Referat la Istoria muzicii,

Prof. : Simina Adamache

Elev : Danila Emilian

Johann Sebastian Bach

si opera sa

J.S. Bach, viaa i opera Johann Sebastian Bach (21 martie 1685 28 iulie 1750 ) a fost un
compozitor i organist german din perioada baroc. Opera sa l recomand ca fiind unul dintre
cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor, aceasta fiind surs de inspiraie pentru un numr
mare de compozitori, de la Mozart pn la Schoenberg.
J.S. Bach s-a nscut n Eisenach, Germania, ntr-o familie de muzicieni profesioniti. Trind ntr-
o epoc n care omenirea se afla n pragul noilor mpliniri clasice i cnd aristocraia feudal
primea, rnd pe rnd, lovituri ce-i grbeau sfritul, Bach a asimilat variatele tendine care se
ncruciau n spiritualitatea vremii. Cu uriaa sa for moral i sev creatoare, Bach a configurat
variate expresii, turnate n perfecte arhitecturi sonore. Ducnd la perfeciune formele plmdite
n secolul al XVII-lea, Bach exprim n muzica sa cele mai nalte idei i nzuine umane. atl su,
Johann Ambrosius Bach, era muzician de curte, avnd sarcina de a organiza activitatea muzical
a oraului, precum i funcia de organist al bisericii locale. Mama sa, Elisabeth Lammerhirt, a
murit de timpuriu. La scurt timp, a murit i tatl su, Johann Sebastian avnd atunci numai 9 ani.
Orfan fiind, pleac la fratele su mai mare, Johann Christoph, care era organist n Ohrdurf. Aici,
Johann Sebastian ncepe s cnte pentru prima oar la org, dovedind o nclinaie deosebit
pentru acest instrument. n 1703, obine postul de organist n oraul Arnstadt. n anul 1708, J.S.
Bach obine postul de organist i maestru de concerte la curtea ducelui de Weimar, avnd obligaia
de a compune muzic pentru org i pentru ansambluri orchestrale. Ctig protecia i prietenia
acestuia, el nsui compozitor. n timpul activitii desfurat la Weimar, J.S. Bach creeaz
majoritatea repertoriului su de fugi, din aceast perioad datnd i celebra compoziie Clavecinul
bine temperat. n 1717 J.S. Bach prsete Weimarul, ajungnd la curtea prinului Leopold de
Anhalt- Cthen. Aici, compune cele ase concerte brandenburgice, suitele pentru violoncel solo,
sonatele i partitele pentru vioar solo, precum i suitele orchestrale.

J.S. Bach s-a cstorit n 1708 cu Maria Barbara, cu care a avut 7 copii. Dintre acetia, 4 au
supravieuit bolilor copilriei. Dup moartea primei lui soii, Bach s-a recstorit n 1721 cu Anna
Magdalena Wilcke, o tnr sopran, avnd cu aceasta 13 copii. Toi copiii de sex masculin ai lui
J.S. Bach au avut nclinaie pentru muzic, unii dintre acetia devenind chiar muzicieni consacrai
(Carl Philipp Emnanuel, Johann Christian, s.a )

Cea mai mare ntlnire din viaa mea: Bach. Dup el, Dostoievski; apoi scepticii greci, apoi
Buddha... pe urm, dar ce mai conteaz ce vine pe urm... ( Emil Cioran , Caiete III )
 Referat la Istoria muzicii,
Prof. : Simina Adamache
Elev : Danila Emilian

J.S. Bach de-a lungul ntregii sale viei au fost catalogate n anul 1950 de muzicologul Wolfgang
Schmieder n Bach Werke Verzeichnis (Catalogul operelor lui Bach BWV). Catalogul BWV nu
este organizat cronologic, ci tematic. De exemplu, operele numerotate BWV 1-222 sunt cantate,
BWV 225-248 sunt opere corale, BWV 250-524 sunt compoziii sacre, BWV 525-748 sunt
compoziii pentru org, BWV 772-924 reprezint alte compoziii pentru instrumente cu clape,
BWV 1001-1040 muzic de camer, BWV 1040- 1071 muzic orchestral i BWV 1072-1126
canoane i fugi. Creatia lui Bach, de o mare amploare si diversitate reprezinta o mbinare a artei
contrapunctului cu armonia si totodata o mbinare a muzicii religioase cu cea laica. Formele sunt
echilibrate, caracterizate printr-o logica si claritate impecabila. O alta caracteristica a creatiei lui
Bach este varietatea expresiei de o bogatie interioara, nemantlnita pna atunci. Omul Bach este
mereu prezent n creaia sa, fie ea destinat unui moment al serviciului divin sau ca pies
concertant pentru salonul vreunui principe, fie ea exerciiu didactic sau demonstraie tehnic.
Aa ne explicm faptul c un anumit coral sau cantat circul dintr-o lucrare ntr-alta, indiferent
de caracterul i scopul piesei. Constrns de obligaiile cotidiene ale funciilor sale, Bach trebuia s
produc la comand piese ocazionale. Dei poseda un imens rezervor creator, n unele lucrri
gsim fragmente inedite ce alterneaz cu altele utilizate anterior. Cu toate acestea, n muzica sa
nu gsim nimic artificial, ci ntotdeauna transpare un autentic suflu artistic, realizat cu melodii de
adnc vibraie emoional i robustee ritmic, care strbat construcii polifonice grandioase.
Chiar i atunci cnd folosete procedeul variaional, utilizat uneori n scop figurativ, el creeaz
imagini de o uimitoare diversitate. Opera fundamentala bachiana o reprezinta Clavecinul bine
temperat. Ideea lui Bach de a realiza un sistem ordonat numeric pe doua serii de cte 24 de
preludii si fugi, abordnd toate tonalitatile n ordinea succesiva semitonica, are ca scop
exploatarea noului univers al temperatiei egale.
Preludiul si Fuga - Caracteristici
Prin intermediul structurii preludiu - fuga, Bach demonstreaza viabilitatea fiecarei tonalitati n
parte. Alegerea acestui diptic nu este ntmplatoare.
Profilul preludiului ca gen a nceput odata cu sec. XVII sau prima jumatate a sec. XVIII si tinde
catre factura de lucrare "atasata". Prin alaturarea unei structuri improvizatorice precum preludiul
unei lucrari riguros organizate formal, cum e fuga, se creeaza o ngemanare inspirata care reda cu
justete att calitatile instrumentului dar mai ales cele ale interpretului.
Preludiile spre deosebire de fugi nu sunt subordonate aparent unei organizari specifice, ele fiind
scrise sub semnul libertatii, diversitatii, imaginatiei, al improvizatiei. "Preludiul este o schita de
caracter" .

Fuga reprezinta o culme a polifoniei baroce prin evidentierea "unui echilibru ntre organizarea
contrapunctica si cea armonica" (E.B. Kohs).
n creatia lui Bach, fuga reprezinta un moment de ncununare a epocii. J.S. Bach a ajuns la un
nivel de exprimare propriu, ntruchiparea perfectiunii sub raport tehnic prin care depaseste
simplul joc instrumental si transcede ntr-o lume ncarcata de trairi adnci.

Fuga este un edificiu impozant, construit cu mare stiinta, vigoare, cu grija pentru detalii, cu
simboluri si semnificatii precise, cu atmosfera coplesitoare si apasatoare. O biserica construita n
stil gotic ar fi o imagine adecvata pentru a ne imagina amplitudinea semnificatiilor si a
constructiei unei fugi de Bach.
Cea mai mare ntlnire din viaa mea: Bach. Dup el, Dostoievski; apoi scepticii greci, apoi
Buddha... pe urm, dar ce mai conteaz ce vine pe urm... ( Emil Cioran , Caiete III )
 Referat la Istoria muzicii,
Prof. : Simina Adamache
Elev : Danila Emilian

Lucrarile bachiene care poarta numele de fuga sau care contin fugi se ridica la numarul de
aproximativ 250 de piese .
Fuga apare ca piesa de sine statatoare (cu titlul ca atare, cu nume tehnic adaugat - fuga canonica,
fuga si fugheta coralica - fuga super, cu titlu, mprumutat - ricercar, inventiune, canzona). Ea mai
apare n binom, precedata de un preludiu, toccata, fantezie, passacaglia si n lucrari pluripartite,
ca parte a unui ciclu.
Das Woltemperierte Klavier cuprinde doua volume (BWV 846 - 869 si BWV 870 - 893) realizate
n 1722 respectiv 1744, fiecare continnd 24 de preludii si fugi n toate tonalitatile, nsiruite
perechi (major - minor) pe treptele ascendente ale gamei cromatice.

Bibliografie:
http://www.scritub.com/personalitati/Johann-Sebastian-Bach351201111.php
https://istoriiregasite.wordpress.com/2013/07/01/johann-sebastian-bach-viata-si-opera-
ultima-parte/

Cea mai mare ntlnire din viaa mea: Bach. Dup el, Dostoievski; apoi scepticii greci, apoi
Buddha... pe urm, dar ce mai conteaz ce vine pe urm... ( Emil Cioran , Caiete III )