ARTICULATOARELE

Articulatorul este un dispozitiv mecanic care reproduce cinematic articulatiei temporomandibulare si

prezinta doua brate la cre pot fi montate mdelele maxilar si mandibular pentru a simula miscarile
mandibulei.

Conditii minime pentru articulator in confectionarea protezelor totale

- Sa reproduca correct relatia orizontala si vertical a modelelor
- Sa aiba un pin incizal ajustabil si calibrat
- Sa perimita preluarea inregistrarilor realizate cu un arc facial de transfer
- Sa ofere posibilitatea efectuarii miscarilor de deschidere-inschidere prin miscarea in jurul axei
balama terminale
- Sa permita executarea de miscari de propulsive si lateralitate

Concepte ocluzale in edentatia totala

- Principiul conducerii canine
- Principiul functiei de grup
- Principiul articularii balansate
- Principiul articularii lingualizate

Cvintetul Hanau cei 5 factori care afecteaza echilibrul ocluzal

- Inclinarea ghidajului condilian
- Inclinarea ghidajului incizal
- Inclinarea planului de ocluzie
- Adancimea cuerbei de compensare
- Inaltimea cuspizilor

Articularea balansata (ocluzia balansata) Contactul ocluzal bilaterial, simultan, anterior si posterior
al dintilor in pozitii centrice si excentrice.

Articularea lingualizate (ocluzia lingualizata) Ocluzia protezelor la care cuspizii palatinali maxilari
articuleaza cu suprafetele ocluzale mandibulare in pozitii mandibulare centrice si excentrice
(lucratoare si nelucratoare).

Directia si amplitudinea miscarilot mandibulare

Sunt influentate local de 3 determinanti:
-determinantul posterior: cele 2 ATM
-determinantul mijlociu: muschii mobilizatori ai mandibulei si arcadele dentare in zona
lateral
-determinantul anterior: arcadele dentare in zona anterioara (frontala)

Caracteristici ale determinantului posterior pe care le putem regal la articulator

- Traiectoria condiliana sagitala (SCI=Sagital Condylar Inclination)
- Traiectoria condiliana transversala (TCI=Transversal Condylar Inclination = unghi Bennett)
- Distanta intercondiliana
Modificarile ATM la edentatul total
- Compresiunea articulatiei prin absenta suportului oferit de arcadele dentare, cu posibile
crepitatii, durere, rezilienta articulara diminuata
- Discul articular- subtiat pana la perforatie, cu ingustarea spatiului articular
- Elongarea ligamentelor discale
- Dislocare anterioara a discului cracmente la deschiderea gurii
- Modificari degenerative osoase: aplatizari, neregularitati ale conturului cortical, chisturi
subcondrale, excrescente osteofitice etc.
- Aplatizarea traiectoriei condiliene

Posibilitati de deplasare mandibulara si condiliana

- Protruzie = deplasare anterioara a mandibulei, condilul coboara pep anta articulara
- Retruzie = deplasarea inapoi a mandibulei, condilul revine catre pozitia superioara in
articulatie, pe un traseu curb, situate mai jos decat cel protruziv
- Transtruzie = translatie lateral totala sai side shift (miscareaBennett), atat pentru mandibula,
cat si pentru condil
- Mediotruzie = capacitatile de deplasare ale condilului orbitant (nelucrator deplasare lateral
(catre linia mediana), in jos si inainte
- Laterotruzie = capacitatile de deplasare ale condilului lucrator miscare lateral, opusa liniei
mediene, a condilului pivotant (lucrator), cu posibile component anterioare, posterioare,
superioare, inferioare
- Surtruzia = deplasare condiliana in sus din pozitia sa centrica
- Detruzie = deplasare condiliana in jos din pozitia centrica
- Resurtuzie deplasare condiliana in sus si inapoi din pozitie centrica
- Redetruzie = deplasare condiliana in jos si inapoi din pozitia centrica
 Pozitia edentatului total
- Pozitia condililor la pacienti edentati total, cu proteze totale indepartate de pe campul protetic
si maxilarele apropiate cat mai mult posibil
- Masuratori ale spatiilor articulare
- Spatii articulare posterioare si superioare mai mici condilii in pozitie patologica posterioara
su superioara

Rc =Relatia mandibulara care exista atunci cand condilii sunt in pozitie nefortata cea mai
posterioara in fosa glenoida la orice grad de separate intermaxilara de la care se pot face miscari
laterale
RC = relatie maxilo-mandibulara in care condilii articuleaza cu portiunea avasculara cea mai subtire
a discurilor lor in pozitie antero-superioara pep anta posterioara a eminentei articulare
Modificari ale functiei muscular la edentatul total
- Determinantul muscular isi modifica contractia (SNC nu mai primeste informatii de la
mecanoreceptorii parodontali, ci de la receptorii mucoasei, limbii si periostului)
- Mecanismele de reglare de la niv SNC se modifica scade eficienta de coordonare a
musculaturii
- Miscarile mandibulei sunt mai libere prin disparitia arcadelor natural si vor fi determinate de o
noua engrama odata cu aplicarea noilor proteze

Factorii de care depend miscarile mandibulare la edentatul total protezat

- Determinantul posterior (pozitia condilului in RC inclinarea pantei articulare, unghiul Bennett ,
distant intercondiliana)
- Relatiile intermaxilare stabilite de noile proteze (DVO, SIF, RC)
- Relatiile ocluzale stabilite de noile proteze (raportul IM-RC, inclinarea PO, curbe de
compensare, morfologie ocluzala)
- Pozitionarea dintilor in culoarul neutral de echilibru (labio-genio-lingual)
- Stabilitatea generala a protezelor

Determinantul posterior in miscarea de deschidere a gurii

- Miscarea de rotatie pura in plan sagital: axul acestei miscari este ABT, miscarea de rotatie pura
se mentine pana la o deschidere de circa 12 grade a deplasarii unghiulare, corespunzator unei
excursii de 15-20 mm a punctului interincisiv inferior

Asocierea rotatie-translatie pana la deschiderea maxima a gurii

- Ligamentul temporomandibular ajunge la lungimea sa maxima la aproximativ 15-20 mm de
deschidere a gurii, moment in care se initiaza o translatie anterioara a rotatiei condilului

Determinantul posterior in miscarea de propulsive a mandibulei

- Traiectoria condiliana in propulsive este determinate de inclinarea pantei tubercului articular

Unghiul Ghidajului condilian sagital (SCI)

 - Ghidajul condilian sagital este traiectoria medie urmata de condil in timpul deplasarii
anterioare din pozitia de RC, cand este privit in plan sagital. Valoarea SCI este raportata la un
plan orizontal de referinta

Fenomentul Christensen spatial care apare intre suprafetele ocluzale antagoniste in timpul
protruziei madibulare
Determinantul posterior in miscarile de lateralitate
- Deplasarea condilului nelucrator (orbitant)
o Decalajul lateral imediat translatie mediana intr-un interval de 0-4 mm
o Decalajul sagital progresiv traseu spre anterior, inferior si medial (7-12 grade)
o Unghiul Bennett unghiul format in plan orizontal intre traseul descries de condilul
orbitant si planul sagital
- Deplasarea condilului lucrator rotatie in jurul unui ax vertical si concomitant translatie spre
lateral: miscarea Bennett

Caracteristicile miscarii Bennett:

- Marime
- Timing
- Directive deplasarea intr-un con de 60 grade (conul lui Guichet), cu varful in axa de rotatie

Unghiul Fisher = unghiul format de traseele condiliene protrusive si mediotruziv private in plan sagital
Clasificarea articulatoarelor
- Clasa I instrumente simple, capabile sa accepte o singura inregistrare static, e posibila
miscarea vertical
- Clasa II instrumente care permit atat miscarea orizontala, cat si miscarea vertical, dar nu
orienteaza miscarea fata de ABT a pacientului cu ajutorul unui arc facial de transfer
o A instrumentele din aceasta clasa permit miscarea excentrica bazata pe valori medii:
Articulatorul GYSI Simplex
o B instrumente din aceasta clasa permit miscarea excentrica bazata pe teoria miscarii
arbitrare: Instrumentul maxilo-mandibular conceput de Monson
o C instrumentele din aceasta clasa permit miscarea excentrica bazata pe inregistrari
gravate obtinute la pacient: articulatorul HOUSE
- Clasa III Articulatoare partial programabile (semiadaptabile): instrumente care stimuleaza
traiectoriile condiliene prin utilizarea unor echivalenti mecanici (medii sau ajustabili) pentru
intreaga miscare sau pentru o parte a ei. Aceste instrumente permit orientarea modelelor fata
de ABT a pacientului cu ajutorul unui arc facial de transfer si pot fi instrumente arcon sau non-
arcon
o A Instrumentele din aceasta clasa accepta o inregistrare static protruziva si utilizata
echivalenti medii pentru restul miscarii
 o B instrumentele din aceasta clasa accepta inregistrari statice de lateralitate si
propulsive, fiind concepute pentru a simula miscarile clinice cele mai semnificative ale
mandibulei, in care ce alte traiectorii condiliene sunt construite la valori medii
- Clasa IV Articulatoare total programabile (adaptabile): instrumente care accepta inregistrari
dinamice tridimensionale si permit orientarea modelelor fata de ATM cu ajutorul unui arc
facial de transfer
o A Forma camelor care reprezinta traiectoriile condiliene se realizeaza prin utilizarea
unor inregistrari introrale functionale:
Se realizeaza o inregistrare intraorala in acrilat autopolimerizabil cu ajutorul
unor butoni (inregistrare stereografica)
Inregistrarea stereografica este apoi plasata oe articulator si utilizata pentru a
modela fosele in acrilat autopolimerizabil
- B Instrumente care au pante condiliene care pot fi regulate unghiular si
individualizate, fie prin alegere dintr viariante de curbe sau prin modificare, fie prin ambele

Caracteristici ale articulatorului virtual

- Capabil sa construiasca cinematic designul protezei
- Capabil sa simuleze miscarile mandibulei
- Prevazut cu softwarecare creeaza automat aranjamentul optim al dintilo si ocluzia, dupa ce
medical a ales dintii si schema ocluzala
- Capabil sa deplaseze cuprafetele ocluzale degitalizate in accord cu aceste miscari
- Capabil sa realizeze ajustarea ocluzala virtual pentru un model digital al protezelor totale

Etape clinice pentru montarea modelelor in articulator

- Inregistarea cu arc facial a pozitiei modelului maxilar (pentru montarea modelului maxilar)
- Inregistrarea RC (pentru montarea modelului mandibular)
- Inregistrarea pozitiilor excentrice
o Inregistrarea interocluzala protruziva (pentru reglarea ghidajelor condiliene)
o Inregistrarile interocluzale laterale (pentru reglarea unghiului Bennett)

Arcul facial mediu elemente component

- O rama in forma de U
- 2 tije condiliene cu olive pentru CAE
- O piesa intraorala: furculita ocluzala
- O piesa articulate pentru fixarea inregistrarii
- Un element de sprijin pe piramida nazala

FH orizontala de la Frankfurt
- Planul care uneste marginea superioara a conductului auditiv extern cu marginea infraorbitala
- Articulatoare care folosesc FH ca plan de referinta: SAM, Hanau, Dentatus, WHIP-Mix, KaVo

NHP Natural Head Position ofera planul orizontal estetic de referinta

- Pozitia naturala a capului este o orientare standardizata si reproductibila a capului in spatiu,
atunci cand ochii focuseaza un punct situate la distant, la nivelul ochilor, ceea ce inseamna ca
axa vizuala este orizontala. Se obtine astfel o linie de referinta extracraniala. Inlinarea FH este
diferita de inclinarea orizontalei extracraniale adevarat

Planul Camper
 - Planul care uneste maerginea inerioara a aripii nasului cu tragusul (ala tragus)
- Articulator: Stratos, KaVo (KaVo poate folosi atat FH, cat si planul Camper se roteste
indicatorul arcului facial pentru punctual de referinta anterior)

Inregistrarea inerocluzala static de lateralitate

- Pentru programarea unghiului Bennett este necesara inregistrarea miscarii de lateralitate pe
partea nelucratoare
- Inregistrarea lateral dreapta serveste la reglarea unghiului Bennett pe partea stanga si invers

Tehnica de montare a machetelor dupa prof Slavicek

- Incisivii inferiori sunt montati conform cu regula tangenta a lui Page, respectand compensarile
dento-aleveolare ale variatelor tipologii scheletale
- PO trece prin gaura madibulara si fanta labial, corespunzator unei pozitii medii la dentat
- Functia lateral are ghidaj lateral secvential cu dominant canina