Sunteți pe pagina 1din 5

Ioan Slavici

Biobibliografie

Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848 la iria, judeul Arad d. 17 august 1925 la Crucea de Jos, n apropiere
de Panciu, judeul Vrancea) a fost un scriitor i jurnalist romn. Este al doilea copil al cojocarului Sava
Slavici si al Elenei.Frecventeaza coala "greco-ortodox" din satul natal, avndu-l dascl pe D. Vostinari.
Urmeaz Liceul din Arad, stnd la gazd precum eroii si din Budulea Taichii. Susine bacalaureatul la
Satu-Mare, iar n toamn se nscrie la Universitatea din Budapesta. n ianuarie e bolnav, ntrerupe
facultatea i revine la Siria. Se mai nscrie i la Universitatea din Viena (aprilie), dar n august l aflam n
funcia de secretar al notarului din Cumlaus.

n toamna e din nou la Viena, n armat, urmnd i Facultatea de Drept. Acum se mprietenete, pentru
toat viaa, cu Eminescu, student i el n capitala Imperiului hasbsburgic. Firete, vorbea cursiv limbile
german si maghiar. i ia "examenul de stat".Debuteaz la Convorbiri literare cu Fata de birau
(comedie). n vara, mpreuna cu Eminescu, organizeaz serbarea panromneasc de la Putna astfel
punnd bazele Societii Academice Sociale Literare Romnia Jun.

La finalul anului 1874, se stabilete la Bucureti, unde este secretar al Comisiei Coleciei Hurmuzachi,
profesor, apoi redactor la Timpul. mpreun cu I. L. Caragiale i G. Cobuc, editeaz revista Vatra. n
timpul primului rzboi mondial, colaboreaz la ziarele Ziua i Gazeta Bucuretilor.

n anul 1875 se cstoreste cu Ecaterina Szke Magyarosy. Cltorete la Viena i Budapesta, iar toamna
e numit de Maiorescu profesor la Liceul "Matei Basarab" - Bucureti.

Civa ani mai trziu, din cauza unor articole n care revendica drepturile romnilor, e nchis de ctre
autoritile maghiare, dar curtea de juri l elibereaz. Divoreaz de prima soie Ecaterina. Se
cstorete, la Sibiu, cu Eleonora Tnsescu, n toamna nscndu-i-se primul baiat, Titu Liviu, n total
avnd ase copii. n urma unui proces de pres e condamnat la 3 zile nchisoare. n anul 1892 devine
cetean romn, iar n anul 1903 primete premiul Academiei Romne. Mai trziu este arestat i nchis la
Fortul Domneti, apoi la hotelul "Luvru". n timpul ocupaiei germane, scrie articole de orientare
progerman.

n 1919 la ncheierea pcii i ntoarcerea din Moldova a regelui Ferdinand i a guvernului, Slavici e
arestat din nou, judecat i condamnat la 5 ani de nchisoare, dar eliberat n acelai an. Totui din cauza
convingerilor sale filogermane, este privit de cei din jur cu dumnie.

Slavici i-a exprimat preri antisemite, spunnd n lucrarea sa Soll i HabenChestiunea Evreilor din
Romnia c evreii sunt o boal, i c ar trebui aruncai n Dunre.Bolnav i obosit de via agitat, cu
procese i detenii n pucrii, se refugiaz la fiica sa, care traia la Panciu, n podgoria asemntoare cu
Siria natal. La 17 august trece n lumea umbrelor, nmormntat la schitul Brazi.Slavici ne-a lsat una din
cele mai autentice i mai profunde opere memorialistice. Prin nuvelele, romanele i memorialistica sa,
Slavici este, alturi de ceilali clasici, scriitorul care a avut o contribuie decisiv la aezarea literaturii
noastre n fgaul modernitii, ntemeietor al realismului nostru modern, Slavici va fi punct de reper nu
numai pentru romanul social, ci si pentru cel psihologic.

Dac Eminescu e nceptorul poeziei romne moderne, iar Caragiale al teatrului, Slavici este, alturi de
Creang, cel care a pus bazele prozei noastre moderne, respectiv ale romanului.
Moara cu noroc

Rezumat pe capitole

Capitolul I

Batrana isi spune pasurile dand sfaturi copiilor, aceasta a avut tot ce a vrut in viata si nu vrea ca la
batranete sa aibe o viata plina de amaraciune.
Ghita, ginerele batranei si Ana, fata acestuia, aveau un copil.
Acestia vor sa aiba Moara cu noroc.

Captiolul II

Ana, Ghita si mama Anei au ajuns la moara cu noroc si totul le-a mers bine, toata lumea venea la
carciuma lui Ghita, pentru ca era foarte cumsecade si foarte prietenos.
Ghita si Ana au doi copii, de care mama Anei era foarte mandra.
Acest loc unde se afla moara cu noroc, este un loc strain si rece

Capitolul III

Ghita si familia se instaleaza foarte bine la Moara cu Noroc si multa lume le trecea pragul si a venit si
randul lui Lica Samadaul, de care toata lumea avea teama insa nu si Ghita, acesta a venit sa plateasca
consumatia prietenilor sai.

Capitolul IV

In urma vizitei lui Lica, Ghita isi cumpara doua pistoale, doua slugi si doi caini pe care ii invata sa fie rai.
Tot din aceasta pricina el isi schimba si atitudinea, devenind mai rece, mai violent. Lica ii cere intr-una
din zile, printr-un porcar sosit cu turma la Moara, sa dea mancare si bautura porcarilor sai, si sa-si
opreasca drept rasplata cinci porci. Ghita il refuza la incepu tdar cazu in final de acord. Cand vru sa-si
opreasca porcii porcarii ii spusera ca nu au primit ordin dela Lica sa ii dea.

Capitolul V

Lica Samadaul impreuna cu doi tovarasi se apropie intr-o seara de carciuma pe un drum laturalnic, insa
este simtit de cei doi caini ai lui Ghita, pe care reuseste sa-i imblanzeasca. Ana trimite pe Laie, sluga, sa
stea ascuns in spatele unor rachiti, pentru a putea da de stire daca se intampla ceva rau.Samadaul ii da
lui Ghita insemnele turmelor de porci, bucati de piele pe care le prinde la urechile porcilor, deosebite ca
forma. Ii cere sa observe deplasarile turmelor si sa-l informeze despre ele. Dupa care ii ia o parte din
bani, amenintand ca daca nu ii da nu-l va lasa sa stea la Moara.

Capitolul VI

Ghita primeste de la Lica sase porci, niciunul purtand semnele Samadaului. Profitand de sosirea unor
lautari, Lica ii pune sa faca ce stiu ei mai bine si danseaza cu Ana, facandu-l gelos pe Ghita.
Capitolul VII

Ghita se imprieteneste cu un jandarm de la Ineu, Pintea, om scurt si indesat, cu ochii mari, cu umerii
obrajilor iesiti si cu falcile late, cu mustata tunsa si cu o taietura pe frunte, dar mai presus de toate om
asezat si tacut la fire. Lica ramane peste noapte la Moara, iar Ghita, trezit de latratul cainilor priveste
afara si vede apropiindu-se o femeie. Trezit din nou de caini el priveste iarasi afara si vede aceeasi
femeie insotita de un barbat, departandu-se de Moara. Sosit la carciuma, Pintea ii spune lui Ghita ca
arendasul a fost batut de nu se mai poate pune pe picioare. Totodata ii marturiseste ca si el a fost
ingasca de talharii a lui Lica, inainte de a deveni jandarm. Dupa care pleaca cu Ghita si cele doua slugiale
sale, Laie si Marti, la Ineu pentru cercetari asupra jafului.

Capitolul VIII

In absenta lui Ghita la bar soseste o femeie alaturi de fiul ei in varsta de cinci ani.Discutand cu feciorul
Ana afla ca tatal acestuia se sinucisese in urma cu trei saptamani, si ca femeia ar avea turme de porci in
padurile de pe langa Moara cunoroc. Feciorul discuta cu vizitiul si-i spune ca banuieste o legatura intre
Lica si femeie, ca unul fura bijuterii si ca celalalt le vinde.

Capitolul IX

La Ineu Ghita si slugile sale sunt anchetati de catre comisar,care afla de la Martica ca Ghita are
insemnele turmelor lui Lica, ca a primit porci de la acestia si ca l-a vazut intr-o seara discutand cu Lica,
Raut, Buza-Rupta si Saila Boarul despre arendasul ce fusese jefuit. Le mai spune ca dupa aceea Saila si
Buza-Rupta au plecat spre Ineu, Lica ramanand la carciuma pana dimineata. Pe la miezul noptii el auzii
cainii si iesi sa vada cine e. Dupa o vreme el auzi iar cainii si il vazu pe Raut plecand alaturi de
femeie.Marturia lui Ghita difera de cea a slugii sale, el spune ca nu Ghita era alaturi de femei si ca cei doi
au plecat la curt timp dupa ce sosisera, pe la miezul noptii.Pintea ii aduce lui Lica o servitoare, pe Uta, ce
primise ordinsa-l spioneze pe Lica. Intorcandu-se la Mara Pintea, Uta si doi jandarmi descopera o caruta
fara cal si un copil omorat de o lovitura in cap. Fiind geloasa pe Uta, Ana il invinuieste pe Ghita de
complicitate la jefuirea arendasului.

Capitolul X

Pintea gaseste cadavrul unei femei, ce murise sufocata, si cu mainile legate cu un bici, al lui Lica. Dupa
aceea il gaseste pe unul din jandarmi, Hantl, impuscat si injunghiat, dar inca in viata, pentru scurt timp.
Cutitul ar fi fost al lui Saila, iar lacasa lui Buza-Rupta au gasit o parte din argintaria ce fusese furata de la
arendas Pintea il aresteaza pe Lica, iar acesta declara ca biciul era al sau, dar ca probabil il uitase la
carciuma, si ca intradevar cutitul era al lui Saila.Lica a fost eliberat la interventia unui proprietar de
turme de porci.

Captilolul XI

Buza-Rupta, Raut si Saila sunt prinsi, iar la procesul ce are loc in Oradea Lica declara ca Raut a venit
intradevar la carciuma, dar singur,pentru a-l instiinta cu privire la disparitia unor porci din padurea din
Fundureni. El spune ca nu-si adduce aminte sa fi discutat vreodata despre arendas, si nici ca in noaptea
jafului Raut si Saila sa fi plecat spre Ineu. Ii banuieste pe Saila si Buza-Rupta ca fiind autorii jafului si a
crimelor. Pintea banuieste un complot si afirma in fata judecatorului ca el crede ca argintaria a fost pusa
de altii in casa lui Buza-Rupta, si ca in trupul lui Hantl cutitul lui Saila ar fi fost intentionat lasat in rana.
Buza-Rupta spune ca in perioada jafurilor el nu a fost la Ineu ci la Salonta, alaturi de Raut si Saila. Saila
declara ca se intelese cu Raut sa fure o turma de la Fundureni si a plecat apoi in Salonta pentru a gasi
cumparator. Ghita afirma, ca si Pintea, ca nu-i crede pe Saila si Buza-Rupta vinovati. Prin decizia
judecatorului Ghita si Lica sunt gasiti nevinovati, iar Saila si Buza-Rupta sunt condamnati la puscarie pe
viata.

Capitolul XII

Lica ii inapoiaza lui Ghita banii imprumutati si raspunzand la intrebarea carciumarului, spune ca banii
sunt din cei furati de la arendas si de la femeie.

Captilul XIII

Ana participa alaturi de Ghita la numaratoarea banilor,printre care recunoaste hartia cu un colt rupt si
hartiile noi pe care femeia ce fusese ucisa le avea asupra sa. Ana il intreaba pe Ghita de unde sunt banii,
acesta spunadu-i ca intr-o zi va afla de provenienta acestora, si pleca la Ineu unde ii vorbeste lui Pintea
despre bani. Acesta ii cere sa ia de la Lica, ce urma sa schimbe banii furati de la arendas, orice suma, si sa
faca schimbul al arendasul jefuit, pana cand va reusi sa anunte jandarmii de prezenta lui Lica la
carciuma, cu bani la el.

Capitolul XIV

Ghita isi vede sotia in preajma lui Lica, insa isi spune:Nu!...de asta nu m-am temut niciodata si nu am sa
ma tem nici acum. Profitand de sosirea unor lautari Lica organizeaza o petrecere, Ana jucand de placere
cu el.Ghita accepta ca jandarmii sa vina la carciuma si sa-l surprinda pe Lica cu banii de la jafuri la
el.Dupa plecarea lui Ghita Ana ii spune Samadaului: Tu esti om, Lica, iara Ghita nu-i decat o muiere
imbracata in haine barbatesti, ba chiar mai rau decat asa.

Capitolul XV

Lica pleaca de la Moara si este rugat de Ana sa o ia cu el, acesta refuzand. Pe drum Lica se adaposteste
in biserica de la marginea satului Fundureni, unde isi aduce aminte ca a pierdut chimirul cu bani, si ca
impotriva sa se face un complot.

Capitolul XVI

Ghita, Pintea, Marti si inca doi jandarmi sosesc la Moara cu noroc si il vad pe Lica plecand. Pornesc toti
dupa el, cu exceptia lui Ghita, care se duce la carciuma pentru a-si omora sotia. La Moara sosesc Lica si
Raut care il impusca pe Ghita. Lica pleaca apoi spre Fundureni, spunandu-le lui Raut si lui Paun sa dea
foc carciumii. Pe drum calul lui Lica oboseste, si Lica il paraseste. Lica este insa inconjurat de jandarmi si
se sinucide izbindu-se cu capul de un pom.Ajungand la carciuma mama Anei isi spune ca totul se
datoreaza unui fulger.

Capitolul XVII

Focul este stins, batrana a ramas incremenita si plangea cu copii pe o piatra.