Sunteți pe pagina 1din 4

Substantivul

1. Definiie
Substantivul este partea de vorbire flexibil care denumete obiecte. Prin obiecte n sens larg
nelegem:
Fiine: copil, cel, lup
Lucruri: stilou, dulap, vapor
Plante: crizanteme, salat
Fenomene: ploaie, ninsoare
Aciuni: cltorie, atac
Relaii: prietenie, sor, frate
Stri: fericire, tristee
nsuiri: buntate, frumusee, etc.

2.Felul:
A. a.Comun: copil
b.Propriu: Adrian
B. a. Simplu:carte
b. Compus: bunvoin

3.Genul: A. Feminin: fat o/dou


B. Masculin: biat un/doi
C. Neutru: dulap un/dou
!!! Substantivele epicene au o singur form pentru a denumi ambele sexe: balen,
cuc, gndac, elefant etc.
!!! Substantivele mobile: ra-roi, doctor/doctori (se formeaz cu ajutorul
sufixelor moionale substantive feminine de la cele masculine i invers).

4. Numrul: A. Singular: caiet


B. Plural: caiete
!!! Substantive defective de numr:
-au forme numai pentru singular (defective de plural) : snge, unt, aur;
-au forme numai pentru plural ( defective de singular): icre, Carpai, ale, etc.
!!! Substantive colective: au form de singular i neles de plural. Ex. : stol, roi, popor,
rnime etc.
5. Cazul i funcia sintactic

a) Nominativ

Subiect Cine? Ce? Copiii se joac n parc.


Cartea citit mi-a plcut.
Nume predicativ - arat o nsuire a Subiectului
- formeaz Predicatul Nominal Tatl meu este inginer.
mpreuna cu verbul copulativ

Atribut Care? Colegul meu, Adrian nu mai vine astzi.


apozitional - adduce o informative suplimentar

b) Acuzativ
Prepoziii specifice: de, pe, la, cu din, spre, ctre, n, sub, despre, pentru)

Complement direct Pe cine? ce? L-am vzut pe Andrei.


Am citit o carte.
Complement indirect despre (cine) ce? Copiii vorbesc despre coal.
cu (cine) ce?
la (cine) ce?
pentru (cine) ce?
Compl. circ.de mod Cum? Ct de? Se comport ca un elev model.
Compl. circ. de timp Cnd? Am plecat dup sosirea mamei.
Compl. circ.de loc Unde?ncotro? Mergem la munte.

Atribut substantival Care?Ce fel de? Podul de piatr s-a drmat.


prepoziional
Nume predicativ - urmeaz dup verbul Florile sunt pentru mama.
copulativ
-este precedat de o prepoziie
specific AC
Cmplement de agent De ctre cine ? de ctre ce? Copiii au fost ludai de ctre profesor.
- urmeaz dup un verb la
diateza pasiv

c) Dativ
Prepoziii specifice:datorit multumit, gratie, conform, contrar, asemenea,aidoma, potrivit ( + MIE)

Complement indirect Cui? I-am dus bieelului o minge.


Compl. circ. de mod Cum? Se poart asemenea lui Andrei.
Atribut substantival Care? Comportamentul asemenea lui Andrei este ludabil.
prepoziional
Nume predicativ - urmeaz dup verbul Ana este asemenea mamei. .
copulativ
-este precedat de o
prepoziie specific D

d)Genitiv
Prepoziii si locuiuni prepoziionale specifice: asupra, deasupra, contra, mpotriva, napoia, naintea, n
jurul, mprejurul, la stnga, n faa, etc. ( + MEA, MEU)
Uneori este precedat de un articol genitival: A, AL, AI, ALE.

Impotriva( asupra, contra)


Complement indirect cui? Lumea vorbete mpotriva lui Andrei.
- urmeaz dup verbul
Nume predicativ copulativ Florile sunt ale mamei.
-este precedat de o
prepoziie specific G sau
de articolul genitival
Atribut substantival A (al, ai,ale) cui? Florile prietenei mele sunt parfumate.
genitival
Atribut substantival Care? Ce fel de? Lupta contra fumatului este important.
prepoziional
Compl. circ. de loc Unde? Pisica s-a aezat naintea uii.
Compl. circ. de timp Cnd? Am plecat naintea tatei.
e)Vocativul - nu are funcie sintactic
- arat o chemare, o adresare; se desparte prin virgul/virgule de restul enunului.
Copiii, venii la mas!
ARTICOLUL
Articolul este partea de vorbire flexibila care insoteste substantivul, aratand
in ce masura obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor.
In cele ce urmeaza veti gasi cateva exemple cu articolul din limba romana:

Caietul este pe banca.

M-am intalnit dimineata cu un coleg.

Chiar daca avem in atentie numai articolul hotarat si nehotarat, definitia nu corespunde realitatii
lingvistice, pentru ca ele insosesc si adjectivul.

Frumosului copac i-am taiat crengile.

ARTICOLUL HOTARAT (enclitic) se alipeste la sfarsitul cuvantului,


aratand in mod precis (hotarat) obiectul denumit.
CAZ SINGULAR PLURAL
N./Ac. omul, casa, muntele; oamenii, casele, muntii
G./D. omului, casei, muntelui; oamenilor, caselor, muntilor
V. omule! oamenilor!

ARTICOLUL NEHOTARAT (proclitic) se asaza inaintea substantivelor


care denumesc obiecte necunoscute dinainte, fara a le determina precis.
CAZ MASCULIN FEMININ
SINGULAR PLURAL SINGULAR PLURAL
N./Ac. un elev niste elevi o eleva niste eleve
G./D. unul elev unor elevi unei eleve unor eleve

Observatii:

Articolul hotarat poate fi proclitic:


1. cand precede un substantiv propriu masculin, nume de persoana in G./D. sau un substantiv
propriu feminin, de origine straina:
Lui Costel i-am dat cartea.
Cartea lui Carmen este noua.

2. cand precede substantivele comune nearticulate enclitic si urmate de un adjectiv posesiv:


Lui varu-tau i-am dat caietul.

3. cand substantivele masculine nene, bade, mos in G./D. sunt urmate de un nume propriu :
Mama lui badita Ion isi petrecea baietul la groapa.

4. cand substantivele care denumesc lunile anului sunt la G./D.:


Pe la sfarsitul lui martie i-am povestit intamplarea.
ARTICOLUL POSESIV GENITIVAL se asaza inaintea unui substantiv
sau pronume in genitiv si intra in alcatuirea pronumelui posesiv si a
numeralului ordinal.
Leaga numele obiectului posedat de numele posesorului, avand formele : ai, a, ai, ale.

Articolul posesiv care preceda un substantiv sau un pronume cu functia de atribut se acorda in
gen si numar cu substantivul determinat, nu cu substantivul sau pronumele in genitiv:

carte a elevului carti ale elevilor


copil al vecinei copii ai vecinelor

ARTICOLUL DEMONSTRATIV (ADJECTIVAL) insoteste un


adjectiv sau un numeral, stabilind legatura dintre aceste parti de vorbire si
substantivul determinat (cel, cea, cei, cele).
Observatii:

Se numeste articol demonstrativ, deoarece provine din forma veche a pronumelui


demonstrativ : cel (acel), cea (aceea), cei (aceia), cele (aoalea) sl adjectival, deoarece, de obicei,
insoteste un adjectiv.

Articolul demonstrativ (adjectival) se acorda in gen, numar si caz cu substantivul determinat de


adjectivul sau de numeralul pe care-l insoteste:

N./Ac. eleva cea silitoare


D./G. elevei celei silitoare

In concluzie, articolul are urmatoarele caracteristici:

reprezinta o clasa morfologica restransa

nu are autonomie semantica;

nu indeplineste functii sintactice;

serveste numai ca instrument gramatical auxiliar pentru flexiunea altor parti de vorbire.