RELATIILE INTERMAXILARE DE OCLUZIE

1.VERIFICAREA PIESELOR PROTETICE

2.DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE
3.STABILIREA NIVELULUI SI DIRECTIEI PLANULUI DE OCLUZIE
4.DETERMINAREA DVO
5.DETERMINAREA RELATIEI CENTRICE

1.VERIFICAREA PIESELOR PROTETICE

1.1 CONTROLUL MODELELOR FUNCTIONALE

MODELUL FUNCTIONAL:
Redarea intregii zone de sprijin
Redarea fundurilor de sac , zona de succiune
Soclu+13-15 mm
Realizat din gips dur-Moldano

1.2 CONTROLUL SABLOANELOR DE OCLUZIE

I.Generalitati
A.BAZA SABLONULUI = prefigureaza baza viitoarei proteze

MATERIALE:
placa de baza
placa fotopolimerizabila
acrilat
*HUTU (121): Baza sablonului realizata din placi de baza trebuie sa fie:
rigida si nedeformabila la temperature camerei
adaptata perfect pe model

CONDITII IN REALIZARE:
1. Rezistente MECANIC , NEDEFORMABILE DAR MODELABILE
2. CONFORTABILE pentru pacient
3. STABILE mentinere in vederea verificarii dinamice ,sa NU BASCULEZE
B.BORBURA SAU VALUL DE OCLUZIE=prefigureaza arcada artificiala

MATERIALE:
Ceara roz sau *alba sau IVOIRE (HUTU)-acestea doua din urma permit o mai corecta
previzualizare a planului de ocluzie
Stents
Material foto

SE VERIFICA :
1. Dimensiuni
2. Pozitie , simetrie in zona frontal
3. Conformare basculare pe model

*HUTU-Pentru a evita interferentele dintre valurile de ocluzie superior si inferior in regiunea DISTALA
se vor opri la 1,5 cm anterior de tuberozitati
Sablonul inferior va avea baza intinsa in limitele CP , iar valul de ocluzie va fi montat pe mijlocul crestei
Sablonul superior va avea baza situate strict pe creasta in regiunea laterala iar in regiunea anterioara
situate anterior pe papilla incisiva.
Valul de ocluzie superior trebuie sa aiba anumite dimensiuni:
FRONTALI :Latime 5-6 mm + Inaltime 10 mm
LATERALI : Latime 8 mm + Inaltime 6 mm

II.Controlul sablonului pe MODEL

Bazele:adaptare/raport cu fundul de sac

Bordurile:dimensiuni/pozitie/conformare/basculare

SABLONUL MAXILAR SABLONUL MANDIBULAR

DIMENSIUNI: HF=10mm, HL=6mm HF=8MM, LF=6mm in functie de pozitia

LF=5mm, LL=8mm tubercului piriform(sa nu depaseasca
unirea a 2/3 inferior cu 1/3 superior)

POZITIE: Frontal pe pozitia dintilor 6-

8mm vestivular de la mijlocul
papilei
Lateral pe mijlocul crestei. 1-
1.5 mm spre tuberozitate
CONFORMARE: Forma paralelipipedica,
neded, simetrica
BASCULARE +
INSERTIE/DEZINSERTIE
+ GROSIME/NETEZIME
III.Controlul sabloanelor prin RIDICAREA de pe MODEL

BAZELE Grosime/ Netezime/ Suprafata interna

BORDURI DE OCLUZIE Montarea pe creasta /Limitarea fata de fundurile de sac

Precautii de utilizare:
1.Igienizarea
2.Probe intra-ucale scurte
3.Retus cu sablon pe model (deformari)

CONTROLUL INTRABUCAL
1.Confortul
2.Bascularea
3.Mentinerea
4.Verificarea fonetica

1. Confortul:
- Presiuni pentru depistarea zonelor dureroase/ asperitati se inlatura prin frezare

2. Bascularea:
- Spre deosebire de model se poate datora rezelientei mucoasei (foliere)
- Bordure montate in afara crestei sau mai late.

3. Mentinerea:
- Mobilizarea periferiei campului portetic
- Captusirea pe model cu elastomer
- Esentiala pentru verificarile functionale

4. Verificarea fonetica
- In vederea verificarii volumului si pozitiei
- Kaki/Gong relatia limbii cu baza ca lungime si grosime
- Siflantele S, Z sunt emise prin aplicarea varfului limbii in spatele bordurii mandibulare
frontale si fata ei dorsala la nivelul boltii palatine, impiedicand atingerea sabloanelor: SUS/
ZOZO
- Siflantele CH, J sunt emise prin aplicarea varfului limbii in spatele dintilor anteriori fara a
atinge palatal, fetele laterale ale limbii impingand la nivelul fatelo orale alveolare ale
sablonului in zona dintilor laterali JOJO

HUTU (pag. 122-123)

CONFORTUL: Controlul intrabucal al sabloanelor incepe cu cel superior, verificandu-se

mentinerea si stabilitatea. Mai intai va fi verificata fata interna pentru a sesiza
asperitatile.

BASCULAREA: Dupa aplicarea in cavitatea bucala se controleaza daca nu apare cumva

bascularea in jurul unui ax median. Testarea se face prin miscari de basculare apasand
alternative pe suprafata ocluzala al valurilor de ocluzie in dreptul premolarilor.

MENTINEREA: Asigurata in principal prin adeziune. Existenta succiunii la sabloane este

deosebit de importanta, de aceea se recomanda realizarea inchiderii marginale, in
special la zona Ah.
 !!! Toate operatiunile effectuate in cavitatea bucala nu trebuie sa depaseasca 2 minute,
pentru ca exista pericolul deformarii.

2.DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE (pag. 124 HUTU)

Scopul: stabilirea curburii vestibulare in zona frontala pentru prefigurarea viitoarei

arcade artificiale in functie de particularitatile ESTETICE (aspectul buzei superioare/
coridor bucal, estomparea ridurilor) si FONETICE (pronuntarea labio/linguo dentalelor
si siflantelor), dupa care se va transfera in ocluzor cu placuta PEDRO SAIZAR

2.1 Se stabileste curbura sablonului maxilar din punct de vedere ESTETIC

- Din norma frontal(pag. 129 LP):
Plenitudinea buzei
Redarea plenitudinii buzei raportat la varsta
Stergerea moderata a santurilor
Rosul buzei
Simetria buzei cu linia mediana
Grosimea bazei
Bombare fundului de sac

2.2 Se verifica din punct de vedere FUNCTIONAL -FONETIC in relatie cu buza inferioara si
sablonul antagonist (pag 130 LP)

o Unghiul dintre nas si buza superioara

o Treapta buzelor
o Estomparea santurilor si ridurilor periorale in raport cu varsta
Se adauga ceara sau se radiaza din val

EVALUARE FONETICA (pag 131 LP)

Se face la final dupa determinarea planului de ocluzie si DVO.
1. Pronuntarea V si F contact lejer intre fata vestibulara si buza inferioara
Dupa stabilirea planului de orientare protetica prin stabilirea inaltimii valului de ocluzie se
urmareste curbura vestibulara a sablonului maxilar in dinamica buzelor.
- Pacientul este rugar sa pronunte cuvinte ce contin labio dentalele V si F urmarind ca fata
vestibulara a sablonului maxilar sa intre in contact lejec cu fata interna a buzei inferioare.
- Cand buza inferioara intra sub valul de ocluzie maxilar = CURBURA VESTIBULARA EXAGERATA
- Cand lipseste contactul = CURBURA PREA REDUSA
2. Pronuntarea CE si CI dinamica mandibulara in propulsie (ambele sabloane aplicate
inocluzia sagitala)
Dupa stabilirea DVO se realizeaza verificarea curburii vestibulare a sablonului maxilar in
relatia lui cu cel maxilar, in cursul propulsiei maxime fonetice, induse prin aplicarea testului
fonetic de pronuntare a unor cuvinte ce contin CE/CI
- Cu ambele sabloane aplicate pacientul este rugat sa numere de la 50/55 sa spuna
farmacie , 66, iar medicul apreciaza din norma laterala care este raportul in plan sagital al
suprafetelor vestibulare al celor doua sabloane.
- Cand sablonul mandibular il depaseste pe cel maxilar in cursul probelor fonetice se apreciaza
inca o data latimea si pozitia bordurii mandibulare in raport cu creasta.
- Cand bordure mandibulara frontala este corecta se considera curbura vestibulara a sablonului
maxilar prea redusa si se impune corectarea.
- Cand fata vestibulara a sablonului mandibular ramane mult inapoia celui maxilar impune
reducerea convexitatii vestibulare a bordurii maxilare din zona frontala.
- Raporul normal al fetelor vestibulare al celor doua sabloane in propulsive maxima fonetica
este de cel mult cap la cap.

3. Pronuntarea consoanei S
- dintii inferiori trebuie sa ramana in spatele celor superiori la 1- 1,5 cm, acest aspect poate fi
observat in ANOMALII SCHELETALE CLASA A II-A (RETROGRATIE MANDIBULARA)
Gradul propulsiei fonetice va fi notat in fisa pentru a se realiza inocluzia sagitala
corespunsatoare a dintilor frontali.

2.3 SITUATII CLINICE PARTICULARE (pag 132 LP)

1. PACIENT PURTATOR DE PROTEZE:

pacient multumit/nemultumit de aspectul curburii vestibulare: se evalueaza situatia cu
protezele vechi si sabloane urmand corectarea nemultumirilor existente.

2. PACIENT EDENTAT TOTAL UNIMAXILAR:

- Neprotezat: criteriile descrise anterior raportat la arcada antagonista
- Protezat: Verificarea protezei vechi si eventual corectarea la sablon.

3. PACIENT EDENTAT TOTAL MANDIBULAR :

nu necesita aceasta etapa deoarece sunt prezenti dintii frontali maxilari

4. PACIENT EDENTAT SUBTOTAL:

Felosirea ultimilor dinti restanti frontal ca mijloc de reper/verificare.

5. PACIENT EDENTAT TOTAL CU MODIFICARI FACIALE IMPORTANTE

Anomalii scheletale Evolutia indelingata a Pareza de n. facial

edentatiei
- Clasa a II-a curbura - Suplinirea resorbtiei - Inbunatatirea
vestibulara mai oasase/dinti absenti aspectului
putin convexa - Respectarea denivelarii
- Clasa a III-a plasarea structurilor moi, comisurale
dintilor in zona de elasticitate buza,
curbura tonicitate m.
orbicular
2.4 TRANSFERUL:
A. Cu placuta Pedro Saizar - copierea de pe sablon pe placuta
B. Cu chei vestibulare amprente ale amprentei vestibulare cu silicon chitos dupa care se face
montarea in urma indepartarii sabloanelor de pe model

2.5 GRESELI, CAUZE, CONSECINTE

1. CURBURA PREA STEARSA:

ESTETIC:
- buza superioara infundata Aspect
- santuri accentuare imbatranit
- resul buzei absent

2. CURBURA PREA ACCENTUATA

ESTETIC - buza superioara in tensiune
FONETIC tulburari la pronuntarea fonemelor V,F,S,J,T,D
2.6 REMEDIERI:
LA MACHETA: se verifica determinarea prin plicarea sablonului pe model / in cavitatea bucala
raportat la machete inferioara se reiau etapele de determinare a curburii vestibulare
coborate cu planul de orientare protetica

LA APLICAREA PROTEZEI consecinte estetice , fonetice , instabilitatea protezei

3.STABILIREA NIVELULUI SI DIRECTIEI PLANULUI DE OCLUZIE

= prin care va fi restabilit planul de ocluzie pierdut consecutive edentatiei

3.1 SCOP :
Daca planul de orientare nu prezinta curburi, prin montarea dintilor sunt restabilite si
curburile planului de ocluzie
Efect estetic/curbura incizala si cea sagitala
Echilibrul protezelor/ curbura sagitala si tranversala.

3.2 CONSECINTE:

ESTETIC FUNCTIONAL ECHILIBRUL PROTEZELOR

Vizibilitatea dintilor Fonatie Fonatie
Curbura plan ocluzie Masticatie Masticatie
Linia de colet
3.3 OBIECTIVE:
ZONA FRONTALA: estetica + fonatie
ZONA LATERALA: echilibru + masticatie

3.4 ETAPE:
1. Stabilirea planului de orientare protetica sablon superior
2. Verificarea
3. Inregistrarea
4. Transferul

1. Stabilirea planului de orientare protetica sablon superior

ZONA FRONTALA: (pag 135 LP)
a. Directie paralelismul dintre planul bipupilar si valul de ceara
b. Nivelul
Raportat la factori generali Raportat la factori individuali
Varsta: Lungimea constitutional a buzei superioare:
40-50 ani 2-3 mm sub marginea buza scurta se coboara
buzei superioare Tip somatic si psihologic:
>60 ani 1-2 mm/la nivel Clasa III introvertiti se plaseaza mai jos
Sex: Clasa II extrovertiti se plaseaza mai sus
F: vizibilitate mai mare

ZONA LATERALA: (pag. 136 lp si 125 HUTU)

a. Directie paralel cu planul lui camper (Alla tragus)
b. Nivel cresterea echilibrului protezelor. Planul de ocluzie se plaseasa la distanta
intre creste

PLANUL DE ORIENTARE PROTETICA IN ANSAMBUL SAU (pag 137 LP)

DIRECTIE-trcerea armonioasa dun frontal spre lateral.Coborat/ ridicat fata de fata dorsala a limbii si
comisurii
NIVEL:raportul cu buza static si dinamic.Fetele laterale nu sunt vizibile.

2.Verificarea
FRONTAL:
verificarea obligatorie in dinamica buzelor ( suras + fonatie )-raportat la factorii generali /
individuali
la batrani creste vizibilitatea dintilor mandibulari fata de cei maxilari in FONATIE
pronuntarea V SI F raportul sablonului maxilar cu buza inferioara( contact lejer)
buze inferioara depaseste sablonul maxilar cu 1-2 mm la V SI F

LATERAL:
Planul trebuie plasat in continuarea zonei frontale , dupa aprecierea functionala in raport cu
limba si m. buccinator, apropierea de creasta mai resorbita , raport cu tubercului piriform si
tuberozitatea maxilara
3.Inregistrarea

SABLONUL SUPERIOR SE STABILESTE INALTIMEA FRONTALA 1-2 mm in repaus

DIRECTIA PLANULUI DE OCLUZIE paralele cu planul FOX
C.VIZIBILITATEA SABLONULUI MAXILAR IN FONATIE SI SURAS raportat la buza inferioara ( V,F)
DIRECTIA LA NIVEL LATERAL (alla tragus)
POP LA NIVEL MANDIBULAR
la nivelul buzei inferioara sau la 1-2 mm sub
LATERAL in raport cu fata dorsala a limbii si zona de convexitate a m buccinators
VIZIBILITATEA SABLONULUI MANDIBULAR IN FONATIE -10/20
Se armonizaeaza sabloanele maxilare si mandibulare.

SITUATII CLINICE PARTICULARE

1.Edentatul total unimaxilar protezat / neprotezat
-planul de ocluzie este dictat de arcada antagonista se poate corecta preprotetic

2.Edentatul total cu modificari faciale prounde

CLASA A II a anomalii scheletale CLASA A III a anomalii scheletale

Planul de ocluzie situat mai sus in raport Planul de ocluzie situate mai jos in
cu buza superioara / fonetic raport cu buza superioara / fonetic
Planul de ocluzie poate fi usor divergent Planul de ocluzie poate fi usor
distal convergent distal

CLASA A II-A subdiviziunea 2

val de ceara redus
supraacoperire mai mare pentru o buna
vizibilitate

3.Edentat total vechi cu atrofie marcanta

verificarea atenta a sabloanelor in dinamica
concept fiziologic de pozitionare a POP in raport cu grupele musculare PIEZOGRAFIE
MANDIBULARA

PIEZOGRAFIE MANDIBULARA
Rasina autopolimerizabila- este stabilita zona neutrala ( culoar protetic ) intre limitele de actiune ale
mm limbii , obraji , buze.Rezulta o suprafata modelata concav , concavitatea maxima corespunde
limitei dintre fata dorsala si laterala a limbii, respectiv nivelul planului de ocluzie.

PAREZA DE FACIAL
Se va cobora usor planul de ocluzie pentru a masca partea afectata
4.Transferul
PLACUTA PEDRO SAIZAR
Montarea modelelor in ocluor cu placuta PEDRO SAIZAR pe sablonul inferior
Montarea dintilor dupa GYSI / relatia cu POP se obtin curburile ( frontal , sagital si transversal)
Montarea calotei sferice

3.5 GRESELI , CAUZE , CONSECINTE , REMEDIERI

FRONTAL
ESTETIC:vizibilitatea dintilor
FONETIC:relatie incorecta cu buze /arcada antagonista
INSTABILITATE OCLUZALA :directe ascendenta / descendenta / sagitala / denivelare

Corectarea
La sablon:se reia determinarea
La macheta: se incearca repozitionarea dintilor
La gata:o noua protezare

4.DETERMINAREA DVO

Defintie: Distanta dintre 2 puncte, unul pe maxilar si unul pe mandibula, cand dintii antgonisti sunt in
contact (ocluzie)

Situatii posibile la edentatul total privind determinarea DVO

A.In prezenta datelor preextractionale: modele, proteze partiale in prezenta ultimilor dinti ce
pastrau DVO, masuratori pastrate in fisa

B.In absenta datelor preextractionale: pacienti protezati anterior, pacienti neprotezati (cel
mai frecvent)

A.Determinarea DVO in absenta datelor preextractionale

-evaluarea corecta prin utilizarea metodelor anatomice si functionale

-se porneste de la determinarea inaltimii etajului inferior al fetei pornind de la caracteristici
somatice si functionale
-aprecierea in anumite momente (repaus, fonatie, deglutitie) din care se deduce valoarea DVO
-intotdeauna se folosesc mai multe metode
-greseala cea mai grava prin consecinte este supraevaluarea DVO

Scopul = restabilirea DVO prin contactul functional al arcadelor artificiale antagoniste (consecinte
estetice, functionale si in echilibrul protezelor)
4.1 Obiectivele determinarii DVO

1. Functional: fonatie, deglutitie, repaus

2. Profilactic: resorbtie osoasa a crestelor, afectarea musculara si afectarea articulara
3. Echilibrul protezelor

4.2 Caracteristici DVO:

1. Constanta individuala morfofuntionala variabila de la un individ la altul

2. Distanta morfologica dintre 2 puncte, unul pe maxilar si unul pe mandibula
3. Sa respecte fonatia (spatiul minim de vorbire = 1- 1,5 mm)
4. Sa respecte starea de tonus si echilibru muscular (SIF = 2 3mm)
5. Din pdv estetic, caracterizeaza un aspect armonios al fetei
6. Prima conditie in stabilirea unor relatii mandibulo-maxilare corecte (urmata de stabilirea RC)
7. Deglutitia are loc in pozitie de RC la o DVO corecta
8. Necesitatea combinarii a doua sau mai multe metode (fiind preferate metodele functionale)

4.3 Etapele stabilirii DVO:

1. Marcarea punctelor intre care se masoara etajul inferior al fetei

2. Stabilirea metodelor de determinare a valorii inaltimii etajului inferior al fetei si deducerea
valorii DVO
3. Stabilirea DVO cu ajutorul sabloarelor si verificarea prin alte metode

1. Marcarea punctelor intre care se masoara etajul inferior al fetei:

cu creionul chimic
un punct pe maxilar (subnazale-unii autori un punct pe varful nasului)
un punct pe mandibula Gnathion

2. Stabilirea metodelor de determinare a valorii inaltimii etajului inferior al fetei si deducerea valorii
DVO:
se face pentru un anume moment
se porneste de regula de la pozitia de repaus, respectiv de la DVR
DVR = distanta dintre 2 puncte: unul pe maxilar si unul pe mandibula cand
musculatura este intr o stare de tonus, de echiolibru muscular
distanta se masoara cu un compas, rigla sau ocluzometrul lui Willis
metodele utilizate pentru DVO sunt in general funtionale, bazate pe repaus (DVR),
fonatie, deglutitie
metode antropometrice- parerile sunt impartite- anumite valori la care se
raporteaza inaltimea etajului inferior al fetei sunt apreciate ca egalitati cu DVR iar
altii le considera ca egalitati cu DVO
Clinica de Protetica Dentara din Bucuresti: egalitate cu DVR
 3.Stabilirea DVO cu ajutorul sabloarelor si verificarea prin alte metode

A.Metode bazate pe DVR

se bazeaza pe considerentul ca DVR e constanta
DVR se obtine prin metode antropometrice coroborate cu metode functionale
relatia matematica DVO=DVR-SIF

Etapele stabilirii DVO pe baza DVR

pregatirea pacientului
efectuarea masuratorilor si stabilirea valorii pentru DVR
deducerea DVO pornind de la DVR prin scaderea SIF

1. Pregatirea pacientului inlaturarea factorilor si pot influenta starea tonusului muscular:

pozitia capului/maxima-hiperextensie/minima-flexie. Capul nesprijinit in tetiera in pozitie
verticala
starea de tensiune psihica a pacientului, DVR diferita pe parcursul zilei, in raport cu starea de
oboseala, climat de cooperare, liniste
sabloanele de ocluzie/relatia cu structurile de suport, stabilitate si volum = stare de confort
protezele vechi, instabile cu relatii ocluzale defectuoase
contactul lejer intre buze are efect de stabilizare a pozitiei de repaus
sabloanele/protezele vechi sunt indepartate din cavitatea bucala, buzele cad spre interiorul
cavitatii, DVR e diminuata, spatiul Donders (intre fata dorsala a limbii si proteza sau sablon),
mandibula coboara in DVR
masurarea DVR cu sablonul maxilar/proteza maxilara in cavitatea bucala
cavitatea bucala inchisa, presiune negativa in spatiul donders, maxima dupa deglutitie, pozitia
limbii-rol important pt DVR

Pregatirea pacientului
1. Suprimarea protezelor vechi cu 24/48 ore inainte
2. Climat de liniste/ambianta placuta
3. Alegerea momentului potrivit al zilei
4. Pozitia de repaus indusa prin mai multe metode
5. Sablonul maxilar aplicat in cavitatea bucala
6. Pacientul relaxat cu capul in pozitie verticala

B.Metode antropometrice (anatomice)

1. etajul inferior al fetei = etajul superior al fetei/mijlociu al figurii
2. etajul inferior al figurii=etajul superior al figurii
3. etajul inferior al fetei distanta bicomisurala
4. etajul inferior al fetei = distanta pupila unghi comisural
5. 5/3 din distanta subnazale-gnathion cu gura larg deschisa = inaltimea etajului inferior al fetei in
repaus
6. Etajul inferior al fetei=distanta interpupilara
Aceste valori anatomice cu valoare estetica sunt urmarite si de artisti in realizarea proportii
estetice faciale in operele lor
Se face media a 4-5 valori
 C.Metode functionale de determinare a DVR
1. Metoda linguritei de apa a lui Smith
2. Masurarea imediat dupa deglutitie
3. Masurarea dupa starea de oboseala musculara indusa prin diverse metode
4. Masurarea la sfarsitul unei conversatii prelungite
5. Prin surprindere
6. Dupa aspectul estetic
7. Masurarea dupa pronuntarea prelungita a bilabialelor PBM (emma, pom, om)

DVO=DVR-SIF
SIF=distanta care separa suprafetele ocluzale ale dintilor antagonisti atunci cand mandibula
este in pozitie de repaus.
Valoarea medie a SIF = 1,8-2 mm, are o mare variabilitate intre 0,1 si 8mm
Valoarea medie la edentatul total este de 2-3 mm
La pacientii cu anomalie scheletala clasa a IIa este 3-4 mm si clasa a IIIa 1-2mm

Factori ce influenteaza SIF:

forma mandibulei, valoarea unghiului mandibular si tipul constitutional
relatia intermaxilara in plan sagital: minima la prognat si maxima la retrognat
variabila la acelasi indivit in pozitii diverse sau asemanatoare

Stabilirea practica a DVO:

-pe seama sablonului mandibular caruia i se poate adauga sau indeparta un strat de ceara astfel incat
sa se ajunga la distanta stabilita pe baza masuratorilor
-se obtine DVO printr o singura metoda functionala
-este necesara reevaluare si verificarea prin alte metode functionale

Verificarea DVO:

1. Metoda fonetica
Se bazeaza pe prezenta spatiului minim de vorbire, metoda Silverman
Testului lui Silverman:
cel mai mic spatiu fonetic este inregistrat la pronuntarea fonemei s
cuvinte utilizate: mississipi, tendresse, caresse, cinderella, pas cu pas, mai sus mai
jos.
practic: dupa aducerea sabloanelor in contact la DVO dedusa din DVR, pacientul
este invitat sa pronunte cuvinte ce contin consoana S
din fata si din profil se apreciaza spatiul vertical dintre cele 2 sabloane/situatii
posibile:
1. spatiu absent sau cu o valoare sub 1mm (inafara pacientilor cu anomalii scheletale
clasa a IIIa)=supraevaluarea DVO si se impune reducerea din sablonul mandibular pana la
valoarea corecta
2. spatiu cu valoare de 3-4 mm inafara pacientilor cu anomalie scheletala clasa a IIa =
subevaluare DVO/impune cresterea ei
3. spatiu de 1-2 mm DVO corecta pentru un pacient normal somatic
2. Metoda bazata pe deglutitie
masurarea directa a inaltimii et inf al fetei in timplul deglutitiei
utilizarea testului Buchman Ismail

Masurarea directa in timpul deglutitiei

Pacientul soarbe apa dintr-un pahar urmata de deglutitie
Sablonul maxilar pe campul protetic
De regula valori mai mici decat prin alte metode

Testul Buchman Ismail

Bordura de ceara este inlocuita cu 3 piramide de ceara bucoplastica(aplicate una frontal si doua
lateral) turtite in timpul deglutitiei
Pacientul face deglutitii repetate/piramidele de ceara vor fi turtite, apoi sablonul mandibular va fi
completat ca inaltime a bordurii mandibulare la inaltimea piramidelor de ceara

3. Metoda bazata pe aspectul estetic:

- Examinarea din fara si din profil dupa aplicarea sabloanelor pe campul protetic, aducerea in
contact la DVO si aprecierea proportii estetice (nu egalitatea matematica a etajelor figurii)
- Pacientul isi da acordul la aspectul facial in repaus, DVO

4.4 Situatii clinice particulare

1. Pacient protezat anterior purtator de proteze de mai mult de un an de zile- situatii posibile:
A. Multumit dpdv functional (masticatie) si estetic: se verifica si noteaza SIF si SMV
DVO se utilizeaza la noua protezare

B. Multumit din punct de vedere masticator si nemultumit estetic (DVO subevoluat)

se apreciaza obiectiv SMV SIF care ar trebui sa fie marite
DVO subevoluat revenirea prin inaltari minime si in etape (initial proteze captusite cu
materiale reziliente un an si apoi se realizeaza protezele noi)

C. nemultumit dpdv masticator si nici estetic (DVO supraevaluat)

evaluare si stabilirea corecta a DVO

2. Protezarea imediata
notarea in fisa a DVR, DVO, SIF evaluate inaintea extractiei ultimilor dinti
pastrarea unor dinti ce pastreaza relatie intermaxilara verticala, ajuta la pozitionarea dintilor p
arcada

3. Rezorbtii accentuate ale crestei (mandibulara) DVO usor subevaluata pentru cresterea
stabilitatii protezei mandibulare cu conditii precare de echilibru

4. Anomalii scheletale

- Clasa a IIa SIF mai mare (cel putin 3 mm, utilizarea unei valori neadecvate, cu efecte asupra
rezorbtiei crestei)
- Clasa a IIIa SIF mai mic (1mm), utilizarea unei valori medii, creste decalajul dintre creste cu
consecinte estetice
4.5 Inregistrarea DVO
presupune contactul uniform intre bordurile de ceara antagoniste (contact numai intre zonele
laterale/se reduce sau se adauga pana la contactul uniform)
aspect estetic placut
SMV/SIF, caracteristice tipului somatic si dinamicii mandibulare

4.6 Transferul
montarea modelelor in ocluzor/articulator
dupa montare, bratul vertical al ocluzorului este blocat in pozitia respectiva prin intermediul
piulitei

4.7 Greselile in determinarea DVO (cauzele lor, consecintele si remedierile posibile)

*Supraevaluarea
*Subevaluarea

Subevaluarea
=greseala de evaluare (observata la machete/proteze la gata)
=consecinta a resorbtiei continue a suportului osos/uzurii dintilor de acrilat

Semne clinice caracteristice:

1. Aspect imbatranit (santurile periorale accentuate, rosul buzelor diminuat/absent, comisuri
coborate cu zabaluta angulara, etaj inferior micsorat, menton proeminent)
2. Dintii vizibilitate redusa
3. Dureri ale musculaturii coboratoare (intinderea excesiva si prelungita a muschilor coboratori ai
mandibulei)
4. Interpunerea limbii intre arcade-uneori
5. SMV si SIF marite

subevaluarea este mai bine tolerata decat supraevaluarea

aspectul imbatranit ii nemultumeste pe pacienti
revenirea la DVO corecta treptat, in etape, la intervale de 6 luni 1 an, cu inaltari minime de
1-2mm
la diferente mai mari de 6-8 mm, in moua protezare, se realizeaza mai intai proteza ce prezinta
deficiente mai grave, si apoi, la 6 luni-un an, cealalta proteza

Supraevaluarea
=greseala grava cu consecinte negative asupra
STRUCTURILOR ORALE
ESTETICI
ECHILIBRULUI PROTEZELOR
Semne clinice ale supraevaluarii
aspect estetic neplacut-structuri moi faciale intinse, contractia spastica a muschiului barbiei,
facies crispat
fanta bucala intredeschisa
vizibilitatea dintilor crescuta
dintii sunt aproape permanent in contact, cu strangerea dintilor
absenta spatiilor functionale
zgomot de castagnete
oboseala musculara/la nivelul musculaturii ridicatoare
dureri la nivelul crestelor
discomfort permanent
pacientii nu se pot adapta cu protezele
resorbtie accentuata a crestelor si instabilitatea protezelor

DVO supraevaluata se impune o noua protezare cu DVO stabilita in baza testelor functionale

4.8 Inregistrari instrumetate ale DVO

biometrul Boos (de obicei produce o DVO supraevaluata)
metoda Tueller (metoda electronica)
metoda Gnathodynamimetrului (metoda grafica bazata pe factorul muscular)
metoda electromiografica (Hikey,Jarabak)- inregistrarea amplitudinii biopotentialelor din
muschii ridicatori ai mandibulei, maxima la DV in I.M. cu egalitate stanga dreapta
DVR/minimum de activitate electrica

5.DETERMINAREA RELATIEI CENTRICE

156 lp + 130 HUTU

5.1 Scopul etapei depistarea si inregistrarea pozitiei de RC:

1. Singurul reper nemodificat in cursul vietii
2. Pozitie unica si reproductibila a mandibulei fara de maxilar
3. Pozitie comuna starii de dentat si edentat

5.2 Definitie: Pozitia cea mai inalta (superioara) si posterioara, simetrica si nefortata a condililor in fosa
glenoida
O relatie mandibulo-maxilara in care condilii articuleaza cu cea mai subtire portiune
acasculara a discurilor cu complexul in pozitie antero-superioara impotriva pantelor eminentelor
articulare. Aceasta pozitie e independenta de contactele dentare Glossary of Prosthodontic
terms

RC caracteristici:
Pozitie ligamentara
Pozitie terminala
Pozitie neconditionata de prezenta dintilor
Pozitie functionala: masticatie, deglutitie
Pozitie diagnostica
5.3 Obiectivele etapei

1. Echilibrul protezelor
2. Profilaxia structurilor de suport
3. Estetica

5.4 Momentele determinarii RC:

1. Pregatirea inregistrarii
2. Plasarea mandibulei in RC
3. Verificarea pozitiei de RC
4. Inregistrarea pozitiei de RC

1. Pregatirea inregistrarii:

a) Controlul si pregatirea sabloanelor:

sabloane stabile pe campul protetic/se imbunatateste stabilitatea
sabloane de forma si dimensiuni potrivite (fara spasme dureroase/contractii musculare anormale)
contact uniform numai intre borduri nu si intre baze

b) Pregatirea materialelor necesare pentru inregistrare

clame, paste Zoe, crampon, spirtiera/alta sursa de caldura

Pregatirea pacientului
indepartarea spasmelor musculare si a tendinteli la propulsie
exercitii pentru relaxareaea musculaturii
suprimarea protezelor cu rel ocluzale incorecte(24-48 ore inainte)
medicatie sedatica si miorelaxanta

pregatirea pacientului pentru a evita deivierea mandibulei la inchiderea in RC

plastifierea bordurii in zonele laterale
reducerea latimii sablonului mandibular

c.Se verifica si se repeta:

pacientul duce limba catre bolta palatina
face miscari repetate de deglutitie
face miscari repetate de atingere a sabloanelor intre ele
duce de repetate ori capul in hiperextensie
relaxeaza musculatura iar medicul duce repetat mandibula in sus si in jos
 2. Plasarea mandibulei in RC
cunoasterea manevrelor de plasare a mandibulei in raport cu maxilarul
nu e o manevra clinica simpla
impune utilizarea a 2/mai multe metode de plasare a mandibulei in RC

Homotropia linguo-mandibulara
la o anumita retragere a limbii corespunde o anumita retragere a mandibulei
bila de ceara/freza aplicata pe baza sablonului maxilar ce va fi atinsa de limba (bila de 3-5 mm pe
linia mediana a bazei sablonului la unirea a 2/3 and cu 1/3 post)
plasarea prea distla a reperului duce la o pozitie prea anterioara a limbii

Metoda memoriei tisulare a lui Huberman:

- Asemanatoare cu metoda anterioara
- Reperul se fixeaza la marginea distala a sablonului
- Se atinge lueta si i se cere pacientului sa atinga reperul
- Alti autori critica metoda: Hickey (deplasarea sablonului)

Conducerea unimanuala a mandibulei in RC:

- Preferata de majoritatea autorilor
- Se conduce mandibula cu o mana de la nivelul mentonului, cealalta mana mentine sablonul
mandibular pe camp
- Se fac inainte cateva miscari de inchidere deschidere

Conducerea bimanuala a mandibulei- pacientul in decubit dorsal:

Dawson- ghidarea mandibulei cu ambele maini

Reflexul de ocluzie molara:

- Redesteptarea reflexului molar prin prezenta indexului de la ambele maini la nivelul fetei externe sau
ocluzale a sabloanelor in zona molara
- Metoda fara mare siguranta in determinare

Deglutitia:
- Hromtka foloseste deglutitia in amprentare si in plasarea mandibulei in RC
- Efectul combinat al muschilor limbii, constrictorul sup. al faringelui, chinga oro-buccinatoare
- George si Ismail aduc critici metodei

Hiperextensia fortata:
- Lejoyeux
- Pacientul cu capul in hiperextensie fortata cu privirea fixata in plafon, suprimandu-se actiunea
pterigoidienilor externi si forta gravitationala plaseaza mandibula intr o pozitie retrudata

Metoda Boyanov:
-combina hiperextensia capului cu deglutitia, pacientul faculdu-le concomintent
Memoria ocluzala
- Montarea a cate 2 molari de o parte si cealalta
- Redesteptarea vechiului reflex molar de inchidere a gurii in RC

Oboseala muschilor pterigoidieni externi:

-prin propulsii exagerate
Metoda ajutatoare in plasarea mandibulei in RC (ca si relaxarea musculara)

3. Verificarea pozitiei de RC

urmareste inchiderea mereu in aceeasi pozitie nu alta decat RC

se recomanda verificarea determinarilor repetate
linii trasate pe sabloane, doua in regiunea laterala si unul paramedian

Alte repere de verificare a pozitiei de RC

- Condilii nu sunt palpabili pretragian

- Se palpeaza contractia simetrica bilaterala a muschilor temporalo
- Aspectul fetei este armonios
- Inchiderea gurii este ferma si sigura, mereu in aceeasi pozitie
- Inchiderile gurii in RC sunt considerate RC numai daca sunt situate cel mai posterior, iar mandibula
este nefortata

4. Inregistrarea pozitiei de RC

4.1 Inregistrarea clinica

1.Fixarea cu cleme
cleme incalzite la flacara, manevrate cu un creste crampon

2.Inregistrarea cu chei
- Numai la bordurile din stents
- Casete in regiunea lat si sup si inf in care se introduc pastile de stents ramolite

3.Taieturi in V
-la nivelul suprafetelor ocluzale ale sabloanelor(2-3 taieturi)
-se utilizeaza ceara plastifiata
5.5 Accidente si greseli posibile

1. Deteriorarea sabloanelor
2. Inregistrarea altei pozitii decat RC (derapajul sabloanelor)
3. Semnul spatulei pozitiv

Deteriorarea sabloanelor
- Fracturarea bazei (resorbtii accentuate ale crestei si inchiderea gurii prin manevre fortate si sub
presiune mare) (refacere si redeterminarea DVO si RC)
- Desprinderea partiala/totala a bordurii de la nivelul sablonului prin confectionare defectuasa
(refacere si redeterminarea DVO si RC)

Inregistrarea altei pozitii decat RC (derapajul sabloanelor)

- pacientul nu a purtat mult timo proteze-probleme in determinarea RC, actiunea musculaturii,
adaptarea finala
- sabloanele nu au stabilitate pe campul protetic (in resorbtiaaccentuata) cresterea
stabilitatii/realizarea pe rand a protezelor
- structurile campului protetic si ATM lui sunt afectate de protezari anterioare incorecte, pe fondul
unor afectiuni generale
- tulburari grave ocluzale la vechile proteze
- prezenta de contacte uni sau bilateral distal intre baze sau borduri (derapaj lateral/anterior)

Modificari la nivelul structrilor de suport

disparitia suportului osos (creasta flotanta)
pliuri de mucoasa deplasabila orizontal
hipertonii musculare
afectare articulara

Nu se poate inregitra pozita de RC din unul din motivele amintite

- Se realizeaza mai intai una din proteze (de obicei cea maxilara) si apoi cu proteza maxilara ca
antagonisti si cu sablonul mandibular se determina RIM
- In resorbtia mandibulara severa se solicita sablon cu baza definitica a viitoarei proteze (stabilitate mai
mare a sabloanelor si inregistrare mai facila)

Semnul spatulei pozitiv:

- Contact intre sabloane numai in zona distala remedierea cauzei

- Atingerea bazelor sau a soclurilor distal indepartarea cu grija la nivelul soclurilor
5.6 Concluzii practice privind utilizarea inregistrarilor clonice in stabilirea RC

1. Nicio metoda nu da siguranta, fiind nevoie de combinarea a doua sau mai multe metode
2. Plasarea mendibulei in RC presupune cunoasterea si stapanirea metodelor de plasare a
mandibulei in RC
3. Plasarea mandibulei in RC presupune o pregatire atenta a sabloanelor si a pacientului
4. Dupa plasarea mandibulei in RC, inainte de inregistrarea ei trevuie realizata verificarea acestei
pozitii
5. Cand nu se reuseste plasarea mandibulei in RC folosind sabloanele se poate recurge la modalitati
practice ca: realizarea pe rand a protezelor sau a bazelor definitive ale acestora dand astfel mai
multa siguranta inregistrarii

5.7 Inregistrari grafice ale RC

Metoda cu dispozitve extraorale mai veche

Metoda cu dispozitive intraorale mai moderna, cele mai utilizate la ora actuala

Metoda cu dispozitve extraorale Metoda cu dispozitive intraorale

- Placuta atasata la regiunea frontala a - Mai moderna

sablonului inferior situata in afara cav -
bucale
- Pacientul face miscari repetate de propulsie-
si lateralitate
- Rezulta un unghi cu deschidere post al carui-
varf coincide cu pozitia de RC=unghiul gotic
Dispozitivele sunt mai stabile decat cele
extraorale, simple
Acul inscriptor se afla fie pe sabonul inferior
(Neill) sau superior (Pedro Saizar)
Unghiul rezultat are forma unui pescarus in
zbor (Bergstrom) sau a unui varf de sageata

5.8 Montarea modelelor in articulator

- ABT
- Inregistrarea miscarilorr de propulsie si lateralitate

1.Stabilirea indicatiilor in vederea alegerii si montarii dintilor artificiali

- Trasarea liniilor de referinta

- Date transmise in vederea alegerii dintilor

2.Trasarea liniilor de referinta:

- Dupa fixarea sabloanelor in RC, inainte de indepartarea sabloanelor din cavitatea orala
- Medicul traseaza 3 linii de referinta
- 1 linia mediana
- 2 linia surasului
- 3 liniile caninilor
- Le transmite tehnicianului
- Cele 3 linii repere pentru inaltimea si latimea dintilor frontali

1. Linia mediana
- Prefigureaza viitoarea linie interincisiva, (frenul buzei superioare nu e reper)
- Sa corespunda cu linia mediana a fetei
- Sa fie trasata perfect vertical
- Dupa verificare se transforma in sant de 1 mm adancime

2. Linia surasului
- Se inregistreaza fara dificultati deoarece pacientul mimeaza usor surasul
- Se traseaza pe sablonul superior in regiunea frontala o linie razanta cu marginea libera a buzei
superioare

3. Liniile caninilor
- Cuprind intre ele latimea grupului frontal superior
- Se traseaza o linie dreapta de la glabela la valul de ceara superior tg la marginea exterioara a aripii
nasului, acolo unde intalneste planul de ocluzie se ridica o verticala linia C-lui