Sunteți pe pagina 1din 18

STATII DE USCARE CU GLICOLI

Instalatiile de uscare gaze cu glicoli, difera ca proces de cele cu


silicagel,deoarece procesul de uscare al gazelor este absorbtia, spre
deosebire de instalatiile de uscare cu silicagel care folosesc adsorbtia ca
procedeu de separare al apei din gaze.
Procesul prin care vaporii de apa existenti in masa de gaze sunt
separati la contactul cu masa de glicol ,se numeste absorbtie. In conditiile in
care trietilenglicolul este supus la temperaturi ridicate,apa este eliberata prin
desorbtie.

In cazul de fata ,vom trata ca subiect statiile de uscare cu agent


absorbant Trietilenglicolul.

GENERALITATI

Datorita faptului ca majoritatea zacamintelor de gaze aflate in


productie se afla intr-o stare avansata de exploatare odata cu gazele din strat
intra in sonda o cantitate importanta de apa libera , care este antrenata de
gaze ,contribuind la saturarea acestora cu vapori de apa .
Separatoarele existente utilizate ,indiferent de performantele pe
care le realizeaza nu pot retine decat apa libera in diferite procente ,functie
de echiparea acestora .
In acest sens ,se impune considerarea ca necesara utilizarea
procesului de deshidratare a gazelor naturale prin metoda absorbtiei , proces
care utilizeaza trietilenglicolul,ca agent absorbant.
Tehnologia uscarii gazelor gazelor in instalatii care utilizeaza
trietilenglicolul,se bucura de capacitatea superioara a acestuia de a retine apa
din gaze,de faptul ca in urma desorbtiei calitatile higroscopice ale acestuia
revin la sterea initiala de nesaturatie.

Sistemul de uscare a gazelor este compus din doua unitati


tehnologice distincte:
-coloana de uscare a gazului ;
-unitatea de regenerare a trietilenglicolului.

Punctul de roua al apei din gazul uscat este principalul aspect


urmarit in procesul de uscare al gazelor. Valoarea obtinuta a acestui
parametru reda real performantele instalatiei. Pentru obtinerea unei valori
care sa respecte acordul tehnic in vigoare este necesara cunoasterea in
amanunt a procesului si respectiv a operarii cat mai eficiente in conditii de
randament cu consumuri tehnologice cat mai reduse.

Trietilenglicolul

In stare fizica , trietilenglicolul este o substanta lichida cu


urmatoarele proprietati fizico-chimice:
-formula chimica: C6H14O4
-masa moleculara :150,20
-stare fizica :lichid
-Forma/culoare :transparent,fara miros,
-valoare ph:neutru
-punct de ferbere: 287oC
-Punct de congelare : -5oC
-Temperatura de autoaprindere : 323oC
-densitate :1.21-1.26 kg/l
-solubilitate : solubil complet in apa
-higroscopic : absoarbe umiditatea din aer.
DESCRIEREA PROCESULUI

Gazele provenite din campurile de productie vor fi uscate in


coloana de uscare.

Coloana de uscare

Aceasta va avea la interior trei sectiuni:

-Partea inferioara a coloanei va consta dintr-un separator bifazic


(scruber) cu demister, in care va intra gazul umed ce contine apa lichida si
alte impuritati mecanice . Scruberul va fi astfel dimensionat incat sa retina
(separe) orice picatura de lichid sau impuritati mecanice cu diametru mai
mare de 10 microni.
Lichidele accumulate in baza acestui separator vor fi evacuate in
mod automat ,prin intermediul unui dispozitiv de control al nivelului ,astfel
incat nivelul de lichid in separator sa fie mentinut constant.

-Sectiunea mijlocie a coloanei de uscare consta intr-o coloana cu


talere prin care curge gazul ce paraseste scruberul , in contracurent cu
glicolul proaspat (cu puritate mare-regenerat) ,catre partea superioara a
coloanei.
Trietilen glicolul intra in coloana pe la partea superioara printr-un
picurator si curge spre baza sectiunii mijlocie unde se acumuleaza intr-o
cuva de retentie. Glicolul acumulat in cuva este v-a fi evacuat in mod
automat printr-un dispozitiv de control al nivelului astfel incat nivelul sa fie
mentinut constant.
Talerele vor fi astfel proiectate incat sa asigure un timp de
rezidenta al glicolului de cel putin 5 minute ,timp in care are loc transferul
apei din gaz in masa de glicol.
Gazul uscat ,ca urmare a contactului cu glicolul proaspat va curge
din coloana cu talere in sectiunea superioara a coloanei de absorbtie.

-Sectiunea superioara este compusa dintr-un separator de picaturi .


Scruberul separatorului este astfel dimensionat incat acesta va indeparta
picaturile de glycol cu dimensini de 5 microni sau mai mari ,antrnate de gaz.
Gazul uscat paraseste coloana pe la partea superioara ,dupa care
intra in conducta de treansport .
Coloana de uscare este dotata cu manometre de presiune si
indicatori de nivel , pentru supravegherea procesului,precum si cu un sistem
de avacuare a gazelor la cos in cazul depasirii presiunii la care a fost
proiectata coloana de absorbtie .

Dimensiunile coloanei de absorbtie ,precum si numarul talerelor cu


care va fi echipata aceasta depind de debitul , presiunea si gradul de
umiditateal gazelor ce urmeaza a fi uscate . Astfel cu cat presiunea acestora
e mai scazuta ,dimensiunea coloanei va fi mai mare.Cu cat umiditatea
gazelor e mai ridicata,creste numarul talerelor.
Un aspect deosebit de important pentru functionarea in siguranta a
instalatiei este valoarea vitezei de curgere a gazului prin coloana de
absorbtie .O valoare prea mare a acesteia duce la antrenarea unor cantitati de
glicol care trec prin separatorul de picaturi .De aceea este imperios necesar a
se respecta datele de proiectare in ceea ce priveste debitul si presiunea .

Matematic ,coloana de uscare se dimensioneaza astfel:

-Volumul real al gazelor care trec prin coloana de uscare:

Qs = Qzi * t / 86400 *p*T (m3/s )

Unde :
-Qzi debitul zilnic (m3/zi)
- p-presiunea de lucru in coloana
- t- temperatura de lucru in coloana
` - T temperatura standard 288,15 K

- Diametrul coloanei rezulta din formula :

D = Qs / 1.785 * (m)

- Inaltimea coloanei,se realizeaza in functie de numarul de talere:


- Distanta dintre talere este de 0.4-0.6 m
- Inaltimea spatiului liber de sus este de 0.7-0.9 m
- Inaltimea spatiului liber din partea inferioara a coloanei
1.2-1.5m
Ratia de recirculare TEG
Deoarece trietilenglicolul are o anumita capacitate de absorbtie a
apei este necesara stabilirea debitului de recirculare prin coloana de
absorbtie in scopul obtinerii unui randament cat mai ridicat al instalatiei de
uscare a gazelor. Ratia de recirculare este dependenta de conditiile de debit ,
presiune si temperatura a gazului care urmeaza a fi uscat.
Umiditatea gazelor creste odata cu temperatura si scade odata cu
presiunea .
De aceea , dimensiunile coloanei de uscare vor creste odata cu
micsorarea presiunilor de operare,iar numarul de talere la fel, creste odata cu
umiditatea gazului.
Matematic formula de calcul a ratiei de recirculare TEG este
urmatoarea :

Q = W / (1-x2)x1/x2 (1-x1)

Unde:
-Q cantitatea de solutie proaspata
- W cantitatea de umiditate extrasa
- x1 concentratia in greutate a solutiei proaspete (95-99 o/o)
- x2 concentratia in greutate a solutiei contaminate (91-93o/o)

Unitatea de regenerare a TEG

Unitatea de regenerare a glicolului are rolul de a regenera glicolul


bogat (cu continut ridicat de apa),care va iesi din coloana de uscare.

Parti componente:
-coloana de stripare a glicolului
-rezervorul de flash pentru glicol bogat
-rezervorul de stocare pentru glicol proaspat(concentrat)-
Acumulatorul
-condensatorul coloanei de stripare
-schimbatorul de caldura glicol bogat-glicol sarac(proaspat)
-schimbator de caldura gaz glicol
-pompe de recirculare glicol proaspat
-Refierbatorul
-filtru pentru glicolul bogat
-filtru cu carbune activ
-instrumente si senzori
-panou de comanda
-racitoare de trietilenglicol.

REGENERAREA TRIETILENGLICOLULUI

Prin intermediul dispozitivului de control al nivelului in cuva de


acumulare TEG a coloanei de uscare ,glicolul ajunge in condensatorul
coloanei de stripare,unde e folosit pentru a obtine fluxul necesar condensarii
partiale a vaporilor de apa din regenerator,dupa care va fi regenerat si stocat
in vederea recircularii.

Coloana de stripare Are rolul de condensare si eliminare a apei


din masa de trietilenglicol care este incalzita in refierbator .La partea
superioara este in legatura cu drenul care asigura colectarea si dirijarea apei
la bazinul de apa reziduala ,iar gazele de stripare folosite pentru obtinerea
unei puritati maxime a glicolului sunt eliminate in atmosfera .In cazul in care
statia de uscare este prevazuta cu sistem de facla ,gazele de stripare sunt
incinerate .
Schimbatoarele de caldura- realizeaza transferul termic in cazul
incalzirii si respectiv racirii glicolului prin circulatia acestuia prin mantale si
respectiv tubulatura interna.
Glicolul bogat va fi mai intai incalzit in schimbatorul de caldura
glycol bogat-glicol saracdupa care va fi trimis in rezervorul de flash pentru
glycol bogat.

Flash Thank-ul Odata cu apa retinuta in coloana de stripare are


loc si o gazeificare a glicolului , la contactul acestuia cu masa de gaze pe
care o usuca .Vasul Flash thank are rolul de a stoca pe o perioada de
remanenta o cantitate de glicol in scopul degazeificarii acestuia .
Datorita reducerii de presiune,gazul dizolvat in glicol se desoarbe
si este evacuat printr-un sistem de reglare a presiunii in interiorul vasului
In rezervorul de flash are loc totodata si o sparare a fractiilor grele
din hidrocarbura,cum ar fi condensatul,care se separa cu ajutorul unui
deversor,in conditiile mentineri unui nivel optim de glycol ,deoarece acesta
se acumuleaza la partea superioara a glicolului fiind mai usor .
Rezervorul de flash trebuie sa asigure un timp suficient de
stationare glicolului ,pentru un flash eficient.Acesta se calculeaza de catre
proiectant.
Din rezervorul de flash,prin intermediul unui dispozitiv de
evacuare automata si control al nivelului,glicolul pleaca spre unitatea de
filtrare.

Filtrele
In prima faza trietilenglicolul evacuat din vasul de flash este filtrat
intr-o baterie de filtrare compusa din elemente cu carbune activ care au rolul
de a retine compusii de degradare si eventualele particule de ulei preluate
din gazul uscat in cazul amplasarii statiei in aval de o statie de comprimare
gaze.La trecerea glicolului prin filtrele cu carbune activ ,acesta antreneaza
particule fine de carbune care sunt retinute de cea de a doua baterie de
filtrare prevazuta cu elementi de filtrare din material textil.Acest filtru este
prevazut cu un manometru indicator de presiune diferentiala care indica prin
prezenta caderii de presiune pe filtru,gradul de contaminare al elementelor
filtrante cu impuritati.In cazul in care filtrele sunt infundate , acestea
necesita scimbarea.
Dupa filtrare glicolul trece in coloana striper a regeneratorului, de
unde curge in vasul refierbator.

Refirbatorul de trietilenglicol
Refieberea glicolului este asigurata de catre arzatoare care sunt
amplasate in mantale interne ale vasului.Continuitatea procesului este
asigarata de catre sistemul de mamagement al arzatoarelor si prin arzatoarele
flacarilor pilot.
Nivelul de glicol in refierbator trebuie sa fie suficient pentru
acoperirea mantalelor arzatoarelor pentru prevenirea degradarii acestora in
cazul in care ar ramane descoperite. Pentru protectia impotriva
descompunerii moleculare a glicolului in cazul unei supraincalziri a acestuia
exista un switch de temperatura care la temperatura de 212 oC inchide
automat vana de alimentare cu gaz combustibil a arzatoarelor.
In refierbator trietilenglicolul v-a fi incalzit ,pentru evaporarea
apei.Incalzirea se face prin intermediul unui incalzitor cu gaze.Apa se
evapora,iar aburul produs curge in contracurent cu glicolul prin umplutura
coloanei de stripare. Puritatea atinsa de trietilenglicol in refierbator este de
~99o/o.
Vaporii ce se degaja sunt condensati partial in condensatorul
striperului si apoi evacuati in atmosfera .
Din refierbator glicolul proaspat este deversat prin coloana de
stripare a acestuia in vasul acumulator .

In coloana de stripare a refierbatorului are loc regenerarea


finala a trietilenglicolului cu ajutorul gazului de stripare (prelevat din gazele
uscate),pana la o puritate a acestuia de aproximativ 99.7%. Puritatea cat mai
ridicata a glicolului este o masura necesara unui randament cat mai ridicat al
procesului de uscare a gazelor.

Vasul acumulator este de asemenea dimensionat incat sa asigure o


perioada optima de stationare a glicolului si sa poata stoca intreaga cantitate
de glicol in cazul in care este necesar acest lucru.

Pompele de recirculare pentru glycol proaspat, preiau glicolul


sarac din acumulator si il reintroduc in procesul de uscare al gazelor ,dupa ce
acesta a fost in prealabil racit in racitorul de glicol.
Ratia de recirculare a glicolului in coloana de uscare este un factor
care se stabileste prcis in functie de debitul gazelor si de gradul de
umiditate al acestora. La presiune ridicata a gazelor si temperatura
constanta,umiditatea umiditatea este mai scazuta si deci ratia de recirculare
va fi deasemeni mai mica.La presiuni mici ,umiditatea este mai ridicata ,ceea
ce implica o ratie de recirculare mare si o dimensionare mai generoasa a
coloanei de uscare ,precum si un numar mai mare de talere .Ajustarea ratiei
de recirculare se realizeaza cu ajutorul unui sistem de masurare a debitului
de glicol si a unui controler de debit.

Racitoarele Gaz / TEG

In cazul in care statia de uscare este amplasata dupa o statie de


comprimare gaze,daca temperatura gazelor la refulare este ridicata,este
necesara racirea gazului inainte de intrarea in coloana de uscare.
La fel in cazul glicolului este necesara racirea inainte de intrarea
acestuia in coloana de uscare, deoarece temperatura de refulare a pompelor
de TEG este de aproximativ 70oC.
Apropierea valorilor de temperatura ale gazului si glicolului
favorizeaza un randament mai ridicat al uscarii gazelor.
Dimensionarea racitoarelor este corelata de cantitatile de gaze si
respective TEG pe care acestea trebuie sa le raceasca .
Pentru obtinerea temperaturilor dorite,racitoarele sunt prevazute cu
sisteme de jaluzele care optimizeaza circulatia aerului . La fel in cazul
exploatarii in sezonul rece al statiei de uscare jaluzelele se pot inchide .

INSTRUMENTE DE MASURA SI CONTROL A


PROCESULUI

Pentru urmarirea parametrilor de functionare a statiei de uscare


sunt necesare aparate de masura si control ,termometre pentru urmarirea
temperaturilor si manometre pentru urmarirea presiunilor de operare.

Termometrele- sunt amplasate in urmatoarele locatii:


-Intrare gaze in racitorul de gaze in cazul in care statia este
prevazuta cu racitor de gaze.
-Intrare gaze in separatorul absorberului.
-Intrare TEG in racitor.
-Iesire TEG din racitor.
-Refierbator-temperatura TEG
-Flash Thank-temperatura TEG

Manometrele- sunt amplasate in urmatoarele locatii:


-Coloana de uscare-presiune gaze intrare in separator
-Flash Thank-presiune perna de gaz
-Filtre de TEG-presiune intrare in filtru
-Filtru mecanic TEG- manometru de presiune diferentiala-indica
caderea de presiune pe filtru .
-pompe TEG aspiratie si refulare pompe
-separator gaz tehnologic
-instalatie gaz combustibil-presiune gaz combustibil

Indicatori de nivele

Pentru supravegherea vizuala in instalatie a nivelelor de lichid,sunt


prevazute sticle de nivel amplasate in locuri vizibile si usor de citit. Aceste
indicatoare sunt amplasate in urmatoarele locatii :
` - Coloana de uscare Absorber- Nivel de glicol in cuva de
acumulare
- Separatorul coloanei de uscare Nivel de impuritati in cuva de
acumulare
- Acumulator Nivel de glicol
- Refierbator Nivel de glicol
- Pompe TEG Nivel de ulei in carterul pompei
- Flash Thank Nivel de glicol
- Flash Thank Nivel de impuritati in separator

Pentru supravegerea parametrilor de functionare al statiei de la


pupitrul de comanda ,instalatia este prevazuta cu senzori si traductori de
presiune si temperatura ,care printr-un sistem de transmitere la distanta al
datelor ,afiseaza parametri corespunzatori pe displee .Acesti parametri sunt:
-Temperatura gaze intrare in separatorul absorberului
- Presiune gaze in Absorber
- Debit de glicol-ratie de recirculare
- Cadere de presiune pe Absorber
- Temperatura glicol in refierbator
- Debit de gaz tehnologic
- Nivel de glicol in Acumulator
- Debit de gaz uscat
- Valoare punct de roua al gazului uscat

Controlere de debit ,presiune si temperatura


Pentru optimizarea procesului de uscare a gazelor sunt necesare
aparate care controleaza parametrii de debit,presiune si temperatura.
-Ratia de recirculare TEG este controlata de un sistem de masura al
debitului ,un controler si un sistem by-pass care returneaza o cantitate de
glicol in schimbatoarele de caldura , amonte de pompele TEG.
-Bucla de reglaj debit-presiune , amplasata pe iesire gaz
uscat,poate ajusta cantitatea de gaze care trece prin coloana de absorbtie
limitand debitul maxim pana la valoarea proiectata si mentine o presiune
constanta de operare. Ajustarea debitului penru a-l incadra in valoarea
maxima proiectata este realizata de un sistem de portdiafragma si diafragma
si un controler de debit interconectate care comanda in functie de valoarea
setata maxima a debitului ,pozitia de deschidere a ventilului pneumatic de
reglare.
- Controlerul de presiune a gazului in coloana de absorbtie mentine
valoarea acesteia in limita minima de proiectare
-Controlerul de temperatura al TEG in refierbator mentine
constanta valoarea temperaturii intre 200 204oC.Acesta comanda
deschiderea valvei care alimenteaza arzatoarele mari cu gaz combustibil la
200oC si respectiv inchiderea acesteia la 204oC.
- Optimizarea functionarii racitoarelor de gaz/TEG este asigurata
de controlere de temperatura care comanda racirea fluidelor la valoarea
setata pe scala controlerului.
- Controlerul de nivel TEG- in cuva de acumulare a coloanei de
uscare -comanda evacuarea glicolului in scopul mentinerii unui nivel
constant.Este conectat la un sistem de nivel cu plutitor care in momentul
ascensiunii da o relatie de pozitie controlerului.Acesta comanda inchiderea
sau respectiv deschiderea vanei de evacuare.
- Controlerul de nivel TEG in vasul Flash Thank mentine un
nivel constant prin comanda de deshidere sau inchidere a vanei de evacuare.

Alarme si protectii
Pentru prevenirea situatiilor de avarie ,instalatia de uscare a
gazelor este prevazuta cu sisteme de protectie .
-Senzorul de recunoastere a flacarii pilot indica prezenta ori
absenta acesteia.
-BMS-(sistemul de management al arzatoarelor)-are integrat un
soft care gestioneaza buna functionare a arzatoarelor. In cazul in care sunt
detectate neregularitati in functionarea acestora ,are loc inchiderea automata
a arzatoarelor.
-Switch-ul de temperatura prea ridicata in interiorul refierbatorului
este de asemenea setat ca la o anumita valoare sa inchida automat prin
intermediul BMS-ului alimentarea cu gaze combustibile.
-Switch-ul de nivel minim in vasul Acumulator declanseaza o
alarma in pupitrul de comanda
- De asemenea in cazul in care presiunea in instalatie depaseste
valoarea proiectata supapele de suprapresiune se deschid .
- Nivelul maxim de vibratii al ventilatoarelor este vizualizat pe
pupitrul de comanda printr-o alarma luminoasa.In cazul in care este
declansata alarma , se impune oprirea acestora.
-Pompele de glicol sunt protejate de supape de suprapresiune care
in cazul suprasolicitarii acestora,by-passeaza o cantitate necesara unei bune
functionari.
- In cazul in care este necesara oprirea de urgenta a statiei ,operarea
se face de la distanta din pupitrul de comanda al statiei secventa de avarie
oprind in conditii de siguranta instalatia .
Furnitura instalatiei - Include robineti cu actionare manuala si
robineti cu actionare pneumatica .Robinetii cu actionare pneumatica sunt
dublati pentru siguranta procesului de robineti cu actionare manuala. De
asemenea sunt prevazute sisteme by-pass pentru situatia in care este
necesara utilizarea acestora.

PUNEREA IN FUNCTIUNE A STATIEI DE USCARE

1.Se presurizeaza treptat coloana de absorbtie ,concomitent cu


refularea aerului din instalatie in urmatorul mod: se deschide treptat
robinetul intrare gaze in statiecu robinetii by-pass-deschis,iesire gaze
din statie-inchis- si se refuleaza aerul din instalatie prin robinetul evacuare
gaze la cos-iesire gaze din statie.Dupa evacuarea aerului acesta din urma se
inchide .
Dupa presurizarea 100 0/0 a instalatiei,se deschide treptat robinetul
iesire gaze din statie si se deschide robinetul de alimentare cu gaz
tehnologic.
2.Se porneste pompa de TEG pentru realizarea circuitului
3. Se verifica pozitia inchis a ventilelor de dren si se aerisesc
filtrele de TEG.
3.Se presurizeaza vasul Flash Thank pentru asigurarea circuitului
TEG
4.Dupa stabilirea nivelelor in coloana de absorbtie si vasul de flash
la parametrii optimi,se pornesc arzatoarele prin apasarea butonului START
de pe panoul de comanda al BMS.
5.In momentul in care in vasul Refierbator temperatura TEG a
ajuns la ~200 oC , se deshide robinetul corespunzator circuitului gaz de
stripare . Se fixeaza valoarea debitului de gaze de stripare la valoarea
initiala stabilita de proiectant . Aceasta tine cont de ratia de recirculare si de
umiditatea gazului. Pentru o umiditate crescuta si o ratie de recirculare TEG
mare,cantitatea de gaze de stripare este mai mare. Aceasta re reduce odata cu
inertierea sistemului .
6.Se porneste racitorul de TEG
7. Se inchide treptat treptat robinetul By-pass al statiei in scopul
realizarii circulatiei gazului prin coloana de absorbtie. Operatia se realizeaza
odata cu supravegherea nivelului de TEG in cuva de acumulare. O inchidere
fortata a acestui robinet implica o viteza de curgere a gazului prin coloana
de absorbtie prea mare ceea ce duce la inundarea separatorului de picaturi si
implicit la deversarea in conducta de transport a unor cantitati nedorite de
TEG.
8.Se porneste racitorul de gaze in cazul in care este necesara
racirea acestora.

Statia de uscare se considera pusa in functiune dupa realizarea


operatiilor mai sus mentionate si in cazul in care nu se semnaleaza alarme de
avertizare a eventualelor neregularitati .

REZULTATE OBTINUTE LA S.U. MURES

In conditiile in care gazele livrate catre beneficiar , nu intrunesc


conditiile stipulate in acordul tehnic ,este necesara imbunatetirea calitatii
prin uscarea acestora in statii de uscare .
In situatia in care zacamintele de gaze sunt in faza de depletare
destul de avansata,cantitatile de apa antrenate odata cu gazele la iesirea din
sonda sunt semnificativ mai mari iar metodele de imbunatatire a calitatii
gazelor necesita utilizarea unor tehnologi adecvate.
Simpla separare a apei din gaze utilizand metode care includ
utilizarea separatoarelor clasice nu este suficienta ,deoarece la panourile de
predare nu se obtine un punct de roua al apei din gaze care sa respecte
acordul tehnic in vigoare .
Pe structura de exploatare Mures ,gazele colectate sunt comprimate
in Statia de comprimare Mures in hala nr.2,vor fi uscate in coloana de uscare
a Statiei de uscare gaze si ulterior predate beneficiarului la panoul masura
P-9.
Gazele naturale extrase din bazinul Transilvaniei contin un procent
ridicat de metan de aproximativ 99,3 o/o ,ceilalti componenti ai gazului de
sonda au participatii procentuale reduse, iar cantitatile de condensat sunt
preactic neglijabile . Principalul parametru care trebuie imbunatatit este
punctul de roua al apei din gaze. Fara utilizarea statiei de uscare acesta are
valoarea de aproximativ +10 oC. In situatia in care acordul tehnic prevede
predarea gazelor anumite conditii de puritate si umiditate, este necesara
tratarea gazelor in Statia de Uscare Gaze Mures .
Statia de uscare gaze Mures a fost proiectata pentru urmatorii
parametri :
-Compozitia gazului la intrare buletin de analiza cromatografica:

-Continutul in gazolina : 1,467 g /Nmc


-Greutatea specifica a gazului in raport cu aerul : 0,5594
-Puterea calorica a gazului :
KJ/Nmc : 39 827.94 t = 0 oC
Kcal/Nmc : 9 512.74 t = 0 oC

KJ/Nmc : 37 679.74 t =15 oC


Kcal/Nmc : 8 999.65 t =15 oC

-Putere calorica inferioara a gazului:


KJ/Nmc : 35 810.2 t = 0 oC
Kcal?Nmc : 8 535.12 t = 0 oC

KJ/Nmc : 33 926.75 t = 15 oC
Kcal/Nmc : 8 103.27 t = 15 oC

-Debitul de gaz care urmeaza a fi uscat :


1 000 000 1 600 000 Nmc/zi
-Punctul de roua al gazului la intrarea in instalatie : +15oC
-Punctul de roua al gazului la iesirea din statia de uscare : -15oC
-Presiunea de oparare : 8 12 barr
-Temperatura de operare : 20-60 oC
-Continutul de apa maxim in gazul uscat : 0.15 g/Nmc
La punerea in functiune a Statiei de uscare Mures conform
procedurii de pornire, s-au obtinut urmatorii parametri de functionare:

Parametrul Valoare
Debit de gaz uscat 1450000 Nmc/zi
Presiune gaz in coloana de uscare 9.8 bar
Temperatura gaz la intrare in racitor 48oC
Temperatura gaz la iesire din racitor 42oC
Temperatura TEG intrare in racitor 68oC
Temperatura TEG iesire din racitor 40oC
Temperatura TEG in refierbator 203oC
Ratie de recirculare a glicolului 110 l/min
Ratie de gaz de stripare 50 mc/h
Cadere de presiune pe coloana de uscare 0.12 bar
Cadere de presiune pe filtru TEG ~ 0 bar
Nivel de TEG in Acumulator 1577 mm
Punct de roua -7oC

Deoarece valoarea punctului de roua obtinut nu este de -15 oC


trebuie efectuate urmatoarele operatii:
-majorarea ratiei de recirculare TEG la 135 l/min
-majorarea ratiei de gaz de stripare,pentru mai buna purificare a
TEG,la 100 mc/h (trebuie specificat ca valoarea acesteia se poate ajusta
ulterior la valori mai mici pentru optimizarea consumului de gaz tehnologic
in functie de parametrii de functionare.De exemplu in cazul obtinerii unui
punct de roua la iesirea gazului din coloana de uscare de -20 oC la presiunea
de 9.8 bari si cu o ratie de gaz de stripare de 100 mc/h se poate reduce ratia
de recirculare TEG si ratia de gaz de stripare la 50-65 mc/h).
-micsorarea valorii temperaturilor a gazului si TEG-ului la intrarea
in coloana de uscare la valori aproximativ egale : 36-39 oC pentru mai buna
realizare a transferului de apa din gaz in masa de TEG. Operatia se executa
prin schimbarea setarii controlerelor de temperatura de la racitoarele de TEG
si gaz de la 43 oC la 36 oC.
In urma modificarilor aduse ,rezultatul obtinut in aceleasi conditii
de debit si presiune se concretizeaza in urmatorii parametri de functionare:

Parametrul Valoare
Debit de gaz uscat 1450000 Nmc/zi
Presiune gaz in coloana de uscare 9.8 bar
Temperatura gaz la intrare in racitor 48 oC
Temperatura gaz la iesire din racitor 36 oC
Temperatura TEG intrare in racitor 68 oC
Temperatura TEG iesire din racitor 37 oC
Temperatura TEG in refierbator 203 oC
Ratie de recirculare a glicolului 135 l/min
Ratie de gaz de stripare 100 mc/h
Cadere de presiune pe coloana de uscare 0.12 bar
Cadere de presiune pe filtru TEG ~ 0 bar
Nivel de TEG in Acumulator 1577 mm
Punct de roua -19 oC

Se observa ca valoarea punctului de roua este mai mica de -15 oC,


ceea ce inseamna consumuri tehnologice suplimentare.De aceea procedam
la reducerea ratiei de gaz de stripare la 65 mc/h si a ratiei de recirculare TEG
la 125 l/min. Rezultatul este o valoare a punctului de roua de -15,6 oC .
Trebuie specificat ca in acest caz,sunt intrunite conditiile de
proiectare in ceea ce priveste debitul de gaz precum si presiunea si
temperatura de intrare .

Pe perioada de functionare pot aparea situatii diferite.


In conditiile in care valorile de debit, presiune si temperatura sunt
schimbate , avem urmatorii parametrii de functionare obtinuti :

Parametrul Valoare
Debit de gaz uscat 920 000 Nmc/zi
Presiune gaz in coloana de uscare 7.8 bar
Temperatura gaz la intrare in racitor 18 oC
Temperatura gaz la iesire din racitor 18 oC
Temperatura TEG intrare in racitor 68 oC
Temperatura TEG iesire din racitor 36 oC
Temperatura TEG in refierbator 203 oC
Ratie de recirculare a glicolului 135 l/min
Ratie de gaz de stripare 100 mc/h
Cadere de presiune pe coloana de uscare 0.12 bar
Cadere de presiune pe filtru TEG ~ 0 bar
Nivel de TEG in Acumulator 1577 mm
Punct de roua -17.5 oC

Observatii:
- statia de comprimare gaze nu functioneaza temperatura
gazului este mica
- racitorul de gaz nu functioneaza deoarece nu este necesara
racirea gazului
- debitul este sub valoarea proiectata
- presiunea este sub valoarea proiecta
- se reduce ratia de recirculare TEG la 115 l/min si ratia de gaz de
stripare la 50 mc/h,iar rezultatul obtinut va fi : punct de roua de
-15,5 oC.

In cazul in care debitul de gaz creste iar presiunea si temperatura


raman constante,parametrii de functionare sunt :

Parametrul Valoare
Debit de gaz uscat 1 450 000 Nmc/zi
Presiune gaz in coloana de uscare 7.8 bar
Temperatura gaz la intrare in racitor 18 oC
Temperatura gaz la iesire din racitor 18 oC
Temperatura TEG intrare in racitor 68 oC
Temperatura TEG iesire din racitor 36 oC
Temperatura TEG in refierbator 203 oC
Ratie de recirculare a glicolului 115 l/min
Ratie de gaz de stripare 50 mc/h
Cadere de presiune pe coloana de uscare 0.12 bar
Cadere de presiune pe filtru TEG ~ 0 bar
Nivel de TEG in Acumulator 1577 mm
Punct de roua -7.2 oC
Pentru obtinerea unui punct de roua dorit ,in aceste conditii,trebuie
efectuate urmatoarele operatii :
-Deoarece presiunea mica determina o umiditate mai mare a
gazului este necesara majorarea ratiei de recirculare TEG ,iar pentru mai
buna regenerare a acestuia se impune cresterea ratiei de gaz de stripare.

In noile conditii, parametri de functionare vor fi urmatorii :

Parametrul Valoare
Debit de gaz uscat 1 450 000 Nmc/zi
Presiune gaz in coloana de uscare 7.8 bar
Temperatura gaz la intrare in racitor 18 oC
Temperatura gaz la iesire din racitor 18 oC
Temperatura TEG intrare in racitor 68 oC
Temperatura TEG iesire din racitor 36 oC
Temperatura TEG in refierbator 203 oC
Ratie de recirculare a glicolului 135 l/min
Ratie de gaz de stripare 100 mc/h
Cadere de presiune pe coloana de uscare 0.12 bar
Cadere de presiune pe filtru TEG ~ 0 bar
Nivel de TEG in Acumulator 1577 mm
Punct de roua -16.2 oC

Trebuie specificat de asemenea ca in perioada de sezon rece cand


regimul de temperatura ambientala este diferita de sezonul cald ,setarile la
racitoarele de gaz si TEG , difera . Acest lucru se realizeaza prin inchiderea
jaluzelelor laterale pentru pastrarea regimului constant de temperaturi.

Concluzii :
-Deoarece punctul de roua al gazului la panoul de predare este de
aproximativ +20 oC ,se impune utilizarea utilizarea statiei de uscare.
-In urma utilizarii statiei de uscare calitatea gazului predat
beneficiarului ,este conforma Acordului Tehnic in vigoare.
-Prin cunoasterea operarii cu statia de uscare se pot optimiza
consumurile tehnologice .
-Sistemul de transport si distributie al gazelor este protejat prin
utilizarea statiei de uscare .