt, aici
organiznd ntreaga via cultic, care nu trebuie redus doar la Psalmi, la cntri. Tora era

5
George FLOROVSKY, Biserica, Scriptura, Tradiia Trupul viu al lui Hristos, traducere Florin CARAGEA i
Gabriel MNDRIL, Ed. Platytera, Bucureti, 2005, pp.17-18.
6
J. Maxwell MILLER, John HAYES, A history of Ancient Israel and Judah, Westminster Press, Philadelphia, 1986.

4
Pr. prof. univ. dr. Ioan Chiril
RECEPTAREA VECHIULUI TESTAMENT N BISERICA ORTODOX

deja, la momentul respectiv, o lectur cotidian, centralitatea ei fiind subliniat de Psalmi care
o au ca tem principal, n special cel supranumit Psalmul Torei (Ps. 118), care i este dedicat
exclusiv. Aadar, n aceast etap avem Legea i o parte din Psalmi, crora pot fi adugate
scrierile lui Solomon, iar aceast aciune st n direct relaie cu construirea i sfinirea
Templului.
Putem vorbi despre o etap intermediar, cea a restaurrii Templului din sec. VII .Hr.
(622-621 .Hr.) cnd au fost descoperite scrierile existente la Templu, ascunse n zidurile
acestuia. Aici nu avem o list a lor, de aceea se rmne la ideea oferit de profetul Ieremia c
au fost puse la Templu i o serie de scrieri profetice (Ier. 36,5-10).
3. E ZDRA
Etapa a treia vizeaz reforma lui Ezdra care, n 453 .Hr., se ntoarce din Babilon la
conducerea unui al doilea grup de exilai, avnd responsabilitatea de a reorganiza poporul evreu
conform Legii lui Moise7. Ezdra este caracterizat ca un crturar iscusit i cunosctor al legii
lui Moise (Ezd. 7,6), iar din IV Ezdra ni se pstreaz i o list de scrieri8. Printele Prof. L. G.
Munteanu, rectorul martir, spune n studiile sale c acesta ar fi terminus ad quem pentru
realizarea canonului, c de acum nu se mai poate vorbi despre o adugare de noi scrieri, dar
domnia sa se refer ndeosebi la Pentateuh.
4. SANHEDRINUL DE LA IABNE (90 D.HR.)
Chestiunea canonului, n nelesul strict al termenului, se va pune n snul iudaismului
n contextul separrii sale de cretinism, adic n sec. I d.Hr., la sanhedrinul de la Iabne/Iamina9
sub conducerea lui Johanan ben Zakkai10, n activitatea colilor rabinice existente n ara sfnt
dup cderea Ierusalimului, i mai trziu (sec. IV-VIII) n activitatea masoreilor.
Date pertinente pe aceast tem pot fi accesate n urmtoarele materiale:

7
L. G. MUNTEANU, Pentateuhul n faa criticii moderne, p. 11.
8
IV Ezdra 1,39-40 enumer urmtoarele cri: Osea, Amos, Miheia, Ioil, Avdie, Iona, Naum, Avacum, Sofonie,
Agheu, Zaharia, Maleahi. Iar n IV Ezdra 14,45-48 citim despre faptul c Ezdra a rescris crile Scripturii dup
ce au fost arse (IV Ezd. 14,21) i c primete porunc de la Dumnezeu ca primele 24 astfel de cri s le dea spre
citire tuturor.
9
Iamina, Iabne - ora palestinian care, dup distrugerea Ierusalimului, a devenit treptat centrul naional i religios
al evreilor. Aici a funcionat academia nfiinat de Johanan ben Zakkai, unul dintre cele mai importante centre
ale nvmntului evreiesc. n jurul anului 100 d. Hr., la Iabne (Iamina) s-a dat forma definitiv a canonului
Scripturii iudaice.
10
YOHANAN BEN ZAKAI (30-90 d.Hr.), unul dintre tanaimi, un nelept important n perioada celui de-al doilea
Templu, care a avut o contribuie fundamental la textul central al iudaismului rabinic, Mina.

5
Pr. prof. univ. dr. Ioan Chiril
RECEPTAREA VECHIULUI TESTAMENT N BISERICA ORTODOX

Arhid. Prof. dr. Ioan IC jr., Canonul Ortodoxiei, vol. I Canonul apostolic al
primelor secole, Ed. Deisis, Sibiu, 2008.
Petros VASSILIADIS, The Liturgical Use of the Bible in Greek Orthodoxy: An
Orthodox Critical Approach in 12 Steps (draft), Academia.edu.
Arhid. Prof. dr. Ioan IC jr., napoi la Septuaginta Ordinea crilor Scripturii i
uitatele ei semnificaii teologice, aprut n revista Tabor, Anul I, Nr. 11, februarie
2008, pp. 5-25
Asumarea canonului iudaic de ctre cretinism este prezentat de ctre actele Sinodului
local de la Laodiceea (363), a se vedea canonul 59-60; de ctre scrisoarea pascal a episcopului
Atanasie al Alexandriei (367, epistola 30); i mai trziu n Mrturisirile de credin Rsritene
ale lui Dositei, Movil (sec. XVII) sau Enchiridionul lui Nicolae Milescu11. Dar pentru noi,
pentru transilvneni, este relevant Enchiridionul lui aguna 12 unde avem expus ntreaga
problematic a Canonului.
Ar mai fi de amintit, ntruct slujii n Occident, c poziia lui Thomas Rmer i a
colaboratorilor si din Introduction lAncien Testament13, referitoare la faptul c Rsritul nu
i-a definit canonul scripturistic este, pur i simplu, consecina unei carene de informare.

Receptarea canonului Vechiului Testament considerente tematice

Receptarea canonului Vechiului Testament de ctre Biserica Rsritean este


determinat i de alte considerente de factur tematic, cum ar fi:
TEMA CRERII LUMII i TEMA ANTROPOGENEZEI, care apar explicit n referatul Vechiului
Testament. Acest fapt l-a determinat pe Pr. prof. L.G. Munteanu s scrie c importana
Pentatehului este covritoare, c el este temeiul istoric al ntregii religii revelate, a crui
valoare este unic n ntreaga literatur universal. Cretinismul, iudaismul i islamismul
vd n el o parte important din dovezile revelaiei divine. Cuprinsul su este o expunere
fidel a revelaiei strvechi14 .

11
n aceast lucrare, Nicolae Milescu manifest n scrisul su o credin vie, legat de o adevrat trire
religioas, o credin dinamic i contient i un profund ataament fa de Biserica din care face parte, n A.
CIUREA, Mrturisirea de credin a sptarului Nicolae Milescu: Stella Orientalis Occidentali splendens n
revista Ortodoxia nr. 4/1958, p. 538. A se vedea i Dacian BUT-CPUAN, Cteva reflecii asupra Mrturisirii de
credin a lui Nicolae Milescu Sptarul (1667), n Studia Universitatis Babe-Bolyai Theologia Orthodoxa, nr.
2/2010.
12
Andrei AGUNA, Enchiridion de canoane, Sibiu, 1871.
13
Thomas RMER, J.-D. MACCHI, C. NIHAN, Introduction lAncien Testament, Labor et Fides, 2009.
14
L. G. MUNTEANU, Pentateuhul n faa criticii moderne, Cluj, 1937, p. 1.

6
Pr. prof. univ. dr. Ioan Chiril
RECEPTAREA VECHIULUI TESTAMENT N BISERICA ORTODOX

SOTERIOLOGIA: Istoria mntuirii ncepe din Vechiul Testament, vedei Protoevanghelia


(Fac. 3,15), corpusul de texte mesianice15, deci soteriologia este exprimat n multe din
pasajele tipologice ale Vechiului Testament.
ANGHELOLOGIA: George Florovski spunea c Vechiul Testament nu este o istorie
alctuit din convingeri umane i evoluia lor, ci o istorie a faptelor minunate ale lui
Dumnezeu16. Regsim, n paginile sale, i tema anghelologic.
ESHATOLOGIA: o serie de lucrri i studii de specialitate din mediul occidental propun
ideea lecturrii eshatologice a Vechiului Testament, marcnd orientarea eshatologic a
tuturor scrierilor.
Informaii ample pe aceast tem pot fi accesate n urmtoarele materiale:
Richard M. DAVIDSON, The Eschatological Literary Structure of the Old
Testament, n: Creation, Life, and Hope: Essays in Honor of Jacques B. Doukhan,
ed. Ji MOSKALA, Berrien Springs, Michigan, Andrews University, 2000, pp. 349-
366.
J. H. SAILHAMER, The Canonical Approach to the OT: its effect on understanding
Prophecy, n: Journal of the Evangelical Theological Society, 30/3 (Sept. 1987), pp.
307-315.
PNEVMATOLOGIA: G. Florovsky spunea c istoria crnii i sngelui este ncheiat i se
deschide istoria Duhului [] ns a avut loc o mplinire i nu o distrugere a vechiului17.
Se poate vedea n acest sens corpusul pnevmatologic din Isaia 55-66, despre care unii zic
c este Trito-Isaia, ns, de fapt, n Isaia avem trei structuri de gen literar, trei lexicuri
conjuante i un singur autor. Dar despre aceasta altdat.

Despre lectura christiana a Vechiului Testament

n aceast seciune v rog s-mi permitei s l las pe printele John Breck s v


vorbeasc, el stabilete cteva principii patristice pentru lectura hristologic dup cum
urmeaz:
1. Referentul ultim al sintagmei cuvntul lui Dumnezeu nu este nici textul biblic, nici
interpretarea lui; este persoana Logosului etern, a Doua Persoan a Sfintei Treimi.

15
Prezentat pe larg n lucrarea Pr. Nicolae NEAGA, Hristos n Vechiul Testament, Ed. Renaterea, Cluj-Napoca,
2007
16
G. FLOROVSKY, op.cit., p. 30.
17
G. FLOROVSKY, op.cit., p. 24.

7
Pr. prof. univ. dr. Ioan Chiril
RECEPTAREA VECHIULUI TESTAMENT N BISERICA ORTODOX

2. Prin urmare, Scriptura trebuie neleas dintr-o perspectiv treimic: inspirat de Sfntul
Duh, Scriptura dezvluie persoana i lucrarea Fiului lui Dumnezeu, a crui misiune este, n
schimb, s ne dezvluie nou faa Iui Dumnezeu Tatl i s ne deschid calea nspre
comuniunea cu El.
3. Mrturia Scripturii este rodul unei sinergii, adic al cooperrii ntre Dumnezeu i autorul
uman. Ca realitate teandric sau divino-uman, Scriptura conine elemente ce sunt
condiionate istoric, cultural i lingvistic. Aadar, trebuie reinterpretat n fiecare nou
generaie din viaa Bisericii, sub cluzirea inspirat a Duhului Sfnt.
4. Cuvntul lui Dumnezeu slujete scopul lui Dumnezeu pentru mntuirea lumii. Aceasta
nseamn c interpretarea lui este propriu-zis eclesial, slujind misiunii Bisericii. Exegeza
are ca el ultim mprtirea cunoaterii mntuitoare a lui Dumnezeu; n mod corespunztor,
scopul exegezei este esenial soteriologic.
5. n ce privete relaia ntre Biblie i Tradiie, Biserica susine c scrierile Noului Testament
sunt elemente cu funcie normativ ale Sfintei Tradiii. Tradiia, ce cuprinde mrturia
primit (paradosis) i contribuia personal a autorului, ofer coninutul acelor scrieri.
Scriptura, inspirat i investit cu putere de la Duhul Sfnt, este canonul sau norma ce
determin Tradiia autentic. Sfnta Scriptur nu conine ntreaga Tradiie, ns nimic din
ce contrazice Scripturile canonice sau este incompatibil cu ele nu face parte din Tradiia
autentic.
6. Relaia ntre Vechiul Testament i Noul Testament este cea de la fgduin la mplinire.
ntmplrile istorice i cuvintele profetice din viaa lui Israel sunt figuri sau realiti
mplinite n Noul Legmnt al lui Iisus Hristos. Prin urmare, Vechiul Testament trebuie
interpretat din punct de vedere tipologic. Tipologia autentic implic o dubl micare:
din trecut spre viitor (de la tip la antitip) i de asemenea dinspre viitor spre trecut (antitipul
este, n mod prevestitor, prezent n tip). n consecin, Sfinii Prini vor afirma c tipul se
caracterizeaz printr-un sens dublu, literal i spiritual, ce conine deja i ntr-o oarecare
msur manifest sau dezvluie mplinirea eshatologic.
7. n conformitate cu viziunea patristic, Scriptura este integral i uniform inspirat de Duhul
Sfnt. Aadar, poate fi interpretat dup legea reciprocitii exegetice. Aceasta susine c
orice fragment biblic obscur se poate interpreta n lumina unui alt pasaj biblic care este mai
clar, indiferent de autor, data alctuirii sau mprejurrile istorice ale scrierii (scrierilor) n
discuie.

8
Pr. prof. univ. dr. Ioan Chiril
RECEPTAREA VECHIULUI TESTAMENT N BISERICA ORTODOX

8. n final, pentru a interpreta corect Scripturile i a nelege adncimile adevrului cuprins n


ele, exegetul trebuie s le interpreteze din interior. Scriptura, cu alte cuvinte, prescrie un
mod de via - Hristos n noi, n termenii Apostolului. Asta nseamn viaa trit n
conformitate cu Sfnta Scriptur, cu prescripiile ei morale, dar i cu viziunea ei spiritual.
Nu putem cunoate cu adevrat Cuvntul lui Dumnezeu - subliniaz insistent Prinii
Bisericii - dac nu ne nsuim acel Cuvnt i nu ne ncredinm lui cu credin i cu
dragoste.18
Acestora, eu le adaug doar att: trebuie s vedem i nivelul textului pe care eu l numesc
stasis, adic nivelul de adresare primar fcut evreilor pentru ca timpul fgduinei s-i
reveleze fora sa argumentativ cu privire la etapele constitutive ale istoriei mntuirii. Or,
aceast istorie ncepe n venicie (n atottiina divin) i se desvrete n venicie, n
mpria cerurilor. Semnele Parusiei sunt concludente n acest sens, dar despre acestea vei
vorbi la Noul Testament.

Bogia duhovniceasc a Vechiului Testament

Nu pot s nu amintesc i despre bogia duhovniceasc a Vechiului Testament, despre


aceasta i las pe Prini s dea mrturie (vedei anexa de texte), eu amintesc doar cteva lucrri
care v pot fi utile n demersul de nelegere, de ptrundere a coninuturilor spirituale ale
Vechiului Legmnt:
Patriarhul Iustin MOISESCU, Opera Integral 3, Sfnta Scriptur i interpretarea ei
n opera Sfntului Ioan Hrisostom, Ep. Argeului i Muncelului /Anastasia, Bucureti
2003
Enzo BIANCHI, Cuvnt i rugciune. Introducere n lectura duhovniceasc a
Scripturii, Ed. Deisis, Sibiu, 1996
Ilarion ALFEEV, Sfntul Simeon Noul Teolog i Tradiia ortodox, Bucureti, 2010.

18
John BRECK, Sfnta Scriptur n tradiia Bisericii, Ed. Patmos, Cluj-Napoca, 2006, pp. 69-70.

9
Pr. prof. univ. dr. Ioan Chiril
RECEPTAREA VECHIULUI TESTAMENT N BISERICA ORTODOX

Adagio

Acestor consideraii mai trebuie s atam Paremiarele romneti19, Profetologhionul20


i faptul c pasaje importante din Vechiul Testament stau la baza unor rugciuni sau imne
liturgice: a se vedea Pavecernia, Canonul Sfntului Andrei Criteanul, rugciunea teologic din
anaforalele liturgice21, i nu numai. Pentru acestea v ofer trimiterile bibliografice pentru a
vedea i a nelege, aa precum spunea vrednicul de pomenire mitropolit Bartolomeu ntr-o
conferin la Tbingen, c Liturghia este eminamente scriptural.

19
Consacrarea genului Parimiarelor s-a realizat n 1683, cnd Dosoftei a tiprit la Iai, pentru prima oar,
Parimiile preste an, o traducere dup izvoare greceti i slavone, n consonan cu eforturile sale anterioare de
introducere a limbii romne n cult, n Eugen PAVEL, Observaii filologice i lingvistice asupra primelor
Parimiare romneti, n Dacoromania, s. n., XVI, 2011, nr. 2, pp. 143-148. p. 144: A se vedea pe aceast tem:
Pr. Vasile OLTEAN, Primul parimiar romnesc, vol. I-II, Iai, Ed. Edict, 2005.
20
Profitologhion, adic parimiile i prorocestviile preste an i Parimiile de Postul Mare, succedate de Canonul
nvierii, canoanele nlrii Domnului i la Cincizecime, precum i o parimie la Duminica tuturor sfinilor, dup
care Dosoftei insereaz un nou interludiu poetic, n E. PAVEL, art. cit., p. 146.
21
n anex sunt prezentate expresiile de factur biblic din anaforaua Sfntului Vasile cel Mare.

10
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

Centrul ortodox de studii si cercetare Dumitru Staniloae


Pr. dr. Constantin Pogor
parohia.gentaalst@yahoo.com

STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT1

Prolog la urmatoarele trei cursuri

Multi crestini, chiar si dupa ce asculta in mod repetat Sfintele slujbe, nu sunt capabili
sa redea numele cartilor sfinte si nici nu se rusineaza si nici nu tremura ca intra cu o asemenea
neatentie in casa Domnului. Insa, daca o vedeta sau un dansator sau un actor ar chema lumea
la ei, intreaga suflare s-ar grabi sa alerge si sa petreaca o jumatate de zi numai pentru o
persoana. Insa cand vine vorba sa asculte Profetii si Apostolii cascam, ne scarpinam si ne
apuca somnul. Vara, caldura ne sufoca si preferam sa ne racorim la piscina si la spa iar iarna,
frigul ne tine in casa, la televizor in fata serialului preferat sau a unui reality-show. Totodata,
un meci de fotbal sau un concert nu numai ca ne poate tine departe de casa, si acest lucru
indiferent de anotimp, dar si rabdam momentul inceperii evenimentului, costurile ridicate
pentru transport, masa si bilet, frigul sau caldura, conditiile dificile (zgomot, risc de violenta,
furturi, injurii, oboseala, pierderea demnitatii umane in caz de betie, desfranare sub forma
privirilor nesatioase si pacatoase, flirte asa-zis inocente, etc.). Insa, la Biserica unde au
acoperis deasupra capului, caldura umana este admirabila, nu se plateste bilet de intrare iar
uneori se mananca gratuit, crestinul evita sa lucreze la mantuirea sufletului sau.
citat liber si adaptat din Sf. Ioan Gura de Aur

1
Aceasta schita de manual, in trei parti, ramane inca un text in lucru. Prin urmare, rugam pe cititor sa fie
ingaduitor fata de orice uitare, neatentie ori greseala ce cu siguranta s-au strecurat in aceasta lucrare.

1
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

SFANTA SCRIPTURA A VECHIULUI TESTAMENT


- elemente introductive -

In Biblia ebraica, cartile Nebim (Profetii) constituie partea centrala, dupa Tora
(Legea lui Moise) si inainte de Ketoubm (Scrierile). Ele sunt dispuse in doua parti : profetii
anteriori sau primii profeti , ce corespund primelor carti istorice ale LXX2 (Iosua, Judecatorii
si Regii) si profetii posteriori sau ultimii profeti (numiti si scriitori), ce sunt de fapt
colectii de profetii.
Impartirea ebraica care lasa sa se intalneasca istoriografia si profetia sugereaza o
legatura speciala intre profetie si istorie. Astfel, in inima acesteia intervin profetii. Daca
intalnim profeti in povestirile istoriografice (Debora, Samuel, Natan, Gad, Ilie, Elisei, etc.),
colectiile de profetii ale proorocilor contin parti narative ce situeaza profetul in inima istoriei
poporului sau. Astfel, putem afirma ca in Israel, istoriografia este profetica pentru ca ea este
in principal o relectura a evenimentelor ce permit sesizarea prezentei lui YHWH.
In Biblia greaca (LXX), Profetii formeaza a patra si cea din urma parte din Vechiul
Testament, dupa Pentateuh, Istoria si Intelepciunea. Acesta parte nu reia decat profetii
posteriori ai Bibliei ebraice, la care se adauga cartea lui Daniel (asezata in TM3 la Ketoubm).
Totodata, mai sunt incluse la Cartea lui Ieremia si Plangerile lui Ieremia (si ele din Ketoubm)
si Cartea lui Baruh, precum si altele.
Aceasta aranjare subliniaza caracterul specific al fiecarei carti care se disting prin
colectiile de profetii redactate in poezie. Prin aceasta, ele se deosebesc de celelalte scrieri ale
Vechiului Testament. Totodata, prezenta unor elemente apocaliptice la unii profeti (Isaia,
Daniel, Zaharia) da sens situarii finale a acestui grup de carti. De aceea, in Biblia crestina, ele
preced Noul Testament, ceea ce dovedeste ca intre Iisus Hristos si Noul Sau Legamant este o
legatura stransa. Dintre evanghelisti, Matei este cel mai atent la aceasta conexiune (cf. Mt
1,182,23)4.

TM VS LXX ?

Inca de la inceputurile ei, Biserica a fost mai favorabila utilizarii in cult si in


activitatea sa apologetica a LXX. Motivele sunt multiple si voi mentiona doar conflictele
existente intre Biserica primara si iudaismul ce se concretiza din ce in ce mai mult, precum si

2
LXX adica Septuaginta. Este vorba de textul grec al Vechiului Testament.
3
TM, adica Textul Masoretic. Acest text contine textul in ebraica vocalizat al Vechiului Testament.
4
Sfantul si evanghelistul Matei face aceasta legatura imediat dupa ce il situeaza pe Iisus in istoria poporului lui
Israel prin genealogia pe care o propune.

2
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

deschiderea crestinismului spre neamuri intr-un cadru politic, social, economic si cultural care
folosea cu precadere limba greaca (aceasta era lingua franca in Imperiul roman). Prin urmare,
faptul ca evangheliile si epistolele pauline au fost redactate in limba greaca nu confera acestei
limbi sau poporului care inca o mai are in uz (si aici inca este vorba de limba neo-greaca)
vreun statut special sau vreo intaietate oarecare. Pur si simplu, inca de la formare Biserica a
dat dovada de o vitalitate iesita din comun si de o deschidere spre om nemaintalnita, ceea ce i-
a permis o dezvoltare neintrerupta.
De aceea, este bine sa avem in vedere faptul ca LXX nu este un text compact,
cazut sau trimis din cer, si care este indispensabil Bisericii pentru ca aceasta sa poata
exista si functiona.
Spre deosebire de TM, canonul textului grecesc al Vechiului Testament, cunoaste un
numar de carti suplimentare. Totodata, insasi dispozitia cartilor este diferita. In acest sens,
mentionez ca LXX are in plus Cartea Esterei cu o serie de adaosuri (dupa un original
aramaic : 1,1a-s ; 4,17a-z ; 5,1a-f ; 5,2a-b ; 10,3a-l ; dupa un original grec : 3,13a-g ; 8,12a-x),
Cartea Psalmilor cu un Psalm suplimentar (151) si Rugaciunea lui Manase (Cantarea 12)
(dupa un original ebraic) si cu trei Cantari (9, 13 si 14) dupa un original grec, adaosuri la
Ieremia (dupa un original ebraic : Baruh 1,13.8 ; dupa un original grec : Baruh 3,9sfarsit ;
Scrisoarea lui Ieremia5) si la Daniel (dupa un original in ebraica : rugaciunea lui Azaria = Dn
3,26-45 si Cantarea 7 ; Istoria celor trei tineri = Dn 3,24-25 si 4651 ; Cantarea celor trei
tineri = Dn 3,52-90 si Cantarea 8 ; dupa un original aramaic : Suzana si Dragonul Bel).
Aceste carti sunt numite deuterocanonice de catre romano-catolici (la conciliul de
la Trent), apocrife de catre protestanti, care au preluat pur si simplu canonul biblic stabilit
de farisei la Iamnia, sau sunt considerate bune de citit ori anagignoskomena in Biserica
ortodoxa. Aceasta mai cunoaste si alte carti ce nu sunt incluse in grupa deuterocanonicelor.
Chiar in cadrul Ortodoxiei exista diferente minore in ceea ce priveste numarul cartilor,
precum si locul pe care acestea il ocupa in liste. Citez aici Intelepciunea lui Isus Sirah, 2
Macabei 2,9sfarsit ; 34 Macabei (acestea exista doar in limba greaca) sau 1 Ezdra, 1
Macabei, 2 Macabei 1,12,18, Siracide, Iudit, Tobit, Psalmii lui Solomon (acestea sunt
traducerile grecesti ale unor carti in ebraica sau in aramaica, dar care nu au fost retinute in
canonul iudaic)6.

5
Aceasta lucrare dateaza cu siguranta din sec. 1 i.Hr. pentru ca vv. 43-44 au fost gasite intr-un rulou de la
Qumran (Ierusalim 7Q2) (cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 85).
6
HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 39.

3
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

Conflictul dintre LXX si TM este foarte vechi si cel mai bun ecou al acestuia este Sf.
Iustin Martirul si Filosoful care in polemica sa cu iudeul Trifon (Dialog cu iudeul Trofin, 124
si 137), precizeaza ca exista doua texte in greaca ale Vechiului Testament. Cel al iudeilor este
diferit de LXX utilizata de crestini. Iustin citeaza mai multe exemple care astazi pot fi citite in
textul celor XII gasit in 1952 in apropiere de Marea Moarta. Acum stim ca este vorba de o
varianta kaige7 a unei traditii palestiniene. Deci, putem vorbi de o traditie crestina-antiohiana
si de una iudeo-palestiniana. Chiar daca ambele provin din vechiul text grec8, al doilea a
primit o serie de revizii ebraizante. Prin urmare, prima pastreaza oarecum textul primitiv.
Textul antiohian9 a fost pus sub patronajul marelui martir Lucian din Antiohia, de
aceea textul este numit recenzia lucianica sau textul lucianic. Acest lucru a fost intreprins
probabil de episcopii din Asia Mica si Siria care doreau sa scape oarecum de complexul de
inferioritate dat de prestigiul recenziei lui Origen in Palestina. In sec. 4, textul lucianic este
supus mai multor modificari, ce fac ca astazi nu dispunem de recenzia lucianica ci mai
degraba de textul antiohian . Daca excludem corecturile stilistice realizate in acest secol 4
si adaosurile din Hexapla, acest text prezinta cele mai importante elemente ale celei mai vechi
LXX10.
In zilele noastre, concurenta dintre cele doua texte a primit o noua evaluare in urma
descoperirilor de la Qumran. Mai intai de toate, se stie cu siguranta ca textul proto-masoretic
(sec. 1 d.Hr.) nu este unicul text ebraic. S-au identificat la Qumran mai multe variante ebraice
foarte diferite de textul proto-masoretic. De asemenea, unele variante confirma LXX. De
exemplu, 4QIerb atesta forma scurta a Ier LXX, ceea ce ne permite sa respingem teza conform
careia LXX este doar o traducere liberala de tip targumic. Totodata, s-au gasit variante ebraice
sau aramaice din cartile asa-zise deutero-canonice 11. Prin urmare, aceste adaosuri deutero-
canonice sau apocrife nu sunt sub nicio forma apocrife, ci canonul biblic stabilit de iudei
la Iamnia a respins aceste carti in original ebraic sau aramaic, din diferite motive, printre care
apartia crestinismului. In acelasi timp, si dezastrul din 70 d.Hr. si-a pus amprenta pe viitoarea

7
Adica este traducerea lui de asemenea din ebraica Mg(w) prin kaige si nu prin kai. De fapt, textul LXX a fost
supus unei revizuiri sau unei noi traduceri. Cel mai vechi manuscris de acest fel este ruloul Celor doisprezece
profeti descoperit la Nahal Hever si care dateaza din sec. 1 i.Hr.
8
Si aici trebuie vazut daca vorbim de cel mai vechi text grec disponibil sau de un text standard, un asa fel de
vechiul text grecesc al Vechiului Testament (cf. D. BARTHLEMY, Prise de position, in D. BARTHLEMY, Etudes,
dhistoire du texte de lAncien Testament [OBO, 21], Fribourg Gttingen, 1987, p. 273. A se vedea si HARL
DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 183).
9
Aceasta revizie a LXX este cunoscuta incepand cu sfarsitul sec. 3 si sub numele de Lucianic (de la Lucian de
Antiohia). Cu siguranta textul este mai vechi. Astazi, se vorbeste ca ar fi mai indicat sa fie numita doar
Antiohiana.
10
Cf. D. BARTHLEMY, Les Devanciers dAquila (VTS, 10), Leyde, 1963, p. 170-171. A se vedea si HARL
DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 100 si 178.
11
HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 189.

4
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

uniformizare a TM. De exemplu, 1QIsa a fost ales ca text normativ pentru iudei. Socul
distrugerii si impactul dispersarii si chiar riscul disparitiei ca popor, a facut ca unele texte
precum Daniel sa sufere o serie de reviziuri in TM.
Atunci cand revizuieste LXX, Teodotion nu suprima adaosurile la Daniel, cu toate ca
nu dispunea de original.
Qumran confirma aceasta suplete literara prin Samuel si Ieremia. Oarecum si cele
patru evanghelii fac parte din aceasta mentalitate literara12.
De aceea, astazi suntem in masura sa nu ne raportam la LXX ca la un text de sine
statator si sa nu mai vorbim de un text auxiliar TM, text care pana nu demult era catalogat
drept veritas hebraica. Aceasta pentru ca s-a dovedit ca TM are o serie de inaintasi ce fac ca
cele doua texte importante ale TM (Alep, Leningradensis) sa fie intelese de acum inainte doar
ca versiuni13. Totusi, nu trebuie scazuta importanta TM si nici inteles ca la Qumran se aflau
cele mai importante si singurele variante textuale din lumea iudaica.
Cel putin, stim cu siguranta ca atunci cand LXX se indeparteaza de TM, aceasta nici
nu inventeaza si nici nu denatureaza. Totodata, astazi nu mai dispunem de originalul ebraic
care a stat la baza LXX, iar in acest sens Qumran aduce raze de lumina in multe zone de
umbra care inca mai persista14.
Atunci cand vorbim, la nivel literar, de conflict intre TM si LXX, trebuie precizat ca
nu se cunoaste exact nici textul ebraic tradus initial de LXX si nici textul grec tradus initial.
De aceea, nu putem vorbi de greseli ale LXX fata de un model care ar fi identic cu LXX, ci
mai degraba de divergente intre doua traditii. In plus, aceste divergente difera de la o carte la
alta. Cele mai mari diferente se intalnesc la Isaia si Ieremia iar cele mai putine sunt la nivel de
Pentateuh15. Nu trebuie uitat nici faptul ca LXX a fost redactata intr-o epoca in care insusi
textul ebraic era supus modificarilor.
Totodata, o serie de diferente textuale intre TM si LXX se datoreaza si unor erori de
citire16. Astfel, Am 4,13 LXX are cel care descopera oamenilor care este Unsul (Mesia)
Sau pe cand TM are care este planul Sau . Cele doua cuvinte sunt apropiate mah-seho

12
Vezi si D. BARTHLEMY, Etudes, p. 348 ; HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 190.
13
Cf. BARTHLEMY, Prise de position, p. 273. A se vedea si HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p.
189).
14
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 190.
15
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 201.
16
Pentru o lista exhaustiva a schimbarilor involuntare (homeoteleute, haplografii, ditografii, diviziuni diferite ale
cuvintelor, traspuneri de litere) a se vedea R.W. KLEIN, Textual Criticism of the Old Testament. From the
Septuagint to Qumran, Philadelphie, 1974, p. 76-80 (cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p.
207).

5
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

(din TM) a dat mashiho (LXX). Este greu de conluzionat daca este vorba de o eroare scribala
sau de o decizie exegetica.
In cazul cartii lui Isaia, cuvintele si notiunile de mantuire , regat si credinta
sunt specifice LXX (ex. Is 19,16-25 ; 29,22 ; 33,20 ; 58,14)17.
Iov 42,8.10, versiunea LXX, adauga ca Domnul va ierta greseala (prietenilor lui Iov)
datorita lui Iov ceea ce pregateste tema servitorului ce sufera ca si mijlocitor. Si Tg
palestinian la Iov are acest plus18.
Av 3,5 TM anunta venirea ciuma (dbr) care va fi urmata de febra. Insa LXX
citeste cuvant (logos dabar) ceea ce schimba esential intelesul frazei. Varianta LXX va
fi utilizata de Sf. Irineu si Eusebiu de Cezarea pentru a sustine in ce fel cuvantul evangheliei
s-a raspandit in tot pamantul. Daca Aquila19, Simah20 si Quinta au ciuma , Ieronim spune
ca si Teodotion are logos, ceea ce confirma faptul ca textul ebraic era sau putea fi inteles in
acest sens21.
Luata si analizata carte dupa carte, LXX poate fi inteleasa ca fiind expresia unui
iudaism atat elenizat cat si autentic iudaic, ce pune bazele pregatirii primirii evangheliei. De
aceea, cunoasterea ideilor LXX este necesara pentru intelegerea Noului Testament22. Cu toate
acestea, paradoxal, parerile mesianice ale lecturilor palestiniene, deci care au stat la baza
viitorului TM, sunt cele mai adecvate si pertinente in a indica pe Mesia23.
De fapt, se poate afirma astazi ca in diaspora elenista mesianismul cunoaste o oarecare
contractie (exemplu fiind schimbarile survenite in LXX si Filon de Alexandria care ramane

17
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 217.
18
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 217-218.
19
Acesta va realiza la sfarsitul sec. 2 o noua traducere a Bibliei ebraice in limba greaca. Ea se distinge prin
dorinta de a garanta cat mai mult posibil textul ebraic, prin pastrarea sintaxei si ordinii cuvintelor ebraice.
20
Acest revizor al LXX a trait in sec. 2 si a realizat o traducere eleganta, uneori cu nuante intepretative.
21
In 2 Ezd 2122, ceea ce in TM corespunde cu Neemia 1112, lista printilor si a Levitilor este mai scurta in
LXX. Textul Esterei LXX este mai lung si in traducerile moderne este notat de la A la F. Totodata, exista doua
variante in greaca, una a LXX si cealalta din recenzia lucianica (sec. 3). Chiar daca toate aceste plusuri se
regasesc la Iosif Flavius (Antichitatile iudaice XII), cu exceptia visului lui Mardoheu, nu este inca demonstrat
daca este vorba de un substrat ebraic anterior TM sau daca este vorba de un orginal aramaic sau pur si simplu
este vorba de o receznie a TM (cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 178). In cazul lui Tobit
exista trei forme textuale numerotate GI (adica majoritatea manuscriselor grecesti), GII (codex S, Vetus Latina
(Este vorba de cea mai veche traducere in latina a LXX [sec. 2 d.Hr.]. Antedateaza Vg Fer. Ieronim si contine
totodata o serie de traduceri in latina din vechiul text grecesc al LXX [OG]) si partial un manuscris uncial (Este
vorba de o grafie speciala aplicata latinei si limbii grecesti in manuscrise intre sec. 3 si 8. Folosita prin excelenta
la codex-uri, aceasta scriere pleaca de la vechea scriere cursiva romana si de la majuscule) si GIII (prea putin
raspandita). De fapt, GII este o revizie (spre deosebire de o recenzie, o revizie se refera la o traducere deja
existenta) a lui GI dar care prin faptul ca are o calitate literara superioara s-a impus cu timpul (cf. HARL
DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 178).
22
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 218.
23
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 218-219.

6
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

foarte discret cand vine vorba de mesianismul din Pentateuh), pe cand in spatiul palestinian
(Tg si Qumran) acesta este foarte dezvoltat.
Prin urmare, suntem oare in masura sa judecam asupra calitatii sau intaietatii TM fata
de LXX si vice-versa ? Cel mai intelept este sa respectam individualitatea fiecarei forme
textuale si sa le citim si sa le intelegem urmarind si cunoscand indeaproape evolutia lor
proprie24.

LXX SI CRESTINISMUL

Biserica si mai ales Biserica ortodoxa a inteles sa utilizeze o paleta larga de texte
iudaice ce vizau legatura dintre Israel si Dumnezeu si venirea lui Mesia. Astfel, nu doar LXX
a fost utilizata de autorii Noului Testament pentru dovedirea mesianitatii lui Hristos25. De
altminteri, LXX va deveni Vechiul Testament al crestinilor doar dupa ce Noul Testament va
folosi si cita din LXX, iar aceste citate vor fi citite si reinterpretate ca fiind texte mesianice.
Altfel spus, LXX devine normativa si este normativa in Biserica doar prin intelegerea ei din
prisma Noului Testament care citeaza din ea. Concomitent cu acest proces, in spatiul iudaic
au loc schimbari paralele si oarecum concurente prin aparitia asa-zisei literaturi inter-
testamentare (de limba greaca) si a Targumelor (de limba aramaica). Aceasta masa de
documente interpreteaza scripturile ebraice si uneori, o parte dintre crestini si chiar Biserica le
vor cunoaste macar daca nu le vor cita26. De exemplu, tema lui Noe, care predica pocainta
inaintea potopului, sau Avraam salvat din cuptor sau reabilitatea femeilor stramoase ale lui
Hristos vor fi folosite in cantarile liturgice crestine. Dintre lucrari citez Cartea Jubileelor,
Testamentele celor Doisprezece Patriarhi sau Cartea lui Enoh.
In intelegerea procesului adoptarii LXX de catre crestini nu trebuie lasat deoparte
Filon de Alexandria, acest filozof iudeu elenofon, care a influentat enorm pe viitorii scriitori
si ganditori crestini prin metoda alegorica27. Deja inaintea lui, comunitatea Terapeutilor din
Egipt utiliza aceasta metoda afirmand ca Sensul literal este simbolul unei realitati ascunse,
indicate prin cuvinte acoperite (De vita contemplativa 28). Chiar daca a comentat in limba
greaca, Filon ramane un credincios iudeu, fapt ce a facilitat adoptarea metodei sale de catre
Sfintii Parinti. Filon comenteaza doar Pentateuhul, afara de unele exceptii, folosind LXX.

24
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 202-203.
25
A se vedea C. POGOR, Deux expressions portant sur la rsurrection des morts dans un texte de Qumrn et
dans le Nouveau Testament. Quels rapports ? tude de cas sur 4Q521 2 ii 5-8; 12-13 et Mt 11,5 par. Lc 7,22, in
G. VAN OYEN si T. SHEPHERD (ed.), Resurrection of the Dead. Biblical Traditions in Dialogue (BETL, 249),
Leuven, Peeters, 2012, p. 341-355.
26
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 270.
27
Inceputurile acestei metode sunt clar alexandrine si Scrisoarea lui Aristea ( 128-171) ii arata si vechimea
venerabila (cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 272.

7
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

Totusi, ramane discret in ceea ce priveste mesianismul si razboiul eshatologic28, doua teme
larg dezvoltate de exemplu la Qumran. Intre iudaism si crestinism, cel putin la nivel de texte
si teologie, diferenta cea mai mare sta in timpul folosit. Pentru crestini, Mesia a venit, pe cand
pentru iudei acesta ramane inca o asteptare29.
Cand Mantuitorul Iisus Hristos (In 5,46), Sfantul apostol Natanael (In 1,45) si Sfantul
apostol Pavel (1 Co 15,3) fac referire la Scriptura , despre ce text este vorba ?
Cand vine vorba de citate din Vechiul Testament mai intai se citeaza abundent din
Psalmi si Isaia, dupa care vine Pentateuhul. In Fap 13,33 este precizat numarul psalmului citat
(al doilea)30.
Diferentierea intre Noul Testament si Vechiul Testament nu este la fel de clara in Noul
Testament, precum la Sfintii Parinti. Am putea mentiona 2 Co 3,14 unde he palaia diatheke
vechiul testament , vechea alianta este de inteles ca desemnand prin excelenta noua
alianta cu Iisus Hristos, ceea ce face ca cea precedenta sa devina caduca.
Inca din Ier 38,31 LXX (31,31 TM) se vorbeste de o noua alianta inscrisa in
inimi . Evr 8,13 reia aceasta tema si o actualizeaza31.
Cu toate acestea, opozitia clara intre doua corpusuri literare apare in sec. 2, mai ales in
contextul controversei crestinilor cu gnosticul Marcion, ce respingea Vechiul Testament.
In ceea ce priveste citatele din LXX in Noul Testament acestea sunt in majoritate
conforme cu textul LXX, bineinteles uneori existand diferente. Astfel, Am 9,11-12 (citat in
Fap 14,17) are Domnul va reveni pentru ca restul oamenilor sa caute pe Domnul , pe cand
TM pentru ca ei (israelitii) sa mosteneasca ramasitele lui Edom (oare Edom a fost citit ca
adam om ?). Varianta LXX are elemente comune cu Qumran32.
Evr 10,37-38 citeaza din Av 2,3-4 LXX ce are titlul mesianic erkhomenos si adauga ho
erkomenos.
In LXX intalnim verbul khriein a unge si adjectivul khristos unsul (Jud 9,8
pentru rege ; Lev 4,5 aplicat preotului ; Ps 44,7 ; Dn 9,24 pentru viitorul rege eshatologic).
Prin urmare, limbile moderne folosesc transliterarea din greaca a acestui termen CHRISTOS.
In In 1,41 si 4,25 intalnim transliterarea sub forma greaca declinabila a cuvantului ebraic-

28
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 273.
29
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 275.
30
Unele manuscrise afirma ca este vorba de primul psalm, dupa obiceiul rabinic de a uni primii doi psalmi (cf.
Harl DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 275).
31
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 275-276.
32
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 276-277.

8
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

aramaic Massiah sau Meshiha (in Messian), adica Hristos. Nu este intamplator ca Aquila33 a
eliminat acest termen jenant din traducerea sa in greceste a Vechiului Testament (el alege
verbul aleiphein si participiul eleimmenos). De exemplu, la Is 61,1 si Ps 44,8, Origen (Contra
lui Cels I,51) semnaleaza ca iudeii ar fi cenzurat interpretarea mesianica data inca dinaintea
aparitiei crestinismului, confirmata de Tg Ion la Mi 5,234.
In Ps 4,7b verbul ebraic ( sa se ridice [nasa] peste noi lumina fetei Tale Doamne ) a
fost citit in LXX de la nes adica semnul , stindardul , prin semeion si zice Lumina
fetei tale, Doamne, a fost insemnata ca un semn peste noi . Sfintii Parinti vor folosi acest
verset pentru a vorbi despre iluminarea spirituala a crestinului ca si semn al botezului (Origen,
Contra Cels VI,5 sau in Despre rugaciune 9,2). La Parintii latini va deveni lumen signatum35.
Titlul de soarele rasarind vine de la 3 versete (Zah 3,8 ; 6,12 ; Ier 23,5 si Lc 1,78)
unde cuvantul ebraic cemah cel care ridica a fost tradus prin anatole (de obicei acest
termen traduce qedem orient )36.
In Mt 1,23 este folosit termenul parthenos din Is 7,14 LXX.
LXX prezinta uneori un text cu singularitati ce pot fi dificile pentru cititor. Unii
scriitori sau parinti bisericesti vor semnala dificultatile si vor incerca sa le explice ori prin
tipologie ori semantic ori teologic. Amintim pe Sf. Chiril al Alexandriei, Eusebiu de Emesa,
Teodor de Mopsuestia, preotul Adrian (sec. 5 ; PG 98, 1273-1312)37. Dupa sec. 7 apar
lexicoane bizantine ce propun explicatii (toutesti adica ) la cuvintele considerate greu de
inteles. Acest lucru nu dovedeste sau nu cere sa fie reconsiderata valoarea LXX ci este o
simpla marturie a trecerii timpului si a schimbarilor lexicale si semantice survenite in cadrul
limbii grecesti, ce facea dificila traducerea unui numar din ce in ce mai mare de cuvinte. Chiar
Noul Testament devenea dificil de inteles. Importanta acestor lexicoane este foarte mare,
pentru ca explicatiile oferite cuvintelor grecesti LXX sunt date de o generatie de oameni
cultivati ce intelegeau si inca aveau o anumita intelegere a limbii grecesti, intelegere pierduta
astazi38. De asemenea, in afara Comentariilor patristice, trebuiesc mentionate si Inlantuirile
exegetice de extrase din cele mai importante comentarii patristice, practica aparuta in

33
Unul din cei trei revizori evrei ai LXX. Acesta va revizui LXX la finele sec . 2 si se va remarca prin literalism
si grija exagerata pentru respectarea sintaxtei si specificitatii textului ebraic.
34
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 285.
35
HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 306.
36
HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 306.
37
HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 302.
38
HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 303.

9
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

Palestina (Procopie de Gaza). Versetele biblice citate in aceste Inlantuiri au o mare valoare,
fiind vazute ca un fel de Vg a LXX39.
Cu toate ca LXX este mai saraca in mesianizari , redactorii scrierilor
neotestamentare si ulterior autorii crestini au utilizat formularile in greaca ale LXX pentru a
gasi argumente valabile pentru a identifica pe Mesia in persoana lui Iisus. Aceasta
necesitate a dat nastere la asa-numitele Testimonia, ce nu sunt altceva decat liste ce
regrupeaza tocmai profetii mesianice. Aparitia lor trebuie corelata si cu discutiile cu iudeii din
sec. 240.
Se pare ca practica Testimonia sau in greaca marturia prophetike sau marturion este
anterioara chiar crestinismului, astfel de colectii circuland la iudei. Astfel, s-a gasit printre
manuscrisele de la Qumran in grota 4 un text ce este considerat a fi un testimonium. Dupa Dt
5,28-29 citeaza Dt 18,18-19 (ce identifica pe Mesia cu un profet) ; Num 24,15-17 ( o stea
iese din Iacov ) si Dt 33,8-11 (Mesia preotul)41.
In Noul Testament gasim o scurta Testimonia se intalneste in Rm 15,9-12. Altele apar
in Epistola catre Corinteni a Sfantului Clement al Romei (SC 167, p. 43-44) si mai ales in
Epistola lui Barnaba. Mentionate de Meliton de Sardica, acestea vor fi utilizate de Sf. Iustin
Martirul si Filozoful, Sf. Irineu de Lyon, Clement al Alexandriei, Origen, Eusebiu de Cezarea,
Sf. Atanasie al Alexandriei si Sf. Grigorie de Nisa42.
In partea occidentala a Imperiului roman, daca pana la Fer. Augustin si Ieronim,
vechea traducere in latina realizata pe baza LXX era utilizata, prin aparitia Vg (o traducere in
latina a textului ebraic lui Ieronim) Occidentul crestin s-a indepartat de LXX. Scoala
alexandrina vedea in acest text, textul prin excelenta ce nu trimite la alt text ci este textul de
referinta. Unii Parinti din Siria (antiohienii), dupa sec. 4, vor cauta sa aduca in discutie si
valoarea textului ebraic.
Cunoscand acum istoria complexa si bogata a textelor biblice, o problema spinoasa isi
face aparitia : inspiratia divina. Pana unde si cum putem vorbi de inspiratie ? Putem considera
inspirat un text in masura in care istoria textuala ne dovedeste ca nu mai detinem textul
autograf si ca insasi copiile pe care le avem sunt facute pe baza altor copii ? De asemenea, si
copiile realizate dau de inteles ca exista diferente textuale sau de continut intre LXX si TM si
chiar in sanul LXX. O explicatie a inspiratiei ar fi faptul ca Domnul s-a ingrijit, in pofida
timpului si a erorilor umane, sa fie pastrat cat mai bine textul (ex. Qumran si textele biblice

39
HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 303.
40
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 283.
41
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 286.
42
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 286.

10
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

descoperite). Totodata, o garantie a inspiratiei unui text o constituie si comunitatea


marturisitoare care ii da legitimitatea (aceasta este parerea Sf. Parinti). Bineinteles, exista si
unele inconsistente in textul biblic, insa acestea nu privesc Taina iconomiei divine de trimitere
a Fiului Sau ci doar anumite elemente ce tin de intelegerea proprie a fiecarui autor biblic sau
un numar de diferente culturale transpuse si transmise prin procesul traducerii.
Pentru crestini, intreaga Scriptura vorbeste de Hristos si Taina intruparii.
Intreaga Scriptura este un tot organic, al caror detalii pot fi analizate cu mare
rigurozitate (ex. Origen, Comentariu la Ioan XXXII, 233 ; Omilii la Iezechiel 1,9)43. In
acelasi timp, Sfintii Parinti inteleg Scriptura ca fiind un text profetic ce nu face altceva decat
sa lumineze si sa indice persoana lui Mesia, adica Iisus. De aceea, interpretarea Bibliei
Vechiul Testament este prin excelenta mesianica. Pentru acest lucru, Sfintii Parinti utilizeaza
ca metoda tipologia, adica in Vechiul Testament exista o serie de imagini, de modele
(typos) care prefigureaza viata, moartea si Invierea lui Hristos44. Astfel, Noe este precum Iisus
Hristos si salveaza omenirea in arca sa, care de fapt in greaca LXX este Chivot (epitet
aplicat de melozii crestini si Maicii Domnului) ; Iosua, cel care introduce cu adevarat poporul
in tara promisa ; trecerea prin Marea Rosie simbolizeaza botezul ; orice obiect din lemn
prefigureaza lemnul Sfintei Cruci ; etc.45.
Vechiul Testament, varianta LXX, a devenit cu timpul cartea de capatai a crestinilor.
Atat de mare a fost aceasta fuziune dintre LXX si crestinism ca s-a crezut un timp ca unele
versete din LXX sunt de fapt interpolari crestine ulterioare (ex. Dt 32,43 LXX are sase
stichuri suplimentare care recent au fost confirmate de Qumran)46. Insa cea mai interesanta
modificare adusa de crestini Vechiului Testament s-a realizat prin intermediul liturgicii in
cartea Psalmilor. Astfel, dupa sec. 5, unele manuscrise comporta Odele, cantari preluate din
alte carti veterotestamentare sau compozitii crestine (psalmul suplimentar in afara
numerotarii 47 ; 14 Ode sau Cantari48).

43
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 297.
44
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 298.
45
Mai multe exemple pot fi gasite la J. DANILOU, Sacramentum Futuri. Etudes sur les origines de la typologie
biblique, Paris, 1960 ; ID., Bible et liturgie, Paris, 2e d., 1958 ; ID., Les symboles chrtiens primitifs, Paris,
1961 ; ID., Etudes dexgse judo-chrtienne, Paris, 1966 ; HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p.
298. Cat despre metoda de analiza biblica a tipologiei a se vedea J. BRECK, La puissance de la parole. Une
introduction lhermneutique orthodoxe, Paris, Cerf, 1996.
46
HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 174 si 301.
47
Sf. Atanasie cel Mare este primul care il mentioneaza in Scrisoare catre Marcelinus 14 si 25 (HARL
DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 325).
48
Acestea se impart in doua categorii : Cantarile lui Moise din Ies 15,1-9 si Dt 32,1-43 si cinci Cantari, absente
din Vechiul Testament si a caror origine este diversa. Rugaciunea lui Manase, a carui original este fara indoiala
ebraic, este o reconstructie a rugaciunii din 2 Par 33,18 ; Cantarea Maicii Domnului cu ocazia Bunei-Vestiri (Lc

11
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

PROFETII MARI SAU PROFETII POSTERIORI49

Mai intai de toate, sa stiti ca nicio profetie din Scriptura


nu poate face obiectul unei interpretari personale,
pentru ca nu prin vointa proprie a unui om a fost data vreodata vreo profetie,
ci impinsi de Duhul Sfant oameni au vorbit din partea lui Dumnezeu.

Au existat printre popor profeti mincionsi si vor fi la fel printre voi falsi invatatori, care vor introduce .
2 Petru 1,212,1

Introducere

Atunci cand vorbim de profeti ai Vechiului Testament ne referim la persoane umane


care au existat in istorie si care se prezentau pe ei insisi ca fiind mesagerii lui Dumnezeu,
purtatorii sai de cuvant in fata lui Israel si a conducatorilor sai. Acestia au trait si activat cel
mai adesea in perioade dificile din istoria lui Israel (aprox. intre 1000 si 538 i.Hr.).

CANONUL BIBLIC EBRAIC AL VECHIULUI TESTAMENT

In canonul biblic iudaic, ansamblul cartilor profetice incepe si se incheie cu o


referire explicita la Legea lui Moise (Ios 1,1-9 si Ml 3,22-24). Mesajul general al acestor carti
este o invitatie in vederea pastrarii credinciosiei fata de Legea lui Moise.
Prin faptul ca Ml 3 se incheie prin exhortarea cititorilor de a-si aminti de Legea lui
Moise si prin anuntarea revenirii lui Ilie, cartile profetice sunt un corpus deschis. Nu este
intamplator faptul ca Noul Testament face referire la profetul Ilie.
In Biblia ebraica, cartile Nebim se situeaza la mijlocul canonului ebraic, intre Tora
(Pentateuhul) si Ketoubm (Scrierile). Ele sunt structurate in doua parti : Profetii anteriori
(Iosua, Judecatori, Samuel si Regi) si Profetii posteriori sau ultimii sau scriitori.
Profetii anteriori (Debora, Samuel, Nathan, Gad, Ilie, Elisei, etc.) sunt prezenti in carti
istorice (istoriografice) pe cand ceilalte carti profetice contin parti narative, ce situeaza pe
profet in mijlocul istoriei lui Israel. Prin urmare, profetia este un element esential din istoria
poporului lui Israel.

Canonul biblic al LXX

1,46-55) ; Acum slobozeste (Lc 2,29-32) si Cantarea lui Zaharia (Lc 1,68-79). Mai trebuie mentionat si Imnul
sau Cantarea diminetii, ce este o compunere crestina (HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 325).
49
In redactarea acestei parti a cursului despre Profetii Mari am utilizat in mod abundent structura si notele
cursului Prof. Andr WNIN, Louvain-la-Neuve, 2012, precum si Introducerile din TOB, 2014.

12
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

Profetii formeaza a patra si ultima parte din canonul grec al Vechiului Testament, dupa
Pentateuh, Istoria si Intelepciunea. Aceasta parte contine doar profetii posteriori din canonul
ebraic, la care se adauga Daniel (inclus in Ketoubm), Plangerile lui Ieremia (atasat la cartea
lui Ieremia, si care face parte de asemenea din Ketoubm) si Baruh (inclusa in canonul
romano-catolic la cartile deuterocanonice).
Aceasta impartire pune in lumina in mod special caracterul poetic al acestor carti.
Teologic vorbind, identificarea partiala sau totala a genului literar apocaliptic explica asezarea
la finele corpusului Vechiului Testament a acestor carti (ex. Isaia, Daniel, Zaharia, etc.).
Asezarea lor la finele canonului permite intelegerea si acceptarea mai rapida a Noului
Legamant. Dintre evanghelisti, Matei este cel mai sensibil la aceasta legatura. El explica pe
Iisus Hristos prin intermediul a cinci citate profetice (Mt 1,18-2,23), imediat dupa ce il
incadreaza pe Iisus in cadrul istoriei poporului lui Israel printr-o genealogie.

Etimologia termenului de profet

Termenul de profet vine de la cuvantul grec profhti adica interpret al unui


dumnezeu , sens mai rar cel care anunta viitorul , ce coresponde cu mantis vazator al
viitorului ). Profiti vine de la phmi si prefixul pro adica inainte, in fata dar si in locul,
pentru . Etimologic inseamna cel care vorbeste in fata (poporului) sau cel care vorbeste
in locul lui (Dumnezeu).
In ebraica, nab50, vine de la radacina nb, ce se intalneste si in akadiana cu sensul de
a chema . Vocalizarea indica un adjectif la forma pasiva chemat, care face obiectul unei
chemari .
Verbul nb la Nifal sau Hitpael inseamna ori a anunta un cuvant (1 R 22,12 ; Ier
11,21 ; 19,4 ; Am 3,8) ori a fi in delir, in extaz (1 S 10,11 ; 1 R 18,29 ; Ier 29,26).
Termenul sau verbul nab este atribuit lui Avraam (Fac 20,7), Moise (Dt 18,15),
Samuel (1 S 3,20), Elisei (2 R 6,12), Ieremia (Ier 20,2), etc.
Pentru a vorbi de profeti, textul ebraic mai foloseste si alti termeni precum rao adica
vazatorul (1 S 9,8-19 ; 1 Cr 9,22 ; 2 Cr 16,7.10), care are darul de a vedea ceea ce este
ascuns (Samuel, Hanani) ; cel care are viziuni (hozeh) (Am 7,12 : Amos refuza acest titlu ;
2 S 24,11 : aplicat lui Gad ; Mi 3,7 il aplica la profetii falsi ; uneori este sinonim cu nab (Is
29,10 ; 30,10 ; 2 R 17,13) ; sau omul lui Dumnezeu (sh-ha elohm) : aceasta este o
expresie des intalnita la Samuel (1 S 9,6-10), Ilie (1 R 17,18.24) si Elisei (2 R 4,7 ; 5,8 ; etc.) ;

50
In textele de la Mari a fost identificat termenul de nabum cu sensul de profet.

13
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

Shemaya (1 R 12,22) si alti profeti anonimi (1 R 13,1-29). Probabil aceasta titulatura generica
este foarte veche.

Elemente introductive legate de Profetii anteriori

Profetii vor fi atribuite luiu Adam, lui Noe, lui Avraam, lui Iacov, lui Moise. Acesta
din urma este numit profetul prin excelenta .
Dintre toti profetii, Moise este oarecum cel mai mare si mai important (Dt 34,10-12).
O serie de elemente converg in acest sens : vocatia sa (Ies 3,1-4,17 ; 3,10.15-16), cererile
facute catre Faraon (7,17 ; 8,16) si statutul sau de mijlocitor intre YHWH si popor prin cuvant
(Ies 20,19 ; Dt 5,27 ; Ies 32,30-32 ; Num 21,7). Moise are in el Duhul (Num 11,24-30) si el
este tipul de profet care va veni (Dt 18,18 ; cf. Num 12,6-8). Totodata, Moise este si tipul
profetul care sufera (Num 11,11-17 ; Dt 1,37 ; 4,21-22 ; 3,23-27 ; 9,18-20.25 ; 34,4-5). Prin
aceasta, profetii mari sunt de fapt continuatorii actiunii lui Moise in cadrul poporului lui
Israel.
O serie de profeti circulau in grupuri si cadeau in transa : Ier 29,26 critica aceasta
forma de transmitere a cuvantului divin pe cand Num 11,25-30 pare sa o legitimizeze. La
curtea regala din Israel existau uneori grupuri de profeti (1 R 22) cu un purtator de cuvant (v.
11.24). Regele consulta pe Dumnezeu prin intermediul lor (vv. 6.10.22). In 1 R 18,19 se
vorbeste de profetii lui Baal, ce erau atasati la regina Izabela, sotia lui Ahab.
In timpul lui Ilie existau fii profetilor (2 R 213) ce erau un fel de comunitati,
oarecum marginale (6,1-2) in legatura cu unele sanctuare (2,3-4 ; 4,38) ce aveau in fruntea lor
un tata (6,21 ; 13,14). Acestia apar ca fiind foarte atasati de yahvism.
Alti profeti individuali sunt Natan si Gad, atasati la curtea regelui David (1 R 1,11-40),
insa sunt oarecum independenti, pentru acestia asculta in primul rand de YHWH (2 S 7 ; 12 ;
24,12-14).
In regatul de nord intalnim profeti politici precum Ahiyya din Silo (1 R 11,29 ;
14,2.18) ; Jehu, fiul lui Hanani (16,1-4) ; Ilie (1 R 17-19 ; 21 ; 2 R 1) ; Mihea fiul lui Yimla (1
R 22) ; Elisei (2 R 2-13), Iona (2 R 14,25) si o serie de figure anonime (1 R 13 ;
20,13.22.28.35 ; 2 R 9,4). Cel mai adesea, acestia sunt mari aparatori ai yahvismului
impotriva reformelor regale sincretiste.

STATUTUL PROFETISMULUI IN SANUL LUI ISRAEL

Conform Dt 17,14-20 regele este un chef constitutional, adica supus Legii. Totodata,
pentru ca este supus Legii si astfel are o legatura cu sacrul, puterea sa in cadrul poporului era
destul de intinsa.

14
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

In Vechiul Testament, regele lui Israel nu este altceva decat un locum-tenens al lui
YHWH. Sub aceasta titulatura, el se supune legii divine (Dt 17,18-19 ; 1 S 12,12-15). Pe
aceasta baza vor interveni profetii in monarhia israelita. De aceea, in general profetii se vor
impotrivi regilor din Israel si Iuda. Prima opozitie a fost structurala (intre Samuel si Saul 1 S
8,7 ; 13,8-15 ; 15,1-31) pentru ca mai apoi sa fie morala (Natan 2 S 12,1-15 si Gad 2 S
24,10-15). Aceasta opozitie a profetilor nu este una de principiu, ci ea se bazeaza pe Lege,
mai exact pe respectarea Torei. Oarecum, profetul reaminteste constant si fara jumatati de
masura obligatiile regelui (1 R 21 ; 2 R ; Is 7,10-13 ; Ier 13,18-19 ; 21,11-14 ; 22,10-30 ; 36 ;
Os 13,9,11 ; Am 7,10-11 ; Mi 3,1-4.9-12). Uneori, profetii ajuta regele inca ezitant sau slabit
pentru a-l intari in credinciosia sa fata de YHWH (Is 37 = 2 R 19 ; Is 38,1-8 = 2 R 20,1-8 ; 2 S
7 ; 2 R 22,11 ; 9,1-10). Interventia profetilor se va concretiza si in domeniul politicii externe a
lui Israel si Iuda prin refuzarea oricarei aliante cu puternicii vecini (Is 22,8b-14 ; 30,1-7 ;
31,1-3 ; Os 7,8-12 ; 8,8-10).
Preotii (Dt 18,1-8) se ocupau de sfera religioasa si cultuala. Activitatea lor este adesea
in legatura stransa cu monarhia. Se poate observa o oarecare retinere a profetilor fata de
activitatea sacerdotiului randuit in Israel (Am 5,4-6.21-24 ; Is 1,10-16 ; 29,13-14 ; 58,1-8 ; Os
4,4-10 ; 6,6 ; Ier 6,20 ; Il 2,13 ; Za 7,4-6 dar si la profetii zisi anteriori 1 S 15,22 ; Ps 40,7-
9 ; 50,5-15 ; 51,18-19). Retinerea profetilor nu este indreptata spre cultul propriu-zis ci spre
incompatibilitatea preotilor, pentru ca acestia predica in sanctuare (Am 7,13 ; Iez 11,1 ; Ier
7,2 ; 36,6). Pe de alta parte, profetii Ieremia si Iezechiel faceau parte din familii preotesti.
Niciun profet nu a avut o activitate cultuala, chiar daca Zaharia si Maleahi (profeti dupa
Exilul babilonic) vor fi destul de apropiati de cultul ce avea loc la Noul Templu.
Profetismul nu este o institutie in sensul clasic al cuvantului. Acesta nu are un spatiu
propriu sau un sector bine delimitat. Nu dispune de o forta fizica si nici de o sfintenie dinainte
recunoscuta. Nu exista pe baza unei dinastii (precum regele) sau a unei caste (precum preotii)
sau a unei scoli. Paradoxal puterea profetismului sta in nevazut care se concretizeaza tocmai
activitatii profetilor. Doar Dumnezeu poate acredita un profet.
Insa cine poate fi numit profet (Dt 18,21) ?
Nu exista o instanta superioara care sa catalogheze un profet sau sa confirme
veridicitatea vreunui oracol. Problema se complica mai ales ca profetii Vechiului Testament
aveau si concurenti, contemporani. LXX alege sa ii numeasca pe acestia pseudoprofeti ,
ceea ce permite cititorului, inca de la inceput, sa fie circumspect fata de mesajul acestora.
Acesti mesageri falsi pot fi identificati dupa :
aparentele personale :

15
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

- anunta vise, viziuni, fac voturi false (Ier 5,31 ; 14,14 ; 20,6 ; 23,25-26.32 ; 27,10.14-16 ;
29,9.21 ; Iez 13,21 ; 22,28 ; Za 13,3) ;
- Domnul nu le-a vorbit si nici nu i-a trimis (Ier 14,14 ; 23,21.32 ; 27,15 ; 29,9 ; Iez 22,28) ;
- sursa inspiratiei lor este propria lor inima (Ier 23,16.26 ; Iez 13,3 ; Za 13,4) ;
- fura cuvintele altor profeti (Ier 23,30).
mesajul lor fals :
- linistesc poporul prin solutii false (Ier 6,4 ; 28,15 ; 29,31 ; Mi 2,7 ; 3,11) ;
- aproba pe popor in pacatul savarsit (Ier 8,11 ; 23, 17) ;
- fac sa fie uitat numele Domnului (Ier 23,27) ;
- predica revolta impotriva Domnului (Ier 26,16 ; 29,32) ;
- impiedica pe popor sa se pocaiasca (Ier 23,22 ; Iez 13,22) ;
- conduc poporul la pieire (Is 3,12 ; 9,15 ; Ier 23,13.16.32 ; PlangIer 2,14 ; Mi 3,5) ;
- anunta doar ceea ce le convine (Mi 3,5).
purtarea lor imorala :
- cauta sa placa oamenilor (1 R 22,6 ; Ier 27,9 ; Mi 3,5) ;
- profetizeaza pentru castig (Iez 13,19 ; Mi 3,11) ;
- exploateaza poporul (Iez 13,21) ;
- iubesc vinul, imoralitatea, violenta (Is 28,7 ; Ier 6,13 ; 23,14 ; 29 ,23 ; Mi 2,8-10).
criterii pozitive :
- au revelatii prin intermediul viziunilor, vis si duh(uri) (1 R 22 ; Ier 23,16-25 ; Iez 13,3.6.9 ;
22,28 ; Za 13,4 ; Am 78 ; Mi 3,8) ;
- anunta pacea (1 R 22 ; Ier 6,14 ; 14,15 ; 25,8-9 ; PlangIer 2,14 ; Iez 13,10 ; Mi 3,5-11 ; Os
11,7-9 ; Is 4055).
criterii negative :
- nu au fost trimisi (Ier 14,14 ; 23,21-22.32 ; Iez 13,6) ;
- nu intervin in favoarea poporului (Ier 14,11 ; 15,11 ; 18,20 ; 27,18 ; Iez 13,5 ; 22,28-31 ; Am
7,2-5) si nu fac minuni (Dt 13,1-3 ; 1 S 12,16-18 ; 1 R 13,1-6 ; 2 R 1-6 ; 13, 20-21 (cu toate
cu acest lucru se intampla si cu profetii clasici) ;
- anunturile lor nu se implinesc (Dt 18,19.22 ; 1 S 2,34 ; 3,19-20 ; 9,6 ; 10,2.7-9 ; 1 R 13,3-
10 ; 20,36 ; 22,25.28 ; 2 R 19,29 ; Is 44,7 ; 45,21 ; 46,10 ; Ier 20,4-6 ; 28,15-17 ; 44,29 ; Iez
12,25-28 ; 33,33 ; Am 7,17 ; 9,10) insa acest lucru se intampla si la ceilalti profeti. In plus
acest criteriu este a posteriori ;
- invita la apostazie, la uitarea Domnului (Dt 13,1-3 ; 18,20 ; Ier 2,8.26-27 ; 23,13.27 ; 32,32-
35) insa a se vedea texte precum Is 7,10-12 ;

16
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

- au o conduita incorecta (Is 28,7 ; Ier 6,13 ; 23,11.14-15 ; Iez 13,22 ; Mi 2,11 ; 3.5.11), insa
marii profeti au avut comportamente reprobabile (1 R 22,16 ; Ier 17,18 ; 18,21 ; 38,14-28 ; Os
1,3 ; 4,5 ; Is 20,2 sau 1 R 13,11-32 ; 20,35-37 ; 2 R 2,23-24).
Chiar daca exista toate aceste posibile criterii de departajare a profetilor falsi, nu
putem affirma cu certitudine care profet este fals. Cel mai probabil, auditoriul, sau este cel
care stabileste acest lucru.
Activitatea profetica afecteaza si se interfereaza chiar cu viata privata a profetului.
Astfel, Amos are o misiune precisa si limitata in timp (Am 7,15) ; casatoria lui Osea, de o
durata necunoscuta, face parte din misiunea sa ; Isaia are o misiune in mai multe etape, in
functie de viata politica din regatul lui Iuda (conform traditie isi va pierde si viata) ; existenta
lui Ieremia si lui Iezechiel vor fi busculate pentru totdeauna de misiunea profetica.

STRUCTURA LITERARA A CARTILOR PROFETICE

Profetii au folosit limbajul timpului in care au activat si mai ales in functie de persoana
pe care o aveau in fata atunci cand transmiteau cuvantul Domnului. Totodata, trebuie avut in
vedere si faptul ca in jurul anumitor profeti au existat ucenici sau chiar o grupare specifica
care a asigurat conservarea si transmiterea orala a mesajului profetului inspirator.
Primele colectii au fost probabil adunate, recopiate, glosate, completate, etc. Forma
definitiva a acestor carti dateaza probabil din perioada post-exilica. Trebuie spus si faptul ca
aceasta situatie nu se aplica automat la toate cartile profetice. De exemplu, Cartea lui Ieremia
face parte din acest proces, insa nu stim cu precizie etapele intermediare care au stat la baza
aparitie unei carti profetice. Ce putem afirma cu certitudine este faptul ca situatia istorica a
Exilului babilonic a confirmat oracolele profetilor si a validat astfel veridicitatea lor in ochii
poporului.

Povestirile (in mod special in proza)


Exista doua tipuri de povestiri : in eu si in el , adica naratiuni biografice si auto
biografice. Naratiunea biografica se intalneste cu precadere la Profetii anteriori (Ilie, Elisei),
insa destul de rar (Am 7,10-17 ; Os 1 ; Is vezi 2 R ; Ier 2629 ; 32 ; 3445). Cele
autobiografice raporteaza anumite momente cheie din viata profetului, precum vocatia sau
marturisirile (adica texte ce prezinta suferintele si luptele interioare ale profetului Ier 11,18-
23 ; 15,10-21 ; 17,12-18 ; 18,18-23 ; 20,7-18).

Oracolele sau profetiile


Prin oracol sau profetie se intelege o scurta poezie, ce se identifica imediat prin faptul
ca se foloseste o formula specifica :

17
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

A) astfel vorbeste YHWH (Fac 32,5 ; 45,9 ; 1 R 20,3 ; 22,27 ; 2 R 19,29 ; Ezd 1,2 ; 2 Par
36,23)
B) iata ca (eu) (introduce anuntul unei vestiri divine de izbavire sau de nenorocire [cel mai
adesea in viitorul imediat])
C) oracol al lui YHWH
D) de aceea (la ken), uneori da (ki) : aceste formule introduc trairea intima a pedepsei
decretate de YHWH dupa anuntarea suferintelor.
Oracolele sunt cele mai des folosite forme de transmitere a mesajului divin. Acestea
pot fi impartite si in functie de continut si de destinatari. Astfel, avem oracole (sau anunturi)
de judecata, de izbavire, catre un individ sau catre un grup (printre care si Israel sau popoarele
idolatre).

Profetiile de judecata
Adresate unei singure persoane (Am 7,16-17)
Invitatia de a asculta profetia
Acuzatia
Formula tranzitorie
Sentinta (si pedeapsa)
Judecata colectiva (Ier 2,1-9 ; Am 2,9-11 ; 4,1-3) : urmeaza adeseori aceasi structura,
bineinteles adeseori cu variatii. Acuzatia este de cele mai multe ori amplificata prin
prezentarea circumstantelor atenuante si dezvolta greseala (uneori si prin reluarea
binefacerilor lui Dumnezeu, ceea ce agraveaza si mai mult).
Profetii de izbavire : au o structura mai putin precisa. Necesitatea acestui tip de anunt
profetic apare in situatii de nenorocire, mizerie, necesitate (ex. Is 41,14-16 ; 43,1-4.5-7 ; 44,1-
5 ; 54,4-6). Din aceasta categorie fac parte profetiile mesianice (Is 7,13-17).
Rechizitoriul profetic (proces) : in aceste cazuri, YHWH este mai degraba cel care
acuza si mai putin judecatorul (judecatorii martori sunt cerul si pamantul). Procesul are loc pe
baza necredinciosiei poporului lui Israel fata de Legamant (Is 1,2-20 ; Ier 2,3-37 ; Dt 32,1-25 ;
Ps 50 si Mi 6,1-8).
Introducerea solemna : sunt chemati judecatorii-martori (Is 1,1-2)
Interogatoriul (v. 3)
Rechizitoriul, adeseori istoric, face referire la binefacerile celui care acuza si la
ingratitudinea paratului (vv. 4-5)

18
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

Declaratia de vina si avertismentul in vederea provocarii schimbarii conduitei (v. 8) ;


uneori urmeaza si o condamnare fara apel (Ier 2,31-37)

Alte forme de enuntare a mesajului profetic


Educatia (Tora) este specifica preotilor (Ies 12,46-48 ; Lev 11,4 .8.11), insa o intalnim
si in cartile profetice (Os 4,6 ; Mi 3,11 ; Ier 2,8 ; So 3,4 ; Iez 22,26 ; Am 5,21-24 ; Is 8,11-15 ;
Ier 7,21 ; Iez 20,1-4 : vorbeste cel mai clar despre educatie).
Invatarea prin parabole (mashal) se regaseste la Am 3,3-8 ; Iez 12,22 ; 18,2. In alte
locuri avem si parabole complexe (Is 5,1-5 ; 2 S 12,1-4), ori sub forma de viziune (Iez 15) ori
sub forma de vis (Is 11,5-9) ori sub forma de enigma (doar un singur caz in Is 28,23-29) ori ca
si sfat intelept (Ier 17,5-11).
Cantari (Is 14,4-21 ; Iez 28,11-19), psalmi (Os 6,1-3 ; Am 4,13 ; 5,8-9 ; 9,5-6 ; si mai
ales plangerile lui Ieremia ce seamana cu plangeri individuale precum cele din Ps 22 si 74,
ajuta la educarea poporului.

19
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

CARTEA PROFETULUI ISAIA

In zilele noastre, cercetatorii occidentali se acorda in a afirma ca de fapt Cartea


profetului Isaia este compusa din trei carti distincte (asa-numitii Trei Isaia). Pe scurt, Is 1-39
ar fi predica profetului Isaia din sec. 8. Celelalte capitole ar fi opera altor profeti care si-au
revendicat numele lui Isaia, din opera caruia s-au si inspirat. Astfel, Is 40-55 este opera unui
profet anonim de la finele robiei babilonice (586-539). Aceasta parte este numita deutero-
Isaia . Capitolele 56-66 ar fi opera unui profet anonim din perioada post-exilica, numite
trito-Isaia (aprox. 520 i.Hr.). Aceasta impartire se bazeaza pe trei motive : literar (stil,
prezentarea profetiilor, vocabular tipic), istoric (diverse aluzii la perioade diferite din istoria
lui Iuda sau situatii specifice perioadei post-exilice) si teologic (accentele sunt puse ori pe
tema creatiei ori pe cea a mangaierii si a servitorului lui YHWH, teme specifice lui deutero-
Isaia, pe cand tema sfinteniei este specifica lui trito-Isaia)51.

Elemente biografice

Avand in vedere complexitatea acestei carti si in general a cartilor profetilor posteriori,


voi enumera o serie de informatii biografice despre profetul Isaia. Singura sursa despre Isaia
este insasi cartea lui Isaia.
Isaia ( YHWH salveaza, este mantuire ) s-ar fi nascut in jurul anilor 760. El era
originar din Iudeea, locuitor al Ierusalimului, un om cu o educatie aleasa. Isi incepe probabil
activitatea profetica in 740 in chiar anul mortii regelui Ozias. Era casatorit si avea cel putin
doi copii (8,18 a se vedea 7,3 Shear-Yashuv o ramasita va reveni ; 8,1-3 Masher-
Shalal-Hash-Baz castig facil ; jefuire viitoare ). Se pare ca Isaia avea si un cerc de
ucenici (8,16). Misiunea sa are loc in mai multe faze si se incheie probabil dupa 701.
Chiar daca facea parte din aristocratia din Ierusalim, era apropiat regilor (7,3.10-12 ;
36), preotilor (8,2) si nobililor (22,15-18), Isaia nu va ezita sa critice pe stapanitori (1,21-23 ;
3,1-4.16-24 ; 5,8-10 ; 28,14-15 ; 32,9-14 ; etc.).
Avem de a face probabil cel mai mare poet din Vechiul Testament. De aceea, este
foarte greu sa fie sesizate toate nuantele textului cartii lui Isaia in cazul unei traduceri. Stilul
literar releva un om de o mare finete, cu un vocabular apropiat de cercurile ce tratau tema
intelepciunii, insa care nu isi exteriorizeaza propriile sentimente.
Activitatea lui Isaia se petrece in patru perioade. Acestea sunt marcate de cresterea
puterii asiriene, ce se apropia din ce in ce mai mult de regatele lui Israel si lui Iuda.

51
Vezi si PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 89.

20
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

A) in timpul regelui Iotam (aprox. 740-736)


- perioada politica marcata de stabilitate si chiar independenta in Iuda ; perioada de
prosperitate economica
- Isaia critica situatia sociala, nedreptatile bogatilor (10,1-4 ; 5,8-12 ; 3,14-15 ; 4,2), ipocrizia
si practicile cultice deviate (1,10-20) sau prostitutia (1,21-26 ; 5,1-7).
- apropierea asirienilor este explicata de profet ca fiind instrumentul pedepsei divine si modul
prin care se cauta intoarcerea poporului la YHWH (1,16-17 ; 9,12 ; 5,26-30).

B) inceputul domniei lui Ahaz (735-734) : razboiul siro-efraimit


- datorita faptului ca tanarul rege Ahaz refuza sa participe la coalitia regilor Raon din
Damasc (Siria) si Peqah din Samaria (Efraim Israel), ce se aliasera cu Faraonul Egiptului
pentru a face fata pericolului asirian, reprezentat de Tigleat-Phalasar III, Ierusalimul si regatul
lui Iuda sunt atacate. In fata pericolului, este adus in ajutor Tigleat care impune un tribut
destul de dificil, de unde necesitatea ridicarii taxelor (2 R 16,5-9).
- Isaia predica credinta (7,1-9 ; 8,12-13) si o serie de amenintari (7,17-25 ; 8,5-8) insotesc
anunturi de mantuire (7,7.16 ; 8,4.9-10).

C) Inceputul domniei lui Ezechia (aprox. 724)


- noul rege asirian, Salmanasar V accepta vasalitatea foarte tanarului rege Ezechia, ceea ce
asigura o pace relativa (chiar daca mijlocita de plata unui tribut) in contextul in care regatul de
Nord (Israel) este distrus in 722 de catre Sargon II.
- o profetie care incita pe Iuda la revolta impotriva Philistiei (14,28-32)
- in cap. 14-16 intalnim o serie de profetii impotriva popoarelor (Babilon, Moab)

C) A doua parte a domniei lui Iezechia (716-700)


- in cadrul unei ridicari nationale impotriva asirienilor, Iezechia promoveaza o reforma
religioasa (2 R 18,1-6) si va cauta sa se elibereze de sub tutela lui Sargon II (politica apreciata
mai ales de babilonieni, cf. cap. 39 cat si de Egipt, cf. cap. 18,1-6). Asirienii ataca Iuda si
asediaza Ierusalimul pana in 701 cand il parasesc.
- Isaia va condamna proiectul de independenta al lui Iezechia, motivand ca doar YHWH este
cel care salveaza si nu aliantele intre oameni, ce sunt de fapt o forma de idolatrie (28,14-29 ;
29,15-16 ; 30,1-5 ; 31,1-3). Isaia anunta pedeapsa (30,8-17) care se va concretiza cu ocazia
invaziei lui Sennacherib (cap. 36). Totusi, probabil datorita blasfemurilor ambasadorului
asirian (36,4-20) Isaia condamna Asiria (10,5-19 ; 14,24-27 ; 30,27-33 ; 37,21-29) si anunta
izbavirea Ierusalimului (31,5-9 ; 37,33-35).

Elemente teologice

21
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

YHWH este sfantul lui Israel (6,3) adica atat faptul ca El transcende pamantul cat si
faptul ca El este legat de un popor special. Sfintenia lui YHWH este geloasa si nu suporta sa fie
parasita (5,24). Chiar daca YHWH pedepseste, El este pregatit sa ierte cat mai repede (27,8 ;
33,24). YHWH este prezentat ca Domnul armatelor , insa aceasta expresie nu se refera
neaparat la un Dumnezeu razboinic ci mai degraba la un Dumnezeu creator care conduce
astrii, armata cerurilor. YHWH se prezinta ca Stapanul istoriei poporului sau si al lumii
(5,12.19 ; 10,5-15 ; 14,24-27 ; 28,21 ; 29,22-23 ; 37,26-29).
Isaia dezvolta tematica Sionului. Acesta a fost fondat de YHWH (14,32), care locuieste
in el (8,17-18 ; 33,5) si care nu il abandoneaza in fata invadatorilor (10,24-27 ; 17,12-14 ;
31,4-9 ; 37,33-35). Prin aceasta tema, Isaia cere fidelitate in YHWH pentru ca daca Sionul este
casa lui YHWH atunci acesta este protejat de Dumnezeu. Prin urmare, orice alianta militara cu
strainii dispretuieste chiar pe YHWH (7,4-5 ; 30,15 ; 7,9 ; 28,16). Totusi, pacatele locuitorilor,
in mod special lipsa de credinta (5,12 ; 22,9-11 ; 30,15-17), atrag pedeapsa (5,13-15).
Izbavirea va fi oferita doar unei ramasite, pentru ca doar un rest va supravietui (10,20-23 ;
6,13).

Credinta si speranta
A crede in YHWH (aman = ceva de care ne putem baza - nu are consistenta
dogmatica si este o optica existentiala ; sau batah = a avea incredere in ) inseamna a
astepta interventia Sa, chiar daca lasa impresia ca este absent, indiferent fata de soarta
poporului sau (8,17). Insa chiar daca intunericul a acoperit pamantul, YHWH va fi lumina
poporului sau (30,26).

Profetii mesianice

Mesia prezis de Vechiul Testament nu este un personaj istoric ce are menirea de a


ridica armate in vederea conservarii poporului lui Israel. Sensul acestui termen si titlu biblic
veterotestamentar este revelat in Noul Testament. Mesia sau Unsul este ultimul Adam (1
Co 15,45) si mai ales este identificat cu Iisus Hristos. Chiar El afirma Eu exist dinaintea lui
Avraam (In 8,58). Ultima carte a canonul biblic crestin afirma ca Eu sunt Alfa si Omega,
spune Domnul, cel care este, cel care a fost si cel care va veni, Atotputernicul52 (Ap 1,8).

52
Cuvantul grec pantokratwr este echivalentul expresiei ebraice (twaDbVx hwhy) Domnul Savaot .

22
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

Multe din textele ebraice ce in Targume53 primesc o interpretare mesianica sunt


traduse literal de LXX. In plus, in alte texte exegeza mesianica propusa este slabita sau
primeste nuante diferite54.
O prima categorie : o interpretare colectivizanta55
- Is 42,1 : in TM , Mesia este individual pe cand in LXX este introdus Israel
- Is 4,2 : in TM avem semah ramura ; creanga iar in LXX se subliniaza
importanta restului lui Israel.
- 49,1-6 : in TM exista o diferentiere intre Mesia si Israel, ce este estompata in LXX.
- Mi 5,2 : the rest of his brethren este tradus in LXX restul of their brethren .
- Is 41,25 : acolo unde TM vede pe Cirus, LXX intelege Israel56
- Ps 89,4.
A doua serie :
- acolo unde TM subliniaza rolul regal al salvatorului, LXX atrage atentia ca Dumnezeu
este cel care trimite pe Izbavitor (Is 9,5-6)
- aceasta schimbare de accent se intalneste si in Mi 5,3 ; LXX are si Domnul va sta si
va privi si isi va hrani turma cu putere 57, insa TM vorbeste de si el [viitorul
conducator] va sta si isi va hrani turma in puterea Domnului 58.
A treia serie :
- in unele pasaje din LXX, perspectiva eshatologica este inlocuita cu tendinte
actualizatoare. De exemplu, in Dn 9,25-26 LXX lasa impresia ca cel Uns este Marele
Preot contemporan Onias III, asasinat in 171 i.Hr59.
In PlangIer 4,20 TM vorbeste de Unsul Domnului si se refera la regele Ierusalimului
ce a fost capturat. Insa LXX are christos kurios Unul Domn sau Hristos Domn. Ar parea
ca aceasta varianta a LXX nu este iudaica caci este dificil de presupus ca un traducator iudeu
ar identifica pe Mesia cu Domnul. In plus, in vechile recenzii din manuscrise iudaice
tretragrama este redata sau transliterata. Probabil aici este opera unui crestin. Cu toate acestea,
aceasta opinie trebuie nuantata, pentru ca este posibil ca o forma diferita de mesianism sa fi

53
Listele acestor texte au fost de mult timp realizate de E. LEVITA, Lexicon Chaldaicum, Isnae, 1541 si J.
BUXTORF, Lexicon Chaldaicum, Talmudicum et Rabbinicum, retipartit Leipzig, 1865. A se vedea S.H. LEVEY,
The Messiah : An Aramaic Interpretation (Monographs of the Hebrew Union College, 2), Cincinnati (OH),
1974, p. XVII-XX si LUST, Mesianism, p. 10-11, n. 8.
54
LUST, Mesianism, p. 10.
55
LUST, Mesianism, p. 11.
56
SEELIGMANN, The Septuagint version of Isaiah, p. 117 ; J.C.M. DAS NEVES, A Teologia de Traduo dos
Setena no Livro de Isaas (Cap. 24 de Isaas), Lisboa, 1973, p. 70-71.
57
Doar W si unele manuscrise Lucianice urmeaza textul ebraic (a se vedea LUST, Mesianism, p. 13, n. 12).
58
LUST, Mesianism, p. 11.
59
LUST, Mesianism, p. 12.

23
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

existat in sec. 2 i.Hr., Filon din Alexandria fiind un astfel de exemplu. La Qumran exista un
curent mesianic, precum si in literatura intertestamentara. Zah 6,13 TM este mult mai apropiat
de Qumran in abordarea mesianica decat varianta in greaca. La fel, Ier 31,17s TM, chiar daca
este apropiat de Qumran, lispeste din LXX60.
TM nu este atat de mesianic precum LXX care anunta sosirea unui nou Mare Preot,
vrednic sa poarte turbanul preotesc. Am putea vorbi aici de un Mesia preotesc, spre
desosebire de cel davidic, regal61.
Cuvantul Mesia inseamna Unsul si este legat de titlul de rege ce domneste
efectiv. Se pare ca nu desemneaza niciodata regele izbavitor din timpurile eshatologice.
Mesianismul62, Lust il imparte in patru categorii: a) asteptarea unui rege-salvator atat om cat
si transcendent; b) acesta va veni intr-un timp eshatologic; c) el va inaugura regatul lui
Dumnezeu pe pamant si d) el va rascumpara sau va mantui pe oameni63.

Is 2,22
LXX nu cunoaste acest verset care in TM este caci in ce este numarat acest om? (in
sensul de ce valoare are el) . Fer. Ieronim propune o alta varianta a acestui verset pe care in
plus in foloseste in sens mesianic. El spune quia excelsus reputatus est ipse. Cuvantul
excelsus este vazut ca o aplicare la Iisus Hristos, insa TM nu il are. De unde provine atunci ?
Insusi Ieronim propune ca probabil este vorba de o confuzie intre bammeh (= in quo, in
ce ) si bamah (= excelsus, ridicat ). Totusi, el nu intelege de ce LXX nu reda acest verset
si denunta efortul iudeilor ce ruineaza mesianitatea acestui verset printr-o gresita interpetare64.

Is 3,10
TM are spuneti ca dreptul este fericit pentru ca se bucura de rodul faptelor sale ,
insa LXX propune sa legam pe cel drept pentru ca ne incomodeaza . Un verset asemanator
se gaseste si in Intelep Sol 2,12 ( sa urmarim pe cel drept .... ). Acest verset va fi folosit de

60
LUST, Mesianism, p. 14.
61
LUST, Mesianism, p. 26.
62
Pentru detalii legate de mesianismul in LXX a se consulta H.B. SWETE, An Introduction to the Old Testament
in Greek, Cambridge, University Press, 1914 ; S.P. BROCK e.a., A Classified Bibliography of the Septuagint,
Leiden, Brill, 1973 ; E. TOV R. KRAFT, Septuagint, in IDBS (1976), p. 807-815 ; N. FERNANDEZ MARCOS,
Introduccion a las versiones griegas de la Bibla (Textos y estudios Cardenal Cisneros , 23), Madrid, CSIC,
1979 ; E. TOV, The Text-Critical Use of the Septuagint on Biblical Research (Jerusalem Biblical Studies, 3),
Jrusalem, Seimour, 1981 ; P.-M. BOGAERT, Les tudes sur la Septante, in RTL 16 (1985), p. 174-200 ; G.
DORIVAL M. HARL O. MUNNICH, La Bible grecque des Septante. Du judasme au christianisme ancien
(Initiations au christianisme ancien), Paris, Cerf, 1988.
63
LUST, Mesianism, p. 28.
64
Comentariu la Isaia, 55 AB (cf. Harl DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 221).

24
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

crestini ca profetie in ceea ce priveste Patimile Domnului (Epistola lui Barnaba 6,7, in SC
172 si Clement Alexandrinul, Stromate V,108, 2-3, SC 279)65.

Is 6,1-3
In anul mortii regelui Uziah, am vazut pe Domnul meu sezand pe un tron, inalt si inaltat ; si
bucati din haina Sa umpleau Templul. Serafimi stateau deasupra lui. Fiecare avea sase aripi cu
doua isi acopereau fata, cu doua isi acopereau picioarele si cu doua zburau deasupra. Si isi
ziceau unii altora Sfant, Sfant, Sfant ! YHWH Savaot ! Tot pamantul este plin de slava Lui .
Scrisa de Isaia, aceasta profetie a fost vazuta de interpretii crestini ca fiind imaginea
Treimii. In 12,41 explica Isaia a spus aceasta deoarece L-a vazut in slava Sa si a vorbit cu El
(Iisus Hristos) 66.

Is 6,9-10
Citat in Mt 13,14-15 si Fap 28,26-27, acest verset este la imperatif in TM (profetul
primeste porunca sa impietreasca poporul), pe cand LXX foloseste verbul la aorist ceea ce
schimba sensul frazei ( poporul a vazut, inima lui s-a impietrit ). Aceasta schimbare a
permis autorilor Noului Testament sa indice aici o profetie cu privire la iudeii care nu au
primit pe Iisus ca Salvator (ex. Eusebiu de Cezarea, Comentariu la Isaia)67.

Is 7,10-17
Prin urmare insusi Domnul meu iti va da un semn. Iata, fecioara va lua in pantece si va naste
un fiu si va nu numit Immanuel .
Profetia lui Emanuel a fost prezisa intr-un context de razboi, cel siro-efraimit. Aceasta
faimoasa profetie mesianica face parte din asa numita Carte a lui Immanuel (Is 6,1-12,6) ce
contine Marile profetii ale lui Isaia in contextul razboiului siro-efraimit.
La cererea lui YHWH, regele refuza sa ceara un semn de la Dumnezeu, ceea ce va fi
vazut negativ de acesta. Isaia pronunta la v. 14 o sentinta de nenorocire, care este de fapt un
oracol mesianic (utilizarea laken de aceea este folosita mai ales in cazul unor sentinta
negative).
Oracolul in sine este un anunt. Termenul ebraic ha alma (Fac 24,43 ; Ies 2,8 ; Ct 1,3 ;
etc.) desemneaza o femeie tanara, casatorita sau nu, insa la varsta maritisului. Fecioria este
exprimata literar in ebraica prin betulah (cf. Fac 24,16). Utilizarea articolului ah trimite cu

65
HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 310.
66
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 75-76.
67
HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 309.

25
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

gandul ca este vorba de o persoana concreta, poate regina, sau sotia profetului sau intregul
popor. Si ea / tu il va (vei) numi numele sau Immanu El .
Pentiuc propune ca ha-alma (tanara casatoribila, tanara care este pregatita pentru
casatorie) are mai degraba sensul de ascunsa, protejata, tinuta departe de ochii cuiva .
Legata de ha-issa din Fac 3,15 (alt text mesianic ce implica credinta in femeia care va veni sa
calce capul sarpelui noua Eva), acest termen trimite la un personaj feminin special ales de
Dumnezeu inca de la inceput pentru a deveni Mama lui Mesia68.
Mt 1,18.22-23 schimba citatul biblic al LXX si afirma ca atat Iosif cat si Maria vor
numi pe copil Immanuel. Totusi, acelasi Mt in 2,15 foloseste Os 11,1 TM. Este posibil ca
fecioara de la Mt sa fie o interpolare tarzie sau o traducere in greaca a unui ucenic ce a
avut in fata textul aramaic sau ebraic al lui Mt69.
Lc 1,26-27.30-31 spune ca Maria va pune numele lui Iisus (dupa TM). Se pare ca Lc
citeaza liber din LXX si da echivalentul din timpul sau al numelui Immanuel, Iisus70.
Dat fiind ca termenul de almah trimite la ideea de femeie pregatita de casatorie (ne
gandim aici ca indeplineste conditiile fizice nasterii de copii si psihice de crestere si de
educatie), este posibil sa il intelegem ca logodita . Dupa standardele morale ale epocii este
clar ca aceasta era si fecioara inainte de a deveni sotia cuiva. Totusi, TM nu insista pe acest
aspect, el deducandu-se. LXX va traduce si oarecum adapta acest cuvant, dat fiind faptul ca
statul moral al femeii ne maritate inca in momentul realizarii traducerii suferise probabil
anumite modificari locale, eventual faptul ca femeia nu era obligatoriu fecioara sau ca in
unele cercuri de gandire se punea aceasta intrebare, de unde dorinta traducatorului de a
sublinia acest aspect.
Pentiuc sustine ca potrivit LXX mama lui Mesia va fi o fecioara (he parthenos) si ca
potrivit TM nasterea lui Mesia va avea loc in timpul logodnei mamei sale cand aceasta va
purta un voal (alma) sau va fi cea ascunsa, nedescoperita fata de sotul ei71.

Is 8,239,1
Cu toate acestea nu va mai fi intuneric pentru aceia care erau in intristare. Mai intai a adus
linistire in pamantul lui Zabulon si in pamantul lui Neftali si mai tarziu a slavit drumul care
duce spre mare, pamantul dincolo de Iordan, Galilea neamurilor. Poporul ce mergea prin

68
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 95-97.
69
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 97-98.
70
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 98.
71
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 99.

26
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

intuneric a vazut o lumina mare ; peste cei care locuiau in pamantul umbrei mortii lumina a
stralucit .
Acest text mesianic a fost redactat in acelasi context istoric ca si Is 7, mai exact
razboiul Siro-efraimit din 733-732 i.Hr.
Tg Is 9,1 traduce Si un rege puternic va exila ceea ce va mai ramane deoarece acestia
nu si-au adus aminte de minunile de pe mare, minunile Iordanului, razboiul fortaretelor
Neamurilor . Aici este vorba de un rege strain care va pedepsi pe Israel.
In Noul Testament, Mt 4,13-16 intelege aceasta profetie ca fiind aplicabila la Mesia
Iisus care proclama Vestea cea Buna la popoarele din Galilea. Lumina este Iisus ce se aduce
la aceste neamuri ignorate in cadrul Tarii Promise.
Interpretarea iudaica veche intelege aceasta pericopa veterotestamentara ca o profetie
eshatologica, in care Dumnezeu va actionna intr-un viitor neprecizat (Sanhedrin 104b)72.

Is 9,5
Caci un copil ne-a fost nascut noua, un fiu ne-a fost dat ; stapanire (putere) a fost peste
umerii lui ; si a fost numit Sfetnic-Minunat, Puternic-Dumnezeu, Vesnic-Tata, Print al
Pacii
Mesianicitatea acestui text a fost inteleasa de timpuriu. Tg Ps-Ion73 reda expresia
Print al Pacii prin Mesia a carui pace va creste peste noi in zilele Lui (msyh dslm ysgy
ln bywmwhy)74.
LXX are varianta Inger de Mare Sfat (aceasta expresie lasa sa se inteleaga ca este
vorba de un inger special ce se afla in proximitatea cea mai mare cu Dumnezeu ) iar TM
Mare Sfetnic (aceasta varianta lasa sa se inteleaga a relatie intre Rege si Sfetnicul Sau).
Interpretarea Tg este cea mai mesianica, pe cand cea a LXX este cea mai indepartata prin
comparatia cu inger. Mesianicitatea expresiei in greaca este data de intertextualitatea biblica
cu o alta expresie, la fel mesianica, cea a Ingerului lui YHWH. Probabil expresia LXX se face
ecoul unor discutii cristologice. In Facerea Rabba 8,3-4 se spune ca atunci cand Dumnezeu a
creat primul om s-a consultat cu ingerii slujitori75.
Chiar daca cele 4 titluri mesianice din TM nu se regasesc in LXX, Sfintii Parinti greci
le cunosc prin intermediul lui Simac si a unor manuscrise revizate pe baza textului ebraic. Si

72
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 120-121.
73
Cu toate ca unele fragmente pot fi datate i.Hr., aceasta lucrare a fost compilata si realizata in forma sa actuala
in jurul secolelor IV-IV in Babilon d.Hr. (a se vedea si PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 86).
74
Alte accente si interpretari mesianice se regasesc si in Midrahim, Deuteronom Rabba 1 si Numeri Rabba 1 (a
se vedea si PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 49).
75
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 49-50.

27
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

Fer. Ieronim remarca aceasta disparitie din LXX (chiar si de la Qumran). Sub forma latina,
acestea vor intra in liturghia latina de Craciun ca Admirabilis Consiliarius, Deus Fortis, Pater
futuri saeculi si Princeps pacis76.
Is 9,5-6 LXX nu contine o lectura mesianizanta, ci mai degraba o interpretare
teologizanta, prin care sunt atribuite lui Dumnezeu nume care in TM sunt acordate copilului77.

Is 11,1
Insa un vlastar va veni in fata din coapsa lui Iesei, o mladita va incolti din radacinile lui .
Faptul ca profetul vorbeste de Iesei si nu de David se poate explica prin faptul ca la
momentul acela, dinastia davidica era in declin moral.
Tg Ion zice un rege va iesi din fiul lui Iesei si Mesia va creste din nepotul (sau) .
Talmudul intelege si el Is 11,1-2 ca fiind o profetie mesianica (Sanhedrin 93b ; cf. Midrashim
Numerii Rabbah 13,11 ; Rut Rabbah 7,2).
Mesia cel respins este si subiectul Sanhedrin 43a ce vorbeste de nezer ca fiind cel care
trebuie scos afara si executat. Nezer este in acest text neser mladita .

Is 40,3
Un glas striga In pustie pregatiti calea pentru YHWH ! Ridicati (realizati) in desert un drum
pentru Dumnezeul nostru .
In textele babiloniene se vorbeste despre o astfel de pregatire procesionala in vederea
primirii unui dumnezeu sau a unui rege victorios.
LXX affirma ca glasul striga in pustie78, ceea ce lasa sa se inteleaga ca pentru TM
locul de intalnire dintre Dumnezeu si poporul Sau este in pustie, in timp ce pentru LXX
desertul este locul unde se afla vocea care striga.
Mt 3,3 si In 1,23 citeaza Is 40,3 urmand LXX si aplica acest text la activitatea lui Ioan
Botezatorul. In Deutero-Isaia, tema caii in sensul de mod de viata dupa preceptele lui
Dumnezeu sau ale lui Israel (Fac 6,12 si Is 55,7) este bine exprimata. Ioan Botezatorul anunta
calea Domnului (Mc 1,3) iar Iisus Hristos se declara a fi calea (In 14,6 ; Evr 10,20).
Mai tarziu, insusi crestinismul este inteles ca fiind calea (Fap 9,2 ; 19,9.23)79.

Is 42,1

76
Cf. Harl DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 220.
77
LUST, Mesianism, p. 29.
78
Vg reda vox clamantis in deserto.
79
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 123-124.

28
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

Daca TM are Iata servitorul meu pe care il sustin, alesul Meu pe care il prefera
sufletul Meu (probabil este vorba de Cirus, insa crestinii au vazut pe Iisus Hristos), LXX
propune Iacov, servitorul meu, il voi sustine ; Israel, alesul meu, sufletul meu la primit .
Totusi, Mt 12,18 citeaza din Isaia fara Iacov si Israel. Si Qumran cunoaste forma TM80.

Is 49,1.5
Ascultati-ma, o tarmuri, si fiti atente voi popoarelor de departe ! YHWH m-a chemat din
pantece ; din maruntaiele mamei mele a mentionat numele meu ... Si acum spune YHWH, cel
care m-a modelat81 in pantece pentru a-i fi servitor .
Aceste versete fac parte din Cartea Mangaierii lui Israel, redactata spre finele robiei
babilonice (587-539 i.Hr.), de catre profetul Deutero-Isaia82. O tema draga acestui profet este
cea a servitorului suferind sau servitorul lui YHWH (ebed YHWH). In interpretarea
crestina (Mc 10,45 ; Lc 22,19-20 ; Mt 12,17-21) aceasta expresie se refera la misiunea lui
Iisus Hristos de a aduce mantuirea prin intermediul suferintei sale si prin moartea sa.

Is 49,14
Sionul a zis : YHWH m-a uitat, Domnul Meu m-a uitat. Poate o femeie sa-si uite sugarul sau
sa nu aiba mila de pantecele ei ? Cu toate acestea, chiar si daca acestea pot uita, Eu niciodata
nu te voi uita .

Is 50,6a
Spatele mi l-am dat celor care lovesc si obrajii mei la cei care ranesc .
Traducerile moderne propun cei care smulg parul de la termenul ebraic moretim
a smulge parul . Totusi 1QIsa citeste mtlym (vocalizat matlm) cei care ranesc (cf.
echivalentul arab talla). Varianta de la Qumran este sustinuta de LXX rapismata palme
(loviri) in fata cuiva . Si Noul Testament are rapisma in In 18,22 (cf. In 19,3)83.

Is 50,6b
Nu mi-am ascuns fata de la insulte si scuipari .
LXX traduce kelimmot wa-roq prin aischynes emptysmaton rusinea scuiparii .
Mt 26,67 Atunci l-au scuipat in fata ... .
Mt 27,30 Si ei l-au scuipat ... 84.

Is 52,14

80
Cf. Harl DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 220-221.
81
Este vorba de verbul yasar, acelasi verb fiind folosit in arhicunoscutul Fac 2,7.
82
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 105.
83
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 156.
84
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 157-158.

29
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

Infatisarea Lui era inumana, desfigurata, forma Lui departe de aparenta omeneasca .

Is 53,2-3
Fara frumusete, fara slava (l-am vazut), nimic care sa atraga ochii nostri, dispretuit si
abandonat de oameni .
Expresia yaptr besap ei deschid larg gurile (lor) este redata de LXX prin
elalesan en cheilesin ei vorbesc cu buzele lor . TM subliniaza batjocora si deriziunea
vorbelor impotriva lui Mesia. Tg propune ma atacau fara incetare cu buzele lor .
In Mt 27,39 cei care treceau pe langa il luau in ras, clatinandu-si capetele lor . In Lc
23,35 ce se refera si la Ps 22, este scris si poporul statea langa, privind ; insa capeteniile il
batjocorerau zicand : I-a salvat pe altii ; lasa-l sa se salveze singur daca El este Mesia lui
Dumnezeu, Alesul Lui 85.

Is 53,5
Insa a fost pironit (strapuns) pentru pacatele noastre. A fost zdrobit pentru nedreptatile
noastre. Pedeapsa pentru pacea noastra era peste El si prin ranile Lui am fost vindecati .
A se vedea 1 P 2,24.

Is 53,7
El a fost oprimat, insa cu toate acestea El era ascultator si nu si-a deschis gura Sa. Ca o oaie
a fost dus spre junghiere, precum o oaie (miel TM) fara cuvant in fata ascultatorilor (celui
care tunde varianta clasica de traducere), nu si-a deschis gura Sa .
In fata acuzatorilor, Mesia este ca un balbait, nu vorbeste si nu reactioneaza in niciun
fel. 1 P 2,23 spune Atunci cand a fost maltratat, nu a raspuns cu rau ; cand a suferit, nu a
amenintat, ci s-a incredintat Celui care judeca impartial 86.

Is 53,9
Si si-a asezat mormantul cu cel rau si cu bogatul moartea sa (motayw TM), cu toate ca nu
savarsise nicio violenta ...
Termenul asr bogat trimite la Iosif din Arimatea care aseaza trupul lui Iisus
Hristos in noul sau mormant din Ierusalim (Mt 27,57-61). La 1QIsa avem bwmwtw ceea ce ar
putea da vocalizarea bomot adica mormantul lui in loc de be-motaywm in moartea
lui 87.

Is 53,9.12

85
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 162-163.
86
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 155.
87
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 178.

30
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

Si si-a facut mormantul cu cel rau si cu bogatul moartea Sa, cu toate ca nu savarsise nicio
violenta si inselaciune nu se afla in gura Lui ... Cu siguranta, ii voi acorda o parte cu cei multi.
Va imparti prada cu cel puternic pentru ca si-a dat sufletul sau mortii si a fost numarat cu cel
razvratit ... .
Faptul ca Mesia va avea mormantul cu cel rau este reluat de evanghelisti in Mc 15,27
si Lc 23,39.
Termenul posem razvratit este redat in LXX prin anomois transgresor si in
acest sens este citat in Lc 22,37. Oricum, Iisus Hristos va fi considerat transgresor inainte de
procesul Sau, chiar in ziua botezului Sau (Mc 3,13-17)88.

Is 53,11
A se vedea 1 Co 15,3 ; Evr 1,3 ; 1 P 2,24 si mai ales Ap 1,589.

Is 53,12
Insa El, insusi, a purtat vina pacatului multora si a mijlocit pentru razvratit .
LXX are un alt text : si a fost gandit din cauza greselilor lor .
TM gaseste mai degraba o aplicare in evanghelii la Lc 23,34 sau in discursul proto-
martirului Stefan in Fap 7,59-6090.

Is 54,7-8
Pentru un moment, te-am uitat, insa cu mari mile te voi aduna. Intr-un potop de manie,
pentru un moment, Mi-am ascuns fata de la tine. Insa cu iubire vesnica voi avea mila de tine,
spune YHWH, rascumparatorul tau .

Is 63,3
Am zdrobit teascul singur. Din toate popoarele niciun om cu mine .
A se vedea Lc 23,49 Toti cunoscutii lui (gnostoi), inclusiv femeile care il insotisera
din Galilea, au stat departe, vazand acestea 91.

88
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 159-160.
89
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 178.
90
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 161.
91
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 170.

31
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

CARTEA PROFETULUI IEREMIA

Elemente introductive
Ieremia era de loc din Anatoth, o mica localitate din vecinatatea Ierusalimului (1,1),
unde familia sa detinea mai multe loturi de pamant (32 ; 37,12). In plus, familia sa era de
origine preoteasca. Activitatea de profet incepe in 626 pe cand inca era tanar (1,6).
Despre el, profetul spune ca eu raman deoparte , la marginea societatii israelite
(15,17). Acest profet a fost printre cei mai neintelesi prooroci ; a fost persectutat si chiar
respins si abuzat de membrii propriei familii (12,6 ; 20,10). Necasatorit si fara copii, Ieremia
va fi aruncat in inchisoare, va fi supus la chinuri si va fi luat in exil in Egipt fara voia sa. Isi va
sfarsi viata in pamant strain si nimeni nu isi va mai aminti de locul unde a fost inmormantat92.
Trairile si interogarile lui Ieremia sunt numite in literartura moderna confesiunile lui
Ieremia (11,18-23 ; 12,1-6 ; 15,10.15-21 ; 17,14-18 ; 18,18-23 ; 20,7-13.14-18).
Singuratatea pe care o resimte acest profet se datoreaza enuntului divin pe care il transmite
oamenilor. Misiunea sa speciala este oarecum motivul acestei instrainari in chiar sanul
poporului si familiei din care face parte. In dialogurile sale cu Dumnezeu, Ieremia contesta
hotararile divine, cu toate ca intelege ca finalmente ele fac parte din misiunea sa (1,4-10.11-
14 ; 5,1-6 ; 14,115,6).
Activitatea profetica a lui Ieremia pare sa fie secundata de alti profeti contemporani :
Uriahu, fiul lui Shemaiahu (26,20-24), Anania, fiul lui Azor (28), Ahab, fiul lui Qolaia,
Sedechia, fiul lui Maseia (29,11), si profeti anonimi (2,8.26.30 ; 4,9 ; 5,13.31 ; 6,13-14 ; 26,7-
16 ; 27,16-18 ; 29,1 deportati in Babilon). De aceea, in aceasta multitudine de prooroci,
Ieremia se intreaba daca mesajul sau este unul adevarat ; iar daca este adevarat si vine
realmente de la Dumnezeu, atunci de ce este persecutat ?
Pot fi identificate trei perioade din timpul slujirii acestui profet :
De la momentul chemarii sale (data necunoscuta cu exactitate) pana in jurul anilor
605, anul luptei de la Karkemish. In poeme de o forta lirica si teologica extraordinara, Ieremia
vorbeste despre o armata care va distruge regatul lui Iuda si Ierusalimul (46). Pentru a evita
aceasta catastrofa, inca nu este prea tarziu sa fie ceruta iertarea. Regele Ioachim nu numai ca
nu ia aminte la aceste profetii dar si distruge bucatica cu bucatica ruloul lui Ieremia93.

92
TOB, 2014, p. 563.
93
TOB, 2014, p. 564.

32
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

A doua perioada, intre 605-587, este sub semnul lui Nabucodonosor, cel care va
distruge Ierusalimul. In ajunul caderii capitalei regatului lui Iuda, doua tabere politice se vor
cristaliza : o majoritate ce va opta pentru o politica de independenta, prin proiectarea unei
aliante cu Egipt, si o minoritate, sub conducerea lui Baruh, fiul lui Neria, omul din spatele
editiei profetiilor lui Ieremia (cap. 36), cel care era sofer (adica secretar de stat, un fel de
cancelar) in monarhia iudeana. Profetul Ieremia propune fara niciun echivoc supunerea in fata
babilonienilor, argumentand ca Dumnezeu nu doreste un stat iudean independent liber si
puternic, ci un popor care sa ii fie credincios (deja din 3,224,4) si care sa apere dreptatea si
care sa traiasca in pace (22,13-17 ; 23,5-6)94.
Cea de a treia perioada incepe dupa 587, anul deportarii iudeilor in Babilonia,
eveniment cunoscut sub numele de robia babilonica . Multimea diforma care va ramane
inca in Iudeea se va imparti in trei grupari politice : prima dorea reconstruirea tarii sub egida
babilonica (Ieremia era de aceasta parere) ; o a doua intelegea sa continue lupta prin actiuni de
slabire a puterii locale favorabile si instalate de babilonieni (41,1-10) ; cea de a treia se va
auto-expatria in Egipt. Chiar daca se va opune acestui lucru, Ieremia va fi dus cu forta in
Daphn, Egipt95.

Structura cartii96 :

1,125,14 : profetii despre Iuda

26,145,5 : profetii de mantuire pentru Israel si Iuda

46,151,64 : profetii impotriva popoarelor straine

52,1-34 : annexa istorica ce reda caderea Ierusalimului (esentialul preia 2 R 24,18


25,30)

Existenta unei versiuni mai lungi in TM fata de LXX este explicata de critica textuala
moderna ca fiind semnul unei interventii redactionale ce a avut loc in sec. 3-2 i.Hr. Varianta
LXX este mai scurta si urmeaza unui plan general ce pare similar cu cel al altor carti
profetice : Isaia (139), Iezechiel, Avacum si Sofonie97.
Este cartea veterotestamentara cea mai diferita in privinta lungimii textului dintre LXX
si TM. Mai exact, este vorba de 2700 de cuvinte ce lipsesc din LXX. 4QIerb a permis
dovedirea teoriei ca LXX a folosit un text ebraic mai scurt. In plus, dispozitia profetiilor

94
TOB, 2014, p. 565.
95
TOB, 2014, p. 565.
96
TOB, 2014, p. 565.
97
TOB, 2014, p. 566.

33
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

impotriva popoarelor este diferita. Astfel, cap. 4651 din TM se afla in LXX dupa cap. 25,13.
Totodata, cap. 10 si 23 cunosc o alta structura, care au o oarecare influenta. In TM rolul lui
Baruh este diminuat in fata lui Ieremia98.

Baruh, fostul secretar de stat, a redactat episoadele ce povestesc din slujirea profetica a
lui Ieremia (43,6). Pentru ca l-a urmat in Egipt este mai mult ca sigur ca tot el a redactat si
capitolele 4344 ce prezinta slujirea profetica a lui Ieremia in aceasta tara de exil fortat.

Profetii mesianice
Ier 31,22
Pana cand vei mai sovai, o fiica necredincioasa ? Pentru ca YHWH a creat ceva nou pe
pamant : o femeie va avea in ea (cuprinde) un barbat
Aceasta profetie face parte din asa-numita Carte a Mangaierii (Ier 30,131,22).
Cuprinzand vine de la radacina sbb, Polel, si inseamna la baza a merge in cerc
sau a se invarti de o maniera protectoare (Dt 32,10) : LXX foloseste perieleusontai ei
vor merge cu privire la , referindu-se la israeliti, iar Vg ea va cuprinde (circumdabit). Tg
Ion intelege ca este vorba de revenirea poporului din robia babilonica ca fiind cea mai indicata
metoda de instruire.
Acest text din Ieremia poate fi o varianta profetica a afirmatiei din Fac 2,24 despre
plecarea barbatului de la casa parintilor pentru a trai cu sotia lui.
Ieronim, in Comentariu la Ieremia, a vazut acest verset ca o profetie despre
conceperea feciorelnica a lui Hristos din Maria99 ; astfel, tabernacolul va fi o femeie sau
adapostul sau partenerul lui Dumnezeu (cf. Zah 13,7), Logosul intrupat.
Zamislirea lui Mesia este inteleasa ca o noua creatie, ca ceva absolut nou ( hadasa ;
totodata in acest verset este utilizat si termenul bara a crea . Pentiuc spune ca ceva nou
poate sa se refere si la unitatea celor doua naturi ale lui Hristos100.
LXX propune pentru ca Domnul a salvat (soteria) creatia pentru o noua sadire .
(katathyteusin kaine) .

98
Cf. P.-M. BOGAERT, De Baruch Jrmie. Les deux rdactions conserves du livre de Jrmie, in P.-M.,
BOGAERT (ed.), Le livre de Jrmie, Louvain, 1981, p. 168-173. A se vedea si HARL DORIVAL MUNNICH, La
Bible grecque, p. 180.
99
PL 24,880 D ; PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 103.
100
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 104.

34
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

CARTEA PROFETULUI IEZECHIEL

Elemente introductive
Aceasta carte profetica este complexa, la fel cum este si omul Iezechiel. Dupa
chemarea profetului (1,13,21), o serie de profetii anunta judecata Ierusalimului (3,2224,27),
pedepsirea popoarelor (2532) si restaurarea poporului adus in pragul disparitiei (3337),
inainte ca acest profet sa vorbeasca despre batalia finala a poporului lui Dumnezeu (3830).
Ca si gaj de speranta si nadejde in Dumnezeu, devine din ce in ce mai vizibila imaginea
muntelui pe care se afla capitala poporului lui Israel innoit (4048)101.
Acest profet este contemporan cu Ieremia si cu tragedia distrugerii Ierusalimului in
587. Spre deosebire de Ieremia, el isi va incepe activitatea profetica in Ierusalim, pentru ca sa
o continue si sa o incheie in Babilon, printre cei deportati. El va fi dus in robie in 588 inaintea
distrugerii efective a orasului si a Templului din Ierusalim102.
Iezechiel, de neam preotesc, isi va exercita aceasta dubla functiune de preot si profet in
cea mai mare parte a timpului in Babilon. Chemarea la proorocie are loc de o maniera
extraordinara, repetata si in care slava lui Dumnezeu i se arata (1,28 ; 3,23 ; 8,4 ; 10,1 ; 43,1).
In mijlocul unui nor, un foc se roteste si patru fiinte vii zboara si sustin un suport pe care se
afla un tron. Pe acesta, cu aspect uman, este Dumnezeu in slava Lui (1,26-28). Iezechiel reia
oarecum pe Isaia si continua experientele sale (Is 6,3). Totusi, aceasta slava se indeparteaza de
Ierusalim (11,22-23). Din ce motiv ?
Raspunsul este si mai dificil de suportat de profetul care este si preot. Pacatul lui Israel
este pacatul idolatriei ce este facut pe dealuri si sub copaci (6,3.6.13 ; 16,15 ; 20,28-29) si
chiar in Templu (cap. 18). In afara acestui pacat, Israel se face vinovat si de imoralitatea
zilnica, pentru care Iezechiel cere iertare. Aceasta stare de ruptura fata de Dumnezeu este
comparata cu adulterul, cu un act de prostitutie. Aceasta imagine simbolica este dezvoltata in
alegoria copilului gasit, adoptat si apoi luat de sotie si care se transforma ulterior in
prostituata tiranica (16,30). Aceasta alegorie este reluata in povestirea celor doua surori,
Ohola (Samaria) si Oholiba (Ierusalim), sotii necredincioase care se prostitueaza (cap. 23)103.
In mijlocul acestui popor pacatos, de fiecare data cand Iezechiel, fiul lui Bouzi, va
anunta cuvantul Domnului va avea de-a face doar cu spini si cu maracini (3,11). Totusi, cu
toate aceste rezistente si revolte, important este ca Israel sa stie ca exista in mijlocul lui un

101
TOB, 2014, p. 647.
102
TOB, 2014, p. 647.
103
TOB, 2014, p. 648.

35
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

profet (2,5)104. Insa Iezechiel nu va fi singurul profet, ci si alti prooroci care nu au beneficiat
de viziuni, anunta un mesaj de pace fara sa aiba in vedere si sa vindece pacatul (cap. 13).105
Pentru acest popor pacatos, Iezechiel anunta ca vina pacatului este doar pentru
pacatos. De aceea, dreptul nu va purta pacatului tatalui sau, precum nici tatal vina fiului sau
(18,4-20)106.
In vremea sa va avea loc caderea Ierusalimului, si suferinta ce a urmat va fi exprimata
in 24,15-27. Suferinta si urmarile teribile ale robiei sunt exprimate in 33,10 ( Revoltele si
pacatele noastre sunt asupra noastra ; putrezim din cauza lor ; cum am putea sa traim ? ) si
37,11 ( Oasele noastre sunt uscate ; nadejdea noastra este distrusa, din vina noastra )107.
Nadejdea va fi una din temele majore ale acestei carti, prin aparitia ideii de rest
(cap. 9 ; dar si 6,8-10 ; 12,16 ; 14,22-23)108. In acest context de suferinta dar si de indepartata
revigorare a poporului prin intermediul acestui rest, Iezechiel propune ideea ca mortii vor
reveni la viata prin tabloul osemintelor uscate ce sunt revigorate (37,1-14). Suflul Domnului
va readuce la viata. Supravietuitorii si exilatii vor fi readusi in Tara promisa si fostul regat al
lui Israel va fi reunificat (37,15-28). De acum inainte, va exista un singur pastor : Domnul
(34,11-16). Urmasul lui David va fi un print in mijlocul acestui popor (34,24). Totodata,
poporul lui Israel se va unifica si va functiona in cadrul cultului ca o comunitate a lui
Dumnezeu109.
La sfarsitul anilor (38,8) va avea loc o confruntare imensa, in care dusmanii lui
Israel din toate timpurile se vor regasi coalizati de campionul lor, Gog, din tara Magog, mare
print de Meshek si de Tubal. Victoria lui Israel este totala, dovada stand numarul foarte mare
de morti ce ocupa pe gropari timp de sapte luni (3839). Astfel, Israel reinnoit va avea in
mijlocul lui Templul din Ierusalim din care va izvori o apa minunata (47) si unde se va
desfasura cultul divin ce va sarbatori slava Domnului, revenita in sanctuar (43,1-12)110.
De acum inainte, acest Templu sau aceasta maniera cultica de slavire a lui Dumnezeu
va fi elementul central din viata poporului pentru ca Domnul este acolo (48,35).
Diferentele dintre LXX si TM sunt importante. Multumita cunoasterii Papyrusului
Chester Beatty (= R 967) putem afirma ca, in cap. 7, TM este mult mai lung, datorita unei re-

104
TOB, 2014, p. 648-649.
105
TOB, 2014, p. 649.
106
TOB, 2014, p. 649.
107
TOB, 2014, p. 649.
108
TOB, 2014, p. 649.
109
TOB, 2014, p. 650.
110
TOB, 2014, p. 650.

36
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

citiri cicumstantiale a versiunii scurte care a stat la baza LXX111. De asemenea, ordinea cap.
36 (1-23a), 38 si 39, 37, 40-48 este confirmata de P. 967, care la randu-i este confirmat de un
codex al Vetus Latina din sec. 6 (Codex-ul din Wurzbourg)112.
Cea mai mare diferenta este profetia inimii curate (36,23b-38). Absenta acesteia
din P. 967 si codex-ul latin din Wurzbourg confirma LXX si demonstreaza ca este un adaos al
TM.

Profetii mesianice

Iez 17,22-23
Astfel vorbeste Domnul : eu insumi voi preleva varful unui mare cedru ; voi smulge din
varfurile crengilor lui o ramurica si o voi rasadi pe un munte inalt si maret.
O voi rasadi pe un munte inalt din Israel si ea va produce crengi si va da rod. Ea va ajunge un
cedru minunat. Pasarile de toate tipurile se vor odihni sub el, tot ce are aripi se va odihni sub
umra ramurilor sale .
LXX, afara de Papyrus 967, da o lectura mesianizanta: Eu insumi voi lua alesi din
cedru, din zeciuiala voi taia inimile lor. (Le) voi planta eu insumi pe un munte inalt ; (il) voi
suspenda pe muntele inaltat, (al lui) Israel, (ii) voi planta si el va creste o samanta si va da rod
si va deveni un cedru inalt (acest text se gaseste la toate manuscrisele mari ale LXX,
incepand cu LXXB)113.
Lust considera ca suspendarea (spanzurarea) pe munte se refera la moarte si Invierea
lui Hristos. De asemenea, el considera ca este o aluzie crestina, tarzie. In sprijinul acestei
pareri el aduce si informatia ca doar Teodoret al Cyrului va propune o interpretare mesianica
acestui verset in comentariul sau la Iezechiel. Cunoscut ca un adept al interpretarii literale a
textului biblic, el interpreteaza muntele inalt ca referindu-se la dealul Golgotei pe care se
afla crucea114.
Iez 21,30-32
Si tu profanule, raule, print al lui Israel, al carui sfarsit al nedreptatii se apropie!
Astfel vorbeste Domnul Dumnezeu : Coroana va fi indepartata, diadema va fi luata. Lucrurile
se vor schimba. Ce este coborat (smerit) va fi ridicat si ceea ce este ridicat (mandru) va fi
coborat.

111
Cf. P.-M. BOGAERT, Les tudes sur la Septante. Bilan et perspectives, in Revue thologique de Louvain 16
(1985), p. 174-200. A se vedea si HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 178.
112
HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 181.
113
LUST, Mesianism, p. 39.
114
Theodoreti Cyrensis Episcopi Opera Omnia (ed. J.L. SCHULZE), II (PG, 81), Paris, Ex typis J.-P. MIGNE,
1864, p. 969-970 (cf. LUST, Messianism, p. 40).

37
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

Voi face o ruina, o ruina, o ruina. Insa acest lucru nu se va intampla pana la venirea celui
caruia ii apartine judecata si caruia o voi da.

Iez 44,1-3 (46,1-2)


Atunci el m-a dus inapoi la poarta spre iesire a Templului din partea estica, insa era inchisa.
Si YHWH mi-a spus : Aceasta poarta va fi inchisa ; nu va fi deschisa ! Nimeni nu va intra prin
ea pentru ca YHWH, Dumnezeul lui Israel, a intrat prin ea si va fi inchisa. Cat despre print,
acesta va putea sa stea in ea ca sa manance paine inaintea lui YHWH, deoarece el este un
print ; el va intra pe usa dinspre vestibul si va iesi pe acelasi drum .
Aceste versete trimit la pururea fecioria mamei lui Mesia.
Aceasta poarta este identificata in Mishna Middot 1,3 cu poarta estica a Templului
care spre Muntele Maslinilor.

38
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

CARTEA PROFETULUI DANIEL

Elemente introductive

Aceasta carte face parte din grupul profetilor mari in LXX, urmand imediat dupa
Iezechiel. In TM ea este plasata in grupul scrierilor , dupa cele cinci rulouri si inainte
de Ezdra115. Optiunea TM se bazeaza mai ales pe faptul ca aceasta a fost redactata tarziu.
Situarea in LXX dupa Iezechiel este mai degraba o alegere constienta si voita, bazata pe
considerente teologice. Iezechiel are viziuni, dupa cum si Daniel este un profet al viziunilor,
poate cel mai important in acest sens.
Varianta TM este scrisa in ebraica de la 1,1 la 2,4a apoi in aramaica de la 2,4b pana la
7,28 si in fine din nou in ebraica de la 8,1 la 12,13. Dat fiind faptul ca unele informatii istorice
nu sunt confirmate de istoriografia moderna116, se intelege ca aceasta carte nu este una
istorica. LXX117 mai are 67 de versete la cap. 3 (Rugaciunea lui Azaria si Cantarea celor trei
prieteni ai lui Daniel), un cap. 13 (Istoria Suzanei) si un alt capitol 14 (Daniel si preotii lui
Bel si Daniel si Dragonul). Diferentele dintre LXX si TM nu sunt doar textuale (mai ales la
cap. 37118) ci mai ales teologice.
Codex Vaticanus este o revizie a recenziei119 lui Teodotion120. Acesta ar fi mai
degraba o recenzie a LXX si se indeparteaza sensibil de TM. De exemplu, Dn 4 LXX are cu
20 % mai mult text, in detrimentul naratiunii mult mai dezvoltate in TM. Inca se ezita in ceea
ce priveste limba textului sursa : ebraica sau aramaica121.
Manuscrisul R VII 45 (= R 88) atesta mai degraba LXX. Impreuna cu P. 967 si Siro-
Hexapla122, sunt singurii martori ai LXX. P. 967, ce prezinta un text aproape integral, are
urmatoarea ordine : 14, 7, 8, 5, 6, 912, Bel si apoi Suzana. Probabil, aceasta este ordinea

115
TOB, 2014, p. 1125.
116
Belshatar nu este fiul lui Nabucodonosor ci al lui Nabonide. Exista si alte nelamuriri de ordin istoric ce impart
cumva parerile cercetatorilor.
117
Exista doua traduceri in greaca a cartii lui Daniel. Prima este cea a LXX din sec. 2 i.Hr. iar cea de a doua a lui
Teodotion, primul secol crestin. Noul Testament utilizeaza ambele traduceri, cu precadere cea a lui Teodotian
(TOB, 2014, p. 1497).
118
Dat fiind aceste diferente, nu este exclus ca viitorul TM sa fi fost supus unei refaceri sub fondul revoltei si a
renasterii nationale din 164 i.Hr.
119
Recenzia este o noua traducere.
120
Acest text a fost redactat probabil de Ionatan ben Uzziel, ucenic al lui Hilel, in prima parte a primului secol
d.Hr. Unii cercetatori afirma ca anumite citate din Noul Testament ar folosi aceasta traducere a lui Teodotion. A
se vedea HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 152-154.
121
HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 182.
122
Este opera monumentala a lui Origen. Scrisa in sec. 3, aceasta prevedea sase coloane, in acestea aflandu-se
textul ebraic, textul ebraic transliterat in caractere grecesti, traducerea textului ebraic in greaca a lui Aquila,
Simach, LXX si versiunea lui Teodotion.

39
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

originala a LXX. Inversarea capitolelor 45 si 78 ar fi opera unui traducator cu intentie


istoricizanta123.
Rugaciunea lui Azaria si Cantarea celor trei prieteni ai lui Daniel sunt adaosuri
liturgice si modul in care sunt atasate la cartea lui Daniel in LXX si versiunea lui Teodotian
difera foarte putin. Probabil, acestea au fost redactate initial in ebraica124. Daniel si preotii lui
Bel si Daniel si Dragonul sunt doua satire iudaice directionate impotriva idolatriei. Si acestea
au fost probabil compuse in ebraica125.
Cu toate ca aceasta carte este atribuita lui Daniel, o serie de elemente interne si externe
lasa sa se inteleaga ca aceasta carte a fost redactata in sec. 2 i.Hr. Astfel, cartea Intelepciunea
lui Isus Sirah (ce a fost compusa intre 190-180) nu mentioneaza in 48,22 si 49,7-8.10 pe acest
profet. In schimb, 1 Mac 1,54 (carte scrisa intre 134 si 104) cunoaste aceasta carte. Dn 11,31-
34 face aluzie la profanarea Templului, la uciderea iudeilor credinciosi, la revolta Macabeilor
si la primele succese ale lui Iuda Macabeul din 166.
La Qumran au fost descoperite texte aramaice ce demonstreaza existenta unui ciclu al
lui Daniel. Unul din aceste texte este o povestire paralela a Dn 4 (ce pune in scena pe regele
Nabunai). Si Herodot cunoaste tema festinului dat de regele Belshatar sau Nabonide pentru
(in greaca Labynetos = Cercetare 1,191).
Cu toate ca se refera la conflictele armate din timpul sau, autorul nu face apologia
luptei de rezistenta ci anunta ca Dumnezeu este cel care intervine si restabileste regatul sau.
Aceasta atitudine a fost observata de Asideeni din vremea Macabeilor (1 M 2,28-38.42-43)126.
Istoria tanarului Daniel ajuns la curtea regelui Nabucodonosor in urma caderii Ierusalimului
este scrisa prin utilizarea mai multor mijloace literare : viziunea, istoria, poemul liturgic,
satira.
Distingem in aceasta carte doua genuri literare. Primul este cel didactic, prin care se
transmit invataturi morale, de intelepciune, teologice, etc127. Ce importa aici este rolul lui
Dumnezeu in istoria umana si mai putin istoria exacta a popoarelor descrise. O serie de
incercari demonstreaza taria lui Daniel, iar comportamentul acestuia au ca scop sa intareasca,
sa edifice si sa clarifice credinta cititorului. Intre altele, Daniel lupta, si aici este vorba de
lupta contemporanilor sau/si a urmasilor sai, cu pierderea identitatii religioase si nationale

123
HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 181.
124
TOB, 2014, p. 1497.
125
TOB, 2014, p. 1497.
126
TOB, 2014, p. 1126.
127
TOB, 2014, p. 1126.

40
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

intr-o tara straina. Poate sa fie vorba aici si de problema elenizarii fortate duse de regii
seleucizi.
Cel de al doilea este genul apocaliptic sau de revelatie. Astfel, cartea este oarecum
continuatoarea traditiei profetice. Atentia este orientata spre judecata si spre mantuirea lui
Dumnezeu, ce vor veni peste toti oamenii si mai ales ce sunt asteptate de catre cei drepti.
Lucrurile ascunse pe care le reveleaza Daniel prin vise explicate si viziuni reprezinta varful
intelepciunii. Deja inaintea lui, Iezechiel si Zaharia au profetit astfel (Iez 40,3.5 ; etc. si Za
1,9.14 ; etc.). Criza finala a istoriei a fost deja anuntata de Is 2427 si Za 1314128.
Scripturile sunt prezentate de Daniel ca avand o latura criptata, ce necesita revelatie.
Astfel in cap. 9 proorocia lui Ieremia despre cei 70 ani de robie sunt interpretati de profet ca
fiind 70 de saptamani de ani insa doar dupa ce ingerul ofera de cheia de intelegere129.
De asemenea, idolatria inconjuratoare poate aduce si moartea sau martirul (35).
O alta idee ce va fi reluata de Biserica este aceea ca Dumnezeu singur este stapanul
timpului si al istoriei si ca doar El poate explica tainele (2,20-23)130.
In Dn 9,14-19 se schiteaza forma veche a rugaciunii iudaice, rugaciune ce va fi reluata
de Biserica sub toate formele ei lirice (2,20 ; 3,33 ; 4,34b ; 6,27s ; 7,27b). Nu numai ca
iudaismul din aceasta carte propune o religiozitate originala dar si are in vedere convertirea
paganilor la monoteismul iudaic (2,46-47 ; 3,31-32 ; 4,34 ; 6,27-28)131.
Istoria omenirii nu este vazuta de jos, adica urmarind si inregistrand derularea
evenimentelor pur omenesti ci este mai degraba teatrul unei lupte colossale intre fortele
Binelui (Dumnezeu si ingerii Sai) si puterile Raului (vazute oarecum sub forma imperiilor
pagane 10,13 ; 10,2011,1). Raul nu poate insa rezista si va cadea : distrugerea Statuii din
2,44 ; moartea lui Belsatar din 5,24-30 ; moartea Fiarei din 7,11.24-26 ; distrugerea Tapului
din 8,23-25 si sfarsitul Regelui distrugator din 9,27 si 11,40-45132.
Cartea detine un mesaj de nadejde prin ideea ca toti cei drepti, care si-au dat viata
pentru credinta in Domnul vor fi inviati (Dn 12,2). Astfel, tema invierii individuale este
inclusa in invatatura iudaica. Si iadurile sau locurile de pedeapsa vor fi desemnate ca Iad,
locul unde Dumnezeu este absent si exista suferinta. Aceasta carte profetica pune astfel bazele
asteptarii si intelegerii invierii lui Hristos.

128
TOB, 2014, p. 1127.
129
TOB, 2014, p. 1127.
130
TOB, 2014, p. 1128.
131
TOB, 2014, p. 1128.
132
TOB, 2014, p. 1128.

41
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

Profetii mesianice

Dn 2,22
Acolo unde TM are lumina (ceea ce in traditia iudaica reprezinta un titlu
mesianic), LXX propune odihna 133.

Dn 7,13-14 (In 3,13 ; 5,27 ; 6,27.53.62 ; Mt 24,30 ; 25,32 ; 26,64 ; Fap 7,56 ; Ap 1,13 ; 14,14)
Pe cand priveam in viziunea din timpul noptii, cineva precum un Fiu al Omului venea cu
norii cerului ; El a ajuns la Cel vesnic (cel vechi de zile) si i-a fost prezentat. Stapanire, slava
si regalitate i-au fost date Lui. Toate popoarele si natiunile de toate limbile trebuie sa ii
slujeasca. Stapanirea Lui este o stapanire vesnica ce nu va trece si regatul Lui nimeni nu il va
distruge .
Cartea 1 Enoh ofera cea mai veche interpretare a acestui verset, punct de vedere care
este si mesianic. Mai mult decat Dn 7, 1 Enoh ridica pe Fiul Omului la nivel de Dumnezeu,
facandu-l co-etern Cand ei vad ca Fiul Omului stand pe tronul slavei Sale ... Pentru ca dintru
inceput Fiul Omului a fost ascuns si Cel Prea Inalt l-a pastrat (tinut) in prezenta puterii Sale si
l-a descoperit celui ales (1 Enoh 62,5-7).
Zohar 1,145b intelege pe Fiul Omului ca fiind Mesia.
Expresia aramaica bar enos pare sa fie o reiterare a expresiei ebraice Ben adam.
Aceasta din urma se intalneste de 14 ori in Iezechiel134.
Mt 24,30 Atunci semnul Fiului Omului va aparea pe cer, moment in care toate
triburile pamantului vor jeli si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere si
multa slava . Aceasta expresie este atribuita adeseori in Noul Testament lui Iisus Hristos (Mt
24,30 ; 25,31 ; 26,24 ; In 5,27 ; Fap 7,56 ; Apoc 14,14). In 3,13 trimite la pre-existenta in
slava a Fiului Omului (vezi si 6,27.62).
Expresia Cel vesnic sau cel vechi de zile , chiar daca foarte populara, nu reda
exact sensul attiq135 yomayya. De aceea, YHWH este reprezentat cu barba alba si ca o
divinitate la o varsta inaintata. Aceasta idee este sustinuta de 1 Enoh 46,1 care vorbeste de
barba Lui era alba ca lana 136.

133
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 221.
134
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 53.
135
Acest cuvant apare doar de trei ori in Vechiul Testament (Dn 7,9.13.22) si deriva de la radacina semitica tq
ce inseamna in Ugaritica a trece pe langa (timpul), a imbatrani (PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 87).
136
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 52-56.

42
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

In Papyrus 967 este singurul martor (sec. 2) al unui text ebraic diferit de TM si care
identifica pe Fiul Omului cu cel vechi de zile . Acest lucru confirma LXX care nu mai
trebuie vazuta ca o eroare scribala.
In LXX cel vechi de zile si Fiul Omului sunt acelasi simbol si se refera la
Dumnezeu si la regatul sau divin. In TM cele doua figuri sunt Dumnezeu si Mesia Lui.
Aceasta situatie se intalneste si in Targume, si mai ales in pasajele mesianice (Is 10,27 ; 16,1 ;
28,5 ; 50,4)137. In Dn 7,13 Fiul omului vine cu si nu pe nori ca in LXX, ceea ce este un
privilegiu dumnezeiesc si al lui Mesia138.
Teologia LXX din acest verset nu este gresita, ea fiind mai degraba singurul martor al
unei alte traditii ebraice. Dn 7,13 are ca sursa de inspiratie Iez 10,2.36 in care profetul vede pe
Dumnezeu ca unul asemanator cu un om ce sta pe un fel de tron 139.

Dan 9,24-27
Saptezeci de saptamani au fost prevazute pentru poporul tau si pentru sfantul tau oras pana
cand masura debordarii este intrecuta si cea a pacatului implinita, pana cand ne dreptatea este
stearsa si dreptatea vesnica este pusa inainte ; si viziunea profetica a pecetluit si Sfantul
Sfintilor uns. Trebuie sa stii si sa intelegi : de la emiterea cuvantului pentru refacerea si
reconstruirea Ierusalimului pana cand Mesia Printul mai sunt sapte saptamani ; si timp de
saizeci si doua saptamani a fost reconstruit, patrat si cu sant, insa intr-o perioada de
amaraciune. Dupa acele saizeci si doua de saptamani, Mesia va fi indepartat, insa el nu a ...
Poporul unui conducator care va veni va distruge orasul si sanctuarul si sfarsitul sau va fi prin
intermediul unui potop. Dezolare este decretata pana cela finele razboiului. Timp de o
saptamana el va realiza un Legamant tare cu multi. Timp de o jumatate de saptamana, El va
opri sacrificiul si ofranda de mancare. Pe aripa sanctuarului va fi o abominare pana cand
distrugerea decretata va fi varsata peste devastator .
In aceasta interventi verbala, ingerul Gabriel intervine in favoarea Ierusalimului. De
fapt, aici este vorba de o descoperire ce priveste sfarsitul violent al Ierusalimului.
Si Ieremia vorbeste de saptezeci ani decretati de YHWH ca fiind timpul robiei
babilonice Doar dupa ce cei saptezeci de ani ai Babilonului sunt impliniti va voi vizita si voi
implini catre voi promisiunea Mea si va voi intoarce in acest loc (Ier 29,10 ; cf. 25,11-12).
Calculul facut de Ieremia incepe cu anul 605 si se incheie cu edictul lui Cirus (538) cand

137
LUST, Mesianism, p. 7, n. 33.
138
LUST, Mesianism, p. 7.
139
LUST, Mesianism, p. 8.

43
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

regele persan permite evreilor intoarcerea in tara lor si reconstruirea Ierusalimului (2 Cr


36,22-23 ; Ezr 1,1-2)140.
Daniel vorbeste de saptezeci de saptamani, mai exact de saptezeci de saptamani de ani,
adica de 490 de ani. In plus, Daniel divide cele saptezeci de saptamani sau cei 490 de ani in
trei subdiviziuni : sapte saptamani (49 ani), saizeci si doua saptamani (434 ani) si o saptamana
(7 ani). De la edictul lui Cirus din 538 pana la momentul veniti lui Mesia Printul sunt saizeci
si noua de saptamani sau 483 de ani (Dn 9,25-26). Dupa 483 de ani Mesia Printul va fi ucis
fara sa aiba nicio vina de catre un print care inca nu a sosit. Acesta va distruge atat Ierusalimul
cat si Templul (Dn 9,26). In ultima saptamana de ani, Mesia Printul va realiza un Legamant
cu multi. La mijlocul acestei saptamani de ani, Mesia Printul va opri sacrificiul si ofranda (Dn
9,27). In general, cercetatorii moderni identifica pe Antioh IV Epifanes, mai exact persecutia
initiata de acesta intre 167-164 i.Hr. Dat fiind si faptul ca aceasta carte profetica a fost
redactata in timpul celui de al doilea secol i.Hr., Mesia este de fapt Marele Preot Onias III (2
Mac 4,30-38), inlaturat din functie si ucis in 175 de catre soldatii lui Epifanes.
Talmudul identifica cei 490 ani cu perioada dintre prima distrugere a Templului (586 i.
Hr.) si distrugerea celui de al doilea Templu din 70 d.Hr.141.
Interpretarea clasica crestina stabileste inceputul numaratorii lui Daniel in cel de al 20-
lea an al domniei lui Artaxerxe, cand acesta permite paharnicului sau Neemia, sa revina in
Palestina. Mai exact este vorba de anul 455 i.Hr. ce corespunde cu 299 de la fondarea Romei.
Acest an plus cei 483 prezisi de Daniel dau 782, care daca sunt convertiti dau 27/28 d.Hr.
Aceasta ar coincide cu momentul istoric al inceperii activitatii publice lui Iisus Hristos (Lc
3,1). Iar cei trei ani si jumatate, ce semnifica jumatatea de saptamana de care vorbeste Daniel,
sunt incheiati prin moartea violenta a lui Mesia142.
Din aceasta profetie aflam ca Mesia va veni inaintea distrugerii celui de al doilea
Templu, deci inainte de 70 d.Hr.

140
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 111-112.
141
Nazir 32b (a se vedea si PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 113).
142
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 113.

44
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

BIBLIOGRAFIE
Instrumente de lucru
BOGAERT, P.-M., DELCOR, M. e.a. (ed.), Dictionnaire encyclopdique de la Bible, Turnhout,
Brepols, 2002, 3e d.

FREEDMAN, David N., HERION, Gary A. e.a. (ed.), The Anchor Bible Dictionary, vol. 1, New
York, Doubleday, 1992.

FREEDMAN, David N., HERION, Gary A. e.a. (ed.), The Anchor Bible Dictionary, vol. 5, New
York, Doubleday, 1992.

Dictionnaire de la Bible. Supplment, vol. 9, Paris, Letouzey & An Editeurs, 1979.

La Bible (Traduction cumnique de la Bible), Paris, Bibli0 Socit biblique franaise


Cerf, 2010.

La Bible grecque dAlexandrie, trad. si note M. HARL, G. DORIVAL si O. MUNNICH, Paris,


Cerf, 1986-.

Septuaginta. Vetus Testamentum Graecum Auctoritate Academiae Scientiarum Gottingensis


editum, 24 vol., Gttingen, Vandenhoeck & Ruprecht, 1931-2006.

Comentarii patristice

EUSEBIU, de Cezarea, Questions vangliques (SC, 523), intr., trad. si note de C. Zamagni,
Paris, Cerf, 2008.

HILL, Robert Ch., St John Chrysostoms Teaching on Inspiration in Six Homelies on Isaiah
6, in SVTQ 47 (2003), p. 307-322.

PS CALINIC, BOTOSANEANUL, Biblia in Filocalie. Anthologie de texte biblice talcuite in


Filocalia romaneasca, vol. 1, Iasi, Trinitas. Editura Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, 1995.

45
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

TOV, E., Theodorets Commentary on Isaiah : A Synthesis of Exegetical Traditions, in B.


NASSIF (ed.), New Perspectives on Historical Theology : Essays in Memory of John
Meyendorff, Grand Rapids (MI), Eerdmans, 1996, p. 133-142.

Comentarii moderne

ABREGO DE LACY, J.M., I libri profetici (Introduzione allo studio della Biblia, 6), Brescia,
1996.

AITKEN, James K. (ed.), T & T Clark Companion to the Septuagint (Bloomsbury Companion),
London, T & T Clark, 2015.

ALONSO-SCHKEL, L. si SICRE DIAZ, J.-L., Profetas. Commentario (I si II), Madrid, 1980.

AMSLER, S., ASURMENDI, J., AUNEAU, J. si MARTIN-ACHARD, R., Les prophtes et les livres
prophtiques (Petite Bibliothque des Sciences Bibliques, A.T. 4), Paris, 1985.

BLENKINSOPP, J., A History of Prophecy in Israel, Philadelphia, 1983.

BALTZER, K., Deutero-Isaiah: A Commentary on Isaiah 40-55, Hermeneia (MI), Fortress


Press, 2001.

BLENKINSOPP, J., Isaiah 1-39: A New Translation with Introduction and Commentary (The
Anchor Yale Bible), New Haven, Yale University Press, 2000.

BOGAERT, P.-M., La vetus latina de Jrmie : texte court, tmoin de la plus ancienne Septante
et dune forme plus ancienne de lhbreu (Jr 39 et 52), in A. SCHENKER (ed.), The Earliest
Text of the Hebrew Bible: The Relationship Between the Masoretic Text and the Hebrew Base
of the Septuagint Reconsidered (Society of Biblical Literature Septuagint and Cognate
Studies, 52), Atlanta (GE), Scholars Press, 2003, p. 51-82.

BRECK, J., Sfanta Scriptura in traditia Bisericii, trad. I. Tamaian, Cluj-Napoca, Patmos, 2008,
a 2-a editie.

46
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

CHILDS, Brevard S., Retrospective Reading of the Old Testament Prophets, in ZAW 108
(1996), p. 362-377.

COLLINS, John J., Daniel : A Commentary on the Book of Daniel, Hermeneia (MIN), Fortress,
1993.

HARL, M., DORIVAL, G. si MUNNICH, O., La Bible grecque des Septante. Du judasme
hellnistique au christianisme ancien (Initiations au christianisme ancien), Paris, Cerf
C.N.R.S., 1994.

LUST, J., Messianism and the Septuagint (BETL, 178), Leuven, Leuven University Press
Peeters, 2004.

MCKAY, Gretchen K., The Eastern Christian Exegetical Tradition of Daniels Vision of the
Ancient of Days, in Journal of Early Christian Studies 7 (1999), p. 139-161.

MILLER, J.W., Meet the Prophets. A Beginners Guide to the Books of the Biblical Prophets,
New York Mahwah (NJ), Paulist Press, 1987.

NERSESSIAN, V., The Bible in the Armenian Tradition, Getty Publications, 2001.

PENTIUC, Eugen J., The Old Testament in Eastern Orthodox Tradition, New York, Oxford
University Press, 2014.

ID., The Word almah in Isaiah 7 :14 :A New Etymology, in Jos E. AGUILAR e.a., Bible et
Terre Sainte. Mlanges Marcel Beaudry, New York, Peter Lang Press, 2008, p. 129-136.

ID., Jesus the Messiah in the Hebrew Bible, New York / Mahwah (NJ), Paulist Press, 2006.

PFANDL, G., Interpretations of the Kingdom of God in Daniel 2:44, in Andrews University
Seminary Studies 34 (1996), p. 249-268.

SWAYZE, J.F.A., The Fifth Gospel : Isaiah in the History of Christianity, Cambridge,
Cambridge University Press, 1996.

47
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revazut in iunie 2017

SIEGMAN, Edward F., The Stone Hewn from the Mountain (Daniel 2), in CBQ 18 (1956), p.
364-379.

RMER, Th., MACCHI, J.-D. si NIHAN, C. (ed.), Introduction lAncien Testament (Le monde
de la Bible, 49), Gneve, Labort et Fides, 2009.

WATTS, J.D.W., Isaiah 1-33 (WBC, 24), Nashville (TN), Thomas Nelson, 1985.

ZIMMERLI, W., Ezechiel : A Commentary on the Book of the Prophet Ezechiel, vol. 2, trad.
J.D. Martin, Hermeneia (PH), Fortress, 1983.

48
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revizuit in iunie 2017

Centrul ortodox de studii si cercetare Dumitru Staniloae


Pr. dr. Constantin Pogor

mai 2017

PROFETII MICI sau PROFETII POSTERIORI


Cei doisprezece profeti sau XII
Ordinea lor nu este identica in LXX si TM. LXX are Osea, Amos, Mihea, Ioel, Avdie,
Iona, Naum, Avacum, Sofonie, Agheu, Zaharia si Maleahi, pe cand TM are Os, Il, Am, Avd,
Iona, Mi, Na, Av, So, Ag, Za si Ml. Cu toate ca este lacunar, R 943 atesta mai degraba ordinea
TM pentru ca Iona precede Mihea1.

CARTEA PROFETULUI OSEA

Primul din seria de profeti mici sau cei 12, Osea este printre cei mai vechi profeti
atasati cu numele la o carte distincta. Cartea lui este asezata in fruntea grupului de profeti mici
atat in TM cat si in LXX.
Acest profet a trait si a activat in regatul de nord in sec. 8, in timpul domniei lui
Ieroboam II. Dupa acesta vor urma o serie de domnii scurte si instabile, ce vor culmina cu
caderea acestui regat in 722 sub Sargon II.
Fara sa stim detalii despre viata acestui profet, stim ca Domnul ii comanda sa se
casatoreasca cu o femeie care se prostitueaza, Gomer, si sa aiba cu ea copii care sa fie astfel
numiti copii din prostitutie (1,2-3). Este vorba aici de prostitutia sacra, institutie care
exista deja in lumea orientala si care este astfel combatuta indirect si simbolic de catre profet.
Daca este sau nu o situatie reala, nu avem cum sa stim, insa este cu siguranta simbolica.
Osea critica coruptia religioasa si morala care continua sa sape monoteismul in acest
regat, dupa cum se intamplase in vremea lui Ilie, un secol mai inainte. Cultul lui Baal, chiar
daca foarte mult slabit de Ilie, continua sa subziste si chiar sa prospere sub regii israeliti, era o
credinta pagana prin care erau slavite fortele naturii, inclusiv fecunditatea, de unde si
practicile sexuale ce erau vazute ca sfinte. Osea nu critica doar formalismul, hedonismul sau

1
Cf. D. BARTHLEMY, Les Devanciers dAquila (VTS, 10), Leyde, 1963, p. 170-171. A se vedea si HARL
DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 180.

1
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revizuit in iunie 2017

reprezentarea prin statui (tauri) a zeilor, dar si faptul ca riturile nu sunt suficiente pentru a
duce la impacarea cu Dumnezeu (6,1-8 ; 14,2-4).
Dumnezeu cere iubire si evlavie si in acest sens nu isi abandoneaza poporul iertandu-i
greseala (14,5).
Aceasta carte a influentat mai ales Cartea lui Ieremia, prin tema Noului Legamant (Os
2,17 ; Ier 31,31) si prin tema casatoriei ca imagine a pacatului lui Israel prostitutia cu alti zei
(Ier 2,23 ; 3,1). De asemenea, Iezechiel (16 si 23), Isaia (50,1 ; 54,4-7 ; 62,4-5) si Cantarea
Cantarilor.
In Noul Testament : Mc 2,19-30 si Ef 5,25 (citeaza pe Osea de 17 ori).

Profetii mesianice

Os 6,1-3
Veniti, sa ne intoarcem la YHWH, pentru ca El a destramat si El ne va vindeca ; ne-a lovit si
ne va pansa ranile. Ne va invia dupa doua zile ; in a treia zi el se va ridica pentru ca noi sa
traim in fata Lui. Arata-ne, fa-ne sa strive ca sa stim pe YHWH caci dupa cum este sigur ca va
veni apusul la fel este si venirea Lui. Va veni la noi precum ploaia, ca suroaie de primavara
care uda pamantul .
A se vedea 1 Co 15,4 care vorbeste despre Invierea lui Iisus a treia zi dupa cum spun
Scripturile. Si Tg la Osea intelege acest text din perspectiva invierii2.

Os 12,4-5
Expresia Ingerul lui YHWH se intalneste si in Fac 32,25 ; Ies 3,2-4 ; Ios 5,13-15 ; Jud
2,1-5 ; 13,17-20.
In pantece a incercat sa-si intreaca (inlocuiasca) fratele si in puterea lui s-a straduit
cu Dumnezeu ; s-a luptat cu un inger si a biruit ; a plans si l-a implorat. L-a intalnit la Betel si
acolo El a vorbit cu noi .
Daca in Fac 32 Iacov invinge omul cu care se lupta, Osea 12 afirma ca acesta este
invins de un inger. Probabil aceasta interpretare a lui Osea are in vedere nevrednicia fiilor lui
Iacov, contemporanii lui, care nu meritau sa invinga. In Tg Ps-Jon la Fac 32,25 zice Si
Iacov ramasese singur dincolo de Iubeka ; si un inger s-a aratat lui sub infatisarea unui om .
Tg Neofiti zice De acum inainte numele tau nu va mai fi Iacov ci Israel pentru ca te-
ai marit prin faptul ca ai invins ngeri si oameni .

2
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 183.

2
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revizuit in iunie 2017

Sf. Chiril al Alexandriei 3 interpreteaza pe inger ca o aluzie la Mesia inainte de


intrupare4.

Os 12,10-11
Origen (Omilii la Facere 14,1) si Sfantul Ioan Gura de Aur (Panegiricele la Sfantul
apostol Pavel V,5) interpreteaza verbul homoiousthai (aorist pasif) a face comparatii
(acolo unde TM are le voi vorbi in parabole ) ca trimitand la ideea ca Hristos, care este
unic, a fost aratat tipologic in Scripturi sub multiple si variate figuri. Sf. Chiril al Alexandriei
citeste acest verb la pasiv si propune M-au imitat, cei pe care tu ii cinstesti, profetii falsi
(PG 71, col. 292-293)5.

Os 11,1
Pe vremea cand Israel era doar un copil, L-am iubit ; si din Egipt, L-am chemat pe Fiul
Meu .
LXX nu vorbeste de Fiul Meu ci de copii lui , adica Israel, armonizand textul cu
v. 2 unde se vorbeste de Israel. Tg Ps-Ion propune o interpretare originala si eventual in
conflict interpretarea hristologica a Bisericii primare, si de cand erau in Egipt i-am numit
fii Mei . Curios, versiunile lui Aquila si Teodotian (ton uion mou) sunt identice cu TM
( Fiul Meu 6). Mt 2,14-15 conecteaza aceasta profetie si o citeaza aproape literalmente
urmand TM. Fer. Ieronim este convins ca Matei face apel la un manuscris in ebraica.
Totodata, Ieronim subliniaza ca Matei a inteles pe Mesia ca fiind Noul Israel7.

CARTEA PROFETULUI AMOS

Cel mai vechi dintre profeti, Amos a activat in regatul de nord in sec. 8, sub domina
lui Ieroboam II (787-747). Politica dusa de Ieroboam vor aduce prosperitate, dar si
dezechilibre sociale. Chiar daca cultul va fi stralucitor (4,4-5), tribunalele vor proteja pe cei
puternici care vor exploata pe cei slabi (2,6-7 ; 5,7).
Amos, crescator de animale (7,14), era iudean din Teqoa, un targ din vecinatatea
Betleemului. Misiunea acestui iudean, de cateva luni, la altarele din Betel si Samaria va
semnala ca Dumnezeu se ingrijeste de intregul Israel, chiar daca acesta era divizat. Alungat de
la Betel de catre preotul desemnat acolo sub acuzatia ca era un perturbator al linistii (7,10-17),
Amos decide sa scrie profetiile sale pentru a le transmite poporului.

3
PG 71,284A-B (vezi PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 87).
4
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 57-58.
5
HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 307.
6
La fel si Vg (filium meum) si Peshita (bry) (vezi si PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 137).
7
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 122-123.

3
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revizuit in iunie 2017

Prin intermediul 5 viziuni, Amos anunta iminenta judecatii lui Dumnezeu. Dupa ce de
doua ori Dumnezeu anuleaza pedeapsa, pentru ca Amos intervine in acest sens (7,3 si 6).
Totusi, pedeapsa va veni pentru ca si poporul nu se pocaieste. Judecata este imaginata sub
imaginea unor catastrofe (3,15 ; 5,1.6.11.16).
Domnul judeca pe Israel datorita exploatarii saracului (3,9-11 ; 4,1-3 ; 5,10-11),
falsificarii negotului (8,5), cultul divin devine oarecum paravanul prin care raufacatorii se
cred impacati cu Domnul lui Israel (4,4-5 ; 5,4-5.21-27). Chiar daca a inteles ca Domnul este
aplecat cu precadere asupra lui Israel, totusi El se adreseaza si altor popoare. Mai mult, acest
popor traieste in pacat mai mult decat popoarele vecine, incalcand dreptul saracului si al
vaduvei (1,22,16 ; 3,9).
Prin faptul ca ia apararea saracilor, Amos este un precursor al acestei tematici atat de
draga evangheliilor.

Profetiile mesianice
Am 8,9
In acea zi asa spune Domnul meu YHWH voi face ca soarele sa apuna la amiaza si voi
intuneca pamantul in mijlocul zilei .
Ps 22,3 Dumnezeul meu, strig in plina zi insa tu nu-mi raspunzi si in timpul noptii
nu am liniste .
Profetul Amos face referire la o eclipsa totala de soare ce a avut loc in 9 februarie 784
i.Hr. si cea a fost vizibila in Ierusalim. Intunericul din vremea mortii lui Mesia a durat de la
ceasul al 6-lea pana la ceasul al 9-lea, adica de la amiaza pana dupa-amiaza (Mt 27,45). Prin
urmare, cu siguranta nu a fost vorba de o eclipsa8.

CARTEA PROFETULUI AVDIE

Chiar daca este cea mai scurta carte profetica (o singura viziune), Avdie anunta atat
disparitia Edomului (vv. 2-8) cat si iminenta cadere a Israelului (vv. 16-18). Disparitia
Edomului va avea loc intre 530-312 si va anuntata pentru ca acesta va profita de caderea
Ierusalimului pentru a lua locul unora dintre iudei in fosta capitala a Iudeii. Cartea sa este
una de mangaiere, prin care se arata grija lui Dumnezeu catre poporul sau plecat in robia
babilonica.
Cartea are dou direcii principale, care se intersecteaz: distrugerea Edomului (Abd
1,8), citat de asemenea ca Isav (Abd 6, 8-9,18) i ca Teman (Abd 9) i rzbunarea lui Iuda

8
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 174-175.

4
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revizuit in iunie 2017

(Abd 12), menionat aici prin nume ca Iuda (Abd 10,17-18, Ierusalim (Abd 11,20) si Muntele
Sion (Abd 17,21), cu sensul mai larg de Israel, ca ntreg (Abd 1820). Alaturarea numelor de
Iacov si Isav atrage atentia asupra legaturii de sange dintre cele doua popoare. Alte prorocii
ale acestui profet se refera la caderea lui Lucifer, la soarta destinata evreilor care L-au respins
pe Iisus, la mantuirea neamurilor pagane si la izbavirea ce va veni din Sion.
Infrangerea lui Lucifer (Abd 4)
Daca te vei inalta ca vulturul si-ti vei face cuibul tau printre stele, si de acolo te voi da jos,
zice Domnul .
Fericitul Ieronim spune ca versetul acesta se refera la Lucifer, cel ce a fost stea
stralucitoare, fecior al diminetii (Is 14,12) ; lui ii este destinata sentinta : daca te vei inalta
ca vulturul si-ti vei face cuibul tau printre stele, si de acolo te voi da jos . Despre acest
episod Is 14,13-14 spune : Ridica-ma-voi in ceruri si mai presus de stelele Dumnezeului
Celui puternic voi aseza tronul meu ! In muntele cel sfant voi pune salasul meu, in fundurile
laturei celei de miazanoapte. Sui-ma-voi deasupra norilor si asemenea cu Cel Preanalt voi
fi 9.
Noul Testament nu face nicio aluzie la cartea lui Avdie10.
Exista mai multe comentarii patristice. Sfantul Chiril al Alexandriei, Teodoret de
Mopsuestia si Teodoret al Cirului propun o lectura istorica. Sf. Isihie al Ierusalimului citeste
alegoric si vobeste de victoria lui Iisus asupra diavolului, intruchipat de Idumeea. Fer. Ieronim
aplica invataturi din aceasta carte in disputele sale cu ereticii. Sf. Epifanie al Salaminei
(Panarion 3,1 si Impotriva ereticilor 76,17.1) atribuie orgoliul Idumeii la Aecie, unul din
ganditorii Anomeeni, ce avea pretentia ca poate intelege fiinta divina11.

Profetii mesianice
Avd 15
Caci aproape este ziua Domnului pentru toate neamurile! Cum ai facut asa ti se va face ;
fapta se va intoarce asupra ta .
Sfantul Chiril al Alexandriei (378-444) : Ia-L pe Acesta si elibereaza-ne pe
Baraba (Luc 23,18).
Asa a fost, dupa cum putem vedea aici, si cu sinagoga evreilor ; caci ei au pacatuit
impotriva lui Hristos si, ca urmare, au avut de suferit tot chinul si toata rusinea, condamnati

9
Fer. IERONIM, Letters and Select Works, XXII, to Eustochium, in Nicene and post-Nicene Fathers of Christian
Church, vol. 7, Grand Rapids (MI), Eerdmans, 1974, p. 23.
10
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, vol. 23 (4-9), p. 94.
11
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, vol. 23 (4-9), p. 95-96.

5
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revizuit in iunie 2017

fiind prin hotararea cea dreapta a lui Dumnezeu sa aiba parte de soarta pe care ei insisi au
sortit-o Celui ce i-a ridicat la viata. Caci asa dupa cum ei L-au tarat pe Iisus inaintea lui Pilat,
tot astfel ei insisi au fost dati pe mainile romanilor, care i-au facut robi, luandu-le pamanturile
si distrugandu-le orasul unde se afla toata floarea nobilimii lor si cele mai de cinste si mai
sfinte locuri ale lor, dandu-le pe toate prada focului si sabiei. In ei s-au implinit, asadar,
cuvintele sfintilor profeti care spun : Vai de cel rau, ca rautatea este a lui si va fi judecat
dupa faptele lui (Is 3,11) si Cum ai fcut asa ti se face ; fapta se va intoarce asupra ta
(Abd 15) 12.

CARTEA PROFETULUI IOEL

Desi comporta doar 4 capitole, aceasta carte este destul de complicata. Astfel, ori
avem de a face in primele doua capitole cu un fel de slujba presarata de cantari ce erau
sarbatorite datorita unei catastrofe nationale, iar in ultimele doua cu o serie de profetii scrise
in stilul viitoarelor apocalipse, ori cu 2 cap. Fara nicio ordine si cu inca 2 ce sunt doar o
colectie distincta de vechi profetii.
In ceea ce il priveste pe autor, fiul lui Petuel, ori este un fel de profet oficial atasat
la unul din sanctuare, un fel de compozitor liturgic inspirat, ori avem de-a face cu un grup de
profeti. O aflata parere nu vrea sa divida aceasta carte si nici sa se preocupe de persoana
profetului. Probabil, aceasta carte a fost scrisa in sec. 7-6. Lipsa unor indicatii istorice precise,
cu exceptia cap. 4, si a unui gen literar clar, ne lasa sa intelegem ca tonul general al acestei
carti este supra-istoric.
Doua teme centrale pot fi identificate in aceasta carte : tema smerenieica si conditie
pentru mantuire, si tema Ziua Domnului .
Ziua Domnului este prezenta in fiecare capitol si ea reprezinta ziua de judecata, in care
omul va fi trai in smerenie totala, smerenie ce se manifesta prin anularea tuturor simturilor
omenesti, ceea ce va face ca oamenii se vor comporta ca nebunii.
Invocarea numelui lui Dumnezeu (3,5) va fi pocainta ce va face posibila alegerea si
harul lui Dumnezeu (2,14). Rasplata nu este doar o abundenta de bunuri (2,18-27 ; 4,18-21) ci
si cunoasterea lui Dumnezeu (2,27 ; 4,17).
Prin faptul ca vorbeste despre impartirea si difuzarea Duhului Sfant, Ioel va fi utilizat
de Fap 2,17-24 ; Il 3,1-5).

12
Sfntul CHIRIL, al Alexandriei, Commentary on Gospel of Saint Luke, 23, Hom.151, trad. R. PAYNE SMITH,
Studion Publishers, New York, 1983, p. 601-603.

6
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revizuit in iunie 2017

Il 2,28-32 este citat aproape in totalitate de Petru in Fap 2,17-21. Ideea principala din
acest discurs este primirea Duhului Sfant de catre noua comunitate de credinta. In Rm 10,13,
Sfantul apostol Pavel invoca principiul din Il 2,32 (3,5 TM) oricine va invoca numele
Domnului va fi mantuit .

CARTEA PROFETULUI IONA

Aflata la antipodul unei carti si a unei misiuni profetice, aceasta carte contine mai
degraba trei scene narative, in care profetul refuza misiunea profetica. Iona da dovada de
incapatanare, pe cand marinarii si ninivitenii se dovedesc a fi mult mai religiosi.
In fata reticentei profetului (1,1-16) cuvantul profetic se dovedeste a fi mai puternic si
cu un efect sigur. Dumnezeu arata ca mesajul sau este si pentru celelalte popoare si ca
lucrarea sa binefecatoare se poate extinde si la acestea.
Conform 2 R 14,25, acest profet face parte din istoria lui Israel. Existenta sa este deci
confirmata istoric, sau cel putin de o carte canonica. Totusi Cartea acestui profet est mai
degraba o povestire minunata, de genul unei parabole. Stilul in care este redactata aceasta
carte lasa sa se intrevada o lucrare post-exilica, in care universalismul credintei in Domnul se
adreseaza tuturor (si mai mult decat la Deutero-Isaia).
Insasi Hristos face referire la aceasta carte, trimitand pe cei necredinciosi care ii cereau
minuni la semnul lui Iona (Mt 16,4 ; Luc 11,29-30). Dupa Inviere semnul lui Iona va fi inteles
in contextul invierii dupa cum marturiseste chiar Iisus in Mt 12,40. Probabil ca si 1 Co 15,4
atunci cand vorbeste de El este inviat a treia zi dupa Scripturi se refera la acest semn.

Profetii mesianice
Iona 1,17
YHWH a numit un peste enorm sa inghita pe Iona si Iona a fost in burta pestelui trei zile si
trei nopti .
Mt 12,49-40 vorbeste de semnul lui Iona. Acest semn se refera la sejurul lui Iisus in
Sheol. Aici nu este vorba de inviere ci de biruinta Lui asupra mortii si asupra puterilor
intunericului. Intepretarea acestui sejur in prima generatie de crestini se afla la 1 P 3,18-30.

CARTEA PROFETULUI MIHEA

Originar din Moreshet, o localitate din sud-vestul Ierusalimului, Mihea activeaza in


vremea regilor Iotam, Ahaz si Iezechias (1,1), adica intre 740-687. Contemporan cu Isaia, el
traieste atat drama caderii Samariei (722) cat si invazia Regatului lui Iuda de catre Senacherib

7
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revizuit in iunie 2017

in 701, ce lasa tara in ruina si dezolare. Chiar daca el a fost cel care a anuntat judecata si
pedeapsa (1,3-7), el nu va putea sa nu se simta solidar cu propriul popor aflat in suferinta (1,8-
16).
Profetul Ieremia mentioneaza profetia sa din Mi 3,12.
Acest profet critica idolatria din regatul lui Israel (1,6) si nedreptatea sociala din
regatul lui Iuda. Nu numai cei bogati fac parte din tinta lui Mihea, ci si profetii care primesc
mita (3,5.11) si construiesc Sionul pe sange si fac din Ierusalim un loc al nedreptatii. Gresita
interpretare a prezentei Domnului in mijlocul poporului este denuntata de Mi 3,13 prin
anuntarea iminentei distrugeri complete a Ierusalimului.
In acest context de pacat religios, Domnul intelege sa ofere si speranta poporului
anuntandu-l ca din mijlocul sau va veni Mesia, din familia lui David, ce se va naste in
Betleem (5,1-2). El va aduna oile pierdute, restul lui Iacov, va fi un izvor de pace peste
intreaga lume (5,4).
In 5,1 avem o profetie mesianica ce va fi citate in Mt 2,6 si In 7,42.

Profetii mesianice
Mih 4,14
13
Acum iti faci singura incizii fiica razboinica. Acestia au ridicat asediu impotriva noastra.
Cu lovituri de baston acestia lovesc peste obraz pe capetenia lui Israel .
Acum iti faci singura incizii este o practica feniciana si nu israelita (a se vedea 1 R
18,20-40).
Lovirea peste obraz este reluata ca tematica mesianica in Mt 26,67-68 si 27,30 au
luat trestia si l-au lovit in cap 14.

Mih 5,1
Si tu, O Betleeme din Efrata, ultimul dintre clanurile lui Iuda, din tine va veni spre mine cel
care sa fie conducator in Israel, cel al carui iesiri (in sensul de existenta si miscare) sunt dintru
inceput, din vesnicie .
Efrata desemneaza teritoriul locuit de clanul din Iuda al Efratitilor (Fac 35,16.19 ;
48,7). 1 Sam 17,12 afirma ca insusi regele David era din acest clan (LXX nu spune nimic in
acest sens). Interesant este ca Miheia considera Betleemul ca fiind un clan din Iuda. Probabil

13
Se faceau incizii ori pentru a exprima un moment de doliu (Ier 48,37) ori pentru a atrage atentia sau
bunavointa unui zeu (Os 7,14 ; a se vedea si 1 R 18,28).
14
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 155-156.

8
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revizuit in iunie 2017

Efrata cuprindea sau era foarte aproape de Betleem. Pana la urma numele celor doua localitati
vor fi considerate sinonime cf. Fac 35,19 ; Ios 15,59 LXX si Rt 4,1115.
Mt 2,1-2 foloseste aceasta profetie si citeaza direct din Mi cu ocazia sosirii magilor.
Raspunsul preotilor ce se refera la Mi 5 demonstreaza vechimea intelegerii mesianice a
acestui text. Acelasi lucru se poate observa si in Tg Ion la Mi 5,116.
Lust conchide ca Mi 5,1-3 LXX este mai putin deschis spre mesianism decat TM17.
Noul Testament citeaza din Mi 5, insa de o maniera independenta de LXX18.

CARTEA PROFETULUI NAUM

Dupa cum anunta si sensul numelui acestui profet mangaiatul , intaritul , aceasta
carte este un moment de mangaiere si nadejde in istoria credinciosilor Domnului (1,12 ; 3,15-
17). Mesajul principal al cartii poate fi gasit in profetia impotriva orasului Ninive care se
credea singura pe lume si cea indreptatita sa fie cea mai puternici pe seama celorlalti popoare
(cap. 3).
Intr-o astfel de lume, a nedreptatii si orgoliului nemasurat, Domnul intervine si ajute
pe cei care ii sunt credinciosi (3,19 ; 1,7.13 ; 2,1.13). O descriere a Domnului din aceasta carte
este ca acesta este atat inspaimantator cat si bun (1,2-3 si 1,7-8).
Se poate ca aceasta carte sa fi fost compusa dupa caderea Tebei, in Egipt, deci 663.
La Qumran a fost descoperit un exemplar dintr-un Comentariu la aceasta carte.
Expresia Domnul este bun se regaseste in Rom 11,22.

CARTEA PROFETULUI AVACUM

Textul ebraic al numai 3 capitole comporta variante destul de variate. La Qumran a


fost gasit un Comentariu la aceasta carte.
Avacum scrie despre Caldeeni, acei Neo-Babiloniei care la finele sec. 7 vor cuceri
Orientul Apropiat, invingand Imperiul Asirian. Aceasta nou putere va devasta Iuda si
Ierusalimul in 610 si 600 si va deporta o parte din populatie (2 R 23-25).
Nu stim mai nimic despre acest profet. Numele sau ar putea desemna o planta de
gradina. Este cunoscut doar prin aceasta carte care ii poarta numele si prin intermediul lui Dn
grec 14,33-39 unde este transportat de ingerului Domnului la Daniel se afla in groapa cu lei.

15
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 117-118.
16
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 119.
17
LUST, Messianism, p. 112.
18
LUST, Messianism, p. 112.

9
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revizuit in iunie 2017

In fata schimbarilor nationale si internationale, credinciosul in Dumnezeul lui Israel


face apel la Dumnezeu pentru a interveni. Domnul raspunde (cap. 3) cu un mesaj unilateral :
dupa cum El a aratat fermitate si minuni in trecut, la fel va face si mai tarziu. De aceea,
credinciosului i se cere credinta Domnul este Domnul meu, El este puterea mea .
Av 2,24 este citat de Rm 1,17 ; Ga 3,11 si Evr 10,38, citate biblice ce subliniaza
credinta in Domnul.
Comentatorii evrei din sec. 2 d.Hr. au cautat sa diminueze semnificatia afirmatiei cheie
un drept traieste prin credinta sa invatand ca ori nu este valida viata unui drept doar prin
credinta ( sufletul sau nu este drept in el si un drept nu va trai prin credinta sa ) ori ca acesta
se adreseaza credinciosilor cu o slaba credinta, de la care s-ar cere doar cea mai simpla regula
din Tora si ale ei 614 prescriptii, aceea de a avea o credinta monoteista19.

Cantecul lui Avacum (3,1-19)

Cinci manuscrise (printre care codex-ul Venetus) propun un text diferit. Totusi, acesta
dateaza din sec. 2 d.Hr. si este mai degraba o traducere si nu o varianta veche, anterioara
LXX20.
Cantarea lui Avacum (Av 3,2-19) este diferita de TM prin faptul ca LXX are verbele
la viitor si credinta ca Domnul va veni21. La v. 13 se vorbeste si despre Hristos. EUSEBIU de
Cezarea, Demonstrarea evanghelica, VI,15, cunoaste o interpretare mesianica. Mai tarziu,
Isihie din Ierusalim propune o lectura duhovniceasca care se refera atat la intrupare cat si la
Patimile Domnului22.

CARTEA PROFETULUI SOFONIE

Carte alcatuita pe un ton dramatic, Sofonie se refera la cruzimea si distrugerile


(anihilarea statelor aramaice in 732 ; caderea Samariei in 722, a Tirului in 701 ; a Babilonului
in 689 ; ruina ra Tirului in 671 si asedierea Tebei in 663) provocate de invazia asiriana. Dupa
acesti cuceritori vor urma Mezii care distrug Ninive in 612, apoi Neo Babilonienii ce vor
asedia Ierusalimul in trei randuri inainte sa il distruga in 587. Concomitent, Scitii se vor
impune in Asia Mica intre 639-611. De asemenea, Faraonul Neko II cucereste Gaza (609),
invinge pe Sirieni la Meggido si ajunge chiar in Mesopotamia.

19
Cf. TOB, p. 770.
20
HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 100 si 178.
21
EUSEBIU de Cezarea, Demonstrarea evanghelica, VI,15, confirma aceasta interpretare mesianica.
22
HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 301.

10
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revizuit in iunie 2017

Profetul Sofonie va activa in vremea minoratului regelui Iosia (devenit rege la varsta
de 8 ani in urma asasinarii tatalui sau regele Amon). Probabil, isi incepe activitatea in 630, a
cunoscut caderea Ninivei din 612 si eventual cele doua asedieri ale Ierusalimului din 597 si
587-586. Este posibil sa fi cunoscut si deportarea iudeilor in Babilon.
Structurata in trei parti (avertisment si amenintari ; judecata popoarelor si nadejdea de
restaurare - precum cele ale lui Ieremia si Iezechiel), acesta carte lasa impresia unei maini
editoriale ulterioare care a realizat aceasta ordonare.
Cea mai importanta tema a lui Sofonie este ziua Domnului, o zi de manie si distrugere.
Astfel, Ierusalimul, cu tot cu rege, preoti, judecatori, profeti si popor, pentru ca au incalcat
Legea, va fi distrus. Si popoarele pagane, vazute dupa cele patru punctele cardinale (vest
filistenii ; est Moab si Amon ; sud nubienii si nord asirienii), vor fi tinta profetiilor de
distrugere ale lui Sofonie.
Ziua Domnului este totodata si un eveniment cosmic. Nu este vorba de sfarsitul
lumii si al istoriei, ci de o metamorfoza a poporului lui Dumnezeu, o epoca in care nu mai
exista pacatul.
Tema restului (tema draga lui Isaia) este prezenta si aici. Pentru Sofonie, cei saraci,
cei smeriti, cei mici si cei care indeplineste voia Domnului fac parte din acest rest .
Acestia vor scapa in ziua Domnului si vor trai intr-un Ierusalim ceresc, cu Dumnezeu ca rege.
Finalul cartii se incheie cu aceasta nota de veselie si petrecere sfanta in Ierusalim.

CARTEA PROFETULUI AGHEU

Acest profet va activa exact intre august si decembrie 520 si va profetiza confratilor
deznadajduiti, saraciti, si care traiau intr-o instabilitate politica in primii ani ai lui Darius.
Agheu indeamna pe iudeii intorsi din robia babilonica sa reconstruiasca Templul. Prima
incercari in acest sens are loc in 537 (Ezd 3,7-12), insa saracia celor reintorsi si ostilitatea
fatisa a populatiei samaritene a dus la oprirea lucrarilor.

Profetii mesianice
Agheu 2,6-9
Caci astfel a spus YHWH Savaot In foarte putin timp, voi zdruncina inca o data cerurile si
pamantul, marea si uscatul. Voi zdruncina toate popoarele si toate lucrurile de pret ale
popoarelor vor veni aici si Eu voi umple aceasta casa cu slava, spune YHWH Savaot. Argintul
este al meu si aurul este al meu, declara YHWH Savaot. Slava acestei viitoare case va fi mai

11
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revizuit in iunie 2017

mare decat o oricarei alta dinainte, spune YHWH Savaot ; si in acest loc eu voi da prosperitate,
declara YHWH Savaot .
Daca tema centrala a profetiilor pre-exilice a fost pedeapsa, cea a profetiilor din timpul
robiei a fost mangaierea, in cele post-exilice va fi refacerea sau restaurarea23. Profetiile lui
Agheu coincid cu aparitia iudaismului si dateaza din 520 i.Hr. Pentru ca lucrarile de refacere a
Templului din Ierusalim erau in asteptare si riscau sa fie oprite pentru totdeauna, profetii
Zaharia si Agheu imbarbateaza pe printul Zorobabel si pe Marele Preot Iosua sa termine
lucrarile24.
Rabbi Akiba a interpretat acest text ca facand referire la Simon bar Kokhba, fiul
stelei (cf. Num 24,17) (Sanhedrin 97b)25.

CARTEA PROFETULUI ZAHARIA

Aceasta carte profetica cuprinde doua lucrari distincte intre cap. 1-8 si 9-14.
Prima este atribuita lui Zaharia, profetul care a activat intre noiembrie-decembrie 520
si noiembrie 518, deci cu trei ani inaintea sfintirii celui de al doilea Templu.
Nepotul lui Iddo, era din familie preoteasca (1,1.7 ; Ne 12,16), lucru vazut mai ales din
grija sa deosebita pentru puritatea in Tara Sfanta, pentru importanta Templului si pentru faptul
ca va interveni in problematica interzicerii sau nu a Postului comemorativ (7,1-3 ; 8,16-17).
Totodata, acesta va fi un adevarat profet, caci si el va avea de infruntat contestatori
(2,13.15 ; 4.9 ; 6,15) si chiar va muri ca si martir (Mt 23,35). Se pare ca este vorba de o
confuzie cu un alt Zaharia pe care l-a ucis regele Iosia (2 Cr 24,20-22).
O serie de elemente literare il leaga de alti profeti anteriori lui, precum chemarile la
pocainta (13-6 ; 7,4-14 ; 8,16-17), viziuni precum Am 7, un inger masurator ca in Iez 40,3-4
sau sulul care a zboara ca in Iez 2,9-10.
Structurata in opt viziuni, scrise sub forma unui jurnal si la prima persoana, aceasta
carte profetica aminteste ca nimic nu scapa din atentia lui Dumnezeu (4,10b) si ca El va
interveni si va salva (1,14-16). Interventia Domnului nu mai este directa ca la profetii
dinaintea robiei babilonice, ci prin intermediari, precum ingeri, calareti, trimisi. In plus,
profetul identifica in istorie instrumentul interventiei divine : Zorobabel, guvernatorul Iudeii
din acele timpuri. Asteptarea mesiania din aceasta carte este pentru o comunitate mesianica si
vorbeste de doua figuri mesianice : regala si preoteasca.

23
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 114.
24
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 115.
25
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 116.

12
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revizuit in iunie 2017

Profetii mesianice
Za 9,9 LXX
Bucura-te, tu fiica Sionului ; vesteste, fiica din Ierusalim ; iata ca regele tau vine pentru tine
.
Aceasta profetie este citata diferit de Mt 21,5 ( Spuneti fiicei Sionului [cf. Is 62,11]
iata ca regele tau vine pentru tine ) si In 12,15 ( Ne te teme fiica a Sionului, iata ca
regele tau vine )26. Fara a fi in fata unor diferente textuale, cred ca mai degraba ca este vorba
de o actualizare a acestei profetii si o prezentare publicului prezent prin anuntarea venirii
regelui, adica a lui Iisus. Verbul spuneti este echivalentul kerygmei crestine.

Za 11,12-13
Atunci le-am spus : Daca consideri potrivit, da-mi salariul meu ; daca nu, putin conteaza.
Si astfel mi-au cantarit salariul meu : treizeci de shekeli de argint. YHWH mi-a zis Arunca-i
olarului, aceasta suma princiara cu care am fost evaluat de ei ! Luand cei treizeci shekeli de
argint, i-am aruncat in Templul lui YHWH pentru olar .
Conform Ies 21,32 aceasta suma reprezinta pretul unui sclav. Este o suma jignitoare.
Fac Rabba 98,9 interpreteaza acest pasaj din perspectiva mesianica, insa acesta intelege pe cei
treizeci de arginti ca fiind vorba de cele treizeci de percepte ale Legii.
Mt 26,15-16 ; 27,3-10 atribuie citatul din Zah 11,12-13 lui Ier 32,6-15. Chiar daca
pasajul din Ier este similar cu cel din Zah, acestea nu sunt totusi identice27.
Termenul yoser olar trimite la ideea de Dumnezeu Creatorul cf. Is 45,18 ; 49,5 ; Ier
18,2-4,6 ; Am 4,13 ; Zah 12,1 ; Ps 2,9 ; Lam 4,2. In Fac 2,7 este folosit termenul y-s-r a
modela .

Za 12,10
Insa peste Casa lui David si peste cetatenii Ierusalimului voi varsa un duh de har si cerere.
Atunci acestia se vor uita la Mine, cel pe care ei l-au strapuns (daqaru). Acestia vor plange
pentru El ca pentru un fiu unic si il vor jeli cu amar ca un popor ce isi plange cu amar primul
nascut .
Talmudul aplica acest text la Mesia. Cu toate acestea, rabinii discuta fara a ajunge la o
concluzie daca jelirea este legata de uciderea lui Mesia sau despre uciderea obiceiul rau
(Sukkah 52a)28.

26
Cf. HARL DORIVAL MUNNICH, La Bible grecque, p. 279.
27
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 148.
28
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 173.

13
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revizuit in iunie 2017

Za 13,1
In acea zi, un izvor (maqor) va fi deschis pentru casa lui David si pentru cetatenii
Ierusalimului, pentru pacat si necuratie .
LXX propune pentru maqor o expresie pas topos orice loc . Termenul maqor
trimite mai usor la faptul ca Iisus a fost strapuns si a curs apa si sange din rana29. Izvorul de
apa oferit de Iisus (In 4,14) devine realitate cu ocazia rastignirii (In 19,33-34)30.

Za 13,6
Si daca careva il intreaba Ce este cu aceste rani intre mainile tale ? El va raspunde
Acestea cu care am fost ranit in casa prietenilor mei .
A se vedea In 19,33-34 ; Ap 1,7.

Za 13,7
Sabie, trezeste-te impotriva pastorului meu, impotriva aproapelui meu, declara YHWH
Savaot ! Loveste pastorul si oaia va fi imprastiata ! Si atunci imi voi intoarce mana impotriva
celor mai tineri, celor mai mici (din turma) .
Insusi YHWH se adreseaza in aceasta profetie si decide distrugerea liderului sau, a
pastorului poporului.
Mesia este prezentat aici ca un apropiat al lui Dumnezeu. Dumnezeu este in dialog
cu o fiinta umana, in genul Fiului Omului din Dn 7,13-14. Tg Ion schimba fraza ebraica geber
amiti in hbryh dkwtyh ddmy lyh prietenul egal cu el, cel care este asemenator cu el , adica
un personaj regal. Prin aceasta se evita antropomorfismul31.
LXX are mikrous poimenas pentru a desemna pe soarim (cei mai mici din turma).
Prin aceasta, se pare ca in LXX mania lui Dumnezeu este indreptata impotriva baietilor
pastori , ceea ce ar trimite la ideea de ucenicii lui Mesia.
In Mc 14,27 Iisus citeaza actualizat acest verset Eu voi lovi pastorul si oaia va fi
imprastiata 32. Aceasta varianta se bazeaza pe o serie de manuscrise grecesti.

CARTEA PROFETULUI MALEAHI

Ultimul profet din seria celor mici , Cartea lui Maleahi este tot ultima si din punct
de vedere cronologic.

29
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 173.
30
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 174.
31
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 50-51.
32
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 151-152.4

14
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revizuit in iunie 2017

Maleahi (adica trimisul Meu ) profeteste in Ierusalim intre Templul deja reconstruit
si utilizat liturgic si sosirea preotului Ezdra ce se va opune casatoriilor mixte (440). Probabil,
acest profet a activat intre 480 si 460.
Chiar daca se preocupa si de aspecte de ordin cultic si de ritual, Maleahi vorbeste mai
ales de dragostea lui Dumnezeu, dragoste gratuita. Profetul lupta impotriva degradarii
sacrificiilor la Templu, impotriva nedreptatilor si impotriva legeritatii cu care era inteleasa
problema casatoriilor mixte si divortul.
In fata unui popor deznadajduit, Maleahi promite restabilirea dreptatii divine prin
pedepsirea celor rai (3,17-21).
Cartea se incheie cu promisiunea revenirii lui Ilie, intoarcere ce va fi identificata de Mt
17,10-13 in persoana Sfantului Ioan Botezatorul.

Profetiile mesianice
Ml 3,1
Iata, trimit inainte pe mesagerul (trimisul) meu ca sa curete calea inaintea mea. Si fara sa va
asteptati, Domnul pe care il cautati va veni la Templul Sau. Cat despre ingerul Legamantului
pe care ti-l doresti, acesta vine deja, spune YHWH Savaot .
Aceasta carte, anonima dupa parerea cercetatorilor moderni dat fiind faptul ca malaki
inseamna trimisul meu , a fost redactata dupa constructia celui de al doilea Templu (516
i.Hr.). Trimisul, ingerul de care vorbeste aceasta carte este precursorul lui Mesia (Is 40,3),
Noul Ilie (Ml 3,23), pe care Matei il va identifica cu Sfantul Ioan Botezatorul (Mt 11,10)33.
Expresia ingerul Legamantului ar fi mai degraba un alt titlu mesianic (cf. Is 9,5
LXX inger de mare sfat )34.
Midrash (Iesire Rabbah 32,9 si Numeri Rabbah 16,11) citeaza Ml 3,1 in context
mesianic35.

CONCLUZII

O caracteristica a profetilor este faptul de a nu renunta la adevarata invatatura precum


si la credinciosia fata de dintre Dumnezeu si poporul Sau. Astfel, ei critica cu vehementa
abuzurile religioase, morale, politice sau religioase. De aceea, falsii profeti si lupii in piele de
oaie care umbra neincetat prin poporul crestin, Noul Israel, sunt orice numai profeti ai
Dumnezeului adevarat.

33
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 113-114.
34
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 114.
35
PENTIUC, Jesus the Messiah, p. 114.

15
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revizuit in iunie 2017

BIBLIOGRAFIE

Instrumente de lucru
BOGAERT, P.-M., DELCOR, M. e.a. (ed.), Dictionnaire encyclopdique de la Bible, Turnhout,
Brepols, 2002, 3e d.

FREEDMAN, David N., HERION, Gary A. e.a. (ed.), The Anchor Bible Dictionary, vol. 1, New
York, Doubleday, 1992.

FREEDMAN, David N., HERION, Gary A. e.a. (ed.), The Anchor Bible Dictionary, vol. 5, New
York, Doubleday, 1992.

Dictionnaire de la Bible. Supplment, vol. 9, Paris, Letouzey & An Editeurs, 1979.

La Bible (Traduction cumnique de la Bible), Paris, Bibli0 Socit biblique franaise


Cerf, 2010.

La Bible grecque dAlexandrie, trad. si note M. HARL, G. DORIVAL si O. MUNNICH, Paris,


Cerf, 1986-.

Septuaginta. Vetus Testamentum Graecum Auctoritate Academiae Scientiarum Gottingensis


editum, 24 vol., Gttingen, Vandenhoeck & Ruprecht, 1931-2006.

Comentarii patristice

CALINIC, Botosaneanul PS, Biblia in Filocalie. Anthologie de texte biblice talcuite in


Filocalia romaneasca, vol. 1, Iasi, Trinitas. Editura Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, 1995.

CHIRIL al Alexandriei, Commentary on the Twelve Prophets, vol. 1, trad. Robert Ch. HILL,
The Fathers of the Church : A New Translation (Patristic Series, 115), Washington, D.C., The
Catholic University of America Press, 2007.

TEODOR, de Mopsuestia, Commentary on the Twelve Prophets, trad. Robert Ch. HILL, The
Fathers of the Church, Washington, D.C., The Catholic University of America Press, 1984.

Comentarii moderne

BARTHELEMY, D., Les devanciers dAquila : premire publication intgrale du texte des
fragments du dodcaprophton trouv dans le dsert de Juda, prcd dune tude sur les
traductions et recensions grecques de la Bible ralises au premier sicle de notre re sous
linfluence du rabbinat palestinien (Vetus Testamentum, Supplement 10), Leiden, Brill, 1963.

CHILDS, Brevard S., Retrospective Reading of the Old Testament Prophets, in ZAW 108
(1996), p. 362-377.

KLIJN, Albertus F.J., Baruch (Syriac Apocalypse of Baruch), in James H. Charlesworth (ed.),
The Old Testament Pseudoepigrapha, vol. 1, Apocalyptic Literature and Testaments, New
York, Doubleday, 1983, p. 615-652.

16
Varianta de lucru pentru uzul cursantilor Centrului D. Staniloae Constantin Pogor revizuit in iunie 2017

KRAUS, W., The Role of the Septuagint in the New Testament. Amos 9:11 12 as a Test Case,
in Robert J.V. HIEBERT (ed.), Translation is Required. The Septuagint in Retrospect and
prospect (Society of Biblical Literature Septuagint and Cognate Studies, 56), Leiden / Boston,
Brill, 2011, p. 171-191.

LUST, J., Messianism and the Septuagint (BETL, 178), Leuven, Leuven University Press
Peeters, 2004.

MILLER, J.W., Meet the Prophets. A Beginners Guide to the Books of the Biblical Prophets,
New York Mahwah (NJ), Paulist Press, 1987.

PENTIUC, Eugen J., Jesus the Messiah in the Hebrew Bible, New York / Mahwah (NJ), Paulist
Press, 2006.

TOV, E., Kraft, R.A. si PARSONS, P.J. (ed.), The Greek Minor Prophets Scroll from Nahal
Hever(8HevXIIgr) : The Seyial Collection I (DJD, 8), Oxford, Clarendon, 1990.

RMER, Th., MACCHI, J.-D. si NIHAN, C. (ed.), Introduction lAncien Testament (Le monde
de la Bible, 49), Gneve, Labort et Fides, 2009.

17