Anul I. Nr. 8. Noemvrie 1935.

INSEMNARI
wym.........o.....

SOCIOLOGICE
Apar odat pe luna.
Director: TRAIAN BRAILEANU,
profesor de Sociologie la Universitatea din CernAuti.

CUPRINSUL
ARTICOLE
..,

rt-Traian Brileanu : Circulatia elitelor i Demagrigia. , .:-.

II. Barbu Sluanschi : Scoala tineretului de azi i telurile ei. .
.
III. L. Tara; - Progres i religie. . - ... _

._..
(Sfiritul cuprinsului, vezi pag urrnNtoare).
4. ..

REDACTIA: Cernauti, str. General Berthelot 5.

ADMINISTRATIA: (Profesor Constantin Zoppa)
Cernauti, str. Baltinester 15. ..
Abonamentul pentru 1 an . . .
. . . Lei 60 .

Exemplarul 5

#
Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernauti.
,

www.dacoromanica.ro
'
REVISTA CARTILOR
C. Narly Istoria Pedagogiei, vol. I (Tr. BrAlleanu). -
Rend Descartes Regulae ad directionem ingenii (Tr. B.).
N. N. Manolescu - Spre un nou ideal -- Statul cultural al muncii
nationale (T. B.). .

Ion Banea Rinduri cAtre generatia noastrA (T. B.).

REVISTA REVISTELOR
Arhiva pentru tiinta i reforma sociali. Dir. : D. Custi. Anul XII,
1935, N-rele 6-4.
Revue Internationale de Sociologie. Dir.: Etnile Lasbax. An. 43, 1935,
N-rele IXX (Sept.Oct.).
FAt-Frumos. Dir. : Leca Morariu, Anul X, 1935,-No. 5-6.
Cuget Moldovenesc. Dir.: Marc aluid, No. 8.--0 (Sept.Oct.) 1935.
Suflet Rominesc. Prim-red.: Lidia C. Andreescu, An. II, No. 6 (Oct.).
Freamatul literar. Redactori: Aurel Fortuna i Octav Beincesca, An. III.
No. 7-9.

I Fiecare nurnr va avea cel putin 32 pagini.

Manuscrisele nu se inapoiaza.

www.dacoromanica.ro
ANUL 1. Nr. 8. Noemvrie 1935

Insemndri Sociologice
Director: TRAIAN BRAILEANU,
profesor de Sociologic la Universilalea din Cernaufi.

Circulatia elitelor i Demagogia.

I.
Scopul actiunii noastre politice este bine lmurit : asezarea
Statului national romin pe temelii trainice. Nu nascocim utopii,
nu construim imaginea unei societati in care individul sa-i ga-
seasca cea mai mare fericire posibila. Suntem insufletiti de dorinta
de a asigura puterea Statului romin fata de crice dusman din
afara ce s'ar putea ivi. Ceea ce inseamna ca fericirea noastrei o
cautarn in infaptuirea acestei tinte. Noi scriem pentru cettenii
romini insufletiti de aceea dorinta, nu pentru indivizi" pentru
cari Statul romin este un mijloc menit sa' le asigure fericirea lor
si a comunitatii lor potrivnice Statului national romin.
Din acest punct de vedere trebuesc judecate expunerile
noastre privind tehnica politica, arta de a guverna". Pentru
dumanii Statului romin tehnica politica st in a gasi i organiza
mijloacele de a slbi puterea de rezistenta a Statului romin i
de a deschide drumul pentru instituirea stpinirii unei ,,clase
politice" straine asupra natiei romineti. Nazuinta acestor dusmani
este deci de a distruge structura politica a neamului rominesc,
de a transforma natiunea romina intr'o clasa sociala de iobagt
si proletari induntrul unui Stat guvernat de ei.
Pe scurt : acesti dusmani vreu A. cucereasca puterea politica
in Statul nostru. Ori, Statul e al nostru cita vreme clasa poli-
tica", elita, este compusa din Romini i poate fi regenerata ne-
intrerupt prin indivizi apartinind neamului rominesc, deci cita
vreme circulatia elitelor" induntrul natiei romineti e libera. si
OA vreme selectiunea indivizilor pentru intrarea in elit se face
dupd norme cari asigura inteadevar intrarea celor mai buni
Romini" in clasa politica.
Interesul dusmanilor e tocmai opus acestor principii. Ei vor
cauta 1) sa opreasca circulatia liberd a elitelor, 2) A. inlesneasca
intrarea in elit numai acelor Romini cari sunt in slujba ten-
dintelor lor de acaparare a puterii i, in sfirsit, 3) sa ptrunda

www.dacoromanica.ro
 2

cu ajutorul acestor Romini in clasa politica pentru a cuceri

pe'ncetul (prin infiltratie) sau printr'o loviturd de Stat (prin revo-
lutie) puterea politica eliminind pe toti Rominii dela guvernare.
Dusmanii despre cari e vorba sunt Jidanii. In aceasta pri-
vint nu mai exist nicio indoiala i nicio iluzie. Avem exemple
in istorie de suprapuneri a unor clase politice straine, fie prin
infiltratie sau prin cuceriri cu arme, unde aceste clase politice
sau au fost absorbite (asimilate) de natia cotropita, sau conto-
pindu-se cu ea au dat nastere unei noui natiuni. Bulgarii cuceri-
tori au fost asimilati, Francii cu Latinii din Galia au dat nastere
natiunii franceze, totastf el la noi Grecii fanarioti au fost asimilati,
ca 1 in China Mongolii.
Dar Jidanii nu sunt isimilabili din cauza deosebirii de rasa
i de religia, care-i desparte de celelalte popoare.
Problema aceasta e prea bine cunoscutd ca sa mai stdruim
asupra ei, cum cunoscute sunt i cauzele ascensiunii sociale si poli-
tice a Jidanilor in toate State le unde modul de selectiune a elitelor
politice le-a deschis calea spre putere si le-a desteptat in tuna
instinctele de dominatiune, Impingindu-i la organizarea rationala
1 sistematica a mijloacelor de cucerire a puterii politice supra
natiunilor crestine.
Pentru a inlatura primejdia jidoveasc si a opri imperialismul
iudaic, trebue sa definim pe cit se poate de exact factorii cari
le-au inlesnit si inlesnesc acapararea puterii si, in urma, se vor
putea desprincle si reformele politice necesare pentru a slabi sau
anihila actiunea acestor factori.
II

Se afirma ca adoptarea principiilor revolutiei franceze i a

doctrinei liberale individualiste, nscuta din ele, a provocat criza
politica in State le moderne. Individualismul ar fi deschis portile
pentru toti demagogii i toti veneticii, cari, la adapostn1 egalita-
rismului si umanitarismului, au inceput sa" sape la temeliile Sta-
telor nationale.
S'ar crede deci c, inlocuindu-se principiul egalittii i liber-
ttii printr'un principiu de ierarhizare si constringere, am putea
ajunge la inlaturarea primejdiei. Dificultatea lamuririi acestei pro-
bleme sta in impreciziunea termenilor. Cert este a democratia"
in infatisarea ei de astazi (parlamentarism intemeiat pe vot uni-
versal si particle politice) constitue cea mai mare primejdie pentru
Statul nostru. Dar nu fiindca este democratie", ci fiindca este

www.dacoromanica.ro
 3

o democratie organizata intr'un mod contrar intereselor natiunii

rominesti, contrar Statului national romin.
Libertatea, egalitatea si fraternitatea" revolutiei franceze
trebuesc interpretate i intelese in temeiul momentului istoric, al
situatiei in care se gasea Franta la sfirsitul veacului al XVIII-lea.
Era doar vorba de a inltura privilegiile nobilimii si ale clerului
si de a deschide burgheziei intrarea in clasa politica". Burghezia
a cerut deci libertate, egalitate si fraternitate" la fel cu nobi-
limea i clerul, nicidecum insa cu plebea, cu proletariatul. Ceea
ce s'a vAzut in urma, cind s'au stabilit drepturile politice ale
cetatenilor si chid s'a fixat dreptul de proprietate. In lupta po-
litica libertatea si egalitatea" au servit ca formula de actiune",
ca program pentru a pune in miscare multimea, pentru a o re-
volutiona, desteptindu-i instinctele de ur impotriva celor man",
puternici i bogati.
Dar nici prin gind nu le-ar fi trecut Francezilor, dela 1789,
c revolutia e fAcuta pentru a inlesni Jidanilor, Arabilor i Ne-
grilor dobindirea cetAteniei franceze si a drepturilor politice in
Statul national francez. Numai prin faptul ca Jidanii in Franta
se dAdeau drept Francezi de religiune mozaicA si prin faptul ca,
in lupta contra clerului catolic, burghezia franceza a proclamat
toleranta absoluta in domeniul religios (pentru a slAbi influenta
clerului asupra multimii), Jidanii si-au cistigat deplina libertate
de actiune, si in domeniul economic si in cel politic.
Se'ntelege c Jidanii au simtit i vazut dela inceput foloa-
sele ce pot rezulta pentru ei din deslantuirea rAzboiului civil si
din izbinda burgheziei din care ei faceau parte prin ocupatiunea
lor si prin soarta comuna de oprimati. Deaceea ei sprijinira re-
volutia si, in urma, organizard revolutia permanenta, prin franc-
masonerie pe de o parte si prin comunism pe de alta parte, cu
obiectivul precis de a acapara puterea politica pentru neamul
lor, asa cum le-a fagaduit lehova. ,,Democratizarea" progresiv
prin revolutionarea neincetata a masselor deveni astfel preocu-
parea tuturor Jidanilor, din toate Statele, si ei nu crutard nici
bani nici munca intelectuala pentru a distruge burghezia capi-
talista", adica clasa politica nationala i crestina de ori unde.
Notam deci c principiul tolerantei religioase nu implica
egalitate politica WA privire la nationalitate, ci egalitate poli-
tica pentru Francezi, fr considerarea religiei. Cum insa religia
pentru Jidani constitue principiul de coeziune din toate punctele

www.dacoromanica.ro
 4

de vedere (biologic, moral, national, economic, politic), e evident

ca emanciparea religioas a insemnat pentru ei o emancipare
posibila din toate punctele de vedere, dad lupta inceputa
putea fi continuata OM la destrmarea completa a natiu-
nilor crestine constituite in State prin democratizare progresiva
care sa dea jidanilor conducerea masselor. Votul universal si re-
gimul partidelor politice a atins idealul de democratizare rivnit de
Jidani. Revolutionarea permanenM a masselor, ridicarea tuturor
demagogilor venali la rangul de conducatori politici, i-au dat
neamulului jidovesc o putere uimitoare in viata politica. In pose-
siunea masinei" de a fabrica oameni politici (prin cluburile po-
litice, presa, coruptie si teroare) jidanii nadajduesc sa distruga
in scurta vreme clasa politica romineasca, mai ales ca au reusit
se opreasca libera circulatie a elitelor inauntrul natiuuii si sa se
Infiltreze ei in elita romineasca, ca marl industriasi, avocati, me-
dici, ingineri, arhitecti, iar prin casatorii mixte si in functiile de
Stat (un numar mare de ofiteri, magistrati, profesori romini sunt
casatoriti cu Evreice).
0 reforma politica menita sa puna stavila acestei cotropiri
jidovesti ar trebui sa Una seama de toate aceste momente. Noi
am aratat in studiile trecute unele din masurile necesare pentru
a asigura omogeneitatea clasei politice rominesti i libera circu-
latie a elitelor inauntrul natiunii : ascetismul economic al elitei
rominesti i emanciparea ei de finanta jidoveasca, for marea unui
corp de functionari cu prestigiu si inaccesibili coruptiei etc.
In cele ce urmeazd vom analiza mai de aproape problema
selectiunii elementelor pentru clasa politica asa cum se pre-
zinta in ,,democratia" noastra si asa cum ar trebui sa se infati-
seze in Statul national romin, in aclevarata democratie ro-
mineasca".
III
Nici-o elit nu-si poate /Astra situatiunea, nu se poate men-
tinea la conducere fail prestigia in fata multimii. Orice individ
Wind parte din &it'd trebue s se legitimeze ca are insusirile
necesare pentru conducere in general sau pentru o functie speciala
inauntrul elitei sociale.
Criteriile dupa cari multimea judeca aptitudinea indivizilor
pentru conducere sunt, in general, de doua feluri : irationale si
rationale. Dar in cele mai multe cazuri elementele irationale si
rationale se amesteca i se sustin reciproc. Multimea crede mai
intiiu ca cineva are aptitudini de conducator, iar apoi intervine

www.dacoromanica.ro
 5

judecata rationala, cerindu-i-se conducatorului ales legitimarea

prin fapte, prin rezultatele practice ale actiunii sale.
In stabilirea ierarhiei valorilor in organizatia politica istoria
ne arata modul cum factorii irationali i rationali au determinat
modul de selectionare a clasei politice. Intelepciunea batrinilor,
vitejia eroilor, puterea supranatnrala a preotilor, bogatia dobin-
dita prin destoinicie si prevedere, sunt temeiuri ale prestigiului
indivizilor de elita si al familiilor lor.
Dar orice societate evolueaza. Succesiunea generatiilor,
schimbarea raporturilor societatii cu mediul imprejmuitor etc. ii
gsesc expresia in procese intracomunitare concomitente, menite
sa asigure o diferentiere sociala adaptata acestor schimbari si in
stare sa pastreze neatins unitatea sociald.
Am aratat in alt loc cum lupta pentru existenta intre so-
cietatile omenesti, razboaele, au impins la democratizare", la
tendinta de a intemeia organizatia politica pe libera circulatie a
-elitelor. In clipa ce natiunile, constituite in State, aveau nevoie
de mobilizarea tuturor fortelor pentru pastrarea independentei
politice, tendinta (natural de altfel) a claselor politice de a se
inchide si de a nu ingadui accesul de oameni noui din multimea
guvernata la conducere, devenea o primejdie pentru existenta
societatii. Pentru a inlesni selectiunea elitelor in temeiul prega-
tirii profesionale, fra considerarea nasterii si bogatiei, s'a ajuns,
dupa lungi lupte, la democratizarea institutiilor de educatie, a
colilor, si la deschiderea tuturor functiilor publice pentru me-
ritul personal". Mijlocul pentru a ajunge la acest rezultat a fost
parlamentarismul si largirea progresiva a dreptului electoral pentru
toti cetatenii.
Trebue sa recunoastem deci ca prin acest mijloc, al parti-
cipdrii intregii natiuni la viata politica, s'au creat institutii de
pregatire si selectionare rationard a valorilor individuale fail
deosebire de clas sau stare sociala. Privilegiile nasterii si boga-
tiei au fost reduse pe cit omeneste se poate.
Din punct de vedere teoretic si idearam putea fi multu-
miti cu acest rezultat. Am avea garantia ca prin organizarea cit
mai bun a colilor, prin pregatirea i selectionarea cit mai te-
meinica si rationala a tineretului, clasa conducatoare romineasca
sa se poat improspata neincetat cu elemente destoinice. Iar o
clasA conducatoare puternica si solidara, legata, chiar prin felul
selectiunii ei, de soarta i aspiratiunile multimii conduse, ar fi

www.dacoromanica.ro
 6

cea mai pund chezAie pentru puterea natiunii romineti in lupt&

cu natiunile dumane.
Dar chiar acest mijloc ,prin care s'a obtinut un rezultat atit
de util pentru sporirea puterii natiunii, a produs, in cursul apli-
Orli sale practice, efecte secundare cari ameninta s distruga"
toate roadele bune. Cum aplicarea sa nu s'a putut face decit
prin lupta multirnii impotriva clasei politice, care avea tendinta
de a-i pstra situatia privilegiatA, i cum in aceast lupt mul-
timea ii alese i trebuia sA-i aleaga conducdtorii dupd criterii
irationale, in arena politia ii facurd intrarea demagogii. Prin
actiunea acestora drepturile politice au fost lArgite tot mai mult,
iar cu cit aceste drepturi au fost lrgite cu atit mai mult spori
i influenta demagogilor, puterea lor depAind limitele rationale
ale functiunii lor. E lArnurit doar ca." parlamentul ieit din alegeri
n'are, din punct de vedere rational, alt rost decit sA zAdrniceascd
inchiderea clasei politice, constituirea unei caste care sA guver-
neze in folosul unui numAr restrins de familii privilegiate oprind
accesul la guvernarare al oamenilor din multime talentati 1 pre-
gAtiti pentru functiunile de conducere. Parlamentul trebue sA
exercite un control sever i obiectiv asupra activitatii puterii exe-
cutive, sa" asigure o echilibrare just a tuturor intereselor de
clash' i, ca obiectiv suprem, sa vegheze ca natiunea sd fie con-
dus i organizata in aa fel ca s poatA iei victorioasA din
orice conflict cu natiunile dumane.
Dar in unele tan, i mai ales la noi, demagogia a prefdcut
parlamentul intr'o institutie de coruptie i de destramare a insti-
tutiilor Statului. Politicianismul" e termenul prin care obicinuim
a caracteriza situatia in care am ajuns. Votul universal a desln-
luit lupte de exterminare intre demagogii constituiti in cluburi".
Aceste lupte au deschis portile influentei finantei internationale,
a lojelor francmasonice, pe scurt a Jidanilor, cari finantind de-
magogia ndAjduesc sA cucereascd cu ajutorul demagogilor pu-
terea politicA.
Demagogii deci, can dupa intelesul cuvintului ar trebui sA
fie conducAtori ai multimii pentru limitarea puterii i stvilirea
abuzurilor clasei politice, devin, prin creterea puterii lor i prin
instinctele lor de dominatiune trezite prin contiinta acestei pu-
teri, oameni primejdioi. Cum, in multe cazuri, lor le lipsete
pregAtirea pentru conducere i o educatie in stare s le infrineze
pornirile anarhice, ei sunt gata sA se foloseascd de orice mijloace
pentru atingerea scopului lor : dominatiunea.

www.dacoromanica.ro
 7

in felul acesta demagogia" a devenit, din simplu fenomert

accidental al infaptuirii liberttii in circulatia elitelor, mijlocul
principal, i la noi aproape exclusiv, al selectiunii elementelor
din multime pentru completarea i regenerarea" clasei politice.
Tara miuna de demagogi, demagogi pe sate, judete i pe tara.
Din ei se recruteaza i functionarii de tot felul, pentru cari cer-
tificatele colare reprezinta o conditie formala", dar nu totdeauna
indispensabil. Cluburile politice ii au criteriile lor de ierarhizare
a valorilor, derivate toate din principiul electoral", deci demagogic.

Iv.
Schitam aci, pentru intelegerea problemei, i principiile de
baza ale tehnicei demagogice. Demagogul, pe linga insuirile
naturale (darul de a vorbi, prezenta de spirit, curaj etc.) mai are
nevoie de o formula" i de bani, de multi bani. Formula" e
menita sa impinga multimea la actiune. De ex. Statul taranesc",
sau dictatura proletariatului" etc. sunt formule de acest fel
expuse mai pe larg in prograrne cari cuprind fericirea multimii,
dupa clase i profesiuni. Banii se adun in toate felurile : prin
fraude, comisioane, i apoi dela cei ce au interes ca multimea
sa se revolte sau s aleaga o anumit categorie de demagogi.
Cluburile au un sistem bine organizat de a aduna bani in opo-
zitie pentru a rsturna guvernul, i cind sunt la putere de a
face s curgd banul Statului in buzunarele partizanilor dupa
rang i merite. In organizarea acestui sistem au intervenit Jidanii
cu toat abilitatea lor de samsari i agenti de propaganda. In
schimb ei participa in mod efectiv la beneficiile guvernrii ori-
carui club. Ei furniseaza institutiilor Statului toate cele necesare :
hrana i imbracaminte pentru armata, materiale pentru cane fe-
rate, ei zidesc biserici, ei exploateaza padurile i furniseaza lemne
de foc i de constructie etc.
Cu cit politica unui club e mai radical, mai umanitara i
egalitar, mai internationala i aconfesional, cu atit mai mare
e sprijinul ce i-1 acorda Jidanii. Ei finanteaza alegerile, congre-
sele, presa etc., cu mare darnicie. Conditia este ca clubul s fie
progresist, de stinga, cit mai de stinga. Caci de dreapta se tern
Jidanii, de adevarata dreapta, de dreapta noastra, nu de dreptele
parlamentariste i demagogice.
Dar problema dreptei" cere o expunere mai ampla pentru
a inlatura neintelegeri i interpretari tendentioase.

www.dacoromanica.ro
 8

V.
Mai intiiu stinga" nu inseamnd democratie, ci dictaturd
jidoveascA. Aceasta este definitia realA a cuvintului. CA altA datA
cuvintul a avut altA semnificatie, c originea sa se datoreste
cutArui uz parlamentar etc., toate aceste nu ne intereseazA. .CA
astAzi mai existA intre Romini imbecili cari identificA stinga"
cu progres i democratie e regretabil, cind orice Jidan tie
ce inseamnA in realitate acest cuvint. Mai regretabil este insA
cA intre Romini existA oameni detepti, dar venali, lai i trA-
(Mori de neam, cari profitind de imbecilitatea imbecililor pre-
gAtesc dictatura teroristA a Jidanilor in tara romineascA.
Dreapta este micarea care se opune imperialismului iudaic,
care organizeaza in mod sistematic i rational rezistenta impo-
triva revolutiei jidoveti, impotriva rAzboiului civil, pe care Jidanii
vreau sA-1 deslantueasca la noi cu ajutorul demagogilor venali
i corupti.
not suntem demagogi. Dar nu demagogi constituiti in
cluburi, ci in tabere de muna. Demagogia noastr de dreapta
este pilda de jertfA, de disciplinA, de morald, de pAstrare a cre-
dintelor i traditiilor, a cintecului rominesc, a virtutilor cetateneti.
Noi suntem condui de un demagog care agitA multimea nu
prin art oratoricA, prin adunAri electorale, printr'o pres venalA
ci de antaj, ci prin pilda sa de nationalist". Nationalismul"
poate fi o simplA formulA demagogica (deci identic cu cuzism),
dar poate fi i un sentiment adinc care se manifestd prin fapte
menite sd rAscoleascA sufletul intregii natii. La dreapta" e dru-
mul spre infAptuiri rominesti, spre crearea unei lumi noui de
simtire si gindire romineascA. Prin dreapta" va fi strivit stinga",
acesta e intelesul luptei noastre, a demagogiei noastre.
Prin urmare nu mai e vorba de discutii sterile asupra de-
mocratiei, parlamentarismului, corporatismului etc. Toate aceste
ii vor gAsi rezolvirea spre multumirea tuturora, dupA ce izbinda
asupra haosului politicianist i a primejdiei jidovesti va fi cisti-
gatA. Toate cele ce natiunea romineascd a realizat ca progres
adevArat, privind libertatile politice, democratizarea coalei, buna
rinduiald in bisericA, apArarea intereselor diferitelor clase sociale
i profesiuni, nu numai cd se vor pAstra neatinse, ci se vor pune
pe temelii solide i se va deschide calea pentru desavircirea
progresului.
Miccarea de dreapta nu tinde spre dictaturA, in inteles de
despotism personal i arbitrar, deci de tiranie, ci spre structu-

www.dacoromanica.ro
 9 --
rarea si buna rinduire a institutiilor Statului, delimitindu-i-se
fiecAreia sfera de functiune i reglementindu-se raporturile intre
ele in temeiul unui principiu supreth : unitatea indestructibilA a
Natiunii.
VI.
Politiciartismul, precum am vAzut, este efectul, vizibil in
toate domeniile de activitate, al sistemului de selectionare a
elitei noastre sociale prin demagogie. Inainte de rAzboiu, in Re-
gatul fiber, manifestArile politicianismului au fost zugrAvite de
scriitori geniali (Eminescu Caragiale). Dar publicul mare se obi-
nuise cu acest sistem, iar clasa conducAtoare dispunea Inca de
oameni politici cu mare prestigiu cari tiurA sA infrineze porni-
rile anarhice ale demagogilor. RAzboiul i Unirea ridicara insA
la suprafatA noui probleme sociale, cari nu mai puteau fi stApi-
nite cu aceleasi mijloace. Oamenii politici cumptati scApara
frinele din minA :i demagogii isi fAcurA aparitia. Socialismul,
muncitoresc si taranesc, isi incepu actiunea disolvantA intiiu pe
cai deosebite, pentru a se contopi, in zilele noastre, intr'o sin-
gurl tabArA : partidul taranesc. Liga Poporulul dupa usoara iz-
bindA asupra socialismului muncitoresc dela orase, recAzu in
vechiul sistem, fArd s incerce reforme radicale, frA viziunea
dark a evolutiei societAtii romineti. Cind fascismul italian arAtA
drumul mintuirii, fortele Ligii Poporului, erau deja paralizate,
prestigiul conducAtorului, al Ducelui rominesc, era mAcinat de
politicianismul demagogic. Miscarea nationalista, subt forma cu-
zistA, nu se putu ridica la rangul unei forte politice hotAritoare.
Ii lipsea conducdtorul. Antisemitism turbulent dupA moda ruseascA,
certuri interne pentru mandate", teorii sterile fArd actiune prac-
tied priceputA, au zAdrnicit consolidarea unui organism politic
puternic i rezistent. Rdspindirea germenilor disolutiei nu s'a
izbit deci de nicio piedicA serioasA, iar mAsurile legale" n'au
fAcut decit sA creascA fanatismul comunitilor. Dar in acela
timp, in mod firesc, s'a trezit i instinctul de conservare al nea-
mului rominesc, dind natere micArii de dreapta, micArii natio-
naliste a tinerei generatii care, intr'un moment dat, ajunse in
viata noastrA politicA un factor de mare greutate.
IntimplArile si peripetiile acestei micAri dela 10 Decemvrie
1933 incoace sunt cunoscute tuturora. Rezultatul final : miscarea
s'a rAspindit i mai mult 1, ceea ce-i mai important, ea a pAtruns
in adincime, a inceput sA domine spiritele, sA devie o credintd.

www.dacoromanica.ro
 10

Intretimp si o parte a clasei conducatoare a inteles primejdia,

i-a vAzut pieirea cu ochii si oameni politici cari si-au mai pastrat
o parte de bun simt s'au despartit de demagogii venali ai stingei.
Pretutindeni in tara s'au ivit gazete antisemite si anticomuniste.
Nationalismul" a devenit o formul", iar banul jidovesc a in-
cetat s mai aibA putere absolutA asupra politicianilor romini.
Lupta se dA Inca dupa vechiul sistem demagogic, apelincl la
multime si rAscolind pasiunile multimii.
Rominii, toti Rominii doresc si nAdAjduesc cl partidele
cretine unite (sau cel putin unul din aceste partide) vor veni
la putere.
Dar, oricum ar fi, criza prin care trece astAzi Statul national
romin nu-si va putea gAsi rezolvirea decit prin instituirea unui
regim de dreapta infAptuit i sustinut de tinAra generatie. NAzu-
inta partidelor crestine de a cuceri puterea gAseste in tabdra
luptAtorilor nationalisti toat simpatia i tot sprijinul. Dar con-
ducAtorii acestor partide .trebue sd-si dea seama cA prin cucerirea
puterii Ina n'au fAcut nimic, dacA nu vor ti sA guverneze, dacA
vor inggclui continuarea demagogiei, prin care in mod fatal gu-
vernarea lor va deveni sterilA, si prestigiul lor va fi mAcinat si
distrus in scurtA vreme.
Arta de a cuceri puterea nu este identicA cu arta de a gu-
verna. Acest lucru il vom lAmuri mai de aproape.

VII.

Politicianismul demagogic confundA arta de a guverna cu

arta de a cuceri puterea. In acest fapt stA toatA mizeria vietii
noastre politice. Cine nu se multumete cu o observatie de
suprafata a fenomenelor sociale, ci reueste sA pAtrunda mai
adinc in analiza faptelor, va constata cA subt zbuciumul supra-
fetei se ascuncl adevAratele transformAri. Descoperirea cauzelor
acestor transformAri si stApinirea lor pentru a da evolutiei sociale
o directie conformA cu interesele nationale rominesti formeazA
preocuparea adevaratilor oameni politici.
Dusmanii neamului rominesc au prins momentul cind dema-
gogii au acaparat posturile de conducere in Tara noastrA si au
impins, dup. un plan bine chibzuit, chiar cu ajutorul acestor
demagogi, evolutia natiunii romineti intr'o directie opusA intere-
selor ei vitale. Ei au inlesnit ascensiunea tuturor oamenilor
ambitiosi in ierarhia socialA, ei i-au inconjurat pe toti barbatii

www.dacoromanica.ro
 11

-cu prestigiu cu politiciani fr scrupule, corupti si porniti spre

imbogatire cu orice mijloace. Ei au atitat ambitia oamenilor
politici romini si i-au invrajbit intreolalta pentru a adarnici orice
activitate constructivA in domeniul politic. Desele schimbari de
guvern, urmate de rascolirea pasiunilor de partid la alegeri, au
grabit anarhizarea politica 1 a clasei politice si a multimii. In
acest haos organizatia dusmanului s'a mentinut neatinsa, fiind
bine aezata pe norme religioase si morale 1 pe o disciplinA
spirituala inchegata prin secole in lupta cu crestinismul. In jurul
nucleelor indestructibile ale comunitatilor religioase iudaice s'au
grupat apoi organizatiile revolutionare conduse de Evrei si in
cari crestinii ambitiosi au lost atrasi, satisfacindu-li-se orgoliul si
setea de imbogatire.
Nu trebue sa ne miram deci ca Statul nostru incepe sA fie
condus in mod efectiv de Jidani, cari, in haosul deslAntuit prin
luptele demagogiei, reprezinta singura putere bine disciplinata.
Dacd acest sistem de guvernare va continua, instituirea
dictaturii jidovesti e apropiata. Oamenii de cari se servesc ei,
demagogii nostri, vor fi inlaturati si suprimati foarte repede in
clipa ce conditiunile pentru dictatura iudaicA vor fi prielnice.
Acest mers al lucrurilor trebue oprit si istoria romineascA
trebue sd-si regdseasca vechiul ei fagas. Simtim si vedem cu totii
cd actiunea pentru mintuirea neamului rominesc a inceput si se
intareste tot mai mult.
Dar, actiunii disciplinate si bine conduse a dusmanilor,
trebue s i se opuna o actiune cel putin totatit de bine chibzuit
i disciplinata. Alegerile in parlament trebue s devinA un mijloc
pentru a institui un guvern rominesc ca organ al unei clase
politice unitare si solidare, alegerile trebue sa ridice la guvernare
pe un om politic sustinut si de marea multime si de en% deci
pe un conducator politic, in adevAratul inteles al cuvintului.
Acest prestigiu de conducAtor nu se poate dobindi numai
prin demagogie, prin apelul la instinctele multimii, ci prin apelul
la sentimentele inalte de jertf pentru Neam si Tara.
Natiunea romineascA sta in rAzboiu cu un dusman care a
intrat in Tara cu ajutorul demagogilor venali. Lupta nu poate
avea pentru noi sorti de izbind, dad nu se stabileste solidari-
tatea ostirii noastre i unitatea conducerii.
In toate teoriile politice, incepind cu Platon, pinA la Hobbes
i pind la Charles Maurras, se demonstreaza CI nici un Stat nu

www.dacoromanica.ro
 12

e viabil WA o conducere unitarA, WA un om politic, care s

aibA i prestigiul i destoinicia pentru guvernare.
Acest prestigiu i aceastA destoinicie conducAtorul i le
dobindete, uneori prin multe lupte i suferinte, altAdat, ajutat
de imprejurAri, fArA multd trudd. Cesar, Stefan cel Mare, Na-
poleon, Bismarck, Masaryk, Mussolini, Hitler toti acetia
sunt conducAtori geniali, dar cit de diferitA este calea ascen-
siunii lor la conducerea efectiv 1 Aceleai deosebiri le gAsim de
altfel i in artele frumoase ; sA ne gindim numai la Alexandri i
Eminescu.
lar noi, muritorii de rind, cetAteni ai Statului National Romin,
trebue sl ne rugAm bunului Dumnezeu sA ne deschidd ochii
sufleteti pentru a cunoate si recunoate aparitia conducAtorului.
CAci cel mai groaznic destin lovete pe acel popor care in cea-
surile grele i hotAritoare ale istoriei sale a fost orb la aparitia
i surd la chemarea Mintuitorului lor-
Atenienii 1-au otrAvit pe Socrate, Romanii i-au ucis pe Gracchi,
iar Jidanii 1-au rstignit pe insu fiul lui Dumnezeu, pe acela
care a venit sA aducA pace i dragoste intre oameni.
Curg secolele i anii, din vecie spre vecie, i vietile
popoarelor i ale indivizilor trec ca dungi de luminA i sclipiri de
scintei in noaptea tainicA a Universului cirmuit de Divinitate.
De multe secole s'a aprins lumina natiunii romineti, contiinta
treazA a unui popor viteaz i harnic. SA ne trudim i sA luptdm
ca aceastA lumina s nu paleasca, ci s ardA tot mai vie, mai
strAlucitoare.
FlacAra sfintA a dragostei de Neam i Tara sA se aprindA
in sufletul nostru i s se nutreascA din izvorul puternic al fo-
cului ce tinete din sufletul conducAtorului.
Traian BrAlleanu.

*coala tineretului de azi 0 telurile ei.

Tineretul romInesc trAeOe astAzi o perioada de zbucium.
Intre mai marii sAi i sine vede deschisA o prApastie pe margi-
nile cAreia se pIndesc bAnuitoare taberele vrAjmae. BAtrInii nu
mai sunt conducAtorii spiritnali ai tinerilor, tinerii nu mai sunt
fiii suflete0i ai bAtrInilor. Peste prApastia deschish nu existA
treceri MIA trAdare.

www.dacoromanica.ro
 13

intr'un namkr trecat (7) al Insemndri1or"1), camaradal G.

Macrin a Infatisat In chip izbitor aspectul cultural si politic al
aceleiasi probleme. Noi vom ckuta sA-I Intregim en citeva incur-
siuni In aspectal ei pedagogic si social.
Una din Invinuirile cele mn.i des auzite ce se aduc tinere-
tului este reaua crestere" : tinerii ce se Jidick astAzi suet lipsip
de delicatete, de curtenie. In ckutarea pricinilor acestei scAderi,
reprezentantii de march ai generatiei vechi se intore spre societAtile
studentesti si le acuzA. Pe vremea lor, straduinta principalk a
societkplor nacademice" era sik dea tinkrulai ridicat dela sate
slefuirea formei sociale, spre a-I putea Incadra nesimtit In orkse-
nimea civilizatk". Activitatea socialk a studentilor gravita In
jurn1 petrecerilor en dans, unde contactul ea domnisoarele de
familie ti silea sk-si biruiasck rusticitatea" nativit. Conducktori
In societAti trebnia sk. fie Meta orkseni, model vie si profesori
i.
de bunk -crestere ai rasticilor". Celelalte preocupkri ale socie-
tAtilor studentesti eraa numai fioare la ureche, ornament super-
ficial si oratoric. Adevdrata functie sociald a lor era sd adapteze
ora,sului elementele proaspete ridicate din sate. Dar aceasta
Inkltare" socialk Insemna de cele mai multe ori instreiinare de
sat. Inainte de rilzboiu attt oficialitatea strkink cit si orksenii
romtni, in buns parte nemtiti sufieteste si ea limbk (urmele sant
Inca nesterse), favorizau acest proces.
BAtrinii sant neplAcat surprinsi ek tineril de astdzi nu mai
simt trebuinta ssi inclinarea sei se adapteze clasei dominante
actuate, caci refaza. In societkti sa fie condusi de copilandri de
familie bine crescuP, saa de aCeia cArora bktrtnii le-an dat dele-
gaPe sk dirijeze intean anumit seas preocupkrile tinerimii. Cei
vechi vAd cu uimire ck dintre tineret se rldick alp conducAtori,
asupra ekrora ei nu mai au nieio putere, si ek acestor tineri le
pask prea puPn sk--si fact& preocupare supremk din adoptarea
formalismului social orksean. Salbatacirea lumii de dupa rkzboin
e de vink", spun cei netnzestrati sit patrundli adevArul. Cavinte
aspre si injnrioase apar pe buzele celor cari vAd en desamagire
ek nimeni nu-i mai ia drept model, si cari judeck tineretul prin
prisma idealnrilor invechite ale burghezimei de eri, san prin aceea
a interesului partisan. lark bktrAnii mai destep(i pricep en ingri-
jorare ck tineretul respinge, odatd cu forma, $i idealul social
burghez, spre a se pregAti In izolare, pe cont propriu, pentrn o
1) G. Macrin : Politica -in Universitegi'.

www.dacoromanica.ro
 14

misiune, a cirei discipIina i directiva depfiseste si dartm a. idolii

de eri. Tinerii sfideaza scoala social si politica a burghezimei,.
pe care an Inlocuit-o en o scoalit, la care Intreaga democratime
or4eanft ar cadea la examen. Idealurile rominesti nazuite plin-
Orel si atit de mull vorbite In lumea veche, azi an intrat In
zodia faptei. .5coala formei de clasd burghezd a fost inlocultd
cu coala de fond a caracterului pe care o reclamd infdptuirea
idealului romtnesc. El nu se realizeaztt en maniere elegante, ci
cu caractere integre si hotarIte.

Burgbezimea are o sla.biciune deosebita pentru mieii bine

creseuti din sInul ei. In viata de toate zilele ea prefera societatea
sarlatanilor manierati si & ticalosilor simpatici, respingind cu
oroare vigoarea aspra a caracterelor intransigent cinstite. Bur-
ghezia se selectioneaza dup maniere si gentileti exterioare, far&
a se preocnpa de fondal etic al membrilor ei. Pe aceasta portita.
a aparentelor an patruns agentii disolutiei, cdci burghezul romin
este mai solidar cu ceeace este burghez" chiar dacd e strdin,
deal cu ceeace este romin, dar neburghez, Astfel a ajuns-G
blestemul sublimului premergMor al vremilor noi, Eminescu :
Cine-a indrdgit strdinii
Minca-i-ar inima doll,
Minca-i-ar casa pustia
$i neamul nemernicia.
Ultimele doutt versuri s'an Implinit cu vIrf i indesat, caci
orasenimea romIneasca plteste scump pacatele instrainarii fie
din rIvna zanateca (MO Imbuibari si ranguri, fie din pricina
lipsei de vigoare ce i-a urmat. Cointeresarile materiale an
apropiat-o de straini, lenea produsa de boglitie an dat-o prada
asiduitatii strainilor. 0 privire In jurul nostra ne convinge, ea, en
en mai repede au ajans parintii o situatie si o avere nemeritata
(si necinstW, en atit mai neispraviti si mai declasati an "limas
urmasii lor. AtItea familii orasene snnt simple colectii de epigoni
lamentabili, atItia fii de familie, nemernici ea sa se stradniasca,
an cedat locul pretios pinditorilor straini. Medicului romIn ti ia
clientela strainul, deoarece feciornl nu si-a ispravit scoala si a
fost plasat Intr'o sinecura. Avocatnl romIn are stagiar jidan, de-
oarece feciorul de bani gate face arta eoreografica prin familii
jidovesti. Bnrghezia noastrift e bolnava, cilei In loc sa lupte
viguros pentru dominatie romIneasca exclusiva, se lasa Intlin

www.dacoromanica.ro
 15

servitA din eomoditate sau pentru gidilarea amorului proprin, si

apoi din interes, ajunglnd astfel aservita banului strain. 13nrghezia
noastr& e trAdAtoare, etiei ajunsA asociata si sclava strAinului In
exploatarea material& a tArii, si-a Meat stirs& de venit din trafi-
carea puterii politice. Trafieul puterii pentru eIstig personal, pri-
mirea mitei strAinului pentru a-i deschide drum de exploatare
la noi, este trAdare de tara. Ce sA credem despre un set' de
resort care scoate din fanetia lui definitivA pe un medic romIn,
eumsecade si fiu de tAran, si virA In loc nn tinerel jidan ea
diploma strAinA, care acum Isi face mendrele abuzive si necinstite
la Casa de asigurAri din Cernauti ? Ce s& eredem despre o mare
vita (aa li se spune) din Botosani, prin interventia eAreia Ia
resortul respeetiv, intr& In InvAtfimintul local o sumedenie de
suplinitori jidani necalificati, eind atiti Romini pregAtiti sant re-
fuzati ? Dar ce sunt acestea fatA de aprobarea la un moment dat
a functionArii lui Jevish Colonisation Association" de cAtre con-
siliul de ministri, eeeace dovedeste tArii uluite cA este concha&
de trAdAtori de nearn ? Lumea bAtrinilor vAdeste un simt de con-
servare nationala atit de per vertit si de corupt, incit revolta si
blestemnl celor tineri ereeazA Intro azi si mine o prApastie
de netrecut.
Pierderea aderentei la etnie a mers asa de departe In bur-
ghezia rominease& (eel putin In Bucovina), !nett sant cazuri de
cAsAtorii mixte ea jidani, fdrd sd li se mat impund trecerea la
crestinism. Vedem en fiu de familie romineasc& fruntasA eAsA-
torit numai civil en o evreicA rAmasa, mozaicA, vedem cazul
revoltAtor al rinei fiice de preot eAsAtorith ea un medic jidan,
al cAror copil a rAmas nebotezat de ani de zile pin& azi. Iat&
burghezia primind strAinii in slant ei si IndrAgindu-i, pe cind ei
pe noi nu ne indrdgesc, caci nu se pierd Intro noi de dragul de
a fi ea noi, ci se pAstreazA cum an venit. Desi nu yin cu armele,
ei ne eucerese dupA vechea lor rnetodA. Nu este cunt& eucerire
infiltrarea In massA, fArA topire In etnieul invadat? Nu ne dan
jidanii cazuri de preeedentA In istoria lor, cAei venind din robie
au cueerit Iudeea fArA luptA, desi acolo stApInean popoare rAz-
boinice eonduse de regi ? 1) Iudeii i-au nimicit corupindu-le
nemernieia.
Acestea sant faptele care i-aa determinat pe tinerii de azi
sA respingA Incadrarea lor In burghezime. Pentru seolirea lor
1) Vezi D. D. PatraFanu :.Istoria Antic5, Evreii. Autorul ditii e un cu-
noscut filosemit i tan] avocatului comunist Patralcanu.

www.dacoromanica.ro
 16

socialgt ei si-au propns alte materii deelt arta de a aseunde co-

ruptia moral& si etnica sub forme civilizate. Obiectul tinerilor
legionari este cAlirea caracternlni In spirit crestin i antohton,
In scopnl rezistentei etnice intransigente, caracteristiett natinnilor
dominante. Noi vrem sgt fim stAptni In tank si de aceea opnnem
anarchiei individualiste disciplina colectivi riguroasgt i coruptiei
cinstea puritangt asprEt. Orice tingtr constient de azi se sileste sgt
devingt un cetittean incoruptibil si intransigent In ce priveste
interesnl national. Ambitiilor sociale el le-a substituit abnegatia,
formelor elegante tgtria de caracter, IngAduintelor vinovate vointa
netnduplecatA. El s'a retras din raza de infinentli a burgheziei
molesite i s'a izolat pe tiirtmul carat al unei coIiri ditrze, capa-
bile sgt stAvileaseit i sa Intoaregt valnl nApAdirii strAine. Dirzenia
legionara nu place deopotrivgt nici burghezilor nici strAinilor.
Amindoi se vAd amenintati In existenta lor. DnpA Impilri pe cit
de odioase pe ant de inutile, lnmea Nina a puternicilor zilei se
rAsbunA platonic spunInd cgt tinerii n'au banit cuviintA". Bnna
enviinta consistA dupA ei In a li se supune, a-i servi, a-i lingasi.
De asemenea Mina enviinta nn snnt capabili tinerii legionari. Ei
nu pot arata patronilor compromisulni deett desconsideratia pe
care o rnerita. Autoritate nu pot pretinde decit cei cari au si
autoritate moralk In tara noastra ea se gAseste strinsit In jurn1
unni singur om.

Burghezimea romtneasegt, Inainte de razboiu, ea si acum,

avea nevoie, spre a se mentine, de Improspatare en contingente
noi. Dar, prea slabli ea sit le asimileze, ea Inghitea nemestecate
elementele caH veneau din sate sa-i Ingroase rindurile. Indivi-
dualismul burghez a favorizat dorinta de parvenire, iar forma-
lismul social a exasperat sinceritatea i desinvoltura nativa, si
an prodns prin Incurajare san ea reactiune, doua tipuri de ne-
adaptati, ciocoiul arivist i hanrul bAditran, racila traditionala
a lamb orasene dela noi, pe care ea niciodata n'a putut-o des-
fiinta. Burghezia nestiind sri impungt celor veniti s'o ImprospAteze
o Indestillatoare disciplingt moral& san formalk ei an deviat spre
forme de civilizatie necomplete, pe care ()rap!, dimpreuna cu
toate institutiile sale de culturtt si educatie, attt scoli cit si fa-
milii, In loc sa si le reproseze sie-si, le reprosa celor pe cari
n'a stint si n'a fost In stare sii-i formeze. Incerearea de adaptare
la oras a elementelor dela sat intreprinsgt de catre barghezie, a
dat faliment. 0 categorie sociala ea Insitsi neformatA i plingt de

www.dacoromanica.ro
 17

pAcate si-a asnmat un rol care-i Intrecea paterile, si rezultatn1

a fost cit In loc si se Int Areas* ea a slAbit si mai malt.
Organizatia actual& a tineretulni legionar a rezolvit problema.
In ,cadrul ei riguros de o mnaltA ttnutA eticA, In care domneste
spiritul crestin si antochton, pentru prima oar% tinerii veniti din
sate nu se simt dearAdkcinati, Conditiile primordiale de abnegatie
si lealitate pe care le impnne leginnea nu ingAdue deformarea
tinAralui spre tin personalism anarchic, biciuit de ambitia brutalA
de a re4i pentru satisfactia egoistA de a se impune orasulai
sceptic si inaccesibil. Legiunea stringe si salveazit moralmente
elita satelor noastre si pregAteste din ea clasa condacAtoare
de mine.
Astfel elementele de valoare nn mai fac In bnrghezie nn
stagiu demoralizator si corupAtor ea inainte, ci se pAstreazA in-
tacte rolulni dominant viitor, Inteo izolare necesara disciplinArti
lor sufletesti. PrivitA en detasare, lumea orAseanA apare legio-
narului In toat& mizeria ei moralA si ceeace era odatA obiectul
rivnei feciornlui de taran, este astAzi tinta dispretului sari, si
acela ironic si ingAduitor. Legiunea rezolv& astfel totodata pro-
blema creerei unei clase politice noi, desbAratA de vechile nAra-
vuri si selectionata riguros, alit etic cit i etnic.
Cine trAeste In cadrul legiunii vede aevea Rominia de mine.
Daca clasa politick burghezA actuaiA ar fi capabila de atita
obiectivitate, ea sit poilth privi legionarismul fArA patimA, s'ar
rnsina de crima istorica pe care a comis-o fatA de vittoral tArii,
prin prigoana pe care a pornit-o impotriva miscArii legionare.
*
0 clasd politica, ea sA poatA eirmni en folos o tart, trebne
crescuta anume In acest scop, in deplina cnnoastere a rosturilor
ei de pAstrAtoare si intAritoare a patrimonialui mostenit. Pe
limba veche si bunk romineascA a gaverna" se spunea a stA-
pini". Clasa politicA trebae sA stie stApini, adicA sA stie domina,
In interesul conservArii nationale.
Provinciile realipite la tara rioastrA n'au avut pin& la rAz-
boiu o clasA politicA romineascit deprinsA a domina, ci rinmai a
conlocui, sapusA unei idei de stat strAine. DupA rAzboiu defi-
cienta politicianilor provinciali s'a vAdit cu prisosintA. InjghebatA
In pripA, din ce era la IndeminA (si prea ades s'a nesocotit ce
era bun), clasa politic& romineasci a provinciilor este o impro-
vizatie ad-hoc, nn provizorat, a cArui continnare constitue un
mare pericol din pricina ignorArii inerente a fanctiei ei politice.

www.dacoromanica.ro
 18

Explicabila prin nepregatire, incapacitatea este de neiertat dach

se are In vedere imperatival conservarii si consolidArii nationale.
SovAelnici, permeabili tuturor influentelor si ademenirilor, timizi
din nedeprinderea stApinirii asupra conlocuitorilor, politicianii
provinciali aa tradat linia dreaptii nationala. Viata lor politica
e constitnita din derogAri, transactii si compromisuri, iar inte-
resal national sufere mereu interferentele celui personal, pe care
II exploateazh strAinii.
Legirinea creste o clash politica anume pregatitA sii. con-
duca. Ea nu va ceda din mink initiativa, din cornoditate si nici
nu va trada linia dreaptA romineasch din josnic interes parti-
cular. Clasa politica Ilona e cu atit mai bine venita duph rein-
tregirea tEtrii en provinciile cart au stat sub zone de Inrfurire
felurits si straine. Mu It rivnita unire sufleteascA a tarii, pe care
nu mai stiu cum s'o realizeze politicianii ambitiilor locale si ai
feudelor electorale provinciale, este astazi In germen infAptuitA
de spiritul legionar, care e identic In toate colturile Tara. Noua
generatie de conducatori este unitarei pe Intinsul Tarii astfel
spiritualiceste unificata In legionarism, ea este omogena si disci-
plinatA sub un singur comandament. Legionarul oltean, ardelean
san basarabean este sufleteste unul si acelas. Intre bAtrini si ti-
neri mai este aceasth mare deosebire, ca primil se simt In pri-
mul rind ardeleni, bucovideni san basarabeni si abea apoi Ro-
mini ai tArii intregi, pe cind tinerii se simt in primul rind le-
gionari Romini si abea apoi, fiecare, oltean, moldovean, dobro-
gean. Multora dintre batrini le este indiferent restul Tani, de
care se simt legati In masura favorizarii provinciei lor. Legio-
narul nu cnnoaste regionalismnl acrit si pizmataret. Pentra el
tara e una i se simte copilul si stapinul 7cirii intregt.
*

Statul rominesc s'a creat datoritA existentei unei masse de

popor rourinese Intinsa pe un teritoriu. Unitatea Statului se da-
toreste acestei populatii unitare, si prin urmare ei li revin ex-
clusiv meritnl, rAspunderea si dreptul de a hotari In viata de
Stat, in viata politica. Cetateneste nu poate Ii egalitate intre eel
care este element al uni (Atli tarii, adica Rom In, si cel care este
dimpotriva, adica neromin. Existenta Rorniniei ca Stat fiind o
consecinta a existentei poporului romInese omogen pe aceste
meleaguri, ceeace ne deosebeste de minoritarii nostri cari
niciodath n'ar putea, fie si Intruniti, sa constitue pe acest teri-
toriu baza umanA a unni Stat , noi singuri avem de hothrit

www.dacoromanica.ro
 19

ln politica de Stat, ceilalti n'art decIt a ne urma, a se supune,

ba a ne ajata, daca vor sa traiasca pasnic. Totusi ambitia stri-
nalui pripsit a gasit ea i lid i se cuvine sa stApIneasca, si,
folosindu-se de slabiciunea politicianilor inconstienti, a patrans
In partide si a impas directive. !demi Stat democratic toti ceta-
tenii sant egali", i noi, desi suntem Stat national crestin, nu
limitam drepturile politice la nationali si crestini", adicts. la
Romlni, ci conferirn aceleasi drepturi intrasilor, desi sant pagini
si straini. Rominia de astazi nu este Intemeiatii politiceste numai
pe cei carora le datoreste unitatea ea tara, adica pe poporul
romlnesc, ci si-a slabit caracterul national si paterea adini-
tInd la sfat i toate elementele desagregante si centrifuge. Mare
greseala istorica, ale carei efecte de decadere, coruptie, trafic si
tradare de neam le avem sub ochi.
Tineretal legionar nu se mai Impaca cu asemenea lucruri.
El stie, ca fiind din nastere i convingere Rom In i crestin, are
an drept exclusiv la conducerea tarii, i acest drept na-I Impr-
tete cu nimeni. Asa cum a fost posibila Impmintenirea si acor-
darea drepturilor politice strikinilor pripgsiti, tot a,sa de bine se
poate reveni asupra /or. Istoria cunoaste asemenea intoarceri,
clad ele sant cerate de imperatival categoric al conservarii, nu
numai morale, dar si fizice a Neamului Rorninesc, viitorii con-
dacatori politici nu vor pregeta s ia hotarlrile mintuitoare. Vom
ajunge astfel la telul dorit, ca nici an strain sa nu hotarasca
despre tara noastra pe care n'a facut-o. Dreptal aeesta e numai
al Rom Inulni.
Ca sa-ti sastii un drept, trebue sa ti-1 poti lua de fapt,
trebue s fii puternic. Forta se obtine prin coeziune, iar aceasta
prin disciplina morala. Constienti de scopul Malt nrmarit, legio-
narii se refugiaza din atmosfera pestilentiala de compromis si
Injosire a Rominiei de azi, acolo unde traeste de pe acuma vie
Romlnia de mline. Acolo se face, sub privegherea unui Capitan
inspirat de Dumnezeu si de stramosi, scoala dirzeniei romInesti
intransigente, acolo, In aeral carat si tare al disciplinei legionare,
se cimenteaza caracterele nesovaelnice si strabatatoare ale celor
earl vor recaceri RomInului In tara sa local de cinste pe care
1-au vindat parintii nostrii pentru arginti i lmbuibare.

Si acum sa se mai auda glasal pitigaiat al burghezimei

care silabiseste eu Infumurare ea tineretul de azi e ram crescut".
Pentru chemarea pe care o are de indeplinit in viatd, este cit se

www.dacoromanica.ro
 20

poate de bine crescut, sa ne credeti pe envint. Filfizonii din fa-

milii nu-si vor minji palmele ea lut, nici nu si le vor scrijila
pe stinci, dar nici nu se va incredinta pipernicirii lor morale
an rol de raspundere In tar& Acesti tineri snobi si decavati,
Inca Ii confanzi en jidanasii spilcuiti, tovarasii lor intru maniere
elegante i petreceri, sant parea anume facuti s stea sub ascul-
tarea batrinilor, ea sa le dea ilnzia c mai dirijeaza tineretnl.
Molesiti, Iai, arivisti i vinatori de sinecure, junii bnrgheji eran
pirghia stpinirii strainilor la noi, cari i-au cistigat sa pri-
veasca alaturi de ei prin prisma clasei sociale orasene, pe flacaii
veniti din sate. Pe ei Ii plaseaza batrinii in slujbe, si pe nimeni
altul decit en pretul vinzarii constiintei. Pregatind apusul bon-
jurismului, Rominia de mine n'are ce face cu asemenea misei.
Acolo va domni ierarhia meritniui real, si depe acum eeeace In
lumea romineasca oraseana a ramas vinjos si necorupt, s'a In-
cadrat In spiritul si in tabara leglonara. Doar slabanogii si in-
constientii an ramas deoparte, iar restul ne dusmaneste alaturi
de straini si se va prabusi odata eu dinsii.
Intre timp Legiunea lnereaza din temelie viitorul rorninesc
al tarii. El Incepe en cresterea caracterului drept inteo atmos-
fell de cinste puritank i demnitate, de lealitate i curaj, toate
adaptate scopului nrmarit si toate potrivnice cailor viclene,
Intunecate i strtmbe pe care perfidia, ura si disimularea straina
le-au netezit necinstei i slabiciunii rominesti. Legiunea creste
pavaze vii impotriva uzurparii straine, si in acelas timp mun-
citori incercati si deprinsi la greu, pentrn ridicarea Rominimei.
Disciplina morala a tinerei generatii politice a cistigat sim-
patia conlocnitorilor leali ai Tarii pe care propaganda dusmanoas
cauta sa-i opan si sa-i desbine de massa autochtona. Multi mi-
noritari crestini sant atrasi de fondul etic si de scolirea ener-
getica a miscarii legionare, voind sa. fie partasi la renasterea
spirituala si politica a patriei lor adoptive.
Prestigiul ctstigat de Legiune, ea toate impilarile josnice pi
clevetirile odioase ale potrivnicilor ei este primal isemn al iz-
binzii viitoare. Vrajmasii ei s-si cereeteze constiinta cu nn
ceas mai devreme i, dac mai simt pilptind in sufletul lor
luminita prea mult inabusita a dragostei de tara, sa faca pasul
pe care /I dicteaza Intelepcinnea : sa se dea inlaturi si sa se
Inchine respectuos.
Barbu Slupnschi.

www.dacoromanica.ro
 21

Progres i Religie.
I.
Ultime!e secole ale Earopei civilizate traesc sab imperial
covirsitor al descoperirilor stiintifice, halncinate In bunk parte
de Increderea extraordinarii. In puterea intelectului uman. Cu
adevrat se poate vorbi de-o myna credin i5. a timputilor mo-
derne : credinta In progresul omenirii. Orice schimbare, care se
acluce omului mut societatii sub raportnl material sau moral, este
considerata ca o treapttt In spre tot mai bine.
Atunci chid burgbezia francezfi, Imbogatita, Incepn sa cla-
tine fundamentele ideologice ale sistemulni monarchiei aristo-
cratice, In acele timpuri s'au statornicit i bazele practice ale
nonei credinte. Ea venia ea un element activ, dinamic, Unpin-
glad massa la lapt spre tnfaptuirea unui proces, care trebuia
O. se IntImple in mod necesar. Lumea credea din adincnri In
progresul omulai si In desavirsirea societatii. Infaptuirea sta-
tului democrat era o treapta a progresulai. Libertatea eugetarii
trebnia sti adac i. posibilitatea de cuceriri stiintifice, cari avean
sa Irina in avalan a. si desigar tot mai apropiate de culmile drep-
tatii, legalitatii i ale adevaralai. Astfel scrierile literare si ope-
rele stiintifice, dar mai ales reformele sociale, primir i nu
sens exterior lor : ele reprezinta nu numai opere de valoare in
sine, ci, mai malt, ele sunt semne ale progresalui omenirii.
Creiatinnile din domeninl tiintelor exacte, din fizict si chimie,
promiteau tot atitta succes i pentra tiintele noologice, morale.
Daca In viedta social& i moral& concreta, perfectionabilitatea
naturalu i continua a omnlni se putea prea putin sesiza,
cnceririle pe planul material al vietii contan ca indicii ca acela
progres va fi marcat cit de curind si In acest domeniu. Pentru
lnmea entuziasta a metropolelor ridicarea cuttani turn impa-
nator ea prestatinne tehnica echivala en o zi de mari promi-
siuni, de sperante In binele naturii omeneti, alit de minnnat
dotata. i asa noua credinta optimism romantic ti Men
drum tot mai larg ptn ajnnse o mentalitate aproape nniforma,
o moda si un snobism.
Cetatene, In ce secol triketi, de mai vorbeti de catare
lncru ? Pentra Dumnezeu, doar am progresat ! Iat Indemnul i
controlnl reciproc al credincioilor religiei noni a progresulni.
Ce efect a avut aceasta mentalitate progresista in Virile din

www.dacoromanica.ro
 22

Orient influentate de Occident, la noi In tara, de pilda, ar pntea

sA ne-o spuna In mod clasie I. L. Caragiale.
Dar problema credintii In progresul omenirii nu trebne con-
siderata ca p chestinne de suprafata solntionabila ea la gazeta.
Aceasta credinta a timpnrilor moderne ii are substraturile ei
de cugetare filosofica i tiintifica. Ea descinde dintr'o pozitinne
anumita fath de nnivers qi fata de problemele vietii. Ideea de
progres trebue situatii In cadrul cultural, In care s'a nascut,
pentrn a pntea fi sesizata In articulatille ei. Vom putea constata
ea, mai tIrzitt, ea i-a gasit opozitia ideologic& i practica, dato-
rit& faptului ca lamea ultimelor decenii, dar mai ales lumea
care a trait grozaviile razboinlui mondial, s'a orieutat In spre
alte tarmuri spirituale.
Pin& sa ajunga la semnificatia sociologica de idee forta,
capabila sa deslantne avint i activitate socialk ea a germinat
i a fost pregatittt teoretic-filosofic i teoretic-social. Daca ne
Indreptarn privirea spre Renatere, nu va fi gren s& snrprindem In-
cepnturile nnei man Increderi In paterile mintii omeneti. Nn
avem Inc& o Intemeiere filosofiett a acestei pozitiani, dar duhnl
ei plutete In aer. Atmosfera Renaterii e eminamente Increza-
toare, plurivalenta, progresista, dar Inca nedefinita, subsistInd
In paturile sufieteti mai adInci i mai departate de oglinda in-
minoasA a constientalui.
Filosofia liii Descartes este en drept euvint piatra unghin-
lark desprtitoare de lumi. Descartes ar pntea fi blestemat, i
pe Mina dreptate, de filosofii mistici. Cogito ergo sum" este
semnal de revolntie spirituala. Principiul suveranitatii ratinnii
ea saprema instanta In contemplarea lumii Iqi gliseqte In aceasta
formula fundamentnl. [Cineva ar fi peat opnne lai Descartes :
vado ergo sum].
De aci Incolo endirea logiett primi o consacrare tot mai
larga i prinse radacini en deosebit prestigiu. Veacal luminii se
inaugura majestuos, Increzut In forta ratianii omeneti, sin-
gurul punct de razim In haosul vietii schimbatoare.
Alaturi de eurentul spiritual, teoretic, se prodaceau Intea-
devar schimbari mari In vieata social& a Europei. Mai Inttin
micari sociale ea cea dela 1789 In Franta, apoi cele din prima
jumatate a veacului nou&sprezece (1830-1850), toate Orean sa
confirme pozitiunea rationalismulni optimist, care postula iden-
titatea gIndirii ornene0i de la individ la individ. Ltimea progresa
Inteadevar Numai datorita acestei atmosfere generale de cre-

www.dacoromanica.ro
 23

dintik tntr'un bine mereu cresctnd, se poate explica de ce an

filosof criticist de talia Ini I. Kant, a fost atit de malt influentat
de J. J. Rousseau, dece a putut crede Intr'o Lig& a Natinnilor
care sik garanteze pacea Enropei. Totuei spiritul Ligii Natiunilor
preconizatil de Kant se deosebeste mutt de intentiile Ligii Ge-
neveze. Principiul de bazik al Ligii Kantiene rAmtne principiul
national ei nu tm interes panenropean san cam se mai cheamik.
, Alikturi de cugetarea filosofIca rationalista, preponderenta
ei oarecum oficiala dupa prestigiul pe care-1 avea, etiintele na-
tarale, exacte, erau poate cea mai straIucita dovada a until
progres real, de care se lnvrednicise omul modern. Fizica, chi-
mia, biologia, tehnica exploatArii bunurilor subsolulni, tehnica
locomotinnii, phrean sa confirme suprematia intelectului In toate
domeniile de activitate omeneascA. Inventiile, descoperirile. ma-
rile ipoteze stiintifice an adus crescInde confirmari sub acest
raport
Ceea ce trebue subliniat In legAtura en aceste constatttri,
e faptul ca odata deslantuit entuziasmul increderii In desvoltarea
stiintelor exacte, el s'a transplantat deopotriv i asupra celor-
lulte domenii de manifestare culturala. Dar extinderea facutA si
asupra celorlalte domenii, postulind si aci an progres rectiliniar
ei continua, n'a putut fi verificata. Dimpotriva, timpul a adus
curtnd tragice desmintiri.
Ideea de progres ei-a gasit reprezentanti In domeniul istoriei,
sociologiei si al antropologiei. Precum In fizictt Newton Insem-
neaza o noun era, astfel i istoria prin Voltaire ei enciclopedistii
franceji tei afla noni fandamente.
Pe terenul sociologiei ipoteza celor trei stadii de evolatie
a spiritulni man, formulata de Aug. Comte, cartea lai H.
Spencer Progresul, legile si cauzele sale", marcheazik acelae
semn de Inoire, de noua perspectiva a societatii omenesti. Insaei
rasnnatoarea opera a Ini Darwin Originea speciilor" trebue
pasa In legatura cu teoriile progresiste. Nu mai insistam asupra
unui ginditor ca J. J. Rousseau, visator ei prea Increzut In na-
tura bunA a omalui.
Resfrinta asupra atttor regiuni umane, avtnd sabstraturi de
&dire filosoficii, dar mai ales confirmari reale prin aportul in-
teadevar extraordinar al etiintelor exacte, ideea de progres de-
veni an spectra pretatindenesc al veacului ultim. Toate incep gi
sftrsesc prin acest fenomen universal, cosmic si etern.

www.dacoromanica.ro
 24

Cu toata maretia aparenta a acestei idei i en tot opti-

mismul pe care dinsa este capabila sa-I provoace, ideea de pro-
gres e Inearcata de saperstitii ncigatoare, de provenienta mate-
rialista. Progresul" modern Insemneaza Infaptnirea treptata a
conditinnilor de vieata materiala i social mai bane, prin victoria
tehnicei asnpra materiei. Avind o situatie materiala, externa mai
bunk omul va deveni mai inteligent, mai cult si mai ban. Ome-
nirea progreend material va atinge un stadiu de perfectiune
moral, In care razboaiele vor fi o penibila amintire, nra de
rasa nn snbiect de curiozitate arheologica Deci perfectionarea,
desavirsirea, Insemneaza perfectionarea tehnicei, desavirsirea
Infaptuirilor materiale. Acest fel de a interpreta i valorifica
vieata si omul este prin esenta materialist. In momentul acesta
se pnne problema progresulni In toatWt amploarea ei si tot In
acest moment credinta In progresnl omenirii trebue !ma fata In
fata cu religia, In special cn credinta crestina.

Din capnl locului afirmana ca nu suntem antiprogresisti"..

Dimpotriva. Distingem o regiune capabila eminamente de progres.
Urn domenin, In care exista progres real, verificabil prin InfAp-
tuiri. Incercarea de-a prelungi raza acestni core, Inglobind i
alte domenii, se claseaza, din punct de vedere obiectiv si ra-
tional, !rare tentativele temerare. Ea nu poate fi altfel explicata
daca s'a facnt decIt printr'o gresala de entuziasm credin-
cios, mistic. Dar extinderea conceptiei progresiste asupra tuturor
domeniilor Insemna admiterea conceptiei rationalist-materialiste
ea fundament al tuturor preocuparilor omenesti. Asa s'a produs
un fenomen Indeajuns de interesant : crezind in ideea de progres,
lnmea moderna a atribuit culturii o baza materiala. Cultnra In
stractura ei initiala nu este de esentit spirituala, ci materiala.
Congruenta progresismulai en determinismnl economic, In cazul
de fata, este perfecta.
Starea de spirit progresista, astazi, se infatiseaza In mare
masura anemiata. Pentrn configuratia Europei spirituale si so-
ciale actuate, credem, ea razboial mondial a avnt o importanta
considerabila. Optimismul progresistilor a fost pnternic zguduit.
Rascolirile straturilor psihice ale omului transeelor au fost de
asa natura, Incit increderea In bunittatea natnrala" a scazut pro-
fund, iar credinta ea situatia material i tehnica tot mai bunit duce

www.dacoromanica.ro
 25

ia moralizare a Inceput stt sovite. S'a putut constata fenomennl

exact invers : niciodat oamenii nu s'an mAcelltrit en atIta, calcul
gi artA, niciodatA, ea In rAzboitil mondial, nu s'au Intrebnintat
asa de ingenioase mijloace pentru doborirea dusrnantilui. Imediat
dupA terminarea rAzboiulni, vieata de toate zilele a Incept:it sit
se transforme, s se producA schimbAri i pe plan teoretic. In
unele tAri prefacerile sociale au devenit tot mai simtite, accele-
rindu-si ritmul tot mai malt.
Noile pozitii spirituale se referA, in cazul nostru, la opozitia
fatA de ideea de progres. DouA directii a lnat aceastA opozitie :
una pesimistA, prezicInd sfirsital tragic al culturii europene
ne &dim la opera lui 0. Spengler Declinul Occidentului",
iar a dou l. a opus en vigoare ideii de progres universal si ree-
tiliniar credinta religioas crestinift, fie catolicA, fie ortodoxft (H.
Massis, Berdiaeff).
Pesimismul primei directii, opus avintului progresist, se
manifestA In societatea postbelicA sub forme diverse, Inclinind
spre irationalism, prelogism si mistica asiaticA. Astfel, dap& rAz-
boiu, devenirA la mod o serie de profeti si mari initiati (Kris-
namurti, R. Tagore) influentind anumite cercuri literare, artistice
si chiar filosofice, ptrunzind mai ales in anumite asociatii si
societAti mondene si mondiale, prea Ingrijorate de soarta ome-
nirii. Curentul acesta a trecut In cealaltA extremA, *Ind an
sentimentalism siropos i ocult.
Dar opozitia adevArat, care a adus solutionarea crizei
spirituale europene mAcar In parte a fost cea a directiei
militant crestine.
De uncle credinta In progres interpreta geneza culturii
popoarelor pe baze materialiste si se extazia In fata puterii in-
telectului, spiritul religios crestiu explicA nasterea cuhurii pe
baze spirituale si crede In atintuirea omului prin gratia divina.
AceastA opozitie !titre progres i religie este analizatA In
mod documentat de dare americanul Christopher Dawson In a
sa Progres et Religion" (une enqubte historique, trad. franc.,
Paris, 1935). El aratA cA fiecare culturA 1i are Inceputurile In
credinte religioase si morale. Chiagul din care si prin care se
poate desAvirsi o culturA este spiritual. Cultura Europei Isi gli-
seste rAdAcinile ei In InvAtAtnrile religiei crestine. Crestinismul
constitue pentru formele culturii europene tiparele de inceput,
In care s'aut turnat formele Inflorite ale desvoltArii culturale
ulterioare.

www.dacoromanica.ro
 26

In asa mod intre credinta in progres, ca fenomen concepnt

In sensul celor aratate mai sus, si intre religie se deschide un
antagonism de neinlaturat. Doutt credinte stau alaturi, fara anspicii
de Imbinare armonica: progresul universal, rectiliniar i irever-
sibil, epuizInd interpretarea vietii i lumii ca vesnicit tendinta
de schimbare, de !noire en ajutorul puterilor ratiunii si materiei,
de all& parte religia, dogma neschimbata in fandamentele ei,
mintuitoare,a sufletului omenesc dincolo de vieata materiala a
individului. Ptisa astfel problema, in mod fatal, admipnd o atitu-
dine, negam cealalta. Daca omenirea devine neincetat altceva,
credintele eelor de eri nu mai pot apartinea celor de azi. Nett
progresul organizarii tehnice a vietii provoaca si o stare scale-
teasca superioara, Insimprea Inteo spiritualitate peste cuntingente,
nu-si are nicidecurn vr'un- rost, ea nici nu poate fi adevarata",
reala", caci nu este bazata pe ceva material
S'ar patea deci ca antagonismul progres-religie este
insolutionabil. Dar noi Incercam totusi sa gsim solutia....
Dificultatea rezolvirii acestei probleme se datoreste faptalui eft
toti cei ce opereaza cu termenul progres" nu delimiteaza do-
meniul la care se refera notiunea. Gresala ar trebui cantata
si In insuficienta epistemologica a conceptiilor progresiste si
integral rationaliste. Dar nici traditionalistii religiosi, ortodocsi
san catolici, nu ne satisfac deplin numai printr'o categorica
opozitie fata de materialismul conceptiei despre progres. Deaceea
curentele religioase culturale-literare din Franta catolic rega-
liste san de la noi din Rominia, avind alt nume, pot fi foarte
importante sub unghinl de vedere al reactiunii culturale i sociale
imediate, pentru cercetarea sociologica ele tin stint Inca solntii
obiective, deci perfect adaptate unei configuratii sociale anumite.
In aceasta discutie, interventia sociologului german, Richard
Thurnwald 1), va fi deosebit de pretioasa. Dula& Thurnwald pro-
bleina progresului implica analiza fortelor sale determinante.
Din punctul de vedere al acestor forte exista un proces de
acumulare continuu, rectiliniar i ireversibil. Acesta e domeniul
cunostin(elor tehnice. Aci se desfasura neintrerupt un proces de
achizitii noui, ultimele bazate pe cele anterioare. Odata imbogatit
domeniul tehnic, el are repercursiuni si asupra societatii respec-

') Vezi ,Insemn. Sociologice ' An. I, N-rul 6, 7, recenziile critice datorite
d-lui prof. T. Bill! eanu asupra operil : ,Die menschliche Gesellschaft in ihren
ethno-soziologischen Grundlagen'.

www.dacoromanica.ro
 27

tive si asnpra configuratiei culturale. Dar pe de [IRA parte exists

forte, cari nu au Insusirea de-a fi acumnlative, de-a se cladi,
una depAsind pe cealaltA, Intr'o serie continua si ascendenta.
Aceste forte na sent capabile de progres ireversibil, ci, din-
potrivii, suet reversibile. Astfel nu se poate afirma, zice Thurn-
wald, c trecerea dela matriarcat la patriarcat este en progres.
Asa formele sociale ii an cadrul lor de oscilatie dela o stare
maxima, la ana minimA, fArA a fi In continua urcare. Deci iatA
cA fortele, cari ar putea provoca progresul omului, se di vid In
douA categorii : progresive in adevAratul Inteles al cuvintului
si forte oscilatorii. Cit despre progresul omului In sine, acesta
nu poate fi sesizat decit fata de directii bine determinate.
Considerat din punct de vedere obiectiv, progresnl este un
fenomen relativ. ExistA epoci, end anumite schimbfiri morale si
sociale introduse sent en mult superioare ceor ce au fost In
epoca precedenta. Dee se poate vorbi, intr'o situatie concretA,
de-o adaptare progresatA fatA de-o altA situatie inferioara. Na
este exclus ca duptx en tiny, adaptarea sit nu mai corespunda
realitatii si sa fie nevoe chiar de-o Intoarcere la trecut. In des-
fAsurarea istoriei omenirii nu se poate sesiza o acumulare si de
Insusiri, ci cel malt de cunostinte, de date stiintifice. De aft&
parte a considera o societate din punctul de vedere al progre-
sului, presupune cA In acea societate conditiunile de existentA
nu variazA si cA nu existA influente din partea altor societAti.
Prin urmare mai usor am putea vorbi de en progres Inteo so-
cietate platonica, nesupusA legilor mecanice si diferitelor influent&
climatice, politice, economice etc.
Asadar R. Thurnwald, bazat pe o rarA bogAtie de date si
exemple, atacA ideea de progres In esenta ei romanticA i om-
nivalentA, stabilind critic, cA domeniul cunostintelor intelectuale
pi tehnice este' progresiv, pe cind domeniul formelor sociale,
al Insusirilor psihice afective si morale este oscilatoriu, variind
Intre o stare maxima si una minimA. Nu se poate stabili o con-
tinua creare a omulai, depAsind natura sa Initiala, desi existA
un domenia al acurnalArii cunostintelor, unde omul este In
perpetuA ascendenta.
Revenind acum la antagonismul, pe care am crezut ca-1
putem surprinde !atm progres i religie, lncrurile ne vor apare
mai limpede. Increderea prea mare In ratinnea nmanA si pres-
tigiul tehnicei moderne a fost de naturA sfi eclipseze celelalte
forte psihice ale omulai. De aci s'a ajuns i la o interpretare

www.dacoromanica.ro
 28

progresista chiar In domeniul aptitudinilor morale i religioase.

S'a crezut eft odatA instalatti epoca tehnicei moderne, creaintele
morale i nationale, In mod fatal vor dispare. 0 revenire la
acestea nu ar fi posibilA, pentruca ar contrazice legea cosmic&
a progresului. Lucrurile s'au petrecut :altfel. Ele confirms mai
curind cele stabilite de autorul mai sus amintit. In cazul acesta,
avind i teoria dar avind qi confirmarea ei prin chiar eveni-
mentele istorice-spirituale ale ultimulni decenin, credem eft o
Implicare Intre progres i religie este posibilA. Credinta noastrii
In progres trebue s'o limitAm Ia cadrul acumulArii de cunWinte
tehnice, putem chiar s credem Inteun progres, sub un
anamit raport (economic, politic, religios), realizat Intr'o
epoca fatA de o allA epocA, dar aceastA schimbare In spre mai
bine In dornenial social i general uman nu trebue interpretata
ea fortA ce se realizeazA continua, schimbind in aceliq timp firea
profunda a omulai. Omni amine cu aptitudinile sale de tot-
deauna, Wind Instr., in anurnite constelatii morale i materiale,
sA i-le valorifice mai mult saa mai putin. Peste timpuri imaginea
omulur" rtimine aceea0. In consecinta dorneniul religiei e mutt
mai larg fat de cel al progresulni. Credinta religioasA se referA
la atitudinile noastre de totdeauna, ea calAuzete destinul ome-
nirii din lurnea sensibilA In lumea eternitAtii. Considerate astfel,
i limitind progresul la portiuni bine definite, religia i progresul
stau alturi fr a-si disputa IntreolaltA suveranitatea.
Am nurnit rAzboiul mondial Inceput de non ev. Cred ca
afirmatia IngErdue i precizAri. Suntem, dupti pArerea mea, In
fata unei ere, pe care o numesc neoclasicA. Unii InclinA mai
curind s'o numeascA neoromantich. Neoclasicismul erei ce s'a
inaugurat i Ii fixeazA tot mai precis semnele, constA Intr'o
echilibrare a fortelor sociale (nationale) morale i materiale. In
mijlocul acestui proces de armonizare i problerna progres
religie va fi solutionata printr'o echilibrare a celor douS atita-
dini. Nici tirania maOnei asupra omului, vidindu-i sufletul, dar
nici Incrnstrarea misticA unilaterala. Maina va fi stApInita de
ern, care la rindul sari se va uni en cerul prin tainele vietii.
L. Tara.

www.dacoromanica.ro
 29

REV1STA CART1LOR.

C. Narly, Istoria Pedagogiei. Vol. I: Crestinisrnul antic.

Eval media. Renasterea. Publicatiunile Institutulni pedagogic
CernAuti, 1935, pg. XV + 376. Pretul 250 lei.
Obiectul principal al ItterArii d-lui Narly, profesor de Peda-
gogie i Istoria pedagogiei la Universitatea din CernAuti, este
pedagogia umanistA a Renasterii, pe ling& tratarea mai samara
a AntichitAtii crestine si a Evulni media".
In studinl autorilor tratati, zice antorul. strAduinta mea a
fost sk plec, pecit mi-a fost posibil, direct de la isvoare, i sit
pun pe lector ec it mai malt in contact en gindirea i chiar ca
litera lor. De aici si multimea citatelor, cari la o privire super.-
ficial ar putea sit parA pedante, dar cari garanteazA tocrnai cit
mai marea obiectivitate a interpretArii, pe lingh aceea cit dA o
largA posibilitate de control si stabileste pentru cetitor un fel de
raport direct cu autorii, ale citror opere sant adesea foarte grea
de,gAsit, aflindu-se, in anumite eazuri, numai In uncle mari biblio-
teci din stritinAtate". Acest contact direct en izvoarele, pe cari
autorul i le-a procurat ea mare trudit si le-a cercetat ea o pu-
tere de mune& i intelegere nimitoare, Ii d operei o deosebitA
valoare stiintificA. Lucrarea d-lui Narly nu InseamnA numai o
imbogittire a literaturii pedagogice rominesti, ci ea este o con-
tributie stiintifick de seamk in literatura pedagogicgt universalA.
*i nu exagerAm de loc dacA sustinem c lucrarea d-lui Narly ne
stoarce admiratia prin bogAtia i terneinicia documeutitrii i, nu
mai putin, ne farmed', prin claritatea expunerii, limpezimea Im-
pArtirii materiel si, mai ales, prin mttestria ce o dovedeste In
earacterizarea epocilor si a marilor pedagogi.
Pliicerea ce ne-a procurat studiul cArtii d-lni Narly ne face
aS asteptAm en nerAbdare aparitia celor dougt volume urmittoare :
, epoca modern i cea contemporanA.
Traian Braileanu.
Ren Descirtes, Regnlae ad directionem ingenii In romi-
neste dupgt textul original en o introdacere si note de Constantin
Noica. Brasov 1935, pg. 111. Pretml 50 lei.
D-1 C. Noica, la indemnul d-lui Bagdasar, secretar al Societ.
Rom. de filosofie si en aintorul material al d-lui Ing. Cornelia
Casassovici, a Meat sgt aparit In limba noastrk una din cele mai
interesante scrieri ale lui Descartes. Deosebit de utillt si bine-

www.dacoromanica.ro
 30

venitit este Introducerea traducAtoralui pentrn initierea cetitorulni

romin, care e ajatat apoi, In lecturti, si prin numeroase note
explicative. Am amintit i Indemnul i ajutorul pentru a artita
a la noi interesul pentru scrieri filosofice nu depAseste an cere
foarte Ingust de intelectnali. T. B.

N. N. Manolescu, Spre an non ideal Statul cultural al

muncii nationale. Un sistem politic de selectionare si colaborare
a tuturor valorilor romtnesti. Edit. Jdeea NationalA", Buz An
1935. pg. 100.
Studiul politic al d-lui Manolescu formeazA partea ultimtt
vi principaltt a volumulni, care mai contine : De profundis, Seri-
Boni provinciale, Ziaristica lui Erninesca, Un mare elan de inbire.
Interesul autorulni se concentreazA asnpra problemei corn trebne
organizat Statul nostru asa precum au Inceput stt-lintrezAreascli
mintile constructive si imaginatille mai temperate din Mika
generatie nationalistA".
Stndinl d-lni Manolescu e foarte interesant prin felul cam
pane si rezolvA problemele politice cari ne pasioneazA pe toti
In timpurile de fall. Si suntem In desAvIrsit acord cu autorul
cInd zice : IncercAri de felul acesteia nu pot dedt stt foloseascA
fie pentru a se atrage atentia asupra lipsurilor saa chestinnilor
nelndestulAtor ori gresit cnnoscute, fie pentru a se statornici
un consens mai lang asupra unor puncte ce nu par sti presinte
prea multe greutAti spre a fi Imbratisate de Intreaga miscare
nationalistA". Cetitorii vor gAsi In lucrarea &Jai Manolescn si
cugetare adinc i credintA neclintitit in pnterile neamulni
romlnesc. T. B.

Ion Banea, RInduri ctre generatia noastrA. Ca un cuvInt

introdnctiv de Ion I. Mo(a. Cluj, 1935. pg. 20. Pretul 10 lei.
Brosura reuneste In afar& de prefata d-lui Mota, scurte articole
publicate In diferite ziare, ordonate acuma duptt o idee conductt-
toare. Gttsim aci o expunere luminoas, precisit a ideologiei
legionare, a ideologiei care trebue sA devintt ideologia clasei
conducAtoare romInesti. Scrisul d-lui Banea e strAveziu, captivant
prin simplicitatea i sinceritatea sa.
T. B.

www.dacoromanica.ro
 31

REVISTA REVISTELOR.
Arhiva pentru tllnta I reforma sociald. Dir.: D. Gusti.
Anul XII, 1935, n-rele 3-4. Volumul acesta cuprinde, pe
lInga studiile (In limba franceza si engleza) aparute mai Int flu
In Archives de Sociologie" de subt directiunea d-lai G. L. Du-
prat (vezi n-rul 6 al Insernnarilor"), urmatoarele studii in limba
romina : G. Sofronie, Problema integrarii noului drept inter-
national In constitutiile nationale i necesitatea revizuirii consti-
tutiei romIne ; Traian Herseni, Clubul Husarilor ; Al. Claudian,
Auguste Comte si Restauratia ; Petru Comarnescu, 0 Incercare
americana de constituire a unei monografii sociale asupra ten-
dintelor si problemelor recente. Recenzii nnmeroase si bine
scrise ; Cronica ; la urma : Buletinul Institutului social romIn.

Revue Internationale de Sociologic. Dir.: Emile Lasbax.

An. 43, 1935, n-rele 1XX (Sept. Oct.). Se analizeaza comuni-
carile, seria 2-a, trirnise pentru al XII-lea Congres de sociologie.
Foarte interesante pentru noi sunt comunicarile privind
problema : Elitele si metabolismul social, Intre cari amintirn pe
cea a prof. Castrilli (Universitatea din Bari) asupra Originei
tociale a studentilor". 0-1 G. L. Duprat publica o Schita a unui
tratat de Sociologic". Tratatul sail se Intemeiaza, dup. cum
spune autorul, pe experienta sa de profesor in curs de lb ani
de InvatamInt, dupa 40 ani de studii si analize. Schita pe care
o prezinta e menita sa dea o baza pentru discutiile prealabile
asupra chestiunii Echilibrelor sociale", pusa la ordinea zilei a
Congresului al XIII-lea international de Sociologie, care se va
tinea la Paris In 1937, 2-5 Sept. D-1 Andre Joussain to-
cearca sa desprinda caracterul faptului social", aratInd deose-
birea sa de faptul fizic". La revista cartilor, o dare de seam&
a d-lui G. L. Duprat asupra : R. Polin et J. G. Charon, Les
cooperatives rurales et i'Etat en Tchcoslovaquie et en Roumanie
(Paris, Alcan, 1935). Revista revistelor da atentie studiilor gi
articolelor din domeniul stiintelor sociale aparute In revistele
romlnesti,

FatFrumos, Dir.: Leca Morariu, An. X, 1935, Nr. 5-6.

D-1 Aurel Morariu aerie, cu prilejul aniversarii a 30-a dela
moartea lui Grigorie Filimon, clteva pagini bine simtite despre

www.dacoromanica.ro
 32

viata si munca acestui Intemeietor si indrum&tor al vietii co-

operatiste din Bucovina de Inainte de rzboiu. Mai Insemniim
cele don& contributii interesante ale d-lui I. E. Toroutiu: Juni-
mism-Samtmlitorism si T. Maioresca inedit". Cronica bogat& si
wariata, scrisk In cea mai mare parte de direetorul revistei en
verva-i cunoscut si malt apreciat.
Cuget Moldovenesc. Foaie lunar& a Societtii Culturale
Nationale George Enescu", _MP. Dir. : Mare Vlutit, Prim-
redactor : Petal Stall. N-ral 8-9 (Sept.Oct.) 1935 are un en-
prins foarte bogat si variat, colaborind Cong. Al. Holban, Gh.
N. Cartu, A. G. Delafantnele, Tatiana Galuscrt, N. Palamaru,
Vasile Pavelco, A-tta Petrovici, Petra Stati, Lucian Voiculescu,
E. Ar. Zaharia, etc.
Suflet Romfnesc. Revist literartt, cultural& si socialii.
Prim-red. : Lidia C. Andreescu. Redactia si Ad-tia : Bucuresti II,
Calea Plevnei 232. An. II, No. 6 (Oct.). Colaboreazik : G. Murnu,
Paul I. Papadopol, G. Bacovia, Maria Cuntan, I. A. Bassarabescu,
Al. T. Stamatiad, Radu Gyr, Costin Morita, G. $t. Cazacu, Nicolae
Nedelcu, Const. Goran, Sorin B. Rares, Paul Donici, Inlian Dragu,
Constant Vornicu. Suflet Rominesc e o revist& bine condus
i limit& la In&Itime de colaboratori en nume In literatura.
FreamAtul literar. Revistil de Literaturk tiintii si Arta.
Siret. Redactori : Aurel FortunA si Octav Bancescu. An. III, Nr.
7-9 cuprinde un stadia al d-lui N. Itcu CrImpeie din trecutul
Siretului". Versuri de E. Ar. Zaharia si altii. Cronia.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro