Anul I. Nr. 9. Decemvrie 1935.

INSEMNARI
SOCIOLOGICE
..../w
Apar odat pe lunA.
Director: TRAIAN BRAILeANU, .

orofesor de Sociologie la Universitatea din Cernauti. .

CUPRINSUL
64:

ARTICOLE

17Traian BrAileanu : Studentii

II: George Macrin : Temeiurile istorice ale MiscArii din 1922.
III. I. N. Mailat: Imperialismul romin ca ideal national.
VI. Traian BrAileamti: Etnografia i Etnologia.
(Sfirsitul cuprinsului, vezi pag. urnAtoare).
04

REDACTIA: Cernauti, str. General Berthelot 5.

ADMINISTRATIA (Profesor Constantin Zoppa):
Cernauti, str. Baltinester 15.
Abonamentul pentru 1 an . . . .- Lei 60
Exemplarul 5
"
11.111

Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernuli.

www.dacoromanica.ro
REVISTA CARTILOR
Andr Joussain La Sociologie, ethnologie comparae et histoire corn-
pare. Poitiers, 1935 (Traian BrAileanu).

REVISTA REVISTELOR
Iconar, I. 3, 1935. Redactia: Cernauti, str. Erninescu 15 (prof. Liviu Rusu .
Revista mea. Dir. : Marta D. Rcidulescu. An. I, Nr. 10 (Sept. Oct. 193i).
Cuvintul studentesc. Red. i Adm. : Bucuregi, Calea Plevnei No. 11.
An. X, No. 9, 20 Noembrie 1935.
Revista Institutului Social Banat-Criana. Dir. : Dr. Cornel Grolso-
reanu. Fknul III. No. 13, 1935.

1 Fiecare nurnk va avea cel putin 32 pagini.

Manuscrisele nu se inapoiaz5

www.dacoromanica.ro
ANUL 1. Nr. 9 Decemvrie 1935.

Insemndri Sociologice
Director: TRAIAN BRAILEANU,
profesor de Sociologie la Universitatea din Cernduti.

Studentii.
I.
S'au scris multe despre stadentii nostri, dar nu s'a scris
malt. Nu exist& o lucrare sistematick amAnnntittt, care dt cu-
prindA toatii problema studenteasca, toate aspectele ei i situInd-o
la local ei just In spatial social romInese. In studiul de fatn
Imi propun s schitez problema i, In jurul liniilor de directie
sApate mai adinc, srt impletesc unele reflexinni cari, Intregite gi
rotunzite mai tirzin en date pozitive, ar putea constitai un In-
cepat de analizn sociologicA a studentalui".
Dificultatea acestei analize stA In faptul crt studentii na
reprezintA o parte constitativA a societtii en o functinne bine
definitA, cum ar fi de pildtt : agricultorii, comerciantii, meseriasii,
muncitorii indastriali, artistii ; sau : preotii, InvatAtorii, functionarii,
medicii, avocatii.
Notinnea de student am putea-o defini zicInd : Studentul na
este Inca nimic, dar poate deveni orice. Ceea ce InseamnA crt
studental n'are nicio functiune precisn In societate, dar en poate
dobindi, dap& terminarea stagiului de student, orice fanctiune.
Studentimea reprezintA deci rezerva permanentA din care se ali-
menteazA elita sociala", diferentiath dupn diferitele functiuni
sociale. Studentul Inca nu face parte din elitA, dar prin certifi-
catal de bacalanreat si-a cIstigat Iegitimarea" de a se pregAti
pentra intrarea In elittt. Dupa terminarea studiilor si dobindirea
certificatelor de absolvire studentuI apartine elitei, el si-a do-
blndit dreptul" de a ocupa o functinne social, IncetInd de a fi
stadent. Unitatea studentimii, coeziunea si solidaritatea ei deriva
tn primal end din educatia identica ce an primit-o tinerii In
licen. Licetal nnitar formeadt tipul nnitar al studentnlui. Intervine
aci se'ntelege egalitatea virstei : toti studentii Bunt tineri Intre
18 si 24 ani. Sunt ce-i drept i studenti mai bAtrIni, dar numAral
lor e prea mic, asa a nu pot altera caracterul general al stu-
dentimii ca clasA de vitrstn". Formarea identicA prin lieeu ei

www.dacoromanica.ro
 2

comunitatea de vtrstA Ii ImprimA stndentimii caracterul funda-

mental ei care poate fi observat mai lesne. Liceul 1-a fttent pe
student sociabil, comnnicativ, prietenos, respectnos fattt de pro-
fesori i disciplinat, adich predispns sA se Ineadreze Inteo ierarhie,
recnnoscInd ei putInd distinge meritele ei superioritatea altnia.
El se lasti condus i Id place O. fie condus, credo In bnnAtatea
celor btartni, In grija lor de a Inlesni tinerilor terminarea stu-
diilor. Din aceste puncte de vedere ecoalele superioare repro-
zinttt o continuare a liceulni, en deosebirea c in InvAttimIntal
superior Incepe sA se accenkteze specializarea", deci o nota
grnpare a tinerilor dupA profesiuni", ceea ce constitne un non
element de care trebue sit tinem seama In analiza noastrA. Dife-
ritele Facultati la Universitate, apoi ecoalele speciale, de pildA
Politehnica, ImpArtitA ei ea In sectiuni, Qcoala de arhitecturi,
etc., divizeazA studentimea ei diferentiazA en necesitate ei tipul
psihic al studentultti, pregAtind tipizarea profesionalA : a functio-
naralni, avocatulai, profesorulni, mediculni etc. /n aceasttt dife-
rentiere nn trebue stt neglijAm nici influenta locnIni" : stude.ntul
bucureetean se deosebeete de eel ieean, de eel cernAntean, etc.,
deci fiecare *coal& superioarti introduce o diferentiere destul de
pronuntattt a tipulni general de student.
Pe lingh aceste deosebiri izvortte din tipizarea profesionalA
ci localA, studentimea Incepe sA se diferentieze i prin influenta
altor factori cari in Ikea n'avean o actiune prea pronuntatA,
anume Bituatia socialtt a familiei, a parintilor. BogAtia i starea
socialA a pArintilor influenteadt asupra stracturii stndentimii, fAcind
sA se nascA antagonisme destul de accentuate Intre ei. Ne lipsesc
ei In aceastA privintA date statistice, can sA ne informeze In
mod precis asupra originii sociale a studentilor. Dar In general
etim cA la annmite factiltati predominA studentii fii de tarani, de
pildA la teologie, totastfel la UniversitAtile ei facnItAtile cari n'an
taxe ridicate sari dau mai lesne scutiri de taxe. Statul a venit
In ajutorul studentilor sAraci pentru a le neura situatia, dar
criza" economicii ei financiarA a adus o pertnrbatie mare In
viata studenteascA oprind afluenta copiilor sttraci ei la licee ei
Ingrenind situatia studentilor lipsiti de mijloace Inteun mod
extraordinar. AceastA crizA a avut InsA ei alte consecinte ei mai
grave : Inchiderea intrArii stndentilor absolventi in functiunile de
Stat. S'a ivit eomerul" intelectual, omul care a muncit pentru
a se ridica In ierarhia socialA, pentra a intra In elitA, ci care e
oprit la poarttt

www.dacoromanica.ro
 3

Aceasta ar fi, schitatA In linii largi, icoana stndentimii

dae& o consiclerftm omogend din punct de vedere etnic.
Dar &ILA [Rare colile secandare qi cele saperioare an
fost invadate de minoritari, In primal rind de Jidani. Profitind
de egalitatea de drepturi cettitene0i, acordatA en Mita dArnicie
i lips& de prevedere a oamenilor politici, Jidanii an inceput o
luptit sistematic& Impotriva elementalui rominese chiar in do-
menial In care predominarea RomInilor trebaia asiguratit en orice
mijloace. Dei functinnile de Stat nn le-au fost deschise cleat
In mod exceptional numai in anumite ramuri, profesinnile
1;si

libere an fost cucerite de ei In aa mbar& Tacit In unele regiuni

elemental rm./nese nici nu mai conteaa. Num Aral medicilor tii
avocatilor jidani de pildi este in unele orae excesiv de mare
fat& de medicii qi avocatii rommni. Cam In acest timp pnterea
economic& a Jidanilor a sporit Intenn mod nebAnnit, fAcinda-i
stApini ai oraqelor qi ai tuturor izvoarelor de imbogAtire prin
comert, industrie i institutiile financiare, primejdia infiltrArii lor
In functinnile de stat, ba chiar a 'mei revolutii comuniste pentrn
encerirea posturilor de conducere devine tot mai amenintAtoare.
Tineretul nniversitar romin a simtit de en bun vreme
aceasta primejdie qii a Inceput organizarea rezistentei. Aceastit
micare nationalistA" a depAit, earn tim, cadrele universitare,
ea a rAscolit Intreaga clad intelectnallt qi a pus in mipare qi
massele largi, en scopnl de a ajtInge pe cale legalA i consti-
tutional& In posesinnea mijloacelor prin cari sti se poatA opri
instituirea dictaturii comuniste jidoveti.
Nn intrit In subiectal nostril de a expune fazele acestei
lupte qi reznitatele ei, ci ne vom mArgini sa arMAm care a fost,
-care este i care va trebni sti fie rolal stridentimii In aceastit
micare.
II.
Antagonismul national a despArtit deci stadentimea In doutt
tabere dusmane : Rominii pe de o parte, Jidanii pe de altA parte.
Stadentii creqtini neromini an pastrat t4i pitstreadt In mare parte
o atitudine nentrA, iar numArul lor nu depAgeee proportia ce
exist& !titre populatia romineascA vi celelalte nationalitati cretine.
In general ins& cii neatralitatea studentilor creqtini are douti
aspecte : studentii germani i polonezi simpatizeazit en micarea
nationalist& romitneascA, pecind Intre cei ncraineni qi maghiari se
glisese simpatizanti qi chiar propaganditi activi ai micArii co-

www.dacoromanica.ro
 4 ---

maniste-jidovesti, dar nu fiindegt acesti studenti ar fi comunisti

si filosemiti, ci fiindcil stau subt influenta politicei antirominesti,
revizioniste, a politicianilor nersineni si maghiari.
Miscarea stndentilor romini s'a desfAsnrat In don& directii.
Mai Inttin studentii an cernt si cer In InvAtmintnl superior sk
se introducit nnmerus clansus" pentru Jidani. Aci ei s'an izbit
de rezistenta hotitrIttt a antoritittilor si a politicianilor. Antoritatile
nniversitare au zis ctt legea nu Ingtidne oprirea Jidanilor dela
Inscrierea la Universititti, iar politicianii au sustinut ca tratatele"
nu permit sit se schimbe legea.
Ar fi fost natural, credem noi, ca In conflictul care s'a
nitscut In nrma acestui refaz categoric al politicianilor de a
examina sitnatia i a etsi posibilitAtile de satisfacere a cererilor
jnste ale studentilor, profesorii rornini, cei nniversitari in primal
rind si apoi i cei secundari, s sustie en toatit puterea reven-
dicrile studentilor, ele fiind In acord depIin en interesele neamn-
mai romitnesc si ale Statulni national rominesc! Dar nnmai o in-
fim i neInsemnattt parte a profesorilor a sprijinit actiunea
stndentimii. Aceeas atitudine de indiferentk dactt nu chiar de
dusmnie, an avut-o i ceilalti intelectnali romini, fie fanctionari
fie liber-profesionisti. Misarile studentesti erau considerate ea
inerente virstei i ca o continnare a agitatiilor antisemite"
iorghiste si cnziste de Inainte de rEtzboiu intrate In traditia Uni-
versitatilor rominesti. Acest antisemitism instinctiv (biologic) al
stndentilor era menit stt serveasck diva opinia politicianilor,
scopnrilor electorale nu namai ale partidului antisemit, ci si ale
celorlalte partide chid avean nevoie de o diversinne, de o ma-
nevrit Impotriva adversarilor, pentra a creia dificultati gayer-
nnlni In relatiile en statinittatea, etc. Studentii se agitaa exact
end trebuian sti se agite i agitatiile incetau san eran suprimate
iartts in momentnl oportnn. Intre studenti se ivi tipnl stndentnlui
politicianist, orator, propagandist si cn legittnri In lnmea po-
liticii. Acesti condnatori antisemiti" ai studentilor Ii gasim, dupft
terminarea stndiilor, In diferitele partide, depntati, prefecti pint%
si minitri, acuma Mat apitatori strasnici ai ordinei de Stat ci
respectuosi fath de tratate".
Dela Linire Incoace din Universititti au iesit =lie mu de
intelectnali cafi s'an ritsptndit pe Intregul cnprins al TArii. Toti
acestia, aproape toti, an fost, ea stndenti, nationalisti i antise-
miti radicali".

www.dacoromanica.ro
 5

Uncle sant ei i cari aunt roadele nationalismului lor In

diferitele functii ce oenpA ? 0 Intrebare pe care i-au pus-o multi.
Cam se face cA aceti tineri Insufletiti de dorinta sit scape Tara
de Jidani, au devenit In urmA indiferenti In fata primejdiei jido-
veqti, ba uneori chiar pArta0 la actinnea destractivA a comunis-
malui iudaic ?
RAspunsul : acestor tined le-a lipsit educatia nafionalistd.
Ca o intuitie clad a vAzut acest lucru nnul din conducli-
torii studentimii ieene, nn tInAr cresent Intr'un media familial
In care s'a format caracterul sAn de nationalist intransigent
Ceea ce a arAtat Platon, ceea ce an arAtat toti marii pedagogi
ci oameni de Stat i s'a revelat acestui Hair cInd generatia de
dup rAzboin desfAsurA steagul nationalismulni rominese In lupta
sa impotriva comnnismului jidovesc. Regenerarea clasei condn-
cAtoarea romInei, conditie de temelie pentru pAstrarea nectirbith
a hotarelor patriei noastre, nu se poate linfaptui fArli formarea
caracterului Rominulni de elitA, al intelectualalui romIn legat
sufletecte en toate fibrele fiintei sale de nearnnl ski, de tara sa
qi despeirfit cl distanfat sufletele de tot ce este strain '1
duman neamului ci (aril sale.

Se va obiecta c aceasta problemA a fost rezolvita prin

organizarea coaIei Rominecti. In ecoala se (IA doar o educatie
nationala I Daca vom cerceta mai deaproape realitatea, vom
descoperi lucruri neblinuite de reprezentantii oficialitatii ecolare.
Copilul evren nu intl.& In ecoala romineascA pentra a fi
edacat, ci pentra a dobIndi cnnotinte. Educatia i-o dit familia
gi comunitatea nationalA din care face parte. El e crescat In
iudaism", termen care cuprinde toate elementele cari, In totali-
tatea lor, constitnesc o nnitate indestructibilA. Indaismul 11 des-
parte pe copilnl evreu de toate celealte neamnri, orinnde s'ar
afla el pe fata paraIntului qi oHce qcoall ar frecventa. El este
edneat pentrn a se izola de celelalte neamuri, pentru a le con-
sidera inferioare, menite sA fie exploatate, Incelate i, la nevoie,
chiar distrnse, dad, se opnn dominatiunii, poporulni ales". Fa-
natismul religios stA la baza acestei credinte neclintite In su-
periotatea absolutA a Jidanilor. Edacatia copilulni jidan Incepe
din vIrsta frageda, sufletul copilului e supns nnei deformari sista.'
matice pentru a-1 face sA Intro In forma prescrisA de legea in-
daicA". Orice ecoala ar nrma apoi jidanul, orice ocnpatie ar

www.dacoromanica.ro
 6

avea, manifestArile sale stint determinate de acest caracter in-

destructibil imprimat prin educatia sa nationald. Pe Jidani
teoriile pedagogice savante nu-i intereseazA de loc, ei an siste-
mul lor practic i experimentat de lungi secole, a cArni superio-
tate s'a evidentiat prin piistrarea neatinsit a neamului lor i prin
ascensinnea lai In lapta cu celelalte popoare.
Ce fel de educate a primit i primeste copilul ronlin ?
Exist& o educatie romIneascA, o educate care sit dea ca rezultat
nn tip desAvIrsit de RomIn, specific deosebit de toate celelalte
neamnri, san cel putin alit de pronnntat nnitar ca sA se poatA
opune influentei nefaste a jidanilor asezati In massit compact&
In Tara noastrA ? SA Incepem dela Winn. AdevArat este ca trt-
rannl pe Intreg cuprinsul -Vali reprezintA un tip nnitar. Copilal
e crescut In traditiile i formele vietii tarAnesti si In credinta
strAmoseascA. Dar el nu e crescut pentru a se izola de alte
neamnri, nu e crescnt pentra lupta ea alte neamnri strAine. Nici
scoala nici biserica nn-1 InvatA sl se fereasca de dasmani, nn-1
Invaf ci e mai superior decIt ceilalti i ci e menit sA stApi-
neascA, dacA nu peste toate semintiile pAmIntului, cel putin peste
cele cuprinse In hotarele Statului romIn. Ci dimpotrivA : copi-
lului romIn i se spnne sit fie blind si tngaduitor fatA de strAini,
sti fie ascultAtor i supus : capal plecat sabia nu-1 taie. Dar
(*pia intelectualilor ? Ce influenta are asnpra lor educatia fami-
lial& ? CreiazA ea un tip nnitar de Romin opus celorlalte nea-
muri ? Oare nu cresc aci mai mull tipuri de francezi, nemti si
chiar jidani ? Na cresc aci liberali, tArAnisti, cuzisti etc., mai
malt decIt Ronlini ? Formeadt oare Scoala secnndarli un tip
nnitar din acesti copii : Omni, frantuziti, nemtiti, liberali i tul-
nisti ? Poate InfAptui Universitatea acel tip unitar din materialul
venit alit de diferentiat din familii i coala secandarA ?
Aci la Universitate, uncle primejdia jidoveascA s'a arAtat
dap& rAzboin In toatA groz&via ei, uncle politicianismul i indi-
ferenta profesorilor s'a arAtat In toatA golicinnea, uncle i dema-
gogii democrati cAutan s&-si recrateze agenti electorali i nrmasi
destoinici In arta de a Inse1a maltimea, s'a trezit reflexiunea
tInArnlui care avea sA organizeze educatia nationala, crearea
tipnlni unitar al Romlnulai, In stare BA InfrIng& orgoliul iudaic.
Din intnitia clara a acestni conducAtor", a acestai pe-
dagog", cii numai o edacatie nationala, severA, sistematicit si In-
temeiatA pe norme rigide, poate InfAptni acel tip romtnesc, unitar

www.dacoromanica.ro
 7 --
i indestructibil, s'a nhscut tabAra de munch", qcoala national-
lismului romInesc.
Aceasta institutie trebde s teargh toate deosebirile pro-
venite din originea sociali a studentilor romIni, trebue sh com-
pleteze lipsurile educatiei qcolare, trebue sh trezeasch i sh
adinceasch educatia religioash creqtinh chreia In familie i cicoalA
i se dh o atentia prea redush, qi etteodath e neglijath eta desk-
vNire, pe scurt : ea trebue sh-i dea tInftrului un caracter
indelibil de Romln Creqtin, care sh ramtna inatacabil i duptt
terminarea studiilor. In felul acesta natianea romIneasch va do-
bIndi o elith a ei, deci nationala, impermeabilh fath de orice
influente strAine, In orice domeniu de activitate ar !mem sh se
manifesteze.
Cu aceasth institutie de educatie tinara generatie a phit
pe calea realizArii postulatelor nationale, cari la Inceput parent
a fi izvorite numai din entuziasmul unor tineri cari nu Inteleg
Inch adevArata stare a lucrurilor", Intelegere rezervath politicia-
nilor demagogi sustinuti de press jidoveasch.
IV.
Din tabAra de munch p4ete dtrz In vieath RomInal nou,
tInitrul legionar, eu sufletul otelit, eu Incredere In puterile
proprii, CU mindrie de stApIn al thrii, dispretnitor de lux si
desfeu, dornic sh Infaptuiasch In munch trudnich, alitturi de ca-
marazii shi, o viath noutt, curath, cinstith, strabatuth de idealn-
rile i nazuintele neamulni sari.
Dar sti ne Intoarcem privirile spre acel infern din care a
schpat thihral trecInd prin flachra purificatoare a edneatiei le-
gionare. Sit privim Inapoi i pentra a cerceta clack el a pArAsit
InteadevAr toate viciile i slAbiciunile ce-1 ImpovArau, dach nu
cumva Intr'un colt al sufletului a Minas germenele rhului In
stare sit-i distrugh cu timpul fiinta i sA-i nimiceasch mlndria de
legionar, dm& nu cumva rfinile pricinuite de educatia familialh i
colarit nu vor Incepe sh sIngereze iarlii la Intlia eiocnire
cu realitatea
0 mica digresiune i comparatie. Noi tim cum In urmrc
prefacerilor i a diferitelor curente sociale i politice imaginea
thranulni romtn" s'a schimbat qi ea. Pe vremuri, clnd thranul
n'avea drepturi politice i cei mai multi din ei erau iobagi, el
era considerat ea incult", necioplit, leneq, ritzbunator, vielean
avind deci foarte multe Insuiri rele i prea putine bane.

www.dacoromanica.ro
 8

Clasa conducatoare compusa In mare parte din oameni de origin&

straina, din Romtni Instrainati sufleteste prin edncatia ce primean,
avea grija sa pastreze distanta Intre ea si mnitimea mojicilor".
CInd snflul democratiei atinse si rile noastre trezind con-
stiinta nationala si ImpingInd la organizarea nnni Stat national
independent, clasa condacAtoare trebni sa faca apel la multime,
sa o mobilizeze" pentrn lnpta nationaltt, pentru afirmarea drep-
tnriIor natiunii romInesti. Apasarea tot mai simtitoare a Statelor
strttine, caH naznian sa pnna stApInire pe pamtntal romInesc,
destepta instinctul de conservare al clasei conductttoare solida-
rizInd-o ea patura taraneasca. In acel timp, al Renasterii natio-
nale romInesti, fn descoperit sufletul tttrannlui". Poetii i scrii-
toHi vaznra cn nimire ca taranul are o cultura a sa, obiceiuri
stravechi caH dan vietii sale o forma estetica des/I:41.0M, an
Want ca tarannl e poet, ca In casa sa se gasesc obiecte lucrate
en un gist artistic desavIrsit, ca grainl lni e bogat, mladios i
plin de farmec, In sfirsit s'a descoperit c *anal este ade-
varatal Rom/n, pastratorul sufletulni romInesc. La aceasta admi-
ratie a poetilor si scriitorilor s'an adaugat landele oamenilor
politici caH descoperira judecata sanatoasa i cumpatata a Ora-
nulni In chestiuni politice, deci Intelepcinnea sa politica. Demo-
cratizarea progresiva artanca la suprafattt tipnl demagoolni. Acum
Incepe o adevarata Intrecere In a zugravi icoana tarannlui In
cele mai framoase i adernenitoare culori. Toattt lnmea vrea sa
fericeasca tiiranimea, talpa OHL La adunari politice, In ziare,
pretntindeni se vorbeste numai de tarani. Rem Habil a fost ea
taranii au Inceput sa se creada ei WOO ca Bunt asa cum spun
domnii". Ei pasesc tumultuos In arena politica, cuceresc, en jertfe
de sitnge, pozitie dapa pozitie pina la deplina lor emancipare
politica si economica. Tot In acest timp Incepe i intrarea fiilor
dt3 tarani en ajutornl scoalei democratice In clasa condncatoare.
Dar In cursnl acestor procese sociale raportnrile Intre clasa
conducAtoare i taranime Incepura sit ia alta Infatisare Taranii
descoperira nesinceritatea oamenilor politici, desacordnl intre
vorba i fapta lor. Parerea taranilor despre domnii caH cersesc
votnrile norodulni fagaduind i stelele din cer i, duptt ce an
fost a1ei, nici nn se mai arata prin sate, ci se tin numai de
ghesefturi" cu jidanti, o cunoastem en totii. Pe de alta parte
si domnii politicieni Intre ei Ii descrin pe tarani Elsa cum Bunt" :
eorupti, Wind bani la aiegeri dela toate partidele si votind cn
guvernul, obraznici, nesatiosi, nedisciplinati i incapabili sa orga-

www.dacoromanica.ro
 9

nizeze i s conducti institutii economice etc. Politicianismul a

dat natere i taranului politician : agent electoral, gheeftar,
primar corupt i jidovit ... La sate taranii sant II:11044i In ta-
bere dumane, In partide politice, iar politicianii i jidanii intretin
o neincetata agitatie, zadarnicincl orice munch rodnicii pentra
progresnl real al satelor. Invatatorii snnt considerati de tarani
ca o pacoste i povara, preotii i-an pierdut aatoritatea i reli-
gioasa i morala, cad i unii i altii fac politica de partid. Ti-
neretul salbatacete, sectele religioase citiga. aderenti, InstrAinind
o parte din taranime i de neam i de lege. Astfel se deschide
drum larg pentrn actiunea propagandistulni comnnist jidan
Pe aceea linie, dar In alt cadra i in alta infatiare, s'a
desffinrat qi viata studentimii. LAudath i idealizata intr'un timp
peste oHce masura, ea se trezi deodata criticatA i dojenita en
asprime chiar de cei ce se ridicaserti cu ajntorul ei. Si chiar
cei ce Inlesniserit intrarea fiilor de trani Iii colile secundare
i la Universitti, cei ce atrasera prin acordarea de burse, scntiri
de taxe etc., o mare maltime de tineri dela sate pentru a-i face
partai la o viata mai superioara, Imbogatita prin valori culla-
rale pe cari numai Scoala superioara le poate da, tocmai acetia
(Mara semnalnl de alarma, cerind oprirea pnhoiulni de la
sate".
A fost un moment de uluitoare deceptie pentrn studentime
aceasta schimbare brusett a atitudinii apostolilor stndentimii".
Zguduirea sufleteascii a fost adinc simtita i din cauza c studen-
timea incepuse s& creadd despre sine cei este asa cum o zugra-
vise arta retoricei a politicianilor demagogi cari avusera nevoie
de serviciile studentimil.
Studentii veniti dela tarn se trezir deodata snspendati In
vid. Lipsiti de sprijinnl farniliei care ii Msase odata en intrarea
In licen In sarcina Statului i a diferitelor institutii culturale, ei
se vazurii deodata amenintati sa rmIn pe drumuri, deoarece
criza" nu mai Ingaduia intretinerea unni numar atlt de mare
de stndenti dela tartt. Dar nici sndentii fii de functionari, preoti,
invatatori etc. nn erau Intr'o sitnatie mai stralucita, deoarece
salariile fur reduse i plata lor Melinda-se ,,in masura ineasa-
rilor" realizate de fisc.
Totodata Ins studentimea intelese ea o mare parte a vinei
pentrn aceasta laatie este a ei. Ea ascultase de glasnl ademe-
nitor al demak, gilor, ea creznse in ademenitoarele lor promisinni,
ea luptase cu incredere i desinteresare, en jertfe de singe chiar

www.dacoromanica.ro
 10

pentru un ideal care se dovedi In urm& at nu fnsese declt o

simpl& formulA" demagogic& pentra a trezi In tineret iluzia ett
lupta sa va duce natiunea la izbindtt. Prins& In viatoarea luptelor
demagogice tinerimea nniversitar& Isi pierdn sufletul ei propriu.
Cind se trezi la reflexinne, ea se regAsi demoralizattt, desbinatA,
Inteo lnme strin i dusmAnoas&, Inteo lume in care virtutea
era proslavittt pentru a ascunde viciul, In care patriotismul servea
ca masa pentrn cele mai murdare afaceri, iar cinstea si legalt-
tatea, trImbitate In plata publick prevestean jafal i teroarea.
Tineretul Men atunci gestul eroic de a se despArti de acea
lame nesincerk roas& de toate viciile, triidtttoare i cinie. De
aci Incepe lupta tinerei genentii" impotriva bAtrInilor". Aceast&
mtgare a tineretului trebne Inteteas& ea o nazuint& de emanci-
pare de subt Influentele nnni medin social haotic vi lipsit de
norme morale, pentru a cladi o lame nonk ordonatk cAlltuzit&
de un ideal bine lAmurit. Mincinna, egoismnl cinic ascnns subt
masca virtutii trebuian s dispark pentrn a face loc unei actinnt
sincere, Intemeiat& pe virtuti dobIndite prin mune& Incordat& In
folosnl natiunii. In sufletuI fiecttruia trebnia trezit& dorinta de a
deveni bun si virtuos, stttptn pe instinctele animalice i pornin
egoiste, trebuia deci trezittt dorinta de a-si dobIndi libertatea
moralet, izvorit& din simtnl de riispundere. In sufletul flecArui
Hoar Incolti dorinta de a se artita demn de faptele i jertfele
Inaintasilor si demn de landa si admira0a nrmasilor. Asa se for-
m& In sInn.1 tineretulni universitar un nucleu de comunitate mo-
ral& romtneascd, o coal nationalista, In Intelestil scolilor filo-
sofice antice si a primelor comunitati crestine. Din acest nucleu
se desvolt& i creste meren comunitatea spiritual& a legionarilor,
a tinerilor cari si-an dobindit libertatea morala, cari s'an des-
partit de haos pentrn a crea din non cosmosnl romInese, pentrn
a cArni Infttptnire s'an strAdnit si murit generatiile trecute ei
care, pentrn o cliptt, a fost talbctrat i zgudnit de demagogii de-
generati nniti en pleava jidoveasca minata de toate vInturile pe
pamIntul romInese.
Se'ntelege ett cei interesati s mentina haosul an pautat si
cant& sa zAdArniceascA cu toate mijloacele mtgarea tineretului,
qi mai ales adincirea acestei miscAri i patrunderea ei In toate
teattnrile societatii. Demagogii nniti en jidanii ar vrea stt limiteze
miscarea In cadrele Inguste ale vietii nniversitare sau, eel putin,
stt o IngrAdeascA In domeninl politicei militante unde spelt stt o
poat& In&busi mai lesne.

www.dacoromanica.ro
 -- 11

In lnpta care se desfAsoar& conducAtorii misarii tineretnlui

si-an dat seama de aceast& primejdie. Ei au vriznt si cunosent
c& miscarea trebne s& depAsease& cadrul ingust al politicei si
c& lupta politic& trebue s& se sprijine pe o temelie solid& : pe o
spiritnalitate non& plitruns& In toate manifestArile societatii ro-
mInesti. ConducAtorii tinerei generatii an Inteles ca an de re-
zolvit mai Inttin o problemd pedagogicd, de edacatie nationalk
en mult mai difleil& si complex& decIt si-o imagineaz& pedagogii
nostri specialisti si mai ales cei improvizati.
V.

Studentimea nationalistk ajuns la reflexinne asupra situatiei

ei proprii si emancipatit de snbt inflnenta demonilor haosulni, a
trecut la organizarea antoeducatiei, supunindu-se nnni train disci-
plinat si Inehinat muncii. Dar problema este ca tInttrul intrat la
Universitate sti vie deja format si plitruns de noul spirit. Na-
tionalismul trebne s& pAtrundh deci si In scoala secundark
Aceast& actinne Ins& se izbeste de mari piedici si cere mult tact
si pricepere. Ea poate da rezultate nnmai dac& profesorii secun-
dari tineri, iesiti din scoala nationalistk vor sti stt devie adev&-
rati pedagogi romlni, punInclu-si tog& str&dninta In slujba ideala-
lui romlnese. In acelas Limp Ins& actinnea trebue Indreptat& si
spre scoala primar& si, nu In urink spre familia tAraneesc& si
muncitoreasek Pentru a avea copii nationali$ti, trebue &I' le
dam parintl nationallli.
Aci se deschide um &Imp larg de activitate pentrn stndenti,
pentrn tineretul nationalist. Scoala menit& sik formeze pgrinti In-
sufletiti de none spiritnalitate este pentrn tArani Universitatea
taraneasca. 0 sut& de astfel de scoli ne-ar trebui pentra a
schimba din temelii viata neamnlui romInese, pentrn a-i da un
suflet unitar si indestrnctibil, pentrn a cladi Cetatea Romineasca,
vie si pnternick strAbAtut& de staid trecntulni glorios al na-
tinnii si pAsind mIndr& spre nn viitor plin de strAlueire. In acest
sistem de edncatie trebne prins& si muncitorimea romlnk prin
cursuri serale en tin program In care istoria nationalk eintecul
rominese, literatura si arta romtneascA s& ocupe primnl plan.
Aceast& vizinne de o clip& a drumnlui ce dace spre lumina
S. nu ne Incele Ins& asupra grentatilor ce se opun acestor In-
fApttnri. Cu o Inctipatinare diabolic& pnteri oculte, al caron izvor
e cunoscut de toat& lamea, se pun deacnrmezisul stradnintelor

www.dacoromanica.ro
 12

tinerei generatii nationaliste. Natiunea romInft a ajnns in robie..

In oraseie RomIniei un neam strain i ph& s'a asezat i satele
romInesti i crestine Ii dau sclavi de munch. Taranii sunt ex-
ploatati, jefuiti de roadele muncii lor, iar jidanii se Imboghtesc
fi conduc, prin cornptie, Statnl. Cum ne-am putea imagina o
actinne de regenerare a neamulni rorninese, de Infaptuire a unei
comunithti morale romInesti, cind fetele crestine en miile ser-
vesc la Jidanii, cAzlnd prada desfrIalni si propagind apoi pe la
sate imoralitatea i bolsevismul, chid pe moiiIe boerilor" ji-
dani i In fabricele jidovesti crestinul munceste ea nn rob si e
distrus sufleteste prin propaganda comunista ?
Le-ar plcea acestor boeri" i politicianilor vIndati lor din
pretul sIngelni sclavilor crestini ea tinara generatie rommneasch sA
na fach politica ci pedagogie ! Ea face politica i trebae sh fach
politica. Toga pedadogia ei e politic, e peaagogie cetteneasch,
e chemare la lupth impotriva vrajmasului neamului rominesc.
TInAra generatie cere libertate pentru politica ei, pentrn actiunea
ei de izbhvire a neamului. ',Deviza ei In aceast lupth e Total
pentru Tara.' i munch si cIntec, i viath i moarte

VI.

Lnpta mard; aspra si neIndurath, pentru mintuirea neamu-

lui romInese a pornit, cum era si natural, din siuul studentimii
romInesti si in studentime ea trebue sa-si gaseasca sprijinul cel
mai puternic i flachra vecinic vie la care s& se aprindh. Dar
pentruca sh fie asa, In studentime trebuesc cultivate toate vir-
tutile cari stan la temelia unei natiuni puternice. Ori virtutile
nn se dobindesc declt prin stra.dninth personala, individuala. Fie-
care student vine dintr'o comunitate Intemeiath pe norme morale,
in care sufletul san a fost format prin educatie. Ajuns la IJni-
versitate studentul ala In pragul unei vieti care cere dela el
raspandere, alegerea drumului spre o tinta lmurith. In vremuri
nomale drumul e neted i Implinirea datoriilor apart. TInttral intra
Intr'o comunitate bine rinduith i striiduinta sa e Indreptath spre
desavIrsirea ei. Tinhrul de azi nu poate trece pragul fara sk se
opreasca i sh reflecteze. Caci dincolo drumul e preetrat de pie-
dici, se desparte In mii de chrhri i nichiri nu se ziireste lumi-
nisul. El trebue sa Inteleagii c munch grea II asteapth pentru a
thia din non cale spre lumina. Are el oare destula virtute"
pentra a Incepe en sorti de izbinda aceasth munch, san se va

www.dacoromanica.ro
 13

pierde pe una din cArArile pe cari ratAcesc cei ademeniti de

duhurile necurate ale dernocratei demagogice romIneqti ? La in-
trarea acestor cArAri stall toate ispitele : bogAtie i lux, desfriu,
trIndAvie i viat usoarA, la Inceputul drumului drept stA un
singur semn : un tIrnAcop Infipt de conducatorul tinerei generatii.
Si ap Invie iar4 pentru tinArul student romin de astAzi
stravechea poveste despre Hercule la raspIntie. HotArIndu-se
pentru calea virtutii Miami intrA In comunitatea celor ce cons-
truese viitorul nearmalui romlnesc, celor ce ucid fiare sAlbatice
curAta grajdul lui Augias, calor ce, poate, vor trebui stt Im-
brace camp lui Nessus
0 comunitate nationalA puternicA nu se poate Intemeia de-
Lit prin straduinta nelneetata a fiecArui individ. Conditia este ea
In cou0iinta indivizilor cari nAzuesc spre InfAptuirea ei s se
trezeascA imaginea ei clara, ideea comunitAtii perfecte, qi ea
sufletul lor sA fie plin de virtute i de credinta nepviiitoare in
izbinda. Traian Bralleanu.

Temeiurile istorice ale FlicArii din 1922.

I.
Rezistenta i actiunea unei comunitati nationale se organizeaza
in Stat. 0_ natiune poate rezista cIte-odatA i fArA a avea un
Stat. Cornunitatea jidoveasca, de pilda, s'a conservat din cele
mai vechi timpuri mu] tumith organizatiei sale religioase. Organi-
zatiile : morala, religioasa, economica, culturalA, stint cadre In
care se poate manifesta o comunitate nationala. Cu timpul
comunitatea 1i stabilete anumite principii superioare, cari In-
tend In obicein i traclitie devin punctele ei de reazim. Aceste prin-
cipii depind de medial geografic, de eel biologic i de cel social.
Ele vor varia deci dela popor la popor, vor varia fundamental
la rase diferite. A calea principiile de butt ale comunitatii
Inseamna a servi conOient sera inconqtient interesele altor coma-
nitati, Inseamna a lucra la destrAmarea comunitAtii. AvInd la
baza aceste principii observAm la fiecare comunitate nationalA
doutt ten dinte.
a) Tendinta de structurare, de disciplinare, care duce la for-
marea unei elite conducatoare. Un neam nu poate trAi independent
eind nu-si poate forma o clasA conducAtoare nationala. Un neam
poate tad farA Statul ski national, WA uncle categorii sociale,
dar el nu rezistA qua. condnatori. Jidanii n'au avnt taranime

www.dacoromanica.ro
 14

dela Titus pink. azi. In momenta! cind clasa conducAtoare e

amenintatit de infiltratia valorilor spirituale san biologice ale
nnei alte comunitAti, se formeadt In mod necesar o nonii elita
socialk care ia condncerea comunitAtii. i invers, elitele nu se
formeazA fArit pricini adinci de destrAmare a comunitAtii.
b) Intr'al doilea rind, avem la orice comunitate national&
tendinta de completare a golurilor, tendinta deci de-a stabili un
echilibru ell mai perfect. Se 'Area c jidanii fac exceptie dela
aceastit regal, dar astAzi tog& lumea atie cit de asidun se
lucreazit pentru. Infiriparea impArktiei indaice universale pe de-o
parte, la reclAdirea Palestinei pe de altA parte (alternativA pentra
curd and prima ar rata). Pericolul la care e expusA mice
comunitate constA in inchiderea drumalai pentru Indeplinirea
telurilor ei. Un lucra e clar : nici-o comunitate nu lucreadt pentra
indeplinirea acopurilor altei comunitAti. Daca ar face-o, cele donk
comunitAti s'ar nivela, s'ar contopi.
Fiecare comunitate are deci aceste douti tendinte : formarea
nnei baze paternice pentru an echilibru stabil ai finalizare in
adincurile ei. Felal cam se indeplinese acestea variazA dupk
conditiile i timpul In care trAeOe comunitatea. In aceste procese
de adaptare la media elita condacAtoare e sup asA mai uor
finctuatittnilor. Pentra aid 'Astra puterea e nevoe ea ea sk. se
bazeze pe cantitatea biologicA, materials a natiunii. Ea trebue sk
fie nationalit. Valorile en care se alimenteazit o elit national&
Irish nu stint deloc satisMcAtoare dacit ele proecteadt nrimai
cantitate. 0 elitti trebue regeneratA din natinne, dar ea trebue
mai ales sit pastreze toate valorile antohtone spirituale. Acestea
singnre, preenm am spas, formeazit raportul armonic Intre coma-
nitate i medial ambiant. 0 pildA simpla : Dragostea la arieni e
platonicit, la jidani e contractuald. Arianal se disAtoreqte din
dragoste i nnmai In acest caz are anse sA intemeieze o familie
fericitA. Jidanul tai zice : Ea are 100,000 lei, ea am 50,000,
amindoi deci putem deschide o prAvAlie, i tad fericiti". In cazul
jidanultii o asemenea cAsAtorie are top sortii de a fi fericitA.
Sub influenta spiritualitAtii indaice, se fac de o vreme i Intre
arieni cAsAtorii din interes. Fonda! arian Ins& intrA numaidecit
In actiune. Rezultatul nu poate fi cleat dezastruos 9. Aci gAsim
an fir al labilitA(ii cksittoriilor In elitele democratiilor actuale.
Valorile spirituale autohtone sunt singnrele cari ar trebui s.
') B. Slusanschi pune aceas problemA in Revista Iconar I, 3: Satanismul
erotic 1 etica iubirii.

www.dacoromanica.ro
 15

calauzeasca Intreaga actiune a clasei conducatoare. Orice influ-

ent& din extern trebue filtrat& si admisa numai clad ea nu con-
trazice ci consolideaz& valorile autohtone. 0 pildgt frumoasa ne d&
clasa conducatoare japoneza, care a filtrat tot ce, cu vointa, a
primit din extern, Intarind pozitiile comunitatii nationale.
Pornind e aci vom analiza pozitia spiritual& a elitei noastre
conduciitoare dap& actul Unirii.
11.

Clasa conducatoare romtneasca a slabit dap& rasboiu sub

limitele asteptftrilor. A porni la o remediere a raului Inseamna
in primul rind a-1 cunoaste. Din pricina constitutiei sale biolo-
glee si spirituale clasa politic& dela noi n'a putut raspunde
asteptarilor. Dl. prof. T. Brailean% Iuteo conferinta tinuta In
Noembrie at acestui an, a aratat ca clasele conducatoare din
fostele provincii subjugate, secondate de fortele jidovesti, au
reusit sa Infringgt ofensiva romineasc& asnpra pozitiilor odata
stapinite oficial de aceste clase.
Problema e extrem de grava, infringerea e recunoscut&
chiar de catr& clasa noastra condacatoare. Am ajuns astfel de
pilda ca'ntetin ores cam e Cernantal jidauii sa se considere
stapini inexpngnabili ; tin ministru sgt declare public c& orasele
ardelene n'au fost niciodata rominesti fara ca macar sa fie
alungat din gavern. Cum se explica aceasta slithiciune?
Dupa 1821 Rominii an parte larga de influenta franceza.
onstiinta national& Incepnse a se destepta prin inimoasa miscare
latinista. Poetii visan deasnpra Daciei imaginea Intreaga a pajarei
romane. Din Nord Ins& ameninta colosnl rus. Ne diideam seama
ca suntem Incercuiti In mares slava. N'am putea sustine eft Impre-
jurarile politicei externe nu ne-aa favorizat. In momentele acestea
de larga perspectiva, clasa conducatoare de atunci nu era Ins&
pregatita pentru a le Intelege. Ea a fost Inlocuita cedind noii
burghezii In formatie. In constitutia acestei burghezii an intrat o
multime de elernente eterogene. Toate acestea an fost asimilate
la suprafata numai pentru spiritualitatea rornineasca. Iata Impre-
jurarea pe care credem ca trebue sa o relevam In primul rind
pentru a lamuri acest lucrn : In momentele acestea de inceput,
cind Rominii abia Ii infiripau un Stat, nationalismul trebuia sa
insemne izbucnirea spiritaalitatii armonice, cu radacinile in an-
fletul neamului, care s noteze an sens romInesc in lume Stt-
fletul capabil sa ne Incalzeasca, e sufletul trac. E singurul cresent

www.dacoromanica.ro
 16

din parnintul i cernl rominese. V. Parvan in Getiea sa a de-

monstrat pentru totdeanna superioritatea istorica a sufletulni
trac. Sufletnl acesta se gAsea amalgamat In poporal romin cu
snfletul roman. Cu adevitrat mintnitoare a fost In aceastA vreme
descoperirea comorilor din literatara si foleloral romtnesc. Clasa
conduclitoare Is a cremt ca pentru a salva suflul latin al po-
poralni rominese despre eel trac stia prea putin, avem
nevoe de o Indelungata baie latinA. Franta era eel mai mindrn
focar de spiritnalitate latina al timpulni. Faptul acesta ne-a minat
spre Franta. Toate tarile veacului al XIX-lea an primit lumina
de acolo. Nu se putea demonstra prin motive serioase ea baia
noastra de latinism era exagerata. Reactiunea conservatoare a
fost lesne Infrinta. Trecem farA a discuta asupra iseficaeitatii par-
tilor brine din aceastA influen trt franceza. Avem rezultate absolut
evidente. Cele mai multe reforme democratice dela noi au fost
sustinute de influenta franceza. Un ultim impuls II tnsemnam
prin intrarea Romlniei in rAzboin alatnri de Franta. Dar, alatnri
de partile bune, patura noastr& coridneatoare a asimilat i pilu-
fele desagregante cari germinan in spiritualitatea revolutiei fran-
ceze. Ce e drept pericolnl pe atunci era prea putin evident. In
Franta el a Ineeput a se evidentia abia astazi clnd se vorbeste
de ceasnl hotAritor al Franteia.
In valorile spirituale ale revolntiei franceze nationale an
fost sudate valorile spiritualitatii francmasoneriei indaice si inter-
mitionale. In Franta secolului trecut, snstine cunosentul orn de
stat francez Tardier' (intr'o recenta luerare a so: Sur la Petite),
nu puteai ajnnge la nimic daca tin erai francmason. A cast Wenn
arat& ce important& se &idea francmasoneriei in Franta, in
vremea cind noi fAceam in spiritnalitatea francez& o exageratA
baie de latinism. Pe de-o parte nationalismul nostru ne mina la
pnnerea in valoare a comorilor autohtone, pe de alta parte in-
fluenta franceza ne imbniba en valori indaice. Intre cele dintli
cele din urma noi am ales ceea ce, ni se spunea, eh ne va
face un popor civilizat, european. Valorile autohtone romtnesti
eran, dupA vorba francmasonilor, valori balcanice. Ca alte cu-
vinte noi am Meat i o baie fortata de indaism. Presa francma-
sonisatA a Frantei nu 8tima dela dela noi dealt ceea ce vedea ea
e asimilat pentrn francmasonerie. Nu ni se recomanda nimic ea
demn de admirat decit ceea ce era francmasonic san francma-
sonisant. S'au infiintat Inca inainte de Unirea Principatelor si la
noi loji franemasonice, in care au intrat cei mai buni romini en

www.dacoromanica.ro
 17

intentia sincera de-a ne desbaleaniza si a pregati spiritul euro-

pean Ii Rominia. Seolile i institutiile culturale romtnesti au
inceput sa se umanizeze. Ele erau pose In servicird neamului,
dar mai ales al umanitatii. Pe Incetul s'au umanizat scriitorii,
presa, oamenii politici cei mai importanti, Intreaga alit& conda-
catoare. Aceastii opera de umanizare a fost secondata cu toat&
intensitatea de presa si finanta romIneasca intrat& pe mluile ji-
danilor. Vom avea ocazia sa vedem ca pina i cei mai calificati
nationalisti romini, aceia ce an sesizat pericolul, nu s'au putut
desbara definitiv de acest spirit zis european, iadaie.
Pericolul consta nu in faptul ea aceste valori imitate si
asimilate de elasa noastra conducatoare, eran indaice, ci in faptul
c& ele contraziceau Ca o periculoasa tarie valorile spirituale
antohtone, tinzind la desagregarea comunitatii romtnesti. Influenta
francmasoneriei franceze n'a putut seca izvorul de spiritnalitate
care e neamul rominesc, ea a isbutit s sape Ins& o prpastie
spiritual& !titre el si condacatorii lui. Odata conflictul trebuia s
izbucneasca. El a izbucnit tumultuos abia acum 13 ani, la 1922.
intre Intreaga miscare nationalista de dinainte de aceast data :
10 Decembrie 1922, i cea dela aceasth data inainte e o deose-
bire fundamentala, care se cere lamurita.
ladaismul i rominismul sant doua lumi, intre cari lipsese
punctele de adeziune. Incepind cu conceptia despre viata si ter-
minind eu ultimele manifestatii biologice gasim o mai mare
deosebire fat& de ei decIt fata de toti barbarii navalitori. Aproape
tot ce e pentru ei creator, pentru noi e destructiv. Ceia ce pe
ei Ii uneste, pe noi ne desparfe. Scopul tor e dominatia materiala,
al nostru in primal rind dominatia spiritual. Durnnezeul lor le-a
spas ca-i va face stapini peste toate popoarele, al nostru ne-a
-spus ca adevarata fericire na e in lames aceasta 1). Pentru sufle-
tul trac moartea e singurul prilej de a dobindi fericirea.
Ciasa conduchtoare romineasca de astazi n'a trait niciodata
valorile autohtone, pentruca in momentul chid a fost prins& In
itiresul franemasonic ea Inca nu era pe deplin asimilata lor. In
local spiritualismului trac ea a importat materialismul marxist,
In load ordinei, disciplinei i erarhiei noastre latine, ea a im-
portat libertatea dernocratiei francmasonisate, care a destrniat
fortele creatoare ale neamuiui. In local credintei In puterile
noastre, ea ne-a proectat spectral unei fictiuni, ca scopul, pe care
Cartea lui Alecu Cantacuzino: Mire lumea legionard ci lumea co-
munistd, Bucurefti 1935, se ocupl pe larg de aceasta problemA.

www.dacoromanica.ro
 18

nu l-am inteles, de-a ne iudaiza : umanitatea. fri local credintei

In Dumnezeu, a pus negativismtil ateist. In local eroismulni
drept arian, a preferat eroismul speculativ, indaic. ln local eticei
crestine ea a ales etica zis macbiavelista, care de fapt n'are
nimic en adevarata etica socialti a lui Machiavelli, ci e popu-
larizarea eticei de veacuri iudaice. Prestiginl bisericii nu mai
patea fi sustinnt. Biserica deveni o institntie medievala' de spe-
culatie", a preotilor. Nationalismul sincer, deveni o formula.
huliganica" nedemna de oameni inteligenti" Inteo vreme chid
toata lumea lupt pentru umanitate". 0 mistica nationala a
ajuns sa insemne peutru clasa conducatoare pur i simpla re-
venirea la Intunericul evalui media".

Rzboiul mondial a Insernnat pentru noi o imensa deslan-

tuire de forte autohtone. Francmasoneria n'a esit niciodata pe
front, ea a nneltit eel malt in umbra. Temperatura Malta a raz-
boinlai a desfacut pojghita de iudaism ce se Inchegase peste noi.
S'a descoperit pentra citeva clipe sufletal adevarat romInesc.
Taberele s'au constituit: de-o parte aceia ce- n'au avut ocazia
sa-si fack scoala francmasonica a umanitatii", ci.gi-an fault
educatia pe cimpul de lapta, adaugInda-se la acestia i cei carora
Ii s'a descoperit sufletul nitat in adIncurile istoriei noastre; de
cealalta parte ambuscatii razboiulni i cei ametiti de.umanitarism.
Condacerea efectiva politica au luat-o acestia din urma.
Indata dapa ritzboiu aproape nu gaseai profesor nniversitar
neaten si nemarxist. 1nii conducatorii miscarii nationaliste de-
mocrate", nu s'au putut debarasa de toate valorile indaice pe
care le-an primit prin educatia din scoala romIneasca. Tendinte'e
lor sincere nu excludeau Inca impuritatea iudaica. Ii vedem ast-
fel pe acesti oameni, Intrebuintind aceleasi arme impotriva franc-
masoneriei, pe care le Intrebuinteaza francmasoneria Impotriva
noastra. Acest lucrn ar fi fost admis, numai daca nationalistii
mufti ar fi fost patrunsi de sufletul rominesc ne-alterat de in-
daism, IntrebuintInd aceste arme, numai fiindca si-ar fi dat seama
de superioritatea lor. In realitate, In aceasta vreme nici unul din
noi nu ne descoperisem Intregul suflet romInesc. Intrebuintind
metodele de lupta iudaice, noi dovedeam ca am fost scosi de pe
linia de rezisienp a neamulni. In aceasta vreme nationalistii
romIni Itsi Inchipuiau ca eliminInd pe jidani din mijlocul nostrn

www.dacoromanica.ro
 19

am salvat totul. FAcInd aceasta, In realitate fikeeam foarte. putin.

Ca alte cuvinte eliminarn microbii, dar pieream otrAviti de taxi.-
nele ea care ei ne-au umplat sufietul. Tot ce-am fi putut face
en ajutorul acestor arme iudaice, era sdrobirea material& a hidrei
renuntInd la crearea patriei routine.
Valorile autohtone an izbuenit la Inceput numai In sufletul
cItorva tineri, cari au devenit promotorii si conducatorii miscArii
romInesti din 1922. N'att fost Intelesi decit de foarte putini.
Studentimea a fost orginizat& Incet. In 1922 putem vorbi numai
de o miscare studenteasca. In aceastA vreme partidul national
democrat Incetase actiunea. Profesorul Iorga, Infrint de valorile
indaice, dernonstrA prin ratragerea sa falimental tacticei de pin&
acum. Democratismul a fost fatal nationalismahai rornIn. Profe-
sorul A. C. Can, mai Intransigent, se retrase descurajat la
catedra sa. Stadentimea izbuteste ton:10 sA-1 readadt In vtrtejul
baptelor nationaliste. Astfel ia fiintItt In 1923 Liga ApAritrii Natio-
nale Crestine. Nimeni nu bAnuia Inca, deosebirea fandamentalA
Intro sulletal luptAtorilor batrini, cari suferiserA o InfrIngere, gt
sufletul tinerilor luptAtori. Conflictul avea sa. izbucneasc& Ins&
curind. Nu putem stArui aci asupra acestor evenimente expunInd
toate motivele can an adus la desbinarea din Liga. In linii
generale Ins& vom arata ctt desbinarea era inevitabilA, si nece-
sara. Camaradnl I. Mota arAta Intenn articol din revista A x a,
acum doi ani, deosebirea fundamentalA Intre legionarism gi
cuzisrn. Eroismul miscArii legionare n'a putut fi cuprins de cei
bAtrini. Batnlnil na putean Intelege esirea eroica a tineretului. In
local acestai eroism izbitor de tominesc, ei cerean un eroism
mai mull electoral, speculativ de care nu ne dam seama cA e
eroismul democratiei jidovesti.
Deosebirea dintre cele dolt& tabere era mull prea adfnea.
Intr'o tabara, luptatorii bAtrini eu conceptii pe care le-au trAit,
la acestia s'au adaugat destule liebele fArh nici o conceptie, cari
pentra a-gi satisface ambitiile lor personale, cAutau sA para
devotati integrali ai nationalismnlui. De cealalt& parte s'au ales
Oliva batrini iluminati si tineretul sincer. Atmosfera devenea tot
mai Incareata. Era Intre aceste douti tabere o deosebire de
conceptie de viatA, de fond adInc, [nu numai o deosebire de
tacticA. Se spunea dintr'o parte : Nu importei prin ce mijloace
vom ajunge la putere, principalul e s ajungem, pentruca pe urma
neamul romtnesc va ft salvat. Majoritatea rm s'a Intrebat : dacA
ajungInd prin orisice mijloace la pntere en gindari bnne

www.dacoromanica.ro
 20

design'. nu vei cAuta prin orisice mijloace s te mentii la

putere, chiar atnnci clnd nu vei fi In stare sa-ti pui In practicA
programul dorit. Dac& pAtruns de pnterile rAului te mai puteai
debarasa de ele.AceastA Intrebare 'Area nelegitimft.
De cealalt& parte Ins& se spnnea: Mai bine set cadem pe
calea onoarei decit s& biruim prin desonoare. Inteo parte, se
pregAtean programe, In cealalt& se annul oameni tari i pel-
trun,F1 de sufletul rominesc. Cind s'a vAzut ett oameni pentra
vremurile noui aproape nu se gAsesc, cA ei trebue creati ei
separati complect de cei atinsi de bnretele francmasoneriei, s'a
ridicat acel monument al edncatiei romtnesti, tabAra de munca
dela Ungheni si Ripa Galbenti. Nick aceastA actinne n'a fost
InteleasA. Ce putean trite lege oamenii cari primiserA educatia
speculatiel din aceastA voalci a muncil? Dar uncle era principiul
disciplinei i erarhiei care s& structureze, sA reglementeze valo-
rile ? Sunt principii axiornatice pentru latinal comunitAtii noastre.
FArA aceste axiome orice comunitate nu reuseste sA se impunA,
O. se mentie. Sufletele dernocratizate, nu putean admite milita-
rizarea". Toate marile Inceputuri au tmbrAcat scutul teicerli, al
trairii in sine, al pAtrnnderii bunAtAtii nedeterminate a lncrurilor.
Legea tAcerii Inseamn& moarte pentra creerele democratice.
Se confanda francmasoneria en Inscrierea tn lojile franc-
masonice. Majoritatea celor ce luptau Impotriva francmasoneriei
trAiaa InsA valorile ei. Stind astfel luernrile pentra cei ce nu-si
puneau problem ajungerii la putere ci erau framtntati de des-
tinul comunitatii romtnesti, separarea era necesitate. Separarea
a intervenit drip& o IndelungA meditare din ambele pArti. Ea nu
s'a fAcnt In termeni atit de aspri precum obisnneste sA ne-o
redee demagogia nationalistA. A fost o separare sincerA. Nici
bAtrInal Cuza nu mai dorea activitatea ce i se pArea impulsivA
pericialoasit a Capitanului ei-a camarazflor stti dela VAcAresti
si Galata, nici tinerir nu puteau lupta pentra conceptia da
vial& cuzistA. Mai retinem un here: Ridicarea Ligii s'a facut
numai multumitA impulsulni romtnesc dat de dare miscarea
studenteascA, ea si-a pregAtit meren moartea prin valorile franc-
in asonice.
Din aceastA scurtA privire reese clar un lucru. Miscarea
dela 1922 e cu totul alta dectt Tniscarea nationalista democrat&
en care an fazionat peste un an. Cele doutt mischri s'an dovedit
complect distincte, urmind teluri In aparentA comune, In reali-
tate diferite. Deosebirea fundamentalA constA In faptnl eft

www.dacoromanica.ro
 21

nationalismul cuzist n'a putut elimina valorile nepotrivite cu

sufletul nostra daco-rornan. Aceste valori nationalismal de-
mocrat le-a luat .dela francmasoneria iudaicA. Birninta acestui
nationalism, nu rezolvA deci problemele vitale ale popornlui
rominesc. Orice formA ar lua, pinA la urma urmei acest natio-
nalism, atita vreme cit el nu se va opune fundamental spirituali-
tAtii indaice, a cArei traducere In politica rornineascA o numim
politicianism, nu va rezolva nimic. in fine indiferent clack natio-
nalismul acesta va ajunge la pntere ori nu, miscarea legionarA
a desfundat pentrn totdeanna izvoarele rominismulni. S'a pntut
verifica astfel c valorile autohtone sunt mult superioare i ca
principii de luptA i ca principii de viatk valorilor indaice. Poli-
tica tinerei generatii este cea a Principelui romInesc, a lui tefan
cel Mare. Nationalismul rominese va tinde la InlAturarea germe-
nilor de distragere din comunitatea romineascit organizind-o pe
aceasta dupti principiile nemnritoare ce cnrg in singele ei. Dela
democratia indaica la nationalismul democrat e totns un imens
pas Inainte. Faptul acesta nu trebue sit fie neglijat. Deaci si
stima tinerei generatii pentra oameni de talia lai Caza, Goga
san Vaida. Experienta dela 1923-1927 Ins nn e probabil stt s e
mai repete. Unirea fortelor nationaliste legionare en celelalte
forte nationaliste ar dace, desigur, la o destrAmare catastrofala
a taturora. Numai In cazul eind spiritualitatea ce Insufletete
grupArile nationaliste din sfera Leginnii, ar suferi o transformare
total& spre antohtonism, fuziunea ar fi rodnica. Lucrul acesta nu
se face Ins& Inteo zi. in baza legii de inertie el spare aproape
imposibil. TransformArile totale pot avea loc nnmai la tempe-
ratnri maH. Prin acestea a trectit nnmai micarea dela 1922
care a rezistat pinft azi pe pozitie. Pasii caH vor veni pe urma
nu vor pntea cleat imita, dar a imita nu Inseamnit a trAi deplin.
Orice comunitate atita triteste cit poate tinea nealterate
principiile ei de baza. Ea poate fi eternA, daca principiile ei
aunt snperioare, eterne. Namai acele manifestatii ramin in istoria
nnni popor, cari aunt expresia stfiletulni sArt Namai acestea le
pntem numi micAri. Actinnile sporadice se sting repede. Miqcarea
T atlionalistA rominA nu e deci o actitme sporadica, ea are rAdA-7
.
el m adinci In sufietul popornIni romin. Cine ar cerceta serios ar
vedea cA o asemenea miscare nu poate fi distrusA, declt distra-
glad insAi comun- titea din care ea se alimenteazA : neamal
rominesc.

www.dacoromanica.ro
 22

Si mai e, pentra ceva, singurul drum rominesc acesta. E

drnmul cel mai spinos i mai gran. PAstrind credinta din zic&-
toarea strAmosilor credem c e singural ce dac.e la lamina si
impAcare. George Macrin.

Imp erialismul romin ca ideal national.

Dedesubtnrile politicei internationale octuale ne pun in fats
o noutt orieutare general& nu numai a politicei noastre externe,
dar si a nAzuintelor nationale. Constelatia politick a Statelor
aliate Frantei, din canza aspiratiunilor i intereselor divergente,
a contribnit la slabirea antoritatii Ligii Natinnilor, fAcind astfel
jocul politicei de desagregare a Germaniei si Ungariei, caH lupt
din rAsputeri pentrn revizairea tratatelor incheiate dap& RAz-
boiul Mondial. Constrins& de aceast& stare de lucruri, Franta isi
indreapta ochii cAtre Est, cAutind a cistiga alianta U. R. S. S.,
spre a contrabalansa actiunea concernului politic al Puterilor
Centrale In cap en Germania. Diplomatia secret& germank
nrmind aceeas metodit de inaintea RAzboinlui Mondial, a cAutat
sit stabileascA o legittur& confident& en marele si puternicul
imperia al Japoniei, care are acela interes pentru cucerirea de
teritorii in Extremal Orient si In Asia, spre a pntea plasa sun-
plusul de populatie si prodasele sale economice. Aceastit coma-
nitate de interese face ea, in timp ce Franta semna tratatul de
alianta cu U. R, S. S., ambasadorii germani s se sArate ea cei
japonezi In principalele capitale ale Statelor din Europa. Era un
indicin de Intelegere tacit& pe baza unei comunitAti de senti-
manta si In acelas timp un avertisment dat Statelor Invinglitoare
c Germania, sciipatit nedistrus& materialiceste din RAzboiul Mon-
dial, nu doarme, ci cant& sk se intind& eittre Est spre a da mina
en imperial Nipon, dornic de rAzboaie. Germania si-a dat seama
In Ritzboial Mondial di o actiune impotriva Frantei, ieit Invin-
gAtoare i IntArit& materialiceste, na i-ar aduce aci-un folos
practic expansiunei popnlatiei sale si plasrii mArfurilor si atanci
si-a Indreptat sperantele dare Est, uncle vizeaz& prinfro lovi-
turd de ciocan sgt cacereascA tArmurile math Baltice en ter--
toriiie ce an ieire la mare, asteptind in acest scop momentnl
oportun.
Na de aceeas pArere sunt si Japonezii, cari IncrezAtori in forta
lor spiritual& si moralk mai malt dealt cea materialA, vor sk
mamma teritorii In Asia prin actiuni chibznite i stAraitoare.

www.dacoromanica.ro
 23

Ape le oceanulni Pacific si ale marei Galbene si Japone, inchizind

insala Nipon, iar pe de alta parte vulcanii acestor insale, fac ea
imperial Japonez sit fie un focar nestins de miscari rtizboinice.
Apa si focal fac din cetateanul japonez un soldat de temut.
Deaceea sa nu ne mire dac ). mine, poimine ne vom trezi
cu pericolul galben la portile muntilor Urali, dad Japonezii vor
putea da mina en Germanii la Moscova! Aceasta este directiva
de viitor a politicei internationale si In cadrul ei vom trebni sift
ne pregatim i noi orientarea aspiratianilor noastre.
Reeenta interventie a Italiei in Abisinia, a earei politica
externa este antrenata de politica german& i japoneza cu sa a flu%
banii Angliei, in cazul unei esnari datorite mai mutt ajutoralui
ascans en material de razboiu si ofiteri de eittre Germani, Ja-
ponezi si Turd, ar submina adine autoritatea Ligii Natiunilor,
slAbind In acelas timp concernul politic al Frantei In Europa.
In acest caz jocal politicei Germaniei ar fi Incoronat de succes
si Germania cu Japonia ar merge eu pasi siguri catre Indepli-
nirea scopurilor lor, urmind a 'dicta politica tntregei lumi.
Ne pare eel putin carioasa publicatia raspinditti asupra
efectivelor i materialelor de rAzboiu ale marei armate itallene
in Africa, clad stint este ett necesitatile contrainformative ale
razboiului ne impun pastrarea unui secret absolut In acest do-
meniu. i ne Intrebtim atunci, daca nut cumva Mussolini, condu-
catoral de astazi al Italiei, a vrat numai stt-i sperie pe Abi-
sinieni spre a-i face sa-i cedeze teritoriul dinprejurul oazei
Ha !nal, dinsul ferindu-se de un eventual rAzboiu In Africa, uncle
stie ca nu va avea de luptat numai ca forta arrnattt a Abisi-
nienilor, ci si cu clima potrivnica a acelui thud ecuatorial, la
care se va adttuga puterea organizatorie a ofiterilor germani si
forta morala a celor japonezi si turci. Este ttn mare semn de
Intrebare la care nu va putea rttspunde dectt viitorul si intelep-
ciunea politicei Frantei.
Totu acest eveniment nu va putea fi considerat deett ea
o diversiune In cadrul politicei internationale, al carei rezultat
nu va putea schimba directiva politica germana i japoneza.
Oricare va fi desnodamintul razboiului Italiei in Africa, Romtnia va
trebui stt-si orienteze politica catre orient. Pentru aceasta ne trebaie
luminarea contiintei populare In vederea Imperialismulni catre
Est i o reorganizare a armatei noastre, capabiltt a se Impotrivi
unei actiuni revizioniste ungare i In acela timp In stare sa

www.dacoromanica.ro
 24

Inainteze cAtrA Est, atunci chid momenta! va veni si care nu va

IntIrzia stt vine.
Sitnat; a creatA de la orientarea actual& a politicei noastre
fiind pe deoparte potrivnictt nAznintelor noastre nationale i pe
aft& parte avInd grave repercursinni economice financiare, ce
nil se vor putea inlAtura en toattt iscrisinta conclucatorilor nostri
politici, ne impale iesirea din letargie i afirmarea pnterii noastre
nationale spre a servi nmanittitii, fAcInd unirea cu Rominii
moldoveni din Republica Autonoma " a Moldovei Transnis-
triene, creiatil de Moldovenii transnistrieni dupA revolutia dela
1917, la 19 &prilie 1925, si nu de overnnl sovietic din Mos-
cova, cum se crede la noi Inca, spre a face propaganda pentru
alipirea Basarabiei la Republica MoldoveneascA In U. R. S. S.
Aceasta este dorinta Moldovenilor transnistrieni, cari vreu
alipirea la Rominia pentra a scApa de IngrAdirile vietei comnniste
qi de munca fortattt, spre a doblndi proprietatea individualA,
libertatea i protectia individualA, si mai presus de toate ore-
dinta si biserica lui Hristos. I. N. Mallet.

Etnografia i etnologia
(Richard Thurnwald, Die menschliche
Gesellschaft in ihren ethno-soziologischen
Grundlagen. Vol. I, Introducere. Vezi
Insem. Soc." N-rele 6 i 7).
Etnografia este o stiint& descriptiva. Ea ne dtt fapte, si
anume privind Inzestrarea material& a vietii, institutiile i cre-
dintele nnei societAti. Ea se deosebeste de etnologie, care vrea
stt explice faptele, stt le stApineascA ordonindu-le, comparindu-le
pi InfAptuind sinteze duptt criterii nnitare.
Termenul german pentra etnografie este Vlkerkunde",
eel pentrn etnologie Volkerforschung". Important este ca cri-
teriile de clasificare si sintetizare stt rezialte chiar din materialnl
adnnat de etnografle. Cum Ins& acest material e foarte variat
provenind din toate climatele, rasele i cultnrile posibile, e foarte
dificil s& ajnngem pe cale incinctiv la cuprinderea si pAtrunderea sa.
Din aceastit canal aplicarea unor principii Imprumutate din alte do-
menii a fost totdeanna foarteademenitoare. De acest fe la fost, de
aplicarea brutA a vechei teorii evolutioniste. Se aseamAn& en aplica-
rea nnor puncte de vedere Inate din fizicA, matematictt san biologie
In sociologie. Simboluri luate din alte. domenii de cercetare schimo-
.

www.dacoromanica.ro
 25

nosesc si desfigureazik ordinea si conexarile Intenn material ea

total diferit si apartintnd en total altor dimensionalitAti.
Provenienta Insas a materialalui etnografic implicit dificultati
extraordinare pentra ntilizarea si prelacrarea sa stiintifica. Ex-
ploratori, misionari, fermieri, etnologi, oameni politici specialisti
in chestinni coloniale si, nu in urmA, globetrotteri ne dan material
etnografic dar fiecare din ei din punctul salt de vedere, deo-
sebindu-se !tare ei alit in alegerea faptelor interesante eit si In
Intrepretarea acelorasi fapte. Se mai adaogit la acestea cii in
timpul decInd Earopenii an venit In atingere en acele popoare
s'au petrecut prefaceri foarte importante si tot mai repezi. Etno-
grafia ne da totdeanna numai sediuni din istoria nnor popoare
san semintii. AstAzi nu se mai vorbeste de popoare W istorie";
noi stim di nu exista astfel de popoare, ci doar cli transform:Vile
an fost mai lente si s'an desfAsurat In alte directii dealt cele din
tecutul nostra.
De uncle ia etnografia materialal ? Ne-am obisnuit sit consi-
derAm popoarele naturale" ea obiect de cercetare etnograficA.
Dar cari popoare sant naturale" ? S'a spas ea cele lipsite de
arta scrierii. Ar fi deci sti intrebnintAm termenul de popor
natural" pentrn un anamit stadia de desvoltare in viata tuturor
popoarelor si nu numai pentra semintii ce exista astAzi. In general
va fi vorba de popoare a caron viata s'a desfasarat in afard de
cereal vietii trecutulni nostra cultural. Mai Important este InsA
graclal de stapinire a naturii prin unelte, Intocmiri, dexteritati si
cunostinte. Vom nami, in modal cel mai exact, popoare naturale
acele semintii, cari pentra dobindirea, precum si pentru toattt
viata lor se servesc numai de mijloace foarte simple si cafi an
o cunoastere foarte redusit despre procesele ce se petrec In
natnra Imprejmuitoare " Lcest caracter leadt popoarele naturale
de cele preistorke, pe cari deasemeni le cunoastem numai din
obiectele rAmase In urma lor.
Dapa ce fixeaza obiectul si sfera de cercetare ale etno-
grafiei, Thurnwald schiteadt in linii largi geneza acestei stiinte,
aratind mai Intlin cam a evolnat atitadinea fata de popoarele
straine,t. Aceasta evolutie sta in legAturA en prefacerile conceptiei
generale despre lumea Imprejmnitoare In care intrA si imaginea
ce ne-o facem despre alti oameni, despre institutiile lor si felul
lor de a pricepe lucrurile si de a gindi. La popoarele naturale
numai comunitatea san ginta, cel malt intreaga semintie, con-
sidera pe membri sAi ca oameni )adevAratic. Ei Ii ,dispretuese,

www.dacoromanica.ro
 -- 26 --
sau li urAse pe vecinii lor satt se tern de ei. De aci cruzimile Impo-
triva celor 1nvinsi. Grecii si Romanii dispretuiaa celelalte popoare
barbare", iar Platon si Aristotel afirmatt ca barbarii stint sclavi din
naturA. In Evul media popoarele strAine erau considerate ca ftipturi
ale diavolttlni. Circa lair istorii despre oameni fait cap, ea fata pe
piept, despre oameni ca un picior, al doilea picior servindu-le ca
umbreltt, dsspre nomazi ca picioare de sarpe, despre oameni fArA
girth locuind la izvoarele rlului Gange si cari se nutreatt din
mirosul rAdAcinilor si al merelor pAdarete etc. Aceste legende
despre fiinte fabnloase, portenta", s'au pitstrat chiar pInA la
Inceputal secolulni XIX. Numai foarte pe 'ncetul s'a InfAptait
progresul In cunoasterea popoarelor strAine.
Din canza acestei neInteIegeri a vietii popoarelor strAine,
asupra indigenilor din tinutnrile IndepArtate descoperite de Euro-
peni s'au ab&tut groaznice nenorociri. Ei eran considerati ea fiinte
WA stifle!, cari pot fi exterminate fiat scrupule si pot fi Intro-
buintate ea Ate de muncti. Abia In 1537, de pilda, Papa Pavel al
III-lea a decretat ch si Indienii an suflet si sant creatari ale lui
Dumnezen, cerind ea Regele Spaniei dr grijeasca de mIntuirea
sufletelor lor. De acum Inainte Incepe activitatea misionarilor si
o mai bunli Intelegere a acestor popoare. Astfel la Inceputal
sec. XVII! avem primele informatii etnografice objective dela
ieznitul Lafitau asupra Irochezilor.
Filozofia luminilor" In secolnl XVIII adnce o schimbare
radical& In atitudinea fata de popoarele naturale. Rousseau, ea
Intoarcerea sa la naturA", da popoarelor naturale o aureoli
romantica. In t&rile depArtate, la popoarele neatinse de civilizatie,
exist& Inca fericirea, libertatea, egalitatea ! SAlbatecii sunt copii
nevinovati ai naturii". Dar chiar In sec. XVIII se pregAtevte
cercetarea si relatarea obiectiv& a faptelor, iar Kant schiteaza
chiar o stiint& sinteticA, o antropologie pragmaticA" publicata.
la 1798, care cuprinde si o psihologie a popoarelor". Herder si
Schiller se ()cup& de problema stArii naturale" a omenirii si
progresul ei spre calturA.
Cu lacrarea mai Darwin asupra Originii speciilor" (1859) si
cea a lui Spencer asupra Evolutiei societatii", etnografia, etno-
logia si autropologia IntrA pe calea de cercetare stiintifica, ea
nAzuinta de a adopta metoda stiintelor naturale. Se naste psi-
hologia popoarelor" ; In anal 1860 Lazarus si Steinthal Interne-
iaz& revista Zeitschrift fr Volkerpsychologie und Sprachwis-
senschaft, In 1869 Societatea pentru antropologie, etnologie si

www.dacoromanica.ro
 27

preistorie din Berlin" editeaza Revista de Etnologie" (Zeit-

schrift Mr Ethnologie).
In a doaa jamitate a sec. XIX, etnografii adana si cumu-
leaza In mnzee un vast material privind ealtura material& a po-
poarelor natnrale.
Dar chiar In fata acestei bog/4H de obiecte $ i a imensei
lor variatii se ivi problema ordonarii ci interpretarii materialului,
mai ales crt schema spenceriana se dovedi insnficienta, varian-
tele devenind tot mai nnmeroase.
Rezolvirea acestei probleme cam In sarcina etnologiei mo-
derne, nevoita s caute alte cai i metode pentra ordonarea yi
interpretarea materialului etnografic.
Noui criterii de ordonare i interpretare a datelor etnografice
venirk din partea geograflet. Friedrich Ratzel arata importanta
vecinatatii geografice si infiaentele reciproce rezultate din ea.
Spatial, tara si natant determina conditinnile concrete ale vietii.
Aceast conceptie Indrepta spre o nona orientare In clasificarea
materialulni etnografic acumulat In muzee. S'an stabilit regiuni
de raspIndire a nnor anumite bunnri cultarale (d. ex. pentra
coliba rotunda, scutul de piele, tesMuri de fibre de palmier, te-
saturi de bumbac etc.). Se afl apoi c aceste regiuni de ritsplIn-
dire, oricIt de malt se Intretaie, stan totusi. Intean anumit raport
de influentare reciproca. Astfel, daca Inteo reginne se gasase
scuturi de trestie, In alta de lemn, In a treia din blanuri san
piei, se observa ca scutarile de trestie apar la un loc en buzdu-
gane, celelalte en maciaci de arancat san en spade etc. Fro-
benius, an discipol al lui Ratzel, a atras cel dinttia atentia asupra
acestor conexuri. Cereethri mai sistematice an publicat apoi, la
1904, Ankermann si Graebner. Acesta din urma rensi sa stabi-
leascift,- pentra Africa, anumite cercnri de cultura", pornind dela
raspIndirea geografica a nnor banuri culturale i punInda-Je In le-
&nil Cu moravarile si obieeinrile sociale. Ipoteza cercurilor
de militia" fa aplicata apoi In masura mai larga pentra a des-
coperi felnl cum s'an raspIndit i influentat Intreolalta diferitele
popoare. Diva aceasta doctrina, s'au format anumite centre de
culturd i puncte de radiatie, de undo, prin migratiuni, bunurile
culturale" an fost transmise. In felul acesta s'a construit o teorie
nonfl despre evolatia cultnrii, aratInda-se cift straturt de culturd
s'an raspIndit asupra Intregului pamInt, succedIndu-se si Inlocn-
indu-se In cursul istoriei. Aceasta teorie se deosebecte de vechea
teorie evolutionista (sastinuta de Spencer, Tylor, Morgan, Mae

www.dacoromanica.ro
 28

Lennan, Bastian), care se Intemeia pe ipoteza cA fiecare popor

are o cultur proprie ce s'a desvoltat din oarecari Inceputuri
originare In mod continua fr influente strAine.
Meritul lni Ankermann gi al Ini Graebner strt In faptul ct
an arAtat necesitatea ea etnologia s-i dobIndeascA o metodd
proprie, conformA ea natura obiectalui ei, renuntInd a aplica
metoda i rezultatcle biologiei cam a fActit-o directia evolu-
&nista%
Dela 1904 Incoace numirile i delimitArile cercurilor de
eulturA" an snferit modificAri.. Cele dintliu constructii an fAcut
delimitArile dupA diferite puncte de vedere : d. ex. considerInd
limba i rassa (nigrit", papuan", ,,melanez"), san bunnri mate-
riale (cultura bumerangalui, a arcului), san, In sfirit, anumite
criterii sociologice au servit pentru clasificare (cultara sistemulni
de douit clase, cultura totemistA).
Teoria cercurilor culturale" a fost desAvirOtA prin P. W.
Schmidt, care, (find atentie snccesiunii straturilor culturale, ne-
glijatA de teoria lui Graebner, Ii da teoriei sale numirea de
teorie istoricA a cultnrii".
Ipoteza cercurilor culturale" Intimpinit Insil In verificarea
ei mari piedici i o critic& a ei se dovedeqte necesarA, mai ales
dacA sociologia vrea stt tragtt foloase din rezultatele cercetarilor
etnologice.
Obiectinnile critice ale Ini Thurnwald vor forma subiectul
unei expuneri viitoare. Tralan Brileanu.

REVISTA CARTILOR.
Andr Joussain, La Sociologie ethnologie comparde et
histoire comparde. Poitiers, 1935.
Autornl, doctor In litere, laureat al Institutului, profesor
agregat de filosofie la Liceul din Perigueux, a dat la luminA, In-
ceptncl en anul 1909, nnmeroase lucrAri din domeninl filosofiei,
psihologiei i sociologiei. In ultimul limp antorul a concepnt un
plan de lucrAri menite stt dea sociologiei o fundamentare tiinti-
fiat soli* emancipInd-o de subt dogmatismul sectar al ticoalei
dnrkheimiene. Programnl ski caprinde urmatoarele kiertiri (din
cari an fost pnblicate uncle capitole In Revista interna(ionald
de Sociologie, dela 1933 lacoace): Caracterele nationale, Psiho-
logia masselor, Spiritnl gavernelor i diferitele forme de gayer-
namInt, Democra tia i moravurile, Introdacere_ln politica experi-

www.dacoromanica.ro
 29

mentalA, Teoria revolutiilor, Filosofia revolutiei franceze, Filo-

sofia revolutiei rusesti. Brosura, despre care vorbim aci, e menith
sA preciseze conceptia generala a autorului asupra obiectului si
metodei sociologiei si, mai ales, sa respinga, printr'o critic& te-
meinica, pretentiile coatei lui Durkheim de a se numi scoala
sociologica franceza".
In Introducere, d-1 Joussain arat c sociologia a plitruns
In InvatamIntul public de toate gradele, primar, secundar i su-
perior. Dar predarea sociologiei Iasi Inca malt de dorit. Astfel
In coalnle normale an fost introduse dona manuale, until corn-
pus de d-nii Hesse si Gleize i cel publicat de Ren Hubert, manuale
cari dupa parerea directorilor scolilor normale i cea a autoru-
lui sunt : seci, abstracte, mai presus de puterea de Intelegere
a elevilor, i pecleasupra si destul de tendentioase, fail a mai
socoti c fac prea malt loc teoriilor de coala.". Si dacA din
anal 1934 exista un excelent 3%, Scut tratat de sociologiee (Prcis
de socioIogie), clar, substantial, bogat In fapte i idei , cel de
Lemonnyer, Tonneau si Troude, trebue s ne Indoim di el ar putea
s placa politicienilor marxiti caH cred a gAsi In InvatamIntul
sociologiei an mijloc ascuns de a pregati cAile revolutiei sociale".
Desi doctrina lui Darkheim are din multe puncte de vedere
tendinte conservatoare, totus, prin posibilitati de interpretare, ea
a fost agreata de partidele dominante de spirit Inaintat", de-
oarece acesti politicieni vedeart In ea an instrument de razboiu
Impotriva religiei, apoi si pentruca divinizarea societatii de catre
Durkheim li se 'Area o justificare a socialismulni de Stat. In
sfirsit relativismul moral" deschise drumul pentru justificarea
imoralitAtii In viata publicA, a distrugerii dragostei de patrie, a
sentimentului familial, a respectului fata de autoritate, etc. S'a
proclas apoi 1 interventia partidelor avansate" In numirea
profesorilor de sociologie la Universitati. Un astfel de profesor
a mArtarisit eh teza lui Durkheim asupra Diviziunli muncil i se
pam fr valoare pinft In ziva and atitudinea luata de Durk-
helm 4n afacerea Dreyfus a facut sa recunoasca In Durkheim an
om de partidul sate. In acest fel s'a instituit In InvatAmInt o
adevarata dictaturA a scoalei durkheimiene sustinutA de oameni
far% pregAtire tiintifica i servind numai partidelor politice.
Antornl trece apoi la critica sociologiei durkheimiene ara-
tInd, In capitolul I, cA i metoda si doctrina acestei *coli tre-
buesc respinse pentru a deschide drumul pentru cercetAri socio-
logice tiintifice. In clleva pagini autorul reuseste sa demonstreze

www.dacoromanica.ro
 30

slAbicinnea principiilor de bazA ale metodei i doctrinei durkhe-

miene, care culmineazI In imprecisinnea termenului de primitiv"
care poate Insemna : preistoric, Inapoiat, infantil san numai ne-
civilizat. In eapitolul II, autorul aratA care trebue sa.fie rAspunsul
la Intrebarea Ce este soclologia? Antorul adoptA definitia D-lui
Ren Maunier ziend ett sociologla este studiul descrlptiv, com-
parativ c1 explicativ al societeitilor, en alte cuvinte un studiu
concret, istoric si geografic, al asociatillor omene$ti". In acest
studin se vor deosebi dotal, mari divizinni : de o parte etnologia
comparatd qi de an parte istoria comparatd a lnstitutiunilor
1 evolutillor sociale cI politice. Dar pentra a pune de fapt la
baza sociologiei etnologia comparatA qi istoria comparatk etno-
logia trebue s iasti din cadrele Inguste ale scoalei durkheimiene,
care se ocupA numai de primitivi, emancipare In plin progres,
i, pe de altA parte, stiinta comparatA a evolntiilor sociale si
politice trebue di se sprijine pe stiinte auxiliare, cari, ele insole,
sunt pe cale de formare : geografiia umanA, psihologia etnicA pi
istorick psihologia masselor. In metoda de nrmat, vom trebui aft
pornim dela principiile logice generale, dar tinInd seama de na-
ture specifics a faptelor sociale. ln dorinta sa de a intemeia
sociologia ca stiinta, Durkheim a rationat ca i cum faptele so-
ciale ar fi perceptibile In acelas fel ca i faptele fizice i ea si
cum inductiile sociologice ar fi de aceeas naturA ea si inductiile
tiintelor naturii. Dar nu e deloc asa. Astronomul, fiziciannl,
fiziologistul pornesc dela observatia faptelor percepute. In acest
fel lor le este IngAdnit s separe faptul /List's de interpretarea sa.
Sociologul Mkt porneste dela fapte istorice caH sant Incluse qi
prin urmare nu se prezintA nicielnd ca fapte brute, ci totdeanna
ea fapte interpretate. Faptnl fizic, odatA observat, nu admite altA
interpretare decli ipoteza fAcutA de savant; faptnl sociologic este
generalizarea unni fapt social care el Insus, ca fapt istoric, a
fost deja obiectnl nnei interpretAri psihologice prin analogie.
Inductia sociologicA trebue IntregitA prin deductia psihologick
ca mijloc de verificare. Deductia se Intrebuinteadt si In stiintele
naturii ca un mijloc de verificare in cazurile unde ipoteza for-
mulatA nepulindu-se verifica In mod direct, noi trebue stt ne
mnitumim de a verifica consecintele obtinute prin deductie".
Asta se IntImplA acolo unde un efect unic, omogen, indivizibil
rezultA din concursul mai multor forte fAra sA putem determine
prin indactie partea ce-i revine fiecAreia ; In sociologie compo-
zitia cauzelor este regulA", deci aci deductia e en ant mai necesarA.

www.dacoromanica.ro
 31

Brosara d-lui Joussain aduce lAmuriri foarte pretioase asupra

unor probleme metodologice fundamentale ale sociologiei, iar
lucrrile sale, publicate In Revista internationala de sociologie,
no dovedesc rodnicia metodei sale.
Traian BrAileanu.

REVISTA REVISTELOR.
Iconar, I, 3, 1935. Redactia : Cerntinti, str. Eminescu 15
(Prof. Livia Rusu). Acest numhr cuprinde : Barbu Slusanschi,
Satanismul erotic si etica iabirii ; Livlu Rusu, Ideea de folclor
In activitatea muzicalh romineasch ; Ion Turcan, Creatia literarh
ea problemil a eolectivittii noastre ; Versuri semnate de: Vasile
I. Posteucd, Mircea Streinul; George Strdtolu; Cronici (literare,
filosofice, muzicale, plastice, teatrale) semneazA : Mircea Streinul,
V. I. Posteucei, Leon Topa, Llviu Rusu, Toefil Lianu. Incheie cu
o Revista a revistelor.
Revista mea. RevistA literarh, critich si de cultudi generala.
Apare lunar. Director si Redactor resp : Marta D. Radulescu.
Cluj, str. Mico 7. Abonament : 60 lei anual. An. I. No. 10 (Sept.
Oct. 1935). Acest numar e inchinat Taberelor de munch si
cuprinde numeroase ilustratii reprezentind momente din viata
legionarilor Intruniti la munch constractivA In diferitele unghiuri
ale 'N.H. Dl. prof. Dan Reidulescu scrie despre Dusmanul
public No. 1 si Dusmanul public No. 2." Directoarea revistei
expune (Intr'un interview) Rolul nostra In lupta NationalistA pe
teren cultural si literar". Un interesant studia de Ion Covrig
Nonea asupra Ardealulai politic". Versuri de P. A., Gr. Bu-
gariu, Ion Hodos. Recenzii asupra cartilor : A., Cotrus, Horia
1935, si Colfescu-Delaturda, Spirit 0 materie. Eroismal In viata
de Stat, Cluj 1935.
Cuvintul studentesc. Organ oficial al Uniunii nationale a
Stndentilor Crestini Romini. An. X, No. 9, 20 Noembrie 1935.
Red, si Adm.: Bucuresti Calea Plevnei No. 11 bis. Apare de
doug ofi pe lima. Abonament : 100 lei. Cuprinsul Alexandru
Marinescu, Colegi ; Vasile Munteanu, In slujba neamului ; Ion I.
Mota, CAtre noii studenti ; Gh. Furdui, TrAdarea ; Tudor Bli-
dariu, Pentru co trebue sA credem in Dumnezeu ? La rubric a
Viata studenteasch" : Memorin adresat profesorilor dela toate
Universitatile RomInesti de cAtre Stndentimea RomInA, prin U.

www.dacoromanica.ro
 32

N. S. R. si Centre le studentesti ; Organizarea Studentimii

C.
Romthe Crestine; Staclentimea romInk In fata strainatEttii. In-
formatii.
Revista Institutului Social Banat-Crisana. Apare anual
sub conducerea unni comitet. Director Dr. Cornel Grofpreanu,
Redactor : Ioachim Miloia. Red. si Adm.: Timisoara, Auto-Club
R. R. Et. II. Abonament anual : 200 lei. Anal III, No. 13,
1935, cuprinde la Studil: Pr. Melentle sSora, In amintirea Epis-
copulni Grigorie Comp ; Dr. Alexandru Nicolescu, Episcop al
Lugojului, Reflexiuni asupra avortului, prilejuite de legiferarea
lui In cadrele proectului noului cod penal; Dr. Livius Gabor,
Rellexiuni referitoare la legiferarea avortulni; Vasile M. Dimitriu,
Avortul In nona legiuire penalii; Dr. Petru Nemoianu, Banatu-i
fruncea ; Dr. C. Grofpreanu, Principiile corporatismulni ; Tralan
Birescu, Turcii In central Earopei ; Constantin Manoliu, Industria
In cadrul Statului agrar; Gh. Atanasiu, Defectivii fizici ii min-
tali. Administrative. InsemnAri si recenzii.

Am mai primit la redactie : Pagini literare, Red. si Ad.:

Tarda, Piata Regina Maria '23. An. II, 10, 15. XL 1935. Glasul
Streimogsc, Revistb. de educatie, cultura si informatii nationaliste.
Apare bilunar. Red. qi Adm.: Cluj. Str. Bolintineana 16. 15
Oct. 1935. Ev nou, revist de orientare spiritualtt. Directori :
Roman Boca Floarea Florescu. R. si. Ad.: Bucuresti, St. G.
Cantacuzino 31. Rominia Crevtincl, Tribuntt independent de
luptli nationalist& -- crestinit Director: Sergiu Florescu. Red. si
Adm.: Chisinttu, Str. Regele Ferdinand No. 81. Chemarea
Nationalist& si Crestinit. Director : Laur Preda. Red. si Adm.;
Iasi, str. Sruitrie No. 185. Cuvintul Argeplul, Organ bilunar
de luptit national& si informatie cinstit. Red. si Adm. : Pitesti
str. Doamna Balasa, 45.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro