Sunteți pe pagina 1din 39

Anul I.

Nr. 11.

Februarie 1936.

INSEMNARI

r.M

s

e.s

rr

r.

SOCIOLOGICE

W

4

Apar odatä pe lunä.

Director : TRAIAN BRAILEANU,

prof esor de Sociologic la Universitatea din Cernauti.

1. André Joussain :

II. Dan Radulescu :

?,e Traian Braileanu,::

CUPRINSUL

ARTICOLE

Rästurnarea fortelor.

Problema spiritualitatii ca problemä

de temelie a sociologiei dinamice.

Imperativele

nomica.

morale in

viata

eco-

.

REDACTIA: Cernauti,

ADMINISTRATIA (Profesor Constantin Zoppa):

str. General Berthelot 5.

Cernauti, str. Baltinester 15.

Abonamentul pentru 1

Exemplarul

an

.

.

.

.

Lei 60

o

Tipografia Mitropolitul Silvestru,

Cernguti.

www.dacoromanica.ro

1 Flecare numär va avea cel putin 32 pagini.

Manuscrisele nu se inapoiazä.

www.dacoromanica.ro

ANUL I. Nr. 11

Februarie 1936

Insemndri Sociologice

Director: TRAIAN BRAILEANU,

pro fesor de Sociologie la Universilatea din Cerncluli.

Rästurnarea fortelor

1. Legea actiunii si reactiunhi sociale.

Omul pasionat se avIntA lesne dincolo de tinta.

capultd, astfel numite pentrucA nu merg niciodatA fart%

Pasiunile

stApInire

de sine nici fárA calcul, ca avaritia

ele de sub aceastA lege ; cu ant mai vIrtos se

privire la pasiunile inimii, reactiuni spontane §i adeseori oarbe

qi

ambitia, nu scapit nici

Inttmplit aqa

cut

ale sentimentului :

impulsive qi

exagerarea succesulni.

ele implicA totdeauna, mai ales In massele

critic,

nerftbdarea rezultatului

§:

lipsite de spirit

Chiar aceea§ nerAbdare, aceea§ Inver§unare caracterizeazit

revolutiile populare. FAptuiri ale pasiunilor violente, ele

de legile obi§nuite ale pasinnilor. Dar cam ordinea social&

ascultA

este

prin fireti ei un echilibru de forte,

orice actiune Irnpinsft prea

tare Intenn sens este urmatA mai =Ind mu mai tirziu de o

actiune In sens contrariu :

orice revolutie violentA provoaci la

sfIr§it o reactinne. Diva revolutia englezi din 1640 care ris-

tarnft monarhia, reactiunea din 1660 o restabili. DupA revolutia

din 1789 care Men la

fel, o restauratie aidoma se InfAptni In

1814 qi 1815. Insu§ mersul revolutiilor este supus acelaia§ ritm i

dupit anarhia Parlamentului Lung, dictatura lui Cromwell ;

anarhia din 1789, dictatura Comitetului mintuirii

tirania jacobinA, reactiunea de Thermidor ;

dap&

dupti

publice ;

dapit anarhia Direc--

toratulni, dictatura lui Bonaparte. Si revolutia rusi din 1917 ne

prezintit cam aceleaqi faze :

dupft institairea sovietelor de mun-

citori §i soldati caH Ii numeatt

dirigaitorii §i

§efii, restabilirea

vechei ierarhii ; dupit monopolul comercial al Statulni, reactiunea

liberali a nouei economii politice (nep-ul) etc.

Se vede cA ispita ce-i ademene§te pe uneltitorii de revo-

WO eh profite de foloasele dobtndite pentru a cI§tiga

allele,

obligatiunea In care se gAse§te noun ermuire sle a ceda anon

cereri noui salt IncA nesatisfAcute ale masselor amenintati find

dealtcum sA-vi vadA scAzInd numArul partizanilor, tendinta; foarte

www.dacoromanica.ro

2

puternica la parveniti, de a abuza de o putere pentrn care ei

nu sant de loc obisnniti

nici pregatiti, ameteala succesulni asa

de natural& la oameni an, In ordinea

politica,

efecte asemtina-

toare celor ce rezulta pentru o armata victorioasa

dintr'o

in-

departare de bazele ei ; si pe de alit' parte actele guvernului fie

cii snnt impnse prin necesitatea de a doborI Impotrivirile san de

a satisface gusturi si ambitii, prin staruintele propriilor sai par-

tizani san prin nevoi provenite

din Imprejurari straine vointei

sale si a lor, Ingadue fara doar si poate bratalitati

si

stingacii

cari sporesc nnmaral nemaltumitilor ; In Elsa chip ca partidul de

la pntere se gäseste In situatia unei natinni a carei egemonie

este din ce in ce mai amenintata de o coalitie crescInda de

natiuni ri vale san In acea a nnni popor cuceritor In masura ce creste numaral sat' puterea popoarelor subjugate si cari nu i se

supun decIt prin constrIngere. Cum s'a Intimplat adeseori In

istorie, izbInda se istoveste pentru a se transforma in infringere

printr'o ruptura de echilibra care deplaseaza fortele. Ceeace s'a

produs pentra imperial roman dupa o dominatiune de mai multe secole, pentrn Anglia la sfircitul razboinlui de o sutã de ani,

pentrn Franta en razboaele lui Napoleon, pentru Germania In

timpul rlizboinlui

din 1914-1918, scat

produs deasemenea sub

revolutia franceza si In alte revolutii earl an nrmat-o.

Aceastä rasturnara a rolurilor care face din Invinsul de ieri

Invingatorul de mItine izvoreste din mai multe cauze.

Intlia este o consecinta direct& a victoriei, en ant mai pro-

nuntata en cit victoria este ea Insas mai desavIrsita. Invingatorul,

indata ce nu mai IntlIneste Impotrivire, mai slabeste In veghierea

sa, In limp ce Invinstal, In prada amarticiunii InfrIngerii,

revanca sa si o pregateste In tticere.

viseaza

Cel putin, invingatorul e

dispus a-ci

subpretui adversarul pe cInd invinsal nu poate co-

mite aceeas eroare. Insfircit

InfrIngerea e, la nrma nrmei, mai

instructiva cleat izbinda.

Atitat a se perfectiona pentru a se

ridica la Inaltimea

teze asnpra pricinilor

superioritate ale partii duernane :

celui

ce 1-a Mut, Invinsul trebue sa reflec-

Infringerii sale Km asupra elementelor de

el este astfel Impins a Intre-

buinta mijloacele prin cari dasmanul si-a cistigat succesele. Ea-

ropa, tinuta lung& vreme In cah de revolutia franceza si Invinsa

de Napoleon 1-lea, si-a asignrat victoria adoptind metodele de

rittzboin ale Revolutiei si ale Imperiului, sistemul natiunii armate

si, pentra a ajange acolo, reforme politice O. sociale In stare

sit

dea fiecarni ins motive personale de a se bate. Japonia, umilitá de

www.dacoromanica.ro

3

State le-Unite, a intrat In qcoala popoarelor civilizate pentra a se

pane In starea de a le rezista In viitor. La egalitate

de vitejie

qi inteligenta, timpul lacreaza pentra cel mai slab.

Si ceea ce-i

adevarat In ordinea militara e adevarat

qi

In ordinea

politica.

Dominati qi subjugati de catre jacobini sub Conventie, moderatii ci

regaliqtii an sfircit prin

&Ind cluburile qi sectiuniIe pentra

a-si

ins* metodele adversaralui: inun-

a-si

asigura acolo la urma

urmelor majoritatea sail a doblndi acolo o inflaenta covIrcitoare

ci recurgind la rindal lor la rfismeriti In lana Vendemiaire, apoi

dacIndu-se In mass& la urne In loc de a se abtine

i i

trimittnd

astfel In adunari o majoritate ostila Directoratului nevoit pentru

a se mentine de a recurge la lovitara de Stat din 18 Fractidor. A doua cauza de considerat este o consecinta indirect& a victoriei : tendinta ce o are Invingatoral de a Inmulti saccesele

sale. 0 armatit care se departeaza din ce In ce mai malt de

baza sa de operatiuni slabecte prin necesitatea de

a-si

asigura

comunicatiile §i

de a Intari

pozitiile

cucerite,

aceasta precautiune, ea este sortita lnfringerii.

§i daca nu ia

Astfel Napoleon

ar fi putut fara Indoiala tinea piept aliatilor In 1814 dm& ar fi

avut sub mink, In Franta, toate garnizoanele, tot materialul, toate

provizinnile ce le ImpriftOiase In tog& Europa pentra all men-

tinea dominatiunea, dar chiar amploarea operatiunilor sale

a

cauzat pierzarea sa. Pentra aceeac ratiune Anglia s'a vazat obli-

gatit a se supune vointei dominioanelor sale cari reclamau o

antonomie din ce In ce mai larga, apoi vointei Irlandei, urmInd

se vede ca sA capituleze tnaintea Egipetulai san Indiei. Prea pu-

ternica pentru fiecare In parte, ea a sfircit prin a se gasi prea slabs pentra toti la un loc qi ea nu putea concentra fortele sale

posibilitatea de a profita

contra annia WA a. procura celorlalti

de Incurcatarile sale pentru a formula noui pretentii.

Partidul

ce pane mIna pe putere In urma nnei revolutii violente se ga-

se0e, prin logica lucrurilor, Inteo situatie

toare. Insuci succesul san are ca efect de a-i smulge o parte din

destul de asemanä-

puterea sa cd de a-i provoca Impotriviri.

El Ii sustrage mai intlia forte. Revolutia Men% nu mai e

nevoie de revolutionari ;

tradarea savitrcita, nu mai e nevoie de

tradator. Cu ell partidul la putere a dat mai malt& satisfactie dorintelor masselor pe cari s'a sprijinit, ca atit mai patina ne-

voie att massele de el: ele tind spre ingratitudine ci indiferenta

de Indata ce väd cit ceeace a fost dobindit prin revolutie poate

sit se mentina farli ea. Clad taranii

francezi

att

www.dacoromanica.ro

putut gIndi ca

4

--

Intoarcerea la abuzurile vechiulni regim era imposibilk ei an

Incetat a se teme de restabilirea regalitAtii.

zitiile qi de despotismul revolntionar ei an aclamat pe Bonaparte,

Desgustati de rechi-

desgustati de Conscriptie

ci

de concentrarea drepturilor tote()

singnrA nitnA, ei an acceptat pe Ludovic al XVIII-lea. In orice

stare de lncruri, servicille aduse conteazd mai putin cleat mo-

tivele prezente de nemulfumire. Simtind cii massele li rezisti sau ca-i

seal:4i,

partidul

la

decit

putere simte nevoia de a nn admite In functiunile pnblice

oameni devotati lin qi el o va face en atit mai malt en cIt va

simti popornl mai indiferent san mai duemanos. Dar tot aca, el

atribne mai multa importantA opiniunii politice dectt competintei

§i rezervA prea mult loc incapabililor cari n'att

zelnl pentru partid. Prin asta el

meren crescind de oameni capabili ale cAror talente a refuzat

sit le Intrebuinteze pentrucA Ii bAnnia de dugmAnie san de Hi-

ceala san numai pentrucA credea ca partizanii sAi cei mai InflA-

cArati trebuian sh fie primii serviti. Pasinnea sa partizana II Im-

ridich tmpotriva sa nn unman

merit decit

alt

piedica A facA ceeace Men Bonaparte en Inceperea Consn la-

tulni ski, and ntilizInd fArA distinctie regali§ti, moderati §i ja-

cobini, dupA capacitAtile §i competinta lor,

fArA

a le cere alt

lucrn cleat ascultare qi zel pentru binele public, el raliA Incetul

cu Incetul la gnvernAmtntnl siin pe multi dintre aceia ale ciror

opinii i-ar fi Impins a-I combate. In sfIrcit hotArtrea luatA de a

refuza orice favoare §i chiar orice dreptate celor banuiti de osti-

Mate san nepAsare qi de a acorda total partizanilor zeloci

attta

pe multi a simnla un zel ce nu-I an ci de a ascuncle adevAratele

lor sentimente :

rezultA de aici cA multi din aceia pe cari dr-

mnirea credo cii se poate bizni sant gata de dezertare In cazul

chid sitnatia s'ar schimba. Insfircit, fapt este, a celor mai multi

le place mai bine sA fie ciocan cleat nicovall ci

ei Bunt tot-

deanna dispn§i a trece de partea celni mai tare. Saccesul revo-

IntiOnarilor sporecte In mAsurii ce se afirmi, dar chiar din aceastA

pricinA scade en o vitezA acceleratA cInd a lnceput a slAbi. La

Viena, dupA InfrIngerea social-democratilor rasvratiti, dobortti de

Dolfnss, mii de oameni se InscriserA In Frontal Patriotic cari ar

fi aderat la Partidul democrat dad. acesta ar fi fost InvingAtor.

Intr'o Windt din Viena en nn numAr de 500 functionari, 400 so-

cial-democrati puri se convertirA la cauza guvernamentalA Ili pa-

triotici de IndatA ce aceasta fn victorioasii.

De altminteri reactiunea InceputA se accentneazA inevitabil

www.dacoromanica.ro

5

aqa cum actinnea ce o provoaca a facut-o ea Insa§. Sentimen-

tele qi pasiunile noastre Qdata nasente se Intretin §i se

intensi-

fie& prin jocul imaginatiei noastre §i

pasiunile revolutionare sau contrarevolutionare asculta de aceea§

lege. Este deci normal ca mi§carea de stInga sa se accentneze

cursul gindurilor noastre :

pe masura succeselor sale §i ea o face cu cIt interesele

siunile pe cari le satisface san le magule§te en nadejdi sant mai

nnmeroase cleat acelea pe cari le jigne§te san nelini§te§te.

arid balanta s'a rasturnat §i chid interesele jignite birnesc asupra

§i

pa-

Dar

intereselor satisfAcute, §i

motivele de teama asupra

speranta, e inevitabil nu numai ca o reactiune sa

se

dar §i ca ea s

mearga intensificIndn-se. Doua cazuri

celor

de

produck,

se

pot

atunci produce : san ca partidele revolutionare dtndu.çi seama

de

inutilitatea

unei

rezistente

partidele reactionare se decid a

capituleadt

qi

In

acela§ timp

jertfi

ceea ce trebue

jertfit,

unii §i altii fiind acuma destul de luminati prin experienta, §i In acest caz societatea ajnnge la un echilibru relativ; sau mi§carea

de reactinne provoaca o Intoarcere

ofensiva

a

revolutiei,

ea

lima§ mai mnit san mai putin Inaintata ; chid aceastrt Intoarcere

a fost tmpinsa la extrem, o noua reactinne urmeaza ;

sli se modereze, starea de echilibrn relativ se stabile§te. Revo-

Intia englezi din 1640 a fost nrmata, dupi restanrarea monar-

hiei din 1660, de o reaqinne absolutisti care ajunge la

sau extrem en Jacob al 11-lea §i provoaca atanci o Intoarcere

ofensiva a liberalismulai cu revolutia din 1688 care,

tinuta In

puns:Aril

cInd

§tie

limite Intelepte, ajnnse la

o stabilitate

relativa.

Revolutia din

1789, In culmea teroarei, ajunse la reactinnea thermidoriana,

urmata ea Insa§ de Intoarcerea ofensiva din 18

aceasta Intoarcere la teroare provoaca reactinnea liberali

fructidor ;

ci.

din

18 brumar. In Rnsia, reactiunii liberale a nep-ulni i-a nrmat o

Intoarcere ofensivi a Revolutiei Insemnata prin masacrul san

deportarea taranilor instariti

(Kalacii)

§i

prin

indnstrializarea

ogoarelor. 0 nourt reactiune liberala s'a ivit In urmA, dealtminteri

Inca destnl de nelamnrita.

2. Front national

I front comun in Franta.

Ceeace s'a petrecnt In Franta In cursal anilor 1934-1935

se lamure§te la lamina acestei legi a rastarnarii fortelor. In 1934

Inteadevar, partidele avansate au atins princtn1 ilo limita al ofen-

sivei lor qi ruptnra de echilibru se produce In

delor de ordine.

www.dacoromanica.ro

avantajnl

parti-

6 --

InvingAtori In

alegerile. din 1932

finantate

sprijiniti de puterea oath& a Francmasoneriei

si

interuationale revolutionare san financiare, stApItni

de

Stavisky,

de grupArile

ai sufragiului

universal prin coalitia lor

i prin influenta prefectilor,

radicalii

socialistii an exagerat succesnl lor. Deja In 1924, unul din

ziarele partidului, le Qaotidien", anuntase fArtt

ocoluri progra-

mul lor : Noi vrem puterea, noi o vrem imediat, noi o vrem

IntreagA". Puterea pentru cartelul celor de stInga" Inseamni

Inainte de toate repartizarea locnrilor si

ImpArtirea profitnrilor.

Fanctinni, sinecure, despAgabiri, cAlAtorii pe cheltuiala republicei

sub form& de misiuni san studii

In

strikinAtate san In

colonii,

onoruri

tizanilor ;

i decoratiani fur& din ce In ce mai mult rezervate par-

valoarea,

capacitatea,

competinta,

merital,

cinstea,

zelul pentru binele public nn cumpenean nimic. 0 lame Intreag&

de nevoiasi, bogati san sAraci, dar nesAtiosi

san altul Ii Men din el

parte

largii.

trebnintele lor

de bani, se nApusti asupra tezaurului public si subt un pretext

prin impozite

In

Se ruin&

i comertal ; se sltrAcir& particalarii prin con-

fiscarea veniturilor si spoliatianea mostenirilor ; nu fa crutat nici

chiar tAranul pus In imposibilitate de a-0 vinde produsele gos-

excesive industria

podAriei la un pret suficient de ritsplAtitor prin legi

absurde

gi

reglementAri vamale cari ImbogAteau strAinAtatea In paguba

nii

pentru cel mai mare folos al politicianilor

,ceri putin scrupnlosi. §i cam, cu toate acestea, prada nu pArea

i oamenilor de afa-

destal de mare pentra a multumi toate poftele, se organiz&

ex-

crocheria sub controln! Statulni, si economia public& fa metodic

jefaitft de hoti de profesie cari lltsaa sft cad& o parte din su-

mele deturnate In cassele partidalui

parlamentarilor cartelisti si francmasoni. Afacerea Stavisky des-

i rftscoala din 6 Februarie 1934 unde publicul com-

pus In majoritate din fosti combatanti manifest& impotriva mi-

nisterului Daladier ea strigAtele de jos hotii !"

de limit& al ofensivei celor de stInga.

mare& punctul

vAlui jocul

radical san In buzunarele

Rezistenta Impotriva acestei

ofensive

era,

Incepraft de malt timp, dar ptnA'n 6 Februarie ea

drept

vorbind,

fasese opera

unei elite restrInse si clarvAzAtoare. Povittnit& de experientA, ea

adoptase pentru mIntuirea Mrii aceleasi metode pe cari

franc-

masoneria si cartelnl le Intrebuintaser& pentra ruina ei :

propa-

gand& prin ziare

i prin carti, prin conferinte

i discntii publice,

asociatiuni

si

ligi,

sfaturi

secrete

ale

sefilor,

utilizare

a

istoriei Frantei predat& asa ca s&

restabileasc& adevAral

si

sit

www.dacoromanica.ro

7

distrugl prejudecatile Intretinute en grijA prin mannalele oficiale,

aceasta fa opera IntreprinsA de cAtre cei mai buni cetateni

cu

o InflicArare, stAraintA

i IncApatinare care trebnie sA-vi gAseascA

Inervit rAsplata. Toti oamenii de

valoare, pe

cari

maffia

acolitii ei Ii InlAturaserA dela functinnile Inalte

i toti aceia cari,

parvenind acolo, nu putuserA servi

tare ava cum ar fi vrut,

pentrucA o vointA aufAcAtoare paraliza strAdaintele lor, se

grit-

birA sA adere la grupArile cari ti propuneau de a reactiona

si

sporirA considerabil forte lor.

Indignarea provocatA prin scan-

dalul Stavisky fa ocazia unei manifestatii

fArA precedent unde

toate grapArile cari vroiaa mintuirea tArii

se

gAsirA

unite

in

aceeav vointA de liberare

i 1ndreptare nationalA.

Progresul celor de snap, ea o mare In crevtere care ame-

nintA sA Inece total, atinsese punctal ski extrem.

cepea. Va lune succesive ce partidele avansate aruncarA pentrn

a Incerea sit recucereascA terenul perdut InsemnarA de

fiecare

Refluxul

In-

(lath o dare Inapoi.

Prima fu manifestarea din 12 Februarie :

vase

zile

dupA

masacrul din pieta Concordiei, radical-socialivtii,

comunivtii, as-

de directi-

vele ministrulni de interne Albert Sarraut

I/ front coman" en o iutealA vi o unitate cari dovedean cA tote-

cultind de euvIntul de ordine al francmasoneriei

se

vi

gruparA Intean

legerea era asiguratA de langA vreme. GrevA a

fanctionarilor

1nainte de toate, devi an anumit numAr de

lacrAtori

a nrmat

mivcarea, riposta lor la manifestatia din 6

contra tIlharilor nu pntea sA parceadA la conducAtorii sAi, decIt

din dorinta de a salve pe complicii lai Stavisky, de a Impiedica

actiunea jnstitiei vi de a mentinea abuzurile. Cam manifestantii

Febraarie Indreptata

nu pntean sA arate fArA a se ruvina adevArata ratiane a

dinii lor, ei erau nevoiti sA gAseascA un pretext: acesta fa aph-

atitu-

rarea libertAtilor individuale

pe care nimenea nu le ameninta

si

ea consista In a data Internationala, a sili

un anumit numAr

de muncitori aft pArAseascA luerul

vi a constrInge comerciantii

sA InchidA prAvAliile. La Perigneux, unde locuese en, primarnl

Invitase, prin afive, pe cetAteni sA lase manifestatia sA se des-

fAvoare In linivte

i demnitate" ; prefectul privi rizInd la defilarea

frontalni comun cIntind ,,Aceasta e revolutla care inainteaze ;

§i In limp ce jandarmi deveniti protectorii

desordinei, Injuraa

en jumAtate de glas nemnitamiti de rolal ciudat ce

li se impu-

nea, elevi dela vcoala profesionala, InvAtati

maevtrii lor, veneer' sub ferestrele

liceulni

de

sit

cAtre

nnii

din

hnidniascA pe

www.dacoromanica.ro

8

profesorii cari refuzan sä rack grey&

i sl cinte Internationala,

sub ferestrele clasei mele, tratindu-mk de reactional." de

fas-

cist" qi chiar de camelot da roim. Eu nu apartineam de rapt

nici unui partid gi nu ma ocupasem niciodatk de politick, dar

Inhoo conferintk tinuta la teatral municipal, en denuntasem, mai

bine de nn an Inaintea afacerii Stavisky, republica camarazilor"

ea find gi no republic& de hoti" §i acnma ma huidnian spre a

mA pedepsi pentru vina de a fi fost prea bun profet. Al doilea val de asalt fa cAderea cabinetului Donmergue.

A dona zi dupa 6 F2bruarie, fusese necesar de a se face apel la

concursul nnui om stind Inafara

menea, mai mult decIt nn fost preqedinte de Republick pe care

flrea sa blind& Il Meuse popular, nu 'Area mai calificat pentra

i

deasupra

partidelor,

§i

ni-

acest rol. Mai clarvAzAtor §i mai energic Donmergae ar fi

putut

face ceeace vroia: bunnl simt prescria constituirea until minister

extra-parlamentar compns din oameni competinti

i

integri,

ca-

pabili de a face lumina in afacerea Stavisky, de a adace pe toti

culpabilii Inaintea tribunalelor gi .de a proceda la

snprimarea

IndrAzni, trecat

dinteodatk dela o izolare lini§titA la eirma Statulni, Doumergue, fost francmason, fost politician de stinga, suferind, ea parlamen-

abuzurilor. InconOient poate .de

ceeace putea

tar, o deformatie profesionala de

care

era neputincios

sA

se

desbare, comise o gre§eall de neiertat : aceea de a chema In

ministerul sAn nu numai parlamentari, dar parlamentari aparti-

/And partidulni compromis In acel scandal. De atunci dreptatea

faglidnitk en voce tare, fu InAbn§itA.

Minister

foi

comisinne de

anchetk parlamentark, jastitie

i politie Ii dAdurA toatA silinta

In acest scop. Cel putin, Doumergue Incerel o reformk de Stat,

pe care toat& lurnea o simtia necesarA. Maffia radicalA,

sociali-

zanti

dinte se plinge ek ar fi fost paralizat de cAtre puteri oculte. To-

i masonicA II rAsturnA. CAzut dela putere,

fostul

pre§e-

tu§i nu atirnase decit de dinsul de a stApini

lucrurile.

Franc-

masoneria care, a dorm zi dap& 6 Febraarie, muta pripit

arhi-

vele sale pe cari le punea In sigarantk la Bruxelles era la

dis-

cretia sa, dacA ar fi IndrAznit. Al treilea val de asalt fa cAderea

ministerului Flandin cAzut pe chestiunea

puterilor depline"

considerate de el necesare pentra restabilirea finantelor. Si acest

val InsemnA o dare Inapoi. Cei de stinga neputincio§i de a relua

puterea dup& cAderea lui Donmergae, n'o reluark nici dnpa cea

a lui Flandin. In fata nnui deficit de vreo cincisprezece miliarde

care cre§tea la cadenta unui miliard §ase sate de milioane pe

www.dacoromanica.ro

9

--

hulk trebni fArtft Indoiall, dap& zAdarnice codiri, sit

pnteri depline lui Laval, care pregAti decretele-legi.

se acorde

Acesta

fn

atunci al patrulea val de asalt, manifestatia din 14 Julie 1935

pentru care frontal comun mobiliz& toate trupele sale :

oricare

ar fi fost numArul manifestantilor socotit la o jumAtate milion

de clitre ziarul Humanile san le Populaire, don& sau trei

sute

de mii de clitre alte ziare, cincizeci de mii setizInda-se numArnl

de femei §i copii, de cMre Action Francaise, aceastA desfil§nrare

impresionant& de forte nn Impiedie& decretele-legi.

Al cincilea val se deslantni sub forms de rascoa1e la Brest

si Toulon uncle se produser& acte de violent& §i de jaf.

El n'a

izbutit. Dinaintea hnlei pnblice care urm& aceast& tentativA, presa

avansat& trebni ea tnsa

sä desavueze aproape In Intregime mis-

cäpàttiu veniti

carea si sA arunce vina asupra nnor oameni fär

din strAinifttate §i prin cafi Iner&torii qi micii functionari fuseserA manevrati.

Lin al saselea val de asalt fa desprins la Limoges de clitre

partidele de desordine en ocazia unei reuniuni de membri ai

apArarti. Au

nnei ligi patriotice Crucile de foc, earl,. atacati, se

fost acolo morti

i raniti. Partidele carteliste ale Camerei lacer-

ear& in War sti profite de aceasta pentra a obtine

ligilor ç

cliderea ministerulni Laval.

desfiintarea

In toate chip arile, o Infringere dupii alta : dela 6 Februarie,

limita ofensivei celor de stinga era atins&

§i

toate Incerchrile

Monte de atnnci Tneolo adacean dovada. Partidul de desordine nu

mai era reclamant, ci in apArare. Mai mnite ministere de stInga,

In ajunul lui 6 Februarie, trebniserA s& demisioneze Inaintea ma-

nifestatiilor de stradA, en toate c& nct fuseser& puse Tn minoritate

de cAtre parlament. La 6 Februarie, Cartelul trebnise sA rent:into

a exercita pnterea. 12 Februarie 1934 nu fnsese dectt o ripostA,

14 Inlie 1935, o manifestatie neputincioask riscoalele din Brest

si Toulon un efort zAdarnie pentru a obline abrogarea decretelor legi. In acela§ Limp si din toate pArtile, partidele de ordine luau

ofensiva. 0 mi§care vast& se intindea In toat& tara

vele de rezistenta" cari se creaserA se Intindean fáth Incetare si

Ii oferean puncte signre de sprijin. Francmasonii cari inundan

si

ostroa-

cabinetal Laval 1)

Roustan, ministra

trebniau

ei Tn§i§i sA arnnce lest.

D-1 Mario

al

educatiei, se vitza obligut de a rupe cu

') Arlicolul ne-a fost trimis in 16 lanuarie, inainte de caderea guver-

nului Laval (N. R.).

www.dacoromanica.ro

10

sindicatal institutorilor antipatrioti si d-1 Marcel Regnier, ministry

de Finante, ea sindicatele amploaiatilor de Contributii, rupturli

mai mult aparentA decit realft mai putin tun semn al timpurilor.

fArA IndoialA, dar care nu este

Un eveniment extern isprAvi de a rAsturna sitnatia In pro-

fitnl partidului reconstructiei si al ordinei. Frontul comun,

cu-

tlnd a exploata dorinta de pace a tArii, fir acelas timp cu dra-

gostea sa pentru libertate, organizase In diferite rInduri In toattt

a razboiului". Atacul

tara manifestatinni contra fascismului si

proiectat de Italia contra Abisiniei II puse brusc In opozitie en

el Insus. Dorinta de a rAsturna regimul politic instituit In Italia

si de a se rAsbuna Impotriva Ini Mussolini care distrusese franc-

masoneria italiank

sanctiuni cari nu puteau fi

european. Teama de rAzboiu din care-si Meuse o armA se In-

toarce in contra lui

i forta ce o dobtndise de aci Ii schimba

cImpul.

11

mina 1ntr'adev lir

luate

a cere contra

Italiei

fArA a deslAntni un rAzboin

In acelas timp, se accentua ofensiva partidelor de 1ndrep-

tare nationala. Diferitele

desfasura activitatea si de a-si manifesta pnterea La mobilizarea

Frontului comun din 14 Iu lie 1935 rtispnnsese cea a Crucilor de

foc a carei ordine si disciplina furl aclamate de multime. Dona luni mai ttrziu, 80.000 de ai lor se reuneau pentra a comemora

victoria de la Marna.

ligi

patriotice nu Incaaserift de a-si

Federatia Nationala a Cantribuabililor ducea In acelas tirnp

o campanie pentru a lua camerei deputatilor orice initiativa In

materie de cheltueli, pentru a constrInge Statul sä suprime si-

necurele

i oficiile costisitoare si inutile

i ea era destul de pu-

ternicA pentra a tinea, In mai multe puncte ale teritoriului, fiscal

In loc. Taranii, la rIndul lor, se puneau In mi§care :

festan contra unui etatism socializantu care Ii ruina, cereal' un

ei maul-

moratoria pentru impozite. Contra internationalismulni

socialist

§i masonic ; contra parazitismului §i exploatArii politicianilor qi a

escrocilor se rAsvrAteste Ineetul cu Incetul Franta cinstita mun-

citoare §i patriotA.

In total, Incrurile se prezintA astfel. Cei ce vreau menti-

nerea abuzurilor §i cei ce viseadt o rAsturnare social& fac cauzit

comuna : fie chid propun de a lasa sA dainaiasca In profitul lor

desordinea prezentä sau de a o agrava "art la revolutia socialk

ei totdeauna desordinea o reprezintA. In fata

lor se ridicA cei

ce vreau suprimarea abuzurilor, restabilirea finantelor, Increderea

In fortik. Ei reprezintA reconstructia §i ordinea.

www.dacoromanica.ro

11

At;la fiind, la dra actnalA, nu mai pot dAinni In Franta cleat

doutt partide : partidal ordinei gi partidul desordinei.

Partidul ordinei cuprinde tot ce este mai sAnAtos In na-

pe cei ce vreau un gavern cinstit. El numArA In rindn-

rile sale §i In fruntea sa oameni cari an oferit viata lor pentru

tiune

Franta. Partidul desordinei se recruteazA printre

nneltitorii de

revolutie cari a§teaptA totul dela o Histurnare socialA §i printre

profitorii regimulai preocupati numai itbuzurile cari li ImbogAtesc. El trateadt

cari cer pedepsirea tAlharilor.

§i

numai de a mentinea

de,

fasci§ti" pe acei

(Jine va birui In acest conflict

care pane astAzi Franta

Intr'o stare latentA de rAzboin civil ?

Aceasta e taina

viitorului,

dar rationInd dap& analogiile

istoriel, se poate presupnne cA partidal ordinei va Invinge.

(Trad. V. Brdileanu)

André Joussain,

Doctor in litere, laureat al Institutului Frantei,

prof. agregat de filosofie la liceul din Périgueux.

Problema spiritualitatii ca problema de

temelie a sociologiei dinamice *)

In numArul trecut al Insemndrilor sociologice am formulat

titteva adevAruri en caracter de evidentA postulativA. SA rea-

mintim doui din ele.

1. Organizarea unei colectivitati

reprezintA o Incercare de

a solutiona problema dublA a existentei componentelor ei

indi-

t;ii a persistentei, adicA a dAinuirii colectivitAtii In timp.

Cu cit organismnl social rezolvA mai complect aceste doutt pro-

bleme, en atIt organizatia e mai bung.

2. Structura 0 functionarea unui organism social sunt de-

viduale

terminate de spiritualitatea predominantä a componentelor in-

dividuale ale colectivitdtii organizate.

Conditinnile economice de caH tine socotealA qi pe cari pune Mita pret materialismnl istoric, nu stint altceva de cit pro-

bleme de existentA §i activitate caH se pun spiritualitatii unei

anumite natiuni sau epoci, probleme pe cari aceastA spirituali-

tate le poate rezolva mai bine sau mai Hitt san poate sA na le

rezolve de loc.

*) Extras din ,Essal d'une dynamique sociale, in preparatle.

www.dacoromanica.ro

12

Spiritualitatea jucInd an rol atitt de capital In organizarea

si dainuirea oricarei colectivitAti umane, se impune, ca probleme de temelie, sit examinam urmAtoarele doua teme : 1. Sd definim

cit mai precis conlinutul notiunil de spiritualitate ;

2.

Este

posibil ca un om sau o grupare procentual putin numeroasd, sd

poata modi f lea spiritualitatea

unel natiuni # prin aceasta sd

modifice aclinc $1 durabil structura $1 func(ionarea unul intreg

organism de stat?

E inutil sa subliniem Insemnatatea capital&

a

celei

de- a

doua probleme. Dar cum ea nu poate fi solationata si Inteleasa

celei dintIi, cititorul va fi

cum trebuie

decIt prin rezolvarea

nevoit sa urmareascA o analizA

destul

de arida a temelor psi-

chologice cari stan la baza primei probleme

*

Dela Inceput apare evident ca pentra problema pe care o

tratam aci, nu ce stie si cum gIndeste rational an individ

intereseaza, ci cum lucreazd, cum reactioneazd el spontan, in

calitate de component individual al organismului social.

ne

Intrebarea care se impune imediat ca o consecinta logic&

a acestei atitadini se precizeaz& atunci astfel : cari sunt factorii

cart in fiecare moment determind activitatea fiecdrui individ

uman?

.AtIt examenul obiectiv, ell si

introspectiunea fiecaruia ne

arat& ca acesti factori aunt: obiceiurile, nevoia organic& (foame,

sete, etc.), instinctele $1 sentimentele. Le-am Insirat, precum vom

vedea, In ordinea paterii lor cresclnde ea resorturi motoare ale

actiunii mane 1).

Mica vom examina mai atent, vom vedea ca determinanta

care deslantuie areal vointei, directia si intensitatea

efortului, e

In totdeanna starea afectivd, corespunzatoare dorintei pe care

ne-o desteapta impulsul satisfacerii obiceiului, nevoiei a sentimentalai care ne dal:411We In acel moment.

Predominanta alternativa a uneia salt alteia dintre dorintele mai totdeauna multiple In constiinta, precum si variatia continua

organice,

si complex& a intensitatii lor, rapesc orice earacter de automa-

tism mecanic chiar activitatii de toate zilele a celui mai putin

complex dintre oameni.

E absolut necesar sit

plitrundem In

cunostinta ceva mai

intima a celor patru categorii de factori de actiune :

nevoia organica, instinctul si sentimental.

obiceiul,

9 Lucrul e valabil de altminteri si pentru animalele superioare.

www.dacoromanica.ro

13

Din punct de vedere fiziologic, fiecAreia dintre ele ti cores-

Find anumite detalii structurale ale sistemului nervos :

organice si instinctelor le corespund dispozitive si

fulare ItnAscute si mostenite ea si Inslisi forma si structara cor- pului, variind in jurul unor forme medii de prototip.

conexAri ce-

nevoilor

Deosebirile Intre nevoile organice si instincte sant de dont(

categorii :

primele lucreazik Intr'un ritm malt mai frecvent, pe

eind cele din urmA, instinctele, numai sporadic, putind eventual

sA se stingA

i sà disparA definitiv ; pe de altit parte, ca inten-

sitate de afecte

ea malt superioare nevoilor.

i efort de vointA, instinctele sant, de obiceiu,

Atit nnele cit si altele

se impun constiintei noastre prin

afectele respective, prin

dorintele pe cari

le desteaptA In noi.

Rolal gindirii rationale se mArgineste, in toate cazarile, la acela

de a glisi mijloacele de a satisface aceste dorinte,

maximum orice efecte neplAcute cari s'ar putea ivi

de satisfacere a dorintei corespunzAtoare.

evittnd

In

la

operatia

Prin introspectiune personalli, fiecare poate verifica valabi-

litatea

absolnt generalA a

psichologiei.

acestor

*

*

*

adevAruri

elementare

ale

SA trecem acum la

definitia

psicho-fiziologicA a obiceialui

si la regimul afectiv corelat acestuia.

Obiceini corespunde anei modificAri superficiale, ea caracter

el ereeazA corelatii

de permanentA, a sistemulai nervos central :

noi, netniiscate, In sistemul nervos

se realizeazit prin repetarea constantA a unei anumite

central. AceastA modificare

activitAti

i vratA, dar

Care, on timpul, pe mAsurA ce deformarea nervoasit se stabileste,

fizice san psihice,

care,

la inceput,

e constientà

tinde s

rAspandern automat en aceeas actinne. Dap& cum exist& obice-

ia caracterul unai automatism :

la o anumitA incitatie,

iuri corespunzind aetiunilor fizice, existA

nismul psihic rational.

punct de vedere psihic afectiv, obiceiul

Ele an acelas

qi obiceiari In meca- substrat structural. Din

de mice categorie se

manifestA printr'un impuls de a face asa cum ne e obiceiul

si

printr'un afect pozitiv

placere

clad urmArn acestai impala

si

negativ

neplAcere

,

cind suntem impiedecati a ne urma

impala

obiceiul. Prin existenta acestor afecte, obiceiurile tind s

ratiunii s

caute mijloacele de a le da satisfactie.

SA

considerAm acum marile sentimente :

ura,

mindria,

teama etc., en diferitele lor variante si aspecte. Fiecare din ele

www.dacoromanica.ro

14

corespande unor detolii de organizare

nervos, attt central

i corelatie ale sistemului

eft si inferior,

de o amploare si o comple-

xitate cam n'o Intilnim

la

niciuna

din

categoriile precedente

dispozitivele organice cari corespund sentimentelor sant ortndaite

astfel ea sa zgaduie

organism atunei clod sunt deslantaite In plink activitate. In ;Alta

afectului lor inghiata

mente predominante Ingenanchie si stapinesc toate celelalte im-

i nevoi organice, orictt de puternice. Caracte-

pulsuri, instincte

i sa mobilizeze In

i amutesc toate

serviciul

celelalte :

lor,

Intregal

marile senti-

ristica

i In acelac timp origina puterii lor

stä in mobili-

zarea In favorul lor a torentulni sanguin, prin legaturile

directe

pe cari le an cu inima

i aparatul circulator ').

Aceste notiuni odata sumar

puse la panct

si cerem

iertare eititorului ca am fost obligati neaparat s'o facem pentra

Intelegerea celor ce urmeaza

,

putem parcede la caracterizarea

In mod

general& a mobilelor activitatii umane, clasificInda-le

logic si consecvent.

zuma

In scurgerea timpulni, majoritatea actiunilor umane se

satisfactia impulsarilor

la oamenii de rind , la

re-

co-

respanzatoare nevoilor

instinctelor.

i

obiceiurilor

si

din chid In chid a

Aceasta e viata de toate zilele" cenusie, Wit relief,

Mrit

bucurii

i dared, far& personalitate si

caracteristic !

fa-NI

chiar pentru indivizii mai

inferiori, linia mare, directiva de viat& e definita totdeauna de

istoric In memoria individalui limns :

un sentiment predominant, de o pasiune.

i

tot

teristic este ca noi nu traim cu adevarat intens

attt

si

de carac-

constient,

dectt Mita cif santem sub staptnirea unor puternice sentimente.

Numai aceste fixeaz& datele memorabile", icoanele

In arhiva amintirilor. Nu vom intra In explicatia psihofiziologica

vii

tnscrise

a faptulai, ci ne marginim la

constatarea general& pe care fie-

care o poate confirma din proprie experienta.

Dintre toate sentimentele, eel

care lasa urmele cele

mai

adinei

i durabile este In genere iubirea. Abia In urma vin, In

ordine descrescluda a efectelor, mlndria, teama si ura.

Poate c& nu e lipsit de interes pentra intuirea acestor ab-

stractiuni psihologice s& dam an exempla sugestiv, din viata, care

de di-

ferite categorii : on om citeste o carte pasionanta, dar e nevoit

sit

ilustreze succesiunea

c

i ierarchia intensitatii afectelor

t) Aci, in aceastä observable perfect justA a poporului, stA acesta pune sediul sentimentelor in inimA.

.

explicatia

cA

www.dacoromanica.ro

lb

Ali tntrerupit citirea pentrn a- si satisface foamea.

aseze la masii WA elk Ii vine o vizitA care li satisface vanitatea

Cind di se

san curiozitatea. A uitat de maga. Nonl afect intensiv a fAcut sA

tacii eel dintIi. Dar nn incendin izbacneste In

omul nostra fuge fArA sli mai tinä seama de sentimental care Il

stApInea en un moment Inainte. Otnd casa e In flAcAri, OA Ins&

en spainul ca mull din copiii inbiti

acel moment si

se

all&

InlAnntra :

birnind

frica mortii se aruncrt' In flAcAri spre a-1 salva.

*

Credem ea dupS cele de mai sus propozitia urmAtoare are

nn continut precis pentra fiecare cititor : cauzele actiunilor in-

dividuale din fiecare moment sunt afectele predominante in

acele momente. La temelia acestor afecte stau fie

obiceinri,

fie

necesitAti organice, fie instincte san sentimente. Acestea din urmit

sant cele mai puternice, iar ordinea In care le-am Insiruit

si aceea a intensitatii

rarhiei lor.

crescinde a afectelor posibile si

este

a ie-

0 a doua propozitie, care nu mai are nevoie

de lAmuriri

suplimentare, data fiind evidenta

ei,

este urmAtoarea :

determi-

nante pentru structura si

de &dire si de actinne

activitatea

sociald sunt obiceiurile

si sentimentele.

*

Cu aceste lAmnriri prealabile, ne-am apropiat oarecum de

solutia primei probleme, acea a definirii spiritualitAtii : se dove-

deste cA la temelia spiritualitatii std afectivul.

Pentru a face an pas mai departe, trebuie sft llimurim

re-

latiile dintre afectiv, temperamental, cognitional si rational.

Ce Insemneaza temperament"

nervos, sanguin,

bilios,

etc. ? Temperamental este In legatura ea tonicitatea (intensitatea

actiunii) diferitelor activitAti ale sisternalui

tionat de o predominant& fiziologica congenital& a unor anumite

nervos

si

e

condi-

detalii

ale

structurii

nervoase

si

ale

secretiunilor

humorale.

Temperamental ca atare neavind nimic de a face en spirituali-

tatea

o aceeasi spiritnalitate fiind compatibilA en orice tempe-

rament, nu ne vom ocupa en aceasta problems care iese din

cadrul preocuparilor noastre. Nu tot

racterul.

astfel

stA lucre

ett

ca-

Analiza amanuntita ca si etimologia eavIntalui ne aratA In

perfect acord cA tntelegem prin caracter ansamb1.1 proprietatilor

specifice ale unui individ privit din punct de vedere

www.dacoromanica.ro

social.

-- 16 -

Caracterul define§te felul specific qi caracteristic In care fiecare

individ reactioneazi In diferitele ImprejurAri ale vietii. FArA a intra In amAnunte distingem In caracter don& Orli

en total deosebite : p artea temperamentalA, InäsculA,

moslenitA,

qi

partea spiritualk nourt, creatA prin educatie.

Fondal distinctiv al

caracterelor

Ii

formeaz& Inainte

de

toate predominanta constant& a unor anumite sentimente asupra

celorlalte §i prin aceasta rolul caracterului indivizilor componenti

ai unei societati apare de o important& de primal ordin.

Sti mai facem an pas qi suntem aproape de definitia noastrA

Ne rAmIne numai BA stabilim relatiile ci gindirea rationalA.

dintre

afecte,

cunoakitere

Ele se pot defini prin doll& propozitii, a cAror valabilitate

general& e mai convenabil s&

gi-o

verifice oricine prin autoanaliz6.

I. Sfortarea de &dire rational& are totdeauna drept

ori-

gin& un scop bine definit, pe care II fixeaz& o dorintei. GIndirea

rational& e deci un instrument In slujba afectivului.

2. 0 mare parte din cunoOntele, amintirile, ideile noastre

aunt, mai mult san mai putin, nuantate afectiv

iar

unele idei

sant cbiar foarte strIns legate

acestor idei cari devin tinte abstracte de activitate, de un interes

de marile sentimente. Existenta

totdeauna transcendent interesului

i vietii individuale determin&

activitatea social& voiM si potentata a

individului.

In

ele

se

all& izvorn1 tuturor progreselor §i

Inoirilor In

toate domeniile.

Acorn putem defini spiritualitatea

unni

individ :

ea este

ansamblul de proprietdti spirituale specifice, cari determind in

flecare moment gi imprejurare activitatea lui socialet".

Astfel definit& notiunea are un caracter complex, dar destul

de bine precizat. Distingem, In spiritnalitatea astfel definitA, trei

categorii de factori bine diferentiati :

1. Obicelurile (inclusiv da-

tinele acceptate nejudecat). 2. Idelle de cart stint legate

senti-

mentele predominante. (Vom designa ansamblal lor cu un termen

scurt

i cuprinzAtor : Idealltatea, qi In fine 3. Elementele de cu-

socialA, san mai

noactere utilizate de individ In activitatea lui

pe scurt- cunogin(ele social eficiente.

Odata spiritualitatea individulni,

considerat ca element

al grupulai social,

bine definitA, putem trece far& grentate la

definirea spiritualita(il unui grup social ').

1) Se evità intentionat definirea naturii ,grupulur : natiune, clad, castS,

partid etc.

www.dacoromanica.ro

17

Enuntam apodictic

propozitia avInd un caracter de evi-

dentA care nu mai necesitA explicatii

: un grup social se de-

fine,ste 51 apare ca existent prin spiritualitatea concordana a

componentelor sale individuale. El se exteriorizeazh priu con-

cordanta activitAtii componentelor

si

se

caracterizeaai

psichic

prin sentimental de solidaritate intro elementele lui.

Nu toate categoriile de componente ale spiritualitAtii

indi-

viduale contribaesc In aceias milsurä la

stabilirea

spiritualitAtii

de grup. Determinanta esentialA a existentei

i

coherentei gra-

pului e idealitatea de grup, In sensul In care am definit-o mai

sus. Abia In al doilea rind intervine

Citt despre cunostintele social eficiente", ele nu sant necesare

pentru existenta grupulai, ci pentru eficienta Jai socialii.

Din cele de mai sus se deduce ca un corolar evident am -

concordanta

obicelarilor.

mAtoarea propozitie de o incontestabilA valabilitate :

coherenta

§i

puierea unui grup social e determinata exclusiv de uni-

tatea

creArii

i intensitatea idealitatii lui. Eficienta lei

in

de organizstiani bane

i durabile

depinde de

sensul

cali-

tatea elementelor de cunoastere si a directivelor

care dispune.

de actiane de

orice categorie de

grup" social asociatie, clasA, castA, partid etc , Oa, la natiune

sau grap de nationalitati In simbiozA.

Cele de mai sus sant valabile pentru

Acum suntem In mAsurA sA rezolvAin fArA dificultate

pro-

blema de temelie pe -care ne-am pus-o la inceputul acestui sta- dia. 0 vom desparti Insii In cloak dupA cum, implicit, este des-

pArtitA InsAsi Intrebarea initialfi.

Este posibil ca un om singur sd creeze

o

spiritualitate

noud, de grup

4 prin aceasta, un grup social eficient ?

Dal Dacii este In stare sA creeze o idealitate nouti si s. o

aducti la o intensitate si nnitate

saficientA In

nentelor grapulai. Dar crearea unei idealitAti

sufletele compo-

noui, InsemneazA,

precam am vázat, conexarea intimd dintre anumite &el ci unul

sau mai multe din marile sentimente, creind astfel

dominante In linia de activitate socialA a indivizilor.

o serie de

Vom vedea mai tIrzin

conditiile

reusitei.

Deocamdath In

limitele pe cari ni

le impune cadral

acestui

articol,

trebnie,

pentru a controla valabilitatea rationamentulni

de mai sus, sA

comparAm concluziile lni en datele de fapt pe cari

ni le

oferb

istoria si actualitatea. Ele ne dovedesc concordant di nn mare

www.dacoromanica.ro

18

inspirat poate crea o idealitate nou&

i

poate

s'o

fac to.

sá

se

destepte

i s& se intensifice mai Inttiu Intr'nn grup mic, prezen-

tind anumite caractere specifice de rezonantA.

Aenm, a doua parte a temei : Este posibil ca un grup pro-

centual putin numeros sd schimbe spiritualitatea

unei marl

mase? Istoria ne arat& cä grupele coherente de o idealitate uni-

an fost capabile sà modifice durabil spirituali-

tard c1 potenat

tatea maselor, imprimIndu-le idealitatea lor cea non& si realizind prin aceasta o modificare durabil& a organizatiei si a functionarii

colectivitAtilor umane.

Analiza mecanismulni intim al acestor procese de impor-

tant&

primordial& pentru

evolutia

i

progresul

colectivitAtilor

umane, va face obiectul unui studiu viitor.

Dan Radulescu,

profesor la Universitatea din Cluj.

Imperativele morale in viata economicä

I.

In geneza, istoric

i logia, a Statulni conditia fundamen-

tal& este existenta nnui grap

ideologii comune care cuprinde :

social Inchegat In

constiinta

terneiul

unei

tnrudirii

de singe,

interpretarea identicti a lumii tmprejmuitoare (credinte religioase,

practici privind dobtodirea mijloacelor de subsistent&

etc.),

res-

peclarea

ierarhiei

sociale pornind

dela

ierarhia

vtrstelor

si

a sexelor, astfel

ett, In

sftrsit,

tate cit se poate de perfect&

acest grup s& reprezinte o uni-

fat&

de alte

grupuri

sociale. Nu

orice izolare a nnui grup fat& de celelalte d& nastere Statulni,

ci abia eind Incepe lupta pentru spatiul geografic necesar exis-

i eInd roirea" nu mai e posibil& din eauza In-

tentei grupnlni

gustArii spatinlui, asa eft conflictele Intre grupuri nu pot fi

talk-

turate

i grupurile In lupt& sunt Impinse s& organizeze coope-

rarea membrilor sAi In vederea apArArii

ganizare,

politics,

se

i

atacului. Aceast& or-

directie opus&

desflisoarit acuma Inteo

roirii", avInd anume tendinta de a prinde Intr'o nnitate mai

larg& toate unitatile sociale Inrndite" Intreolatta, earl si-au p&-

strat constiinta originii comune, recnnosetndn-se prin graiul

co-

mun, traditiile

comanitate

alt& lege".

i credintele comune ea flicInd parte did

opus&

altor

comunitati de alt nearn

aceeas

si

de

www.dacoromanica.ro

19

Asa vedem In Egipet, in Grecia si Italia organizindu-se mai

Intlin cetatile", cari cuprind grupuri familiale pastrInd amintirea

unei descendente comune directe, iar apoi inceputuri de aliante

Intre cettttile de aceeas nationalitate" impotriva

barbarilor",

adica a unor oameni cari vorbesc altA limbg

alti zei. Din luptele aceste au rezultat neincetate prefaceri,

si se inching Ja

su-

prapuneri,

amestecuri

si

despartiri de grupuri

sociale,

totasa

neincetate prefaceri interne" In vederea InchegArii

a omogeneitgtii grnpului pentru a-i spoil petered san puterea de expansiune.

de rezistenta

Totdeauna deci petit grupulni social iu lupta cu altele va

fi de a ajange la o nnitate

eft

se poate de

destivirsitii,

de a

Inlatura Intiuntrul

grupulni

toate

In

conflictele

partite sate

ideologia comuna exclude

Intre

componente. prupul initial

orice conflict intern, rAmine prototipal tutnror unitatilor nliscute

din nevoia de a largi comunitatea. Aceasta imagine

tatii perfeete, sustinnta de constiinta morala a membrilor

'Narita prin traditie, credinte religioase

conducatorii grupnlui, de batrinii Intelepti, de patriarhii

care

a comuni-

el

si

i prin legi" edictate de

i

pa-

rintii caH au grija Implinirii legilor de dare toti, ramble idea-

lel" orictirei organizatii sociale menite sa asigure perpetuarea

lai e amenintata de dusmani

. grupului, mai ales clod existenta

din gait.

Notam deci cä Statul se naste, si din punct de vedere is- tonic si logic, din aceasta nazuinta a grupurilor sociale umane

de a-si [Astra unitatea, individualitatea. feta de grupuri

adica de alt neam

strdine,

i alta lege. Linia pe care se

desfAsoargt In-

chegarea Statalui Ii are Ineeputul In comunitatea morala per-

fectg, reprezentata prin grupul familial, si tinde spre un termen

final Insemnat prin grupul eel mai larg In

care

constiinta

ori-

ginii comune poate forma baza unei solidaritati

interne Indrep-

tata Irnpotriva celor de alt neam. Acest termen final e repre-

zentat prin natiune. Ceea ce numim natiune se defineste prin momentul istoric

al raporturilor intre grupurile sociale. Astfel Atenienii reprezintg o natiune fata de Lacedemonieni, Tebani, Maced.oneni etc., dar

Grecii sent o natinne fat& de barbari". Totasa Germanii erau

divizati Inteo multime de natiuni, pink ce opozitia feta de Ro- mani trezi constiinta lor nationala".

Din cele spuse rezulta ca once Stat este

national, adica

pullet de

trebue sa se intemeieze pe un substrat omogen din

www.dacoromanica.ro

20

vedere biologic gi ideologic, dar nu orice natiune trebue sik

organizatA Intr'un Stat. Natiunea cuprinde numai posibilitAti de

fie

ei se ridia

Inchegare

i lArgire a unui Stat,

clad impotriva

altä natiune. S'ar 'Area cA Statal nu trebue at fie national, d.

ex. imperial Roman sau imperiile coloniale moderne. Aceste or-

ganizatii politice se nasc prin suprapunerea unei natiuni cuceri-

toare, imperialiste, peste natiuni subjugate, cad,

cltA vreme nu

sunt asimilate gi Igi pAstreazA. Inert puterea de rezistentA gi con-

gtiinta unitatii lor feta de cuceritor,

bunt In

stare

de ramboiu

permanent fatA de stlipInii lor. Transformarea sclavajului :indivi.

dual In servitudine colectivA nu schimbA esenta Statului,

care

nu poate fi decIt national Ceea ce se vede din

tendinta impe-

riilor de a deveni State prin asimilarea celor ,supugi,

prin

ten-

dinta de a distruge individualitatea natiunilor supuse. Imperial

roman a atins In aceastA privinta, inteun moment dat,

extremA a puterii de asimilare, cunoscata in

istorie.

limita

Invaziile

barbarilor, decadenta, biologicà gi ideologica,

a natiunii domi-

nante, an distras unitatea nationala a imperiului roman. Europa

se Mramiteadt iarAg In natiuni cari, la rindul lor, nAzuesc s

organizeze In State, In

se

comnnitäti omogene, In

temeiul con-

gtiintei nationale", a ideologiei comune. Procesul acesta de con-

stituire de State nationale omogene, dap& imaginea comanitatii

morale perfecte, care, istoric

gi

logic,

formeazã idealul" spre

care se IndreaptA toatk strAduinta individualA

i

colectivA a oa-

menil or, Inca nu e terminat In Europa. Se dan inch lapte aprige

Intre na tiunile enropene, asemAnEttoare luptelor ce se dadeau

Intre ceta tile grecegti. Lasam la o parte obiectivele acestor lupte

colonii, revendicAri teritoriale

In Europa, conflicte economice

etc.). Ne propunem sà lämurim aci numai problema politicei

interne" ale Statelor europene, problema migcArilor sociale cari

au impiedicat

i impiedica Inca Infaptuirea de State

cari

sA se

apropie .de idealul

Platon In Republica sa.

comunitAtii

perfecte,

aga cum a descris-o

11.

Vorbind de o comunitate ideala", asta nu InseamnA stt nu

tinem seama de natura omeneascii Omul nu este Inger, conflicte

Intre indivizi sunt totdeauna posibile :

conflicte

parinti

i copii, Intre locuitorii unui sat, Intre

Intre

patroni

soli, Intre

i

mun-

citori etc. Dar pentra ca o comunitate In lupth cn alte comnni-

MO, deci nn Stat, s

dhinniasch, sh-si

plistreze

unitatea,

www.dacoromanica.ro

aceste

- 21

conflicte trebnese rezolvite In a§a fel /mit .ele sa na slAbeascli

puterea comanitatii sporind In acela§ timp pe cea a comunità-

tilor strAine. Conflictele interne deci n'au voie sA ia aspectul

qi

caracterul unui rdzboiu civil in care pdrtile combatante sa fie

atitate

la luptd

ci

sus(inute de agenti al unor comunitati

strdine". Luptele qi rivalitatile InAuntrul comunitAtii, de§i pAga-

bitoare totdeauna dud depkesc anumite limite, nu schimbh totu§ stractura ei, dacil nu stint degprinse §i Intretinute prin amestecul

solidaritatea

unor comunitati strAine, en tendinta de a distruge

interni a comunitAtii deci de a o destiinfa. Aceste antagonisme

interne deci, pentru ea di nu atingit §i sit nu §tirbeascA fiinfa

comunitAtii, trebue sa rAmInA in limitele unor conflicte

interin-

etc. In anumite

Statul, de

pilda lupta intre Cesar qi Pompeius. Acest conflict nu primej- duia, in constelatia internationale de atunci, existenta Statulni

conditiuni ele pot lua proportii mari, zguduind tot

dividuale, rivalitAti intro

§efi,

Intre

generatii

roman, ci era un duel intre doi oameni politici fiecare

a deveni stripin al Irnperiulai ajans, prin evolatia sa, la punetal

nAzuind

de a na putea fi guvernat declt de un monarh".

Evolutia dela Cetate la Impardtie a trecut prin faze inter-

mediare caracterizate prin schimbArile constitutiei romane, ale

formelor de guvernamint, Incepind cu regalitatea

protoistoricA,

trectnd la republica aristocraticA, apoi la democratie (prin eman-

ciparea progresivA a plebeilor) §i ajungind In sfir§it,

fiintarea tuturor Statelor strAine instare sa. opunit rezistenta,

drip& des-

la

forma definitivA :

tuturor teoriilor

melor de guvernamint (Aristotel), sari o oscilatie dela libertate la

(Pareto),

la monarhia militark §i birocraticA.

politice

cari

Impotriva

sustin o schimbare Odic& a for-

constringere in jurul unni punct optim de echilibru

monarhia militarA-birocraticA se rnentine In Apus Ora in se-

colul IV d. Hr., In RasArit pinA in secolnl XV d. Hr. DAinuirea

Imperinini bizantin prin mai bine de o mie de ani,

fArA schim-

barea formei de guvernamint desminte toate teoriile evolutioniste

cari afirmA c

forte imanente societlitii,

de procese intracomunitare desprinse

de circulatia elitelor sau de lapta intre clasele sociale, de ore--

terea volumului sau a densitatii sociale etc.

aceastA schimbare e necesarA qi

determinati de

Noi am afirmat §i afirmAm, na in mod dogmatic ci In forma

unei ipoteze ce trebue§te verificata prin datele istoriei, câ schim- barea formelor de gavernamint (sail In general schimbarea strae-

turii

sociale) depinde de raportul

Statulni en celelalte

www.dacoromanica.ro

State

22

straine san In general de raportul societatii en mediul). Proce-

Bele politice interne cari due la schimbarea formelor de gayer-

namInt Itsi dobindesc intelesul si semnificatia numai din con-

stelatia internationala", prin natura contactulni Intre comunita-

tile politice.

Ca ilustrare clasica poate servi istoria Grecilor, care dace

si ea dela Cetate la monarhia macedoneana si apoi, dupa si prin

dorninatinnea roma* la monarhia bizantina, cum si istoria Ro-

manilor care prezinta aceleasi faze.

Dar mai interesanta ne pare verificarea ipotezei prin pro-

cesele ce s'au

iesfasurat dup. faramitarea Imperiulni roman

Inteo mare multime de State, mai bine zis

de domnii, cad la

Inceput ne amintese Injghebarile

politice

protoistorice,

treelnd

apoi la forma mai precisa a Statului ierarhizat, si avind in tim-

purile noastre tendinta de a se organiza ea imperii

dupli tipnl

celui bizantin. Unii teoreticieni sunt dispusi sa creada ca. State le

dictatoriale de azi se vor Intoarce la

naturalä ; noi sustinem ea fascismul si

democratie, dupa o lege

hitlerismul

att

creiat

o

forma definitiva de organizatie a Statelor europene, spre care

nazuesc toate natinnile formate pe teritoriul

apusean, chiar dela zamislirea lor. 0 intoarcere la forma asazisa

imperinlui roman

democratica, satt o prabusire spre stinga extrema en instituirea

dictaturii proletariatului" ar fi en putinla numai In tirma unni

razboin nenorocit, care le-ar deschide unor agenti straini" dru-

mul spre destramarea acestor State nationale, acestor cornunitati

eit se poate de perfecte, adica impermeabile fata

cercare a Statelor straine de a deslantui In interioral lor lupte

de .partide sustinute de strainatate, de agentii diferitelor Inter-

nationale". In ipoteza deci di Statul nu poate fi

el find expresia nazuintei unui grap social omogen de a-0 do-

deelt national,

bIndi, pastra si spori fiinta proprie fata de alte grupuri sill-

ine", noi vom analiza fazele principale prin caH an trecut na-

de mice In-

tinnile

europene,

dela

desfacerea

Imperiulni roman pIna

la

consolidarea Statelor nationale, reprezentate In forma lor

nitiva prin Italia si Germania.

defi-

III.

Intlia natiune care a ajans la organizarea unui Stat national

a fost cea dint!. Imperial

bizantin,

la

Incepnt Inca

pastrInd

limba oficiala latina si considerinda-se nu numai In drept dar si

obligat sa restabileasca unitatea Imperiulni,

www.dacoromanica.ro

s'a transformat In-

23

tr'un Stat national elin, In liiturind

toate

infiuentele

ce

i-ar

fi

putut stirbi unitatea. El prinse In hotarele sale Intreaga natiune

Oink plAmliditii prin dominatia macedonean& si apoi cea roman&

Intr'un aluat omogen. Important este

s& notiim

cA

substratul

uman In Imperial bizantin era inchegat 1ntr'o

unitate

printr'o

constiint& national& puternick sustinuta

si nutria neIncetat de

cunoasterea trecutului, de orgoliul

fata de toate celelalte natinni si In primul rind fat& de Romani.

In clipa ce se puse problema conducerii bisericii crestine, Grecii

an refuzat at accepte primatul episcopatului roman, organizIn-

superioritAtii

culturii

eline

&Ili biserica lor nationalA. Prin acest fapt

fu

In !Murat&

mejdia unui vecinic amestec al unei puteri spirituale din

pri-

afara

hotarelor Stain lrti. Pe de all& parte barbarii, de alt neam si alt&

lege, lung& vreme n'avurA posibilitatea sti influenteze, Inteun fel

sau altul, ideologia Oita, fie prin propaganda religioasa saa prin

r6spIndirea de idei revolutionare, ridicInd pe

triva celor bogati etc. In acest fel se explicA

stabilitatea struc-

turii Statulni bizantin.

cei

sAraci impo-

In Apus, duptt cotropirea barbara, Int lin un substrat social

amorf si haotic, care Ins& limpezindu-se

contururile unor noui natiuni. OH, In

diferentiere si consolidare de unitAti

lAsii

at se Intrevadtt

tendinte de

fate

acestei

sociale autonome", con-

tinua tendinta de pAstrare a unitatii Imperiului, deci de consti-

tuire a unor puteri supra- sau internationale.

Int Ilia putere care Incercii aceast& restabilire a unitAtii Im-

perittlui a fost Biserica romand.

Organizatia

ei

unitara,

rigid

ierarhizatii, preghtirea tot mai temeinic&

limbei latine In cult si ca limb& oficial& in administratie,

lesni Bisericii stt pun& stapinire spiritual& asupra taturor natiu-

nilor intrate In raza ei de influenta. Faramitarea si instabilitatea

organizatiilor politice precum si ascendentul spiritual al

cult asupra unor popoare inctilte, superstitioase si prin afectivi-

tatea lor neatins& de scepticism rational predispuse la religiozi-

a

clerului,

pastrarea

Ii

In-

cleralui

tate si supunere fat& de reprezentantii puterii divine, toate aceste

elemente Ii Ingaclitira Bisericii romane s& se gindeasca

la

Inte-

meierea unei teocratii care sA tin& subt ascultare pe toti domnii"

mail si marunti. Aptiend principiul divide et impera",

politica

papal& se puse in calea consolidArii de State nationale, mai ales

chid aceste nu se puneau neconditionat In slujba Bisericii. Lap-

tele mei s'au dat Impotriva interna':- nalei catolice" din partea

natinnilor europene sant cunoscute, si Principele lui Machiavelli

www.dacoromanica.ro

24

no aratil cum Papii an stint

de unire politic& a Italienilor, ea

Spania §i Franta.

Dar regii Angliei oi o mare parte din principii gerroani au

rapt legAturile en Roma, pentrn a seApa, In politica inter* de

netntreruptele uneltiri ale unei puteri strAine. Ritzboaele crIncene

ce au urmat acestor reforme religioase", fiec& e vorba de ritz-

stt zitdirniceasc& toate IncercArile

ajutoral

Statelor

catolice",

de 30

boae civile (In Franta de pildtt) sari Intre State (rAzboial

de ani) ne aratit ce putere international& formidabilit se opunea

eonsoliditrii Statelor nationale, dat fiind eti un Stat national fAr&

soli-

biseriett national& e lipsit de suportul cel mai puternic al

daritAtii interne.

A doaa international&" e reprezentat& prin nobilimea feo:

care intrA in conearent& eu biserica romantt. *i ea Utz&

spre o organizare unitar& §i ierarhizatli. Dar opozitia bisericii pe

parte zAdArnici

dais,

deoparte §1 rivalitatile Intre principi pe de alt&

restabilirea unit/4H imperiultii dap& modelnl roman, mai ales e&

diferentierea national& nu le IngAdui

nobililor

stt

se

constitue

Inteo unitate omogenA, Inteo natinne". Nu lipsesc tendinte In

aceast& direetie : limb& comuni (cea

francezA),

conubin

nein-

grAdit de consideratii nationale etc. Principii tvi Impart teritoriul

Earopei dap& interesele lor familiale (dinastice)

fArit

privire

la

nationalitatea supu§ilor.

fiber& peste toate hotarele nationale.

devine general austriae, Descartes, francez oi catolic,

Inttuntrul nobilimii avem o

ia

eircalatie

Printnl Eugen de Savoia

servicii

In armate strAine din punct de vedere national qi Mr& a consi- dera &Lc& aceste armate lupt& pentru catolici san protestanti.

Doar rAzboaele Impotriva necredincio§ilor ca mai hiving la

In-

ceput la o Intelegere Intre principi, dar In general ele nu Im-

piediel rivalitAtile

ere§tini, pentrn

dobindirea vi pAstrarea de domnii, ceea ce canoaotem Indeajnns

din istoria noastrA nationallt. lezuitismul international al bisericii

§i

rfizboirile Intre

principii

I§i

gAse§te pendantal In

machiavelismul" nobilimii. A treia

internationalit" se ive§te ea aseensinnea burgheziei §i

ei de a lua local elernlni §i al nobilimii In conducerea Enropei.

Nitscut& In Anglia, aceast& mi§eare trece In Franta, provoael

tendinta

aci sIngeroasa revolutie din 1789 In care nobilimea vi clerul se

prabuvese facind loc burgheziei. De aci Inainte Incepe actiunea

sistematiett a internationalei burgheze organizat& In francmaso-

nerie. Pretutindeni

se formeaz& nuclee revolntionare,

agentii

bnrghezi cutreer& toattt Europa §1 submineaz& pozitiunile bisericii

www.dacoromanica.ro

si

25

le nobilimii. Machiavelisrnul aristocratiei e Inlocnit prin libe--

ralismnl" barghez. Lipsa unei limbi comane e hilocuittt prin po-

liglotismal comerciantalai. Invarea limbilor europene a Amu-

ea un postulat al

stApInirii ei tn Earopa. La noi de

internationalei burgheze pentrn consolidarea

pilda,

In

scolile secundare,

elevii Inv* patru limbi pentrn a deveni europeni"

ptnti la

elaborarea unei limbi

comerciale internationale (esperanto

satt

volapiik). A patra internationallt" este cea jidoveascA. Libera- lismul burghez e Inlocuit prin comunism". Aceasttt internatio-

nalä are InsA, an aspect specific, deoarece se sprijinti pe o orga-

nizatie cimentata prin secole

al teocratiei iudaice. NAscatit In Franta, alitturi §i pe lInga inter-

nationala burghea, ea s'a rttspIndit apoi In Anglia §i Germania

si a deslAntait dupA rtzboinl mondial o serie de revolutii, dintre

i sustinuttt de fanatismul

religios

cari cea din Rusia a izbutit* pe deplin, ridicInd la

agentii comunismului rudaie. De aici ea nAzueste a sarpa teme-

hue Statelor europene pentra a opri consolidarea lor In State

nationale, adica In unitati omogene impermeabile fatA de orice

stApInire pe

ninternationali", care stt le distraga filtzfa.

Francmasoneria

si

prin ea Societatea Natiunilor au intrat In mlinile internationalei

jidovesti, care tinde stt joace In Europa rolul

ce

1-a

avut pe

vremuri biserica romanit, apoi nobilimea si In nrm barghezimea.

Ori, In cursul acestor lupte pentrn egemonie Intre diferitele

internationale"

i chiar prin aceste lupte s'a structurat tot mai

mult substrata! uman In Europa In directia Ittchegttrii de natinni",,

adiett a nnor unittiti omogene din toate punctele de vedere,

avtnd ea bulk constiinta originii comune

i o ideologie" care

calce

normele morale, religioase si politico menite sà asigure dttinnirea

nu Ingliclue individului sti se desprindli de comunitate, s

comunitAtii.

IndividuP

e

oprit a activa In

internationale"

trebue stt-si Indrepte toate strAduintele spre InfAptnirea si

Intik-

rirea solidaritatii interne. Aceasti Inchidere a comunitatilor na-

tionale, realizatft In Italia si Germania, nu Inseamnii Instt o izolare

o clusmAnie fattt de alte comunitati, deci, cum ar vrea unii sit arate, o primejduire a pAcii, ci e singurul mijloc de pacifi-

care a Europei printr'o Intelegere Intro natinni, nude nicinna

din ele nu are 0 nu poate avea pretentii de cnceriri 0 de ex-

orice Inglobare de

pansiune teritorialA In Europa, dat fiind cit

elemente eterogene neasimilabile In corpul natinnii proprii trebue

sit producli tulbarAri

i revolutii interne precum si rtizboae externe.

Problema timpurilor noastre este deci destivIrsirea omoge-.

www.dacoromanica.ro

26

neitatii in Statvil national, prin asimilarea san eliminarea elemen-

telor eterogene. E singura cale pentru a Infliptni pacea eternA".

Midi In tratatal Ini Kant despre

Pacea

eternft

Inlocnim

ter-

menul sAn de republicA" prin termenul de Stat national",

doblndim cea mai dal% rezolvire a problemei. InlAturarea ame-

internA, devenitA realitate prin

inchiderea Statului national si eliminarea elementelor eterogene

stecului

strAinatatii In

politica

dinAnntrul sau, deschide drumul spre o Intelegere real&

bilä

Intre

natiuni.

i dura-

Iv.

Sustinem deci eft transformArile politice In Europa, Indeosebi

schimbArile formelor de guvernAmInt, se datoresc ciocnirii duor

forte snciale de directie opusft. Una merge pe linia mentinerii unitatii Enropei asa cum se Infitptuise In imperiul roman, alta

porneste dela zAmislirea nouilor natiuni mergind In directia de-

savIrsirii fiintek lor. Procesele cafi se desMsoara se complicA si

prin faptul ca si Initantrul fiecArei natiuni actioneazA forte cen-

tripete cari se IncruciseazA cu fortele cari tind a mentine uni-

tatea Enropei prin oprirea consolidArii natiunilor.

Adicit inter-

nationalele" sant forte centripete din punct de vedere enropean,

clinpul natiunilor si considerate din

centrifuge cInd tree prin

punct de vedere al evolutiei nationale. Sant teoreticeni dar

oameni politici practici cari observInd actiunea fortelor In joc

§i

le confunda, neputInd

distinge directia lor. Astfel unii sustin eft

fortele centripete europene" contribnese la consolidarea natio-

Da*

pe chid fortele centripete nationale sunt o primejdnire

pentru unilatea natinnii, deoarece provoacit turburAri interne",

sant Impotriva ordinei de Stat". Ei confunda aci reactiunea

fortelor

centripete nationale Impotriva actiunii centrifuge ale

fortelor europene (internationale), cari Insft din punct de vedere

al unitatii Europei (dupft modelul roman) snnt centripete (deci

conservatoare"). Aceastft reactiune trebue ea tulbure ordinea

interna actualft Intr'un Stat national In formare, a cArui ordine

actuard din punct de vedere national e desordine

i

anarhie,

adica II supune stApInirii ninternationalei", de orice fel ar fi.

Forte le centripete nationale trebue sA sfarme orice

fel

de

particularism,

fie

individual sau coleetiv,

care In

constelatia

internationala europeanit duce In mod necesar la servitudine na-

tionals,

deoarece particularismul e &went

i sustinut de fortele

internationalelor. Luptele de partid Imping la aliante de partid

www.dacoromanica.ro

27

Internationale : catolicii cu catolicii, proletarii en proletarii, bar- ghezii en burghezi, aristocratii cu aristocrati etc. Mica inauntral

natiunii

exist&

particularisme,

(tendinttt nascnta din firea ei)

deasupra

particularismelor, o

tendinta

catre

unirea

natinnh

trebne stt produca o organizatie

elita nationaM imuna

fatift

de

actinnea fortelor Internationale. Procesnl care a dus la Inchegarea

Imperiutui bizantin Incepe dela punctnl clad Inceteadt roirile

comunitatilor grecesti

i clad In Grecia se formeazA o patura

intercomunitara, deci o paturtt internationala" din punct de ve-

dere al particularismulai cetatilor Grecesti.

Poetii (Homer), filosofii (sofistii")

pregatesc disolutia ide-

ologica a eetatilor, iar Fdip, regale Macedoniei, Incearca prima

noire politica a Grecilor, dupa ce IncercArile

Spartei

si

Atenei

Maser% gres. In cursol acestor prefaceri cetatile

bIntuite de lapte de partide

In slujba Atenei, iar bligarhii" In slujba

grecesti aunt

untndu-se

i revolatii, democratii"

Spartei. La noi s'au

dat lupte asemanatoare in preajma Unirii, si

astazi Inca par-

ticalarismele regionale produc efecte similare. Pe alt plan Insa

se desfAsoara la noi luptele de partid snbt influenta interne-

tionalelor" europene, cum pe alt plan stan luptele

interne gre-

cesti subt inflaenta politicei externe a Romanilor

i malt presitmea

Tarcilor,

iar

azi

sabt tnricirirea

politicei

franceze, engleze

si

italiene.

Migarea de dreapta a Incepnt In Europa odatA en trezirea

constiintei nationale si se caracterizeaza prin formarea nnor elite

legate de substratal national", etuic,

i refractara fata de orice

influenta straina. Poeti, gIuditori, oameni politici, nationalisti",

deci de