Sunteți pe pagina 1din 356

I. L.

CARAGIALE

OPERE
III

REMINISCENTE SI
NOTICE CRITICE
EDITIE INGRIJITA
de

PAUL ZARIFOPOL

Cu 2 plane afar& din text

BUCURE$TI
EDIT URA e CULTURA NATIONALA
2, Pasajul Macca, 2
I 932

www.dacoromanica.ro
I. L CARAGIALE

OPERE

Edi %ie ingrijitii


de
PAUL ZARIFOPOL

www.dacoromanica.ro
I. L CARAGIALE

OPERE
REMINISCEN'C'E SI
NOTITE CRITICE
TOMUL III

www.dacoromanica.ro
Aceasta carte s'a tras En trei mii cloud sute doucizeci Fi ,vase de
exemplare, f i anume:
f ap tezeci f ,vase de exemplare nepuse In comers, douazeci fi vase
pe hartie velina vargata, fabricate pentru Editura Cultura Na0o-
nalgo, numerotate dela A la Z, pi cincizeci de exemplare pe hartie
semivelinei vargata, numerotate dela I la L;
. o suta de exemplare pe hartie velina vargata, fabricate pentru-
Editura Cultura Nacionala, numerotate dela 1 la 100, f i doua
sute de exemplare pe hartie semivelinci vargata", numerotate dela
101 la 300;
doua mii opt aute douazeci fi palm de exemplare pe hArtie de
tipar verge.

www.dacoromanica.ro
PREFATA
Cu at treilea volum at acestei edi )tii se incepe retip.drirea arti-
colelor literare fi politice ale lui Caragiale. La aceastd grupd am
alipit fi afa numitele Reminiscence. Caragiale a grupat sub acest
titlu, sand lea retiparit in Calendarul Dacia (1898), amintirile
sale despre ccitiva oameni gi cdteva.episoade politice, bucati aparute
in Epoca fi Epoca literara din 1896 qi 1897. Douce din aceste
buedji, Boborul qi Baioneta inteligenta le-a introdus autorul mai
tdrziu qi in Mo. mente (1901), ru_pdndu-le astfel din grupa Re-
miniscenfelor. Gruparea i titlul din Calendarul Dacia imi par
decizive, fi semnificatia artistica a acestor amintiri justified des-
tul, cred, introducerea termenului Reminiscence in denumirea
acestor volume ale editiei noastre. Notice critice a numit Caragiale
-o serie bogata de foiletoane din Universul (1899, 1900), cele mai
adesea farce a le preciza subiectul prin subtitluri; insafi bogatia
acestei serii ne-a indemnat a completa cu aceste cloud cuvinte
titlul grupei de scrieri a carei publicare incepe cu acest volum.
Pentru inlesnirea cititorului, am crezut de folds so, dam uri titlu
bucatilor pe care le-a lasat Caragiale faro, numire specified. Aceste
titluri, puse de noi, sunt inchise in parenteze.
Dintru inceput socotisem ca Reminisceircele, cu toate foiletoa-
nele literare gi articolele politice, vor inca pea intr'un singur volum.
Urmarirea de aproape a materialului ne-a dovedit ca grefisem exact
cu juma tate in minus.
Contra unor superficiali apreciatori Vlahuta spunea adtincul
adevar, ca opera lui Caragiale e mare. Poetul se gdndea doar

www.dacoromanica.ro
XII P. ZARIFOPOL

numai la varietatea .i la- substanyt artistic a tipurilor. Acum se


vede ca acela care, prin excelenia, a avut darul de a -si concentra
extrem bogalia experientei sale artistice, a gi scris mult. De
sigur mult peste marginile asprimii cu care -fl rata el insufi, scrisul.
Exists fanatici ai lui Caragiale care ne repeta, ca noi, edi-
torii, suntem datori a adopta asprimea aceea a autorului. Re-
petam qi noi, ca scrisul intreg al unui scriitor ea acesta este un
dar deplin dat natiunii sale, eventual qi altor lumi cititoare. Este
al nostru tot; .yi nu-1 putem stet' pa ni altfel dealt cu cel mai strict
respect catre intregimea lui. Numai nesocotinta sau nepriceperea
s'ar putea incumeta sa aleaga ce trebue sa reimcind limbii .7i lite-
raturii romeinayti, qi ce nu, din o maytenire ca a lui Caragiale.
*

Produccia critica a lui Caragiale are de obiect intreaga vials


culturala , literarii, artistic .i politica. Criticii literare aparlin,
fa ra indoiala,, .yi parodiile (Noaptea Invierii; Smarandi-ca ; Lite-
ratura i arta romans in prima jumatate a secolului XIX; 0
blana raid; Da-damult, mai da-damult). Am pa strat pentru
aceasta parte a ediliei noastre bucata cu titlul Cronica de Joi
(in Schi-ce Noua, 1910): cu tot elementul ei narativ, prin ca-
racterul ei esenfial ea apartine, cred, criticii culturale.
Aceasta activitate critica a mers alaturi de cea pur artistica,
fie narativa , fie dramatics, dela inceputurile tineregti din Cla-
ponul (1877-78) 'ina la cele din urma foiletoane din Universul
(1910). Periodicele in care e risipit, acest material sunt: VoinIa
Na-cionala, Alegatorul liber, Uniunea Democratica, Convorbiri
literare, Timpul, Constitu %ionalul, Vatra, Epoca, Epoca literara,
Gazeta Poporului, Moftul Roman (in cloud serii, 1893 gi 1901),
Foaia interesanta, Pagini literare, Literatura i arta romans
(sub direcfia d-lui N. Patraqcu), Universul, Die Zeit (din Vieiza,
1907 ) .
Cdteva cronici literare .i artistice au fost retiparite de Cara-
giale in diverse colecjii ale sale: Note i Schiie (edttura Sfetea),

www.dacoromanica.ro
PREFATA XIII
Notice i fragmente literare .yi Schice uqoare (din Biblioteca
pentru to %i a lui Carol Muller). In ultimul volum pe care 1-a
tiparit, Schi;e Noua (1910) apare stralucita alegorie satirica Ion.
In cloud, broquri, Culisele chestiei na %ionale fi 1907, a republicat
Caragiale o serie de articole-reportaj din Ziva (sub directia lui
G. Panu) qi articolul din Die Zeit (1907) completat cu doua
alte bucati, scrise tot in anul rascoalelor taraneqti.
La o sums de articole critice nu am putut afla prima tipari-
tura, Si despre toate trebuie sa admitem ca au apa rut intdi in presa
periodica. Nu am putut gasi colectia intreaga a Epocei literare
qi a ziarului Ziva. Exemplarele din Biblioteca Academiei Romeine
cunt necomplete. Cinci numere ale Epocei literare mi-au fost co-
municate de catre d-1 Horia Petra-Petrescu din Sibiu. 11 rog,
qi aici, sa primeasca multumirile calduroase ale editorului pentru
bunatatea deosebita cu care 1-a indatorat.
Pentru o mai de aproape schitare a situatiei materialului pe
care-1 publica m acum, adaog urmatoarele:
In 1885 Caragiale publics, fara semnatur'ci, in Voinca Na-
cionala, o serie de lungi articole spre justificarea expulsarii in-
vcitatului M. Gaster.
Din vremea cdt a lucrat Caragiale in redactia Timpului, nu
mi-a fost cu putinta sa identific nici un articol politic at sau.
0 amintire despre Eminescu in ziarul numit, o alta la fel in Con-
stitu-cionalul atat e tot ce am gasit din acea vreme: amcindoua
bucatile retipeirite de autor, in 1892, fara schimbciri. Spre sfeir-
qitul anului' 1895 gasim pe Caragiale in redactia unui ziar liberal,
Gazeta Poporului 1), scoasa de Gheorghe Pallade: notite polemice
una indeosebi contra Junimii contra conservatorilor, contra
Epocei in special. Insa in Noemvrie 1896 Caragiale publics in
Epoca articole politice. Seria s'a continuat in 1897, qi a rezultat
astfel cea mai compactor masa de ziaristicci politica a scriitorului.
In aceasta serie se gasesc portretele politice ale lui Dimitrie Sturdza,
1) Des pre aceasiit colaborare vezi acum notifa domnului I. Suchianu, in Universul
din 17 Octombrie 1932, pag. 4.

www.dacoromanica.ro
XIV P. ZARIFOPOL

Al. Lahovary, Lascar Catargi; apoi: 0 lichea (tot Dimitrie


Sturdza), Caradale i Budalale, Cabinetul Hagi Tanase, Rarun-
chii Naciunii, Liberalii i Literatura, Tocsin i Tocsine, i multe
altele. Intre timp Caragiale publicase, in Ziva, de sub directia
lui Gh. Panu, la at cdrui proaspeit partid <c radical aderase prin
o scrisoare entuziasta, reportajul despre Culisele chestiei na %ionale
pomenit mai sus. In 1897 apare in Opinia din lafi un elogiu
at lui Take lonescu, care se aratase a fi preferatul lui Caragiale
incei dela primele articole din Epoca.
Totufi un articol din Epoca (11 lunie 1897), intreg consacrat
lui Take lonescu, reprodus de alt fel din La Roumanie illustree
(8 Iunie 1897), nu pare scris de Caragiale. Elogiul din Opinia
1-a reprodus d. Romulus Seifanu, in volumul sau Take Ionescu
(1930). In ziarul vienez Die Zeit, din 3 April 1907, pe prima
paginei , apare un articol: Rumanien wie es ist Von einem
rumanischen Patrioten. Articolul se intinde pe patru coloane.
Traducerea germanci a textului lui Caragiale a fost feicutei de un
literat berlinez Hermann Kienzl, din cercul doamnei Mitte Kremnitz.
Articolului german qi bro. urii 1907 le urmeaza, cronologic foarte
de aproape, dar nu prea de aproape in spirit, discursurile fi toas-
turile din campania conservator - democrats. Le tipdrim dupei ma-
nuscrisele aflate in stapd nirea doamnei Alexandrina Caragiale,
manuscrise ce par a fi stenograme (v. PrefaIa vo/umuhti I al
acestei edifii, pag. XII I).
Inedite aducem trei: un fragment care povestefte originile Romei
(in manuscrisul original, farce titlu), probabil inceputul acelei
istorii a Romdnilor cu care it insdrcinase pe Caragiale, prin
1899 1900, Ministerul Instructiunii Publice (vezi PrefaIa vo-
lumului I, 1. c.) ; Da d-mult, mai da-damult, parodie la basmul
Stapanea odatA... at lui Delavrancea; in sfirfit un proiect de
lege a impeimdntenirii, manuscris autograf, proprietate a d-lui
Pro fesor D. Gusti, pe care il rugim sd primeascei multumirile
noastre cele mai vii pentru bunatatea ce a avut a ni semnala fi
comunica acest text.

www.dacoromanica.ro
PREFATA XV

Bucafile nesemnate (in afaret de numele intreg, Caragiale is-


calea: Ion, i, C . . . L, fi in revista Vatra numai, de doua
ori, Stan) le-am identificat mai intdi prin stil. Pentru unele din
ele posed fi confirmarea unor prieteni buni ai sec' i pentru ar-
ticolele din Voinca Na-cionala; de exemplu, am ma rturia d-lui
pro fesor I. Suchianu sau a lui Caragiale insufi, care, uneori,
mi-a precizat ce avea de grind sec' retipeireascei.
Stereotipari stilistice sunt, in scrisul lui Caragiale, pufine;
cu atilt mai mult ne pot ele servi pentru a-1 identifica. Procedeul
fix in dispunerea ideilor: definiri fi enunfari la inceput, apoi
anunjarea express a desvoltarilor cu un Iata, afezat de obiceiu
in alineat deosebit; citarea de fapte istorice fi literare pe care dina-
dins le alege putin familiare masei cetitorilor ca, de exemplu,
pomenirea proverbial blafinului rege Bomba in apropiere amu-
zanta cu un ziarist bucureftean numit Bomba, sau a Doctorului
Renaudot,fundatorul primului ziar francez, (( doctor* despre care
se teme Caragiale ca va intreba numaidecdt cititorul: unde fade
fi care-i sunt ceasurile de consultafie jocul de cuvinte in serie,
carui Caragiale i-a pa strat totdeauna aceeafi juveniles dragoste;
o preferingi pentru cuvinte populare vechi fi rare sunt semnele
principale revelatoare ale scrisului caragialian.
Impar ;irea materialului in volumele III fi IV s'a facut fi-
nand seama fi de cronologie fi de natura subiectelor, afezeindu-se
impreuna acele care se inrudesc prin subiect. Pentru o serie de
articole (pag. 93 fi urm. ale acestui volum) am pa strat ordinea
adoptata de Caragiale la publicarea for in Noti %e fi fragmente
literare; de asemenea pentru Reminiscente (pag. 123 fi urm. in
acest volum) am pei strat ordinea in care le-a publicat in Calen-
darul Dacia. S'a grupat, pe cdt posibil, in volumul III bucalile
cu caracter literar fi artistic, rezerydndu-se volumului IV acele
de critics politics fi culturala. Douce bucati, Pradg, de razboi fi
Dintr'un catastif vechiu sunt pur narative. Prin simply sca pare
din vedere ele n'au fost tiparite in volumul II, unde le era locul.
V or fi tipeirite in volumul IV, in care se potrivesc cel putin cro-

www.dacoromanica.ro
XVI P. ZARIFOPOL

nologic, bucacile ce se vor tipari acolo fiind, in afara de acele put


politice, din anii 1899-1900 qi urmatorii.
Si aici aduc, ca .7i in trecut, multumirile mele addnci persona-
lului Bibliotecei Academiei Romeine qi al Fundaciei Regele Carol I,
pentru neincetata buna Poi*: cu care m'a ajutat sei lucrez acolo.
Lui Barbu Lazeireanu, niciodata nu voiu ispravi sei-i multumesc;
nici bogeicia ci exactitatea cunaytintelor sale, nici bunatatea cu care
le impartagegte n'au sfirgit1).
P. Z.
Ortografia lui Caragiale s'a pdstrat numai In Addenda. Des pre particularita fit(
acestei ortografii vezi volumul I at acestei edifii, pag. XIV, volumul II, pag. 425.

1) 0 introducers referitoare la materialul volumelor III gi IV se va tipdri to


fruntea volumului IV.

www.dacoromanica.ro
IN NIRVANA
Sunt peste douazeci de ani de-atunci.
Locuiam intr'o casa unde trasese in gazda un actor,
vara director de teatru in provincie. Stagiunea migrarii
5 actorilor se sfarise: era toamna, i aceste pasari calkoare
se 'ntorceau pe la cuiburile lor.
Vazandu-ma ca citeam intr'una, actorul imi zise cu un
fel de mandrie:
s Ili place sa to ocupi cu literatura ... Am i eu un baiat
io in trupa care citeste mult ; este foarte invaIat, stie nemIeste,
si are mare talent: face poezii ; ne-a facut cateva cuplete
minunate. Eu crez ca -ci-ar face placere sa I cunosti o.
i -mi povesti cum gasise intr'un otel din Giurgiu pe
acel baiat care slujea in curte i la grajd culcat in
15 fan si citind in gura mare pe Schiller.
In ieslele grajdului, la o parte, era un giamantan bi-
blioteca baiatului plin cu carIi nemIesti.
Baiatul era foarte bland, de-treaba, nu avea nici un viliu.
Era strain de departe, zicea el, dar nu voia sa spuna de
20 unde. Se vedea bine a fi copil de oameni, ajuns aci din tine
stie ce imprejurare.
Actorul ii propuse sa-1 is sufler cu sapte galbeni pe
lung, i baiatul primi cu bucurie. 4i luase biblioteca aCi
acuma se afla in Bucuresti.
25 Seara trebuia sa vie la directorul lui astfel puteam
sa -1 vaz.
Eram foarte curios sa-1 cunosb. Nu stiu pentru ce, imi
inchipuiam pe tanarul aventurar ca pe o fiinca extraordinara,
un erou, un viitor om mare.

www.dacoromanica.ro
2 REMINISCENJE SI NOTIJE CRITICE

In inchipuirea mea, vazandu-1 in revolts faIa cu practica


vie-cei comune, gaseam ca disprepil lui pentru disciplina
socials e o dovada cum ca omul acesta trebue sa fie scos
dintr'un tipar de lux, nu din acela din care se trag exem-
5 plarele stereotipe cu mule de duzine.
Dei in genere teoria dela care plecam eu ca sa gandesc
astfel ca adica un om mare trebue in toate sa fie ca
neoamenii era pripita, poate chiar deloc intemeiata, in
spe-ca insa s'a adeverit cu prisos.
10 Tanarul sosi.
Era o frumuse-ce ! 0 figura clasica incadrata de nite
plete mari negre: o frunte inalta i senina, nite ochi maxi
la aceste ferestre ale sufletului se vedea ca cineva este
inauntru; un zambet bland i adanc melancolic. Avea
16 aerul unui stint tanar coborit dintr'o veche icoand, un copil
predestinat durerii, pe chipul caruia se vedea scrisul unor
chinuri viitoare. ,
# Ma recomand, Mihail Eminescu >>.
Aa 1-am cunoscut eu.
20 Cata filosofie n'am depanat impreuna toata noaptea aceea
cu nepregetul varstei de 9aptesprezece ani!
Ce entusiasm! Ce veselie !
Hots it, inchipuirea nu Ina inelase... Era un copil minunat.
Intr'o noapte ma pusese in curentul literaturii germane,
25 de care era incantat. -
- Dacali place aa de' mult poezia, trebue sa i scrii,
i-am zis ... Am aflat eu ca dumneata ai i scris.
Da, am scris.
Atunci, i mie'mi place poezia, dei nu pot scrie,
30 fii bun ysi arata-mi i mie o poezie de dumneata >>.
Eminescu s'a executat numai decat. Era o bucata dedicata
unei actrice de care el era foarte inamorat... D'abia mai
-ciu minte. *tiu atata ca era vorba de stralucirea i boga-ciile
unui rege asirian nenorocit de o pasiune contrariata . .. cam
36 aa ceva. Poezia aceasta imi pare ca s'a publicat prin 68
sau 69 in ((Familia # din Pesta.
A doa zi seara ne-am intalnit iarasi. Dar peste zi o nemul-
tumire intima intervenise. Actri-ca fusese foarte pu %in mi-
cata de mahnirea regelui asirian. Eminescu era de asta data

www.dacoromanica.ro
IN NIRVANA 3

tacut i posomorit, vorbea foarte puOn i contradicIia 11


irita. In zadar 1-am rugat sa-mi mai arate vreo poezie sau
sa rni-o citeasca tot pe aceea care o cunoteam. A plecat sa
se culce de vreme, i a doua zi la amiazi, cand m'am dus
5 la el, 1-am gasit tot dormind.
L-am sculat. Se dusese acuma supararea, ba era chiar
mai vesel ca alaltaeri. Am petrecut toata ziva razand, mi-a
vorbit despre India antica, despre Daci, despre Stefan-cel-
mare, i mi-a cantat doina.
10 Ii trecuse ciuda regelui asirian si acum se bucura in linite
de avuIiile qi stralucirea lui.
Asa 1-am cunoscut atuncea, aa a ramas pans in cele
din urma momente bune: vesel i trist ; comunicativ i
ursuz ; bland i aspru; mulIumindu-se cu nimica qi nemul-
15 Iumit totdeauna de toate; aci de o abstinen-Va de pustnic, aci
apoi lacom de placerile viecei ; fugind de oameni i cau-
tandu-i; nepasator ca un batran stoic i iritabil ca o fata
nervoasa. Ciudata amestecatura! fericita pentru artist,
nenorocita pentru om!
20 Primavara urmatoare a plecat cu o trupa ambulanta de
teatru prin Moldova. Am ateptat toamna pe Eminescu in
zadar trupa s'a intors fara dansul.
Parintele lui, de fel din Botoani, 1-a reg5sit pe excen-
tricul fugar, i mai cu binele, mai .cu deasila, 1-a luat acasa
25 iP d' a colo 1-a trimis la Viena.
Am vazut mai tarziu: <( Ideal pierdut in noaptea unei lumi
ce nu mai este . . . Eminescu 1i /inea fagaduida: copilul
cretea om mare.
Mai in urx-na, 1-am intalnit tot aici pe Eminescu cu un
30 frate al lui, ofi %er. Plecau arnandoi in strainatate, el la
Viena, celalalt la Berlin.
Militarul era frate mai mare ; tot aa de frumos, de bland
i de ciudat o isbitoare asexnanare in toate.
Acela a mers la Berlin; in cateva luni a speriat Academia
85 militara cu talentele-i i a dat un examen care 1-a facut pe
marealul Moltke sa se intereseze foarte de aproape de
soarta lui, hotarit sa-1 is pe langa dansul. Ca sa-i incoro-
neze succesul, militarul s'a dus acasa i, fara sa lase macar
o vorba, s'a impucat.
1

www.dacoromanica.ro
4 REMINISCENTE SI NOTIJ'E CRITICE

Peste mai multa vreme, cand am vorbit cu Eminescu


de trista imprejurare a militarului, el mi-a raspuns razand:
(< Mai bine ! ala era mai cuminte Ca not >>!
Peste ca/iva ani a venit in Bucureti tata lui Eminescu.
6 Era un batran foarte draguI, gluxne/ i original. Facuse
o buns afacere i venise sa-i cumpere fiului haine i cia-
sornic i sa-i dee # din via/a # o suta de galbeni, partea lui
de motenire din averea pOrinteasca.
L-am intrebat atunci pe Eminescu data mama lui traete.
10 Mama murise, dar, dupa aerul posomorit cu care mi-a
raspuns, am in/eles ca de moartea ei se legau nite amintiri
mai crude de cat ca de o moarte norx-nala, nu numai du-
reroase, dar i neplacute.
Am aflat apoi ca o sora a lui, care-1 iubea foarte, traia
15 retrasa intr'o manastire: biata fats era paralizata din copi-
larie.
ySi au fost oameni, nu de rand, oameni de seams, carora
le-a placut sa faca sau sa lase a se crede ca nenorocirea lui
Eminescu a fost cauzata de un vi/iu. . 7
20 Era, in adevar, un om dezordonat, dar nicidecum vr/zos.
In lumea asta, mul %imea celor de rand crede ca placerile
materiale ale vie-cii sunt privilejul for exclusiv i ca oamenii
rani nu au voe sa aiba i ei defecte.
Avea un temperament de o excesiva neegalitate, i cand
25 o pasiune it apuca era o tortura nepomenita. Am fost de
multe on confidentul lui.
Cu desavarire lipsit de manierele comune, succesul ii
scapa foarte adesea... Atunci era o sbuciumare teribila,
o incordare a sinrcirii, un acces de gelozie, cari lasau sa se
30 intrevaza destul de clar felul cum acest om superior tre-
buia sa sfareasca.
Cand ostenea bine de acel cutremur, se inchidea in odaia
lui, dormea dus i peste doua trei zile se arata iar linitit
ca # LuceafOrul lui nemuritor qi rece >.
85 Acum incepea cu verva lui stralucita sa-mi predice bu-
dismul, i sa-mi cante Nirvana, Iinta suprema a lui Buda-
Cakiamuni.
0 aa incordare, un aa acces a avut in ultimele mo-
mente bune: acela a fost semnalul sfaritului. Dupa cutre-

www.dacoromanica.ro
IN NIRVANA 5

mur, el nu s'a mai inchis in odaie sa se culce si sa mai faca


ce facea mai inainte Luceafarul. A pornit inainte, tot
inainte, pans ce a cazut sub loviturile vrajmasului pe
care-1 purta in sanu-i Inca din sanul maicii sale. Copil
5 al unei rase nobile ysi batrane, in el se petrecea lupta deciziva
intre flacara celei mai inalte vie-p i germenul distrugerii
finale a rasei geniul cu nebunia.
Lupta a fost groaznica. Incercarea, drumul catre Nirvana,
a fost tot asa de dureroasa cat si de stralucita.
10 In capul cel mai bolnav, cea mai luminoasa inteligenra
cel mai malmit suflet in trupul cel mai trudit ! 5i daca
am plans cand 1-au asezat prietenii i vfajxnasii, admiratorii
i invidiosii, sub (c teiul sfant a, n'am plans de moartea lui ;
am plans de truda vie %ii, de cat suferise aceasta iritabila
15 natura dela imprejurari, dela oameni, dela ea insasi.
Acest Eminescu a suferit de multe, a suferit si de foame.
Da, dar nu s'a incovoiat niciodata: era un om dintr'o
bucata si nu dintr'una care se gaseste pe toate cararile.
GeneraVi intregi or sa suie cu pompa dealul care duce
20 la *erban-lroda, dupa ce vor fi umplut cu nimicul for o
vreme,. i o bucata din care sa sco %i un alt Eminescu nu se
va mai gasi poate.
SA doarma in pace necajitul suflet !
Ferventul budist este acuma fericit: el s'a intors in
25 Nirvana asa de frumos cantata, atat de mult dorita
pentru dansul prea tarziu, prea de vreme pentru noi.
1889, Iunie 18.

www.dacoromanica.ro
IRONIE
Am cunoscut foarte de-aproape pe un om de o superioara
tnzestrare intelectuala ; rareori a idcaput intr'un cap atata
putere de gandire. Era pe langa aceasta un mare poet ; cu
5 cea mai nobila si mai inalta fantazie, ajutata de un rafinat
instinct artistic, el a turnat intr'o lapidara 4 forma noua
limba veche si 'n-celeapta )), pe care o cunostea atat de
bine si o iubea atat de mult.
De felul lui mandru, el fugea de onoruri stiindu-le cate
10 concesiuni costa. Melancolic si pasionat, deli in acelas
timp iubitor Se veselie si de petreceri usoare, ura din con-
vingere asa numitele convenien %e si poleiala lumii. Niciodata
nu primea bucuros laude nici chiar dela plicinii prieteni,
foarte pulini, pe cari-i avea si'n judecata si sinceritatea
15 carora credea, dar-mi-te pe ale acelei mulTimi de seci
fare talent, judecata nici sinceritate, cari se tot vara in
biata noastra literature ca microbii rau-facatori in trupul
omului sanatos, si cari nu se sfiesc a se fuduli a tout propos
cu un prietesug ce nu le-a fost niciodata acordat! laudele
20 acelora ii inspirau d'a dreptul # desgust >>.
Dar daca nu dorea onoruri, daca fugea de sgomot si de
laude, asta nu era decat din pricina desertaciunii lor, iar
nu din vreo falsa modestie ce 1-ar fi facut sa n'aiba deplina
si manifesta incredere, fa-ca cu toata lumea, in talentul lui.
25 Avea talent si o stia mai bine de cat oricine: nici o critics
nu-1 putea face sa se'ndoiasca de sine, iar aplauzele nu i-ar
fi putut spune decat mai pucin de ce credea el insusi. De
aceea opera ce ne-a lasat-o nu denota niciun moment de
ezitare sau de nencredere in sine. Cate incredere avea in
So puterea talentului sau, ne-o spune singur.

www.dacoromanica.ro
IRONIE 7

Iata ce-i zice femeii care n'a inIeles a trebuia sa-i caza
roaba in genunchi la farmecul primei lui aruncaturi de ochi:
Dandu-mi din ochiul tau senin
0 iaza dinadins,
5 In calea timpilor ce vin
0 stea s'ar fi aprins ;
Ai fi trait In veci de veci
i randuri de vieti ;
Cu ale tale brate reci
10 Inmarmureai maret
Un chip de-apururi adorat,
Cum nu mai au perechi
Acele zane ce strabat
Din timpurile vechi ;
15

Tu trebuia sa te cuprinzi
De acel farmec slant
i noaptea candela s'aprinzi
Iubirii pe pamant !

20 Se poate o mai mare si indreptMita indr4zneala ? i


iata ce gandea mai apoi despre mulIimea # amatorilor #
i # cunoscatorilor )>:

De-oiu urma ea scriu in versuri, teams mi-e ca nu cumva


Famenii din ziva de-astazi sa ma 'nceapa-a lauda:
25 Daca port cu ulurinta qi cu zambet a for ura.
Laudele for de sigur m'ar scarbi peste masura.

Sarmane omule ! dac'ai invia, ai vedea ca de ce te temi,


nici moartea nu te poate scapa!
Omul acesta a trait, mai des mahnit, mai rar vesel, intr'un
30 cerc foarte restrans de prieteni. Dar era si un om ciudat !
El isi facea o placere din necaz i din durere o voluptate.
Daca n'avea vre-o suparare, si-o cauta ; data nu venea sa -]
intampine durerea din afara, el tia sa i-o scormoneasca
singur din rarunchi. Cu un astfel de caracter mai era si
35 de tot sarac. Imi vine destul de greu sa contrazic nite au-
toritaIi in materie literara, stiind bine cat le iriteaza con-
trazicerea si cat de primejdioasa e irita.cia for pentru soarta
si reputaiia unor simpli muritori ca not ; dar trebue sa
spun data ca poetul de care e vorba a trait material rau ;
40 -saracia lui nu este o legenda : a fost o nenorocita realitate

www.dacoromanica.ro
8 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

i ea it afecta foarte. Ce Dumnezeu! doar n'a trait omul


acesta acum cateva veacuri, ca sa ne permitem cu atata
uurinIa a basni despre trista lui via-ca !... a trait pans mai
ieri, aci, cu noi, cu mine, zi cu zi, ani intregi ... Pe tine vrem
5 noi sa amagim?
Talentul lui de poet nu-i producea nimica ; doua trei
funcOuni care le-a avut, bibliotecar, apoi revizor colar
destul de slab platite, a trebuit sa le paraseasca silit Si
Intr'un tarziu sa gaseasca mijloc de traiu in presa militants.
10 Cum stoarce puterile unui om de talent acest fel. de munca,
unde este silit sa-i avorteze zilnic prin provocare voita
gandirile i concep %iile, i cat de rau e pre-cuita la noi, se
qtie. Poetul a trait cum a murit foarte nenorocit i ca
viaia materiala copil ursit sa sufere i cu sufletul i cu
15 trupul. De foame nu pierea, ce-i drept ; dar suferea amar de
saracie.
S'a sus/inut ea dispre-cuia averea E un neadevar pe
care nu-1 poate spune decat sau tine n'a cunoscut pe poet,
sau tine vrea sa spuna un neadevar o afirm eu aci cu
20 siguranIa ca. afara de teorii fantaziste, psichologice, etnice,
etice, estetice, cl. nu voiu capata nicio desminlire serioasa.
L-am cunoscut, am trait langa el foarte aproape vreme in-
delungata, i tiu cat de mult preI punea pe placerile ma-
teriale ale vietii. L-am vazut destul de adesea scrapind de
25 lipsa. Contrarietatea patimilor; dorul vag de poet, acel
dor de care se departeaza %inta cu cat ii pare lui Ca se apro-
pie de dansa, Il aruncau ce-i drept in cea mai intunecata
melancolie, dar nu-1 sdrobeau niciodata ; lipsa materiala
insa it excita, Il demoraliza, Il sfarama cu desavarire da,
30 dar era prea mandru ca sa se planga de asta i mai ales
acelora ce trebuiau s'o inIeleaga ne-spusa.
S'a zis ca era risipitor i ca, orice sume ar fi trecut prin'
mans -i, el tot nefericit ar fi fost, de vreme ce nefericirea
lui era de un fel curat moral. Minunata judecata, dar ieftina
35 scuza pentru acei ce 1-au lasat totdeauna in lipsa, dei-1
puteau ajuta cu toata dignitatea, dei apropierea lui le-a
facut cinste i... profit i Inca le face. Da, era risipitor,
pentruca iubea i el placerile brutale ale vieii; i doar are
i un om de valoare dreptul sa doreasca aceste placeri ;

www.dacoromanica.ro
IRON IE 9

da, nenorocirea lui era de un fel moral si tot nenorocit


ar fi fost dispunand de on si cate mijloace ; insa, fiindu-i
sufletul atat de iritabil, u mai trebuia si trupul chinuit
si nernangaiat? si obIinerea bunurilor lumesti i-ar fi sporit,
5 on alinat chinul sufletesc?
Astazi nu mai incape indoiala Ca el era osandit dela
nastere sa moara cum a murit ; insa neajunsurile practice
ale traiului, hrana ordinara, interior mizer, nevoie continua
de munca grosolana obligata si ridicul platita, cu acelas
10 fin si nobil instrument cu care trebuia sa cante plutirea lunii
pe milcatoarea marilor singuratatei pofte arzatoare, atat
de ieftine pentru al ii, atat de scumpe, mai adesea impo-
sibile de mulIumit pentru el, i-au grabit scurta tale catre
tristu-i sfarsit.
16 Cand era in culmea functionarii, marina cea admirabila
s'a stricat deodata: regulatorul, care avea dela inceput in
aliajul sau un punct Iicnit, s'a frant in toiul miscarii:
organele erau acum sfaramate si maestrul nebun ! t. Pans
aci traise destul de rau... Cine. ar fi, nu platit, ci harem
20 citit versurile lui? Aproape niminea. Ca i Il stiau ca exists ?
Foarte putini. De-acu 'ncolo, tin'te popularitate !...
Multi cuminti trec pe drum si, data nu sunt si puternici,
din cati ii cunosc d'abia unii le scot caciula ; dar dupa un
nebun, fara sa-1 cunoasca nimeni, se strange si se is toata
26 lumea. ySi astfel succesul primei editii a intrecut toate astep-
tarile editorilor.
A trecut apoi catva tixnp si 1-am revazut. Intaia criza
trecuse ; nu mai era acela om, dar era un om ca toti oamenii,
cu mintea normala intreaga, si tocrnai de aceea nu mai
80 era acela om.
Era linistit, trist, sfios, si, o proba mai mult ca devenise
iar cuminte, era cam rusinos avand constiinIa deplina de
tot ce i se intamplase. Acura incalte nu mai poate incapea
vorba, era in completa mizerie.
36 Iata ce stria el catre un amic, scriptura este excesiv
de ingrijita, pare ca s'ar fi temut ca nu cumva, din vreo
aruncatura mai libera a condeiului, sa iasa banuiala ca
mintea i-ar fi catusi de puIin nestapanita, iata :

www.dacoromanica.ro
10 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE
Boa la lndelungata de care am suferit m'a Impiedicat dela tinerea unei
corespondent() regulate. Acum fiind Intru catva mai restabilit, vin a va ruga
sa v'aduceti aminte de mine, de lipsa aproape absolutes in care ma aflu. Daces
va este cu putinta a-mi veni in ajutor, va rog, a o face cat mai curand, cad
5 cea mai mare mizerie ma ameninta..
Trist document!
Dupes destula vreme de mizerie, a venit recidiva si apoi,
din fericire, moartea.
Moartea ea a desavarsit opera nebuniei. Creerul care
10 a gandit despre soarta omului de geniu
Or sa vie pe-a to urma In convoiu de 'nmormantare
Splendid ca o ironie, cu priviri nepasatoare ;
Iar d'asupra tuturora va vorbi vr'un mititel,
Nu slavindu-te pe tine, lustruindu-se pe el
15 Sub a numelui tau umbra. ..
n'a apucat Inca sa putrezeasca bine, si ce de asocia0i si
comitete care s-i garanteze trecerea la posteritate! ce
sgomot! ce popularitate: ce de 4 mititei ))!
Dar nu e meritata popularitatea aceasta? se va zice.
20 B a da
Dar nu era in adevar un om de geniu?
Nu mai Incape vorba.
Dar nu se cade sa ridicam statue la asemenea oameni?
Negresit... Insa...
25 Ieri d'abia it cunosteau i-1 apre %iau ca-civa prieteni de
aproape, si astazi e un nume la mods, universal cunoscut ;
ieri d'abia avea ce mAnca <c in lipsa aproape absolutes elle
subsisteaca, amenin %at de cea mai mare mizerie*, si astazi
se rnanane6 multi bani, direct cu opera lui, indirect sub
BO pretextul numelui lui; ieri d'abia haine si hrana, astazi
statue si monumente de bronz, de marmura, de... hartie
velina mai stiu eu de ce!
Atat de desavarsita necunoastere si parasire in via-ca,
s'apoi Intr'o clips atata sgomot, atata solicitudine si Inchi-
ss naciune dupa moarte!
Apoi nu-i aceasta o crudes ironie?
1890 Iulie

www.dacoromanica.ro
DOUA NOTE

Am de mult intentia sa dau publicului o sums de note


asupra vie %ii lui Eminescu, fiindca inexactitatile, ni-
micurile nascocite, neadevarurile absurde ce se spun de
5 trei ani de zile pe socoteala lui ma revolta tot atata cat
ma revolta si scandalul cu portretele i busturile puse
fara sfiala in circulatie ca fiind ale lui, ca si cum ar fi
vorba, inca o data zic, de un tip din evul mediu, iar nu
de cineva care a trait in mijlocul nostru atata vreme ;
ID pans atuncea este, crez, aici locul sa spun urmatoarele:
Cu toata inegalitatea temperamentului sau, Eminescu
avea doua coarde totdeauna egal de intinse ; vesnic ina-
moraf si vecnic avand nevoe de bani se putea astfel?
si poet si sarac... Vecnic visa nicte # maini sub %iri si reci >,
15 vesnic vana un camatar, care sa-i cumpere pe nimica leafa
- 'nainte cu cateva luni.
Asa, odata, ca totdeauna, inamorat si fara un ban, a
venit de dimineata la redac %ie foarte amarit: avea acu nu-
maidecat # nevoe de o sums insemnata ; daca n'o gasea, se
20 'mpusca >>. N'a voit sa ne spuna de ce anume acea sums
si de ce atata grabs, a refuzat sa mearga sa pranzim ca dupa
obiceiu impreuna si a disparut dintre noi.
Seara, se afla... unde? la bal mascat la Teatru. Trepa-
dase toata ziva dupa camatar ; 11 gasise, din norocire ;
25 luase iar bani cu procente orbecti; isi cumparase un rand
de haine de lux; cilindru, botine de lac, manusi galbene,
si dechizat astfel cat putuse mai bine, umbla de colo pans
colo amestecat p'in mul %imea de gura-casca. Urmarea
foarte gelos pe persoana gandurilor lui, care avea o patima
30
nespusa pentru flirt sub masca si domino lucru ce, prin

www.dacoromanica.ro
12 REMINISCENTE BSI NOTI'J'E CRITICE

trivialitatea lui, lovea pe poet si'n amor mandrie. No-


rocul in ziva aceea n'a voit sa fie intreg pentru bietul nostru
prieten: pe uzurar i-1 scosese in tale bine dispus; pe femee
o trimesese la bal pentru alicineva. Nu e vorba, dupa bal,
5 galantul contrariat a si-a platit un souper fin ceeace
1-a facut sa fie a doua zi foarte fara chef, cu atat mai mult
cu cat era foarte usurat de greutatea banilor prinsi cu
destula alergatura in ajun: ca to oamenii de felul lui,
ii asvarlise seara ca sa-i doreasca diminea-ca.
10

Versurile citate la pagina 7 sunt exact acele pe cari


Eminescu le-a citit in tc Junimea #. Mai tarziu s'a facut
modificarea for dupa observa-ciile i cererea catorva per-
soane din cercul acela, a caror sensibilitate extrema se
15 sinrcea jignita de expresiile prea viguroase, prea crude
ale poetului. El se stie bine aceasta a facut concesiune
delicateii acelora si a 'ngacluit sa se toarne in veninul lui
nativ si sinter puiina apa de trandafir... sa i se schimbe
Famenii in Oamenii i secirbi in meihni; dar nu din toata
20 inima a facut aceasta concesiune, desi, in discircia fara
sir nici capataiu ce se iscase, ca de obiceiu, dupa citirea
poemei, staruise yi votase pentru modificarea anodina
<c

o dams, la care el Iinea foarte mult in acel timp.


Le spun acestea ca sa nu se creaza de catre public mai
25 puffin iniOat in ale miscarii literare ca ar fi citaIiunea
de mai sus o falsificare: este o varianta originala, aceea
anume la care %inea poetul, o varianta ce mi se pare mie,
care am groaza de '<( apa de trandafir a, cu mult preferabila
celei puse in vanzare de domnii editori. Eminescu nu era
30 androgin, era barbat ; el pe impoten-cii intelectuali nu-i
considera ca oameni, ci ca fameni, i de aplauzele for nu
s'ar fi mahnit se scarbea.
Dar la varianta aceasta cedase el eel pu%in, sub ce influ-
enIa nu ne pasa... Mai tarziu insa s'a petrecut ceva mai
35 rau... mai tarziu, pe cand artistul era cu mintea bolnava,
s'a facut in opera lui publicata in volum indreptari, pur-
gari i omisiuni cu desavarsire arbitrare. Eu crez ca asta
trebue relevat.

www.dacoromanica.ro
DOUR NOTE 13

Editorii sunt liberi sa traga cate exemplare vor, sa le


vanza cum i cat le place, sa profite de munca i de pe
urma sari-nanului pierdut cat pot, sunt liberi; sa rama-
na negustorul 'cinstit i catig bun sa-i dea Dumnezeu ;
5 dar sa stea la taraba lui i sa nu s'amestece a poci opera
artistului.
Criticii din parte-le, < cu flori dearte, cari roade n'au
adus *, sunt liberi sa judece, dupa cum ii taie capul, acea
opera, sa desbata, sa analizeze, sa explice, sa comenteze,
io sa interpreteze i ate toate tot lucrari de seams i
de fond:
$i cand propria to viata singur n'o stii pe de rost,
0 WO bats altii capul s'o patrunza cum a fost!
Poate vreun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac,
15 Printre tomuri bracuite asezat, si el un brae,
Aticismul limbei tale o sa-I puns la cantar,
Colbul ridicat din carte-ti l-o sufla din ochelari,
$i te-o strange 'n cloud siruri, asezandu-te la coada
In vreo nota prizarita sub o paging neroada.
20
De aceasta onoare postuma nu poate scapa niciun om
de talent, i mice genera ;ie e mai mult sau mai putin bo-
gata de aa grindini de opiniuni, de teorii i de (( note pri-
zarite sub pagine ... savante.
Biblioteci Intregi s'au scris numai despre (( Hamlet *, i
25
roatele tipografilor notri de mfi i sute de on se'nvar-
tesc pe zi i or sa se mai invarteasca in pofida lui Eminescu.
Liber Inca odata oricine sa-i alature pe o bucata de hartie
numele-i de o zi cu un nume pe veci trainic, cum se aprinde
un chibrit in fata soarelui ; liber e oricine sa spuna despre o
30
opera de arta i ce tie i ce nu, i dach o pricepe i data
nu, numeasca-se el Taine, sau fie ilustrul ciubotar al lui
Apelles. Pe varful unui obelisc batran se abate cateodata
i un vultur, dar mai ales se strang totdeauna roiuri de
muscu %e sa bazaie pe creasta monumentului infierbantata
35
de arita. Apele norilor, vanturile vremilor spala i svanta
piatra nobila de urmele acelor efemere, i ea ramane tot
curate ca mai nainte i pentru mai nainte. De clintit nu
o poate clinti decat trasnetul cerului, ura fanatics a sec-
tarilor exaltati, on securea Vandalului imbecil i rau, sau
40 ignoran %a barbara, care doboara i sfarma frumusetea ceea

www.dacoromanica.ro
14 REMINISCENTE SI NOTI'C'E CRITICE

ca sa-si faca un prag inform la o sarmana coliba ... Dar


astea toate sunt elemente oarbe ale naturii, miseate de sus
fara constiima, de jos de o constiima din tale afara obtusa
on smintita ... Insa a ciunti cu constiin-ca limpede si cu
5 sange rece o opera de arta?... *i de asta e vorba aici.
Care artist, care amator, care om de bun simI si de
treaba ar indrazni sa is un penel si sa indrepteze o trasatura
macar a unui Rafael, sa prefaca numai o masura a lui
Beethoven, on sa potriveasca coapsa lui Apolon sau soldul
10 unei Venere, dupa personala lui judecata si dupa pornirea
gustului sau actual? Lucrarea ce un mare artist ca Eminescu
o lass este, cu toate calitaIile si defectele ei, ceva sfant,
fiindca'n ea se intrupeaza pipait, si pentru o via/a mai
durabila cleat chiar a neamului sau intreg, gandiri si
15 simIiri de veacuri ale acestuia, si de aceea, fara teams de
exagerare, s'a putut zice ca o asa lucrare este patrimoniul
omenirii intregi, nu numai a unui neam.
*i asa dar a pune mana fara sfiala pe o asemenea lucrare
cu calitaIi eterne si a cuteza s'o potrivesti sau s'o mai
20 cioplesti, dupa trecatorul tau gust si cu competenIa to
discutabila, discutabila pentruca e negativa fara cu reali-
tatea evidenta si palpabila a monumentului ce-1 judeci
discutabila fie ea cat de autorizata in parerea-Ii pro-
prie si a catorva clien %i va sa zica a mutila lucrarea
25 de arta pentru restul fara capat cunoscut al lumii si vremii,
este a to face vinovat de o fapta reprobabila, este, cu un
cuvant, o profanare... far de profanare nu e capabil decat
un om fara inima si cu spiritul ingust, un om care nicio
data nu se poate uita pe sine, care nu poate avea nicio
30 ridicare de suflet pe d'asupra egoismului stramt, nicio
emo/ie... cum sa zic? impersonala, ca sa intrebuinIez si
eu niste platitudini platonice scoase de curand iar la moda,--
nici un fel de respect chiar cand se afla in faIa lucrurilor
sfinte... fiindca n'are, fiindca nu poate avea nimica sfant
85 pe lume.
Veacul acesta care se stinge, a inaugurat, spre onoarea
lui, scoala asa numitului spirit de examen, pentru a putea
masura cat mai exact increderea ce trebue sa aiba urmasii
in afirmarile strabunilor ; jurare in verba magistri este
0

www.dacoromanica.ro
DMA NOTE 15

astazi, din norocire pentru spiritul uman, un adagiu mort


i 'ngropat.
Astazi critica onesta i in adevar savanta cearca sa eli-
mineze din textele clasicilor antici alterarile introduse de
5 pe vremuri de catre copitii nepricep4 sau infideli, i
sa afle in fine adevaratul original. Ea racae de pe zidurile
monumentelor scoar %a puss randuri-randuri, dupa mode
trecatoare, de catre nite restauratori incutp, ca sa afle for-
mele primitive curate ; ea restabilete numele asiriane, pe
io cari transeriitorii ebraici din primele secole ale erei noastre
le-au deformat dupa sensul actual al for prin introducerea
punctelor vocalice subtscrise in vechile car ;i biblice ; iar
din miturile stravechi asiatice, incarcate, in migra %ia for
pe atatea 'atatea drumuri, de elemente eterogene i in-
15 tunecatoare, distilandu-le cu dibacie, scoate raze de adevar
ce ne lumineaza origina neamurilor Europei civilizate.
Noi Romanii avem pretenIia indreptaIita i interesul
a ne pune in randul acestor neamuri, alaturi cu popoarele
moderne ; trebue dar sa iMelegem ca nu putem asista ne-
20 pasatori la alterari voite sau nevoite facute subt ochii
notri in textul celui mai mare scriitor roman ; i astfe.
oricine e dator, credem, a denun-ca opiniei publice luminate,
falificarea copiei atat mai rau data de fapta lui neertata
copistul nu s'ar putea scuza numai cu ignoranTa.

www.dacoromanica.ro
UN ARTIST
Mai mult decat oricare alta, breasla barbiereasca mi-este
foarte simpatica... Briciul e ruda cu dalta, cu penelul, cu
coturnul, arcusul, condeiul mai stiu eu cu ce! De aci,
5
neinvinsa pornire catre artele frumoase caracteristica la
to %i barbierii. 0 sums dintre dansii, impinsi de patima for
pentru teatru, s'au facut artisti dramatici; multi alii scriu
poezii, de obisnuit lirice, mai adesea galante; mai to/i tre-
bue sa tie canta cu un instrument, prin ajutorul caruia,
10 in momentele pierdute, isi traduc in melodii acea incarcare
de sim %iri ce ni-o da, unora dintre noi, lumea cu lumina
ei, cu formele, miscarile si sgomotul ei... Da, cum se rupe
la vreme copilul din mama, acea incarcare de sim %iri cauta
sa se rupa din sufletul nostru: trebue inapoiata cui ni-a
15
dat-o. Ascunsa 'n noi, ne munceste, ne chinue, nu ne da
pace pan'ce n'o intoarcem in dar lumii, care n'o recunoaste
i n'o primeste de cat invaluita in fasii smulse din sufletul
nostru pecetia sinceritatii darului.
Dar e oare un mijloc mai puternic ca sa ne scaparn
20
de toata haotica navalire a lumii intregi in bietul nostru
suflet, cleat divina muzica? vaga qi vasta ca i lumea,
ca i aceasta nepatrunsa i Para alt inteles &cat inIelesul
cel mare si singurul armonia... De aceea, barbierii, ca
tori artistii, iubesc asa de mult pasarile cantare/e. Sub
25
puful aripelor palpita un sange atat de cald! Sufletele ace-
lea mici stiu sa arunce lumii asa de bine aceea ce pri-
mesc dela dansa! Noaptea de Iulie si padurea cu mirosul
ei inviorator, cu atatele-i umbre de frunzi cu atatele-i
lumini de sus dela razele racoroase ale lunii, de jos, dela
80 licuricii neastampara/i, i misuiala discreta a insectelor prin

www.dacoromanica.ro
UN ARTIST 17

pail, si rasuflarea femeei care se lass s'o plimbi alene pe


poteca umeda de roua toate toate sunt in romanIa
mistica a privighetorii... si psalmul triumfal al cioarla-
nului este sublimul rasarit de soare pe sesul neundoiat al
5 Baraganului I
Sa lasam insa astea si sa venim la artistul meu bar -
bierul care mi-a ras intai barba si care mi-o rade si acuma
Intai o radeam ca n'o aveam, azi o raz ca o am alba...
Barbierul meu a fost in finer* corist la teatru. tie sa
to ante cu ghitara, cu flautul si cu cimbalul le-a invaot
fara profesor. Are doug pisici foarte bine educate: una invar-
teste o minaveta mica ce cants mazurca i cealalta joaca.
To-ci perecii pravaliei lui sunt acoperiIi cu o mulime de
colivii, in care ciripesc fel de fel de pasarele. Pe subt colivii
15 sunt atarnate pretutindeni cadre: planul Sevastopolului cu
luarea turnului Malacof, execu-cia lui Maximilian, capitu-
larea Sedanului, portretul raposatului Abdul-Medgid gi
altele.
In aceasta mica galerie, se afla i o opera originals a
20 artistului meu. Nu este lucrata cu penelul, e Iesuta in fire
de par de toate nuanIele posibile: ea infaIiseaza un munte
departat in fund ; pe varful lui sta un calator, iar la poale-i
curge o apa mare ; dincoace de apa e un cioban, care pap-
neaza o turma de o spqa destul de problematica ; in sfarsit,
25 calatorul din varful muntelui tai aprinde -cigara la luleaua
ciobanului din vale... Ce perspectiva! De ate on ma
rade, o admir, caci Intr'adins m'aseaza cu fa %a spre opera
lui stie bine cat Imi place.
Artistul meu avea odata doi cocosi, pe care-i deprinsese
30 la belie si Inca belie de alcool, funded le dedea boabe Si
graun-ce zacute 'n rom. Am vazut intr'o dup' amiaz de
vara, in faca pravaliei, pe desfrana-cii aceia be %i turn, fa-
and mustra si defiland soldaIeste, ca doi muscali pe cloud
carari, pe dinaintea unui ca-cel, alb si creI, muiao.tvin boia
35 de bacan pentru rosit oua. Samurache stetea sluff, cu o chi-
vara de hartie in cap, Incins cu o sabie enorma si avand
se 'n %elege tot aerul sever necesar situa%iei... Artistul meu
sedea picior peste picior pe lavica si le comanda, antan-
du-le din ghitara marsul d4la 48... Era atata nery in
2

www.dacoromanica.ro
1.8 REMINISCENTE BSI NOTI'J'E CRITICE

ritm, atata suflare marVala in executarea batranului can-


tec popular, ca m'arzai pe lavica alaturi cu comandantul
9i'ncepui sa-1 acompaniez batand toba cu de9tele pe fun-
dul palariei fara asta nu mergea ; toba cu grupetele ei
6 in contra-timp, asta e piperul marplui ; iar droaia de
copii din mahala, aduna-ci sa admire coco9ii, se pusera deo-
data la rand smirna 9i, apuca/i de mi9carea covfir9itoare
a sunetelor, pornira sa defileze in urma coco9ilor de colo
papa colo 9i inapoi 9i iar, tropaind voinice9te cu picioru9ele
10 for goale pe paveaua incinsa de soarele de vara ... *i. pen-
tru ca parada sa fie deplina, o adiere de seara ce bine-
cuvfintare dupa o zi de ar9iIa! facu sa falfaie mandru
d'asupra tutulor acestor bravi, prosopul alb curat, aninat
sus, la u9a barbieriei.
16 Rana tarziu seara a urmat parada in faIa unei asis-
pn-ce foarte numeroase. Cand s'a inoptat bine, s'a dat co-
manda ruperii randurilor, 9i artistul meu, ridicandu-se in
picioare qi sco-canduli ghitara de pe gat, a anurgat publi-
cului :
20 (( Maine seara mai frumos b>.
Mai frumos ... nu se putea.
Insa nu e numai artist, este 9i un om de spirit. Pe
vremea razboiului din 78 avea un mierloiu care fluera
cazaceasca 9i o gai %a diplomats care vorbea ruse9te. Cum
25 intra unul dintre alia %i in pravalie, gai-ca it intfimpina cu:
< Zdraste! Zdarov P >.
Dupa ce amicul meu tragea perdaful din urma 9i-i da
voe mu9teriului sa se scoale, gai %a, schimband tonul striga:
# No Kara. ed Davai paruski b.
30 *i. 'Ana disparea dincolo de raspantie, cazacul incantat
de a9a cordials primire, mierloiul it petrecea fluerfindu-i
cfintecul fierbinte al patriei indepartate.

www.dacoromanica.ro
NOROCUL CULEGATORULUI
Dedicat Ucenicilor-tipograli

A fost odata un baiat sirman: si facandu-i-se Maichii


Precistii mils de el, s'a prefacut calugari-ca 1i i-a iesit ina-
6 inte cand batea el hoinar drumurile.
n Ma bae-cele, ce tot umbli tu, de colo pans colo, fara
rost? Uite, o sa vie iarna ; tu n'ai parirqi, adapost n'ai,
haine nu, n'ai de niciunele... Vrei tu sa to procopsesti?
Vreau, sarut mana, maica...
10 Atuncea ... vino cu mine >>.
ySi a plecat baiatul dupa maica starita. Ea 1-a dus la o
tipografie si 1-a bagat ucenic ; i-a dat ceva marun-cele pen-
tru covrigi, 1-a blagoslovit 1i s'a dus.
A inceput atunci pentru baiatul sarac frecusul jugului
15 vanzarea puterilor de azi pe o bucalica de paine
pentru maine, de maine pentru poimaine, s'asa tot mereu,
munca sdrobitoare catu-i ziulica de lucru, de sarbatoare,
ba si de durninica pans 'n amiaz ; asprimea celor mari ;
usoare greseli platite cu vorbe si lovituri prea grele, si
20 silina nici odata rasplatita cu o vorba buns macar, si du-
reri de din-ci prapadi/i de otrava plumbului, si usturaturi
de urechi trase la corecturi date prost... 1i ate si mai
ate... Avea de ce sa mulcumcasca maichii stari-cei, nu-i
vorba.
25 Dar... le-a rabdat toate.
A crescut baiatul canonit 1i muncit si a ajuns dupa uce-
nicie, culegator. stat el asa lucrator multa vreme si
multa si grea. Intr'o sears, amarit rau de saracie ysi oste-
neala, tocmai and trecea sa se duca acasa pe drumul pe
90
unde se 'ntalnise in copilarie cu maica star4a, Ii -a adus
2

www.dacoromanica.ro
20 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

aminte cu dor i cu obida de ea, 'aqa s'a gandit de adanc


la dansa, ca numai iacat'o inaintea lui, tot ala de blanda
i de trista ca 'odinioara, tot aa de tanara i de frumoasa
de par'ca nu trecusera valurile vremii i peste ea ca peste
5 toata lumea.
Te gandeai la mine? *
Da, maica, ma gandeam la sfinIia ta, ea tare mi-e
sufletul acrit i m'am saturat sa ma chinuesc atatea cea-
suri pe zi i sa nu ma procopsesc toata i-mi dam
10 cu socoteala ca sfinVa ta trebue sa ai trecere in lumea
asta...
Da maica starita zambi cu mahnire i-i aid vorba cu
bunatate:
o In lumea asta?... nu prea am trecere dela o vreme.
15 Si de aia vream sa te rog, zise lucratorul, sa-mi faci
i mie rost de vreun noroc mai bun.
SA vedem... sa ma rog poate de fiu-meu.
Da ce e fiul sfiniei tale?... are vreo_ putere?
Apoi de! eu aka gandesc... Da ce ai vrea tu?
20 = *tiu eu? aq vrea sa nu mai lucrez aa de mult pentru
atat de puVin catig.
Bine, zise maica starfca... Atuncea, data -i aa, o sa
ma rog de fiu-meu sa te noroceasca a.
ySi radica ochii ei sfinci, qi dulci cum ii cerul senin, in sus
25 i zise:
o Fiul meu, fiul meu! fa'mi pe gand qi da omului astuia
necajit, ca e omul nostru, ce ma rog eu: scutete-1 de atata
oboseala, i da-i i lui un dar: pentru fiece barfire ce-a
trecut p'in degetele i p'in vingalacul lui &ate trei parale,
so cloud pentru fiece minciuna i cate o para pentru fiecare
doua nerozii.
Aoleu! maica, zise culegatorul, iar cu paraua? vaz
eu ca tot neprocopsit o sa ramaiu.
Taci tu, raspunse ea, si aibi credinIa vorba fii-meu:
35 credin %a ta te va mantui... Noapte buns!
(c Noapte buns, maica !
sSi s'a dus maica stari %a.
Lucratorul a pornit qi el spre casa. Cand sa intre, ce sa
vaza?... Nevasta-sa Ca uitasem sa Va spuiu, de degraba

www.dacoromanica.ro
NOROCUL CULEGATORULUI 21

ce mi-e sa ispravesc, ca se Si insurase nevasta-sa aprin-


sese o sums de lumanari ysi Iopaia p'In odaie singura.
<< Ce e femee? zise omul; ce! ai Inebunit de joci tonto-
roiul singura fara flaneta macar? *
5 A! femeea n'aude n'a vede: da-i nainte! ba Inca sare
i-1 is de gat i pe el i-1 tarate 0-1 invartete, da-i la
dreapta, da-i la stanga, ma rog ca nebunii, pang ce cad
amandoi pe cate un scaun gafaind. Bietul om Incepe sa-i
faca cruce ca de alte alea ;
10 4 Sa tii ca mi s'a smintit femeea de necazul saraciei!*
Dupa ce s'a mai odihnit ea i a rasuflat nie1, s'a sculat
de pe scaun i zor-nevoe sa -1 is iar la dant. El, de frica ton-
toroiului, sbughi pe ua-afara! Ea dupa el!... i-i spune
toata pricina veseliei ei, pe cum ca pe la toaca se trantise
15 puIin obosita de spalatul rufelor i i se aratase in vis Maica
Domnului i-i zisese:
# Femee, sa scobeti cu un cutit sub vatra din tinda,
i o sa gasqti acolo o oala, i ce-o fi in oala aceea al vostru
sa fie #.
20 # *i uite! > zice nevasta, i ridica plapuma... Ce sa vezi!
Poli, galbeni, patace, franci, bancute, hartii de 20, de 100
ba i de 1000! pe care le varsase din oala in pat.
i astfel s'a procopsit culegatorul nostru i a mu4umit
maichii stariii ca-i menise aa de bine.
25 Pe urma, mai tarziu i s'a deschis lui capul i s'a domirit
tine sa fi fost calugar4a, ca aici statuse putere dumneze-
easca la mijloc i ca el se procopsise aa, fiindca de atata
amar de vreme era culegator la un ziar mare cotidian:
Trei parale barfirea, cloud minciuna i nerozii... doua
30 de-o para!

www.dacoromanica.ro
TEMA 51 VARIATIUNI

TEMA
Aseara, pe la 6 ore, un foc a isbucnit la o casa peste
drum de cazarma Cuza in Dealul-Spirii. Multumita acti-
5 vita ii poznpierilor Si soldatilor, focul, de9i batea un vant
puternic, a fost nabu9it in cateva minute. Pagubele nu
prea sunt insemnate.
(Universul)

VARIATIUNI

10 T.

De patru ani implinici aproape de &and reac %iunea tine


in ghiare Belgia Orientului, care din lips& de energie in
evolutiunea ei catra progres, un progres bine definit de amin-
teri prin spiritul traditional 9i istoric, i ocazionat intru catva,
15 de9i jenat oarecum, de evenimentele economice din urma, in
care duplicitatea reactiunii a intrecut toate marginile 9i
a atins limita tutulor sperantelor de indreptare, sperante
ce nu pot fi intemeiate pe cata vreme reaqiunea cu oa-
menii ei fatali, cari nu se tem nici de lege nici de Dum-
20 nezeu, nici de judecata, nepartinitoare dar asprk a Istoriei,
au avut cinismul prototipic si revoltator s'o declare, cu
cea mai enorma desinvoltura si exuberanta intr'o memo-
rabila edin-0. a Parlamentului, care a avut impruden %a,
sau, mai bine zis, impuden %a de a'9i pune botul pe labe si,
25 strigand ca mamelucii mea culpa, au trecut la ordinea zilei,

www.dacoromanica.ro
TEMA I VARIATIUNI 23

ordine de zi pe care Istoria unei %ari, ce se mai bucura de


cea din urma dozy de respect de sine, trebue s'o Inregistreze
cu desgust i ruine, de oarece cand sic volo sic jubeo dom-
nete Intr'o Cara ca maxima de inalta politica i cand,
5 ca ra/iune de stat, se constitue bunul plat al unor reactionari
fiefaci, nu ne putem atepta decat la atatea i atatea infamii
de tot soiul i altele Inca, dar insa nu credeam, pentru ca
sa ajungem aici, nu credeam, o marturisim coram populo,
rick am fi crezut de infama reac-ciunea concentrate i atot-
10 puternica, sa ajungem i la incendii ca acela ce s'a petrecut
in Dealul-Spirii peste drum de cazarma Cuza, care trebue sa
serve ceta-cenilor de inva-catura i sa ramaie o pats netearsa
i indelebila asupra acestui negru regim, pretins alb, regim
al incendiului, caci data pompierii, opera venerabilului i
15 batranului general Florescu, nu stingeau focul, tine tie
cat mai ardea! ! !
(Un ziar opozant, fare programA.
nuanta liberals-conservatoare).

II.
20 Aseara iust la orele cand puneam ziarul ediIia a cincea
supt press, in Dealul-Spirei vis--vis de casarma Cuza, un
incendiu a sbucnit.
Din causa vantului violinte, care sufla puternic de la
occidinte spre oriinte, incendiul a produs o mare panica
25 printre cetaIiani i cetaVane.
Pompiarii cu ca-civa sergin %i i oficiari generalele era
absinte au mers la localitate, unde cu greu au sbutit
sa nabueasca sinistrul, care aparuse deja la steriorele
casii atinse.
30 Cu aceasta ocasiune vom repe%i dechiara-punile facute in
organul nostru de atatea ori, privitoare la instituOunea
pompiarilor.
Am zis, zicem i de datoria noastra este sa o repe %im
mereu protivnicilor notri dela guvern:
35 Speriin-ca ne-a probat 'Ana: la evidinIa,. ca :
'Ana cand nu vom avea pompiari-cetaliani,
flank' cand nu vom avea ceta-ciani-pompiari,

www.dacoromanica.ro
24 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

nu vom sbuti sa ridicam aceasta institigiune la treapta


la care ea in occidinte s'a ridicat.
SA avem patriotismul a rasa de o parte spiritul de partita
i sa ne intrebam:
5 Pana &and cu spediinte?
Este cineva pompiar? trebue sa fie i ceta-cian ;
Este cineva cetalian? trebue s'a" fie i pompiar.
Aceasta este eficace,
Este ecitabile,
io speditiv,
iust.
Speriima din Dealul-Spirii 'Ana la stremitate ne-a probat
ca sperietura ceta-cianilor i cetaIianelor nesperiini adesea
causa latirii straordinare a sinistrelor este.
15 SA cautam deci:
a avea pompiari-cetaliani,
a avea ceta/iani-pompiari.
Numai cu condi-Vune d'a fi i cetaiian cineva un bun
pompiar este,
20 si vice versa.
Si se 'n%elege ca aceea ce zicem in cetali despre cetaliani,
vom zice la sate despre satiani:
pompiari-satiani,
satiani-pompiari.
26 Dar ne vor intreba protivnicii notri:
Cine va comanda pe pompiarii-cetaciani? pe pompia rii-
satiani ?
liaspundem:
Ingeniarii,
30 Ingeniarii competinIi, inteligin %i, prudin %i, indipendin%i,
speriini.
Numai astfel instituOunea pompiarilor, puterica, va da
roade scelin %i. .-
(Un ziar opozant cu cateva pro-
m Brame, nuanta trandafirie).

III.
Decidement Maitre Printemps n'est pas gai cette annee-
ci: du vent, de la pluie, de la pluie, du vent. Nos mon-

www.dacoromanica.ro
TEMA ySI VARIATIUNI 25

daines perdent leurs heures a regarder le barometre, qui,


insensible comme cette vieille Mere Nature, baisse, baisse
touj ours, on dirait les actions du Panama. Le dieu Plaisir et
la Fee Bamboche s'entetent a tenir fermes leurs temples,
5 en depit des voeux de leurs fervents fideles ; partant,
plus d'encens sur leurs autels jadis si charges de fleurs.
C'est insense comme on ne s'amuse plus en cette malheu-
reuse fin de siecle, qui n'en finit plus avec ses surprises
ravacholiennes.
10 Hier un grand incendie a eu lieu dans le Dealul-Spirii.
Faute d'amusement, une emotion vaut toujours mieux que
l'ennui. Le coup d'oeil etait vraiment assez pittoresque.
Beaucoup de monde a l'incendie. Notons en passant M-me
Chose, une brune descendue d'un cadre de Murillo, en robe
15 de chambre, superbe dans son neglige transparent ; M-me
Machin, un Rubens, non moins elegante, toute rouge d'e-
motion ; la toute jeune M-me Bigoudiano, un reve brillant
de Watteau, ravissante avec sa chevelure blonde or qui
frise naturellement sans aucun artifice, un bouton de rose
20 sur le point de s'epanouir aux rayons de Phebus, harmo-
nisant tres-heureusement avec le ton rougatre des flammes
legerement estompe par le voile de la fuxnee. J'en passe
et des meilleures, dont le nom m'echappe. Puis un essaim
de jeunes filles, fraiches comme des violettes qu'on vient
25 de cueillir au bord du ruisseau limpide, les unes plus char-
mantes que les autres, et que l'incendie avec ses flammes,
qui rappelaient les contes fantastiques d'Hoffman, et les
braves et infatigables pompiers avec leurs manoeuvres pa-
raissaient beaucoup amuser.
30 Apres l'incendie, chambree des plus select chez le rotisseur
du coin.
(11n journal chic).

IV.
Mai multe ziare ale opozilici vorbesc cu un sgomot asur-
35 zitor despre un incendiu ce ar fi avut loc in Dealul-Spirii
peste drum de cazarma Cuza. Cu aceasta ocazie incaleca
iar pe faimosul dumnealor Dada, aruncand in spinarea

www.dacoromanica.ro
26 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

reac ;iunii (sic) raspunderea pentru acest sinistru. Intru


cat trebue sa pund publicul temeiu pe spusele acestor foi,
ce nu mai au cfitusi de pu-cin respect de adeyar, iat6:
Din sorginte oficial4 afiam ca nu a fost nici un incendiu
5 ieri in Dealul-Spirii. Sinistrul cel grozav este o pura haven-
Iiune ieita din fantazia nesecata si din bogatul arsenal
de calomnii al adversarilor nostri.
(17n ziar oficios).

www.dacoromanica.ro
A ZECEA MUZA

In departata anticitate, spun unii erudii, nu se


tia sa fie decat trei xnuze: Mneme (Memoria), Melete
(Gandirea) i Aoide (Cantarea). Cum s'au ridicat ele la
5 patrat de au ajuns noua?
Se zice ca odinioara intr'un ora din Pelopones trebuiau,
pentru un templu al lui Phoibos, statuele celor trei muze.
Ctitorii templului au comandat la trei sculptori cu renume
s lucreze cele trei statue Ora la un termen anume, re-
10 zervanduli dreptul sa aleaga pe cele mai reuite. Ce s'a
intamplat insa?
Cei trei artiti celebri au venit la termen cu cate trei
muze, dar fiecare dintre ei le reprezentase in deosebite
feluri, cu deosebite atribute. Fiindca toate erau minunat
15 executate, au fost primite toate i aezate in templu... De
trei on trei, noua.
Incetul cu incetul, lumea a uitat acea intamplare, i
inchipuirea meridionala a mulimii elene s'a stabilit asupra
realitaIii de noua muze. A venit apoi Esiod i a fixat pentru
20 urx-nai, se 'melege dupa credincele contimporanilor sai,
numdrul celor noua surori divine.
Ele erau ficele lui Zeus i ale Mnemosinei, zeila Me-
moriei. lath cam ce zice batranul autor al (( Teogoniei
dupa ce le-a spus pe nume ,Si le-a aratat fiecareia in parte
25 func-ciunile. i atributele:
0In Olimp stau ele i cants ispravile minunate ale zeilor
nemuritori ; ele cunosc trecutul ca Si prezentul gi ghicesc
viitorul, iar cu cantarile for xnaiestre inveselesc tot so-
borul zeesc >>.

www.dacoromanica.ro
28 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

0 naive batran, in ce vremuri copilareti ai trait tu!


Tu nu qtiai ca are sa vie o vreme and, pentru locurile
i funcOunile la cari vor fi chemate, muzele tale n'or sa
mai poata a se 'mparli si ajunge! Tie null trecea prin xninte
6 despre aa numita <cdiviziune a travaliului a, principiu
mare i larg pe care repauza astazi tot progresul uman!
Ele trebuiau inmullite, era o cerinIa moderns neinla-
turabila. Si astfel, orice ar zice Esiod, muzele sunt in nurnar
de zece adica:
10 Intaiu, Clio, a Istoriei; a doua, Melpomena, a Tragediei;
a treia, Talia, a Coxnediei; a patra, Euterpe, a Muzicei;
a cincea, Terpsichora, a Dan ;ului; a qeasea, Erato, a Poeziei
erotice; a aptea, Caliope, a Poeziei epice i a Elocueniei;
a opta, Urania, a Astronomiei; a noua, Polimnia, a Poeziei
16 lirice i a Mimicei, O... a zecea...
A zecea: 1200 franci, muza specials a Teatrului National
din Bucureti.
In adevar, data cele noua muze nu au vreme sa se ocupe
i de daraverile noastre na-cionale, i se -refuza sa inspire
20 i pe vreun roman a face o piesa de teatru, noi sa stain cu
mainile in san i sa nu inventam o a zecea muza ad-hoc?
Ar fi o laitate din parte-ne! $i astfel Onor. Direc-
-Pune generals a Teatrelor publics anual un concurs cu un
premiu de 1200 de lei i cu termen de trei luni, muza,
26 care va s zica., vine cate 400 lei pe luna pentru o awed
moderns qi pentru o mica naiiune ca a noastra, e deja
foarte frumos ! un premiu, zicem, de 1200 lei pentru o
piesa de teatru, anume: <c trasa dintr'o balada nalionala, fie
tragedie, fie drama, melodrama, comedie, feerie, fie ce-o fi,
BO numai sa fie lungs ca sa tie o sears intreaga spectacolul .
1200 de lei trebue numai deck sa inspire pe cativa inqi
a deveni poqi, si devenind poe%i sa devie anume poe %i
dramatici, qi devenind poe-ci dramatici sa scrie cateva piese
lungi i bune, din cari una sa fie <( foarte lunga i foarte
85 buna.
Cat suntem noi modernii de metodici pe langa antici!
Ba, pentru rnandria noastra nalionala, nu ma sfiesc a
spune: cat suntem de metodici noi Roxnanii pe langa
moderni!

www.dacoromanica.ro
A ZECEA MUZA 29

Nu vrea Melpomena sa dea si pe la noi? Face nazuri


Talia ? Atata paguba! -1200 lei... si curg capod'operile.
Nu avem talente pentru poezia dramatics ? nu-i adevarat !
1200 lei si sa vede %i cum rasar talente de la Tisa pan'la
5 mare.
i mai intai, carui june nu-i trebuesc 1200 de lei?
*i apoi, care june roman nu poate face o piesa de teatru
si buns si lungs ?
0 cetate mai pircin aparata este o cetate in care se poate
lo patrunde mai usor decat intr'o cetate mai bine aparata.
Asa e?... N'aveIi teams ; n'am sa vorbesc de fortificaIiile
capitalii noastre destul si foarte bine le apara d. ministru
de razboiu care cand este. Vreau sa fac numai o apropiere
de idei, si adica: un cap fara par, un cap chel, este un
15 cap mai min aparat decat un cap inzestrat cu aceasta
podoaba . .. nu-i asa? Ei! este ceva care, cu cat e capul mai
pun aparat, cu atat mai greu patrunde in el, anume
convingerea ca doftorie pentru chelie nu se afla.
Dar daca este peste putin-ca a mai crete parul acolo
20 unde ar fi sa creasca, ce greu trebue sa fie a-1 face sa
creasca acolo unde nu creste niciodata. ? La calcaie, de exem-
plu or in palms, or pe cerul gurii... De unde stim insa ?
Inchipui-ci-va Ca citiIi urxnatoarele:
# Muzeul Na %ional de Curiozitaii Naturale din orasul ,,*,,
25 publics printr'aceasta un concurs cu un premiu de 1200
lei, intre acei ce, de astazi pana in trei luni, vor avea crescute
musta-ci in palms. Mustaple vor putea fi groase sau sub-
Iiri, negre, balane sau castanii, sau vopsite in or ce fa-ca
va voi concurentul, numai trebue sa", aiba o lungime de
30 cel pu %in cinci centixnetri una. La concurs pot lua parte
si chiar acei ce n'au par unde ar trebui sa aiba )>.
Concurs !...
Care va sa zica atata trebuie pentru ca sa se nasca si ce
nu se poate naste de sine ; atata trebue pentru ca sa poata
35 nate i acela cui nu-i dat sa dea nastere. Atunci am facut
o mare revoluIie in filosofie: am pus mana pe cauza pri-
mara. Ex nihilo nihil? . . . Mofturi! Lumea n'a fost facuta
prin concursul ... imprejurarilor?
Dar nu mi-e dat mie, un biet cronicar, sa filosofez ...

www.dacoromanica.ro
30 REMINISCENJE SI NOTI'C'E CRITICE

i mai la urina ma imports foarte pu %in cauza prixnara:


o chestie mult mai modesta ma necajqte pe mine, 9i pen-
tru ca rezolvarea prin concurs se impune astazi ca cea
mai xnetodica, am sa public i eu unul.
5 < Eu, avand in vedere ca am inceput sa-mi constat apari-pa
catorva fire albe in barba ;
a Avand in vedere ca pestriIatura ce ma ameninIa ma
supara foarte mult;
Avand in vedere ca pe de o parte in'am convins, prin
10 experienIa altora, ca vapseaua pe din afara lass multe
lacune regretabile la radacina firului, iar pe de alta ca
coloarea se schimba dupa variaciile timpului, aa ca sunt
poznasi cari prezic ploaia i vremea buns pe unele barbi
mai sigur deck dumneata 1 mine pe cel mai sensibil aneroid ;
15 < Avand in vedere ca aplica is doftoriilor externe e mai
belalie i cere prea mult timp ;
M'am hotarit a da un premiu de 1200 lei aceluia care
va inventa pang in carnaval o vapsea de par de luat pe
dinauntru.
20 Ma InUlPirneSC cu orice nuan-p, numai durabila sa fie
gi sa-mi permita a dormi ne-legat la cap >>.
Ce crede%i?... Eu sper sa obliu ce-mi trebue. Premiul
este egal, terxnenul meu mai lung, i ce doresc eu tot e
mai uor de capatat decat ce cere onor. Direc %ie a Teatrelor.
25 Am un axnic farmacist care, intre hapuri i unguente,
gasete timp sa i rimeze i face i piese de teatru. Sunt
foarte curios sa vaz pentru ce o sa concureze ; pentru
vapseaua pe care o doresc eu, sau pentru piesa pe care o
cere Teatru Na %ional?
30 Dar cum e un baiat foarte activ, o sa concureze poate
pentru amandoua . Atat mai bine ! De n'ar grei numai
adresa: to pomeneti ca vine la mine cu tine tie ce tra-
gedie lunga i la Teatru merge cu vapsea de par interns.

www.dacoromanica.ro
CONGRESUL COOPERATIV ROMAN
EDINTA DE INAUGURARE

edinca solemna de deschidere a .Congresului se incepe


la orele 1 d. a. sub presedin-ca d-lui Dem. Butculescu,
5 prezenIi fiind 1000 de membri cooperatori.
Pre?edintele, in termeni foarte frumosi salutes i felicita
pe membrii Congresului pentru patriotismul cu care s'au
grabit a veni sa aduca luminile for in aceasta mare chestiune:
protecTionismul national. D-sa termini aratand foloasele
to cooperaPunii: coopera %iunea trebue sa fie pentru tori Ro-
manii cu minte o idee fixes.
Se intra in ordinea zilei.
D. Moceanu, delicatese si comestibile roman, cu verva-i
cunoscuta, dine pentru protectionism un discurs foarte seirat
15 i foarte gustat: vorbele-i merg ca untul i bine ca'nteirite
i socoteala faro. cusur. (Aprobari in tot publicul).
Directorul fabricei Lemaitre, un om cu multi greutate,
e de aceeasi parere. D-sa crede ca fierul trebue bcitut peinei-i
cald, ca nu trebue lasat guvernul in pace: panes nu va
20 admite protec-cionismul si nu va turna legi pe acest tipar,
trebue ciocanit mereu. (Aplauze).
Un guvernamental liber- schimbist. seama: vrea
sa ne potcoveascei! (RaseteSi sasaituri).
D. Iordache lonescu, din *elari, prezidentul a Spumei de
26 Drojdii a, Societatea comerciargilor Romani de bauturi.
Vin, domnilor... ! (Chef mare si teimbaleiu in toata adu-
narea). Oratorul se aseaza la be mahmur (Sgomotul se
potoleste).
D. Prefedinte. UrrnaIi, frate cooperator...
80 0 voce. De geaba! acuma i s'a stricat gustul!

www.dacoromanica.ro
32 REMINISCENTE SI NOTIJE CRITICE

Alta. sa-1 dreaga!


D. lordache. Nu mai! Dar cu principiile d-v. o sa
va frigeji rau de tot !
D. Basilescu, tipograf, atacand chestia cu multa ardoare,
5 culege aplauze de deosebite caractere, cari de ilaritate, cari
de entuziasm; in fine face o frumoasa impresiune.
D. Franke, croitor, o is cu francheta p'alt ton. Se vede
aci store/ de orator. Discursul se potrivefte perfect. Liber-
schimbismul nu e de talia unei tari agricole: cu acest sis-
10 tem ni s'ar croi o soarta prea grea, care ne-ar strange reiu
in spete; pardessus le marche, Para sa prindem de veste,
ne-ar ca ptufi strainii din cele doua emisfere. Oratorul o
incheie fara sa treats cu un milimetru masura in privina
celor doua emisfere Un elegant discurs ! Se optea in con-
15 gres ca prerdintele it comandase din vreme ; e drept insa
ca bravul orator 1-a dat Bata dupa promisie in 24 de ore.
(Aplauze unanime).
D. Prefedinte, care a primit o deper. Domnilor,
am sa va fac o comunicare. Tata depea pe care o primesc
20 dela Direc %ia generals a C. F. R.: (c Onor. Congres coo-
perativ Roman, loco, motivele pentru cari lipsete d. Di-
rector general... >>.
Doctor Chiriac. Desigur iar intrerupere de circula ;iune.
D. Prefedinte. Intocmai. D. Director s'a in-cepenit la
25 Chitila. Noi, regretand locomotiyele, reintram in ordinea
zihi.
D. Stancu Becheanu, lipscan. Domnilor, pe cand vor:
beau onor. preopinerrci, amicul meu, nenea Ghi-ca Pencovici,
imi dedea cu cotul (Rasete). Putei rade, domnilor ! n'o
80 sa-mi masor eu la batrane ;e vorbele cu santimetru... Ii
tiu pe to i ce cumay sunt ; materia asta o cunosc, slava
Domnului! nu mi-e ruYine ! Tara asta vrea profteVonism
nu mai incape tocmealei! Eu sunt sinter, eu nu sunt din
acei oratori de moda noua, cum am vazut la jurnalele din
85 urma, ca sa scot panglici pe nas.
Doctor Toma lonescu. Panglica ? cu operatie!
Doctor Chiriac. Cezariana 1
D. Prefedinte. Nu taiati vorba oratorului, va rog.
D. S. Becheanu (urmand). Eu adica in starit, eu

www.dacoromanica.ro
CONGRESUL COOPERATIV ROMAN 33

zic guvernului: Conita 1 adica pardon! domnule ! cu prejul


asta nu ne des meina: este peste poate. Dar mai in sfarsit,
vazand la o adich refuz din partea musteriului, astaa ... a
guvernului vreau sa zic, putem zice: tdrgul n'are super-
b rare, not am cerut; d-v. ce &Ili? (Aplauze).
D. Staroste al birjarilor, un adevarat pravoslavnic in
materie economics, biciuind liber-schimbismul, compares
Congresul cu a cincea roatei la ccirufa. La imputarea ce i s'a
facut ca e liber-schimbist, aminteste proverbul cu capra
10 si oaia: la imputarea Ca n'a luat barbeiteste ini %iativa unei
misceiri mari a corpora-ciunii sale, zice bate geaua sa priceapei
iapal Ei, domnilor, adaoga oratorul, pisica cu clopotei,
nu prinde soarecele ! Nu trebue sa tragem cdnd la dreapta,
cdnd la stdnga; trebue sa meineim chestia tot inainte; CaCi,
15 data mergem tot asa kip lulja, o varam cu oistea'n gard!
Oratorul se opreste aci.
D. Bossel, tapiter, spune ca nu face ca colegul d-sale
d. Olbricht, care se ascunde dupei, perdpa: Pinta noastra e
fins. D-sa pune chestia pe tapet. Cifrele statistice sunt
20 oglinda perfecta a situa %iei. Cu proteccionismul am merge
ca pe rotile; de inlaturarea acestei sisteme, nimic n'ar
putea sa ne console. D-sa sfarseste spunand ea situaIiile
economice sunt totdeauna mobile. (Aplauze zgomotoase).
D. Alexandriu, farmacist, line un spiciu foarte coroziv;
25 d-sa trage un praf adversarilor protec %ionismului. Blameaza
intr'un mod drastic pe acei ce n'au in combinatiile for area
curillenie caracteristica Romanului, si cari vor sa lase pe
straini sa stoarca ultimele piclituri din forcele larii, pans
cand intr'o buns dimineala sa ne pomenim hap! ca ne
30 inghite strainul! Ei ! si pe urma nu mai e leac. (Aplauze
repetate).
D. Prager Julius, blanar, Tine un discurs cu totul hors
de saison; d-sa se 'ncurca in citate de proverbe uzate:
lupul parul isi schimba, dar naravul ba ; asta'i alts caciu/a/
35 de ce n'are ursul coada si lupul d'abia o poarta ; umbla %i cu
vulpea 'n sac ! si altele. In fine un discurs sa nu-1 meinance
nici moliile.
D. Huhn, directorul bailor Mitraschewsky, care a asudat
tot timpul, vrea sa verse apes rece peste entusiasmul adu
3

www.dacoromanica.ro
34 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

narii. Voiu, zice d-sa, sa dau un duq peste focul protec/ioni-


qtilor extremi! (Sgomot).
D. Boniface Florescu, profesor de franciujeqte. B' aia'i
vorba.
5 Voci. Curat (Sgomot) Sus ! j os ! j o's ! sus ! (Sgomot mare).
Urmeaza de aci o discu/ie foarte vie, in care se schixnba
o mul/ime de replice destul de violente. Dam aci pe scurt
pe cele mai importante.
Un .elar. Trebue sa-i strangers in chingi pe adversari !
10 (Sgomot asurzitor).
Un liber- schimbist. Vrei sane ne infelati!
D. Georges Ionescu, orloger roman de Geneva, ina-
inteaza in imbulzeala la tribuna cu cilindru pe cap. Sa
ne remontam caracterele, domnilor ! trebue sa precizam!
15 D. Sinie, caldarar roman, vocifereaza grozay. Asta-i
spoialei 1 V'a/i dat metalul pe fa/a. (Se repede la tribuna,
apuca pe orloger in bra %e qi'l intoarce pe sus. Sgomot la
culme. Strigate: Ti-ai aratat arama!).
D. Littmann, lampist, in mijlocul tumultului stralucayte
20 prin cateva cuvinte: Domnilor ! Sa ne luminam! nu sunt
un intrigant sa viu aci sa bag fitiluri, sa inflacarez resen-
timentele.
D. Tassain, directorul Companiei Gazului. Tais ton
bec, espece de fumiste I (Sgomotul merge creScand, D. Litt-
25 mann se retrage intr'un col/ i fumeaza. Sgomotul continua).
D. Teodorescu, franzelar, un om copt, cauta a potoli
focul adunarii. Domnilor, sta/i! aci nu e cu lopata.
Cine a luat cuvantul? Ce am venitara sa facem aici? gogoqi?
D. N. Mandrea, fabrica de cisme Filaret; cu tactul sau
SO obiqnuit, zice pu ;ine cuvinte i, deqi urmand dupa cala-
poadele vechi oratorice, reueqte totuqi sa-i incalte pe to W
(Sgomotul incepe a se stinge, cu atat mai mult cu cat d.
Capp, cofetarul, ii da toata osteneala sa induiceascei
lucrurile !).
35 D. Julian Oprescu, in tot timpul scandalului conserva
o atitudine demna i o tacere de aur. D-sa zice unui prieten:
In chestia economics n'am deck o parere laissez faire,
laissez passer! Face fiecare cum poate, eu fac cum pot.
(Sgomotul s'a potolit).

www.dacoromanica.ro
CONGRESUL COOPERATIV ROMAN 35

Doctorul Babes. Domnilor! Suqine0 cineva o opinie


contrara aceleia ce susIinem noi? Sunte0 turbaji? Eu, dom-
nilor, pang acum nu m'am baccilit; mie 'mi place sa pun
virgulele pe i I SusIin ca fares protec-cionism, Romania, pe
5 calea economics, nu va putea fi decat un mic rob al marei
Europe industriale ! (Aplauze turbate).
Directorul Fabricei de bazalt artificial. Acel ce se stie
a nu avea niciun pacat, sa ne arunce piatra! To %i fierbem
intr'o oa/ii, si dumneata si dumnealui si noi eIetera.
10 0 voce. E!eteracota! (Aplauze, ilaritate).
Directorul Companiei Barometrice. Dornnilor! Onora-
bilii preopinen0 au vorbit cu multa... pompa, dar, pardon,
superficial. Eu voiu sa ... sondam mai adanc ! (Murmure,
intreruperi si protestari !).
15 Directorul Fabricei 4 Stella >>. Inceputul acesta nu mi-
roase bine. (Sgomot).
D. Presedinte, catre orator: Ma rog, compania d-v. nu
este inscrisa la ordinea zilii. In sedinIa de noapte... La
noapte !
20 Directorul Comp. Bar. Dar, domnule presedinte !...
Toata sales. La noapte ! la noapte! (Tumult),
Presedintele. Va ridic euvantul! . -
Directorul Comp. Bar., strigand puternic:
A! care va sa zica vreIi sa-mi... astupaii. gura ? foarte
26 bine... d-voastra va... incuiaIi, ca sa zic asa, in ordinea
d-voastra de zi, si apoi, de aci,. nu mai vre-ci sa... iesici!
Rog sa se is act de aceasta. Aceasta nu e... lucru curat !
Vom protesta ! vom umple... toate gazetele ! (Sgomot mare !).
Reprezentantul Societa-cii Presei. A.! asta e o infamie !
BO Afara! Sa iasa... afara!
Directorul Comp. Bar., in mijlocul flueraturilor si hui-
duielilor, se inclesteaza la tribunes strigand din toate pute-
rile: Bravo ! care va sa zica tot eu sa ies ... afara! Eu! Nu,
domnilor, d-voastra sa iesi-ci afara!
95 Un Macelar roman, repezindu-se la orator cu cuIitul:
Iesi... ca to taiu!
Directorul Comp. Bar., de Erica, iese afara. (Aplauze
frenetice).
Prima sedinca solemna a Congresului se ridica.
3*

www.dacoromanica.ro
STATISTICA
De curand s'a publicat sub auspiciile biuroului central
statistic din State le-Unite nord-americane, o notices sta-
tistica foarte curioasa i plina de invalaminte. Se tie ca
5 statistica este o facia care lumineaza tiin/ele sociale, qi
se mai tie cat sunt de elocuente cifrele.
Iata ce ne spune ilustrul statistic Bob Schmecker, in
noti %a de care vorbim:
<( Am calculat, dupes indelungate experienIe i notice per-
m) sonale, eu, in interesul tiin-cei, iau parte la toate tur-
burarile de strada i am ajuns a stabili urrnatoarele:
# La orice revolwcie sau turburare, ia parte acela public
care ia parte la luminavie, la parades sau la foc, i adica :
barba.ci, femei, copii de ambele sexuri.
15 CalculaIi pe varsta ne des la 1000:
Majori 515
Minori 485
Calcula %i pe anii varstii:
Purtmi in bra-ce sau mai mici de 7 ani 135
20 Dela 7 la 10 ani 200
* 10 * 21 150
21 * 45 * 350
* 45 * 75 * 150
* 75 * 85 * 14
25 # 85 *100 * 1.
Calcula %i pe motivele care-i mans in invalmaseala :
Din curiozitate artistica 50
3) * critics 15
u # pura 230
80 D instincte 450

www.dacoromanica.ro
STAT I ST ICA 37

Din convingerea altora 250


# 0 proprie 5
Dupa starea de contiin-ca:
Pot raspunde pentru-ce-au luat
6 parte la micare 250
Nu pot raspunde 750
Dintre cei 250 dintaiu:
Pot raspunde,
In mod fantazist 120
10 > >> naiv 125,5
o 0 plauzibil 0,5
Din capetele sparte, calculate pe 100 sunt:
Nevinovate 75
Vinovate incorwient 24
15 >> contient 1
In privin %a rezultatelor unei micari populare, calculat
pe un milion de suflete avem:
Cali folosesc direct 100
a a indirect 100
20 Restul pans la un milion pagubesc a.
In adevar statistica e plina de invaIaminte I

www.dacoromanica.ro
0 INVENTIE MARE

...A venit intr'o duminica Aghiura la Dumnezeu, i zice :


Doamne ! ce tot iIi mai baIi capul cu oamenii atia ? . . .
Nu-i vezi sfin-cia ta ce secaturi sunt?... Da-mi-i mie odata
5
i to mantuie de ei ! Pacat de grija sfin%iei tale: sunt rai i
proti !.
Da Dumnezeu nu prea avea chef de vorba in ziva
aia zice rastit:
q Piei d'aici, negrule i hainule, a nu voiu s'ascult astazi
10
duminica aa vorbe de Ora ...
. Doamne ...
Cum au sa fie proti, bre ! daca i-am facut eu tntocmai
dupa chipul si asemanarea mea ? ! ai? .

I-i fi facut dupa chip, dar i-ai greit la cap, sa nu


15
fie cu suparare sfin-ciei tale.
Taci i piei, pesimistule ! zise Dumnezeu foarte aspru,
sa nu ma necajesc !... Ce-mi umbli cu minciuni i cu poni-
greli i cu iscodiri de-ale tale ?... Cum sunt proti?... eu
nu-i vaz proti !
20
- Ei!.. . sfincia ta, zise Aghiu %a, nu-i vezi, ca nici nu prea
umbli de la o vreme pe la ei, de and ai pa %it -o adica sa
ma ierte sfi4a ta a 'ndrasnesc cu istoria de I ... and
to -au necinstit, fie cinstita fa%a sfin ;iei tale ! . . .
Care istorie, bre? intreba Dumnezeu, incruntat,
25
faandu-se a nu vine minte ori, mai tiu eu?. poate a
i uitase, ca, la Dumnezeu, ce nu se poate?
Ei? care istorie?... cu ai doi talhari... la mijloc...
pe Golgota de ! ...

www.dacoromanica.ro
0 INVENTIE MARE 39

Bine, bine, zise Dumnezeu, vrand sa schimbe vorba ...


Tu... ai mai fost p'acolo, pe la ei?
Da 'unde-mi fac eu vacul, stapane? la ei si cu ei: ziva
si noaptea nelipsit, nici in somn nu-i las... Cine-i creste?
6 cine-i ingrijeste ? cine-i indeamna la bine? Da'daca-s prosti ?...
De cand ii tot dascalesc eu? giaba: sunt grei de cap.
Vorbe de-ale tale! .. . V erba polant, fat.' meu.
Bine, bine, zise Sampietru, vazand pe Dumnezeu
necajit, te stim not ce procopsit esti ; da' Dumnezeu vrea
10 dovezi, nu vorbe... Haide, nu ne mai impuia capul 1 cars -te
cat e cu cinste, ca-Ii mai lungesc urechile o toana! >>.
Ce sa faca bietul Aghiu/a? A plecat, ca stia ca Sampietru
nu glumeste. Da' ce si-a zis in gandul lui, dimonul?
<(Dovezi poftici? o sa va dau eu si dovezi... sa va satur*.
16 Si s'a dus... s'a tot dus pans a ajuns la o cetate nem-
/eased intre doua ape mari si frumoase, tocmai pe la soare-
apune... Cand sa intre pe poarta, numa iacata aude
clopotul de sears.
S'a cutremurat Aghiu/a si s'a oprit pe loc . .. A stat el
20 asa, cu coada barligata si cu ghiarele infipte 'n palmi, pans
s'a stins detot-detot auiala din urma a acioaii.
Atunci a intrat tipa-tipa in cetate si numai-decat a
si 'ntalnit pe un nearrr/ c'o barbs lungs pan' la brau.
< Guten Abend ! Guten Abend ! Wie geht's? wie
25 steht's, Herr von Gutenberg? * (Vezi dumneata, Aghitrca
ii stia limba si numele omului !).
Si... s'a 'mprietenit amandoi si, de colea pans colea,
mai una, mai alta, s'au dus la berarie.
Ce-or fi vorbit ei acolo, ce s'or fi sfatuit, ce i-o fi soptit
30 neam/ului, Aghiuta stie ; destul ca neam/u1 n'a putut
dormi toata nopticica de ganduri... Pe urma s'alta noapte
si altele multe tot asa ; nu putea omul sa' nchiza ochii. S'a
batut cu ideile si cu planurile, s'a sucit, s'a 'nvartit, s'a
chinuit pans i-a dat de rost si... si a nascocit in sfarsit
85 tipografia.
Pe urma. . . Iin'te hartie, sa nu te rupi ! Trage-i si trage-i...
La 'nceput a mers, cat a mers, incet. Pe urma ce-i plesne-
ste p'in cap lui Aghiu/a? pune o roata la masina, si cand
vede ca roata merge moale, numai odata se repede, isi

www.dacoromanica.ro
40 REMINISCENTE SI NOTI'J'E CRITICE

-incarliga coada de o spiVa i 'ncepe un vartej, de sfarae ca


nu se mai vad spi ele,Si ajunge de trage astazi cate 500.000
de coale numarul 12 pe ceas ; le tiparete, le pune numar,
le faluete, le lipete adresele i timbrele i haida! la pote
6 i pe urma la drumul-de-fier, i aicea Aghiu/a iar cu coada
pe o spina, i face pe ceas, ease potii i mai bine de de-
graba ce-i e sa-i imparIa bunatalile.
Si numa ce sa se pomeneasca data Sampietru? Un sgomot
i o tevatura la poarta raiului, de gandeai ca vin Tatarii,
io nu altceva fluere, sforaituri, urueli, clopote i un fum...
Ce e? ce e?
E Aghiu-Va cu un tren de maga, incarcat cu fel de fel
de Biblii, Filosofii, Legiuiri, Gazete, Reviste vechi, Reviste
noui i altele i altele le descarca pe toate i drept la
16 Dumnezeu cu ele. Zice Dumnezeu:
Iar ai vent, raule? ).
Iar, Doamne.
Ce mai veste-poveste?
Ce sa fie, Doamne? iaca venii cu haqoagele astea:
20 dovezi ai cerut, dovezi v'am adus. Ia uitaIi-va! is poftim,
sfinte Petre: puneli ochelarii i vezi...a.
Si se porni Aghiura sa-i arate lui Dumnezeu i lui Sam-
pietru marfa. Dumnezeu se uita, sfantul apostol se uita,
i 'ncepura amandoi sa se scarpine 'n barbs Si sa se priveasca
26 adanc cu ochii for inIelepIi.
t Aa e, Doamne? intreba Aghiu-p.
Da' Dumnezeu nu raspunse.
Aa e, Sfinte Petre?
Sampietru... Nimic.
BO Ei? i ce vrei acu ? intreba Dumnezeu.
mi-i dai, dupa cum ne-a fost vorba.
Bre, ia-i odata i ma lasa 'n pace ! zice Dumnezeu
plictisit...
Aghiu-ca, vesel, da sa piece.
35 Stai! und-te duci, necuratule !
Ma due sa-i iau.
Cum?... Apoi terfeloagele astea cui le lai?
d'aici i sa nu to mai vaz cu aa prostii, ca pui pe Petre
tae coada! Auzitu-m'ai?

www.dacoromanica.ro
0 INVEN'j'IE MARE 41

Cand a auzit Aghiura asta, si-a luat degraba marfa si


lust ! p'aci -0.-e drumul! a venit Inapoi cu coada 'ntre pi-
cioare.
'asa a invalat pe oameni sa Lea Biblioteci si Academii
6 naVonale, ca nu cumva vremea sa le prapadeasca imelep-
ciunile!

www.dacoromanica.ro
REFORMA...
Suntem in epoca reformelor ; spiritul public se agita
asupra a-LA-tor i atator chestiuni, toate <c vitale, a caror
deslegare nu mai poate suferi intarziere e.
5 Una din acestea este i cestiunea bataii in armata. Dar,
de-oare-ce-i vorba sa innotam in cestiuni, cauta sa spunem
ca sunt oameni cari pun una prealabila : a bate pe inferiori
pentru nesupunere, nepricepere sau rea voinO, on chiar
numai din rautate, este oare la not un .obicei exclusiv al
10 ostailor ?
Unii raspund da ; al ii raspund nu.
Noi pAna acum nu putem impartai hotarit parerea nici
a unora, nici a altora ; nu putem deci lua parte la desbatere.
Ne vom permite insa sa spunem o anecdota istorica, ce
15 ar putea lumina oarecum arzatoarea cestiune, o anecdota
pe care am capatat-o dintr'un isvor vrednic de toata in-
crederea.
Odata, Cuza-Voda calatorea cu primul sau ministru Mi-
halache Cogalniceanu, catre Turnul-Severinului. Pentru in-
20 taia oars alesul na %iei romaneti trecea Oltul.
La o sta %ie, unde careta domneasca i caletile suitei tre-
buiau sa schimbe caii, calatorii notri deters peste o scena
destul de neplacuta mai ales pentru dansii, cari, tot drumul
pans aci, se deprinsesera cu strigate si aclam4uni vesele.
25 Capitanul de pote batea cu garbaciul indoit pe unul
dintre slujitori, pentru ca acest nenorocit subaltern, trecut
din bautura, nu aezase hamurile bine, o nebagare de seams
din care, Doamne fere9te ! i se putea intampla tine tie ce
Mariei Sale.

www.dacoromanica.ro
REFORMA... 43

M. Sa se supara de aceasta brutalitate i facu nite


mustrari bine sim cite superiorului salbatic ; dar i mai supa-
rat fu conul Mihalache, care lua numele capitanului, faga-
duind acestui pariv > sa-1 destitue telegrafic.
5 Careta domneasca pornete in goana cu suita, qi inauntru-i
se Incinge o discircie galopanta Intre suveran i ministru,
o discu ;ie asupra maltratarilor corporale.
Conul Mihalache, omul reformelor, progresistul infla-
carat, sus %ine Ca o lege aspra trebuete numai cleat, o
to lege care sa opreasca sub pedepse stranice bataia. Voda
mai moderat, recunoate Ca un popor liber trebue sa tearga
din moravurile sale aceste deprinderi barbare, dar nu vede
Inca putin-ca aplicarii unei asemenea legs, fiindca deprin-
deri seculare... ignoran-ca i lipsa sensului datoriei... inca-
15 pacitatea omului de a se desbara de un ir intreg de invala-
turi... cl. qc1.
Ministrul se incapa-Vaneaza Spiritul secolului... lumina
civilizaiei... demnitatea omului liber... cl. cl.
ccIn fine, aceasta reforms este absolut trebuincioasa: tre-
20 bue facuta, Maria Ta! !
Bine, Mihalache drags, zise Voda biruit, bine ; s'o
facem i p'aiasta! a.
Au ajuns cu bine i cu sanatate la Severin, calcand dela
Olt i 'Jana la podul lui Traian pe flori i aclama-%i de un
25 popor intreg.
Lume parada entuziasm oltenesc banchet
lumina %ie.
Seara insfarqit Intr'un tArziu, cei doi iluqtri amici sunt
la gazda ixnpartaqindu-i impresiile. Cu tot sgomotul qi
30 entuziasmul, Voda n'a uitat discIrcia de cu ziva.
Maria Sa da ordin ministrului sa fie gata a doua zi la
eapte, spre a incepe impreuna inspec-pile de rigoare la
autorita0le locale. Apoi M. Sa optete ceva in taina fecio-
rului lui conul Mihalache, un iigan de cask care eunoate
35 bine tabieturile ministrului. Conul Mihalache, trebue sa
tim, nu obicinuete nici papuci, nici halat. Diminea %a,
cum se scoala, se 'match', se 'xnbraca din cap pana 'n picioare
i ramane aa toata ziva.
Acum se desbraca sa se aqeze 'n pat.

www.dacoromanica.ro
44 REMINISCENTE $1 NOTITE CRITICE

Odaia de culcare a ministrului e desparIita printr'o use


de a lui Voda. Conul Mihalache se culca poruncind liga-
nului sa-i cureIe cioboIelele i straiele pentru a doua zi
dis de diminea-0, i adoarme.
5 Dis de dimineala, Voda bate la use:
Haide, Mihalache, nu te-ai desteptat Inca?)).
cc

Ministrul sare din pat si se repede la ghete:


tc Nurnai cleat, Maria Ta! >>.
Ghetele nicairi... Cauta hainele... Hainele nicairi.
10 De graba la usa de iesire i chiama feciorul... Feciorul
nicairi.
Voda: < Haide, Mihalache !
Ministrul iese 'n col%uni qi 'n camase afara si 'ncepe sa-si
caute prin salila pe cigan. Un om al poli iei, care doarme
15 dejurna pe o lavi a, sare buimac i cauta in toata casa, si
cauta, i 'n sfarsit peste zece minute aduce pe Ogan.
Uncle mi's straiele i ciubotele, miselule ?)> striga conul
Mihalache?
Da' nu sghera asa, coane, ca doar nu da turcii! stai o
20 Ieaca sa le sterg.
Nu le-ai sters Inca? !
Dec ! da eu nu 's om? eu sa nu ma hodinesc? Le-oiu
sterge amu!
$i ciganul pleaca scarpinandu-se 'n cap si bombanind.
25 Asteapta conul Mihalache, asteapta.
tc Haide, bre omule, odata ! striga M. Sa de dincolo ; ca
doar nu esti cucoana faci doua ceasuri frizura
Acu, acu, Maria Ta! )).
Si conul Mihalache se plimba prin odaie turbat.
80 La urma urmelor, iaca i ciganul cu ghetele i hainele,
mai eau tavalite decat curaIate, le tranteste pe un scaun
qi pleaca.
Stai, miselule ! racneste ministrul, und' to duci?
Ei! haide odata, Mihalache ! zise scurt Voda. Haid'
35 odata, ca m'ai plictisit: plec singur I )).
Conul Mihalache, desperat, se arunca.' dupa cigan, ii
pune mana in guler, Il Intoarce 'n loc i 'ncepe sa-i arza
cateva palme... xnoldovenesti. Tiganul Incepe sa urle. In
momentul acesta, Voda deschide usa dela mijlocSi Intreaba:

www.dacoromanica.ro
REFORMA.... 45

4 Ce-i aiasta, drags Mihalache ? ... baIi? apoi cum ramane


cu reforma noastra ? #.
Tiganul s'a pornit pe ras, a luat un bun bac0 dela
Voda i la moment a gatit straiele i ciubotele ministrului.
5 Suveranul i ministrul au plecat foarte voioi sa faca
inspec-cie la deosebitele autoritaIi, i pe drum Cuza-Voda
a spus amicului sau acest mare adevar:
# Reforma trece, naravurile raman! )).

www.dacoromanica.ro
BENE-MERENTI
Intre noi litera0i se vorbete foarte adesea despre Bene-
Merenti. Unii doresc sa-1 aiba, alIii nu, ba chiar propaga
cu mai mult sau mai puffin spirit un dispreI suveran pen-
6 tru o aka copilareasca dorinIa, in genere se brodeaza,
cu sarcasm, sau mai bine cu parapon, pe tema lipsei de
merit a multor dintre medalia-ci i pe meritele patente
ale celor ce n'au ob %inut Inca aceasta medalie.
Iata aci o deosebita opinie:
10 Sa procedam metodic.
Oamenii to-ci se 'mpart in doua maxi categorii:
I. Cei cari au Bene-Merenti;
II. Cei cari nu-1 au.
Speram ea nimeni nu va fi deocamdata de alts parere
16 aminteri n'am putea continua.
Acum Intrebam:
1. Dintre toIi caIi il au, nu-1 merita nici unul?
2. Toci ea ci nu-1 au, 1-ar merita toti?
Noi credem ca nu se poate raspunde dupa bunul sinrc
20, elementar, la aceste doua intrebari cleat aa :
La intaia: da, dintre to-ci cali au Bene-Merenti, unii il
merita ;
La a doua : nu ; nu toci ca-ci n'au aceasta medalie, ar
merita s'o aiba.
25 Ca nici nu s'ar putea altfel!
Indiferent de meritul ce-1 avem fiecare, noi oaxnenii iubim
distinctia in genere, i, tocmai pentru aceasta, unele distinc ;ii
nu le dorim, ba, uneori, chiar le respingem cu mai multa
sau mai puOna ostentaiune.

www.dacoromanica.ro
BENE-MERENTI 47

Toti avern in caleala firii noastre o picatura cat de mica


de deertaciune.
Unul dorete o decora %ie din partea suveranului; altul Ira-
neaza aplauzele unanime ale unei adunari, la rigoare ale
5 unei adunaturi aceea Inca i mai suverana ; al treilea,
mai pwcin politic, suspina dupa un trandafir dela o fats
in mijlocul atator alIi danIuitori...
Unul dorete a fi distins de cei mai multi; altul de cei
mai pircini; acesta, de unul singur ; acela de... una sin-
lo gura, i aliii de tine tie tine ; in sfarit, Dumnezeu sa ne
mai imeleaga!
Ce e asta?
E ca pe to-ci aceeai pornire ii indearrina sa doreasca dis-
tincia necesitate imperioasa ce o are omul de a gasi,
15 macar intr'o privinp, impartaite i de catre alt cineva
parerea deosebit de simpatica i considera %ia ce le are el
insui despre sine insui.
Aa, putem zice ca tori fie-le dorin %a inalta, meschina,
rara, banala, cl. toti dela prinIul catolic, servitor
20 fidel i fervent al Sfantului-Scaun Intr'o viaIa de peste
optzeci de ani, aspirand la acolada Papii dela Roma, i
pans la baeIelul din clasa intaia rurala ce dorete o biata
coroana de xnerior la Sampietru din mana primarului
local, toti, toti dorim dinstinucia. .
25 Deci, nu e ruine s'o dorim, fiecare dupa pornirea su-
fletului sau, de-o meritam sau nu; nu e ruine, caci
e inevitabil urnan s'o dorim. E ruinos numai sa 'ntre-
buin-cam mijloace nepermise, sau de nemarturisit, spre a o
capata, i, in orice caz, e ridicul s'o dorim prea mult i
30 s'o prquix-n peste masura cu care o prquete acel ce tre-
bue sa ne-o acorde, e nedemn pentru not sa ne Injosim
meritul real, punandu-i mai presus in contiin-0 noastra
o rasplata .din partea altuia.
Nu e vorba, lumea, voiu sa zic opinia mai luminata,
86 poate avea un sentiment, nu bine hotarit, dar totui destul
de sigur, despre o echitabila ixnparcire a unei distincOuni
oarecare. Minded insa acel chemat i acela e autorizat
prin propria noastra dorinta sa ne decearna distinc %ia,
e i el semenul nostru, va fi i el supus erorii ; va putea

www.dacoromanica.ro
48 REMINISCENTE BSI NOTI'J'E CRITICE

judeca gresit meritele omenesti ; va fi expus a atarna bu-


curos (ca, de reguld, toIi oamenii) de partea aceluia ce-i
va sti atinge mai bine partea slabs a lui. In fine, el va
putea s distinga altfel decat noi, cari ne credex-n totdeauna
5 cei mai indreptaliIi la distinqia ce dorim dela dansul, si
astfel sa se 'nsele Intru cat ne priveste, fie ca ne va uita,
fie ca, si mai rau, va lua in seams pe altul.
Pentru aceea, nu e in lume distinciie publics sau privata
care sa fie perfect de echitabil acordata, sau, mai bine
10 zis, impotriva impar/irii careia nimini sa nu poata imputa
ceva.
Tot pentru aceea, to/i, fiecine dupa sentimentul sau,
avem dreptul s'o dorim distinc %ia si s'o speram, precum
asemenea toi avem si sorci sa o capatam.
15 Dar tot pentru aceea, si dorirga distinc %iei, si mandria
c'a ob-cinut-o si mahnirea ca n'o are Inca trebuesc sa fie
moderate la omul in adevar deosebit, si numai la omul de
rand, care este cu atat mai plin de sine cu cat e mai gol,
pot fi excesive.
20 Caci, daca fudulirea cu medalia Bene-Merenti, ca sa reve-
nim la dansul, face, mai cu seams din partea celui ce nu o
merits, o impresie ridicula, apoi de sigur fac, mai ales din
partea celui ce ar merita-o, o impresie foarte penibila ciuda
si paraponul Ca n'a capatat-o Inca.

www.dacoromanica.ro
CATEVA PARERI

Noi, Romanii, suntan o lume in care, daca nu se face,


on nu se gandeste prea mult, ne putem mandri ca cel
puffin se discuta foarte mult. Asta e frumos din parte-ne
6 sa lasam in colo orice modestie; caci este stiut ca din dis-
cu/ie rasare scanteia adevarului. Nu e vorba, adesea dis-
cutam cam pe de laturi; dar asta o facem tocmai pentruca
voim sa alimentam continuarea disculiei; daca n'am da
pe de laturi, ar inceta poate disculia prea de grabs: ei!
10 atunci de unde ar mai Vasni adevarul?
Asa, de exemplu, multe ilustraOuni literare au discutat
vreo cinci ani cu inalta caldura asupra intrebarilor:
Arta pentru arta ? sau arta cu tendenta ??
Rezultatul aprigei lupte a fost ca fiecare dintre polemisti
16 a ramas sa impartaseasca pans la urma opinia sa proprie.
De ce? Pentruca si atunci s'a vorbit despre toate, despre
toate, afara de un singur lucru, care, dupa parerea mea,
ar trebui si el pomenit, macar in treacat.
Ma rog, cateva intrebari:
20 Au tenden-ca piesele lui Shakespeare? De sigur, nu.
Dar Tacit?... dar Divina Comedia? Ba bine ca nu.
Dar le Tartuffe? Mai ales.
Dar discursurile lui Demostene, si, fara sovaire as zice,
toate discursurile celebre, incepand cu cele antice si ispra-
25 wind cu ale d-lui Fleva? Se inIelege ca au tendenca, caci nu
s'ar putea orator politic fara tendenca.
Poeziile lui Byron? nu; ale lui Goethe? nici atat ;
ale simpaticului nostru academic Anton Naum? si mai
puOn. Dar ale lui Schiller, ale poeOlor nostri socialisti?
30
- de sigur ca au.
4

www.dacoromanica.ro
50 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

Ei! asta e asta. Gui intre aceste doua categorii de pro-


ducatori intelectuali sa acordam stima ? Careia dintre acele
cloud feluri de produceri sa dam admira/ia noastra ?
Care e arta i care nu?
5 Daca, dei eti partizan hotarit al uneia din cele doua
teorii, li -a rarnas totui o lecup de sim/ire estetica i de
patrundere obiectiva, este greu sa raspunzi la aceasta in-
trebare. Caci, presupunand ca. -ti-a ramas acea o lecup: eti
anti-tenden/ionist, sa zicem nu crez sa aprinzi focul
10 cu le Tartuffe i cu Divina Comedie, pentru ca sa te delectezi
la gura sobii cu volumul simpaticului academic d. A. Naum;
sau 'esti tenden/ionist, sper, pentru d-ta, ca in raf-
turile bibliotecii, alaturi de odele proletare sau novelele
d-nei Sofia Nadejde, vei permite sa stea, fara nici o deo-
15 sebita pretenvie, i l'Ecole des femmes i As you like it, pe
cari, on cat de proletar ai fi, numai sa fii catui de pu-cin
intelectual, n'ai sa te induri sa le arunci in canal.
Daca insa nu wi partizan al vre-unei porniri sectare,
po/i foarte upr raspunde la intrebarea de mai sus.
20 Care e arta i care nu, din cele dot& categorii de pro-
duceri, de crea %iuni intelectuale? Scurt: acele cari au fost
opera unui talent.
Talharii lui Schiller sunt o piesa cam prea slabuca, ca
sa nu zic prea mult, nu pentru tendentele generoase i uma-
25 nitare cari o inspira, ci fiindca Schiller este . . . este in Tdlharii
un slabw/ dramaturg. Iar ticalosul de Falstaff, .ca nu-i poi
zice mai bine, secatura aceea, e un, monument neperitor al
minii omeneti, nu doar ca nu profeseaza tenderqe ge-
neroase, ci fiindca e copilul lui Shakespeare, care era un
30 tats zdravan.
Ei! vezi, asta este lucrul pe care n'ar trebui sa-1 uitam
niciodata cand vorbim despre produceri intelectuale: ta-len-
tul, i tocmai de el nu pomenim niciodata.
0 opera de arta este o fiixrca, careia insuflatorul de vinIa
35 nu este, nu poate fi decat talentul. Fara aceasta flacara de
via/a, flacara mai misterioasa i mai nedefinita decat chiar
razele lui Roentgen, po %i capata lucruri artificiale, nu opere
artistice, i nimic nu e mai alt ceva, fa/a cu artisticul, cleat
artificialul.

www.dacoromanica.ro
CATEVA PARER! .. 51

Intre artistic 9i artificial, este aceia deosebire ca intre


madama care percepe la intrarea unui Panopticum taxa
de 50 bani 9i figurile de ceara din nauntru.
Pentru_ a face o opera de arta, o opera viabila, trebue
6 talent, talent 9i iar talent. Am zis Intr'adins viabila, pentru ca
dintru Inceput sa eliminam din disculie ideea de durabili-
tate, atat de strains in discu %ie. Adesea literatii fac gre9eala
(dupa parerea noastra, mare) de amesteca, in cercetarile
for despre creaVuni intelectuale, intrebarea: opera aceasta
io ramane ? Cat timp va ramanea ? A9a intrebari sunt absolut
afara din chestie. Intrebarea noastra, fa-ca cu o lucrare de
arta, nu poate fi cleat aceasta: opera aceasta yieazet?
Caci Inca odata, data are viata, aiba-o pentru azi, maine
sau pentru veacuri ea va fi trait, asta e condi %ia fihrtei:
via-ca, nu durata vie/ei.
Ma rog, intre o insecta care traeste o singura zi la umbra
unei piramide eghiptene 9i piramida aceea, care este deo-
sebirea cea mai adanca ? Dimensiunile ? densitatea 9i soli-
ditatea structurii materiale ? Durabilitatea in timp ? De
20 sigur nu. Deosebirea cea mai adanca intre ele e ca insecta
e vie, iar piramida nu.
Piramida e de granit, insecta de nite Iesuturi mucoase ;
insecta d'abia se vede, 9i piramida e piramidala ; insecta,
nascuta azi diminea-ca;va muri deseara ; iar piramida e o ve-
25 the cunotin-ca a soarelui, 9i poate va sta neclintita 9i rece pe
temelia ei pans mult dupa ce soarele va fi incetat a-i mai
putea trimite macar o raza de caldura 9i de lumina. Da,
dar piramida sta 9i va sta ; iar insecta va muri, insa traeste.
Aga e 9i cu opera de arta. Ea trebue sa traiasca, sa vieze,
so 9i ca toate fiin %ele va avea 9i ed o durata in timp. Nu am
putea cu toate astea sa ducem prea departe compara ;ia
aceasta, fiindca ne-am lovi de o deosebire mare care exists
Intre fiin%a propriu zisa 9i fiin %a opera de arta.
E o ciudata deosebire !
86 Opera de arta are capatata insuflarea de via-VA dela
talent. Viata aceasta insa este numai latenta : pentru ca
sa devie patents, trebue concursul unei inteligene, unei
priceperi 9i judecati ale altuia.
4

www.dacoromanica.ro
52 REMINISCENTE SI NOTI'JE CRITICE

Intr'un sambure via ;a sta ascunsa vreme indelungata,


pandind, cu a rabdare mai presus de multe incercari, con-
dilia exterioara propice pentruca sa -caneasca la lumina,
sa incolleasca, sa creasea, sa dea roade qi seminte altele
5 pentru o mai departe vials. Ceea-ce sunt caldura, lumina
i umezeala pentru samanca, este priceperea i judecata
omeneasca pentru opera talentului omenesc.
Precum un bob de grau gasit peste cinci mii de ani in
sicriul unei mumii eghiptene, sernanat in pamant bun, rein-
10 vie ca i bobul cules anul trecut, asemenea o opera de arta
viabila, dupa o parasire i uitare de veacuri, reinviaza iarai
la caldura ochilor pricepuli. Sub casmaua lucratorului prost,
care saps sa-i croiasca un drum, sar randari de marmora ;
el ar merge Inainte cu fapta lui distrugatoare, data altci-
15 neva nu i-ar opri mana ; caci fiima in care lovete cas-
maua doarme ascunsa, n'are Inca glas sa strige. Ea a adormit
de cand cei din urma ochi pricepu %i i-au Intors privirile
dela dansa ; dar la cea d'intai privire a altor doi ochi pri-
cepuli, ea se va detepta sigur i, cu o noua i intreaga
20 putere de via-la, va chema la &Ansa o luxne.
CAVA' vreme n'au dormit capod'opere, atarnate intr'un
ungher pe peretele unei taverne, Inecate in fumul lulelelor
proletare ! Doi ochi pricepuci le-au redeteptat la via %a.
Se scoate se'n %elege din disculie cazul de distrucOe ma-
25 teriala completa. Car %ile unite din biblioteca Alexandriei,
templul minunat dela Efes i altele s'au dus de-a binele
fall putin-la de reintoarcere, ca i boabele de grill dinteuri
Ian dat prada flacarilor.
*

80 Dar sa ne intoarcem la talent. Ce este talentul?


De ! aceasta este nu prea uor de spus, dar poate nu de
tot imposibil. Mai intai, nu trebue sa ne grabim. Apoi,
voiu cere voe cititorului sa amanam raspunsul la aceasta
Intrebare pans ce vom fi dat un raspuns la o alts intre-
85 bare i anume: ce este lipsa de talent?
Orice suflet de om, fie acesta un guat, fie cel mai ra-
finat artist, are o coarda intinsa, gata sa sune, ala ca sa-1

www.dacoromanica.ro
CATEVA PARER! 53

muliumeasca pang la un grad ce s'ar putea numi fericire,


la contactul unor anumite imprejurari.
Guatul, mahnit tine 9tie de ce, xno-pie seara pe prispa
colibii, cu ochii jumatate cu figura grava, care
6 n'ascunde, poate, nici un gand. Atunci, in faIa-i se ridica
incet de peste coama dealului discul lunii, iar dintre pru-
nii din grading pornete deodata recitativul ame %itor al
privighetorii. La aceste atingeri materiale, guatul ridica
fruntea, ii perde gravitatea normala, deschide ochii mari
10 la lumina, apleaca urechea i ridica degetul catre locul
de unde vine cantarea, zambind luminos cu inefabila satis-
faqie a dobitocului pe care ai nemerit sa-1 scarpini tocmai
unde4 mananca: e bine e frumos !
A sunat coarda din nauntru, i el a auzit-o. Nu cantarea
16 neinIeleasa a privighetorii, nu razele reci ale lunii i-au
facut mulumirea, ci sunetul coardei din nauntru, la lovirea
acelora. Dar luna merge inainte pe calea tiuta, privi-
ghetoarea tace, i guatul adoarme, cantarea coardei
din nauntru a incetat. Poate oare guptul sa ne arate cu
20 vreun procedeu intelectual cam ce a fost, nu cantecul
privighetorii, nu razele lunii, ci acea eantare misterioasa
interioara care 1-a mulIumit atata ? Poate, cum am zice, sa
ne intoarca in afara i noua ceva din iritarea lui interioara,
care pentru noi, oameni ca i el, cu suflet ca al lui, este
25 cel mai important fenomen al naturii?
De sigur ca nu. Oare de ce? Fiindca, dei este inzestrat
cu facultatea iritarii aceleia, ca noi to i, nu are darul, vir-
tutea, ca unii dintre noi, de a o rastoarce prin procedeu
intelectual priceperii altora.
30 Intr'un cuvant, pentru ca n'are talent.
Lipsa de talent este incapacitatea de a gasi formula de
comunicare intelectuala exacta a siracirii ce ne-au produs-o
imprejurarile materiale.
Pe aceasta cale, dei de ocol, credem c'am ajuns aproape
35 de deslegarea primei intrebari.

Dup.& micarea guatului nostru, dupa fiorul de calda


mulIumire care 1-a trezit din aromeala, noi am vazut destul

www.dacoromanica.ro
54 REMINISCENTE SI NOTI'J'E CRITICE

de sigur ca in sufletul omului s'a petrecut ceva minunat


ceva, pe langa care i razele de pe coama dealului, i
cantecul din gradina cu pruni, sunt ca arcupl pe langa
sunetul vioarii, nite simpli agen %i brutali de iritare. Arcuul
5 1-am vazut ; coarda de sigur a sunat uita-ci-vA la figura
iluminata a omului. Ce folds insa? Ea singura s'a auzit pe
sine, fiindca a sunat ingropata in adancuri ascunse ; calea de
acolo pans la noi este inchisa ; de acolo pans la noi nu poate
sosi cea mai mica vibraVe. Dar noua nu ne trebue sa vedem
10 numai vioara i arcuul ; ceva mai mult, nu ne trebue chiar
de loc sa le vedem; noua ne trebue sa auzim sunetele
coardei. Guatul este o vioara care nu se aude, arcupl nu
e bun la nimic.
Sa lasam dar la o parte instrumentele acestea inutile
15 noua, i sa caulam altele. Sa alergam la o -creche vioara, a
carei binefacatoare sonoritate e totdeauna gata sa ne man-
gae sufletul papa in cele mai profunde i tainice cute. Ia
sa vedem noi cum rasuna acest nobil instrument cand it
atinge arcuul. Ia sa auzim Sonata Lunii! Sa ascultam!...
20 Ei!? Stralucit-au vreodata aa de dumnezeete razele
reci ale lunii cum stralucesc aceste luminoase i calde sono-
ritali ! A innaintat vreodata discul ei pe calea eterata cu
solemnitatea cu care curg valurile cant-aril acesteia?
Dar Sonata s'a terminat. Sa lasam sa se stings dulce
25 emo %ia inalta ce ea ne-a produs-o i sa trecem la altceva.
Intr'o coala de mahala, se sbat claie peste grarnada o
mulIime de mici cetaieni, unul mai rau crescut decat altul,
facand un sgomot haotic. Deodata ua se deschide i d.
profesor intra. D. profesor este un om foarte rau i are un
30 nas foarte comic. Copiii rad de nasul lui domnul; dar dansul
mai are i o rigla in mans, i astfel, indata ce d-sa ii arata
nasul pe u5., sgomotul haotic, ca prin farmec, sta lace-
lenit locului, intocmai ca. sbuciumul talazurilor la incrun-
tarea lui Neptun, sau mai bine ca scarcaiala unui greere pe
86 care-1 striveti scurt sub talpa.
E linite acuma deplina. Ochii diavolilor joaca de pe
carIi la nasul profesorului i inapoi. Nasul acela! Toci it
tiu, to;i it admira, toci simt nespuse incantari privindu-1.
Cat au petrecut ei cu nasul acela! astfel ca nu ar putea ei

www.dacoromanica.ro
CATEVA pARERI 55

singuri, spune cu siguranIa ce vor sim %i mai mult cand,


trecand in alta class, nu vor mai avea pe Domnul: bucuria ca
au scapat de rigla lui reglementara sau parerea de rau ca
i-au perdut nasul?
5 Ada dar, ce bine ar fi sa poata daca s'ar putea 9i
sa scape de rigid 9i sa pastreze minunatul nas ! In adevar,
minunat ! fiindca acum indata o sa vezi, cititorule, Ca acest
nas este ceva de o ixnportanca colosala, de o importama
tot ar de mare ca 9i luna de pe cer. Cum asta ? Fiindca qi
10 el, ca i luna, poate fi un arcu caruia nu-i trebue decat
o vioara buns ca sa scoata o eantare uimitoare.
ToV, to.;i copiii din acea 9coala sunt incantaIi de nasul
profesorului. Dar iata ca unul dintre ei, jucandu-se prin
curte, gasete o bucalica de carbune moale. Ce-i da dia-
15 volului prin cap ? Ridica binior carbuncle de jos, merge
furi9 la zidul din dos al institutului, trage o linie, Inca una,
alta, mai terge, rade, adaoga ; e gata un nas 9i o rigla.
Atunci alearga, strange repede pe to-ci camarazii impra-
tiaIi la alte jucarii 9i-i duce la o potrivita distanca de
20 opera de arta. To raman uimi-ci in fa-ca ei, cu privirea /inn.
Cu cat privirile s'aIintesc mai dinadins asupra semnelor
negre de pe peretele alb, cu atat acestea devin mai calde, 9i
cu cat acele priviri se adancesc, cu atat urmele de carbune
inviaza. Incet-incet, ele Incep sa mire, se deslipesc binirr
25 de perete, apoi se desprind de tot. Tata-le cum pornesc
din loc cu putere deplina de viaIa, cum se apropie in fa-ca
privitorilor, cari rad cum n'au ras nici odata : este Domnul !
Domnul !! Acesta este Domnul adevarat !... fiindca e numai
ceea-ce ne trebue dela Domnul el pu %in ne imports -
SO ce not la vederea lui, aceea imports, 9i aceea o
avem aci intreaga. Coarda din sufletul cel mititel 9i rau-
tacios nu numai a sunat, s'a facut 9i auzita.
sSi astfel copiii nu mai rad acuma in clask ca mai nainte
cand vad pe d. profesor ; nasul acela nu mai are vechiul sue-
85 ces ; el a fost redus la importanIa lui reala un simplu arcu9.
Baeii and de nerabdare sa treaca ora, ca sa mearga la zidul
din dos ; acolo e ce e, acolo se aude cantarea cea miraculoasa.
Ei ! ziceam adineaori, dupa terminarea sonatei
stralucit-au vreodata ar de dumnezee9te razele reci ale

www.dacoromanica.ro
56 REMINISCENTE SI NOTI'J'E CRITICE

lunii cum stralucesc aceste luminoase qi calde sonorita-ci?


A inaintat vreodata discul ei pe calea eterata cu solem-
nitatea cu care curg valurile cantarii acesteia ?
Va intreb acuma, in fa-ca zidului manjit cu carbune: ei !
5 fost-a vreodata rigla Domnului aa de baloasa qi nasul d-sale
aa de comic?

Care va sa zica, pe cats vreme sufletele omeneti in ge-


nere sunt iritabile la atingerea naturii, numai unele alese sunt
10 in stare sa intoarca in afara, ca un fenomen deosebit, pentru
inelesul altora, iritarea ce au suferit-o. Toci suntem iri-
tabili ; expresivi sunt numai unii.
Oricare ar fi materialitatea acestui deosebit fenomen,
adica felul material al expresiunii, o condiIie neaparata
15 pentru ajungerea scopului ei este inIelesul uman.
Sunete, cuvinte, linii i colori, forme viaIa nu consists
in ele chiar, in materialitatea lor, ci in inten %iunea de a
detepta, prin infa-ciarea lor, un in %eles. Inten %iunea
aceasta este esenIa viecei ; expresia este numai organismul
20 ei material.
Precum vedem, trebue iara sa ne intoarcem la vechea
noastra comparaie intre opera de arta i fiin-ca vie.
La fiinla vie, organismul material este aa intocmit,
incat nici un organ in deosebi nu e independent, i n'are nici-
26 odata o func ;iune de sine statatoare ; organele au importanIa
prin anumitul concurs ce-1 dau pentru maminerea intregului
complex ; oricat ar fi, unul chiar absolut indispensabil, i
altul nu tocmai, man-cinerea intregului complex este
mijlocul, scopul este viaIa ; fara de dansa, organele nu
80 mai au ra-ciune de a fi ; ele se desfac, se risipesc i se topesc
in largul naturii, daca nu mai pot sus %ine o via-ca deosebita.
Tot aa i cu opera de arta. .
Expresia adica forma exterioara, organele materiale
nu are ra-ciune de a fi daca nu face sa traiasca o inten %iune.
85 Natura are o lege care o obliga sa alcatuiasca elementele
aa potrivit incat, din echilibrul i concursul organelor
materiale, sa se poata man-cinea flacara vie %ii. Atunci cand

www.dacoromanica.ro
CATEVA PARER! 57

natura, in zorul nepatruns al vastei sale fabricaOuni, scoate,


din distrac %ie on din pripa, o rea intocmire de organe,
improprie intenciei de func ;ionare, ea se grabeqte sa sparga
exemplarul, arunca faramaturile monstrului neviabil in to-
6 pitoare, pentru ca sa le toarne mai tarziu inteun tipar
normal.
Aceeai lege pentru opera de arta ca pentru fiin %e.
Dace expresiunea formals nu poate imbraca potrivit in-
tenOunea, opera este un monstru neviabil ; expresia se
10 topete 'n vent, ea nu inseamna nimica ; fiindca nu ea este
scopul, ea este mijlocul, 9i ca atare, in cazul acesta, nu
poate servi la nimic.
Aga dar: potrivirea organelor cu via-ca, in natura potri-
veala expresiunii cu inteircia, in arta.
is Precum dar via-ca nu poate in natura sa imbrace decat
o structure, de dimensii, de propor %ii i rela %ii de econo-
mie intima, supuse imperiului necesitalii, asemenea inten-
Iiunea artistica, pentru existenca i maircinerea ei proprie,
trebuie sa imbrace o forma de expresie, o structure mate-
20 riala cu dimensiuni, proporcii i relaIii de economie intima
absolut necesare.
De cate on consideram bine fenomenul ce-1 numim via-ca,
ramanem patrun9i de un adanc sentiment de uimire. Cea
mai infima creature este CO revelare a unei infinite puteri,
26 a unei incomensurabile i eterne voinIe fie acel fenomen
o lima oarba, care se tarate lipicios pe un palmac de
mocirla in umbra, fie cuceritorul care, din inaltele zapezi
ale Alpilor, arata legiunilor de biruitori, cu degetul porun-
citor, fericitele campii ale Italiei sclipind in razele soarelui.
80 Un sentiment analog ne cuprinde in fa-ca unei opere de
arta, fie ea cat de infixna sau cat de grandioasa, fie nasul i
rigla de pe zidul din dosul 9coalei de mahala, fie Sonata
Luna i. una i alta ne patrunde prin revelarea unei
infinite puteri, unei incomensurabile voinIe.
as *i pentru aceea, acela0 atribut se cuvine sa acordam qi
uneia i alteia dintre aceste doua puteri pe amandoug le
numim egal, 9i cu drept cuvant, creatoare.
A crea a apuca din haosul inform elemente brute,
a le topi impreuna i a le turna intro forma, care sa

www.dacoromanica.ro
58 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

imbrace o via/a ce se diferenVaza intr'un chip absolut ho-


tarit de tot ce nu este ea aceasta este puterea naturii
i a artistului.
i aceasta putere, la artist o numim talent. Talentul
6 este deci puterea de expresivitate ce o au in deosebi unii,
pe langa iritabilitatea ce o au to/i.

Ni se intampla adesea sa citim o carte, sa ascultam o


drama sau sa privim o picture, i, cu toata bunavoinIa cu
to care cautam emo %iunea binefacatoare ce o ateptam dela
opera de arts, emo %iunea nu ne poate prinde. Este o lunga
epopee sau o povestire extraordinar de ingrijita ; este o
drama de un scenariu strict i de un lux de debitare supe-
rior; este un tablou colosal de o corectitudine de desen
15 i de un colorit bogat qi exact. Totui, impresia ce ne-o
fac este cu totul lipsita de puterea zguduitoare, de virtutea
exno/ionala
Din contra, auzim patru versuri populare, in cari pro-
sodia este cu desavarqire nesocotita, rima imposibila ; ve-
20 dem o scena de clowni de o simplicitate cat s'ar putea mai
primitive, on un cap afumat de sfant bizantin, care eade
Flaws intre doua coloane, i gasim la ele, fare xnulta
osteneala, aceea ce nici epopeea sau povestirea, nici drama,
nici tabloul, de cari am vorbit mai sus, nu ne-au putut da.
26 Oare de ce? fiindca, la aceste trei modeste produceri din
urrna, expresia materiala a imbracat exact o intenOune,
i astfel operele acestea sunt viabile ; pe can. vreme la cele
trei de mai sus, expresia bogata, aparatul material exterior,
a fost goald de inten/ie; in cazul cel mai bun, inten %ia a
80 fost prea pu/in puternica in raport cu covaritorul apa-
rat exterior ; sufletul, data nu de tot nul, a fost prea mic
i organismul prea mare, ci intre organism i via/a trebue
sa fie absolute potriveala.
Intro scena de clowni, a carei inten/ie ar fi, de exemplu,
35 o pacaleala puerile, cei doi artiqti intrebuin/eaza salturile
lor, vorbele lor, Coate miqcarile lor, numai i numai intru
cat ele stau in legatura necesara cu intenia, cu pacaleala.

www.dacoromanica.ro
CATEVA PARER! 59

Orice suprimare a vreuneia din pailile aparatului acestuia


exterior ar fi pagubitoare, fiindca fiecare parte e un organ
necesar pentru comunicarea inteniiunii, i prin suprimarea
aceea s'ar trunchia inIelesul.
5 Pe cats vreme dintr'o drama a unui mare poet liric se
pot 9terge Amite iruri, nu numai fara paguba, ci chiar
poate cu folos. Din scena clownilor nu po-ci suprima vre-o
parte, precum nu poIi cionti dintr'o fiin-ca vie organele
absolut necesare vieiii ; din drama marelui poet po %i da
10 afara foi intregi, precum dintr'o gramada de obiecte nein-
sufleIite poi separa o parte fara a le strica esenIa.
Intr'o scena memorabila a lui Victor Hugo, nobilul hi-
dalgo Silva prinde la fidanIata i pupila lui, mandra Dona
Sol, pe doi cavaleri. Pe toIi sfinii Castiliei i Aragonului!
16 Doi ! Macar unul I. i tot era prea mult ! Ce face nobilul
Silva, batranul ofensat? Credei ca trage spada sa pedepsea-
sca repede pe acei cutezatori? Nu! El se gandete sa-i
pedepseasca cu Inuit mai aspru: le citete un lung discurs
istoric moral, in care face lista cronologica a ispravilor i
20 vitejiilor marilor lui stramo0, ale caror portrete sunt atar-
nate in salonul unde s'au intalnit cei doi rivali, regele Carlos
i banditul Hernani.
Acetia stau in picioare impreuna cu femeea vinovata,
i asculta ... i asculta ; cateodata unul din ei cuteaza sa
25 faca o mica intrerupere, sa zica i el macar o vorba de
scuza numai decat asprul Silva exclama : (c Taci ! nu
ma'ntrerupe ! i-i urmeaza mai departe pomelnicul.
>>

Dar e Victor Hugo? Da. Dar versurile sunt admirabile ?


Far'ndoiala. Insa ce are aface? Victor Hugo e un mare poet
80 liric, un cugetator i mai mare, i versurile lui sunt mi-
nunate. Asta nu impiedica drama lui sa fie lipsita de via %a
pe care scena clownilor o are. Acea scena traiete, iar Hernani
nu ; i anume fiindca acea scena nu poate fi trunchiata
fara paguba, iar din Hernani poll taia, ba chiar cu folos,
35 i pentru drama i mai ales pentru auditorul priceput,
patru din cinci parIi, i Hernani tot Hernani ramble.
Cat n'ar catiga, de exemplu, dignitatea nobilului hidalgo,
daca dansul ar avea buna inspira0e sa renun %e la aca-
demicul discurs, care prelungete din cale afara o situa-cie

www.dacoromanica.ro
60 REMINISCENTE BSI NOTITE CRITICE

atat de penibila 9i de umilitoare, i pentru el, 9i pentru no-


bilii castilani din pereV, si pentru publicul din said !?
Cu cat mai xnult spune el, in supararea lui, 9i tot spune,
cu atat noi inIelegexn mai pu-cin ; fiindca noi nu inIelegem o
5 opera de arta din mult, ci din ceva, in-celegem un ce din-
tr'un cum. Astfel, putem dela sunete capata impresia
luminiidfluna. Cine iube9-te muzica, i e deprins sa o inIe-
leaga, are sa vaza de sigur lumina la atingerea lui sol diez al
melodiei dupa cele patru tacte introductive ale celebrei
10 sonate.
Cand Othello turba de inchipuita tradare 9i se plimba de
colo pana colo, ca o fiara nebuna, mai are vreme sa lie
discursuri?
Inchipuiii-vi-I pe <c stupidul turc venind in .fm,a scenii,
is luand o poza demna i incepand sa ne debiteze o tirada
in care sa enumere mai intai toate suferin %ele sufletului
sau si apoi toate torturile imaginabile cu cari proiecteaza sa
pedepseasca pe nenorocita Desdemona! Toate comparaOile
intre starea sufletului sat' cu torturile Tartarului, toate bles-
20 temele retorice, toate amenimarile de lux poetic, ne-ar
face sa dam din umeri i sa zicem:
Maurul acesta nu e gelos ca un maur ce se respects,
<

e numai un laudaros oriental! o.


ySi din momentul acela, n'am mai purta deloc grije de
25 soarta napastuitei venqiene.
Caci, din doua una : on e in adevar gelos pana la cumplita
crima, i atunci n'are vreme sa mai Iina discursuri, si
mai cu seama chilometrice, si Inca in versuri distilate ; ori,
data le line, si-a scos tot focul de la inima, si n'are sa se mai
80 potriveasca, la urma, crima de loc. Prin urmare ori crima
fara discurs, ori discurs fara crima.
Othello, de9i <c turc stupid o, o 9tie bine aceasta i, fiindca
lui crima ii trebue, renunIa la discurs, si foarte cuminte face.
O vorba numai, o vorba, al carei miez este mai substantial
s5 de cat ar putea fi torginutul a o suta de versuri alambicate:
# Atata numai poate scoate din gatlejul
Cum, sa-i omor ? *.
inecat de turbare: <c Cum? o i din aceasta scurta intre-
bare noi vedem limpede ce tragica soarta ii a9teapta si pe
ea 9i pe el.

www.dacoromanica.ro
CATEVA PARER! 61

Da, zic unii, dar stilul francezului e unul i al engle-


zului altul.
Iata greeala mare: a confunda stilul cu maniera. Intre
stil i maniera este aceeai deosebire ca intre organismul
5 necesar al fiin-cei vii i structura voita a lucrului artificial.
*

Tata doua piese de teatru, doua tragedii. In amandoua


avem aproape aceeai fabula : doi frati unul bun, bland,
prostuI, onest, devotat tatalui i fratelui ; celalt, fall, faIarnic,
to invidios, intrigant, urand de moarte i pe tats -sau i pe
frate-sau. Cel rau profits de buna credinIa a naivului
batran, %ese o intriga infernala i perde pe cel mai mic In
ochii tatalui.
Intr'una din piese, horopsitul, victima persecutata, o ia
16 razna in lume i fuge in padure, unde traiete intr'o vizuina
ca un pustnic nebun. In cealalta, horopsitul, desperat,
ii ia lumea in cap i se face talhar de codru. *i intr'una
i intr'alta, tanl lesne creator cade la randu-i victima mie-
lului intrigant.
20 Ia sa vedem acuma ce fac cu aceasta fabula doi artiti
d eosebiii.
Unul ne arunca inainte persoanele fabulei i le da drumul
sa faca orice vor voi ele, cum le-o taia cdpul i cum le-o
indexnna inima: sa facet in fine tot ce sunt in stare sa faca.
26 Celalalt ne prezenta persoanele dandu-le misiunea impera-
tive de a ne spune cum sunt ele.
Primul, data ce le-a dat drumul persoanelor sale,nu se
mai amesteca de loc, nu mai face nici o presiune morals
asupra-le. El nu se mai intereseaza de soarta lor, de succe-
80 sul sau peirea lor: le lass 'n voia intamplarilor, aa cum le-a
facut Dumnezeu, sa-i implineasca fiecare scrisul ei.
Cel d'al doilea, din contra, e foarte gelos de soarta per-
soanelor lui: o singura clips nu le slabete ; se %ine pas
cu pas de ele. Le ocrotete, le persecute, be lauds, le cri-
85 tics, be admire, be ajuta sa iasa din incurcatura, sa raspunza
la enigme, sa deslege arade, be recompenseaza i le pe-
depsete.

www.dacoromanica.ro
62 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

Daca, la cel dintai, doi ini _se cearta i cat p'aci sa-i
verse sangele, el se da cuminte la o parte, lasandu-i sa-i
imparIa parul cu furca. In cazul analog, cel d'al doilea,
dupa ce ca -i pune cu dinadinsul sa se certe, apoi tot el
5 se amesteca de-i impaca ; ba, on ajuta pe cel mai slab ca sa
covareasca puterile celui mai tare ; ori, data este mai
simpatic acesta, ii mai da ajutor pe dedesubt ca sa-1 sdro-
beasca pe acela cu desavarire. In fine, bietele persoane,
bune rele, cum ar fi, in loc sa faces necontenit ce i-ar In-
10 demna firea lor, sunt osandite sa spund mereu aceea ce
le sufla autorul. S'ar putea zice ca persoanele acelea, data
in adevar ar exista, i-au gasit beleaua cu introducatorul
for in fa-ca lumii.
Intr'un cuvant, la persoanele celui dintaiu artist, avem
15 o continua confirmare a vielei; iar la ale celui d'al doilea
un torent continuu de afirmari exterioare, fara vre-o con-
firmare interioara.
Oricine, credem, a in-celes ca am vorbit despre Glocester
cu fii sai i despre batranul Moor cu Franz i Carol.
20 Vorbeam de stil i maniera. Iata la cei dintaiu e stil,
la cei din urma, maniera.
Cine In %elege ce este arta, ori-ce i-ar spune aa numitele
sentinIe fara apel ale opiniei publice, nu se va putea un
25 moment arnagi asupra deosebirei fundamentale dintre stil
i maniera.
SA tncerc a ilustra aceasta propozi/ie.
Vedei cold pe camp, in revarsatul zorilor, o umbra ce-
nuie... Este un om... poarta la sublioara un baston,
30 ori tine tie ce, discret aplecat spre pamant. Vedeti-1...
Cu ochiul umbrit de palarie, Iinta 'nainte, cauta sa apuce
o cat mai larga zare. Uita/i-va ce stangaciu paete, cum
se furipaza de domol i de sfios, cum evita orice pas pre-
cipitat, orice sgomot, orice atitudine amenin-catoare care
35 ar trada cumva vreun gand rau.
Dar, is sa ne intoarcem privirea in partea astalalta, intre
zarzavaturi. Iata o alts aparicie. Foarte Incruntat, un uria
cu mainile Intinse in sus, Iinand in dreapta un toroipan
ridicat. Priviti-1 cum sta mandru i Ieapan, hotarit sa

www.dacoromanica.ro
CATEVA PARER! 63

zdreibeasca pe oricine s'ar apropia... Poarta o legatura


enorma pe cap Si e drapat ca un suveran african in vest-
minte batatoare de departe la bchi. Ce grozava infaIiare !
Ce este acea umbra cenuie din campie? Ce este baIul
5 pe care -i sine aplecat la sub-cioara ? Ce este in capul de sub
palaria aplecata bine pe ochi? BaIul e o pura i 'nnauntru-i
moartea ; sub palarie e un gand limpede i rau. Umbra aceea
stangace i sfioasa este un dibaciu i indraznq vanator.
Vai de prima victims pe care o va intalni! cu cat mai tarzie
10 va fi intalnirea, cu atat mai vrajmaa i mai socotita lo-
vitura!
Ia sa vedem acuma i pe voinicul fioros care pazete
zarzavaturile. Ia sa avem pulin curaj. S ne apropiem
binior de el, sa vedem ce are sa faca . .. Iata ca nu ne
15 face nimica ... Ne lasA s-i luam din mans toroipanul de
scaete, ne ingadue sa-1 desbracam de vestmintele lui porn-
poase, sa-i smulgem de pe cap turbanul de parada ... Acum
1-am despuiat de tot. Ce am aflat oare dedesubtul groaz-
nicului aparat? 0 cruce de prajina cu bra/ele 'ntinse,
20 legate cu un crampei de funie de tei, purtand in varf drept
cap o veche oala sparta... Era un poponde%!
Ce ageamii trebue sa fie pasarelele ca, de veacuri dupa
veacuri, sa se mai sperie de aceiai oala sparta, de aceiai
cruce de prajina, de acelai primitiv artificiu!
25 Exact acela lucru se petrece in arta.
Ce agiamiu trebue sa fie spectatorul sau cititorul care
nu tie sa caute ce se ascunde sub aparatul exterior al unei
opere de arta, i care cased gura cu buna credin-ca in faIa
unui torent de afirxnari fara o picatura de confirmare
30 - confundand astfel maniera cu stilul!
*

Un tanar de umila extrac/iune, vagabond muritor de


foame, om de un temperament exaltat i de un spirit de
tot excentric, dar o inima excelenta in fond, se inarnoreaza
35 din vedere, la o procesiune regala, de Regina nu de re-
gina nu tiu care... de Regina Spaniei! Nebunul are curaj
sa infrunte sentinelele, sa sara noaptea zidurile parcului
regal ca s depuna, pe banca unde sta de obiceiu Regina,

www.dacoromanica.ro
64 REMINISCENTE BSI NOTITE CRITICE

buche-cele de nite flori cari a aflat el ca-i plat cu deosebire


stralucitei adorate. E un amor smintit, mortal!
Nebunul are noroc sa ajunga, printr'o intriga de curte,
aproape de stralucita adorata, sa devie prim-ministru al
5 unui rege care venic lipsete de langa regina, umbland
la vanatoare. Ce face inamoratul nostru?
Credeli ca'i da macar osteneala sa aiba o intrevedere
mai de aproape cu femeea, care e foarte dispusa sa nu-1
trateze cu prea multa raceala ? A! Lash amorul pe altadata
10 Si se apuca cu dinadinsul s starpeasca abuzurile celorlal %i
minitri. Intr'o qedin-ca solemna, prinzandu-i cum se cearta
la imparceala jafurilor din averea regatului, le face o gran-
dioasa morals patriotica, maltratandu-i in vreo dona-sute
cinci-zeci de versuri. Precum declama cand 1-am vazut
15 intaia oars ca are sa moara pentru Regina, aa declama
acuma, ca nu se lasa nici mort 'Ana nu va regenera finan-
Iele compromise qi administraIia corupta ale Spaniei.
A inIeles cititorul, ca vorbim de o ce pauvre ver de terre
amoureux d' une &ode >>, celebrul lacheu al lui Don Salluste,
20 mirificul Ruy-Bias, care, ministru a tot puternic, in loc s
bage 'n fundul parnantului de viu pe infamul intrigant, cum
ii era mai uor deck a se terge la nas, i se da acestuia
legat de maini i de picioare, numai qi numai de hatarul
autorului!
25 Poftim acum de ce s'apuca eroul nostru! Gaud era lihnit
vagabondul, sarea zidurile castelului sfaiindu-i in Iepele
de fier carnea slabs de foame i primejduindu -i de mii de
on o viala pacatoasa, numai ca sa aduca iubitei lui floricele.
Acum, e ministru magnific, i numai o ua secrets it des-
80 parte de femeea adorata, qi totui nu vrea s'o deschiza,
fiind ocupat sa dea consiliului de minitri flori de retorica.
*

A! sfanta retorica!
Cu multa pietate mi-aduc aminte de savantul Cours
85
frangais de RhOtorique, prima ca-ca dela care am subt
laptele tiinIei literare.
Minunata carte ! i ce bucurie mi -a facut sa aflu ca prin-
cipiile i metoda batranului meu curs francez, in a nu mai

www.dacoromanica.ro
CATEVA PARER! 65

tiu a catea edi ie, i, de asta data, in limba noastra ma-


terna, hranete i azi, tot aa de bine ca pe vremuri, inte-
ligenIele tinerelor generaciuni dela noi, cari'i inching viaca
for frumoaselor litere.
5 Din acest curs batran, dar totdauna verde, al carui
imperiu nu i-1 poate usurpa nicio inova %ie, am invaiat i
invapm nenumaratele feluri de stiluri stilul... clar,
concis, pompos, uor, mare-c, simplu, sublim, patetic, larg,
ornamentat, chiar inflorit i alte multe. Tot dintr'nsul am
10 invajat ce sunt figurile sau tropii, cum se cheama luarea
totului drept parte i a parIii drept totul, a omului drept lo-
cu-i, a locului drept omul c1., in fine toate subtilele deosebiri
formale Intre sutele i miile de feluri a se exprima ale omului.
Toate stilurile be putem inva-ca din savantul meu curs
15 francez, afara numai de unul singur, dar poate ca de
acesta nu simt Inca nevoe tinerele noastre generaciuni de
literaci.
Era o excelenta coala de croitorie cursul meu cu deviza
clasica le style e' est l'homme, unde am invaIat sa croesc
20 fel de fel de haine, sa le cos, sa le brodez, la nevoe O. le
carpesc, sa le repar i sa le scot petele ; dar unde niciodata
n'am aflat anume pentru uzul practic al cui sunt acele
minunate i deosebite vestminte ; i, necunoscand muteriul,
se 'ilielege ca n'am inva-cat nici cum se is masura. Am
25 inva-cat croitoria fara a ma gandi o clips ca este o arta
al carei stop ar fi sa imbrace trupul cuiva.
Aa, cand am ajuns i eu calfa i am voit sa lucrez pe
seama mea, cand mi-a venit i mie un muteriu, o idee,
sa-mi ceara o haina ca sa se poata prezenta in lume, am
80 pus mana aiurit in gramada de vestminte, i am trantit
in capul blond i buclat al unui copila de princess o man-
tie larga de pelerin nespalat, in' spinarea unui arlechin ui
o larga purpura imperials, iar pe umerii mandri ai unui
tanar Cesar, o cazaca pestriVa de paia-ca cocoata.
35 ile-am dat drumul in lume aa, i lumea, care judeca
pe oameni dupa vestminte, cum spune inIeleptul Nasr-ed-
din-Hogia, a dat de pomana copilaplui princesii, sa pros-
ternat Inaintea arlechinului, iar pe tanarul meu Cesar 1-a
fluerat i huiduit !
5

www.dacoromanica.ro
66 REMINISCENJE SI NOTITE CRITICE

Ce succes !... De ce?


Fiindca un singur stil a fost uitat savantul meu curs
francez sa ma 'nvele, unul singur stilul potrivit, tocmai
acela care-mi trebuia, singurul care se poate numi stil.
5 Nu e deck unul.
Nu tiu tine a zis odata in gluma ca e foarte uor lucru
sa faci o status. Nu--ci trebue deck p stand de piatra ; in
sanul ei, tocmai in mifioc, std inchis un Apollo, ca un miez
viu care ateapta sa crape coaja lemnoasa. Ei! n'ai deck
lo sa o spargi to i sa dai drumul captivului... Iei o dalta
i un ciocan i scobeti la oparte, incet-incet, Iandara cu
Iandara, invelitoarea de prisos, i Apollo apare victorios
i stralucitor. Baga numai bine de seams sa nu -i scape
dalta i sa atingi miezul.
15 Acum, poli sa scoli pe Apollo pazind turmele i lurni-
nand pe ciobanii primitivi ai Tesaliei, conducAndu-i carul,
invingaud arpele on cantand pe lira cu apte coarde dupa
jertfirea cutezatorului satir ; poli sa scoli deci un Apollo
simplu, maiestos, fulgerator sau sublim asta e chestie
20 de stil.
Dar bine, zit eu, care am invalat pe de rost cursul
de retorica ; eu tiu in cke feluri poate sa mi se arate fiul
Latonei, stilurile toate le cunosc, deck numai un lucru
nu tiu: cum s4 -i fac statua.
25 - Daca nu tii, du-te de 'nvaIa, imi raspunde glume%ul
meu, i vei vedea (data vei fi fost chemat sa po-ci invaIa)
ca nuli trebue deloc sa cunoti toate stilurile; iii trebue
sa cunoti numai un stil stilul potrivit, care le incape
pe toate spre a se putea potrivi, dupa nevoe, la orice in-
30 tenciune.
Aa ca aceea ce cursul francez imi spunea ca erau deo-
sebite stiluri, nu erau deck varialia de atribute ale unuia
i aceluia stil, atribute care trebuiesc Iinute in dulap in-
chise i imbracate numai la nevoe. Nenorocire aceluia ce
as va grei haina ; acela va pa ;i ce am /Alit eu and le-am
dat drumul in lume primiorului, arlechinului i Cezarului
schimonosi ;i.
*

www.dacoromanica.ro
CATEVA PARER I 67

Pena sa ne reintoarcem la cercetarea stilului, cateva


digresiuni fare discipline cred ca nu strica.
Noi tim ea, dintre toate fenomenele, acele ce ne mte-
reseaza mai mult pe noi oamenii sunt micarile sufleteti
5 ale omului. Un spirit paradoxal ar putea indrazni sa spuna
ca sunt doua lumi intregi, doua universuri. 0 picatura de
roue limpede ce cade din inalIimile senine, in drumul ei
catre pamantul din care a fost sorbita 'n sus, reflects din
pere %i -i tot vazduhul larg. Ceeace, dela pere-cii acestei infime
lo sfere reflectoare, este fare margini in afara, se adancqte'n
nauntrul ei, afundandu-se iara0 fare margini. Acolo,
in stramtul fund, ca i afara 'n larg, sunt iard0 to-ci sorii,
toIi luceferii, toate stelele i calea robilor. Dela perqii ei,
in afara o nemarginita lume, o alts nemarginita lume
15 in nauntru; margine nu e in afara i on incotro ; ase-
menea in nauntru, d'a 'ndaratele i on incotro, margine
nu e.
Aa e 0 sufletul omenesc, ca bobul de mud: o infima
oglinda sferica cu contiin-ca absurdei adancimi proprii --
20 in afara-i i 'nainte-i, on incotro, infinitul mare; in nauntru
i d'a 'ndaratele infinitul mic. Intre aceste doua infinituri,
intre aceste cloud lumi, e o ciudata i grozava deosebire:
pe cand infinitul mare este ideal deli palpabil, infinitul
mic este singurul real deli impalpabil. Cazand din inal%imi,
25 oglinda de roux, in drumul ei, schimba perspectiva inte-
rioara dupa punctele ]iniei sale de cadere: asemenea 0
sufletul nostru, in trecerea-i, schimba in adancimile sale
lumea dinnauntru dupa schimbarile lumii din afara.
Ca/i stropi de roue intre cer i pamant, atatea oglinzi
BO micatoare i atatea ceruri, asemenea caIi oameni atatea
suflete i tot atatea lumi.
*i iata dar de ce, mai mult decat tot universul cel mare,
ne intereseaza universul cel mic ; fiindca, cu cat cel dintaiu
se inal-ca i se departeaza tot mai mult de noi, cu atat cel
35 d'al doilea se adancete 0 ne patrunde ; unul se 'ntinde,
celalalt se strange ; unul este, celalalt suntem estele acela
e o idee, numai acest suntem ni-i singura realitate posibila.
Aa, pentru in-celesul omului nu-i nimic mai important
decat in/elesul omului, fiindca, prin comunicarea inIelesului
5

www.dacoromanica.ro
68 REMINISCENTE BSI NOTITE CRITICE

la inteles, realitatea se potentiaza. Infinitul palpabil, dar


ideal, st adanceste in oglinda sferica i devine infinitul
impalpabil, dar real. Dar oglindit acum dintr'o oglinda
intr'alta. 0 a doua adancire, o alts lume ysi mai impalpabila,
5 dar cu atat mai reala. Sa luarn doua oglinzi sferice: soarele
uriaq se strange in adancimile uneia ca un punct ; din
cea d'intai, acest punct se adanceste Inca odata in a doua,
i cand a ajuns ca varful acului de albina, atunci arunca
in focarul de reflexie cea mai intense lumina i caldura.
10
Toate aceste schimbari, toate aceste raporturi intre
infinitul mare qi infinitul mic, i apoi Intre acesta, devenit
la randu-i mare, i cel d'al-treilea, care-1 potentiaza la
randu-i au totdeauna masuri fatale din cari nu se iese.
Fie oglinda imperfect sferica, neregulata, deformata, burdu-
15 qita, oricum colorata, ea 1i va pastra ca atare un mod
totdeauna acelai de oglindire totdeauna va fi un echi-
libru, un chip constant de raporturi intre ce i cum se
oglindeste.
Dar unde ne ducerm cu atatea ciudate digresiuni fara
20 discipline? Ne departam prea tare de obiectul vorbirii noas-
tre, de stil... Din contra, iata ca am ajuns tocmai la dansul.
Precum stropul de roue cade, cade mereu cautand odihna,
asemenea cautand odihna trece, mereu trece sufletul omului.
Si el e o oglinda sferica, venic in micare, rotindu-se pe
25 axa ei i mergand prin spa%iu ca i corpurile cereti. Schim-
band mereu punctul de perspective, echilibrul nestabil i
un chip constant de raport Intre cum i ce oglindeste ii sunt
neaparate ca sa poata oglindi.
Pentru aceasta, pentru a putea 'Astra echilibrul,-
80 trebuie atat in rotirea cat i in mersul sau, sa stapaneasca
ritmul pornirii ini-ciale, ale carui faze de accelerare sau
domolire, de odihna sau de precipitare sa se face gradat qi
oblu, iar nu smucit qi sdruncinat, pentru ca sa nu se strice
oglinda fara putea indeplini menirea... Numai aa
35 poate comunica, la randu-i, limpede imaginile ce le prime-
te din afara, unei alte oglinzi similare, cu care in treacat
se 'ntalnete in aceasta sewn plimbare prin lumina vietii.
Ritmul iata esen-ca stikaui.

www.dacoromanica.ro
CATEVA PARERI 69

Micarile lumii imprima i sufletului nostru micari cores-


punzatoare, i, intre aceste doua serii de micari, raportu-
rile trebuesc sa fie de un chip totdeauna constant ; fara
de aceasta, echilibrul nestabil, de care am vorbit, nu s'ar
5 mai putea man/ine, iar in/elesul nostru, prin urmare, ar
deveni imposibil.
Cand ne aflam in fa/a unei lucrari de arta, fenomenul
micarii noastre sufleteti se indoiete. Sufletul nostru
este solicitat la o indoita leganare i, deci, cu atat mai
lo necesar devine echilibrul nestabil, cu atat pastrarea chi-
pului constant de raporturi mai indispensabila.
Pe complexa claviatura a unei imense orge, un titan
maestru-organist lucreaza, fara un moment de repaos, un
preludiu haotic fara solu/iune. Toate tonurile majore i
16 minore, toate modularile posibile i imposibile, cari n'au
secret pentru dansul, le perindeaza pe sim/itoarele clape,
i toate dupa nite fatale legi, pe cari el nu le poate calca
niciodata, data nu voete sa spar& minunatul instrument.
In acel preludiu, el ii canta siei, se 'n/elege i se place pe
20 sinei.
Dar iata ca un rnititel gnom se furieaza sub coatele
maestrului. Printre degetele titanului, cari toate joaca de
colo par& colo pe complexa claviatura, mititelul ii vara
i el manile: nemerete deschizaturile i, atingand i el
25 cu dibacie clapele, fara sa supere catui de ptrcin, in fuga
jocului, degetele marelui maestru, suprapune seriei de acor-
duri ale preludiului haotic o melodie care, fiindca e rezul-
tanta acestuia, se potrivete cu acesta, e realizarea lui
posibila i raponala.
30 Ce cuminte, ce dibaci, ce inzestrat i meter mai ales tre-
bue sa fie gnomul pentru ca sa poata face fara gre un aa
minunat tour de force !
Ei! sufletul meu e orga misterioasa ; titanul, care prelu-
deaza fara un moment de repaus pans ce orga pierde pu-
135
terea de a mai scoate macar o nota, este lumea ; iar gnomul
eti tu, tu poetul, tu artistul.
la seama bine, gnomule ! Ia sea ma bine la tonul precis,
la imelesul adanc, la ritmul sus/inut al preludiului titanic,
i improvizeazali in consecin/a melodia clara. Mai ales,

www.dacoromanica.ro
70 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

fereste-te nu cumva sa atingi degetele foarte simitoare ale


marelui tau acompaniator, care, necajit ca i-ai deranjat
lucrarea proprie, s'ar razbuna pe tine facanduli cantarea
ta, printr'un magistral acord cinut, monstruoasa, absur-
5 da, imposibila.
Te povaluesc, data esti agiamiu, nuqi incurca mainile
pe o claviatura asa de sensibila, printre degetele unui asa
de statornic si absolut maestru.
Cand din sufletul meu, care e leganat vesnic de miscarea
io lumii, tu, poet sau artist, voesti sa sco-ci un acord nou,
nu trebue sa uii ca eu nu te pot asculta, te arunc departe
sau fug departe de tine, data te 'ncerci la ce nu poIi bine,
data ma silesti sa-mi stric echilibrul nestabil i astfel sa-mi
poticnesc intelesul.
15 Care va sa zica, gnomule, data asta 1i-este datul tau ;
data tu, improvizatorul, esti legat de acompaniatorul cel
mare, cu care sufletul meu are legaturi inainte de sosirea
ta sub coatele lui, atunci improvizalia ta melodica este in
esex4a ei roaba acompaniamentului. Numai inventivitatea
20 melodica este a ta ; liber esti sali alegi tonul, acordul si
momentul cand sa intri si tu cu mainile tale pe claviatura ;
liber esti sa construesti, pe seria eterna de acorduri ale pre-
ludiului, infinite jocuri, dupe generozitatea si tempera-
mentul fantaziei tale ; toate insa trebuesc sa nu iasa din
25 ritmul lui. Aminteri, fie cat de torturata ca structure, cat
de variata ca forme, cat de bogata ca intorsaturi, cantarea
ta va fi monstruoasa, absurda, imposibila.
Cand, in valurile de acorduri pe un ton, lente i solemne,
ale preludiului, tu vei nemeri alt ton si vei precipita mersul
30 melodiei tale ; sau cand, pe o cascade precipitate a lui, vei
voi sa te opresti ca sa faci o fioritura ad libitum, vei fi un
gnom prost, care nu poate fi ascultat decat in batae de
joc, si care merits luat de ceafa 1i aruncat cu dispre; de-
parte pentru indrazneala si prostia lui, fiindca a avut
35 neomenia sa intervie cu un charivari in sublimul preludiu.
Acea dibacie de a - %i strecura cu o potrivita miscare,
in mersul preludiului etern, potrivita ta inven %ie melodica
de cateva tacte, acea virtuositate, este aceea ce numim stilul.

www.dacoromanica.ro
CATEVA PARER' 71.

Un autor ne povestete istoria a doi prieteni, fraIi de


cruce, cari se cearta, se dumanesc, se bat i se omoara pen-
tru -- o femee, se 'melege.
E o veche poveste ; nu face nimica insa: data povestitorul
5 va fi un artist, o vom asculta Inca odata cu placere, precum
ascultam totdeauna un cantec din copilarie numai sa fie
bine executat lucrurile frumoase nu se 'nvechesc niciodata.
Sa vedem.
Artistul ne arata mai intai ce legaturi stranse erau Inca
10 din coala primed, intre cei doi prieteni, Petru i Paul;
cum niciodata nu s'a desmimit devotamentul i stima unuia
pentru altul; cum unul a scapat dela moarte pe altul cu
primejdia vie %ii sale proprii c1... Dar iata Ca Petru, care
iubete foarte gelos pe o femee, Tinarca, incepe a avea
15 banueli in priviirca lui Paul,
Femeea e o femee ca toate femeile cumini: ea nu e
nebuna sa lupte a risipi banuelile lui; ba, prin zambete
cu doua in-celesuri, prin protestaIii intergionat stangace,
prin lacrimi ostentativ picurate, hranete sistematic acele
20 banueli. Femeea 4i cunoate bine arta: un barbat cu cat
teme i banuete, cu atat e mai uor de stapanit. Ea tie
ca un prieten bun al barbatului care o iubete este totdeauna
o mare primejdie pentru imperiul ei: o ruptura intre cei
doi prieteni, Indepartarea importunului, este un triumf nea-
25 parat pentru politica femeii, politica de panica i ne-
turburata stapanire. Pentru a ajunge la acest triumf, femeea
are un arsenal intreg de arme ; le poate rupe Fara succes pe
toate afara de una, una suprema, dar absolut sigura.
Tincu-ca incepe sa vorbeasca cu Petru numai i numai
30 de Paul: Paul in sus, Paul in jos ; PauL e dragtrc, glume,
spiritual, nostim, charmant. Petre cam incepe sa Vafneasca.
Dar iata, intra Paul: Tincu %a nu poate stapani un strigat
i o micare de mul-cumire. Cu toate ca Paul e foarte grabit,
ea nu-i da voe sa plece: trebue neaparat sa dejuneze cu ei.
35 La dejun, Petru cearta slugile, cat p'aci sa dea cu farfuria
in cap jupanesei, pe and Tincu ;a i Paul rad i povestesc
fel de fel de nimicuri. Seara la masa, ea regrets ca nu 1-a
poftit i pe Paul. N'are pofta de mancare i sta pe ganduri
cu privirile pierdute ; bate toba repede cu degetele pe masa ;

www.dacoromanica.ro
72 REMINISCENTE BSI NOTI'J'E CRITICE

ofteaza; se sward' ; e nervoasa; plange taxnnisam fara sa


poata spune de ce. Apoi se culca, i adoarxne sughiOnd.
In fine, un cortej intreg de simptome alarmante. Peste
noapte, se svarcoleste sub opresiunea unui vis urit ; geme,
5 da un Iipat, i Petru aude clar, printre din-pi ei cari scrasnesc,
un nume !... Grozav !... # Ah! Paul ! )).
Soarta lui Paul e hotarita acuma. Petru a mai avut
cu axnicul sau oarecari mici impunsaturi ; de asta data, rup-
tura trebue facuta cu toata pompa. Se 'ntalnesc. Petru
10 foarte 'ncruntat it invita, ca dupa vechiul for obicei, sa bea
o here impreuna intr'un colt discret, pentruca are <( sa-i
spuna ceva >>... Acuzari categorice si violente de o parte...
protestari de nevinovaIie de alta ; si, vorba infierbantandu-se ;
15 -
# Miselule! Tradatorule !... pentru femeea mea . ..
Neghiobule ! pentru o ... #.
Atunci Petru se scoala drept in picioare, is halba in mana,
o ridica d'asupra frumii vechiului sau prieten si... Cateva
punte...
Si? ... vi? ... zic eu in culmea nelinistii..
20 << Trebue sa spunem (urmeaza autorul) ea Petru era
una din acele naturi pasionate cari poarta in adancul sufle-
tului for mai multe motive de turburare decat le poate da lu-
mea de afara: ele sunt ca marea. Privi ;i -o sub cerul senin,
sub pacla apasatoare a ecuatorului, and nicio suflare cat
25 de usoara nu adie d'asupra-i, priviii-o cum incepe-a fierbe ;
clocoteste, se umfla, se ridica uriasa ; se sbate, se smacina,
tot mai tare si mai tare, tot mai iute si mai iute vasta
anarhie a talazurilor peste talazuri! Am omorit Zeii! e
mort Neptun ! n'are tine sa le mai in-celeneasca cu o singura
30 'ncruntare, cu un singur semn. Uita-ci-va ce sbucium satanic
din chiar senin! asculta-p mugetul acesta sguduitor de
ceruri ! Corabier, nuli mai perde vremea, atat de pre-
Iioasa pentru mantuirea sufletului tau! lasa sforile velelor
i inchina-te: adancul to chiama nerabdator ! Uraganul na-
35 prasnic e in culme ! Cine? tine 1-a pornit cu asa grozave
porunci? Marea insai. Ea se chinuie din propriul si pro-
fundul ei neastampar. Tata sufletul omului pasionat... #.
Ce frumos stil! ce minunat ! zici d-ta. Ian' un model de
stil pompos, grandios, sublim.

www.dacoromanica.ro
CATEVA PARER! 73

Marturisesc, raspund eu, ca n'am prea citit de mult


un curs de retorica. Poate ca in retorica d-tale oficiala aa
lucru sa se numeasca stil sublim; sa-mi dai insa voe sa-1
numesc, cu tot respectul pentru d-ta ....
5 -. Cum ?
Stilul prost.
Ce? Dar asta este stilul tutulor poe %ilor celebri ca
Victor Hugo, Schiller, Lamartine, Bolintineanu...
Poate fi i al lui sfantul Ion-Gura-de-Aur, tot cum
10 zic eu ramane.
Dar de ce? nu'nIeleg.
Tocmai fiindca nu'n-celegi... Dumneata ai uitat se
vede ca, pe cats vreme not am privit impreuna panorama
mirifica a marii numai de hatarul unei uzate i banale corn-
15 para %iuni, ai uitat Ca, departe de acel impunator spectacol,
intr'un col- discret de berarie, amicul nostru Petru sta cu
halba ridicata d'asupra frunIii inchipuitului sau rival.
Dumneata nu bagi de seams, pentru ca eti distrat, ca cei
doi vechi prieteni sunt osandici sa mai stea mult in aceea,i
20 atitudine, ca grupul lui Canova, Teseu rapunand pe Mino-
taur, fiindca autorul mai are Inca vre-o treizeci de pagini
de digresiuni, cari se numesc, in critica moderns, analiza
psichologica.
Dar .atunci, vrei sa reduci novela la prOpor%iile unui
25 simplu fapt-divers de ziar, Si romanul la forma stricta a
unui raport de agent polivienesc.
Ba nici decum; dar plimba-ma pe mare la vreme i
cu socoteala. Toate privelitile marii i toata banala d-tale
ingeniositate de a-mi compara chinul sufletului omenesc
30 cu al talazurilor iIi sunt gratuite i mie chiar nule. Eu
voiu s'auz pocnetul paharului spart in capul lui Paul...
Ma smulgi de langa el printr'un marafet uzat ; imi opreti
brutal o micare pornita ; ma plimbi pe la ecuator pornind
artificial o alts micare de un ritm disparat, i, pe cand
35 eu port grije de soarta lui Paul, ingheIat intr'un coil stramt,
d-ta catrci a ma face sa plang soarta unui corabier pierdut
in pustiul talazurilor. Dar ce sunt eu? Ce e capul meu,
sa to joci cu el ea un copil cu o minge, pe care o bate fara
socoteala de to-ci pere-cii, lovind-o cand cu mana cand cu

www.dacoromanica.ro
74 REMINISCENTE SI NOTI'C'E CRITICE

piciorul? Auzi d-ta! pentru ca sa -ti numesc sublim stilul,


d-ta sa'neerei a ma face sa iau o halba drept sabia lui Da-
mocles, i o berarie drept Labirintul, sa confund pe Petru
cu Teseu i pe Paul cu Minotaurul !
5 Ei, nu! stilul care vrea sa ma prosteasca astfel nu-1 pot
numi sublim ; it numesc astfel.

to Ti-aduci aminte, cititorule, de frumoasa poveste batrana ?


Un socru avea doi gineri, unul earamidar qi altul zarzavagiu.
Fetele moneagului se rugau la Dumnezeu, una, s ploua
din destul ca sa le creased mari zarzavaturile, alta, sa fie
seceta ca sa li se sbiceasca mai de graba caramizile. e Doua
15 sunte-ci intr'o casa, a zis batranul, i nu va mai poate Dum-
nezeu impaca! a. Aa e lumea noastra, ca fetele acelea, peste
putinra de impacat, pentruca are deodata nevoi diametral
opuse: catigul i muliumirea unuia este paguba i contra-
riarea altuia.
20 Iata minunata inven %ie a tiparului.
Ce n'ar putea spune un retor, un poet, despre binefacerile
descoperirii lui Gutenberg? Dar ea a dat umanitalii oarbe
lumina ochilor ! dar ea a rupt lan%urile sclaviei ! ea, a ridicat
din uitarea i parasirea seculars semincii ce pareau Me-
25 stemate la venic intuneric qi nenoroc, chemandu-le la digni-
tatea vie0i istorice ! ea a imblanzit fiarele pustiilor ! ea a
consfinit Libertatea, Egalitatea i Fraternitatea! ea a in-
tronat i apara drepturile sfinte ale omenirii i ale omului !
Ma rog, ce n'a facut ?
so Dar eu nu sunt nici retor, nici poet, ca sa ma aprinz
aa din chiar senin de entusiasm pentru invenia tiparului,
i spun d'adreptul, lard' nevoe de puncte de exelama0e,
ea ea a fost un mare noroc pe deoparte, dar pe de alta
o mare paguba. Acestei inven %ii, e adevarat, ii datorim o
35 insemnafa parte a progresului material, prin dezvoltarea
prin impratiarea multipla i repede a cunotin-celor
pozitive ; dar tot aa de adevarat este ca pe calea artei
literelor, invencia tiparului nu numai ea n'a facut vreun
mare bine, dar a facut chiar serioasa stricaciune. Iata cele

www.dacoromanica.ro
CATEVA PARER! 75

doua fete aa de greu de impacat ale moneagului: a plouat


din belug castrave %ii uneia au crescut mari i frumoi, dar
s'au flecait caramizele celeilalte.
Inven-cia tiparului a dat natere unei colosale erori, anume:
5 a facut pe oaxneni sa creaza ca literatura este o lucrare
de utilitate pipaita, ca arta literelor este o necesitate ime-
diata pentru societatea uxnana, ea este xnenita sa aduca
foloase imediate, practice i pozitive.
Aa, s'a confundat cantecul fara folos cu o reIeta de leac
10 sigur, s'a confundat floarea inutila cu rodul util. Toata
lumea s'a pus cu furie pe cultura florilor ; n'a ramas pal-
mac de pamant neinflorit, i turma omeneasca, Band na-
vala in vasta livede, s'a apucat sa pasta cu nesa-ciu la flori
flori, flori i iar flori.
15 Aa, nu se mai tie astazi deosebi floare de floare; toate
sunt bune de pascut: laptele cucului ca i rara floare a alu-
nului, trandafirul de *iras ca i floarea scaetului de pe
marginea drumului. *i. nu e gura care, rumeganduli ce
a pascut, s nu aiba mica sa exclama %ie de xnulwmire, on
20 de desaprobare, in orice caz de afirmare a cox-npeten-cii,
sensibilitaIii i autoritalii gustului sau personal... Asta-i
buna! excelenta! ix-ni place ! asta n'o in-celeg ! asta nu are
gust destul de picant ! Asta trebuia mai coapta! asta e
veteda ! asta e numai parguita! .
25 i asta se chiama vastitatea literaturei moderne, i popu-
larizarea artei literelor ; to/i o cultiva, toIi o past, tori o
rumega.
Ada, s'au nascut stilurile infinite, i colile, i autoritalile,
i curentele, i modele i reputa %iile. Aa, precum se zicea
30 odinioara ca, pe fa %a pamantului, nu e o clips fara o moarte
i Para o natere, putem zice astazi ca nu e o clips fara
nascutul a doua flori i pascutul a trei.
Din varful munilor i pans -n fundul \Tailor, sfarae roatele
tipografilor fara minuta de odihna, varsan.d clai de flori
35 pentru turma rumegatoare, i tot nu-i pot birui teribila
porta de mancare, cu atat mai nepotolita.' cu cat procesul
digestiunii este mai zadarnic i mai fara folos de hrana: o
simply iritare de func %iuni fiziologice fara urma de catig pen-
tru organism -- sacaz morfolit i murdarit degeaba in bale.

www.dacoromanica.ro
76 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

De aci, rezulta apoi a florile rare, cari trebuiau sa in-


frumuse/eze livedea, se perd inabuite in belugul vast al
buruenilor, cari trebuiau plivite i distruse. De aci, rezulta
ca atunci and vrei o floare, dela care, ca om cuminte,
5 ceri ce poate sali dea floarea, frumuse/e Si miros, iar nu
gust i hrana, trebue sa to intorci la cateva glastre vechi
de-acksa: in livede e foarte greu, data nu chiar imposibil,
sa gaseti ce-/i trebue.
# Coetera desiderantur *, astea sunt cuvintele cari /in lot
10 de q sfirsit >> dupd ultima fraza neispravita a operei clasice,
ce ne-a ramas, din nenorocire, trunchiata. Coetera desi-
derantur! precum se doresc bra/ele. perdute ale Venerii,
precum se dorete restul grupului. Unde e tanarul i uura-
ticul Paris? unde e nobilul bra/ care primea marul? unde
is o fi-coetera acelea, magistrala incheiare a lui Tacit?
A! vezi? tiparul! Daca ar fi lost tiparul, imi zice
cineva, nu ai mai dori-o, pentruca ai avea-o.
-- Ba nu, faspunz eu; deloc.
Tara tipar, am avut-o, o am macar pang la coetera desi-
20 derantur, Si ma mullumesc cu atata, cu tot regretul pentru
cele perdute. Dar data era tiparul, o perdeam toata: floarea
se perdea, cufundata pentru vecie in vastul noian al burue-
nilor. N'am incredere in judecata mea pans intr'atata, i
cu atat mai pu/in in a altora, luck 'sa crez ea, dintr'un
25 ocean imens de burueni, mi-ar putea denun/a o floare
nobila inecata in umbra deasa.
Aa, Inca odata, rezultatele tiparului pe calea practica
i utila, sunt incontestabil fericite ; pe calea frumoaselor
litere insa, ele sunt nenorocite: pe calea d'intaiu ne
30 ajuta sa gasim la sigur; pe cea d'a doua ne face desigur
sa perdem.
*

Dar ce are aface inven %ia tiparului cu cestiunile estetice?


Are mult aface, i despre aceasta s'ar putea scrie mai multe
35
de ate pot incapea intr'un cadru stramt ca al notiielor
de fa/a.
Oricat ar fi cineva de inaintat in vederile politice, oricat
ar crede ca, numai din ridicarea necontenita a nivelului

www.dacoromanica.ro
CATEVA PARERI 77

intelectual i moral al unei societali, i numai din treptata


egalizare a condi %iilor de trai al indivizilor, poate rezulta
ordinea ideals a Statului qi culmea de inflorire a spe%ei
umane trebue sa recunoasca un lucru, ca niciodata nu
5 se vor egaliza puterile i virtucile particulare ale indi-
vizilor. In lumea viitoare, in lumea pe care eel mai extrem
utopist o poate visa, vor fi diferen-ce de inchipuire, de
judecata i de gust dela individ la individ.
Cel mai extrem utopist nu i-ar putea, credem, inchipui
to o lume compusa din indivizi absolut deopotriva la spirit,
o lume in care to-ci indivizii sa fie egal de talentaIi sau
lipsii de talent, egal de inteligen %i sau egal de pro9ti. Mai
ineleg sa nu creaza cineva ca la un moment dat domnul
Voltaire poate fi mai de spirit de cat toata lumea ; oricine,
15 care se simte mai sigur zicand not decat zicand eu, are
drep- tul s se mandreasca de concursul anonim ce el it da
lumii ca sa o faca mai de spirit decat celebrul barbat.
Dar ceeace n'ar fi de inIeles, ar fi sa-i inchipue cineva
o vreme cand, in toata lumea, fiecare sa aiba tot atata
20 spirit ca domnul Voltaire.
Asa fiind, talentele, mai mult sau mai putin numeroase
la un moment dat, vor fi in lumea aceasta venic nite
excepiuni; asemenea i cei ce le vor ir4elege acele talente
vor fi iarai nite excep %iuni mai mult sau mai pu-cin fre-
25 cuente ; totdeuna insa imensa majoritate a lumii va fi
compusa din oameni normali, cari nu vad cu gandul decat
pang la varful nasului, i vad cat le trebue. GeneraIii dupa
generaIii de imense majoritaIi se vor strecura fara sa lase
in urma for ceva deosebit una pentru gandirea alteia ; .

30 cu pastrarea patrimoniului de gandire qi cu continuarea


specularii lui, vor fi insarcina0 totdeauna numai ca%iva,
un foarte restrans numar: aceia vor insemna cultura i pro-
gresul lumii intregi, aceia vor putea sa dea un iwles altul
continuitaIii speciei umane decat al continuitaIii altor speIe
85 animale.
Si pentru aceasta, ei trebuesc, in gall de tot ce e variabil,
local i trecator, sa penetreze, in lumea aceasta, adica in
raportul dintre ea i om, ceea ce este constant, general i
venic.

www.dacoromanica.ro
78 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

Trebue sa inIeleaga dar on i tine ce grea e sarcina


acestor pucini, sarcina artistilor i ganditorilor, si cum
trebue ea sa se ingreuneze cu cat mai multe generaOuni
se succed, pentruca, cu cat mai tarziu a venit artistul sau
5 ganditorul in lume, cu atat ii trebue mai multa originali-
tate si mai mare putere de concep %ie pentru a covarsi
capitalul din ce in ce sporit de gandire umana, i pentru
a gasi forma noua.
Ce se 'ntampla de cand cu tiparul?
to Frumoasa sarcina a ganditorului sau artistului gasete
mijlocul de raspandire si de pastrare sigur in aceasta mi-
nunata inverqie, e prea adevarat ; dar de aci a rezultat
zadarnica si pernicioasa inchipuire ca oriicine, numai bu-
navoin%a sa nu-i lipseasca, se poate inscrie voluntar in
15 randurile nobilei falange, din momentul ce arma s'a gasit.
Orice cap sec, orice minte saraca, si, ce e asemenea rau,
orice om cu bun sim %, sau exemplar de duzina, a renuniat
la onorabila stare de simplu fiu si apoi de tats de familie,
pentru a juca un rol distins in umanitate. To %i fiii si tatii
20 din milioanele de duzine au inceles pe semenul for mai bine
decat pe un altul, ysi astfel s'au ridicat (14 jos legioanele de
moralisti generosi, poqii i criticii umanitari si sarla-
tanii ideologi, mistici, simbolissti, naturalisti si profe-cii
sociologi, etc., cari au inecat in valurile lOr sgomotoase
25 glasul a doi-trei insi alesi de sus, aiurind mintea lumii
intregi, ce nu s'a prea aratat de astadata sa aiba mai mult
spirit decat domnul Voltaire.
Si n'are a face invenVia tiparului cu arta literelor?
Dar pe toate foile de papyrus si pe Coate fasiile de per-
30 gament nu s'a facut atata arta in doua civilizaii antice
intregi, cats se face intr'un an numai pe hartie de la Letea!

36 ySi acum sa ne intoarcem iar la talent.


Cea mai mare suparare ce un om poate face altuia e
sa-i tagaduiasca talentul de care acesta se crede, pe nedrept,
inzestrat. Niciodata cu lauda cu stima nu vei ajunge
sa mul/umesti pe un om lipsit de talent atata cat il poti

www.dacoromanica.ro
CATEVA PARERI 79

mahni cu tagaduirea sau nesocotirea talentului pe care nu-1


are. Un poet inchipuit nu se va maguli atata de aplauzele
unanime ale cunoscatorilor, pe cat se va irita de critica
sau indiferen-ca unui singur amator.
5 E ciudat. Omului inzestrat cu adevarat talent ii este
absolut indiferenta judecata altuia despre operele sale ;
el are atata incredere in puterea lui de expresie, incat,
i cand se aude laudat qi cand se aude criticat, in faa i a
aplauzelor, i a barfirilor, Si a indiferen %ii, el ii rade in
lo barbs, sigur fiind ca foarte rar it poate pricepe cineva mai
bine i-1 poate aprelia mai exact deca,t se pricepe qi se
apreciaza el insui. Din aceasta siguranIa, rezulta neal-
terarea personalitaIii adevaratului artist, cu toate starui-
toarele pareri multiple i varii ale criticei qi ale amatorilor ;
15 din aceasta neclintita incredere in sine, rezulta neincovo-
iarea lui la vreuna din mode, particularitatea sus/inuta a
stilului, disprecul pentru gustul contimporanilor i prin
urmare pentru o maniera simpatica acestora maniera care
i-ar garanta un succes facil i disprqul pentru orice imi-
20 taie a vreunui model anterior sau contimporan. In fine,
pentru adevaratul artist, opinia publics nu exists mai mult
i nu-i poate inspira mai multa considera %ie deck animalele
fabuloase.
Rareori, foarte rare, adevaratul artist va asculta cu oare-
25 care incredere parerea cuiva in privin0-i. Acea parere trebue
sa fie indelung incercata de el, pans sa capete autoritate.
De aceea, imi pare atat de ridicul amatorul care tam-nisam
ii da artistului parerea sa asupra cutarei sau cutarei lu-
crari a acestuia fie ca-i gasete cusururi, fie mai ales
30 ca o admira. .

Dar is sa vedem pe omul care-i inchipue a avea un


talent pe care nu-1 are. Pentru el opinia publics e suverana.
El, dupa ce da la lumina o producere, umbla zi i noapte sa
stranga sufrajele amatorilor cari, toate, pentru el sunt
35 valabile ; cele cari-1 aplauda it incanta ; cele cari-1 condamna
it amarasc. El discuta bucuros cu oricine despre produciia
propriului sau talent, i, atribuind lipsa de admiraie nu-
mai i numai nepatrunderii, e gata totdeauna sa faca
amanumite explicaliuni asupra operii sale. Parerile altora

www.dacoromanica.ro
80 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

despre talentul sau sunt o hrana de care el nu se poate sa-


tura oricat s'ar indopa ; aka data nu-1 admiri, macar bat-
jocorete-1; data nu-1 aplauzi, macar fluera-1; da-ti insa
numai -decat o parere. Considers -1 oriicum, numai consi-
5 dera-1: el n'are incredere in sine, i astfel sufletul lui, care
mereu ovae, are nevoe de o proptea, fie aceea intr'o parte
sau in alta.
Dupe parerile pe cari le aduna de prin toate raspantiile,
el 4i modified judecata dupa propriile lui produceri; dupa
10 curentele opiniei publice, ii face o programa ; dupa succe-
sele obIinute de alcii, iii croete o maniera ce i se pare
sigura. i astfel, dei sunt atata de rare 'n lume talentele
originale, avem ata-cia artiti I Pentru aceea, toate feno-
menele, atat cosmice cat i sufleteti, carora le-a fost dat
16 un curs valabil de catre un talent oarecare, ajung foarte
curand demonetizate prin navOlirea valurilor de falsificari.
Aa sra intamplat cu frumoasa antiteza a trandafirului
cu spinul > ; aa a ajuns desgustatoare tanara Primavard is
i nesarate dulcile zile ale lui Maiu; aa, Luna, mai intai
20 din luminoasa ce era, a ajuns intunecoasa ca un glob de
our > pentru ca, mai apoi, stapana a marii 5, sa fie cu de-
savarire compromise.
Tot aa i cu libertatea, cu patria, cu amorul, cu pesimi-
smul c1... stilul omului de talent a fost considerat de
25 multimea secaturilor numai in partea lui externs. Acestei
parti externe fat ele greeala sa atribue succesul talentului,
i acestei greeli datorim potopul producerilor de maniera
in arte i 'n litere.

80 11 prinde sau nu-1 prinde iata cloud expresiuni populare


romanqti foarte ciudate, in cari incape tot inIelesul fru-
mosului: in ele se cuprinde tot ce poate cineva spune asupra
artei, asupra talentului i stilului.
Vedem intr'un teatru de stat un actor vechiu i experi-
85 mentat, cu o reputaie consacrata de intreaga opinie pulilica,
jucand un rol important. Tot ce se chiama aparat teatral
e intrebuinIat cu o perfecta pricepere i dibacie dupa regula

www.dacoromanica.ro
CATEVA PARER' 81

stricta a coalei costum, plastics, declamaIie. Omul ii


pune toata buna-voiirca, se repede, se 'Mepenete mae-
stos, Iipa, sforae, on sare, -copae, face toate contorsiunile
i strambaturile, dupa cum rolul e tragic sau comic in
5 zadar ; ne lass reci: pentru ce? pentruca nu-1 prinde.
Pe cats vreme, colo in circul ambulant, tabarit pentru
cateva zile in mijlocul balciului, vedeti pe acest nenorocit
clown, cu faina groasa lipita pe sudoarea feii, cu atat mai
zdren-pros i mai murdar, cu cat prin acoperiul sfaiat al
10 circului inunda de toate par ile lumina soarelui. Domnioara,
prima qi ultima calareala de forIa a companiei, da tar-
coale in arena pe veteranul ei armasar alb, care numara
atatea succese. Clownul ii face o curte staruitoare urma-
rindu-o in toate micarile. La un moment, curtizanul gase-
lo te prilej s'o ciupeasca de braIul ei foarte rocat, care
n'ar fi perdut mult din admira%ia publics data era imbracat.
Atunci mandra calareara ii trage un bobarnac in nas, care
pocnete ca un pistol ; apoi numai deck da o biciura ha-
tranului armasar, i dispare in galop. IndrazneItil pedepsit
20 a cazut, qi clasica baqica a facut ecoul nasului ; Inamoratul
se ridica i pleaca obidit, -cinandu-se de amandoua par %ile
lovite, plangand qi strambandu-se intr'un chip oribil. Rasul
publicului e irezistibil: 1-a prins.
Aa e in toate artele, dar absolut in toate.
25 Iata pe bulevard o status enorma. Marrnora e de prq
i figura pe care ne-o infaIieaza e a unui barbat ilustru.
Este o opera foarte scumpa a unui artist de mare reputaIie.
Ilustrul raposat e infaIiat in postura unui orator care
saluta cu modestie publicul, pe cand acesta, entusiast, ii
80 incoroneaza un discurs superb cu aplauze unanime i pre-
lungite. E o opera de execircie, cum ar zice amicul ineu
Gion, impecabilissima. Asemanarea cu raposatul este izbi-
toare, dei se '14elege, tipul e idealizat ; in fine, o opera Para
cusur. Toate bune: i postura, i asernanare, i ideali-
86 zare, qi orice pofteti ; dar nu-1 prinde pe raposatul deloc.
Iata insa ca gasesc in gradina marelui om, la Moqi, cu
cinci bani, un pops de turta dulce. Minunatul parinte ! e
aa de cuvios cu barba qi sprancenile lui albe de zahar,
cu ochii lui, cloud cofeturi albastre de coliva, Indrepta %i

www.dacoromanica.ro
82 REMINISCENIE ySI NOTITE CRITICE

in sus catre cer, ca i cum ar invoca iertare pentru paca-


tele oamenilor rai i zavistnici cu dreapta ridicata, gata
a blagoslovi ca un mucenic pe cel care are sa-1 manance !
E de turta dulce parintele, nu de marmora ; e ieftin de
6 tot, i de o executie pecabilissimei; dar n'ai ce-i face 11
prinde.
Pe o panza de respectabile dimensiuni, vedem o intrare
triumfala a unui stralucit imparat oameni de arme,
burgheji, popor, figuri alegorice etc., o splendida punere
10 in scene. E o compoziie magistrala i savants. Dela varful
pintenilor pans la varful penelor, totul e studiat cu scum-
patate ; nicio aluni-0 istorica nu lipsete de pe vre-o figura,
fie chiar alegorica, i toate chipurile acelei multiple lumi
sunt penetrate de solemnitatea circumstanei. Ceva mai
15 mult: minunata paned poarta iscalitura, unui artist, pe care
opinia publics 1-a consacrat Makart... Toate bune, dar
numai de un lucru e pacat: dela impunatorul imparat
-ceapan pe calul lui tot aa de Ieapan, i pans la cel din
urma dobitoc din mulIime pe nici unul nu-1 prinde.
20 Pe cats vreme is sa vedem acest alt triumf. Iata un caIel,
un Dackl, care a capatat premiul intai la concursul primei
internalionale expoziiuni canine, i care, incarcat de co-
roane, trece printre to-ci concuren;ii de spe-ca lui cu o legi-
tima mandrie suverana (Fliegende Blatter, No. 2646,
25 pag. 148). To-ci it privesc cu deosebite sentimente, dela
invidia cea mai vanata 'Ana la cea mai sincere admira ;ie,
pe cand el, abia plecanduli ochii, aproape inchii de fumul
gloriei, inainteaza incet i mareI. Iata un triumf ... Sunt
nite caini, e adevarat ; e un desen pe o pagina mica, sem-
80 nata de un caricaturist obscur, A. Roeseler dar pe to%i
ii prinde.
Aa e i 'n arhitectura, aa i in muzica. Inira cat
pofteti colonade dupa colonade ; aeaza-le d'asupra domuri
i domule-ce ; ingramad4te pretutindeni decora-cii ; intre-
35 buinIeaza zece contrabase, opt tromboane, patru tobe mari
i patru sute de voci de geaba, data nu te prinde.
Aa e i 'n literature. Toarna sute i mii de versuri on
de randuri de proza ; cants toate stelele, luna, soarele, pa-
timile, nimicnicia, eternitatea de geaba, data nu te prinde.

www.dacoromanica.ro
CATEVA PARER' 83

Aa e i 'n filosofie i 'n critics. Cladete cele mai trans-


cendentale, cele mai profunde sau mai Inalte tractate, cu
tot aparatul posibil de erudiOune ; combing cele mai in-
genioase teorii despre arta, arta pentru arta? cu tendenta,
6 cu teza, cu sau fara mai tiu eu ce de geaba, data nu
te prinde.
Tot ap i in teatru. Poli pune sa declame pe toi eroii
generoi, to %i martirii extatici, toIi intriganIii mizerabili,
toate femeile sublime on imfame, toate inchipuitele tmpre-
10 jurari ce pot rezulta din ciocnirea patimilor i caracterelor
oineneti, de geaba: data nu te prinde, nu te prinde.
*
* *

Rezumand cele de mai sus, zic: condi %ia esenIiala a operei


de arta este insuflarea pe care nu i-o poate da deck talentul.
15 Fie de orice coala, de orice gen, de orice dimensiune i
proporcie, aiba tendenIa sau nu, urmareasca sau nu vreo
teza data e insuflata de un talent, opera va fi i va
trai, putin imports cat: o clips, un veac, on mai multe.
Oricat va fi trait, data a trait e destul. Intre a nu fi i a
20
fi, e o nemarginire, fa-ca cu care deosebirile de durata a
fiinIelor sunt reduse la nimic.

6*

www.dacoromanica.ro
LITERATURA 51 ARTELE ROMANE IN
A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX

INCERCARE CRITICA

PREFATA
5 Ramurile de activitate publics ale unei societa/i se pot
compara cu deosebitele organe de viaIa ale unui individ.
De exemplu, economia i coznercul se pot compara cu or-
ganele de hrana, cu stomacul ; armata cu puterea mus-
culara, cu pumnii qc1. Literatura frumoasa i artele se pot
to compara cu obrazul, cu acea parte din daratul careia sta
mecanismul superior, aparatul gandirii.
Precum un individ nu se prezinta Intr'o societate de cat
cu fruntea 'nainte, iar nu cu burta sau altfel, asemenea o
societate umana se prezinta in fa-ca lumii intregi cu organele
15 sale intelectuale, cu gandirea sa, a carei expresie intreaga
sunt literatura frumoasa i artele. Acestea sunt ni9te puteri
menite sa traiasca mai departe ctiiar decat sooietatea care
le-a produs, ca i amintirea unei frumoase i nobile figuri
multa vreme dupa moartea persoanei.
20 Intre toate ramurile de activitate la noi, cari s'au desvoltat
in aa vertiginos mod de vreo doua decenii incoace, far%
indoiala ca artele i literatura frumoasa din locul intaiu.
Comer%ul nostru a avut sa treaca prin multe crize, ca si
agricultura i industriile ei derivate ; armata, deqi in con-
25 tinuu progres, tot lass Inca de dorit in privin-ca moravurilor
disciplinare ; coala merge binior ; qtiin-ca se line sus.

www.dacoromanica.ro
LITERATURA BSI ARTELE HUMANE IN SEC. XIX 85

Literatura i artele se poate cu siguran-ca spune ca stra-


lucesc in mod cu totul deosebit.
Avem o bogata i complexa literature ; avem o micare
artistica extraordinar de active.
5 La ce se datorqte acest ixnbucurator fenomen social? De
sigur talentelor noastre, gustului societatii i na iunii noa-
stre, sus-cinut i desvoltat prin o culture sistematica.
Plugarul, dupe ce i-a cules recolta datorita binecuvan-
tatei carine i sudorilor lui, sta sa face socoteala, sa-i
10 cantareasea bunul i sa-i dea seama pe indelete de efitig.
Tot aka dupe ani de produceri intelectuale, de literature,
de arta, o societate trebue sa se uite cu satisfacIie inapoi
i sa caute a-i da seama de bogaIiile ingramadite e un
fel de catagrafie, care trebue facuta neapArat din cand
15 In cand.
Aci vine rolul criticului i istoricului.
Noi credem ca a venit vremea sa facem aceasta catagrafie.
Sfaritul veacului se apropie ; trebue numai-decat sa avem
o rationale istorie critics asupra vastei micari literare
25 i artistice in Romania in ultima jumatate a acestui veac.
Fara indoiala ca nu avem preten-cia sa facem o opera
complete i desavarOta. Voim sa facem mai mult un ma-
nual, care sa prezinte pe scurt micarea noastra intelec-
tuala in liniamentele ei generale.
25 Credem ea ne vom fi indeplinit o datorie patriotica pu-
blicand in cateva capitole incercarea noastra critico-isto-
rica: Literatura gi Artele Romdne in a doua jumdtate a sutei
XIX, in trei capitole.
Fiindca ilustra-ciunile noastre literare sunt in genere mo-
80 deste, vom trece cu multa discreVe asupra numelor de
persoane i ne vom margini a expune i judeca dinteodata
complexul general. Despre critice i analize parciale ale
unei anume opere, de sigur nu poate fi vorba.
Planul lucrarii va fi acesta:
85 I. Poezia, Romanul, Novela, Drama qi Critica literal*
II. Pictura, Sculptura ci Arhitectura;
III. Muzica si Teatrul.
Apoi, se inIelege, Concluzie.

www.dacoromanica.ro
86 REMINISCENTE BSI NOTITE CRITICE

INTRODUCTIE
Inainte de a intra in materie, cerem voie cititorilor
pentru cateva mici larnuriri introductive.
5 Mai intai doua intrebari:
nu e aa ca decat sa ai o mie de cititori mediocri e mai
bine sa ai o mie i unu de scriitori buni?
nu e aa ca decat o suta de amatori e mai bine sa ai
doua sute de artiti i tot ata0a critici?
to Ei bine! la noi, din norocire, asa este; nu avem pe acei
cititori, dar ii avem pe aceti scriitori; n'avem amatorii,
dar avem artitii; avem criticii!
Romanul este nascut poet, s'a fost zis odinioara.
Odinioara! e mult de atunci!
15 De atunci i pana astazi a trecut vreme; un an a fost
roditor cat un veac pentru avutul cu care acest popor
s'a urcat ca o Andromeda dezlan-cuita, la coapsa fugosului
Pegaz, pe calea fara capat cunoscut a progresului! So-
cietatea noastra a progresat! Astazi romanul este nascut
20 poet ci critic, cateodata i biciclist. El manuete cu aceeaci
dexteritate versul i proza ; el in/elege cu o egala siguranra,
niciodata desminOta, toate ramurile de arta tot ce e mare,
bun, adevarat i frumos !
Frumosul! a! frumosul! Frumosul nu e decat marele,
25 bunul 6i adevarul in Inicare, precum zicea favoritul elev
al Nictimei demagogiei i tiraniei ateniene, moctenitorul
intelectual al sublimului bautor de cucuta, divinul Platone.
Care roman nu a publicat ceva?
Cine n'a criticat tot?
so Cine e acela dintre noi, mare, mic, tanar, batran, barbat,
femee, de ambe-sexe, care, fara sa aiba nici o daravera cu
preqii Temidei legate la ochi, n'a admirat totuci acel mi-
rific monument de pe splaiul raului a cu apa dulce, tine bea
nu se mai duce *, pe care it numim Palatul Pacilor- Pierduci,
35 fericii cand nu ne pierdem acolo decat paii.
Cine e acela care nu asteapta cu nerabdare atat marea
fresca a Ateneului Roman cat ci marele palat al Dome-
niilor de pe bulevard, cu capricioasele ci fantasticele sale
invelitori prismo-piramidale, intre cari cloud mici cupole

www.dacoromanica.ro
LITERATURA SI.ARTELE ROMANE IN SEC. XIX 87

in unghiurile interioare ale aripelor arata clar treeatorilor


uzul intim earuia sunt destinate incaperile de sub ele?
Cine n'a plans la daramarea monumentalului Turn al
Colcei, opera titanica a solda %ilor invinsului dela Pultawa,
5 svapaiatul erou nordic, victims a unui glon/ pans acum
ramas anonim, Chat les Douze, cum zice patriarhul dela
Ferney, cum zice marele i nemuritorul Voltaire ?Si tine n'ar
fi in stare sa strige: saerilej ! de trei on sacrilej ! and ar cu-
. teza cineva sa se atinga de bisericu-ca Stavropoleos, xno-
10 dest ascunsa la spatele giganticului palat al Telegrafelor,
Telefoanelor i Potelor i acela o xninune ! de acea
mica bisericuIa, acea perla fins de arta bizantina, acel
exemplar unit de o puritate de stil impecabila, care in-
locuete maiestatea greoae a catedralei gotice de sub cerul
15 plumburiu al Nordului prin o gra%ie particulars a operelor
ivite, &loses, sub cerul totdeauna limpede, cald i albastru
ca peruzeaua din inelul unui stralucit Harun-al-Ra0d,
acest monument in fine, care are, pe langa farrnecul fru-
xnuse-cii artistice, darul sfant de a ne inspira o adanca
20 simire sufleteasca noua, stranepo/ilor pietoi, la axnintirea
duioasa a vitejiilor i iubirii de moie, de neam i de crediata
ale intru fericire repauza-cilor notri voivozi?... Cine?
Cine oare, amice Gion? Cine, bunul meu amic? Cine?
Mizericordie divina! !
25 Ar fi pe atat de bizar pe cat de straniu sa fie acela un ro-
man !. . . Nu! Sa departam aceste ganduri pesimiste ! Sa
nu ne lasam a fi atini de neagra boala a veacului! Pesi-
misxnul este lipsa de vointa, lipsa de vlaga, lipsa de avant,
lipsa de curaj, lipsa de barbalie, lipsa de energie, lipsa de
30 speran ;e, lipsa de viitor !
Nu! sa avem avant ! Da! sa avem curaj ! Sa avem mai
ales speran %a ea putem raspunde 1) hotarit la intrebarile
de mai sus intrebari dela cari atarna viitorul nostru
intelectual, cultural, national, astfel: acela nu este, nu
85 poate fi un roman, nu este, nu poate fi decat un strain !
Cititorul, speram, trebue sa fi luat seama, dupa irurile
de mai sus ca, in vastul studiu de faVa, pe care totui ne
1) Aceasta incercare critics, sa nu se uite, era menita a se citi ca o conic-
renta la Ateneul roman.

www.dacoromanica.ro
88 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

propunem dezvolta intr'un mod succint, not urrnam


a-1
metoda savantului nostru critic istoric D. Gion asa
de tanar i deja indicat a lua in Academia Romans locul
ramas vacant prin demisiunea irevocabila a mult regretatului
5 Odobescu.
Care va sa zica, ne-am hrceles: materialul este al na/iunii,
metoda este a lui Gion, redac %iunea este a noastra ; iata
ce ne ramane.
Sa incepem doar ; spa%iul stramt de care dispunem nu
10 ne permite a ne prea lungi la prisoase de stil.

CAP ITOLUL I
POEZIA, - ROMANUL, - NOVELA, - DRAMA, - CRITICA LITERARA
Poezia romans in jumatatea a doua a sutei XIX suta
fara sot impari musae numero gaudent! . . . i ele erau
15 Para sot, noud ! ni se prezinta in toata maturitatea ei
complexa ca un. tapet multicolor, bizar, data n'ar fi
rational, straniu data n'ar fi logic, in care milioane
de fire_ de toate culorile, tonurile i nuargele posibile i
imposibile, imaginate i imaginabile, (dela un pembe cat
20 mai spalacit pana la conabiul eel mai posoxnorit) ca sub
mainile fermecate ale unei ;esatoare din basme, se intre-ces,
se impleticesc, se incarliga in zigzaguri fantastice, insa
conduse de o stricta sistema, vagabonde, insa cu un lel bine
si precis determinat cantand amorul, avanturile gene-
25 roase, durerile i suferinIele, speranele i idealurile unui
neam intreg de martini si de eroi ; cantand, mai presus
de toate, Patria i Poporul, deli sovaind une ori, pe cararile
abrupte ale Parnasului, catre precipiIiul de trei ori mortal
al pesimismului ; intrebuiniand pentru scopul ei frumos
30 i mare cu aceasi desinvoltura, dela genul eel mai badin
pana la grava oda, pana la balada istorica i epopeea eroica,
toate acestea apucate cu o egala putere, cu un egal avant,
cu o egala inspira %ie de catre poetul roman, care nu putea
ca roman sa fie altfel ; caci oixnii, cari, sub bolta azurie,
35 Cu mult d'asupra piscurilor stancoase ale CarpaIilor stra-
vechi, se invartesc in spirale gigantice, ascendents -- sic
itur ad astral patrund cu privirile for pana in zare de-

www.dacoromanica.ro
LITERATURA SI ARTELE ROMANE IN SEC. XIX 89

parte, catre nnaza-zi, unde, ca un brau de argint, sclipitor


sub razele soarelui, 9erpue9te anticul Istru, o veche cuno-
9tinIa a persanului Darius, sau Dariavus, cum vor savan %ii
moderni, in tot cazul fiul lui Histaspe, pater. . . certus
5 de astadata ; apoi, catre miazanoapte 9i apus, zaresc mun-cii
Apuseni cei boga-ci in aur, vad Iinuturile Mureplui, comori
de brazi 9i de feciori ca brazii, in zadar torturaIi sa
pronunie barbarul teremtete! in loc de sublimul CinalIali
lata frunte ! >>, vad incantatoarele i sma4atele Vari ale
10 Barsii 9i Oltului, Amla9ului 9i Fagaraplui, 9i Banatul
granar al unei imparacii, 9i prin urmare tot a9a, poetul din
inalIimile la cari '1 arunca inspiraIia 9i imagina %ia, irn-
bra0eaza cu privirea i munIii, 9i codrii, 9i dealurile, 9i
colinele, 9i Valle 9i vasta Carina sudica 9i grandiosul pare
15 nordic al neamului roman apucand cu un ochiu Tisa, cu altul
Dunarea, cu altul Nistrul 9i cu altul Marea, 9i cantand un
imn solemn, secular, titanic: contopirea for idealul lui.
Aceasta este poezia romans in jumatatea a doua a seco-
lului XIX ; aceasta a fost activitatea poqilor no9tri, in-
20 cepand cu dulcele Paris Momuleanu 9i terminand cu pleiada
din zilele noastre.
Sa-i iubim pe poeii no9tri, sa-i veneram! ei sunt
sacerdo %ii cultului na.cional!
Acum, data dela poezie trecem la Roman 9i la Novela,
25 trebue dintru inceput sa cautam a preciza bine raporturile
dintre ele: Romanul este pe l'anga,Novela ca un stejar uria
pe langa o rasura altoita; sau mai bine, Novela este pe
langa Roman ca o camee pe langa o statue.
Romanul? Dar rox-nanul e via-ca, nu a unui individ, ci a
30 unei societa-ci intregi, cu tot cortegiul ei de necazuri, de
porniri, de devotamente, de xneschinarii, de dragoste,
ura, rautate, bunatate, invidie, admira %ie, de josnic, de
sublim, de brutal, de eteric, de egoist, de altruist, in fine
toate varieta.cile de cari sufletul omului, in virtuositatea
35
lui cunoscuta, este capabil.
II avem Romanul, 9i it avem cu succes, ne putem rnandri
ca posedarn astazi in limba noastra aceasta epopee moderns,
oglinda fidela a societa-Iii!

www.dacoromanica.ro
90 REMINISCENTE SI NOTIfE CRITICE

Dar drama, ce e? este roxnanul in actiune.


0 avern !
8i aceea ce zicem despre roman Si drama, o putem spune
despre novels i comedie, despre aceste mici firimituri,
6 aceste zaharicale, precum spuneau acei fins gourmets, acei
pricepu %i tabietlii, raposatii bunii boeri, parintii bonju-
ritilor de la 48, zaharicale a caror savoare concentrate
inlocuete cu succes cantitatea nutritive.
Paralel cu genurile literare, s'a desvoltat firete i critica
10 literara, i, grade ei, in a doua jurnatate a secolului XIX,
suntem stabiliti asupra unor adevaruri, de acum indis-
cutabile, i anume ; ca arta e impersonala cu cat artistul
e mai personal, pentru ca din personalitatea lui rezulta
impersonalitatea ei, ca tezismul i tendentionismul sunt
is doua coale deosebite, i astfel poti trata o teed cu tenden-p,
insa, ca artist, care nu eti o persoana, ci o resultants a
mediului social, nu ti-e permis a avea tendenta de a trata
o teed ; in fine, ca ultimul cuvant al artei nu poate fi decat
on cauzalitatea sintetica, on palpitarea la suferin %ele lumii
20 actuale i la nazuintele unei lumi viitoare, in care # rai n'or
sa se mai nasca i proti n'or sa mai fie ! >>.

CAP ITOLUL II
PICTURA, - SCULPTURA, - ARHITECTURA
Sunt aa de strans legate aceste trei surori, incat pare
25 ca nu ni le putem inchipui decat pe toate trei odata, precum
nu ne putem inchipui pe cele trei gratii, pe Aglae, Talia i
Eufrosina, rupanduli hora for clasica, al carei ritm leganat
1-a fixat atat de bine nemuritorul Tiziano, in celebra-i
capo-d'opera din galeria Borghese, precum nu ne putem
80 inchipui pe Clotho, pe Lachesis i pe Atropos, aceste alte
trei gra ;ii de un soiu cu totul macabru, les soeurs filan-
dieres, surorile torcatoare, cum zice naivul La Fontaine in
limbajul lui indraznet.
Fost -a %i, domnilor i doamnelor, la Ateneul Roman? Vizi-
35 tat-aIi salonul nostru? expozitia artitilor in viata? Ati
vazut?

www.dacoromanica.ro
LITERATURA SI ARTELE ROMANE IN SEC. XIX 91

Dela nudul pur clasic, cu magistralele lui pretentiuni


academice, cu amplitudinile sale impecabile, in cari gtiin-ca
profunda rivalizeaza cu cea mai inalta rafinare de execuie
artistica vedeTi aceasta came vie, care palpita, sub a
5 carei epiderma stravezie curge in ra-ceaua fins a vaselor
capilare un sange viu gi cald, gi care tremursa infiorata sub
privirea ochilor amatori ! gi pana la aceasta gramajuie
de ciregi, clasicele noastre drAganele pietroase de Pitegti,
rumene pe o parte, aurii pe alta, cari ar concura stralucitor
10 cu faimoasele Montmorency, artistic aruncate pe o strachina
srnalcuita cu desenuri cari ne reamintesc motivele decorative
celtice, natura moarta, care totugi sub penelul artistului
traiegte, tot, tot apoi, dela colosul de gips, care ne arata
capul taiat al lui Decebal gi panA la figurina in pamant copt
15 a graVoasei doamne X... gi dela planul proiect al Orli
dela Obor gi pana la schi-ca unei vile la Bugteni, pe superba
vale a Prahovei, tot, tot ne &A dreptul s'a zicem: ju-
matatea din urxnA a veacului a fost roditoare ! curaj gi
inainte !
20 CAPITOLUL III
MUZICA, - TEATRUL
SA ma ierte Euterpe, Talia gi Melpomene daca, fara sa
Incetez o clipa macar a profesa tot cultul datorit anticilor
for sacerd4 incepand cu Orfeu, duiosul arrant, care
25 adoarme, cu divinele lui cantari, straja cu patru picioare
gi trei capete, spre a putea rapi din Tartar pe blonda Euri-
dice, gi terminand cu Thespis, care fut le premier qui, bar-
bouille de lie, promena par les bourgs (de la Grece, bien en-
tendu) cette antique folie am o adoraIie pasionata pentru
so lira, coturnul gi masca romane din a doua jumatate a
'secolului al XIX, pentru aceste bogate gi exuberante
legiuni de talente, pe cari le-arunca, an cu an, ca doua
isvoare fecunde gi generoase, Conservatoriile noastre deja
bAtrane din cele doua capitale ale tanarului regat !
35 Un cuvant Inca gi am terminat.
Dupa ce am trecut in revista a 901 d'oiseau principalele
faze ale migcarii noastre intelectuale, dela x-narea gi san-

www.dacoromanica.ro
92 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

geroasa revolucie din 48, cand o mans de bravi tulumbagii,


a ;inut piept unei intregi armate otomane in Dealul-Spirii
demni urmai ai vitejilor plaei cari au Iinut in loc
pe mAndrul Sobieski i pans in ajunul sfarOtului acestui
5 veac, care a avut onoarea s'a ne dea un Edison, un Pasteur
i un Roentgen, voiu recomanda cu dinadinsul tinerimii
o atenta citire a concluziunii mele.

CONCLUZIE SI ENTUZIASM

Tata, tinere cititor, ce s'a facut pand acum la noi; urmeaza


10 i to pe frumoasa tale ce inainta0i tai 0-au deschis. Si,
data to simIi a avea destul foc sacru la ainintirea acestor
bravi inainta 0, iata cum se cam face o istorie critics a Lite-
raturii i Artelor.
Ai entuziasm? o faci; n'ai entuziasm? n'ai nimic, nu
15 faci nimic, nu poli nimic !

www.dacoromanica.ro
POLITICA SI CULTURA

Principiul na/ionalitaplor este o inovacie politica a yea-


cului nostru, pe care noi, popoarele mici, nu dputem aplauda
cu prisos. Acestei inova %iuni, inspirate de cea mai inalta
5 echitate din partea statelor mari, se datoreste existen/a
statelor mici deja independente. Astfel, fisionomia unei
importante regiuni a continentului s'a schimbat Intr'o
jumatate de secul ca prin minune. Parin/ii nostri ne spun
prapastii de necrezut despre starea vie/ii publice in tine-
10 re/ea lor, par'ca ne-ar povesti lucruri de acum cincisute
de ani ; oameni Inca tineri isi aduc bine aminte de vremea
copilariei lor, cand nu se pomenea de drumuri de fier si
cand numai doua trei orase din /at% erau luminate in centru
cu lumandri de seu si cu opaiie de 'Acura. Acum, in urma,
15 un imparat venerabil ne face onoarea unei vizite oficiale
si nu-i vine sa-si creaza ochilor cand vede infa/isarea stra-
lucitoare a tanarului stat roman ; iar state mai batrane si
puternice nu-si stapanesc expresia unei fa/4e invidii fa/a
cu succesele noastre.
20 Asta e bine ; asta dovedeste netagaduit eficacitatea prin-
cipiului nacionalitalilor pentru propagarea civiliza %iunii. Ex-
perierga facuta cu tanara Romaine va fi desigur un Indemn
pentru diploma-OR europeana sa urmeze mai departe cu
aplicarea acestui roditor principiu, si intrucat priveste pe
25 celelalte mici na/ionalitali ramase Inca fall stat particular.
Dar, ca toate principiile, si acesta de care vorbitn are
un mic inconvenient, neglijabil fara 'ndoiala, insa destul de
caracteristic pentru a merita sa fie constatat. Constata-
rea aceasta ne va deslusi oarecum un fenomen ciudat in

www.dacoromanica.ro
94 REMINISCENTE SI NOTI'J'E CRITICE

viata noastra publics, anume lipsa aproape completa de


productiuni literare i artistice de seams.
In genere, statele au fost rezultatul necesar al societa-
tilor omeneti. Societatea a fost radacina vie din care a
5 edit ca un rod specific statul ; ea a fost temelia pe care el
s'a cladit potrivit. Societatile s'au desvoltat pe calea ma-
terials, morals i intelectuala, dupa aptitudinile i apuca-
turile for de rasa, dupa conditiile pamantului for i dupa
energia cu care au putut conserva i apara catigurile for
10 de orice fel. Din mersul treptat al acestei desvoltari, au
rezultat Incet reformele politice, prefacerile relatiilor Intre
statul cu aezaminte de forma fixata i societatea mergand
mereu Inainte.
Intie deosebitele aptitudini ale societatilor, mai ales una
15 este care ajuta foarte mult la desvoltarea statului, adica la
intarirea i prosperarea puterii publice aptitudinea po-
litica.
Cucerirea bunurilor naturale, perfec %ionarea pastrarii i
prefacerii acestora, inmultirea schimbului lor, prin culti-
20 varea tiintelor i artelor utile ; 4poi expresiunea monumen-
tala a gandirilor, conceptiunilor i simtirilor intime i sociale,
prin cultivarea literelor, artelor frumoase i filosofiei
cu un cuvant, tot ce constitue patrimoniul civilizaiei, aidicat
la cea mai inalta treapta i ajutat totodata de o vitejie
25 tot aa de clasica i de uimitoare ca i geniul ei, nu i-a fost
deajuns unei societati, poate cea mai stralucita Intre toate,
pentru a-i constitui, macar in culmea infloririi sale, un stat
catui de pu %in durabil, necum covaritor. Si cat a fost
de mare acea societate, o vedem asta peste atatea veacuri
80 dela disparitia ei, i o vor vedea Inca veacurile uimite i
dominate de spiritul ei fara seaman, de coneemia ei ma-
gistrala, de operele ei cari 'i bat joc cu mandra linite de
puterea lui Kronos.
Se poate deci o societate mareata fara stat puternic ; dar
as stat fara societate mai greu. Intr'o vreme, Alexandru
Machedon, pornind din dreapta Adriaticei catre rasarit i
inaintand ca un vartej luminos, bate pe mintoii Greci,
nimicete pe trufaul Dark al Perilor, Ingenunche la supu-
nere pe marele Por-Imparat dela Indii i strabate trium-

www.dacoromanica.ro
POLITICA 51 CULTURA. 95

fator Asia i Africa, poruncind sa se ridice dela Indus, pe


drumu-i, i pans la templul lui Amon din intrarea pustiului
Saharei, aptezeci de ceta-P. Tot in aceeai vreme, de-a
stanga Adriaticei spre apus, mica republics a Romei Incepe
5 a cuceri cu lupte indaratnice peninsula italics.
De o parte catre rasarit, un cm cu &Ova soci, fara o so-
cietate, facea in cincisprezece ani o impara/ie uriae: de
alts parte catre apus, o societate Intemeia incet incet un
stat. Praful nu s'a ales de imparalia lui Alexandru in ca/iva
10 ani: iar mica republics a crescut mereu pans ce a ajuns cea
mai formidabila qi mai durabila impAralie din cate au statut
i poate vor mai sta vreodata pe pamant.
*

Noi cetia, chema %i grabnic la via/a de stat prin instau-


15
rarea principiului na/ionalitalilor, ne gasim astazi, i firete
trebue s fim mandri de aceasta, cam in situa %ia lui Ale-
xandru-Machedon am zis -cam, fiindca este o mica deo-
sebire: pe cats vreme vartejul produs de acesta a fost
extensiv, vartejul nostru este intensiv ; cum am zice, Ale-
20
xandru a ame/it o lume ca trombele i ciclonii calatori, iar
not ne ame %im singuri ca derviii invartitori.
Firete. Statul tanar, infiin-cat dupd imprejurari, are nevoe
grabnica de o societate. Statul improvizat, in loc de a fi forma
de echilibru al for/elor sociale la un moment dat, cauta sa
25
fie fondul i isvorul nascator al acelor for/e. De unde statul
ar trebui sa fie rezultatul natural al societalii, ne pomenim
ca societatea trebue sa fie produsul artificial al statului.
Statul improvizat, simcind ea paete in gol, are nevoe
numai cleat de un razim pe ce sa-i puna piciorul ; ii tre-
80
bue neaparat o societate, pentru linitea lui, pentru asi-
gurarea fa/a cu el insui ca existen/a lui are o ra %iune mai
temeinica decat norocul, poate necredincios, al catorva
momente. Neavand aa dar pe tine sa-i impuna lui reforme,
se gandete el mereu la dansele ; neavand o societate care
35
sa-i ceara ceva dupa nevoile ei, inchipuiete el nite nevoi
sociale carora le decreteaza pe dibuite satisfacerea. El tot
spera i nu obosete a spera ca va face sa rezulte dela dan-
sul o societate.

www.dacoromanica.ro
96 REMINISCENTE BSI NOTITE CRITICE

Trebue SA rnarturisim ca statul acesta are aci o sarcina


titanica, insa,, deocamdata, nu chiar imposibild. Cucerirea
bunurilor naturale, perfec-cionarea pastrarii gi prefacerii
acestora, multiplicarea schimbului, toate acestea cu staruinra,
5 cu rabdare, cu autoritate brutala cand nu merge altfel,
se pot decreta i Infiin %a. 0 imitare metodica a mode-
lelor i formulelor existente in lumea civilizata, cum am
zice o contrafacere mai mult sau mai pulin dibace a apa-
ratului material, poate da rezultate similare data nu egale,
10 adesea destul de fericite. Cum am zis, sarcina statului
pe terenul aka numitului progres material este titanica ;
dar comunicarea, astazi aa de comoda, cu civilizaIiunea
societa-cilor infloritoare, uureaza mult acea sarcina. Fabrici,
mine, cai ferate, poduri, vapoare, baloane, armata, fortificaIii
15 - se prea poate: modele sunt destule, formulele gata i
contrafacerea e totdeauna sigura de aplauze. Europa e
un vast teatru cu o mai vasta claca : ar fi prea simplu
acel ce da o suta de ace cu gamalie sa nu aplaude pe cel
dela care is in schimb o banird de grau. Firete ca e
20 mai minunat i merits mai mill-Ca admiraIie acel ce in-
ghite o suta de ace de garnalie fare nevoe, decat acel ce
de foame mananca o banird de paine.
Unde insa sarguinIa statului de a infiinIa in pripa o
societate devine nu imposibila, ci chiar de-a dreptul absurda,
25 este pe terenul moral i intelectual. Statul poate decreta
i face sa se execute Inca trei poduri pe Dunare, treizeci
de vapoare pe mare, trei sute de mfi de armata i aa mai
departe ; asta se poate ; dar arta, literature, filosofie !.. .
Pentru aceste produc/iuni ale spiritului omenesc trebuie
30 ceva mai mult decat un s tat politic o societate aezata
de pe vremuri.
0 aa societate, in urma prefacerilor politice din Europa
in secolul acesta, nu o avem. La not n'avem azi de cat o
stransura de lume din ce in ce mai mare, mai impestriiata
25 i mai eterogena. Aceasta stransura de navala, care-i
schimba fisonomia in fiece zi, care n'are nici vre-o nevoe mai
presus de cele individuale, care nu poate avea o trad4ie,
i prin urmare in nicio imprejurare unitate de gandire i
de sim %ire, este departe de a fi ceea ce se inIelege prin

www.dacoromanica.ro
POLITICA BSI CULTURA 97

cuvintele <4 societate aezata #. Lumea aceasta se aseamana


cu un vast balciu, in care totul e improvizat, totul trecator,
nimic infiinIat de-a-binele, nimic durabil. In balciuri se ridica
barace ubrede, pentru timp foarte marginit, nu monu-
5 mente durabile, cari sa mai ramana i sa foloseasca i altora
deck acelor ce le-au ridicat. Arta, literature, filosofie,
astea sunt monumente pe cari nici nu poate, nici n'ar avea
de ce, sa le ridice o luxne cum e cea de astazi la noi.
*

10
Faptul ca la noi statul este aproape totul i societatea
aproape nimica, are o consecin-ca foarte pagubitoare pentru
cultivarea chiar intarnplatoare a artelor i literelor.
E adevarat, dupe cum am pus, ea, in loe de societate
aezata i'nchegata, n'avem decat o lume de stransura,
15
care ii schimba in fiece zi fisionomia, care nu poate
avea tradiie nici unitate de gandiri i de simiri.
Cu toate astea, aceasta lume de stransura miuna aci
d'asupra unui element etnic hotarit. Sub tot acest Babel,
exists o limbs romaneasca, care-i are geniul ei ; sub toata
20
aceasta vultoare venic micatoare, exists un popor statornic
care-i are calitaIile i defectele lui specifice, bunul lui simt,
o istorie plina de suferinIe, nevoi, simIiri i gandiri proprii.
De ce, din straturile acestui popor, nu s'ar putea ivi
din sand in cand unele inteligen %e deosebite, cari sa dea
25
expresie monumentala acelor nevoi, sim-ciri i gandiri pro-
prii ? De ce, chiar din lumea de stransura de aa diverse
provenience, care miuna d'asupra poporului, nu s'ar gasi
arareori i individualita-ci de o provenienIa mai aleasa
i mai nobila, care sa se insufle de la acele nevoi, sim %iri
30
i gandiri ale poporului, i, patrunzandu-se de geniul aces-
tuia, sa -i ilustreze frumoasa limbs ? De ce se 'ntampla aa
de rar in literature, caci de artele celelalte nici vorba nu
poate fi, o producIie de seams?
De ce? Am spus-o dela inceput. Statul are aci greaua
35
sarcina de a forma o societate. Pentru indeplinirea acestei
sarcini, el are nevoie de un puternic aparat politic, pe
care trebue sa-1 susIina i sa-1 intareasca in fiece moment.
El cheama la sine toate inteligentele i niciodata n'are
7

www.dacoromanica.ro
98 REMINISCENJE BSI NOTIJE CRITICE

destule ; orice inteligema trebue absorbita in aceasta vasta


Intreprindere a statului.
De aci rezulta importama exclusive a politicii la_ noi:
via-ca noastra publics nici nu are o alts arena. Un capo-
5 d'opera, un monument, presupunand ca ele ar rasari aa
ca prin minune din pamant, n'ar avea puterea sa miqce
catui de pu %in spiritul public, absorbit cu totul de rezultatul
unor alegeri parliale din tine tie ce provincioara. Are
publicul cap sa mai citeasca un roman, sa mai priveasca o
10 picture, sa mai asculte o tragedie, and Inca nu se tie data
d. cutare sau cutare mai ramane sau nu in minister?
Cate inteligen-ce frumoase i cu adevarata voca-cie artistica
n'au fost Injugate la carul politicei, pentru care n'aveau
vocalie deloc? Poate ca niciuna din acestea, multe puline
15 cite le avem, n'a scapat de acest jug, singurul care garan-
teaza sigur vreun succes i bogat i onorabil.
Dar statul, dei absoarbe pentru aparatul sau politic
toate inteligen%ele remarcabile i, in lipsa de remarcabile,
se mulIumqte chiar cu mai pu-cin, imelege bine ca,
20 voind sa improvizeze o societate, nu-i ajunge numai pro-
gresul material. El simte ca-i trebue, ca decor de rigoare,
macar semnele exterioare, aparen/ele unei xnicari inte-
lectuale. Atunci, Incep decretele absurde: instittrciuni i
coli de arta, pensiuni i gratificari la litera-ci i la artiti,
25 premiuri academice cl. cl. Statul incurajeaza nu numai
cultura rasei cavaline, incurajeaza i cultura artitilor i
litera-cilor. El nu se marginete a institui ferme-model i
pepiniere de vi-ca americana, el institue i teatre, i con-
servatoare de arta. Si se va dovedi astfel ca din pamantul
30 manos al Romaniei rasar i crest qi talentul artistic, alaturi
cu morcovul, i geniul literar, alaturi cu varza, i spiritul
critic, alaturi cu brojba, i ca, precum se poate aclimata
pe acest pamant vita americana, aa se pot aclimata i
aptitudinile artistice.
35 Si acela stat nu vede, sau se preface ca nu vede, cumca
toate inteligen-cele i talentele de seams nu-i sunt de ajuns
pentru aparatul sau politic, dar-mi-te sa-i mai ramana i
pentru activitatea extra-politica, pentru cultivarea literelor
i artelor.

www.dacoromanica.ro
POLITICA BSI CULTURA 99

Astfel, cine ramane la noi sa cultive exclusiv litere sau


arta?
Ori tineri, cari nu au nici varsta a fi utilize i in viaIa
publics, si au Inca vreme sa face incercari puerile, asteptand
5 Inrolarea for in aparatul politic; on un cap lipsit cu de-
savarire de sensul practic i utilitar ; on mediocritaIi,
quasi-inteligeme, pseudo-talente, ciurucuri sociale, cari sunt
fericite a aduna dela banchetul stralucit al vie %ii publice
firimituri si resturi de sosuri, in forma de mititele diurne
10 on sinecure, premioare, gratifica ii i altele.
Daca am avea o societate, cum avem i un stat, o societate
care sa simta nevoe de literature i de arta as vrea
sa vaz: statul ar mai putea sa smulga pentru aparatul sau
politic toate inteligenIele i talentele?
15 *

De aici rezulta plangerea nedreapta pe care noi Bo-


manii o facem aproape in toate zilele cu atata usuratate.
Cand vedem ca vreo institu-cie nu merge bine, null atinge
scopul sau nu prospereaza, atunci n'avem deck un strigat:
20 Nu merge ! pentruca i in aceasta institutie se face po-
litica. Daca nu s'ar amesteca politica, ar merge. Cum vrei
sa mearga dace i aci se amesteca politica ?
La prima vedere, ar parea ca e drept.
De exemplu, se infiinceaza o instituiune savants cu
25 anumite scopuri de cercetari si de studii stiiniifice. Numai
deck pun mana pe aceasta institu %iune oamenii politici.
Acetia, se 'n %elege, neavand in vedere deck interesele
politice, au sa be subordoneze acestora scopurile declarate
ale instituOunii. Nu va mai fi vorba in randul intai de
80 studii si de cercetari, ci de rezultatele mai vault sau mai
puffin favorabile pe cari partidul respectiv le poate trage,
pe tale bugetara, on pe calea satisfacerii micilor ambi ;iuni
personale, din mersul acelei institu %iuni savante.
0 alts instit4une se fundeaza ; aceasta nu mai este
86 savants, ci artistica. Se fac cheltueli insemnate, se cladete
un stralucit stabiliment anume, care este tnzestrat cu mari
sacrificii din partea statului i comunei. Se 'ntampla i cu
7

www.dacoromanica.ro
100 REMINISCENTE BSI NOTI'J'E CRITICE

aceasta ce s'a intamplat i .cu cealaltA. Interesul artistic


ramane secundar, interesul politic birue. Oamenii politici
nu pot rasa neexploatat nici acest cold rezervat artei de-
sinteresate: instituOunea artistica trebue sa le caza pe
5 mans, pentru .ca sa o intrebuinIeze si pe &Ansa, ca o arms
mai mult, in stop de partid.
Atunci, ce se 'ntampla ?. Se 'n ;elege ca nu se poate face
nici stiinIa, nici arta cum se cade in ;era asta ; care va s
zicA, numai politica!
toi iar incepem cu tanguirile.
Cum o sa mearga, data ji aci se vAra politica ?
Ei iata: tanguirea asta, dupe parerea mea este absolut
nefundata.
Da, politica... Dar ce poftii?
15 Statul cheltueste cu instituOuni savante sume destul de
respectabile. Savan ;i, de! slava Domnului, nu prea avem,
ca s faca stiinca serioasa, afara de onorabile exceMii. Atunci
va intreb: pentru ce a mai cheltuit statul sa fundeze insti-
txrpa, si pentru ce mai trece cu sfinIenie paragraful ei in
20 fiecare buget? De geaba? Incai, data nu se face stiinIa,
sa se faca xnacar politics, ca sa dam harem iluzia lucrului.
Se cladeste un mare stabiliment artistic, un teatru, de
exemplu. De ce? fiindca un stat modern are intre alte
organe de culture si astfel de stabilimente. Ei? cauli ar-
25 tisti iai de unde nu sunt. Iii trebue literature nu
exists. Iii trebue public publicul nu vine la exhibiIiile
d-tale. Ce-Ii mai ramane de facut in aceasta cladire, pentru
care ai varsat sume colosale, unde ai sa cheltuesti anual
paragrafe anume? Nu-1i ramane alta deck sa faci macar
30 politica.
Eu crez ca, in loc sa ne invinuim i sa regretam ca
facem in toate si oriunde politica, din contra, ar trebui sa
ne pars bine si sa ne aplaudam ca o putem face asa de
bine on unde Si in toate.
85 Ce fobs ar fi, neputand face stiinia si arta, sa stem
cu mainile 'n san fare sa facem nimic. Incai sa facem po-
litica ! ySi, slava Domnului, cred ca nu o facem rau.

www.dacoromanica.ro
NOTITE RISIPITE

EXIGENTE GRELE

Sunt trei feluri de produceri intelectuale: uncle mai


presus, altele mai prejos de orice critics, iar altele la nivelul
5
criticei. Se 'n %elege ca vorbim nu despre parerile pe cari
un autor le emite. Acestea pot fi admisibile sau nu, ono-
rabile sau detestabile, generoase sau infame, puIin imports ;
e vorba de felul cum ele sunt aternute, de puterea concep %iei
si de inal-carea de spirit a autorului.
10
Venic ideilei principiile lui Machiavelli vor fi de-
nunIate de unii ca infame ; cat lumea insa nu va 'ndrazni
cineva sa eritice opera marelui om ca putere de concepiie,
ca opera de spirit. In felurite opuscule, in nenumarate
cuvAntari, multi marunlei, curtizani ai naivita/ii muliimii,
15
vor detesta principiile i parerile lui ; nici prin gand insa
nu va cuteza vreunul sa-i aprquiasca sau sa-i desprquiasca
opera ca atare ; iar aceti curtizani, marii i marunOi do-
ritori de a stapani, incepand cu Frederic-cel-Mare i ispra-
vind cu cel din urma agent electoral de mahala, nu vor
20
lipsi, mai ales ei, contient on instinctiv, sa urmeze cu
scumpatate lapidarele pove-ce ale ilustrului florentin, pe
cari le ponigresc pe faVa, urmand i 'n aceasta tot o po-
vaia a lui.
Cine oare, nefiind deadreptul un caraghioz, va cuteza
25
sa spuna ca celebrul secretar, in afara de tendenIele i
parerile lui, nu ne-a lasat un capodopera incomparabil?
lath o lucrare mai presus de orice critics o lucrare aa
numita cIasica. Exemple altele ar fi de prisos, cred eu ;
o intreaga lista a producerilor geniale nu ne-ar duce mai
8o
departe ; ba chiar ar fi neplacut sa fac, dupa vechile

www.dacoromanica.ro
102 REMINISCENTE I NOTITE CRITICE

calapoade Inca la mods, parada ridicula de erudiOune intr'o


simpla notica literara.
La al doilea fel de produceri intelectuale, ca si la cel
dintaiu, imports pu/in parerile, principiile sau tenden %ele
5 autorului. Pot fi foarte generoase: pot fi asa de morale
si de umane, incat autorul sa mearga drept in raiu caci
le-a debitat numai ; data opera ca atare, in afara de ele,
nu e decat o platitudine incomparabila, atunci autorul fara
indoiala e un om mai presus de orice lauds, dar de sigur
10 opera sta mai prejos de mice critics.
De al treilea fel, sunt producerile comparabile qi deci
criticabile. Acestea sunt ca animalele inferioare, asupra
carora este permisa viviseciunea in interesul stiincei, mai
inalt decat orice morals i mils. Autorii acestor produceri
16 sunt ganditori pu-cin mai rasariIi din mulIimea cu care a
umplut Dumnezeu lumea. Ei, cu un chip mai deosebit i
mai interesant, pot s spuna adevaruri marunte, faramituri
de adevaruri mari, i fac astfel omenirii, incapabile sa
priceapa de-adreptul un geniu, serviciul de talmaci.
20 In comercul intelectual al spe %ei, ei se 'nsarcineaza sa
joace Intre marii cugetatori i publicul eel mare, rolul
micilor debitanIi stabili sau ambulani, dupa capitalasul lor,
dupa taraba sau tolba carte, carticica, revista, gazeta cl.
Se 'acelege ca la micul debitant marfa este mai mult sau
25 mai pu%in trezita, cate odata mai bine pastrata, adesea cam
stricatk dar totusi e o marfa destul de buns pentru muq-
teriul care, la isvorul eel mare al bogajiei, nu putea ajunge,
si care o poate gasi ad la 'ndemana. A ! dar nu! musteriul
este cu atat mai exigent si mai capri %ios, cu cat e mai pu-cin
30 deprins la gustul lucrului. Intrebaci pe orice biet lipscan:
o sa va spuna data pe cea mai preterrpoasa aristrocrata
ha-trail-a n'o impaca mai usor decat pe o tanara mahala-
gioaica agiamie.
Acesta este rolul teribil al musteriului mic: sa tortureze
35 pe micul debitant... i sa vezi critics de amanunte! atat
mai multa autoritate cu cat mai pu-cina pricepere, atat mai
multa imperturbabilitate, cu cat mai piqina sigurania. Mu-
teriii vor, unul sa fie lucrul colea mai asa, altul, din contra,
dincoace mai aminterea ; pentru unii sunt prisoase tocmai

www.dacoromanica.ro
NOTITE RISIPITE 103

acolo unde alii constata lipsuri ; calita0 se par unuia de-


fectele ce ishesc pe altul, si deandaratele. In fine, cap mu-
terii atatea capete si tot atatea, firete, pretencii si exigenIe.
Ba mai Inuit: unuia si aceluia singur, azi ii place asa,
5 maine aminterea, si 'n fiecare zi altfel.
Se'n-celege ca intr'un targ cu obiceiuri statornice de pe
vremuri, cu tradiciuni de autoritate, cu deprinderi de gust
desvoltat incet-incet si normal, acest fenomen, cu toata
diversitatea capetelor, va fi mai putin batator la ochi
10 decat intr'un targ de curand ridicat, cum sunt cele americane
si altele. Aci au navalit si navalesc pe apucate stransura
i adunatura, fara egala deprindere de gust, fard continuitate
i unitate de tradicie si de nevoi publice, si care schimba,
la fiecare caciva ani, si moravuri, si legi, si deprinderi,
15 si costume, ca i unele spele inferioare care leapada la
zastimpuri pielea din varful botului pans in sfarcul
coadii.
In targul de vremi statornicit, micul debitant stie ce
marfa se cauta, stie ce trebue musteriului cunoscut si
20 credincios: ba ii merge chiar inaintea nevoilor ; chiar i le
provoaca, cunoscandu-i firea si gustul. Dar intr'un targ
improvizat, in vesnic provizorat, Dumnezeu mai stie cum
sa mulIumesti pe musterii. Dai primitivului in pielea goals
o buns flanela, vanatorului preistoric o pusca si porcarului
25 margaritare: o fi buns marfa dumitale, dar musterii ii
gasesc cusururi, de oarece... nu le trebue. Primitivului nu-i
trebue caldura pe spinare si pe pantece, pielea lui e 'n-
vaIata cu de toate ; el are nevoie de zorzoane poleite, sa si
le puns 'n capul netesalat ; vanatorului ii trebue un toma-
3 hawk, iar porcarului porumb pentru vitele de-acasa . Dar
ia sa nu bagi de seams la vertiginosul mers al progresului!
ia poftim de le da a doua zi aceea ce ai vazut ca le tre-
buia ieri. A ! primitivul vrea acum camasi de matase,
vanatorul o carabina ghintuita cu repetiOe si porcarul bri-
35 lia nte.
Ce prcini sunt aceia cari, inIelegand ce le trebue, stiu
ce marfa sa ceard i sunt in stare s'o pre-cuiasca! si nu
ma 'ndoiesc ca dintre acei putini esti si dumneata, citi-
torule.

www.dacoromanica.ro
104 REMINISCENJE SI NOTI''E CRITICE

AMATORUL $1 ARTISTUL

Am cunoscut o dama din societate, care avea multa


pasiune pentru arte. Facea versuri corecte i adesea foarte
convenabile poezioare juvenile de cadru mic, uneori
5
destul de curaIele. In acela timp era pianists, i nu tocmai
mediocra descifra sigur i fraza cu gust i pricepere;
cultiva totodata cu asiduitate desenul i pictura desina
fin i mai ales zugravea cu succes flori i pasarele: liliacul
alb i vanat i randuricile erau subiectele de predilecOune.
10
La urma, lua lecIiuni de sculptura i, dupa spusele pro-
fesorului, avea multa dispozi-cie in cateva luni modela
busturi dupa natura.
Poezie, rnuzica, pictura Si sculptura patru arte, cu un
egal succes, ca Michel Angelo.
15
Nu sunt un linguitor; n'a fi niciodata in stare sa acord
aplauze unei produqiuni de arta daca ea nu mi le poate
smulge. Aplausele nemeritate in contiinIa noastra mi s'au
parut totdeauna cea mai detestabila i mai revoltatoare
minciuna.
20
Marturisesc insa ca la fiece noua produccie, pe care
mi-o arata dama aceia cerandu-mi parerea <c sincere o, se
petrecea in mine o ciudata micare. ProducIiile ei erau prea
rele ca sa pot avea despre ele o parere bunk i prea bune
ca sa am o parere rea. Aveau multe calitaci manifeste
25
pe cari nu le-a fi putut tagadui; dar le lipsea o calitate
pe care nu o puteam defini, calitatea indispensabila nu
erau lucrari de arta.
Atunci, foarte perplex, cautam un mijloc sa scap i de
dams i de contiin-ca mea, i iata ce gaseam:
so
cc Doamna mea, pentru un amator, lucrarea d-tale este
minunata, i cunosc destui artiti de la not cari ar catiga
mult in stima mea daca ar semna o asemenea opera *.
In multe randuri scapasem astfel. Dormeam acumlinitit
pe formula mea, pe care A) credeam suficienta, sand, inteo
85
zi, dama imi prezinta ultima ei opera: un cuib de randurici
'sub o straina, in momentul and parinIii, aca-caIi de mar-
ginea cuibului, dau de mancare puilor lacomi cu ciocurile
caseate.

www.dacoromanica.ro
NOTITE RISIPITE 105

Eram poate rau dispus, nu tiu ; destul ca asta data m'au


isbit mai intaiu parile rele. Era i nu era un cuib de ran-
durici.
In arta cofetariei se produc din spuma de zahar colorat
5 figurine de un efect surprinzator: fructe, flori, pasari, miei,
cl. Ali vazut pe ouale roii dela Pati scena intreaga a
Invierii. Ei! nu tiu cum, cuibul de randurici al amicei
mi s'a parut zugravit dupa o lucrare de zahar dela geamul
unei cofetarii. Cuibul din natura trecuse prin doua prisme
to 'Ana s'ajunga la mine intaiu prin a cofetarului i apoi
prin a pictorului.
Dar asta nu va sa zica nici decum ea lucrarea era lipsita
cu totul de calitaIi; din potriva. Am privit-o mult
peste putinfa sa reprezinte cineva mai bine un cuib de ran-
15 durici de zahar. Ce fidelitate de tonuri particulare artei
cofetariei! ce rigiditate specific& de candel! ce stralucire
transparenta de acadea ! In fine o execu%ie minunata ca atare.
Aceste bune calitaci ma hotarira sa-mi dau parerea sincera.
oDoamna mea, pentru un amator... s.
20 Dar dama ma 'ntrerupse:
Ma rog ce incelegi d-ta prin amator?
Prin amator ?... prin amator?... tiu eu?
Ce diferenta e intre amator i artist? Te rog sa-mi
spui numai-deck. D-ta eti un om care nu intrebuin/ezi cu-
25 vintele in deert. Ce incelegi prin amator i ce prin artist?
Incolit astfel, a trebuit sa ma execut ; i fiindca n'aveam
nimic precis de raspuns, am recurs la metoda aforismelor
fantaziste. M'am prefacut ca ma gandesc adanc, i cu tonul
celei mai sigure teorii am Inceput:
30 Amatorul lucreaza de placere morals, i ce produce ii
face totdeauna placere artistul lucreaza de nevoe inte-
lectuala i foarte rar ii place ce face. i e natural sa fie aqa.
Amatorul nu cere sa-i exprime in opera lui toata gan-
direa i simirea: in orice produccie, el ii vede covarita
35 inten-cia. El vede ca a exprimat mai mult cleat a voit, a
reuit prin urmare peste masura dorin ;ei.
Artistul, din contra, in nici o lucrare nu-i poate vedea
intenIia intreaga acoperita, pentru ca el vrea sa-i comunice
toata gandirea i sim%irea.

www.dacoromanica.ro
106 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

Intr'un cuvant artistul vrea sa comunice tot i aline


pucin, pe &and amatorul vede ca ob-cine mai mult deca t voia.
Amatorul lucreaza prin inteligeirca ; artistul prin aliu-
catura. Pe artist il stapanete priceperea, amatorul ii
5 stapanete priceperea. In fine ; artistul este un om fara
voin/a, adica un om incomplet, pe cats vreme amatorul
este un om cu vointa, adica intreg.
Nu inIeleg aforismele d-tale, ma intrerupse dama.
Doamna, data vrei sali spun drept, nici eu nu le
to 'n %eleg. Dar d-ta eti de vina imi ceri sa %i raspunz la
nite intrebari din tale afara dificile.
Ce diferen0 este intre un amator i un artist? e greu
de spus ; dar de sigur e uor sa-i deosebeti din chiar lu-
crarile lor. Ceeace pot spune cu sigurairca (i privii 'Inca
15 odata cu un zambet dulce cuibul de zahar) e ca randuricile
d-tale pentru un amator sunt minunate, i cunosc destui
artiti dela not cari ar catiga mult in stima mea data ar
semna o aa opera.
SALOANELE NOASTRE
Ca toIi aceia cari nu se pricep mult la arta, dar cari o
iubesc i mai ales simt in pieptul for batand o inima de
20 roman, le-am vizitat amandoua saloanele noastre.
Cititorul sa nu s'atepte cumva la o dare de seams ama-
nunOta asupra acestor exibiliuni de arta, cari, trebuie
sa marturisesc, au covarit puterea mea de judecata. Am
vazut amandoua saloanele i sunt Inca arneIit de impresia
25 adanca ce mi-au lasat-o : o aa ciudata oboseala, o aa dis-
cordare nespusa, n'am mai sim ;it de cand am vizitat ga-
leria din Florenza tot astfel pe munte sim %i ame-ceala
de-opotriva i la urcu spre varfuri i la cobora spre poale ;
aceeai clatinare, aceeai pierdere stranie to coprinde i
30 aplecanduli privirile spre valea intunecata, ca i ridicandu-le
spre bolta albastra.
Adancimea ne afecteaza ca i inalcimea. Peste putima de
spus ce am vazut, i'n orice caz de necrezut chiar data a spune.
Cele doua saloane, copii ai aceleiai patrii, in lupta fra-
as tricida, sunt aezate fa ;a 'n fa %a pe strada Franklin. Ele
'i indrepteaza unul altuia cu multa bravura suliIele a mai

www.dacoromanica.ro
NOTITE RISIPITE 107

multor perechi de steaguri tricolore: razboiul civil este


deschis. Sunt de-opotriva de puternice amandoua
i astfel nu se poate ti cu siguran0 care din doted
va birui pans la urrna. Dei egal de inzestrate, fiecare se
5 bucura de deosebite calitaci specifice.
Aa, de exemplu, salonul oficial dela Ateneu are mai
multa incapere i nu platete chink, pe cats vreme al in-
dependen%ilor platete chirie i are o incapere foarte stramt5.
Asta ne amintete pe departe vorba ineleptului care-i
10 facuse o locuin0 din cale afai5 neincapatoare; un cunoscut
observaildu-i asta, in-celeptul i-a raspuns: u De at da zeii
sa fie plind de prieteni ! In cazul nostru, prietenii ar fi
>>.

zugraviii: sunt lucrari de arta celebre cari pot incapea


yi inteun buzunar ; pentru a arata halul in care poate
15 ajunge o arta, nu e nevoe numai-decat de o hard.
Dar, dei aa de stramt, salonul independen-cilor are in
lupta o arms tgioasa i inveninata ridiculul e i el un
venin este caricature foarte reuita a prezidentului de
peste drum, o tema cu multe varialiuni, care de care mai
20 picante. Se zice c asta afecteaza destul de adanc pe vene-
rabilul cap al coalei clasice.
Da ; insa independen-cii nu tiu ca oficialii sa face onoru-
rile casei lor, precum tie sa le face dincolo tandrul i sim-
paticul meu amic Juan Alpar (Iancu Paraschivescu) supra-
25 nuxnit, cu drept cuvant, Rafael al peizajului. Niciunul
de la independemi nu se pricepe sa explice ca Alpar vizi-
tatorilor cominutul i intelesul tablourilor, explicalie aka
de indispensabila in toate artele, mai ales in picture, i
mai cu seams la nud i la portret, unde privitorul trebue
80 sa fie prealabil cat se poate de mai bine informat i la-
murit; atat asupra varstei persoanei zugravite cat i asupra
sexului celui ce a zugravit-o.
Ei! un Alpar lipsete la disidenIi.
Da ; dar, in schimb, la acetia se poate vedea portretul
85 Doamnei C*** i apoi o Juna Orientals, doua panze cari
par'ca n'ar avea absolute nevoe de explica %ie. Aci, arta
picturii pare ca ar fi voit sa scuture jugul artei oratorice,
i astfel a cercat, prin spirit de revolts, a se scuti de con-
cursul amabil al oricarei

www.dacoromanica.ro
108 REMINISCENTE $1 NOTITE CRITICE

Da, dar la Ateneu mai este i o alta distradcie pentru


public: sunt niqte zugravi proti straini, probabil -- nu
dintre artitii notri in via0 a cari lucreaza decora-pile
emiciclului adaos de curand la vechea cladire. Calare pe
5 schelele for spanzurate sus, in bluzele for pestriIate de
stropi de toate nuan-cele posibile i imposibile, ei ludreaza
cu multa indemanare i cu mult gust, i, lucrand migalos,
ann. vesele cantece. Mai ales vocea aceluia ce poleia
alaltaieri capitelul de stuc al unei coloane de simili- marmor
10 dela galeria superioara, are un timbru barbatesc, clar i
foa'Yrte simpatic. Am plecat ochii in jos i, coprins deodata
de un sentiment de dor indepartat pentru Florenza, 1-am
ascultat cu deosebita placere. Tot aa am auzit data
pe un zidar cantand, pe cand astupa nite crapaturi in
15 galeria Pitti. Acesta dela Ateneu, e drept, mai are in fa-
voarea sa i resonan %a excelenta a emiciclului cu toate
calculele-i pozitive, se 'ntampla i unui architect sa greeasca.
Da ; insa, in schixnb la independen-cii din faIa, Fuma-
tul nu este oprit ; i, in vremea noastra democratica, asta
20 e mult pentru un salon.
Iata deosebirile fundamentale intre cele doua saloane
inimice. Afara de aceasta, amandoua searnana, aa ca nu
stim data la anul, continuand animositatea intre cele cloud
coale, nu ne-om pomeni ca una, in necazul celeilalte, ii
25 aeaza deandoasele panzele adica deandoasele nu panzele
ci aezarea... In sfarit m'am incurcat ; nu vreau sa zic
nici aezarea, caci, cu explicaiunile lui Alpar, ar trece poate
i asta deandoasele nu panzele, ci saloanele: indepen-
den-pi aeze panzele in Ateneu, iar clasicii peste drum ;
30 da, cleat publicul... el n'ar trebui sa tie nimic de asta.
Treceam odata prin tunelurile dintre Comarnic i Sinaia,
i firete, in vagon, fiecare n'a lipsit sa spuna cat de mari
sunt prin strainatate tunelurile cari au fost avut onoarea
sa fie trecute de dansul. Eu eram la descrip-cia celebrului
35 St. Gothard, i vream, cu datele pozitive ale lui Baedeker,
sa minunez pe o cocoana cu care stam foarte aproape:
a Doamna mea, astea sunt tuneluri? sa vezi,la St. Gothard:
trei sferturi de posta! o jumatate de teas umbli pe sub
parnant ! Inchipueteli! )). Doamna imi arunca un zaxnbet

www.dacoromanica.ro
NOT ITE RISIPITE 109

i. ndicibil de inteligarca ; iar un batran patriot, incantat


de progresele Romaniei, ma intrerupse: < Ia nu mai tot lau-
da0 pe straini: pentru o -card mica cum e a noastra, e deja
destul de frumos i astea cate le avem ! >>.

5 Oricum, avem doua saloane: pentru o -card mica cum e


a noastra, e deja destul de frumos !
*

In palatul Ateneului sunt deschise astazi doua expozi %iuni


de picture de o parte mai multi tineri artiti, de alta
unul singur, d. Simonidi.
to
E un mare curaj sa se expuna cineva cand merge in
corpore, cu atat mai mare, in cazul artistic de faIa, cu
cat in corpore po %i trece neluat in seams ; dar desigur,
culmea curajului o atingi cand to expui singur i aceasta
este marele merit al d-lui Simonidi.
15
Dar curajul in arta ne poate adesea on duce prea departe
-- de exemplu, la o revolts fa/ie contra desenului. lath un
Mitridate al carui cap este de doua on mai mare de cat
ar trebui sa fie. Asta nu face nimic, de vreme ce avem, la
treptele pe cari i-a dat sfaritul stralucitul rex ponticus, o
20
sclava de doua on mai mica de cat impuneau exigenIele
planului intaiu.
0 mans prea. lunga ; da, dar e compensate de un picior
prea scurt... Armonia asta este marele secret al artei.
S'apoi culorile ! trebue sa Iinem seams de culori.
25
Este un fel de vanat, un vanat care doming in totul, un
vanat fundamental care spune multe, un vanat care este
un gand o idee !
0 dams e cuprinsa de amor se face vanata la faIa ;
un soare apune vanat ca un vis poetic ; sau, ca o inspiraIie,
30
rasare... iar vanat. Apoi, soldwci vine %i, ape vinete, tran-
dafiri vine-ci, sfinte, pisici, scaune, sabii toate vinete.
Ian ce ar putea inspira celor de dincolo o invidie va-
nata, data ei n'ar innota, in mijlocul unei gradini pline de
flori i de fructe, intr'un verde plin de speranIa.
n Intrand in salon, eti rapit, ca roman, de un farmec ne-
descriptibil, i fare voe, apucat de un dor vag al cranguri-
lor i muscelelor patriei, al acelor locuri pitoreti, incepi
sa fredonezi oltenete: (( verde, verde i iar verde ! >>.

www.dacoromanica.ro
1.10 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

Aci nu mai e vanat, e verde: apele verzi, copiii verzi,


damele verzi, casele verzi i fructele verzi e o teribila
strepezeala de din-ci!
In mijlocul acestor verde-curi, sta culcata Intr'o poza
5 foarte intima o driada de marmura o bucata destul de
meteugit taiata a lui St. Marceaux, un sculptor francez,
1.893. Driada e foarte bine, chiar prea bine hranita ;
ea are carnuri foarte prea bogate, i culcata cu spatele
foarte prea sus, hi ascunde obrazul cu mainile in iarba: face
10 bine; goals cum e, are unde roi chiar daca'0 ascunde faTa.
Dar o execulie onesta. 0 privire singura e de-ajuns
ochiului deprins ca sa se repause de atata verdea;a: cal-
dura, ce lipsete 'n crangurile verzi, se poate obcine de la
o marmura. alba.
15 E un moment de repaus bine-facator in mijlocul ver-
tiginoasei calatorii prin atatea i atatea peizajuri de uscat
i de mare... i e tiut ca raul de mare e un simptom
alarmant tocmai pe uscat.
Nu consiliez pe nimeni sa stea multa vreme Intr'un salon
20 unde verdele stapanete cu atata tiranie; poate e i peste
un teas cu sufletul coclit.
Si pentru un suflet cocleala este de mii de on
mai pernieioasa de cat pentru stomac.
LuaIi de exemplu un individ i dati-i sa manance bucate
25 coclite: simptomele alarmante Incep indata dar lapte,
mult lapte, poate sa-1 reintoarca la hotariri mai bune
pentru familia sa. Dar, is sa vedem pe omul al carui suflet
a fost odata saturat ca al meu de cocleala: acela e un om
perdut nici un antidot nu-1 mai poate readuce la stima
30 artei na-cionale.
8i asta este foarte rau ; pentru ca e curios lucru cu coa-
lele de pictura. Scolile italiene, de exemplu, Si germane,
cea olandeza, cea spaniola, n'au nevoe de loc de stima ;
tot asemenea i coala franceza. Ei! iata o excep-cie, ono-
85 rabila de sigur, i trebue sa Ern mandri de aceasta,
coala romans.
*coala romans, mai independents de cat toate celelalte,
rupe cu tradi-cia, i vine, verde, galbena sau Varian,
indiferent de coloare sa ne spuna hotarit:

www.dacoromanica.ro
NOTITE RISIPITE 111

Arta romans e mai presus de mijloacele vechi ; ea renuma,


in secolul nostru de libertate, la mijloacele tiranice ; ea
nu voeste sa se impuna ea are nevoe, mare nevoe de
stima Stima -- iata ce doreste arta romans.
5 A venit, crez i eu, momentul in fine ca Romanii nostri
sa arate ca pot avea stima pentru arta precum totdeauna
au aratat ca au arta pentru stizna.
Sa fim Romani! sa nu uitam deci nici odata a canta,
fiind vorba de arta romans: verde, verde fi iar verde. . .
io chiar cand e vanat.

De doua on am avut ixnpruden-ca sa vizitez saloanele


artistilor in via-ca, fara sa ma pricep, dupa cum mi-au
afirmat danii, catusi de pu-cin la arta. Dar impruden-ca
15 mea nu s'a marginit numai la atata : am mers mai departe
mi-am spus parerea, neautorizata, asupra unor opere
pe cari nu le stiam gusta.
De exemplu, mie mi se parea straniu lucru sa vaz o capra
verde si o orfana albastra. Ei! n'aveam dreptate, ma gra-
20 best a marturisi. Sunt capre si mai verzi Si martire si mai
albastre de cat acele pe cari le-am admirat anii trecuIi.
Afars de asta, precum am aflat acum in urnak despre
colori >> nu se discuta. Colorile sunt o simpla Inchipuire
a ochilor nostri ; colorile nu exists in natura, exists numai
25 i numai in ochii nostri. Atunci, data nu exists in natura,
pentru ce o orfana n'ar fi tot asa de usor albastra precum
poate fi blonds sau bruna ? pentru ce o capra sa nu poata
fi verde, data poate fi roaiba ?
Am fost apoi ratacit si in alts privima. Mi se parea
90 ciudat cum un gade, care se afla la patru pasi departe
de victims, o poate apuca cu o mans sigura de ceafa ;
fiindca, pans atuncea, stiam ca astfel de tours de force
numai un copil de 00, i Inca numai in varsta de trei patru
luni, indrazneste sa 'ncerce. In adevar, un copil intinde
85 rnana-i nevinovata sa apuce o jucarie sau once obiect ce -1
intereseaza, situate la o distan-ca absurda.
Pans aici, aci crede ca aveam dreptate. Ei bine, nu. Dupa
explicaVa artistilor nostri, am vazut ca eram in mare

www.dacoromanica.ro
112 REMINISCENTE SI NOTI'J'E CRITICE

greala : ceea ce nu poate face un copil nevinovat, o poate


face crudul calau, cu mana lui aa de lungs, in cat ar in-
spira invidie celui xnai stranic easier.
Astazi sunt pe calea adevarata: explicaOunile mi-au
5 aratat-o.
Hotarit, salonul din anul acesta dovedete ca pictura
romans a intrat intr'o faza noua, o faza pe care ai putea-o
numi faza decentei.
Oricine a iubit pictura fara sa o inIeleaga -- iubirea
10 n'are nevoe de in%eles tie abuzul pe care aceasta arta,
cand se numete mai ales profana, 1-a facut de nuditate.
Nuditatea a fost odinioara o board in arta. Se punea eel
xnai mare preI pe un corp gol. Tot fastul decorativ, cum
architecture, drapare, fundal rustic c1., ramaneau pe a
16 doua i a treia treapta: acela era mare, care zugravea un
corp omenesc gol, gol de tot ! Ce lipsa de decen/a!
Apoi pictura sacra chiar dansa aluneca adesea pe calea
abuzului: aa gaseai pe fob, pe Sf. Sebastian i pe Man-
tuitorul, goi, goi de tot ! E drept insa ca la danii carnea
20 era stoarsa de toata zeama pacatelor. Dar totui pictura
sacra, dei renunIa bucuros mai totdeauna la nudita-ci, abuza
de xnani i de picioare goale. Fiecare sfant sau sfanta, pans
i ingerii, cari n'au sex, ii aratau fara jena amandoua
manile i amandoua picioarele.
25 Ei! iata progresul nostru!
Noi, chiar nudita-ci data zugravixn, suntem deceni: maini
i picioare goale nu se vad tim sa le disimulam, sa le
acoperim cu discre-pe. La pictura noastra, po-ci vedea tot,
insa numai pans la glesne. Mani sau picioare goale? Nu
80 ne permite decen-ca. Ba ceva mai mult: nici mani in manui ;
d'abia, din cand in cand, cate un picior incalIat.
Afars de asta, e aa de ciudata o mana! i e aa de curios
un picior ! Cele cinci degete sunt aa de complexe, i au
nite micari, in cat ar ingreuna priceperea. liniilor largi
36 ale corpului, i ar intuneca expresia figurii.
Nede-ci cat de decenta este femeea care sta goals culcata
pe o sofa, jucandu-se cu un mar luminos, care seamana cu
o franzela i care-i intuneca cu desavarire mana dreapta,
pe cand cea stanga sta ascunsa sub capataiu! Dar nu

www.dacoromanica.ro
NOTITE RISIPITE 113

e numai decenta, e ksi cuminte. Desi are, dupa toata apa-


ren;a, o sanatate infloritoare, deli este in prada unei ex-
treme indoeli sufleteti, data trebue sau nu sa guste din
(cmarul oprit *, ea n'a uitat sa-i acopere picioarele, ca
5 sa nu raceasca. Hotarit, iata o persoana, care nu o sa aiba
indigestie data ar manta cat de multe mere oprite, dar
care n'ar indrazni niciodata sa incerce cura lui Kneipp, deli
ar avea nevoe de o cura: foarte tanara, e manifest amenin-
-cata de obesitate.
SOLICITUDINE DE STAT
to
D. Haret, ministrul instruciunii publice, a trimis catre
mai multi amatori de literature i de arta o circulars,
prin care-i roaga sa-i dea parerea for asupra unei noua
organiza-ciuni a Teatrelor i a Conservatoarelor de muzica
i declamaIiune ; caci, cu organiza-pa actuala, aceste insti-
15 tuiuni nu mai pot merge.
Inten %iunea d-lui ministru e cat se poate de laudabila.
Nu tiu anume la ce persoane s'a adresat d-sa, dar imi
place sa presupun ca intre toate acele, fireste, nu este
niciuna care sa nu priceapa perfect de ce e vorba, sau care
20 sa fie interesata personal in afacerile Teatrelor sau ale Con-
servatoarelor. De sigur, sunt la not mul;i, foarte multi
oameni competen-ci in materie, cari, cu concursul luminilor
lor, pot alcatui o organiza %ie sau chiar mai multe.
Tot aa de sigur e ca Teatrele i Conservatoarele noastre
25 nu sufer de lipsa de talente, ci numai i numai de lipsa
de organizare, caci, fireste, data ar fi lipsit numai ta-
lentele i organizarea ar fi fost, instituiile acestea ar fi
mers perfect, si astfel d. ministru, data ar fi i observat,
lucru putin probabil, ca lipsesc talentele, ar fi facut catre
30 iubitorii de arta o circulars, prin care sa le ceara parerea,
nu asupra chestiunii reorganizarii, ci asupra chestiunii: cum
vom putea avea talente.
Da ; dupa cum spune Sfanta Scripture : Amin! amin!
graesc voua, niciun fir de par din capul vostru nu se va
85 clati fare de voia mea a, asemenea i Statul nostru ne spune
ea toate se vor intampla in societatea romaneasca numai
i numai prin voia lui. El ne va cladi case i sate model; el

www.dacoromanica.ro
114 REMINISCEN'C'E BSI NOTI'C'E CRITICE

ne va da bani cu imprumut ; el ne la inva-ca carte ; el ne va


pune sa ne inchinam ; ne va Iesala vitele ; ceva mai mult, el
ne va amuza si tot el ne va da si organizapi si talente artistice.
Trebuia deci si Teatrele si Conservatoarele, cari in
s toata lumea au ajuns la culmea desvoltarii fara sa fi avut
nici o rela %ie cu Statul, ci s'au nascut si au crescut de sine-le,
potrivit nevoilor si aptitudinilor sociale sa se intoc-
measca la not ca institupuni de Stat, si, fiindca Statul c
liberal, ele au fost Intocmite pe baza celei mai largi libera-
ls Map. Asa, Statul Inva ;a gratis pe orice fetica sa cante
valsuri, polci si pas-de-quatre la piano ; inva-ca gratis pe
oricine s cante (( Stella confidente >> din gura, din vioara,
din trambica, din ocarina on xilofon ; Inva ;a gratis pe
orice domnisoara sau domnisor sa reciteze anecdotele lui
15 Speran ;a si # Pe o stance neagra # a lui Bolintineanu ;
toate acestea, fara condipi de sex, de varsta si de naPo-
nalitate, aiba mai mult sau mai deloc talent tinerii sau
tinerele carora le deschizi Intr'un mod asa de generos por-
Pk scolii. Dar liberalitatea Statului merge si mai departe :
20 e o sistema consacrata ca macar jumatate din publicul care
intra la teatru sa intre gratis.
Dace nici cu atata solicitudine din partea Statului nu
s'ar desvolta cultul si gustul artelor, atuncia ar trebui de
sigur sa desperam de viitorul for in Romania.
25 Actualul ministru, mai zelos Inca de cat predecesorii
sai, nu se mulIumeste cu organiza;ia actuala a Teatrelor
si Conservatoarelor ; d-sa vrea sa mearga si mai departe,
si Imi face onoarea a cere in aceasta privinVa si sfatul meu.
I-1 voiu da cu toata desinteresarea. Iata-1:
80 Organizarea actuala a Teatrelor si Conservatoarelor nu
este rea, este numai incomplete ; trebue deci completata,
si asta este foarte usor cand are cineva atata bunavoinIa
ca d. Haret si ca mine.
Propun deci ca, nu numai sa se manPe actuala organizare
85 a societaplor dramatice subvenPonate, cari au dat atatea
frumoase roade, dar Inca Statul sa decreteze pentru sine
monopolul tutulor spectacolelor fie de orice natura, precum:
teatru de proza, de muzica, concerte, exerci %ii gimnastice,
ecuestre, etc.

www.dacoromanica.ro
NOTITE RISIPITE 115

Contrabanda sa fie aspru pedepsita.


In fiecare comuna urban& se va organiza cate o societate
dramatics, muzicala, gimnastica, ecuestra, etc., care va primi
dela comuna i dela Stat Cate o bung subverrciune.
5 Administra-cia societalii o va face un comitet de trei
persoane, compus: din primarul local, in persoana sau prin
delegaOune, i, in ca; de disolvare a consiliului comu-
nal, din preedintele comisiei interimare ; din un profesor
cu titlu definitiv dela coala locals de grad superior, tras
10 la sor ;i dintre colegii sai pe un period de trei ani, (cel ce
a func %ionat odata nu poate lua parte la tragerea la sor-ci
pentru periodul urmator) i din eel mai in varsta dintre
preqii locali (in oraele de reedinIa judeteana, protopopul
va trece in acest loc onorific, indiferent de varsta).
15 Pe langa acest comitet, guvernul va numi tot din loca-
litate un comisar al sau, ales de preferin-ca dintre oamenii
de litere, mai ales dintre autorii dramatici.
Pentru a face o pepiniera de talente, cari sa fie tot-
deauna gata a ocupa locurile vacante de societari in so-
20 cieta-cile deja constituite i in cele ce se constituesc acum,
se vor infiinca, afara de Conservatoarele actuale, Inca altele
cinci deocamdata, ci anume cate unul: la Craiova, la Ploecti,
la Foccani, la Galati i la Botoani.
Toate cele ceapte conservatoare vor purta titlul: <( Con-
25 servatorul national de xnuzica, declarna-ciune, gimnastica,
ecuitaciune, etc. #. In consecinIa cu inmulIirea titlurilor ace-
stor ccoli, se vor adaoga, la conservatoarele deja existente,
catedrele cari lipsesc, i pe modelul acesta complet se vor
organiza i cele cinci din nou infiimate.
30 Pentru a da un avant mai mare acestor instituciuni
ccolare de stat i pentru a Incuraja tinerimea de ambe-sexe,
indiferent de na%ionalitate, sa -ci desvolte talentele pe calea
artistiea i sa renume odata la pornirea funccionarismului,
se va acorda fiecarui elev din Conservator cate o bursa.
35 De oarece pans acum s'a dovedit in dese randuri ca, cu
condiVunea de a nu lasa sa intre gratuit in teatre deck
numai jumatatea publicului, n'am izbutit sa avem totdeauna
sali pline, de-acum Incolo gratuitatea locurilor va putea
merge pans la doua treimi ci, la nevoe, chiar pang la trei
8'

www.dacoromanica.ro
116 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

sfertuii. Si, pentru ca sa fie controlul mai strict, serviciul


casei Teatrelor it vor face de acum doi casieri, unul pentru
biletele de vanzare i celalalt pentru biletele gratuite.
Toate acestea, se inIelege, in principiu ; ramane ca o
5 comisiune sa faca, pe baza aceasta, proectul de lege ama-
*nun-cit asupra organizarii Teatrelor i Conservatoarelor din
Regatul Roman.
Daca se ocupa Statul de progresul artelor romane, incai
sa se cunoasca!

OFENSA. GRAVA.
10
Un strain a cutezat zilele acestea sa insulte Romania
intr'un mod sangeros, lovind-o in tot ce are mai stump,
in profesorii ei de muzica i, prin urmare, in muzica ei.
Acest strain, un neamt, dr. Emil Kolberg din Viena, a
15 trimis catre (( Berliner Signale > o corespondenra despre
starea muzicala a Romaniei corespondenIa in care taga-
duete cu sfruntare priceperea i gustul publicului roman
in privin-ca muzicii i denunra Conservatorul nostru din
Bucureti, acest templu-metropola al Euterpei, Thaliei i
20 i Melpomenei na ;ionale romane, ca o institu/iune lipsita
cu desavarire de seriozitate.
Cititorul va judeca dupa cateva randuri, pe cari le voiu
reproduce din acea coresponden %a, pans unde a putut merge
cutezarea acelui neanrc. Vorbind de Conservatorul nostru,
zice:
25
Acest institut muzical de educa %ie ar fi indestulator pentru modesta des-
voltare a diletantismului celui mai modest. In uziiea strains nu s'a prea po-
menit de art4ti roman, cari sa fi inv'atat arta- in patria lor...
o Elevii din clasele superioare au in mijlocie agilitatea i patrunderea ince-
patorilor noltri de astazi s.
30
Vorbind despre producIiile muzicale publice la noi, iata
ce zice:
Prin cafenele numai i pe la ava numitele serate se and clavicimbalurile
maltratate intr'un chip revoltator qi mai totdeauna in ritmuri de dans.
Localul de concert e sale Ateneului, unde, pe langa unii artifti marl din
35 strainatate, ra'taciti prin Romania, concerteaza qi muzican %i negri, ceretori
muzicali i alti proletari artistici, cari ofera pe bard scumpi placeri eftine r.
Strainul apoi sus;ine ca artitii adevara-ci mari, cari des-
prquesc reclama, nu pot avea sor%i de succes faId cu

www.dacoromanica.ro
NOTITE RISIPITE 117

publicul roman ; dar ca, in schimb, a ob-cinut un imens succes


le Bataillon de dames optzeci de femei in fuste scurte
i despoiate intr'un chip neruinat, cari au dovedit, numai
deck dupes prima reprezenta-pe, ca sunt bune pour les
5 chambres separees cu cuconaii i cu mecenaIii artei romane.
A !... Trebue sa marturisesc ca aici strainul a atins
culmea infamiei. 5i data ar fi macar catui-de-putin ade-
varate cate le spune ! Pentru ca cititorul sa vada insanitatea
absurda a infamiei acestui strain, dau aici urmatorul pro -
io ces-verbal:
Subsemnatii prolesori de muzica dela Conservator fti particulari, in urma
unui articol injurios aparut in Berliner Signale No. 12 din 18 lunie st. n. 1897
la adresa corpului prolesoral i Conservatorului National din Bucurefti, precum
i la adresa culturalci a intregii cari, intrunindu-se astazi 10/22 lunie 1897, in lo-
15 calul eSocietalii Presei 0, am luat urmiltoarele rezolu(iuni:
Autoriziim pe d-I C. M. Cordoneanu sa intrebe:
1. Daces redac(iunea susnumitei reviste i ia rcispunderea articolului semnat
de dr. Emil Kolbcrg?
2. Cari sunt persoanele cari dau tonul in muzicd fi cu cari d-sa a jacut cu-
20 noftin(ci cdt a slat in Bucurefti?
3. Sci intervie pe kings Presa romans (de urgen(a) ca sit ia apararea contra
insultelor aduse in sus zisa revistii.
(Urrneaza semnaturile)

Onoare for ! Onoare acelora cari tiu sa ia o aa brava


25 atitudine, in fa ;a ofensei grave aduse patriei i dreptului
for ! Insa, dei foarte turburat de indignarea ce mi-a pro-
dus-o mie insumi infamia strainului, ass avea ceva de zis
in priviuca mo%iunii d-lor profesori ; turburarea mea nu
ma va impiedica sa fiu metodic. Voiu examina dar cele trei
30 puncte ale m4unii.
Asupra punctului intaiu:
Daces Redacjia sus-numitei reviste iysi ia rlispunderea ar-
ticolului semnat de dr. Emil KolbergP zic eu: Redac ;ia sus-
numitei reviste, on ii va lua, on nu-i va lua acea ras-
35 pundere. Din aceasta dilema nu poate ei Redac-cia sus-nu-
mitei reviste. Prin urmare, trebue sa ne preparam serios
pentru fiecare din cele cloud singure eventualitali posibile,
din cari, on una, on alta, este inevitabila. Caci, in relaIiuni
internwcionale, mai kesus de toate, se cere prevedere i
40 pruden-ca. Sa presupunem dar ca sus-numita revista nu-i
ia raspunderea. Atunci, ce putem face? S presupunem

www.dacoromanica.ro
118 REMINISCENTE SI NOTI'J'E CRITICE

iarasi ca-si is raspunderea. Trebue sa ne intrebam asemenea:


atunci ce e de facut?
Eu crez, i mi se pare ca am dreptate, ea in ambele
cazuri nu ne ramane decat sa luam act de raspunsul sus-
5 numitei reviste si sa rupem orice relaIiuni cu dansa, con-
siderand-o ca nu mai merits sa aiba nici o stima din partea
noastra. Dar mi se va raspunde:
Ei i? Ce-i pass unei reviste muzicale din Berlin de
stima dv.
10 liaspunz:
Daca se respects catui de pu-cin, trebue numai deck
sa-i pese. In toate, in politica, in literature, i mai ales in
arte, stima oamenilor oneti face mai mult deck ii in-
chipue un oarecare dr. Emil Kolberg mai mult deck
16 orice merit.
Tree la punctul al doilea :
Cari sunt persoanele cari dau tonul in muzica gi cu care
d-sa (numitul doctor) a Put cunovinici cdt a stat in Bucu-
refti?
20 Eu gandesc ca intrebarea asta, in partea ei a doua, e eel
puIin indiscrete. Cat sta un artist inteun ora strain, cala-
torind pentru petrecere, intr.& in cunotinIa cu fel de fel
de persoane cari n'au aface deloc cu muzica. Prin urmare,
putem sa dispensam pe neam %ul de a ne spune toate per-
m soanele cu cari a facut cunotin-ca cat a stat in Bucureti.
De ce nu-1 putem dispensa insa, este de raspunsul care
trebue sa ni-1 dea la intrebarea: <( cari sunt persoanele cari
dau tonul in muzica ? *. Dar i aci eu ma tern ca infamul
calomniator are sa scape foarte uor, mai ales ca intrebarea e
so puss de nite specialiti ; strainul e in stare sa ne raspunde
zambind:
Cum, dv. nu cunoateci cine da tonul in muzica ? Dar
e foarte simplu: it da compositorul, insemnandu-1 foarte
precis la inceputul bucaIii, imediat dupe thee. Cand nu
36 pune nici un semn i asta inteun singur caz din doua-
zeci i patru chiar atunci insemneaza precis ea a vrut
sa insemneze pe C dur, cum zicem not germanii, sau pe do
major, cum zice-ci dv. latinii. Atat ar mai trebui sa ma
intrebaci i cine da masura in muzica. Atunci v'a raspunde:

www.dacoromanica.ro
NOTITE RISIPITE 119

tot compositorul, i tot la Inceputul bucatii, imediat dupa


insemnarea tonului. Prin urmare, ne-am inIeles ... La ince-
putul fiecarei buca ;i, compositorul da intaiu cheea, apoi
tonul i pe urma masura.
Care va sa zica i cu aceasta intrebare nu-1 putem infunda
pe acel strain, care i-a permis, etc.
Sa trecein dar la punctul al treilea al mo-ciunii:
D. Cordoneanu set intervie pe leinga presa romans de ur-
ge*. , ca set se is apeirarea insultelor aduse in sus zisa revistei .
10 Acest punct mi se pare de prisos, data nu chiar mah-
nitor. Dar cand oare presa noastra a avut nevoe de inter-
veircia cuiva, pentru a releva insultele aduse na %iunii de
catre straini? Cand oare presa romans n'a fost la inal-cimea
ei, mai ales fiind vorba de artele nalionale i in deosebi de
15 muzica? Nu! Fie siguri profesorii notri ca vom ti sa
ne facem datoria. Da! vom proceda con brio, insa fara pre-
cipitare, pastrand tactul i xnasura. Vom dezvolta LE ICHT-
motivu/ nostru in toate tonurile. Vom face un sgomot
asurzitor i mereu crescendo, pans ce vom atrage atentiunea
20 publicului european asupra operei numitului dr. Kolberg,
proband ca aceasta opera e un complet fiasco. Reputa %ia
muzicala a Rornaniei va fi, trebue sa fie, reabilitata. Vom
arata numele marilor artiti europeni, incepand cu Tam-
berlic (care nu e alt decat Toma Birlic, Iigan roman din
25 Botoani) i sfarind cu tanarul prima - violins dela Kai-
serlich-Koenigliches Hofopernhaus din Viena, d. Ros, (care
nu e alt decat un evreu roman din Iai), i pe cari i-a pro-
dus numai i numai coala masted nalionala de muzica.
Vom arata cate orchestre permanente cu solide traditiuni
so avem in iara. Vom face statistica tutulor pianuriror dela noi,
atat de bine acordate, incat nu mai trebuesc acordate deloc.
Vom arata cu certificate din partea tutulor magazinelor
de Musicalia, imensa deosebire intre consumul produc/iilor
clasice i al bucalilor familiare, ca de ex. polci (Kreuz-
5 oder Schnell-), valsuri, pas-de-quatre, romance, can %onete,
Gigerl-Marsch, Tararabumdere, etc. Vom dovedi ceva mai
mutt ; vom dovedi cu -acte oficiale Ca o prima -dons natio-
nals poate capata la noi, data reuete Intr'un concurs, un
contract sigur pe trei, chiar pe patru luni, fiind platita

www.dacoromanica.ro
120 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

adeseori 'Dana la cinci, ease, chiar pans la apte sute de


lei pe luna! Vom dovedi in fine ca aceegi prima -dons, pe
aceigi scena, in fa-ca aceluia public, va canta cu acela
succes pe Ernestina din Choufleuri, pe Valentina din Hughe-
s nolii, pe Eleonora din Troyatore, pe Margareta din Faust
i pe Czipra din Zigeuner-Baron.
Cu acestea crez ca-1 vom infunda pe d. dr. Kolberg.
Sa mai indrazneasca a vorbi neamiul de inferioritatea Ro-
maniei in privinIa muzicii qi instituOilor de educa0e mu-
10 zicala!

OBLIGATIVITATEA OPINIILOR

Aseara, m'am intors acasa tarziu, sdrobit, cu mintea


sdruncinata qi cu sufletul turburat. Cazusem, victims a
lacomiei, intr'o cursa. Ma intalnisem dupa amiazi cu un
16 prieten, care-mi propuse sa ma is la masa. N'aveam pofta
de societate i am respins politicos invitaIiunea. Dar in-
famul ma stia ca sunt o bestie lacuna de lucruri delicate,
mi-a aratat, cu rafinerie infernala, o stralucitoare perspec-
tiva stridii, icre moi, un muchiu de caprioara impanat,
20 un Cotnar original, mai tiu eu ce ...
Era peste putinIa sa resist pana la sfarit, i am cedat
numai-decat.
Am platit stump slabiciunea mea . . .
Stridiile au fost minunate, icrele moigelicioase, asemenea
25 i vanatul, branza, fructele, Cotnarul i cafeaua. Dar...
Dar erau multi la masa. Indata ce-am trecut de primul
pahar dupa stridii, s'a incins intre meseni o vie disclqiune
0 de omni re scibili et de... # Am auzit trei ceasuri atatea
i aa opiniuni despre arta, mai ales despre arta! ca, intrand
80 acasa, am dat un picior stranic canelui meu, care ma in-
tampina dupa obicei gudurandu-se. Imi pare rau dar tre-
buia sa lovesc, aveam nevoe sa maltratez material pe cineva.
Canele s'a mahnit firete, insa i-a trecut curand i a
venit iar sa se gudure langa mine, ca i cum ar fi vrut
35 sa-mi spuna ca nu inIelege pentru ce 1-am pedepsit.
Atunci, scranind enervat din dinIi, 1-am apucat cu aman-
doua manile strans de urechi, i-am atras capul intre

www.dacoromanica.ro
NOT ITE RI SIP ITE 121

genunchii mei ysi, privindu-1 drept in ochi, i-am debitat pe


nerasuflate urmatoarele:
Cane! 1tii tu, in imbecilitatea ta, ce este libertatea opi-
niunilor? De atatea mfi de ani Imi eyti prieten credincios...
5 toate te-am putut Invaca, toate! te-am invalat sa joci
domino yi yah; dar Inca nu te-am putut face sa inielegi
aceste mari cuvinte: libertatea opiniunilor! Totuyi, n'am
desperat: am sa mai Incerc inc'odata. Asculta bine.
Libertatea opiniunilor este principiul cel mare, pe care,
10 dupa atatea lupte de veacuri, 1-a instaurat omenirea ca
fundament al vie %ei sale sociale. Acestui principiu sfant
datorim in cea mai mare parte bunul trai particular yi
liniytea publics.
A-mi spune parerea este dreptul cel mai sacru ce-1 am
'5 eu, individ ganditor, in mijlocul semenilor mei. Omul
este regele creatiunii: acest suveran este gelos de coroana
lui, care e gandirea, yi tot atat de sceptrul lui, care este
expresia. Dar ca toate principiile sacre, yi principiul acesta
nu-i scutit de o bubuli-Va mica, ce-i drept, insa nu tocmai
20 atat de mica in cat sa treaca neluata in seams.
Regele creaVunei, reuyind sa -1i recapete sceptrul, ysi 1-a
exercitat cu atat de adanca convingere dela o vreme, in
cat a ajuns sa creaza ca dreptul lui ii este chiar o datorie.
De unde, mai nainte, orice rege al crealiunei, afara de
25 rare excep-cii de bravura, trebuia sa-yi ascunza bine coroana
. sub caciula ysi sa-yi Inghita sceptrul, astazi toli regii crea-
-ciunii se cred datori a-si purta fa-ciy coroana in cele mai
marunte imprejurari ale vieii private yi publice yi a face
continuu semne de suveranitate cu sceptrul lor. Caci
orice clipa de abdicare ar fi un act de extrema layitate, si
unui rege nu-i e permis sa fie nici-o clipa lay.
Dela optsprezece ani, el iysi is coroana are o opinie!
1i sceptrul are dreptul sa i-o exprirne! Respect opi-
niunilor libere! libertate completa expresiunii oricarei opi-
35 niuni! Ba, se intarnpla cazuri frecuente, in cari parincii sa
moara cand moytenitorul n'are Inca nici optsprezece ani.
Atunci, ce sa faca el? sa renunIe la titlul de suveran?...
Peste poate! E dator sa continue, deyi Inca atat de fraged,
dinastia.

www.dacoromanica.ro
122 REMINISCENTE SI _NOTITE CRITICE

Priveste tu, cane, stravechi prieten i totdeauna credin-


cios supus al regilor creaiunii, priveste imensul for carnaval,
vasta for mascarada. Iata-i, fiecare cu coroana i sceptrul
sau, daca nu de our si de pietre scumpe, macar de lemn i
5 ciobulete de sticla colorata, daca nu nici atat, macar de
carton si peticele de hartie vapsita. Intre ei, nici unul mai
mare: toti egal de suverani!
Vezi ce splendid cortej i ce larma haotica, in care nu
se mai distinge nici o figura i nici un glas, in care nu mai
to poti sti tine merits sa fie salutat de tine cu o respectuoasa
miscare din coada, sau latrat ca un caraghios !
In afara de acest imens concurs de suveranitati, putini
sunt a cei regi ai creatiunii cari sa-si aminteasca un moment
Ca suveranul nu e rob coroanei, i ca nu e de loc in pri-
15 mejdie a se arata mai imbecil, renuntand cuminte la scep-
tru, deck purtandu-1 cu ostentatie bufona ; ca ar fi in
orice caz mai pu %in ridicula, i prin urmare mai demna,
o lasa abdicare, deck exercitarea tenace a unei deplorabile
covarsitoare suveranitali.
20 SA merg si eu la mascarada regilor creatiunei? Nu, cane !
mai bine stau acasa.
In padurea atator sceptruri suverane, tot n'are sa se
ridice al meu mai sus. Suveranitatea mea, la care renunt,
fa ;a cu imensa concurenfa, mi-o confirm in de ajuns privind
26 drept in fundul ochilor tai galbeni si inteligen ;i. Simt o
deosebita voluptate a domniei mele sa te stapanesc, ui-
tandu-ma in ochii-, in adancul carora vad bine ca daca
botul tau ar avea grai, tu poate n'ai juca rolul cel mai
trist in mascarada regilor crealiunei.
BO Nu, cane! eu ma inchin principiului sacru al liberta ;ei
opiniunilor, dar in ruptul capului nu pot admite si obli-
gativitatea lor.
Mergi de te culca sub pat !...
I-am dat Inca un picior, i ne-am culcat, fiecare la locul
5 sau.

www.dacoromanica.ro
KARKALEKI
Odinioara, &and era Voda nemuliumit de administraIie,
chema la palat pe ispravnic, pe magistrat i sfatul:
Bine, ma ! da nu vede-ci voi ce murdarie ? Voi traici
6
ca vitele, ma!
Ca vitele, Maria Ta !
0 sa va dau afara, ma!
Sa ne dai, Maria Ta !
Mari ticaloi sunteli, ma !
10
Ticaloi, Maria Ta!
Afara !
Astea se petreceau pe vremea de trista memorie &and
na %iunea romans nu-i daduse Inca, in suveranitatea ei,
o constituOune belgiana, i and presa noastra politica se
13
reducea la < Cantorul de Avis * i la << Buletinul Ofilial *
al lui Karkaleki.
Acest celebru publicist, intemeetorul presei politice ro-
mane, era insarcinat intre altele sa faca in <( Buletinul
filial n darile de seams despre petrecerile dela Palat.
20
Voda, care Iinea foarte mult sa-i lumineze norodul, adu-
sese cu mari cheltueli dela Braov vreo douazeci de lazi cu
lumanari de spermaIet primele lumanari de spermaIet
cari veneau in Cara. Pentru a face neuitat in istorie acest
pas insemnat pe calea progresului suprimarea mucarilor
26
in ateptarea suprimarii archondologhiei i privileghiilor
Voda daduse la palat o serata cu nouale lumanari. Succes
enorm i Voda incantat.
A doua zi, indata dupa apari %ia numarului din a Bule-
tinul Official >> cu darea de seams asupra acestei minu-
30
nate serate, se pomenete Karkaleki cu un doroban% ca-1

www.dacoromanica.ro
124 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

chiama in fuga mare la palat. Cum intra publicistul,


Voda sare de pe divan i, fara vorba, dart part! cate-va
palme i pe urma trage'i pe spinare cu ciubucul.
yStii pentru ce to -am batut? intreaba Voda ostenit.
5 Nu, sa traqti, Maria-Ta! raspunde amecit Karkaleki.
Pentru ca eti un ticalos!
Ticalos, Maria -Ta. Iarta-ma!
E drept ca intemeetorul presei noastre politice merita
palmele i ciubucele. Nu fusese destul de clar i de entu-
io siast in darea lui de seams asupra lumanarilor de sperma-
-cet i nu pomenise nimica despre suprimarea mucarilor.
Pentru aceea a lost dupa hatae dat in branci afara dela
palat.
Seara, dupa aceasta corecOune meritata, Karkaleki se
15 afla la teatru. Sala, dupa inalta porunca, era luininata cu
lumanari de spermacet, daruite de Voda. Era multa
lume, boeri i cocoane de toata mana i negustorime
de seams, cari nu avusesera parte sa fie poftici la prima
experienIa facuta la palat. Lumanarile faceau mare sen-
20 sacie. Deodata se simte in sala o cletinatura puternica
cutremur. Voda i toata lumea in picioare. Un moment se
privesc unii pe al ;ii galbeni de spaima, cand o a doua
cletinatura pornete i mai tare. Dar Karkaleki, fara sa-i
piarza mintea, se ridica in picioare pe un scaun i, jucand
f5 ochii galei, dela Voda la policandru care se legana, stri-
ga tare:
Sta/i! To0 sa murim, numai Maria Sa sa scape !
In urmatorul numar al <4 Buletinului Oficial *, Kar-
kaleki, dand seams despre cutremur, a vorbit foarte pucin
80 de panica multimii, dar a accentuat cu multa caldura im-
portanIa suprimarii mucarilor.
Vezi aa, ticalosule! i-a zis Voda mulcumit, dandu-i
cinci galbeni.
. sarut mana! sa traieti, Maria Ta.
Ticalos !
85 Ce vremuri de ticaloie! ce moravuri ruinoase ! ce pu-
trejune sociala!
Mi se revolts sangele democratic cand ma gandesc la aa
ignominie! Bietii slujbai i isnafi, ispravnici, zapcii, ma-
gistrat, sfat, mai in-celeg; dar tu, tu publicist, tu om poli-

www.dacoromanica.ro
KARKALEKI 125

tic sa mananci palme si ciubuce, sa te faca ticalos, sa


te arunce pe scars, si tu, ca un slugoi nemernic, sa-i
saruti maim! Ma mir cum n'au murit de rusine cei ce au
trait in asa vremuri.
5 Dar, in fine, a batut vantul puternic al liberalismului,
vantul binefacator al ideilor democratice, care a curatit
atmosfera de miasmele infecte ale slugarniciei reac %ionare,
ale taraiii injositoare, ale ciocoismului gre %os.
Neuitata fie memoria martirilor dela 48! Sa ne desco-
10 perim cu respect si recunostinta amintindu-ne de faimosul
Popa apca"! Stralucita ramana in istoria noastra noaptea
in care d. Carada cel d'intai a tradus pentru natiunea ro-
mans constitutia belgiana.
S'au dus de mult lumanarile de spermatet: astazi avem
15 lampa electrica incandescenta. Astazi suntem moderni:
suntem departe de vremurile lui Karkaleki:
Afars, ticalosilor!
Ticalosi, Maria Ta!

www.dacoromanica.ro
BAIONETA INTELIGENTA

Origina gvardiei naiionale nu se pierde in noaptea tim-


purilor : aceasta institu-cie s'a nascut la sfaritul primei
jumatali a veacului XIX, intr'o frumoasa dimineaVa de
5
vara a anului 48. Omul de tiinIa, care va voi in viitor sa faca
istoria vitejiilor i ispravilor gvardiei nalionale, va gasi
isvoare destule pentru savantele lui cercetari ; dar sunt
sigur ca, fara concursul meu, n'ar putea elucida aa de uor
o importanta chestiune: pentru ce gvardia na-cionala s'a
10
numit mai tarziu # baioneta inteligenta *? Depun dar astazi
pe altarul tiin-cei n4onale un document prepos, menit
sa ajute cu putere la deslegarea acestei chestiuni ; i asta
o fac fara nici o pretemie, deoarece documentul mi 1-a dat
i mie un altul un bray veteran dela 48. Iata...
15
Intr'o zi fierbinte a lunei lui Cuptor, pe la namiezi, apasa
de-asupra mahalalii Mihaiu-Voda o pada strapica. Ma-
halagii stateau la umbra prin casuIele lor. Era o mole-
eala generals. Nu se vedea pe drum, sub ari-ca, nici o mi-
care. La simigeria din coil, undo vrei sa apuci in spre Antim,
20
aromea pe taraba, in camad, cu picioarele goale, cu capul
pe un vraf de sinii-V, chir Mihale, foarte asudat, aparan-
du-se din cand in and de mute, in vreme ce o calfa pisa
alene i ingalat covrigi usca%i pentru bogaci-sadea proa-
spat. Alaturi cu simigeria, cucoana Marghioala, vestita in
25
taata mahalaua, plamadea, pe prispa la umbra, gogoi de
ristic pentru suliman. Cocoii cantau a seceta, trimeIan-
du-i raspunsuri unul altuia din departari ; cand deodata,
zaduful namiezii tremura, patruns de un glas de vitejie :
trivoga chema la arme gvardia nationals.

www.dacoromanica.ro
BAIONETA INTELIGENTA 127

Toata lumea tembela sare in sus. Chir Mihale ii


vaid picioaiele in calevri i ese in pragul pravaliei ; coana
Marghioala, ' foarte sprancenata, la portiVa. Uli;a incepe
sa se umple. Capitanul gvardiei se plimba de colo papa colo,
5 urmat de doi Iigani bucatari, robii lui de ieri, unul sufland
intr'o trambiO i altul batand barabanciul. Capitanul
gvardiei e un fecior de boier velit ; e un tanar care, plin de
entuziasm pentru ideile democratice i umanitare, a im-
bra-ciat cauza poporului suveran. Toate calitalile de inima
10 le are cuconul Iorgu, i numai un defect, vorbete cepe-
leag i sasait ; de pilda, zice: sci, fajem in loc de sa facem,
cigan in loc de ligan i cioara in loc de cioarei; pronunp z in
loc de j, i viceversa, i .? nu se pomenete. Dar asta o s'o
auzim acum indata ...
15 Din toate parIile se strang isnafii. Capitanul se oprete
in fa %a simigeriei. Tiganul, cu ochii umflaIi de atata su-
flare in trambica un instrument cu care a invalat sa
cante numai de cateva zile se oprete un minut ca sali
tearga cu maneca coadele dela gura. Capitanul, caruia
20 i se pare ca nu s'a strans Inca destula lume, trage . sa-
bia din teaca i striga:
e Sufla, cigane, ca to taiu! sa vie mai multi ! sa vie toci
isnafii ! >.

Trambi%aul incepe iar sa 'mbaleze trambio, umflan-


25 du-i bucile i holband ochii, iar toboarul bate din rasputeri.
and toata raspantia e plina de lume, cuconul Iorgu striga
-ciganilor :
0 Destul ! hoxina! cigane !.. acuzica luaci-ma in brace i
m'aridicaci in sus ! >.
30 Tiganii it ridica fiecare de ate un picior i-1 apaza pe
umerii lor, dupa cari capitanul face mulimii isnafilor ur-
matoarea cuvantare bine simIita:
eFracilor, in numele populului suveran ! respect la per-
soane, respect la propitate !.. Uite le e, fracilor... Reac-
35 ciunea a pus de gand sa dea foc Bucurestilor si sa-1 arunIe
in aer, ca s se nenorqeasca toata lumea nevinovata si sa-si
faca Reacciunea mendrele, ca sa stapaneasea dumnealor
cu gheneral Solomon, care s'a prins, fracilor, la capu Po-
dului, pe meidanul dela streaze, patru buci mari cu iarba

www.dacoromanica.ro
128 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

de pusca muscaleasca, fiindca le-a adus doi caja%i imbra-


caci tiptil mocaneste si sa le badze noaptea in Bucuresti,
data nu era caciva simbatrioci democraci si s'a repejitara
si a pusara mana pe ele, care, line stie /e primezdie, Doamne
5 fereste, se putea pentru ca sa se 'ntample, ca sa se
prapadeasca oras domnesc intreg cu guvernul provizoriu
si cu toci oamenii si negustorii cu familiile si cu copilasii, si
Constuciunea, pentruca amandoi cajaIii a fudzit cand le-a
strigat: K stai pe loc ! a fiindca-i prinsesera pitulaci mititei
to intre buci, care acuma, fracilor, trebue sa merdzem, sa
n'avem frica de loc, ca tulumbadziii sunt acolo i da cu
tulumbele, pentru cari guvernul a porumit sa apucam bu-
cile cu bagare de seams, m'aci aujit ? si sa le du %em in%et-
inet, binisor - binisor, sa be ajvartim in helesteul dela Ciur-
15 loaia, on si mai departe, la Torogarla, ca sa nu se mai
poata ca sa is foc prin urmare ! Aide, toci cu mine !.. Sufla,
cigane !*.
Calda cuvantare a capitanului a facut o profunda sen-
sa-ciune. In adevar, tirea nu era deloc fantazista.... La
20 streaja Mogopaii se prinsesera, pe un maidan, intr'un cher-
van mocanesc, nite butoaie pline au iarba de puca. Cei
din gvardia nationala, cari faceau slujba de caraula la
streaja, zarisera carul sosind, banuisera ceva, i, .vazand
ca mocanii optesc intre ei, se repezisera asupra-le. MQcanii
25 luasera fuga lasand ierbaria in mana gvardiei. Ofi%erul da-
duse tafeta la guvernul provizoriu. Acesta trimisese tu-
lumbagiii sa stropeasca butoaiele intr'una, ca nu cumva
sa se incinga la ar0-ca soarelui 9i sa isbucneasca ; daduse apoi
ordin companiei lui conul Iorgu dela Mihaiu-Voda, sa mearga
30 la fa-ca locului spre cele de cuviinIa. Pacinicul guvern al
RevoluOunii hotarise sa se faca cu iarba de puea ceeace cu-
conul Iorgu impartaise companiei sale i poporului.
Incet-incet, gafaind i asudand, cei doi bucatari in frunte,
pe urma capitanul, apoi compania i in urma ei lumea al
35 carei numar sporea cu cat inaintau, ajunsera din mahala
in mahala, pang la capul Podului. Aci se oprira toci, cuprini
de adanca emo ;ie in faIa butoaielor, pe cari le iiicoreau
pe rand doua Ievi de tulumbe. La un semnal, tulumbagiii
se opresc, in culmea ernoVei lumii ce se gramadete

www.dacoromanica.ro
BAIONETA INTELIGENTA 129

de-a'ndaratele cu groaza, c- ei doi %igani se apuca sa destupe,


tremurand, unul dintre butoaie, spre a se constata in fa %a
poporului suveran infamia ReacOunii si a lui gheneral
Solomon. Pe cand toate inimile bat cu putere, Iiganii feras-
5 traesc cu blande/e cercurile dela un capataiu, si apoi, cu un
piron, ridica dulce fundul de sus al butoiului.
Un moment, toate inimile s'au oprit din bataile lor, pe
cand cuconul Iorgu, galben ca ceara, tocmai la coada popo-
rului suveran, isi sterge broboanele de sudoare cari ii acopar
10 fruntea... Dar, spre asigurarea momentana a tuturor inimi-
'or, se constata ea in cel d'intaiu butoiu nu este iarba de
pura, ci scrumbii sarate. Dar data acesta e un marafet al
Reac %iunii, care vrea astfel sa adoarma banuelile guvernului
provizoriu?... ySi astfC1," unul cate unul, toate butoaiele au
15 trebuit sa fie rasturnate pe rogojini intinse, facand pans la
cel din urma, tot atatea mormane de scrumbii. Gvardia
na/ionala si poporul suveran au dat iama pe par, si au
inceput sa-si incarce to %i, Cali basmalele, cari sorcurile. In
zadar capitanul striga : < Staci, fracilor ! respect la persoane !
20 respect la propitate ! >>. In cate-va clipe rogojinile au ramas
curate, si to/i s'au impratiat pe acasa, veseli ca n'au mers
de geaba pe zaduf pan'la capul Podului.
Peste vreun teas, iata si mocanii cu negustorul. Mocanii,
vazandu-se lumi cu asalt de gvardia na-cionala, o apuea-
25 sera razna prin xnahalale sa caute precupe/u1 caruia ii
aduceau marfa dela Braila. Ocolind pe margini, se rata-
eisera i, tocmai dupa pranz, dadusera de pravalia lui. Acum
veneau cu el in fuga, sa scape taxidul de mania poporului
suveran. Era prea tarziu: scrumbiile facusera de mult aripi.
80 Poftim de to jelueste ! i'n potriva cui? In potriva o popu-
lului suveran b? !.. Se in-celege, ea nu-i mai ramanea precu-
pe %ului cleat sa dea jalba la Carvasara.
Din tot poporul, cucoana Marghioala, amatoare pasionata
de saraturi, a profitat mai mult de infamia Reac %iunii.
85 Dar tine poate mul %umi vreodata preten/iile unei femei
de gust? Mancand seara cu chir Mihale, vecinul sau, cu
care era prietena intima de mult, scrumbiile fripte pe gratar,
cucoana Marghioala zice :
0 Pacat ! chir Mihale, stiu eu cum trebuia, data -i vorba:
9

www.dacoromanica.ro
130 REMINISCENTE 5I NOTITE CRITICE

s fi adus cazacii lui Gheneral Solomon. i un chiup de


untdelemn.
Si cateva leji de lemui, a adaogat chir Mihale ; fara
lemui, scrumvii !... end 'mbara den kani b>
6
...E mai mult deck probabil ca de acest epizod i-a adus
aminte raposatul C. A. Rosetti, cfind, la 1866, inteun mo-
ment de humor democratic, a dat gvardiei nOonale numele
de 0 Baioneta inteligenta >.

www.dacoromanica.ro
C. A. ROSETTI

Un om care a exercitat in adevar o puternica inriurirc


in vremea lui a fost C. A. Rosetti. Ca tori oamenii de felul
acesta, el a fost luat de unii ca un apostol, ca un om pro-
5
vidential, care merita dragoste i adoratiune ; de al %ii a fost
considerat ca un mare soitariu, i ridicul i pernicios, care
merita pe rand dispre% i ura. Nici unii nici al-Pi n'aveau
perfect dreptate, i unii i altii o aveau in parte. Era un om
de mare temperament : actele lui erau produsele unui amestec
10
de fanatism i de apucatura, de convingere i de manie,
de credinta i de 'nca'patanare.
trengar qi dracos de mic, copil inrudit cu cele mai
maxi familii, se inhaiteaza in tinerete cu mai multi de teapa
lui, i se pune in revolts faiia cu disciplina societatii de pe
15
acea vreme. 4i lass plete lungi, face fel-de-fel de giumbu-
curi i de tambalauri, bagand in nabadai pe isnafi qi ma-
halagii; incaleca d'a'ndaratele pe o saca i se plimba pe
podul Mogoraii, escortat in triumf de toti trengarii zam-
paragii, cari it aclameaza strigand: # Ura! vivat musiu
ao
Berlicoco ! >. Se duce vestea pan'la Voda de ispravile bandei;
Voda rade i da porunca lui Aga sa prinza numai-decat pe
musiu Berlicoco i sa-1 tunza muscaleqte. Dupa aceea, ca
sa scape targul i marginile de ceata derbedeilor, Voda
incepe sa le dea slujbe pe afara, pe unul it face same,
85
pe altul -zapciu, pe altul altceva, iar pe Rosetti it trimite
politaiu la Piteti. Tanarul Berlicoco merge la post i pri-
mul act care-1 savarete, ca depozitar al siguran %ii publice,
care e? Pune cativa dorobanti qi doi barbieri in piata:
pe cine dintre isnafi on cupeti or prinde, sa-1 tunza ridiche.
80
Tipa lumea : scandal t ce-i asta?
9

www.dacoromanica.ro
132 REMINISCENTE I NOTITE CRITICE

aAa a poruncit Maria-sa Voda, raspunde


Uite pe mine cum m'a tuns ! a.
Slujete in oaste ca iuncar i'n acela timp face poesii.
E foarte curios cum in toate << Ceasurile de mulumire a, cari
5 sunt dedicate Sexului frumos, Rosetti nu cants libertatea,
nici nu accentueaza vreo tendin-ca politica ; el ramane poet
Eric in toata puterea cuvantului, cu o deosebita inclinare
catre genul galant i drept s spun, versurile lui, Para
a fi de vre-o valoare prea insernnata, nu sunt de loc lipsite
to de grape i de sentiment.
Tank., parasete o puternica relape de inima i merge la
Paris. Acolo asculta pe Lamennais, pe Michelet, Fe Quinet,
pe Baudrillard. Torentul confus de idei din nainte de mij-
locul veacului it rapete i-1 imbata. Se 'mbuiba pe nemes-
15 tecate cu un repertoriu de formule i de clieuri liberale,
republicane, umanitare, pe cari i le reduce chintesenPate
la doua hapuri particulare, celebrele lui proposi-cii mistice:
Lumineaza-te i vei fi Voete i vei putea a, i se in-,
- toarce in -card inainte de Revolu %iune. In timpul cand el
20 se hranea cu principii la Paris, tanara parasite nu voia sa se
lase de tot neconsolata. Rosetti afla de asta indata ce so-
sete in Bucureti un prieten bun se gasete totdeauna
pentru a-0 face ala serviciu de inima. In luna lui Cuptor,
pune caii la o sanie i pornete la manastirea unde infidela
25 petrecea vara. Toata lumea din sat i din manastire se
strange ca la urs, la chiotele surugiului, sa vaza pe boerul.
Ce-i asta, Costache? intreaba femeea razand... Cu
sania?
Ca sa viu mai de grabs, iubita mea: tiam cu ce ne-
30 rabdare ma atepP *!.
Dupe potolirea definitive a evenimentelor dela 48, Ro,-
setti se intoarce in Cara i incepe febrila-i activitate
Librar, editor, tipograf, ziarist, staroste de negustori, di-
rector de teatru i mai presus de toate agitator i conspi-
roro rator, om de un temperament i de o putere de suggestiune
extraordinara, face propaganda in clasa mijlocie, lipsite
pe atunci aproape cu desavarire de cultura apusana.
Pentru asta fundeaza. Romanul *. Inventeaza atunci ves-
titul sau limbaj italo-macaronic: el este (c fundatorele,

www.dacoromanica.ro
C. A. ROSETTI 133

directorele i redactorele acestui ziar liberale *; combate


pe un mareale franceze, o creatura imperiale, care n'are
nici o idee geniale i nici-un avant nacionale *; admira din
contra pe un o admirale engleze pentru convingerea-i con-
5 stit4onale *; este o inimic mortale al unui regime perso-
nale i fatale >. E iust, vrea iusticie ! >... Apoi in ajunul
rasboiului, face apel o la ceta-ciani, la satiani, pompiari,
oficiari, serginIi, etc. *... s nu uite ca: < unei naOuni sner-
vate, speriin %a ne spune, trebue sa i se straga sange! *.
10 Urme de influenca acestui jargon baroc ne-au mai ramas
astazi Boar pe biletele, pe scriptele i pe edificiile Bancei
noastre. Peste tot se scrie < Banca Na Pnale > este ul-
timul omaj, destul de eftin de altminteri, pe cari it fac fotii
sai discipoli, dd. Costinescu i Carada, micilor manii ale
marelui om.
Tot Rosetti a inventat i chenarul negru la gazeta pen-
tru ocaziunile de o profund doliu naiionale *. Cand s'a
votat prima convenIie cu Austro-Ungaria, < Romanul*,
cernit de jur imprejur, incepea astfel:
20 Astazi s'a implantat cu-citul in sanul Romaniei, iar
cadavrul ei sangerand s'a aruncat la picioarele comitelui
Andrassy...*.
Tot Rosetti a inventat i Pleyna interns, adica cetatea
Reac ;iunii.
25 Rosetti avea, ca artist, mai multa .pasiune de parada
democratica decat convingere de principiile democratice.
Ca ministru, combate adesea actele propriului sau guvern
prin ziarul al carui o directore * nu inceteaza niciodata a fi.
Ministru de culte, da circulars catre primari, prin care le
80 spune c6, fara invKatura, poporul nu poate face progres,
i deci trebuete un << sacrificiu reale pentru a avea o
coala naiionale i liberale >. Circulara incepe aa:
< Frate Primare, lumineaza-te i vei fi !.. i, la sfarit,
in loc de banala formula: o Primici, d-le primar, asigurarea,
85 etc.,. > inchee cu: < Primete o strangere de mans dela al
tau frate, Ministrul cultelor etc.... *.
Dar unde activitatea lui, in afara de mice ghiduie, a
fost in adevar eminenta, a fost la prezidenIa Camerei.
Mult glumisera liberalii pe socoteala princului Dimitrie

www.dacoromanica.ro
134 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

Ghica, prezident in atatea randuri, pe care-1 zugraveau


in foile for umoristice cu un clopo %el de gat:
#Frunzulild trei lalele,
Avem cloud beizadele:
0 a Unul e simplu vi el,
e Altul e cu clopocel>>.
Rosetti n'a pus odata mana pe clopo-cel. In cele mai
furtunoase Imprejurari ii era de ajuns, ca sa conduca e-
diaca, un condeiu de plumb, cu capataiul caruia ciocanea
10 tacticos in tribuna. Dar cats autoritate in varful unui
condeiu ! Curand dupa venirea liberalilor, reuete la o
alegere par ;iala a colegiului I de Iai d. Maiorescu. Turba ;i,
colectivitii vor sa invalideze alegerea. Raportul con-
chidea la invalidare. Biletele negre curgeau in urns. Era
is aproape sa se completeze cele doua treimi necesare pentrug
eliminarea alesului opoziciei, cand acesta se adreseaza
catre prezident i-i zice :
<,Am in-celes, d-le Rosetti, ma invalidath... i voete sa piece.
N'ai InIeles, onorabile, bine >> zice prezidentul.
20 Se scoala dupa fotoliul sau, pe care-1 cedeaza unui vice-
preedinte, se coboara de grabs, ii face loc prin inghesu-
iala la vot, ajunge la urns i, privind cu autoritate in dreapta
i'n stanga la to%i cari se ingramadeau sa voteze, arata
bila alba i o arunca ostentativ in urns contra invalidarii.
25 Se in-celege ca bilele albe au Inceput sa curga : fiecare
a imitat micarea prezidentului ; invalidarea a cazut
d. Maiorescu a fost declarat deputat.
Alesul Iailor peste cateva zile ii desvolta o faimoasa
interpelare : toata Camera colectivista se framanta... in-
30 treruperi, ranjituri, sgomot. Oratorul, obosit de atatea
haqueli, asupra unei Intreruperi grosolane facuta de Nae
Dimancea, invoaca ocrotira prezidentului.
4 D-le Dimancea, zice Rosetti, va. rog nu Intrerupe %i, sunt
aci ca sa apar minoritatea contra majorita-cii ! >>.
35 Tumultul inceteaza. Imbarbatat de sprijinul preziden-
tului, oratorul, continuand, arunca majoritaIii o sageata
inveninata : majoritatea cu ochii la prezident fierbe i nu cu-
teaza sa mite. Atunci, ciocanind linitit cu condeiul pe masa :

www.dacoromanica.ro
C. A. ROSETTI 135

D-le Maiorescu, zice, sunt aici ca sa apar nu numai


re

minoritatea contra majoritalii, dar 9i majoritatea contra


minoritaVii!#.
Oratorul incepe sa raza i majoritatea astfel, incepe
5 iar sa urle; dar capatalul condeiului restabilete linitea.
Cu ocazia unei interpelari adresata de un colectivist
raposatului colonel Slaniceanu, pe atunci ministru de
rasboiu, se face in Camera un scandal de familie infernal.
Condeiul nu mai are nici o putere. De doua on prezidentul
to parasete tribuna i ridica edin-ca. In sfarit, cu mare
greutate, se potolete furtuna, 9i, dupa explica ;ia minis-
trului interpelat, se cere inchiderea Iarai tipete:
contra! pentru !.. In fine, se voteaza inchiderea. Cand se
stinge de tot tumultul, i prezidentul obosit zice: <c in. fine
15 trecem la ordinea zilei >>, hop, nenea Dined Schileru: 4 Cer
cuvantul!*. Prezidentul intreaba distras:
rePentruce, onorabile?
Vreau sa dau d-lui ministru de rasboiu nite lamuriri.
Despre ce?
20 Despre chestia de adineaori.
Apoi, d-ta n'ai vazut ca s'a ispravit cu chestia de
adineaori?
Nu face nimic, starue nenea Dinca, vreau sa-i dau qi
eu ni9te lamuriri.
25 Dar prezidentul, in culmea plictiselei:
Ma rog, da-mi voe: ci le-a cerut lamuririle astea
d. ministru?
Nu.
Ei, atunci stai la loc pan' V le-o cere )).
30 i nenea Dinca a ascultat.
Dar una din cele mai caracteristice intamplari ale lui
Rosetti este fara indoiala aceea cu care voiu sa termin i
din care se vede felul spiritului acestui om 9i puterea ce-a
avut-o el odinioara de a fanatiza oamenii.
35 Era pe vremea lui Cuza. Rosetti publicase in <( Ro-
manul un articol fulminant. Se atepta sa fie arestat
9i <c Romanul suprimat. Sedea cu locuinca pe strada
Academiei, peste drum de Rara, birt qi cafenea la mods
pe atunci. Ra9ca, ceh de origins i fanatic republican,

www.dacoromanica.ro
136 REMINISCENTE BSI NOTITE CRITICE

profesa ideile cele mai inaintate, i, firete, se inchina


lui Rosetti.
Directorul <4 Rom'anului >> afla de dimineara Ca inainte
de amiaza are 'sa fie calcat de procuror... Era prin Iunie.
6 Pana sa vie sa-1 aresteze trece peste drum la Raca sa is
o cealca de sups i un pahar de vin, i lass acasa vorba
unde sa-1 &eased oricine. Raca it intampina cu cel mai
profund respect i-1 servete in grabs. Pe cand converseaza
amandoi, se intuneca deodata i se pornete afara o vijelie
10 ingrozitoare de vara ; se and geamuri spargandu-se i Iipe-
tele celor apuca-ci pe drum. Rosetti soarbe incet din sups,
spunand amicului sau care ade in picioare, ca Europa
in veacul viitor va fi on cazaceasca, on republicank Afars
furtuna create mereu.
15 Deodata up se deschide i procurorul, urmat de dorobanIi,
intra ; inaintand gray pan'la masa, intreaba:
# D-ta eti cetaleanul C. A. Rosetti?
Da, d-le.
In numele legii eti arestat !... Urmeaza-ma!
20 - Va rog, d-lor, lasqi mai intai pe bietul prizonier sa-i
bea cafeaua !>> i face semn sa eaza procurorului, care
asculta.
Apoi cu tonul celei mai inalte politece:
<( D-v. nu luaci un cognac?... Fratele Raca are cognac
25 minunat.
Nu, mulIumesc.
Eu o sa iau >>.
Raca era in culmea admira-ciei, nu putea inIelege taria
omului aceluia care-i lua cafeaua i'i degusta cognacul
30 cu atata linite sufleteasca, cu atata sange rece, par'ca
n'ar fi fost alaturi sbirii, gata sa-1 inhale ; nu se putea
indestul minuna de ascendentul ce avusese Rosetti asupra
sbirului.
Dar acum s'a intunecat cu totul 9i furtuna e in culme.
35 # Su nt gata, d-lor sa va urmez >, zice Rosetti.
Haidem, zice procurorul >.
Raca se repede sa sarute mana martirului, acesta 1-a-
trage in braIe, it pupa fralete i pornete fara pripa urmat
de sbiri. Cand deschide up sa iasa, o clipire orbitoare des-

www.dacoromanica.ro
C. A. ROSETTI 137

pica vazduhul intunecat 9i numai-decat urmeaza racnetul


formidabil al trasnetului, care a cazut aci foarte aproape,
sguduind din temelii toata imprejurimea. Martirul a plecat,
iar Rara pica in genunchi i incepe sa-i faca repede cruci
5 peste cruci:
Jesus! Maria! Das ist ein Christus h>
Pana la moarte, Rara a ramas cu convingerea ca. Rosetti
era o fiinca supranaturala.
C. A. Rosetti, odinioara sufletul liberalismului utopic,
10 om de atatea succese uoare, inventator al atator naz-
dravanii politice, dar totu9i una din cele mai interesante
figuri ale partidului na%ional-liberal #, mai tarziu, catra
sfar9itul carierei sale, disgra-ciat de colectivitate, a murit
parasit de to/i partizanii lui cei mai apropiai, de aceia cari
15 ii datorau lui personal tot norocul lor. Biata cloaca tarziu
a vazut ea ouale clocite cu atata caldura fusesera de na.-
pared. Soarta cruda a voit ca acest om de mare tempe-
rament sa nu moara pfina-ce n'o vedea macar incepand
tristele urmari ale activita ;ii sale politice, inspirata de o
20 foarte gre9ita, dar de sigur sincera convingere. Soarta
cruda a precipitat rodirea seminIelor pernicioase pe cari
be aruncase el cu rnulta buns inteircie: semanase umani-
tarism eterat 9i liberalism trandafiriu 9i i-a rasarit cel mai
negru egoism 9i cel mai infect ciocoism; semanase crinul
25 d em o cra-ci ei, i a vazut rasarind matraguna colectivitacii.
Amara deceMie l.. Voe9te i vei putea! Ce voiseSi ce
putuse !
Pentru o via-ca a9a de vesela, sfar9itul a fost destul de
trist.

www.dacoromanica.ro
ISTORIA SE REPETA

Alegerea parciala dela Ploeti m'a reintinerit, Intre altele,


mi-a facut deosebita placere revederea vechiului meu prie-
tin, totdeauna verde i vesel, Stan Popescu, bravul gari-
5 baldian, care odinioara a luptat atata pentru libertatea
Poloniei.
Dar nu, nu e adevarat ! Stan Popescu n'a fost in via-ca lui
amant al liberta-cii ! Daca o clips ar fi fost sinter liberal,
astazi ar avea, numai din chirii pe acareturi, 24 de mii
10 de lei venit pe an, in loc de 200 de lei pe luna din slujba!
ySi ce slujba! El! luptatorul pasionat pentru libertate, sa
ajunga la batraneie sub-director a ce? a unui stabiliment
oficial de robie puraria locala! 0 temporal o mores!
Am deplans impreuna cu bravul meu amic amagirea
15 vieIii lui intregi.
$i cu toate astea a fost, it tiu bine, un fervent !
, Alaltheri mi-a adus aminte unul dintre episoadele vietii
lui politice, pe care-1 uitasem, i pe care nu-1 pot lasa ne-
povestit.
'o Era in 76.
Guvernul conservator cazuse i guvernul liberal era che-
mat sa faca alegeri generale. Raposatul nostru prieten Ta-
che Pandrav, prim redactor la <c Romeinul > scrie un arti-
col, fulgerand pe ciocoi, cari sugrumasera atat timp voinIa
25 alegatorilor, i cantand era de libertate electorala ce se
inaugureaza cu venirea patrio %ilor la putere.
Pandrav se bucura de multa popularitate printre popu-
laIia rurala din Prahova, unde fusese multa vreme func-
-cionar cinstit i amabil cu publicul. Cum scrie articolul,

www.dacoromanica.ro
ISTORIA SE REPETA 139

se duce la <4 fundatorele si directorele Romanului


C. A. Rosetti, i-i zice :
Domnule Rosetti, eu imi puiu candidatura in Prahova
la al patrulea !...
5
Rosetti se uita lung la el i-i raspunde ingaimat :
Bine... Ai ceva anse ?
Mai e vorba!
Bine... SA ne mai gandim.
Ce sa ne mai gandim?
10
Ma rog: ai anse multe? intreaba Rosetti zambind.
Merg la sigut'! raspunde Pandrav vesel.
Bine... Du-te... Incearca...
Pandrav, fara s mai stea de vorba, se suie'n drumul de
fier i merge la Ploeti, drept la Stan Popescu, care pe
15
atunci, in tinereIe, era unul dintre cei mai bravi electori
in localitate.
Sa nu uit a spune ca Rosetti era prezidentul consiliului
electoral central al marelui partid.
Stane, am venit...
20 Bine ai venit !
Imi pun candidatura la al patrulea.
Bravos !
yStii can popularitate am...
Si incepe s numere pe to %i popii, primarii, notarii, das-
25
calii i -caranii pe care-i cunoate ca buni liberali i buni
prieteni personali.
Stan Si Pandrav merg sa dejuneze. In cursul dejunului,
cei doi vechi camarazi isi dau drumul celui mai calduros
entuziasm, zugravinduli pe intrecute perspectiva fericirii
30
poporului sub noua era de libertaIi publice ce se deschide.
Dupa ce platesc dejunul, Pandrav se scoala i zice:
Acuma, Stane, neica, la lucru !... Am trasura... cand
plecam?
Unde? intreaba Stan.
as
-- In judeI... sa lucram..
Ce sa lucram?
Colagiul... Trebue sa 'ncepem... Nu e .vreme de pierdut.
Apoi... zice Stan, scarpinanduli barba lui patriar-

www.dacoromanica.ro
1.40 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

chala... sa incepem... Dar eu zic ea nu -i aka zor... lass


sa plecam mane dimineaca.
De ce sa nu plecam numai deck?
Numai deck ! de ce numai deck? Stai sa mai ye-
b dem prieteni in oral... Mancam deseara cu mai multi...
mai ne chibzuim...
Ce sa ne mai chibzuim? raspunde Pandrav impa-
tient... Imi pun candidatura... Am sanse.
Ei! sanse! sa vedem.
10 Ce sa vedem? omule! to nu stii ce sanse am?
Ba stiu, dar in sfarsit, acum numai deck nu pot
pleca... Ramai pe deseara aici, nu fii asa nevricos...
i pleaca, lasand in nedomirire pe entusiastul candidat.
Seara se reintalnesc la peanz impreuna cu al-0 doi prie-
15 teni, si iar incepe candidatul cu pornirea lui, Stan cu tern-
porizarile. La un moment, Pandrav, obosit de atata s'a-
caiala, se scoala si spune:
Ia asculta, ma Stane, ce ma tot fierbi cu diplomaIie?
Ce va sa zica asta? Raspunde scurt: am, on n'am sanse?
20 Bine, Tache, ai; nu zic ba.
Apoi atunci, data am sanse...
Dar Stan plictisit si el, la urma urmelor, raspunde scurt:
Ei! tiu ca ai sanse... Dar batalamaua? unde -ci-e
batalamaua?
25 - Care?
Dela ogeac !.. blagoslovenia hahamului!
Care haham? esti nebun?
-- Dela Rusetache rabinul !.. Ce to faci prost, ca nu
imelegi?
so Pandrav sare'n sus turbat:
Cum! batalama! ogeac! hahamul! rabinul! Care va
sa zica de asta am luptat not contra ciocoilor! care va sa
zica, asta este era libertkilor electorale ! Ogeac, ai? bata-
lama, ai? Bravo, 'nenorocitule 1
so Bine, toate bune, raspunde Stan linistit, rasufland
ca'n definitiv a ajuns sa puna punctul pe i; toate bune
si frumoase, draga Tachird; dar fara batalama nu se
poate sa ai sanse. Batalamaua, aia-i sansa, .,,Ata nu-1i mai
trebue.

www.dacoromanica.ro
ISTORIA SE REPETA 141

Aa! striga Pandrav in culmea furiei, am sd lupt contra


voastra... si contez pe concursul modera-cilor.
Era in adevar in Ploeti pe atunci o mans de politicastri,
cari se numeau modera%i, un fel de lichele centraliste, avo-
5
ca%ei i dascalasi, cari nu erau nici conservatori, nici libe-
rani, bae-ci nici prea-prea, nici foarte-foarte.
Cand Stan a auzit de # moderaIi >, a bufnit de ras :
Modera-cii ! gogomanii ! hahaha! auzi, modera-cii!
_
Si apoi foarte serios :
10
Modera %ii, musiu Tache, sunt gogomani, dar nu
pana 'ntr'atata ca dumneata, sa se puie impotriva stapanirii !
Acest episod pe care-1 uitasem, mi 1-a reamintit amicul
meu Stan Popescu dupa primul scrutin al alegerii dela
Ploeti, vazandu-ma ca am prea multe ilusiuni despre re-
15
zultatul balotajului.

www.dacoromanica.ro
RESPLATA JERTFEI PATRIOTICE

In sfarit... Mai erau cateva ceasuri /Ana in dimineala


de 11 Fevruarie, and trebuia sa se dea lovitura. In ca-
zarma for din Dealu & Spirii, tunarii imbracau roatele tu-
5
nurilor in paie, pentruca, despre ziva, sa poata merge in
dosul palatului spre a protege opera.cia cohspiratorilor,
fara sa turbure linitea noycii qi sa strice somnul pacini-
cilor mahalagii. Militarii ii faceau datoria da ; dar nici
civilii nu ramaneau mai pre jos.
10
Era ultima intrunire a sec-ciunilor conspiratiei. Ca ga in-
Ieleaga mai bine cititorul, trebue sa spun ca vasta ur-
zeala se compunea din secOuni cu numar restrans de mem-
bri, dela zece pana la optsprezece ini. Unii din acetia,
fara sa tie ceilalci, aveau relqiuni cu cate un altul din ate
15
o alts secOune ; aqa ea, la un moment dat, chiar data s'ar
fi prins una din acestea lucrand, nu s'ar fi putut descoperi
nimic mai mult cleat o mans de oameni. Aceasta orga-
niza.ciune mazziniana fusese combinata de rgposatul C. A.
Rosetti, dupa reminiscen%ele-i clasice.
20
In seara aceea, intr'una din seciuni, compusa in majo-
ritate din ca-civa tineri entusiati qi din vreo trei negustori,
prezidentul, un liberal fanatic, care mancase la 48 jimbla
exilului in forma de tainuri turceti, la Brussa, inu o mirth
cuvantare, cam aa :
25
Vremea vorbelor a trecut ; acum are sa
Fra-cilor !
sune in sfarit ceasul faptelor. Trebue sa avem curaj ;
momentul eel mare se apropie. Pana sa nu crape de ziva,
poate ca vom fi chemaIi sa facem cea mai mare jertfa pe
care are dreptul patria s'o ceara dela un om. Sa fim gata

www.dacoromanica.ro
RESPLATA JERTFEI PATRIOTICE 143

la tot ! Sa nu ne dam inapoi dela nimic pentru a ne implini


datoria de patriqi!
Cand prezidentul a terminat solemna lui cuvantare,
tinerii carbonari, scrapind din din-p, au ridicat pumnii
5 incle taIi. in sus, in semn de aplause i de aclama-ciuni, tiut
fiind ca intr'o conspirqiune, sgomotul este interzis. In
timpul insa cand vorbea prezidentul, unul dintre negustori
se cauta cu multa staruin ;a in fundul buzunarului dela
nadragi. Indata ce cuvantarea fu ispravita, negustorul se
scula in picioare, sco-cand din buzunar un pungociu unsuros
destul de greu, plin cu marumi. Apoi, mergand hotarit
la masa prezidentului, tranti sgomotos, intre -sfenice, pun-
gociul, i zise:
Daca a venit vremea pe jertfa, apoi cat m'ajunge
15 partea, nu ma dau in laturi !
Zicand acestea, isnaful incepe sa deslege baerile pun-
gociului.
Prezidentul i toci tinerii entuziati au un moment de
desgust in faia acestui act., Unul din ei, cel mai inflacarat,
20 nu se poate opri a zice cu indignare: Mitocanul, tot
rnitocan !>. Dar cum sunt to-ci foarte lihni/i, infaliarea
pungociului durduliu le rastoarna cu desavarire micarea
intaia. Incrucianduli unii intre alcii nite priviri fulgera-
toare i, uitand ca se afla intr'o caverns de conspira %ie,
25 incep sa pleoscaiasca din palme, strigand toti:
Ura! bravo patriot ! sa traiasca nenea NiVa!
Si palmele tinichelelor se pornesc toate cu degetele in-
covoiate catra pungociul mitocanului ; dar mitocanul, in
acela. timp, ridica pungociul de pe masa i-1 vara in bu-
80 zunar, zicand:
Bine, eu dau partea mea... Care, ce da?
Prezidentul, care se imelesese din ochi cu tinerii,
zice:
Neica Nifa, aici e pe fracie, dA fiecare ce poate i cum
36 poate. Dumnealor, ca sunt mai tineri i, vorba aia, ce-am
avut i ce-am pierdut ! dumnealor o s-i puie, Doamne
ferete ! viaIa in primejdie ; ca asta nu-i gIuxna ce facem
not ! is gandete-te dumneata: apte puteri garante ! nene
Nita, i ConvenIia dela Paris ! Care va sa zica, not ne punem

www.dacoromanica.ro
144 REMINISCENTE BSI NOTITE CRITICE

contra lui Napoleon III, neica Nip... te joci! D'aia spui


ca dumnealor, ca tineri, pot sa mearga pans la moarte...
Sa fereasca Dumnezeu! zice nenea Nip ; ar fi pacat...
Da, dar vorba e: se poate? Insa dumneata care eti
5 altfel de om, om cu dare de mana, negustor, de dumneata
nu face pentru ca sa te bagi unde se baga dumnealor. D'aia
a qi impartit Dumnezeu trebile pe pamant: unul, adica cu
alergatura i altul, vine vorba, cu capitalul; i pe urma,
toi la caqtig, fiecare pe cat a pus, impart drept pentru
10 interesurile patriei, fiindca toti sunt patrioti 1... nu-i aa?
-- Aa da, zice nenea Nita, acuma te pricep.
Ei vezi?... da-ti partda.
Nenea Nita a scos iar pungociul, i-a deschis baerile i
a varsat pe masa un purrin de maruntiq: icusari, nisifiele,
15 sfanti, sfantoaice, firfirici i gologani; 1-a socotit pans la
suma de cinci galbeni; apoi a legat iar pungociul la gura,
zicand:
Ei! acu, cine-mi iscalete fitantia?
Care fitantie?
20 Pentru suma.
Cum, nene Nita? striga prezidentul. Cum se poate sa
spui dumneata aqa vorba? sa ceri hartie la vreme de re-
volutie ?
Dar nenea Nip acopere cu laba maruntiul vi da sa-1
25 traga la margine, ca sa-1 pue la loc.
Fara fitantie nu pot sa dau, fiindca n'am texnei la
catastif.
Atunci, cel mai tinichea dintre carbonari, vazand pri-
mejdia, se repede la mana isnafului, pe care o apuca strans,
so i zice:
Stai, nene Nita !... Fratilor, are dreptate nenea Nip:
daca varsa negustorul parale, trebue sa aiba adeverire la
mana. Uite ce m'am gandit eu: sa dam toti iscalitura noas-
tra cu girul prdzidentului.
s5 Toata asistenta cu ochii sclipitori, aproba unanim pro-
punerea, iar tanarul is un condei i hartie i scrie citind
in gura mare:
patrioti, la un moment greu al nostru,
pentru interesurile patriei, am luat dela nenea Nita suma

www.dacoromanica.ro
RESPLATA JERTFEI PATRIOTICE 145

de 70 sfan/i, pe care i-o vom inapoia indata ce vom isbuti


sa facem toate bune, ca sa nu mai fie tiranie... c.
ySi iscalesc toi.

edirrca se ridica ; isnaful mai numara odata paralele, is


5 ;idula, o indoaie i vrea sa plece. Atunci, prezidentul it
chiama dela ua, it trage la o parte i, pe and ceilal0 es
binior unul &ate unul, ii spune la ureche:
Nene Ni/a, eu zic ca nu e bine sa porti -Pula asta in
buzunar. Daca, Doamne ferete! nu isbutim sa dam jos pe
10 Cuza, i te calca politic, i gasete chitan-ca la dumneata ?...
ce te faci?
Nenea Nita sta un minut pe ganduri i raspunde, fa-
and cu ochiul:
Las' ca o pui eu bine ; n'ai dumneata grije!.
15 $i pleaca.
Prezidentul stinge lumanarile, it conduce pe Nenea Nita
pang la poarta i, dupa ce-1 vede departandu-se, se intoarce
in curte, o curte paragina de mahala, i aprinde un chibrit.
Intr'o clips, de pe langa uluci, din fundul curtii, raspund
20 alte chibrituri aprinzandu-se, ca nite ecouri luminoase:
era semnalul de raliare al conspiratorilor. Toti ii dau in-
talnire, peste o jumatate de peas la Raca, unde tre-
buiau sa bea banii isnafului, ateptand ceasul abdicarii lui
Cuza.
25 La Raca, intra unul cite unul foarte veseli i incep sa
comande mancare i bautura. Cand sfantii isnafului erau
pe sfarite, tunurile, cu roatele imbricate in paie, ajungeau
in dosul palatului, in vreme ce, prin faIa intrau conspi-
ratorii sus, saluta-ci de garda vanatorilor.
30 A fost cuminte nenea Nita cand a luat Iidula la mans...
Pe cand, mult mai tarziu, in faIa Grivi%ei, batalionul de
vanatori spala in singe steagul manjit in noaptea de
11 Fevruarie, nenea Nita, frunta al comeqului roman,
ca intreprinzator de furajuri i altele, incasa, in virtutea
35 chitanIei cu data de 10 Fevruarie 66, partea-i cuvenita
dupa luptele sale pentru Tasturnarea tiraniei; in virtutea
aceleiai chitan-ce, nenea Nita lua apoi parte printre feri-
citii subscriitori ai conversiei drumurilor de fier i ai <c Ban-
cei Nationale )).

10

www.dacoromanica.ro
146' REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

Astazi vechiul patriot are un otel nobiliar in l3ucureti,


un echipaj blazonat i cateva milioane ; dansul pastreaza
Inca cu scumpatate batrana chitanta, pe care o arata la
toata lumea ca un pergament de noble-ce, pentru a proba
6
ate sacrificii a tiut el sa faca odinioara in vremuri grele,
pentru patrie...
ySi Inca tot mai face: de exemplu, a subscris pentru
monumentul lui Bratianu douazeci de lei qi pentru al vana-
torilor cinci. Totdeauna entuziast i generos ca i in aju-
io
nul lui 11 Fevruarie, nenea Nica, cu calitacile lui de inima,
trebuia sa prospereze i merits sa fie stimat.

www.dacoromanica.ro
SA1-1 $1 MAT

lncepuse rasboiul franco-german. Dela rezultatul acelei


mareSe lupte atarna poate tot viitorul nostru politic. Pe
Rin nu se juca numai doua soarte. Ca la toate luptele ju-
5
catorilor mari, unde pe delaturi palpita o mulsime de mici
pontatori pe mana unuia sau altuia, aa i la rasboaiele
Intre dotia puteri gigantice, sunt multi mititei pe delaturi,
cari, cu cat ponteaza mai marunsel, cu atat privesc jocul
cu mai multa batae de inima. Pe Rin, Intre alte mize
10
marunte, era una, care pentru not avea o importansa
colosala, cum s'a dovedit ulterior soarta hotaritoare a
dinastiei noastre. Mica republics de zece ore dela Ploe9ti,
care pontase i ea, putea avea urmari mult mai mari, data
in jocul dela Rin, s'ar fi amestecat altfel carsile.
Aa era in toata Cara o agitasie surds, dar foarte adanca,
care in unele centre lua forme fa-cie destul de ameninSa-
toare pentru ordinea generala. Unul din aceste centre
mai agitat era i Craiova, unde -se afla prefect de judeS
raposatul Petrache Manescu un om original i amabil,
20
credincios i devotat neclintit al conservatorilor.
Dela dansul, sinem aceasta reminiscensa anecdotica.
La guvern era cabinetul Manolache Costache, cabinetul
numit Clara cu pui, pentruca prezidentul se Inconjurase
de casiva tineri de talent, debutansi in politica, Intre acetia
25
dd. A. Lahovary i P. Carp.
Situasia in Craiova incordandu-se din zi in zi, prefectul
este chemat telegrafic la Bucureti. Cale ferata Intre centru
i capitala Olteniei nu era Inca, aa ca Petrache Manescu
vine in goana cailor pe branci o zi, o noapte i o dimi-
10"

www.dacoromanica.ro
148 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

neat:a, i sosete in Bucureti cu oasele pisate pe la 11


inainte de amiazi. Merge de graba la Otelul Caracas,
unde cobora regulat, Iii lass sacul, i Para intarziere se
prezinta la consiliul de ministri.
5 Tot consiliul era adunat, lipsea numai prezidentul, pe
care-1 asteptau din moment in moment. Pada sa vie conul
Manolache, prefectul expune consiliuku nerabdator situa-cia
din Craiova: era in adevar foarte grave o turburare
imensa putea isbucni, fara ca administraIia sa aiba des-
10 toile forte pentru a o nabusi.
Erau asa de interesante spusele prefectului, incat nimeni
nu bags de seams ca trecuse un teas dela sosirea lui
erau aproape 12... Consiliul fusese convocat pentru 10, si
prezidentul tot nu sosea. Un aprod merge iute sa-I caute...
15 Peste cateva minute se 'ntoarce: d. prezident a plecat de-
acasa dela 9; a spus ca merge la consiliu. Se trimet mai
multi aprozi prin toate ]ocurile pe unde se putea banui
ca 1-ar putea afla... Se 'ntorc totii fara isprava... 12 si trei
sferturi. Nerabdarea i neastamparul crest. La fiecare tra-
20 sure care trece, la fiece use care se deschide, la orice pasi
pe scarf, sar toti... Vine L. Nu... Nu vine. Ce sa fie ?
Petrache Manescu Iii cere atunci voe sa se repeaza macar
sa guste ceva: e obosit, toata noaptea n'a putut dormi in
trasura i n'a mfincat nimica din ajun. El merge sa deju-
25 neze in pripa la otel sa dea fuga aprodul sa-1 cheme
indata ce-o sosi prezidentul. Lass consiliul Intr'o fierbinte
discu ;ie asupra intariturilor dela Metz, si se duce la. ca-
feneaua-birt a otelului.
Pentru ca sa evite insa vreo indiscrete intfilnire, nu sta
30 in sala cea mare ; intra in una din odai/ele de laturi, unde
seara se juca, si comanda ceva in graba. Odaiple acestea
dedeau una'ntr'alta prin cate o usa cu geamuri acoperite
cu perdeltice verzi.
Acum era 1 r un sfert.
35 Dejuneaza, tragand mereu cu urechea data nu vine
cineva sa-1 cheme... Nimeni... A ispravit ; fara sa mai is
cafea, se scoala sa piece... Mai intreaba Inca odata pe
chelner... Nimeni... Atunci ce se gandeste? pentruca n'a
venit Inca sa-1 caute, n'are de ce sa se grabeasca ; iii

www.dacoromanica.ro
AH BSI MAT 149

comanda cafeaua i se araza iar la loc sa-i mai desmor-


Ieasca membrele... Acum, dupa dejun, it ajunsese pe om
oboseala drumului. 1 i jumatate. Chelnarul aduce ca-
feaua... #Nimeni sa ma caute? Nimeni ! s. Ce sa fie asta ?
6 Pe cand insa chelnerul ei, Petrache aude un sgomot
intr'una din odai-cele vecine, unde pang atunci fusese corn-
plecta linite, o morrnaiala i un haha! de triumf. Se 'ntoarce
spre partea aceea i is seama ca in up cu geamuri flutura
perdeluIa atarnata pe dincolo trecand dincoace printr'un
10 ochiu un geam era spart.
De sigur, gandwe el, sunt cartofori... de dimineaVa au
luat-o... on poate ca n'a ispravit Inca de aseara... E aproape
2 i nimeni nu vine sa-1 caute... Mormaiala in'sa crete din-
colo... incepe sa se auza distinct o disputa de joc: regina!
.15 calul ! pionul !... E desigur o partida de ah tot aa de
incordata ca i situalia dela Craiova.
Dar intre accentele amestecate ce tree prin ua cu gea-
mul spart, Petrache pare ca aude un glas cunoscut !... Se
ridica i asculta mai bine...
20 Da !... E o iluzie? un joc al inchipuirii, stapanita de un
gaud staruitor ? Dar e cu putinIa s se 'nele astfel ?...
Dar e peste putinta sa fie acela !... Dar e glasul lui !... Dar
nu se poate !...
In prada unei nedomiriri ame %itoare, omul se, repede
25 la ue, da'ntr'o parte perdelu-ca dela ochiul spart, se uita
inauntru i nu se poate stapani a nu scoate -un strigat de
uimire...
Cine?... tine era in odai-ca 'Inca de diminema la o par-
tida de ah?... tine ! ?... Domnul prezident al consiliului,
30 conul Manolache. Se'ntalnise de diminea-ca cu amicul sau,
batranul Wiest, i se'ncurcasera.
Desperat, Petrache Manescu da branci uii, 9i navalete
innauntru peste jucatori strigand :
Pentru numele lui Dumnezeu! coane Manolache, aici
35 ai fost !? D.
Ei da, raspunde simplu prezidentul: nu ma vezi? a 9i
se pune iar pe ganduri ca sali combine lovitura.
a Coane Manolache ! ! v eauta tnci in toate parile ! v'aq-
teapta to ;i la consiliu dela 10 azi dimineaVa! !

www.dacoromanica.ro
1.50 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

Iaca viu... Stai o leaca: mai am doua lovituri, i-I


regulez eu pe domnul Wiest! >>. Si muta calul.
Dar sunt 2 trecute, coane Manolache !!
Mat! striga Wiest.
5
Conul Manolache deschide ochii mari p'in ochelari i
vede ca'n adevar partida e pierduta. Atunci, se ridica
busumflat catra Manescu:
araca'n de mine, bre omule, da-mi pace ! m'ai buimacit
de cap ! iaca pierz partida sigura cu vorba dumitale! >>.
io
Cu multa greutate a putut Petrache sa-1 imbuneze i
sa-1 faca s renun %e la revana.
Amandoi apoi pe la 2 i jumatate,_ intrard la consiliu,
unde gasira pe ceilal0 cam impacien %i.

www.dacoromanica.ro
POLITICA $1 DELICATETE

Istoria e adevarata i merits povestita.


Intr'un ora mare de provincie, sau mai bine intr'o ca-
pitala mica, numele nu imports, este un negustor bacan
5
foarte detept, partizan hotarit i neascuns al conserva-
torilor. Colectivitii nu'l puteau suferi personal, insa n'a-
veau ce-i face, de vreme ce bacania lui este in localitate sin-
gura pravalie de clasa intaia in aceasta ramura, fiind asor-
tata totdeauna foarte bogat dupa modelul bacaniilor
10
de lux din orarle mari. Ce se intampla insa ? Acum catva
timp, un fost ministru conservator merge sa se arze pe
toata perioada electorala in acel ora, fiind hotarit sa can-
dideze acolo in opoziie contra guvernului colectivist.
Pentru aceasta is cu chink randul intaiu al caselor negus-
15
torului conservator, pe strada principals, de-asupra ba-
caniei. Asta a infuriat la culme pe liberali. 0 deputaIiune
a for se duce la bacanul nostru i-1 interpeleaza foarte
gray.
Ai dat casa cu chirie ciocoiului ?
20
Da.
Da-i arvuna inapoi !
De ce?
Minded nu face tocmai d'un negustor, de unul d'ai
notri, sa - %i dai casa la ciocoi.
25
Da nu sunt d'ai dv. deloc ; ma iertap, eu sunt conser-
vator.
0 sa to caeti !
In adevar, numai-decat incep icanele la vama, la
accize, la drumul de fer, etc... i nu numai atat: colecti-
so
vitii incep sa faca propaganda intre ai lor, i in doua-trei

www.dacoromanica.ro
1.52 REMINISCENTE SI NOTI'C'E CRIME

saptamani, ate unu-unu, nici unul nu mai calca in baca-


nia conservatorului. Negustorul, de0 se tie boycotat,
baga de seama ca vanzarea in toate privintele ramane
aceiasi ca totdeauna, afara, se 'nIelege, de -Vika si pelin,
6 unde constata o scadere de consum simOtoare. Dar in
sfarit, colectivitii nu consum6 numai -cuica i amar, mai
ales cand nu sunt in opozi-cie. Atunci negustorul inteligent
pricepe cum merge treaba: liberalii, pentru a nu-si calca
jurathantul si tot de data a nu se lipsi de trufandalele i
10 delicate-cele conservatorului nu-i mai calcau in pravalie, dar
trimeteau om s le targuiasca idea a spune pentru tine.
Intr'o zi, din conversaIia mai multor muterii la Iuica,
afla ca seara e masa mare la cuconul X... un chiabur
foarte col/at, ini %iatorul boycotului. Cuconul. Iancu cinstea
15 cu un mare diner de gala pe un ministru si vre-o doi-trei
oratori din Bucureti, cari venisera cu ocazia alegerilor
sa tie o intrunire publica. Cucoana lui cuconul Iancu e tot
atat de celebra pentru mesele-i de gala ca si pentru ele-
gan ca. ei. Negustorul nostru tocmai in ziva aceea primise
20 un mare taxid de prospatura si lipise pe geamurile mari
ale pravaliei: ICRI MOIU PRIMA STRIDII PROS-
PET' SOMONU DU RIHN, ETC.
Era duminied, pe la unsprezece diminea-ta: pravalil
gemea de muterii, cari ii luau aperitivul i mezelicuri
25 pentru dejun. Un ungurean intra cu sgomot!
Cate parale icrele moi?
Dar negustorul, stranganduli sprincenele, ca qi cum ar
fi voit s faca o asociaIie for ;ata de idei departate, ras-
punde prin o aka intrebare:
so Cate-1i trebuie, dragura?
...Vre-o doua-trei chile.
Aa... Da de unde eti d-ta?
De unde sunt, de unde nu sunt,.cate parale?
Daca nu spui de unde eti, nuli dau: icrele sunt ar-
85 vonite de boeri.
Ungureanu sta un moment la ganduri i pleaca.
Peste vreun sfert de teas, in timp ce icrele se vindeau
pe capete, intra o jupaneasa, o babirca batrana, care, ui-
tandu-se in toate parIile, zice:

www.dacoromanica.ro
POLITICA ySI DELICATETE 153

Sarut mana, maiculiVa ; aici e bacania a mare?


Ia vezi, ce poftete dumneaei, striga negustorul la
un baiat.
Icre moi aveti?
5 - Este.
Cum da-O. ocaua?
Ocaua?... Cate pofteti sa iei?
Vre-o doua-trei oca.
Da pentru d-ta?
10 ASS ! unde mananc eu d'alea ! ? Sa ma fereasca Dum-
nezeu! eu postesc... Pentru boeri.
Care boeri?
Nu spui.
Daca nu spui, n'am icre.
35 Dar baba, mai deteapta decat ungureanul, face un
semn discret, trage la o parte pe negustor i-i optete
incet:
Maiculira, sunt dela conul Iancu ; da sa nu care cumva
sa-i spui ca ;i-am spus, ca mi-a spus sa nu care cumva
20 st-ti spui.
Aa?... Dela conul Iancu?... Atunci spune-i lui conul
Iancu ca pentru dumnealui le dau cu 100 de lei chilo.
Vai de mine! unde s'a mai pomenit? Mi-a spus sa
dau, dac'o fi la o' adica, pan'la 28 lei.
25 Dacali place ; data nu, voia la dv., marfa la mine ;
data vrea sa cumpere, sa pofteasca conul Iancu aici, ca
ne invoim noi.
A plecat babuIa foarte mahnita de insuccesul misiunii
sale diplomatice.
30 Inainte de amiazi, intra in bacanie un funclionaraq foarte
pirpiriu, dei afara era destul de ger ; zice:
Mete, o drojdie.
'bupa ce bea drojdia i-i sufla in degetele degerate,
funcIionaraul iii face lot cu pardon prin inghesuiala pra-
35 valiei i ajunge pans la taraba de marmura. Aci se oprete
sa dea un tarcol cu ochii la marfa. In momentul acesta,
negustorul scoate capacul dela putinica a doua de icre.
Ei, bravo ! zice tanarul; venit icre proaspete?...
Cum dai chilo?

www.dacoromanica.ro
154 REMINISCENIE BSI NOTI'J'E CRITICE

Da de ce intrebi?
Vreau sa cumpar.
Atunci bacanul, gustand cu varful cu ;itului o proba din
putinica i masurand cu ochii de sus pang jos pe muteriu:
5 ^ Nu face pentru d-ta, zice... astea nu sunt de cosac.
Da ce-ti pass d-tale, data vreau eu sa cumpar?...
Cate parale?
Vezi ea marfa de-asta nu pot da cu paralacul... Vrei
sa iei mai mult?
to Tanarul fara sa ovaiasca, raspunde hotarit:
Trei chile.
-- Cat?... striga bacanul, pufnind de ras. Ei, vezi, aici
mi-ai placut: auzi fason de trei chile de icre moi!...
Apoi intorcandu-se eatre unul din baeIi:
15 Mete! Inca o drojdie la domnul, ca-i e frig.
Dar funcIionarul suparat:
Mersi, domnule, nu-mi trebue: dar sa tii Ca nu -i
mai talc in pravalie.
Pacum eti d-ta liberal, raspunse bacanul razand i
20 mai tare, ma mir ca ai baut aici i drojdia intaia.
Tanarul a eit ttantind use.
E aproape de amiazi, cand o caleara mandra se oprwe
in faa pravaliei. Feciorul sare repede de pe capra qi striga
in ua:
25 Sa vie un baiat afara!
Baiatul ese repede i se intoarce:
Intreaba cucoana de icre moi.
Cucoana lui conul Iancu ?... Spune-i ca nu prea sunt
proaspete... nu face pentru dumnealor... Dar, data poftete,
30 sa guste.
i -i trimete cucoanei din putinica noua o linguri a plina
pe o frunza curata de vi-ca. Baiatul se intoarce:
Zice ca sunt bune.
Ma mir. Tocmai la mine sa fie icre bune.
35 Zicand acestea, bacanul ese de grabs afara la .carets i,
dupa multe reverence, se adreseaza foarte miorlait cucoanei:
Sarut mana, madam' X... sarut mana... De ce nu
poftiii jos? Nu-i nimeni in pravalie; numai caciva mito-
cani... nu Va cunoate. Pofti %i sa vedoci i alte mezeluri...

www.dacoromanica.ro
POLITICA. I DELICATETE 155

avem stridii, branzeturi proaspete, ne-a venit o langusta vie...


...i-i inira, foarte volubil, toata lista prospaturilor sosite
de dimineala.
Cucoana sta un minut la ganduri, dar nu poate resista
5 mult ; coboara din carets i intra foarte inIepata in pra-
valie... Dupa o scurta inspec-cie i o lungs tocmeala, in
timp ce aspira cu nesaViu caracteristica atmosfera, imbi-
bata de atatea parfumuri grase i pofticioase, o atmosfera
de care-i era dor .de multa vreme, cucoana, imbatata
10 de atatea bune emana-ciuni, se pornete pe targuiala, i
negustorul scrie: cloud chile de icre moi, trei bucali camem-
bert, un chilo somon, una langusta vie, opt duzini stridii,
un ananas, un flacon curagao triple-sec...
De mult nu mai intrase in bacanie cucoana! Acum ii
15 scotea din capete, pe cand muterii ceilalti, intre cari mai
multi tineri ofiteri, in curent cu 'afacerea boycotului, pri-
vind-o cu admiratie ii dedeau coate.
Cucoana, foarte satisfacuta, vrea sa plece:
Apropo, coconica, sarut maim: ampanie ? Am ceva
20 bun de tot ; un Pommery extra, garantat.
Cum it dai? intreaba cucoana, aruncand pe sub gene-
le-i mai pudruite deck aripele unui flutura de noapte, o
privire galea catre tinerii oficeri.
Mai eftin, decat on unde, cuconi-ca. Daca dv. gasi/i cu
25 pre ca la mine undeva, primesc sa nu-mi daTi nici o para.
Atunci, sa-mi trime0 i rase sticle de ampanie...
Bonjour!
i cucoana, salutata pang la pamant de to%i tinerii, este
condusa pans la carets de bacan, care-i zice:
$0 Sarut mana, madam' X... sarut mana: nu ne uita%i...
avem totdeauna lucru proaspat; imposibil sa gasiIi in
alts parte.
Careta a plecat. Bacanul, frecanduli mainile, se in-
toarce inauntru i, pe cand baqii incarc4 in couri marfa
85 comandata un condeiu de peste trei sute de lei, zice,
facand cu ochiul catre tinerii muterii:
Uite, d'aia imi plat mie liberalii... oameni cilibii!
cand e vorba de delicate-ce, nu se mai incape
Baete ! un rand de /uici la domnii!.. fac eu cinste !

www.dacoromanica.ro
BOBORUL!
In secolul nostru s'a nascut i s'a sfarit un stat foarte
interesant, pe care nu-i este permis unui istoric con.,tiin-
cios sa-1 piarza din vedere. Voiu sa vorbesc despre repu-
5
blica dela Ploeti, un stat care, dei a durat numai vre-o
cinsprezece ore, a marcat desigur o paging celebra in is-
toria contemporana. Nascuta din, pain i pentru popor, pe
la doua ceasuri in diminewca zilei de 8 August 1870, ta-
nara republics a fost sugrumata in aceeai zi pe la ceasurile
10
patru dupa amiazi. Nu face nimica! marirea i importan %a
statelor nu se judeca dupa extensiunea i durata lor, ci
dupa rolul mai mult sau mai pu-cin stralucit pe care 1-au
jucat in complexul universal.
Cadrul meu e prea stramt ca s pot inchide intr'insul
15
istoria generala a veselei republice podgorene. Voesc numai
sa contribuesc i eu la consemnarea materialului necesar
.unui viitor istoric ; i sunt autorizat a o face eu am fost
cetacean al acelei republice. Am asistat la marirea i de-
caden-ca ei, i nu in calitate de gur5.-casca, ci in calitate
20
oficiala. Cand poporul a calcat poli-cia, eu m'am repezit i
am dezarrnat pe un sub-comisar de serviciu, luandu-i sabia
din cui. M'am incins cu ea, Si am avut norocul sa treaca
atunci pe langa mine Prezidentul Republicei. Eram de ap-
tesprece ani; infaIiarea mea hotarita atrase privirile
25
Prezidentului ma numi sub-comisar in locul sbirului pe
care-1 dezarmasem.
Astazi, cand sper ca s'a prescris vina mea contra mo-
narhiei, am curajul s'o spun cu mandrie. Da, am fost unul
BO
dintre cei mai aprigi sus ;inatori ai ordinii in Republica

www.dacoromanica.ro
BOBORIJL! 1.57

Ploietilor. Ceasuri glorioase, n'am sa va uit! Seful meu,


poli-caiul, era simpaticul i bravul Stan Popescu, unul din-
tre cei 1000 ai lui Giuseppe Garibaldi volintir in Italia,
volintir Intr'o revolu-cie polona, vrajmaq jurat al tiranilor
5 i frate pasionat al poporului. Cu astfel de ef, mergi in
foc bucuros pentru o idee mare.
De cu seara din ajun, 7 august, mai multi conspiratori,
intre cari i Stan- Popescu, weptand veti (de unde? is-
toria nu poate 'Inca spune) jucasera, in salonul dela otel
10 Moldova, la chilometru. Ce insemneaza la chilometru?. E un
joc inocent, foarte puffin complicat iata. Jucatorii, indi-
ferent de numarul Tor, se araza la o masa in colu1 unui
salon. Se aduce fiecaruia cate o sticlu-ca de yin. Incep sa
bea. Cand unul i-a ispravit por %ia, araza sticla goals pe
15 jos, Tanga zid, in lungul salonului. A doua sticla golita,
o aseaza cu fundul in gatul celei d'intaia, i aa mai de-
parte, pans cand irul sticlelor ajunge la zidul din potriva
la chilometru. Cel ce a ajuns mai intai la chilometru a
catigat partida ceila10 trebue sa-i plateasca sticlele
20 haute, in propor %ie dreapta cu numarul de sticle ce le lip-
sete for pans la Tinta. Se in-celege, cand jucatorii sunt tnci
de talie, se 'ntampla sa se joace o contra si adesea partida
sa fie remiss. In seara aceea, Stan catigase cu mare avans
partida 'ntaia.
25 Pe la unu trecute dupe miezul noptii, cand era sa se
inceapa o noua partida, se and trei lovituri rare in geam.
Toti jucatorii, uitand de petrecerea for inocenta, se ridica
incruntaci. Tocsinul sunase. Cauza sfanta a poporului ii
chema pe campul de onoare. Era ceasul To-ci
30 pornesc tacu0 i hotari0 in gramada. Es pe gangul hote-
lului i apuca spre obor. Palcuri, palcuri, yin din toate
par%ile ; se contopesc toate gramada ; cu cat inainteaza
acest bray popor, cu atat numarul sporete.
La 2 i jum. despre ziva, telegraful e in mana republi-
35 canilor ; toate firile rupte i mai ales casa confiscate.
La 4, uOle temni-cei de pe drumul Rudului se deschid
pentru caliva republicani inchii in preven0e.
La 5, batalionul de linie din cazarma dela Sf. Nicolae
face act de supunere in manile Prezidentului.

www.dacoromanica.ro
158 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

La 5 i jum. poli%ia republicana este organizata ; poporul,


ca garda civic& a republicei, e inarmat cu sabii confiscate
dela pompieri li dela ipista %i, cu pu,ti de vanat, cu pis-
toale i reteveie.
5 La 6, in pia-ca Unirii plina de popor tocmai pe locul
unde se ridica, astazi mandra statua Liberta-cii (cetaIe-
nilor Ploeteni, Naliunea recunoscatoare !) Prezidentul,
urcat pe un scamp. de tocat carnaIi, citete actul solemn
al intemeierii Republicii.
10 La 7, se desfunda in toate raspandiile boloboace, in
sunetele marqului ernic dela 48.
La 8, o parte din popor, cu policaiul i un taraf de lau-
tari, mergem la gradina Lipanescului.
Aci, pe iarba, se 'ncinge un ziafet nepomenit in analele
15 celor mai batrane republice. Gratarele sfaraie aruncand in
aer valuri de miros ferbinte i gras, ca nite altare antice
pe care se and ofrande unui zeu tutelar. Canalele odata
deschise nu se mai inchid. Boloboacele golite se rostogo-
lesc hodorogind departe, ca nite ruginite institu %iuni ce
20 nu mai corespund exigenIelor moderne, i, in locul lor,
se 'mping cu greutate alte boloboace pline, ca nite re-
forme pe cari le reclama spiritul progresist al timpului i
interesele vitale ale societaIii. Ce veselie ! ce avant ! ce en-
tuziasm !... A ! sunt sublime momentele cand un popor
25 martir sfarma obedele i catuele tiraniei i, aruncandu-le
departe, tare de dreptul sau, fara ura, uitand trecutul
odios, inching des, dar sinter,' pentru sfanta Libertate i
to pupa! 0 !
Eram la Lipanescu 'n gradina de vre-o cateva ceasuri.
30 Uraganul entusiasmului cretea mereu, cand o onoare ne-
nchipuita veni sa-1 ridice la paroxism. Prezidentul el, in
persoand I urmat de un adiutant, veni sd viziteze petre-
cerea noastra populara' i s sparga o oala cu poporul lui.
Mar ele om ne zise cateva cuvinte. Era incantat de pur-
36 tarea bravilor sai Ploeteni, cari an tiut ca totdeauna sa
se sacrifice pentru libertate. A fost un fanatism, o furie !
Oalele toate de pamant, caciulile 'n sus i << Ural Vivat
Republica !)). Prezidentul a plecat, land cu dansul pe Stan
Popescu, poli-caiul... Incet-incet, cu ultimii carnaIi, cu

www.dacoromanica.ro
BOBORUL! 159

ultimele fleici i oale, se strecura i poporul martir....


Probabil cheltuiala frugalei gustari populare ramase sa fie
trecuta in viitorul buget al Republicei.
Mi-adusei aminte ea am parin-ci, cari m'ateptau, i ma
5 dusei degrab acasa Incins cu sabia mea peste jiletca. Ra-
posata mama era foarte buns, dar o femee de moda veche,
un spirit reacIionar ; era departe de a 'nplege importanta
politica a formelor democratice. Aflase tot ce- se petrecea
in oras i tremura de grija mea vazand ca nu viu la dejun.
10 Mi-a facut o seen& grozava. ca de ce m'ani amestecat
cu derbedeii, ca doresc s'o fac de ras in mahala, ca vreau
sa grabesc, poate, sfarOtul lui tata, care era greu bolnav ;
pe urrna mi-a poruncit aspru sa raman acasa. In zadar
am protestat ; in zadar i-am spus, aratandu-i arma, ca am
15 o func %iune publica de Indeplinit: mi-a luat sabia, pe care
a aruncat-o, unde? nu tiu, i mi-a incuiat ghetele i pa-
laria in scrin. 0 saptamana m'a %inut astfel captiv, pans
s'a potolit primejdia. Mat mai bine ! Cand eu plangeam
acasa de ciuda soarta ruinoasa a sabiii mele, ce se 'ntampla
20 in inima Republicei?
Pe la trei i jumatate dupa amiazi in vagoanele de ma-
terial ale liniei ferate Bucureti-Ploeti, atunci Inca 'n con -
struc ;ie, sosea grabnic in Republica un grozav oaspete. Ce
era ? Era Reactiunea. Reaciunea cu tot ce are ea mai
25 oribil i mai hidos un batalion complet de vanatori sub
comanda maiorului Gorjan. Cum pusera piciorul pe pa-
mantul sacru, incepura vanatoarea dupa republicani. Re-
acOunea cauta insa mai cu seams pe Prezident ; dar acesta
printr'o inexplicabila coinciden/a, eise prin granita de ra-
n sarit a Republicei, bariera Bucovului, pe cand Reactiunea
intrase pe grani %a de apus, bariera Rudului. In trei ceasuri
de goana, vanatorii arestara mai bine de ease-sute de copii
ai poporului. Puraria i patru hanuri, prefacute in pus-
carii, gemeau de republicani. Cuminte mama! Dumnezeu
35 s'o odihneasca! Era o femee fara multa inva-ptura, dar ce
prevedere politica! Daca ma prindea Reaciunea cu sabia
la brau!
Reactiunea restabili cu brutalitate statu quo ante. Pe pre-
zident 1-au prins calare%ii prefecturii catre sears de tot, pe

www.dacoromanica.ro
1.60 REMINISCENTE SI NOTIJE CRITICE

drumul Buzaului, dincolo de Lipia, la vreo doua posti de-


parte de gran4ele rasaritene ale Statului sau. Cand i-au
strigat calareIii din goana: < Stai #! el, care era pe jos, a
avut curajul se. stea. Iar and 1-au intrebat: <c Ce faceai
5 aici ))? el a raspuns scurt: < Ma plimbam .0 Si fiindca este
indiferent, cand te plimbi, data te plimbi asa on asa, 1-au
pus mizerabilii sa se plimbe 'napoi. Tot inapoi i iar
inapoi ! niciodata inainte ! iata deviza Reaqiunii.
Dar poli-caiul? Ce se facuse Stan Popescu? Se dusese se.
10 is in posesiune je/u1 lui de musama in cancelaria poli%iei.
De doua zile nu dormise... Partida la chilometru... apoi
alergaturile cu poporul... pe urma. festivitatea de dimi-
nea-p la Lipanescu... entuziasmul... Se shwa sdrobit,
i era atat de placuta racoarea in cancelarie. 0 dulce aro-
15 meals, foarte naturals dupa atatea emcgiuni, dupd atata
triumf, ii apasa cu putere brava cerbice. Omul ii incru-
cisa mainile pe biuroul sari, iii aseza bine capul i, gandind
cu drag la viitorul tinerei Republice, adormi butuc.
Pe dansul it cautau mai intaiu dupa prezident, a carui
20 urma o aflasera si in goana caruia pornisera calarecii,
Si 1-au si gasit. Maiorul Gorjan, dand usa de parete, intra
cu sbirii sai in cancelarie. Poli aiul horcaie cu capul pe
masa. Maiorul face patru pasi maxi i trage o puternica
lovitura cu palma pe masa. Stan Popescu tresare cu ochii
25 carp4i.
Cine te-a pus pe tine. aici? racneste strasnic reac-
Vonarul.
< Boborul! > raspunde foarte ragusit republicanul.
Atat i-a- trebuit Reaqiunii! Cand a auzit de bobor, a
30 turbat: 1-a si 'nha-cat pe Stan si val-vartej Cu. el, drept
la hanul Calugarului!
Asa s'a sfarsit cu Republica noastra! -Asa Reac %iunea a
sfasiat cea mai eroica paging a liberalismului roman !

www.dacoromanica.ro
GARDA CIVICA

De cate on auz zgomote de razboiu, imi amintesc cu


pietate 0 cu mandrie de acum at4ia ani trecuO, cand
eram unul dintre aprigii aparatori ai Independen %ii. Pe
o
vremea ultimei conflagraIiuni orientale, am servit in garda
civics, <( baioneta inteligenta * in compania din maha-
laua armeneasea. Timpuri eroice ! am dela voi frumoase
amintiri! Capitanul meu, d. Gura Cotoiu, odinioara ser-
gent in pompieri, era un tip de haidamac, care fusese apoi,
10
pe rand, birjar, carciumar, binagiu, samsar de slugi, spion
de poliiie, batau, 9'acum, in sfarit, urmand unei voca-
iuni irezistibile pentru viala politica, se declarase pe faIa
pentru guvern. Era un agent propagandist rabiat grodza
carciumarilor i altor case publice, spaima birjarilor, 161'-
15
tarilor, flapetarilor, alunarilor, salipgiilor i a tuturor ca-ci
ii picau inainte in momentele-i de arcag contra ciocoilor.
Dar, aminteri, om placut, de9tept i vesel. Cand a venit
pentru prima oars sa ma theme 'n serviciu, era tamaiat.
II cunoteam de mult tine nu-1 cunotea in mahala pe
20
d. Cotoiu? zic:
Frate Guta, to rog, pe mine sa ma scuteti; sunt slab
de constitu %ie.
Ei, a9 ! zice. Oftica ruseascal... Nu se poate, d-le
Iancule... adica... se poate, data pui om in loc.
25
--- Atunci, pui om in loc.
Atunci, scoate rubla.
I-am dat-o, i d. GuIa a plecat leganandu-se i stri-
gand:
Traiasca ai notri, d-le Iancule !
11

www.dacoromanica.ro
162 REMINISCENTE BSI NOTITE CRITICE

Apoi o teribila injuratura : .., de ciocoi! Peste vreo opt


zile, m'a calcat d. Gura iar, i iar mi-a ters carboava, i
iar: u Traiasca i c1... >. Peste vre-o cinci zile, alta rubla :
pe urma, din patru 'n patru zile, regulat. Dar toate tira-
b niile trebue sa aila un capat. Am hotarit sa ma revolt.
Cand vine d. capitanul tun i zice:
Maine ai servici...
Neica GuIa, zic, oiu avea, n'oiu avea servici, nu tiu,
da rubla tiu ca n'am, i nici n'o sa mai am de aici inainte.
10 Scurt !
Atunci... cum?
Iac'aa.
Atunci to bag la arest.
S pofteti !
15 Car'va-s'zica nu dai rubla?
Nu pot!
Bine... !
sSi a plecat suparat, injurand stranic pe ciocoi. A doua
zi, dis de diminea-ca, am auzit goarna, m'am imbracat re-
20 pede i m'am dus la companie: am luat o puca batrana,
care clancanea din toate incheeturile cand umblam; mi-am
incins centuronul cu patrontaul peste palton, i am plecat
prin lapoviia cu cardul companiei. Un comisar de poliIie
ne-a dus in ireag pe podul Mogooaii era parada Bo-
25 botezii. Mai tarziu cand a venit i capitanul i m'a vazut,
el care ma credea un la incapabil de a purta o arms, a
ramas incremenit:
Bravos, d-le Iancule ! ma lucrai car'va-s'zica?...
Da nu face nimica! Traiasca ai notri !... de ciocoi!
30 Dupa ce a dat cateva tarcoale in faIa companiei, a venit
iar la mine, m'a tras la o parte i, foarte discret, mi-a duhnit
la ureche:
D-le Iancule, nu face pentru d-ta sa stai intre boccii...
Da-mi o juxnat' de rubla qi du-te acasa.
35 N'am nici sfan %, nene GuIa, zic eu tare, ca sa m'auza
cocoanele inghesuite pe trotuar la spatele ireagului nostru.
Dar d. Capitan se 'if.epenete. 'n calcaie i, ea sa-mi
acopere glasul, striga raguit din fundul bojocilor:
Cumpanie... drep-ci!

www.dacoromanica.ro
GARDA CIVICA 163

In acela moment, s'aud venind din susul stradei nite


huiduituri sguduitoare... Ce era? Cine tie tine prinsese
un cane jigarit de mahala, ii legase o tinichea de coada
i-I aruncase in mijloeul stradei, sa-1 dea garda 'n tarbaca,
5 dupa o veche dating consacrata a acestei instituiuni ur-
bane. Apucat intre cele doua iruri de bravi, cari aveau la
spate cite un zid de lume ; aiurit de huiduituri, de ame-
ninprile putilor i de loviturile tinichelii, nenorocitul ani-
mal fugea facand nite salturi nebuneti i chelalaind in-
n) tr'un chip infernal, pe and garda i publicul faceau un
haz nespus. A trecut pe dinaintea noastra ca o vedenie
chimerica. Inca -tarziu se auzeau in departare huiduituri
tocmai pe la piaIa teatrului.
Noi eram companie de din' Eu stam postat peste drum
15 de Cre %ulescu, aproape de palat, intre doi armeni foarte
borcoi, unul basmangiu pe podul Targului-de-afara, i altul
fabricant de cafea macinata i alte mirodenii in Caimata.
Acestali pusese de degraba paltonul peste oqul cu care se
acoperea cand macina martinica, i oqul era cu o palma
20 mai lung decat poalele paltonului, care se mai scurtase o
schioapa din pricina centuronului Incheiat sub burta. Ca-
fegiului, rasbit de frig, ii curgea nasul enorm plin de gu-
turaiu, i, om curat ca to-ci Armenii, ma ruga din cand in
and sa-i Diu puca: s'apleca din greu, ii ridica oqul i
25 se tergea la nas. Dupa aceea, cand ii lua puca 'napoi,
foarte politicos :
Mersam... Am aut noroc ; data nu am uitat orcu
pa mine, cu ce m'am ters la nas?
De atunci, n'am mai baut cafea cu caimac ! In sfarit,
30 iata ca se 'ntorc inapoi spre Palat, trasurile oficiale....
Strigam Inca ura, cand trecea pe dinaintea noastra esca-
dronul de suits. Jandrmii mandri, cu sabiile scoase, se
uitau, pe sub cozorocul chiverelor, la compania noastra, mai
ales la mine i la armenii mei, cu un zambet aa de ciudat,
36 incat am aplecat ochii 'n pamant i, din ceasul acela, mi-am
promis sa fac toate sacrificiile pentru a ma scuti pe viitor
de o aa penibila situa %ie. Am alergat la d. Cotoiu i,
dupa multa tocmeala, ne-am ajuns : doua ruble pe lung
Si sa ma lase 'n pace. I-am dat una inainte i apoi cate
11

www.dacoromanica.ro
164 REMINISCENTE ySI NOTI'J'E CRITICE

una la fiecare cinsprece zile. Am servit regulat patriei,


spre deplina mul %umire a comandantului meu, pans la des-
fiin-carea gardei. Si o dovada ea am fost un bray e ca d.
capitan a venit odata la mine foarte bine dispus i mi-a zis:
5 - D -le Iancule, sa tii ca acuma ne 'mparte qi noa,
la garda nalionala, dicoraIii pentru apararea IndependenIii;
sa tii ca te pun pe lista.
Eu, incelegand unde vrea sa m'aduca d. Gu-ca, i-am
raspuns ca eu n'am pretenVe... am luptat aa, de dragul
10 liberalilor. Dar d. GuIa:
Traiasca ai notri, d-le Iancule !... de ciocoi! Da nu
se poate! sa dau la to-ci bocciii i mitocanii dicoralii i
tocmai d-tale sa nuli dau! nu face! Eu tiu ca te trec
pe lista.
15 - Nu ma trece, ca tine tie cat costa... acu sunt cam
tinichea.
Ce sa coste? un moft... Facem noi pentru d-ta.
Pe urma mi-a cerut o jumatate de pol, pe urma i-am
dat o rubla i pe urma ne-am ajuns cu o rubla i jumatate.
20 M'a incasat i m'a trecut la portofel. Peste vre-o cateva
zile dupa desfiincarea garzii, m'am intalnit cu d. GuIa
11 facusera perceptor, i era foarte vesel! L-am intrebat
in gluma:
25 - Aia... nu -cii minte?... o rubla i jumatate...
Nene GuIa, ce se mai aude cu decoraVa mea?
...Care dicora-cie... ?
Dracu sa-i tie, d-le Iancule, ce-a facutara aia dela
comenduire, ca eu le-am trimes de atunci listele ; dar acolo
e acuma un balamuc cu predarea armelor ! Ci-ca s'a fu-
35 ratara sumedenie...
Se prea poate, nene Gurca ; in vreme de razboiu cate
arme nu se prapadesc!
Poate la alte cumpanii sa se fi facut vr'un abuz; dar
la noi, nu-mi vine . sa crez... Ei! da nu face nimica...
25 Traiasca ai notri, d-le Iancule!... de ciocoi!
Astfel, din pricina unei neglijen-ce a comenduirii am ra-
mas nedecorat, dupa ce am luptat atata! Asta nu e drept!
mi-am zis. Sunt sigur ca lui Sarchiz cafegiul i-a dat. M'am
dus sa-1 vaz. L-am gasit tot cu orIul cunoscut qi cu

www.dacoromanica.ro
GARDA civra 165

guturaiul cel vechiu; amesteca martinica cu rio ca sa faca


moca. Din vorba 'n vorba, zic eu, ascunzand cat puteam
mai bine sentimentul de invidie:
Dumitale cum 3i-a dat decoratie, frate Sarchiz, i mie
5
nu? ea eu incai am platit inainte.
Aa am aut orba... Cand ne-aduce dicora-cie, platim...
Ne-a adus dicora %ie, am platit.
Aa... ? zic eu domirit.
Bei un cafe proaspat?... sa -li fac un gingirlie...
10
Nu, nene Sarchiz, mersam; nu mai metahirisesc de
mult cafea cu caimac!

www.dacoromanica.ro
O VIZITA LA CASTELUL IULIA
HASDEU.

Am fost alaltaieri la castelul Iulia Hasdeu dela Cam-


pina, unde am petrecut o zi nespus de incantatoare, ospatat
5
de d. i d-na Hasdeu, parincii proprietarei. Aceasta minu-
nata cladire a fost ridicata in trei ani fara nici un studiu
sau plan prealabil ci numai i numai, bucata cu bucata,
dupa comunicarile spiritiste ale Iuliei Hasdeu. D. Hasdeu
nu este architect i n'ar fi fost in stare, cum singur mar-
l()
turisete, sa conceapa un plan aa de complex, aa de logic
i de frumos. E un castel tare i tot de odata un templu.
Baza lui are forma simetrica a unei cruci ; axa-i principala
urmeaza o lithe perpendiculara pe meridian, aa ca fa-cada
templului privete drept la rasarit.
16
Mi-ar fi cu neputin-ca sa fac o descriere completa a acestui
loca de inalIare sufleteasca, de mangaiere, de credinIa,
de rugaciune i inspiraIiune. Ma voiu xnargini a da pu%ine
note fugitive asupra unor amaimnte i mai ales asupra
emo-ciunii profunde ce am simit acolo. Castelul-templu
20
are doua aripe cu cate un cat i un donjon central, inalt de
optsprezece metri. El se ridica mandru in mijlocul unei
curIi largi, avand la dreapta lui, ca de streaja, nite nuci
batrani, iar la stanga o gradini-Va de flori tinere, scaldate
toata ziva in lumina soarelui. Castelul-templu are de jur
25
imprejur, la fiecare rand, terase largi, imprejmuite toate
cu stalpi scur %i de granit, acoperi/i cu table de aceeai
piatra, in stil druidic. Fa-cada e tot de granit cioplit fara
lustru. Suindu-te pe terasa de jos, dela picioarele donjo-
nului, dai de intrare. 0 muche de piatra, lata cam de o palma,

www.dacoromanica.ro
0 VIZITA. LA CASTELUL < IULIA HASDEU n 167

desparte vertical drept in doua intrarea deschisa. Aceasta


muche e muchea uqii principale: o bucata de granit masiv,
grea de cateva mii de kg., care se deschide cu mare uqu-
riga, invartindu-se alunecos pe o osie de fer ce-i trece
5 prin mijloc. Cand ua este deschisa, i se vede numai muchea ;
cand este inchisa, acoperind perfect intrarea, se vede
pe placa ei de piatra, blazonul familiei Hasdeu, iar d'asupra
pe o panglica zburatoare: E pur si muove>>.
Auzisem atatea despre acest buen retiro al ilustrului om,
io incat apropiindu-ma cu trasura, ma sinrceam cuprins de
emuciune, de un fel de neastampar pe care-I produce tot-
deauna apropierea unui lucru de mutt dorit.
In sfarqit, am ajuns. Eram aqteptat. Am coborit repede
din trasura si am intrat in curte, unde am ramas cateva
lb clipe uimit de infaI4area ixnpunatoare a castelului a Iulia
Hasdeu >>. Dar am fost repede deteptat din uimirea mea :
pe terasa a eit sa ma intampine figura stralucitoare a
nobilului meu amfitrion. I-am marturisit numai-decat im-
presia puternica ce mi -a cauzat-o vederea operei sale de
20 piatra, tot aa de minunata ca i celelalte opere ale
sale.
Stai sa vezi... Inca n'ai vazut nimic ! Imi raspunse...
Si mai intai de toate, asta nu e opera mea, este opera fiicei
mele, stapana castelului. Noi suntem aci numai in gazda.
25 Pentru aceea, mai nainte de mice, trebue s to presint
stapanei casei.
Zicand aceasta, ma duse la umbra unui nuc. In trunchiul
batranului copac, Intr'o gaunoatura, este portretul Iuliei
Hadeu, Incadrat in muchiu viu, din care rasar plante
so mititele de munte. E o gradina in miniature, gradina unei
zane, o gradina intreaga cu miile ei de umbre i de lumini,
cu miile ei de poteci 9i de isvoare vii, cu miile ei de gene-
raciuni, incapand toate in scorbura, cat un pumn, a unui
batran copac.
35 Acum putem intra.
Ne suim pe terasa de la intrare i, alunecand arnandoi
de o parte qi de alta a lespezii care-0 prezinta in faIa numai
muchea, intram in vestibul. A doua use este asemenea
deschisa: e cu doua canaturi date in cele doua laturi, pre-

www.dacoromanica.ro
168 REMINISCENTE- 8I NOTITE CRITICE

sentand doua oglinzi, cari, asezate paralel, reproduc una


intr'alta la nesfarsit imaginea noastra.
Simbolul puterii etern si infinit creatoare!
Passim pragul si ne aflam sub domul inalt al donjonului
6 din centrul cladirii. In mijlocul salii circulare, sta linistit
un stalp masiv de zidarie de coloarea marmorei trandafirii ;
pe dansul se reazinaa cloud scarf de fer usoare, cari suie la
braul interior al donjonului, unde de jur imprejur e o galerie
metalica. In partea din spate a stalpului, in potriva usii
10 de intrare, e o scars, care suie la celelalte doua. In rand cu
galeria, deasupra stalpului pe care se reazixna scarile, este
un pod sus %inut de stalpi subIiri de fer ; deasupra acestui
pod, sta, sub domul albastru, .statua Mantuitorului, odata
si jumatate m'Arimea naturals. Statua este de lemn si colo-
is rata, dup4 stilul evului mediu ; este o opera de rara frumuseIe
a sculptorului Casciani din Paris. Mantuitorul se ridica, dea-
supra unor nouri, catre cer, cu braele deschise, cu privirea
aplecata spre pamantul pe care-1 binecuvinteaza cu aman-
doua mainile. Din ochi ii pica lacrimi ; in main si in pi-
20 cioare se \rad urmele cuielor si pe frunte ale ghimpilor.
Divinul fiu se inalfa cu faIa catre isvorul luininii, catre
rasarit. Din varful domului azuriu, ochiul lui Dumnezeu,
inconjurat de stelele infinitului, it priveste, asteptandu-1
cu dragoste.
25 Domul e luminat de trei usi, raspunzand pe trei terase
si de o fereastra rotunda, intretaiata de o truce cu geamuri
in felii, colorate gallien si rosu. Daca ingenunchi in faIa
figurii Mantuitorului, capul sau divin i-1 vezi in dreptul
ferestrii scanteetoare de lumina, al carei cadru it inconjura
30 ca o aureola.
In galeria circulars indaratul Mantuitorului si sub fe-
reastra rotunda, sta bustul asemenea colorat al Iuliei Hasdeu,
invaluit de un val alb subTire. Ochii ei au o putere de
privire extraordinara, din alts lume, o privire care nu
95 fixeaza nici un punct material, si care, patrunzand obsta-
cole, imposibile de patruns pentru noi, se adanceste nema-
surat, in infinit, catre un punct luminos, ce o uimeste si
o face fericita, catre # Marcie Centru >>.
Esim pe terasa din stanga. Un vant racoros adie. De

www.dacoromanica.ro
0 VIZITA LA CASTELUL 4 IULIA HASDEU 169

jur imprejur se vad ridicandu-se dealurile verzi cari do-


mina valea Doftanei. Ma opresc o clips, ameIit de atatea
impresiuni sa respir adiarea datatoare de via-ca. Dar ilustrul
meu amfitrion ma apuca cu bunatate de bra/, zicandu-mi
5 cu tonul unui Indemn inspirat:
Mai sus! mai sus!
Suim scara sub ;ire care se incolacete pe zidul donjo-
nului si ne Agin pe terasa superioara. 0 panorama sublima
se desfasura jur imprejur, si deasupra, bolta nemargi-
10 vita albastra cu atatea nenumarate terase, sclipeste stra-
vezie. Dar e foarte cald la amiazi. Ne coborim pe terasa
mijlocie, intram in interiorul donjonului si de-acolo, dupa
ce mai privesc Inca ()data minunata status a Mantuitorului
si bustul proprietarei acestui castel-templu, ne coborim.
15 Aci ilustrul meu amfitrion ma face sa iau seama ca stalpul,
care suporta de jos, in mijlocul domului, scarile urcatoare
la galerie, reprezinta, impreuna cu ele, un mare potir:
deasupra acestuia apare ridicandu-se la cer, departe de
durere, figura stralucitoare a Domnului. La baza poti-
20 rului, sta atarnat chipul copilei pe patul ei de chinuri,
acoperita cu flori.
In aripele de jos ale castelului, avem la dreapta si la
stanga ate doua saloane, unul mare si altul mic ; in fund,
un altar, si in fundul altarului, un piano. Acustica bolii
26 acestui altar e de o putere care foarte rar se poate realiza
prin voinIa architectului. Un acord produce o rezonan-ca
care umple bogat intreg interiorul domului, desteptand
glasul adormit al golului...
De o parte si de alta a altarului, doua incaperi pentru
80 biblioteca, unde se pot in buna voe odihni mii de volume
inIelepte...
Fereastra altarului e rosie, iar ale celor doug biblioteci,
una verde si cealalta albastra...
In salon, sta un portret in marime naturals al Iuliei
86 Hasdeu... Dar am spus ca e imposibil sa fac o descriere
amanunvita a acestui local...
D-na Hasdeu ne cheama la dejun.
Sala de mancare se afla la umbra unui nuc venerabil.
Ne aezam la masa.

www.dacoromanica.ro
170 REMINISCENTE 5I NOTITE CRITICE

De -acuma incepe farmecul cel mare: de-acuma pornete


d. Hasdeu, dupa ce mi-a aratat proprietatea fiicei sale,
sa-mi spuie multe, multe...
*

5
Felul sau, mai bine zis, stilul ospitalita-cii la castelul
o Iulia Hasdeu # e cu totul deosebit: un amestec de grand
seigneur, naiv, savant, patriarch batran i tanar artist. At-
mosfera intreaga e plina de bunatate bunatatea insai,
d-na Hasdeu, i plina de scantei de spirit spiritul
io
insui, d. Hasdeu, plina de frumusele axnandoi so/ii
frurnoi, prin frumuse-cea suprema a parului alb.
0 aa ospitalitate e o mare favoare, o adevarata bine-
facere.
Tot timpul dejunului, ilustrul meu amfitrion e un isvor
15
nesecat de invalaturi adanci i de glume scanteetoare o
activitate de spirit in adevar prodigioasa. Cercetari filo-
logice i istorice, experienIe i comunicari spiritiste, religi-
une, filosofie, arte frumoase, imbricate toate in panza mi-
nunata, pe care numai cel mai malt dar al min-pi omeneti
20
o poate tese, Imbricate in poezie toate sunt cu o egala
vigoare imbratiate.
Ascult uimit vertiginoasele jocuri ale acestui inalt spirit,
toate egal pline de farmecul inspiraOunii i de puterea
convingerii. Spiritul acesta jongleaza cu corpii cereti, cum
25
ar jongla cu nite mingi sau portocale.
Am uitat cu desavarire scopul vizitei mele ; mereu am
ascultat, i nu mai mi-a venit in cap sa fac vreo intrebare.
Ne--am ridicat dela masa i am reintrat in castel. D. i d-na
Hasdeu se retrag sa se odihneasca pu%in, lasandu-ma sin-
30
gur in salonul din stanga. Atunci incep sa cercetez, unul cat
unul, toate amanuntele acestui incantator loca. In fiecare
col%, materia spune o idee. Ies in curte i ma afund in
grading unde crete o vie de curand plantata ; departe in spre
apus, se desineaza dealurile depe valea Prahovei, pe cand,
35
fats in fa-0, catre rasarit se ridica la aceiai tnaltime dea-
lurile de pe valea Doftanei. E o linite patrunzatoare,
pe care n'o Intrerupe decat latratul cainilor castelului,
cari ii reclama tainul de hrana i mangaituri dela d-na

www.dacoromanica.ro
0 VIZITA LA CASTELUL u IULIA HASDEU * 171

Hasdeu, i ueratul locomotivelor caii ferate. Ma intorc


in curte. D-na Hasdeu t i ingrijete pensionarii, popoare
Intregi de pui. D. Hasdeu, care i-a facut siesta de cateva
minute, imi iese inainte... E mai tanar chiar decat
6 adineaori i-mi zice:
Acum, iar sus ! sus !
Ne urcam pe terasa intaia, deasupra careia marele donjon
. ii arunca catre rasarit umbra. Ne aezam in fa-0 unei mese.
Acum incepe sa-mi vorbeasca despre ultimele rezultate
10 ale comunica %iunilor sale spiritiste cu Julia.
De demult Inca, fiica impartaete tatalui luminile la cari
a ajuns ea. Din toate aceste comunicari cari se urmeaza
metodic, va rezulta o opera marea-ca o sistema co.mpleta
asupra problemei creaiunii. Savantul poet spera ca in
15 curand opera fiicei sale va putea fi data publicului.
Din aceasta vasta opera, d. Hasdeu, depozitarul ei, Imi
permite sa citesc cateva pagini miraculoase. Imi este peste
putinIa, firete, sa reproduc cat de palid propoziOunile
filosofice cuprinse in acele pagini. Ma marginesc a rezuma
20 t ce 1-am putut eu capata din ele...
Marele Centru*, Lumina i Voima nemarginite, infiin ;eaza
la infinit, isbind Golul, Nimicul. Din isbituri eterne pornesc
fame eterne, produs infinit al unui isvor infinit, voine
infinite, rezultate dintr'o vointa infinita.
26 Este o sistema materialista-mistica, a carei expunere
va face desigur epoca in tiin-ca umana. Cu o verva de
care numai el este capabil, ilustrul meu amfitrion imi
desvolta toata sistema: este o cladire de o calda 1 sublima
fantasie, Intemeindu -se pe cea mai solids i rece logics.
30 Cu sistema aceasta, se explica lamurit toate ipotezele tiin-
Vfice moderne, nelamurite Inca. Ea arunca o puternica
lumina asupra teoriei evoluiunii, atavismului, personali-
taIii, etc.
Dupa ce d. Hasdeu m'a incletat bine in Iesatura sistemei
86 sale, imi zice, privindu-ma cu bucuria triumfului:
Trebue sa stai deseara aci sa vezi o noapte instelata
de pe terasa de sus, ca sa pricepi mai bine toate cate /i
le-am spus.
Se in-celege ca nu m'a fi putut impotrivi la o a a ade-

www.dacoromanica.ro
172 REMINISCENTE 51 NOTIJ'E CRITICE

menire, data nu eram cu dinadinsul impedicat de .afaceri.


M'am grabit sa marturisesc ilustrului meu amfitrion adanca
parere de rau ce sinleam ca nu ma pot supune unei ap
de graiioase porunci.
5 Atunci, imi zise d. Hasdeu, n'ai inIeles nimic. Pentru
ce ai mai venit?
La intrebarea aceasta, mi-am adus aminte, dupa atata
uitare, de scopul practic al vizitei mele, si promi-Vandu-mi
in gand sa ma reintorc altadata cu mai mult timp si pe
lo 'ndelete la fermecatorul castel-templu, am raspuns:
Am venit... am venit sa interviewez pe d. Hasdeu
in chestiuni literare.
Asa? si anume despre ce?
Despre starea literaturii noastre si despre sorIii ei
16 de progres.
Atunci, zise d. Hasdeu, n'ai cleat sa-ti incepi in-
treb arile.
Iata. Doresc a sti: ce crede/i dv. despre literatura
romaneasca actuala in genere? Cari sunt personalita-ple
20 inteadevar eminente ale literaturii noastre? Ce desvoltare
viitoare poate spera literatura. romans, avand in vedere
starea in care aceasta literatura se afla astazi?
Foarte bine. Am sali spun.
Si luand tonul sigur al omului deprins cu catedra uni-
25 versitara, d. Hasdeu imi comunica parerile sale, pe cari
le voi reproduce cat se poate mai exact.

D. Hasdeu crede a literatura unei naiii nu se poate


ridica la o treapta In. adevar inalta, pans and societatea
80
nwcionda i Statul na-Vonal n'au ajuns la cea mai inalta
treapta de putere. Societatea noastra i Statul. nostru Bunt
Inca pe drumul de suis. Au fost grele pasurile de pand
acum, grele si fare ragaz. Momentele de liniste si de rasuflare,
prin cari trecem astazi dupa atatea veacuri grele, nu sunt
85
decat un scurt popas pe calea destinatelor noastre. Ideea
romanismului se intremeaza astazi printr'un scurt repaus,
pentru ca sa porneasca, hotarita, catre Ielul ei final, catre
culmea desvoltarii sale.

www.dacoromanica.ro
0 VIZITA LA CASTELUL IULIA HASDEU 173

Mai sus ! Avem Inca de mers... mai sus !


E atata inspira-cie In glasul savantului poet and graete
aceste vorbe, atata vointa in tonul lui profetic, in cat ma sim%
ridicat fara de voe i pornit cu el catre un viitor de glorie
5 romaneasca, de stralucire nationals care, on cat ar fi
de departat, este real, palpabil, inevitabil.
Literatura romans de astazi? zise d. Hasdeu, zambind
cu bunatate Incereari mai mult sau mai puiin fericite,
avand mai mult sau mai puIin noroc de isbanda a mo-
no mentului i datorindu-qi mai adeseaori modei atat succesul
trecator cat i Impedicarea unui succes mai durabil. Iata
un exemplu: Eminescu. Eminescu este incontestabil un
talent, cu toate defectele lui; dar Eminescu, dei a avut
dupa moarte norocul de a trece pentru catva timp la moda,
is din aceeai cauza, tot din cauza modei, a avut nenorocul sa
lucreze sub o direc/iune absolut strains de spiritul romanesc,
o directiune specified, regionals, eterogena faIa cu ideaIiu-
nea poporului nostru, sub directiunea, la moda pe atunci,
a unei coli literare sub direc-ciunea colii pesimiste-
20 schopenhaueriste germane. Afar% de forma externa a produ-
cerilor lui, adesea prea silita, aproape nimic nu este original
sau macar specific romanesc. Mai toata opera lui este un
raSad al ideilor pesimiste-schopenhaueriste, cari au facut
moda catva timp in Universita-cile germane ; e marfa eftina
.ss a studentirnii germane de pe la xnijlocul secolului, in urma
confuziunilor politice, redata, sub eticheta locals i, firete,
cu multa dibacie, tinerimii romane budhismul antic, fiert
Inca o data in crat4a nen4easca i de acolo Mout ciorba a
treia oars intr'o oala romaneasca, drept hrana proaspata
so pentru intarirea nouelor genera-ciuni.
Nu, nu! adaoga d. Hasdeu... Eminescu a avut talent,
dar e departe de a se putea numi un mare poet national.
Dar, Intreb eu cu sfiala, atunci care e, dupa d-v, d-le
Hasdeu, cea mai mare figura a literaturii noastre ?
ss D. Hasdeu Imi raspunde, fara a sta un moment la ganduri:
Alecsandri. . . Fara nici o indoiala, Alecsandri. .. El este
reprezentantul eel mai puternic, eel mai complet al gan-
dirii i simtirii romaneti. El a cantat toate dorixrcele, el
a plans toate nevoile i necazurile Romanimii. El a

www.dacoromanica.ro
174 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

Incurajat, a Indemnat 9i a imbarbatat neamul lui in felul in


care acest neam putea mai bine sa. imeleaga ; a fost vesel, trist,
viteaz, cuminte, rabdator, plin de speran/a 9i de credinp,
glurne/ 9i in/elept ca poporul roman insu9i. In mintea lui in-
5 treaga n'a fost be pentru nimic ce n'ar fi fost specific roma-
nese 9i in talentul lui nici o pornire care sa nu fi fost specific
romaneasca. Alecsandri este gloria nediscutabila a literaturii
romane9ti in secolul acesta. La o a9a inalOme nu mai vaz alta.
Dar altul, tot mare, nu avem?
10 Eliade, de sigur. fats Inca o figura gigantica, cu atat
mai minunata, cu cat puterea nu-i sta in talent, ci in
voin/a. Iata un om care, la un moment dat &and nimeni
aproape nu gande9te de cat Intr'un mod fragmentar la cul-
tura unui neam Inchipue cu vasta-i inteligen/a o sis-
15 tema complete de evocare a for/elor spiritului national:
9tiime, literature, arte, filosofie, religie, politica, tot Incape
pentru el intr'o sistema inchegata. Fara sa reu9easca a face
in deosebi o opera de mare valoare, apuca, cu o egala
putere, toate genurile literare 9i 9tiimifice, Intemeind, ca
20 baza neclintita a culturii 9i desvoltarii neamului romanesc,
ideea naVonala. Eliade n'a fost poate niciodata un mare
scriitor ; ceeace insa e indiscutabil este ca a fost o minte
mare, o voia/a mare un om caruia genera %iunile actuale,
cu judecata for Inca nesigura, nu pot in/elege cat ii datoresc,
25 dar pe care o genera %iune cu con9tiin/a mai limpede 9i cu
mintea mai inzestrata it va onora ca pe una din cele mai
stralucite figuri ale rena9terii romane. Si la Eliade ca
9i la Alecsandri, credin %a 9i voin/a s'au manifestat cu
toad binefacatoarea for inraurire pentru neamul nostru.
30

E bine in %eles ca eu ma marginesc a da aci numai Intr'un


mod imperfect parerile ilustrului academician. Sub torentul
ideilor sale eu nu pot nota decat liniamentele fundamentale
cat se poate cu mai multa fidelitate.
35 Aci, a proposito de opera lui Eliade 9i de influen/a pe
care a exercitat-o aceasta opera, d. Hasdeu face o bogata
digresiune asupra colii o Junimii 0.

www.dacoromanica.ro
0 VIZITA LA CASTELUL 4 IULIA HASDEU 175

In digresiunea d-sale desprc # Junimea *, d. Hasdeu revine


asupra observaIiilor privitoare la Eminescu. A fost, zice
d-sa, o coala literara care a falsificat felul de a gandi, de
a simIi. i de a spune romanete, introducand cu dinadinsul
5 in literatura noastra -Canard pesimismul universitar nempsc,
pedanteria obscura i greoaie nem-ceasca. Pe de o parte, a
inventat talente inchipuite (Bodnarescu), iar pe de alta, a
denaturat i a deformat talente reale (Eminescu). Acel ce
s'a pretins cap al coalii, el insui, n'a produs nimic mei-
10 ginal, n'a produs nimic care sa poata famanea altfel deck
doar ca document de naiva i umflata preteMiune: caci
in definitiv, toata activitatea lui nu s'a exercitat altfel
decat ca parada ostentativa de bun simI: it n'a fait qu'en-
foncer des portes ouvertes. Cu un bagaj portativ de cateva
15 formule ale celebrului Lessing, a cautat s rastoarne pe
caIiva infiini, ca Pelimon, Aricescu . a., ca .,i cum aceia,
pentru a disparea, mai aveau nevoe de o aa sfanta
campanie...
Un cap de coala care n'a avut alta treaba, nici alta in-
20 spirwcie decat sa demonstreze ca 4 In natura toata totul
repoza a lui Aricescu, sau 4 Poemele eroice * ale lui Pe-
limon nu sunt potrivite esteticei lui Lessing!...
Si care a fost urmarea coalii acetia ?... afara numai
data aceasta coala n'o fi avand preten %ia ca ea a dat na-
25 tere unor talente, on Ca aceste talente, nascute mai nainte
de ivirea coalii, nu s'ar fi nascut fara dansa,...
Cap de coala?... Un Lessing? !... Dar Lessing
fara a imprumuta bagaj portativ dela un alt Lessing an-
terior i mai ales exotic (aa in cat sa fie mai greu de controlat
80 de catre contimpuranii putin deprini cu cititul) Lessing
a scris el insui minunatul Laocoon, celebrele Nathan Infe-
leptul i Mina de Barnhelm. Lessing a treat i crea-ciunea
lui va ramanea ca o crea %iune pur personals i specific
germana, spre gloria lui i a neamului lui... Dar capi de
86 co ala , cari se bat cu morile de vant pentru a face pe San-
cho Panca sa cate gura plin de admira %ie, i nu sunt in
stare a construi o paging de inven %ie originala! capi de
coala, carora cei mai slabuIi ucenici nu le pot recunoate
alta valoare decat ca sunt capete foarte bine echilibrate,

www.dacoromanica.ro
176 REMINISCENTE SI NOTI'C'E CRITICE

foarte bine cumpanite !... Cumpana in echilibru diferenIa


de greutate, zero.
Nu; niciodata un cap de coala nu s'a marginit ca un
dascal de coala, la teorii i mai ales la teorii pueril nega-
5 tive ; niciodata cineva nu s'a putut numi cap de coala,
fiindca, in temeiul unor fragmente de adevaruri spuse deplin
de alcii, au criticat lucrari mai pre jos de orice critics se-
rioasa (ca, de exemplu, pe raposacii Pelimon, Aricescu . a.).
Un cap de coala creeaza, i crea-ciunile lui servesc multa
10 vreme ca modeluri urmailor de talent... Dar eu mi-am
mai spus in privinIa aceasta parerea pe larg. E de prisos
sali spun mai mult acum.
In sfarit, d-le Hasdeu, zic eu, a vrea sa tiu parerea
d-tale despre sorIii de desvoltare, de aci incolo, a literaturii
15 romaneti.
De asta, raspunde ilustrul meu amfitrion, de des-
voltarea literaturii romaneti nu ma indoesc deloc. Sunt cu
deosebire convins ca Romanii vor avea in viitor o epoca de
stralucire literara, care se va numara intre epocele remar-
20 cabile ale desvoltarei intelectuale umane. Neamul acesta
e chemat, netagaduit, sa joace un rol mare in complexul
istoriei...
D. Hasdeu intemeiaza aceasta proposiIie pe teoria d-sale
filosofica despre crealiune.
25 Toate marile epoce literare au coincidat la epoce mari
politice. Cand voinca unui neam intreg a reuit sa ajunga
a realiza culmea aspira %iunilor sale, a indeplini suma de
rezultate posibile ale energiei sale, i se trimete acestui neam
o colonie de misionari, o pleiada de talente i de genii, spre
30 incoronarea i glorificarea traiului Fericit acel ce va
reprezinta atunci voima neamului ! Numele lui va marca
veacul in care stralucita colonie a celor trimii ii va fi in-
deplinit misiunea. Se va numi veacul lui Pericles, lui Augus-
tus, lui Leon X, lui Ludovic XIV, sau'al lui... tine tie ?
35 ...Poate ca, adaoga d. Hasdeu, un aqa secol pentru nea-
mul nostru romanesc nu e atat de departat, cat s'ar crede
dupa imprejurarile politice de astazi ; poate ea nu e aa
departe ziva in care acest neam va sa-i ajunga culmea

www.dacoromanica.ro
0 VIZITX LA CASTELUL IULIA HASDEU * 177

Aci d. Hasdeu, cu verva d-sale cunoscuta, imi arata foarte


apropiata o perspective uimitoare...
Mi-e foarte greu mie aa de putin iniciat pans acum
in sistema de filosofie a d-lui Hasdeu sa iniVez pe citi-
5 torul, poate mai pulin preparat decat mine, in o teorie
atat de subtila. Pentru cititorul mai bine initiat vor fi dare
aceste cateva cuvinte, pe cari mi le adaoga d. Hasdeu,
dupa ce-mi afirma ca o epoch glorioasa a neamului roma-
nese nu e atat de departe, precum s'ar crede. Tata, cat se
10 poate mai exact, propriile cuvinte ale d-lui Hasdeu:
Micul print Carol II e un trimis, trimis dupa voia lui
proprie: el, copil mic si asta se intampla cu to %i trimiii
i-a denumat misiunea. Acest copil, cand d'abia vorbea i
and auzise, pentru a numi je-011 regal numai cuvantul
16 modern tron, iar cuvantul vechiu scaun nu-1 auzise decat
desemnand je %urile comune ; acest copil, care nu putea
ti istoria lui Stefan cel Mare, %i -aduci aminte ce-a zis
cuvantul lui de copil a strabatut la auzul mai tutulor Ro-
manilor. A fost o solemnitate la Palat. Dupe savarirea
20 programului oficial, pe cand se rup randurile, copilul pleaca
dela locul lui i merge hotarit sa se suie pe tronul de pe care
a coborit Regele.
q Ce faci, Carol >>? it intreaba, tatal, prinIul Ferdinand.
(c Vreau sa ma suiu pe scaunul rneu! * raspunde baiatul.
26 Atunci? intreb eu...
Atunci, raspunde d. Hasdeu, nu irrcelegi?... Stefan
cel Mare spune din vreme ca urea sa se suie pe scaunul lui!

Umbra marelui donjon, cats vreme am stat de vorba, a


acoperit cu incetul toata terasa. Soarele scapata catre dea-
30
lurile cari doming valea Doftanei. A trecut prea repede
aceasta zi incantatoare... Momentul plecarii mele se apro-
pie ... trebue sa parasesc castelul # Julia Hasdeu .
Foarte mahnit de asta, ma ridic. D. Hasdeu ma conduce.
Patrundem de pe terasa in galeria interioara a donjonului.
35
Mi-aplec capul i ma inchin inaintea Mantuitorului; salut
pe proprietara care se uita mereu in adancuri, i cobor
dupa d. Hasdeu pans jos. Imi iau ramas bun dela buna
12

www.dacoromanica.ro
178 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

i blanda d-na Hasdeu i dela ilustrul meu amfitrion i ma


suiu in trasura.
Cand pornesc, mai arunc o privire catre fereastra des-
chisa a donjonului: Mantuitorul parca'i apleaca de sus
5
divinii ochi asupra-mi, binecuvantandu-ma cu amandoua
mainile ranite, ca i cum mi-ar zice:
<< Mergi sub paza mea in pace, omule! >.
Am sosit tocmai la vreme ca sa apuc trenul. Starea su-
fleteasca in care ma aflu e aa de inalta, ineat imi trebue
10
singuratate. Mantuitorul i-a indeplinit fagaduiala ; sub paza
lui merg in pace niciun cunoscut in vagon. Pana sa
cobor la Ploeti, unde trebue sa maiu peste noapte, gan-
dese mereu la minunatul om de care m'am desparIit:
Ce superioara i fericita natura! Ce minte i ce suflet !
16
can tiinIa i rata credin-ca!

www.dacoromanica.ro
NOAPTEA INVIERII
NOVELA

Notita explicative
Dace literatura este, in adevar, o arta, atunci se intampla cu
5 dansa in deosebire de toate celelalte arte, un lucru foarte ciudat.
Sa vedem.
Toate artele cer dela om o stradanie mai mult sau mai pulin
Indelunga. Muzica, pictura, sculptura, architectura, teatrul, pans
i calaria, trebuesc inva/ate Incet- incet, ani Intregi. Cu cat le In-
n va/a omul 9i le patrunde, cu atat descopere ca-i mai ramane Inca
mult de 9tiut; a9a, s'a zis cu drejt cuvant, ca via/a este
prea scurta 9i arta prea lunga.
Toate afara de literatura.
Literatura este o arta care nu trebue inva/ata ; tine 9tie cum
15 din litere se fac silabe 9i din acestea cuvinte, este destul de preparat
pentru a face literatura.
Deosebirea acestei nobile arte de celelalte se poate compara cu
privilegiul de odinioara al claselor aristocratice; cand intra copilul
nobil in armata, intra dintr'odata cu un grad inalt ; nu-i trebuia,
zo pentru ca sa ajunga polcovnic, nici vechime, nici practice, numele
lui era de ajuns pentru inaintare.
Aga e i'n literatura ; ai invalat alfabetul, po %i fi literat. Amin-
teri, nici nu s'ar explica progresul 9i boga %ia de producere a acestei
nobile arte la noi.
25 Intreba %i pe un muzicant, pe un pictor, pe mice alt artist, oin
matur: in cata vreme ai invaot d-ta arta dumitale? Are sali
raspunza, data e adevarat artist, aproape invariabil: o In foarte
mult timp, vre-o doufizeci de ani, 9i tot nu o 9tiu bine n.
Dar is intreaba 9i pe un june literat, in cat timp 9i-a invalat arta ;
so are sa-0 spuna : Domnule, literatura nu se inva/a ; talentul
este suficient ; am talent, prin urmare am tot ce-mi trebue ca sa
fiu un literat desavar9it s.
Si astfel vedem ca lumea parase9te artele ingrate, care reclaim
atata bataie de cap pans sa le inve/i, 9i ca tinerimea toata da fla-
n vala in ogorul literelor, pe atat de comod pe cat de nobil.

12*

www.dacoromanica.ro
180 REMINISCENJE ySI NOTI'fE CRITICE

Dar nu numai pe calea producerii literatura nu-i exigenta, ci


i pe calea judecarii producerilor.
Un exemplu. Ca sa judeci o opera de arta, un tablou, o statue,
o simfonie, mai tiu eu ce, tli trebuie, pe langa gustul 1nascut,
6 1 o deprindere indelungata, o anume pregatire, care nu se pot
&Oka decat cu vremea.
Un muzicant batran, om care i-a petrecut o vials cu cerce-
tarea secretelor artei sale, nu indrasnete a se pronun%a aa dintr'o
data asupra valorii unei produceri de ccoala noua.
io Un pictor, vechiu muster, nu poate judeca lucrarea altuia, tre-
cand numai pe dinaintea ei, dintr'o aruncatura de ochiu.
Aa cu toate artele, afara de literatura. Si e drept sa fie ap ;
dace, pentru Ca sa o faci cu succes, nu-1i trebue alta pregatire
decat scrisul, de ce li -ar trebui mai mult deck cititul ca sa o
15 judeci cu competenla?
Stii sa scrii? eti literat,
Stii sa cite9ti? e9ti critic.
Prin urmare, eu, care nu am Invatat arta ce o profesez, nu am
de loc dreptul sa ma supar, nici cuvant sa ma mir ca d-ta, fare
20 nici o preparare, 1mi critici producerile ; cum mie nu mi-a trebuit
invalatura ca sa le scriu, nici d-tale nu-1i trebue, ca sa pricepi
producerea mea, decat sa o cite9ti.
Si iata, numai-decat am sa dau aici o novela. Eu n'am facut
pans acuma literatura serioasa, i ma jur ca n'am vre-o prealabila
25 pregatire pentru a9a ceva ; de asta data tusk m'am hotarit. Tre-
bue pe Tanga teoria de mai sus, ,Si un exemplu, ,Si mi-am ales no-
vela, un gen la mods.
Iata opera mea:

NOVELA

30 Este in ajunul Invierii.


Natura, ca o mireasa rapita, care a dormit vrajita in
lanurile de ghia-ca ale unui crud uria rapitor, se deteapta
fericita, graiioasa, mandra, la mangaierile dulci, duioase,
molcome ale tanarului i fierbintelui sau mire care o cauta
35 de mult, care a regasit-o in sfarit, qi care vine sa deslege
vraja de ghia %a cu farmecul unei sarutari de foc. Este -Cana-
rul i zburdalnicul copil favorit al lui Pate-Imparat, este
minunatul fat-frumos April cu parul auriu, care o is in
braIe pe adormita fecioara, o alinta, o leagana, o mangaie
40
1, cu mii 1 mii de sarutari, una mai inflacarata decat alta,
o rechiama la o noua i stralucitoare viara!

www.dacoromanica.ro
NOAPTEA INVIERII 181

Pretutindeni este o misuiala, o forfoteala, o fierbere, o


pornire de traiu proaspat: muguri verzi, flori de toate
firele de tort ale curcubeului, musculi-ce qagalnice, gandacei
nebunateci... Ce via-p si ce veselie in totul si in toate!...
5 Totul traete, toate se bucura.
0 ! primavara, june-cea anului ! 0 ! june-ce, primavara
vieIii ! 0 ! noua i sublima antiteza!
Si pentru ca aceasta sarbatoare a lumii intregi, cand
praznuim regasirea si renvierea copilei de imparat de catre
10 mirele sau, fat-frumosul April, feciotul favorit al lui Paste-
Imparat, sa fie vrednica de asa parinIi si asa copii, Cerul,
parintele fecioarei, plangand de bucurie, arunca mans bo-
gata din ochii sal pe -carinele si ogoarele muncite cu su-
doarea* frun %ii harnicului si neobositului plugar, prietenul
15 totdeauna credincios al Zorilor, al Namiezii si al Amurgului,
iar tunetele largului vazduh vestesc, in chip de biruinta
imparateasca, tutulor popoarelor si semin-ciilor isprava mi-
relui April, redesteptarea miresei lui fecioare !
Christos a inviat ! vom zice maine. Adevarat a 'nviat !
20 vom raspunde tot noi. Da! A renviat natura, a renviat
viaIa si celor din mormanturi viaIa daruindu-le !
0 zi frumoasa, mareata, sublima va fi ziva de maine
pentru to0. pentru to0 afara de Leiba Zibal, hangiul
de la Podeni.
25 Cine este acest Leiba?
Este un jidan, un om, prototipul rasei lui in veci perse-
cutate pentru defectele ei sociale, las, fricos, slab, temandu-se
si de o umbra si urand pentru aceasta pe romani, pe cari-i
nurneste, in jargonul sau barbar, trifene goi, adica infideli
so spurcali, tocmai pentruca sunt energici, indrasneti, nepa-
satori i voinici. El vede in indrasneala si voinicia for o
amenin-care vesnica pentru lasitatea sufletului lui pururea
clatinat de frica, de spaima, de groaza. El este in mijlocul
Romanilor, ca o hiena, fricoasa deli cruda, in societatea
85 leilor bravi si incapabili de lasitate.
Dar sa lasam aceste considera %iuni si sa facern cititorului
portretul lasului nostru erou. Iata singurul caz, in care un
la poate fi erou.
Mic, slab, pipernicit, nervos, bolnav de friguri, el e

www.dacoromanica.ro
182 REM INISCENTE SI NOTI'TE CRITICE

cuprins de o nedescrisa groaza la apropierea noptii Invierii,


fundca tie bine ca, in noaptea aceasta, un talhar are sa-1
calce ca sa-i rasbune asupra lui. Ace la care va veni peste
noapte, care trebue sa vie, se chiama Gheorghe ; el a fost
5 odata slugs pripaOta de pe drumuri la hanul jidanului. El
era un om fioros, i hangiul tie ca, odata cazut in mainile
lui Gheorghe, nu mai poate.fi scapare pentru el. Acela, om
rau i crud, it ura pe hangiu de doua ori, i ca de un vrajma
i ca de un cretin. Ii promisese ca are sa vie, i acum ji-
10 danul il Wepta.
'Dana acolo mergea groaza laului jidan, ca visa ziva 'n
amiaza mare ca cineva il ataca, in fata lumii Intregi, ca
un nebun furios vine in fata unei mari multimi de oameni
sa striveasca, sub ochii lui, capetele copilului i balabustei
io lui unul de altul i sa le confunde ca pe nite oud moi.
Teribil! Oribil ! Infiorator ! !...
Atunci se detepta .. .
Dar iata ca sosea i dilijenta cu doi studenci, cari mer-
geau sa faca Patile in provincie, in familie.
20 De ce sosise astazi dilijenta aa tarziu?
La tactul potii, de unde trebuise sa is cai odihniti, se
facuse un omor, mai bine adica cinci omoruri, i se furasera
patru cai. Era teribila, infioratoare, oribild, infatilarea
teatrului crimei. Aceasta o putea afla Leiba Zibal dela cei
25 doi pasageri, studenti, cari, ospatand sub umbrar, discutau
despre crima in genere, foarte emotionati de cele ce vazusera.
Ei erau doi din acei tineri cari inceleg nazuintele unei
lumi viitoare, cari, la lumina tiintei, vad pasurile i nevoile
societatii i, suferind de suferintele altora, dorind dorintele
30 tutulor, cred i spera intr'o lume mai buns, mai frumoasa,
mai adevarata, mai justa, mai echitabild. Ei erau'amandoi
de unanima parere ca in o mai buns organizatie economics,
in o organizacie socials care sa nu mai lase nimica de dorit,
crima nu va mai avea loc i prin urmare va trebui sa dis-
:35 pars de tot, sau mai bine zis sa nu mai apara deloc.
Dei jidanul nu intelegea bine teoriile Inalte economico-
sociale ale celor doi tineri altruiti, el, in egoismul sau,
intelegea instinctiv ca, in organizatia actuala, care e Inca
foarte departe de idealul for sublim, Gheorghe poate sa-i

www.dacoromanica.ro
NOAPTEA INVIERII 183

faca peste noapte ceeace talharii ceilali facusera dimin.ea/a


trecuta la tactul postii.
De aci, indata dupa plecarea dilijenii, ramanand singur,
pe inserate, fricosul jidan intra inteo grije omoritoare. Se
6 puse sa incuie hanul i sa se inchida inauntru ca intr'o
cetate, de unde sa reziste in ruptul capului la atacul lui
Gheorghe.
Asa, inchis in ceta/uia lui, ca un senior din evul-mediu,
care stie ca are sa fie atacat de un mare/ suveran inso/it
1.0 de o puternica oaste, el asteapta prins de frigurile groazei...
Noaptea a sosit.
Intr'un tarziu, iata soseste i momentul oribil.
Talharii, cu Gheorghe in frunte, incep atacul ceta/u.i.
Ei au un plan lesne de in/eles: sa faca patru gauri cu un
15 burghiu mare in scandura groaza de stejar a por %ii; pe
urma, cu un fergstrau, sa uneasca toate gaurile, i, and
acestea vor fi toate unite, patratul dintre ele sa-1 traga
afara, apoi, prin locul ramas gol, unul sa introduca mana
inauntru, sa apuce barna, care inchide poarta, s'o dea 'ntr'o
20 parte, sa deschiza poarta de perete, si sa intre la jidan, s-1
apuce in culcus.
La aceasta inchipuire, jidanul, care urmarea dinauntru,
dardaind de groaza, ce se petrecea afara, fu cuprins de to/i
fiorii: era pierdut ! era fa/a'n fa/a cu moartea neimpacata,
25 moartea pe care forte nu inconstiente i-o preparau cu toata
rafinata cruzime de care numai omul este capabil.
Care va sa zica, e prins in la/, in la/ !.
o In la/ ! Iehova! > zise jidanul in sine... In la/!...
Si atunci, se batu in piept si se rugs, ca si cum ar fi
ao cerut lui Iehova o inspiraVe de mantuire.
o In la/!* mai zise el odata. Apoi dupa o ,sguduitura
teribila, incepu sa zambeasca sardonic.
(( In la/ ! in la-/! las' sa ziche el! * si, galben, desfigurat,
abatut, sdrobit, torturat de groaza apropiatei mor/i,
35 disparu pe furis iute in intuneric...
Pu %in apoi, aparu
Jidanul era acum gata. El combinase astfel planul salt:
o franghie lungs legata cu un capataiu de un butuc al
garliciului pimni/ei; la o potrivita lungime, pe unde era sa

www.dacoromanica.ro
184 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

dispara patratul scobit, un ochiu pe care it %inea deschis


cu mana stanga, in timp ce, cu mana dreapta /inea strans
celalalt capataiu. La momentul dat, jidanul da drumul
ochiului si, apucand repede cu amandoua mainile capataiul
5 liber, cu o smucitura suprema trage inauntru bra/u1 intreg.
Se in/elege ca tovarasii banditului prins astfel it parasird
in fuga mare: se stie ca bandi/ii in genere sunt lasi !
Uf ! Jidanul scapase: era triumfator !
Jidanul se repezi in dugheana ; lua o Tampa si o apropia
10 de mania captiva. Atunci mana sim/i, si aceasta sim/ire dete
jidanului o inspiraie diabolica.
El intra iarai in dugheana, cuprins de o noua dardaiala
de friguri ; lua o facile mare, o aprinse si o fixa sa arza
subt mana banditului, care nu 1-ar fi cru/at pe el.
15 Era acum, nu numai salvat, era chiar razbunat !...
Da! dar... Dar era ... nebun ! ...
Spaiina pe de oparte, mul/umirea si emo/ia triumfului
pe de alta ii ratacisera min/ile...
Nebun! caci atunci cand propria lui balabusta si to/i
20 Iaranii, cari, natural, dela Inviere veneau la carciuma, 1-au
intrebat: q ce s'a petrecut, jidane? ce este? # el, cu privirile
pierdute, vagi, ratacite, le raspunse ca el nu e jidan, ca el
merge la Iesi sa spuna rabinului ca el e crestin, fiindca el
a aprins o facile lui Christos in noaptea Invierii !...
25 Si a ci pornit sa piece spre Iasi.
Se facea ziva, ziva Pastilor.
Natura, ca o mireasa rapita, care a dormit vrajita in
lan/urile de ghiaia ale unui crud uriac rapitor, se destepta
fericita, gra/ioasa, mandra, la mangaerile dulci, duioase,
-80 molcome ale tanarului si fierbintelui sau mire, care o cautase
de mult, care o regasise in fine, si care venea sa deslege
vraja de ghia/a cu farmecul unei sarutari de foc. Era tana-
rul si sburdalnicul copil favorit al lui Paste-Imparat, era
minunatul fat-frumos April cu parul auriu, care o lua in
85 bra/e pe adormita fecioara, o alinta, o legana, o mangaia
si, cu mii si mli de sarutari, una mai inflacarata decat alta,
o rechema la o noua Si stralucitoare via/a.
Pretutindeni, o pornire, o fierbere, o forfoteala, o misu-
iala de traiu proaspat: muguri verzi, flori de toate firele

www.dacoromanica.ro
NOAPTEA INVIERII 185

de tort ale curcubeului, museulice nebunatice i gandacei


agalnici !
Ce viaiia i ce veselie in toate i in totul !... Totul
traia, toate se bucurau!
6
0 ! june/e, primavara anului! 0 ! primavara, junelea
vieii ! 0 ! sublima i mai ales noua antiteza!
i pentru ca aceasta sarbatoare a lumii intregi, and se
prasnuia regasirea i renvierea copilii de imparat de catre
mirele sau, fat-frumos April, feciorul favorit al lui Pa te-
10
Imparat, sa fie vrednica de aa parin-ci i aka copii, Cerul,
parintele fecioarei, plangand de bucurie, arunca mans bo-
gata din ochii sai peste -carinele qi ogoarele muncite cu su-
doarea frumii harnicului ssi neobositului plugar, prietenul
totdeauna credincios al Zorilor, al Namiezii i al Amurgului
15
iar tunetele largului vazduh vesteau, in chip de biruinra
imparateasca, tutulor popoarelor i seminiilor isprava mi-
relui April, redweptarea miresei lui fecioare!
a Christos a inviat, jidane ! > ziceau vesel Romanii.
a Adevarat a 'nviat ! > raspundea nebun jidanul.
20
Da! renviase natura, renviase viata, ssi celor din mor-
manturi viard daruindu-le.
0 zi frumoasa, marea-ca, sublima era aceea pentru to %i,
chiar pentru Leiba Zibal, hangiul dela Podeni !
Nord In momentul cand cronica mea este deja culeasa la
25
tipografie, un amic imi spune, eh i se cam pare a fi citit odath o
novela ceva cam ah.
Acum e prea tarziu ca sa- mai schimb subiectul.
Nu voiu puteh fi acuzat de plagiat, caci mai la urma subiectul
nu e atat de important in arta cat este de importanth tratarea.
30
Vede-p, de exemplu, in pictures sau in sculpture de cate on nu
s'a tratat acelai subiect, fie profan, fie sacru, de diferi %i artiti,
i n'a mai racut nimenea gura.
Am incercat dar i eu sa tratez in modul meu original un su-
biect care poate 1.a tratat i un altul. De unde tii? poate am
36
avut norocul sa fac mai bine.
In fine, on i ce pute %i zice de novela mea ; un lucru ramane
netagaduit; ce stil! ce limba! ce limbs romaneasca! Ei? Apoi,
daces e limba frumoasa, ce mai poftiIi?...

www.dacoromanica.ro
ION BREZEANU

...Fara pretenie de a decreta talente, dar i fara nici


o ezitare, cutez a spune: Brezeanu este un extraordinar
temperament, o natura desavarita de artist, unul dintre
5
rarele fenomene cari pun adanc marca for pe o intreaga
epoca artistica. Este un Dragulici, e un lulian, un Ma-
teescu ; probabil ar putea fi un Millo... Ar putea daca
Dar despre acest data, mai la vale.
Vede0 nu vorbesc decat de concepOile lui mari
10
pe artistul nostru in <c Mort fara lumanare *, in <c Docto-
rul fara voe >, in (< Scrisoarea perduta *, in (< Noaptea
furtunoasa >>, in <c Avarul >>, i judeca-ci despre minunata
bogaIie a inven-pei lui, varietatea fantaziei lui, puterea
stapand cu care-i face palpabile concemiunile. 0 fibra
15
a fiin-cei lui nu s'astampara o clipa ; toate lucreaza potrivit
ca 'ntr'un traiu adevarat i sinter. Si ceea ce face sa se
ridice ap de sus crea-ciunile tanarului artist este dragostea
calduroasa cu care el be imbraca pe toate Intr'un fel de
atmosfera Erica particulars.
20
Uitqi-va la Sganarelle, stricatul cela de lemnar, cat
e de simpatic cand, cicalit de nevasta, ii spune fierband:
Te... bat ! >> cat e de dragalal cand, scos din fire, chiar
o bate! Dar intalnirea cu doica? Cu ce admira-cie nesa-
-cioas'a o privete! cum ii sticlesc ochii lacrimoi i cum
:5
ii Tinge buzele ca de cea mai fins dulceaVai cu cat de
exaltata galanterie se apropie sa-i cerceteze laptele! Dar
modul vertiginos cu care vechea slugs de doctor debi-
teaza franturile incoherente de fraze latineti, ce-i sbar-
naie Inca prin minte !

www.dacoromanica.ro
ION BREZEANU 187

Uita%i-va la Nenea Nae Ipingescu, gravul ipistat din


Noaptea furtunoasa s, cu cat tact i cu cats discre %ie
tie el sa cultive amici %ia cetapanului Titirca i stima
intregii familii a acestuia! Cu cats verva laxnurete pe
5 amicul sau asupra binefacerilor sufrajului universal, pre-
conisat de tanarul Rica Venturiano ! Cu cats seriositate
desleaga el, la sfaritul piesei, incurcatura, cand recu-
noate pe romanticul publicist, pe care-1 admira prin lu-
minata convingere ! Ipingescu, acest tip de farsa groasa,
to se ridica, prin interpretarea sobra 11 rafinata a lui Bre-
zeanu, la dignitatea adevaratei comedii.
Aceai favoare o capata prin interpretarea lui Bre-
zeanu i tipul revoltator de trivial al Cetaleanului tur-
mentat din < Scrisoarea perduta 0. Artistul nostru se
15 afirma i aci ca un talent de elita, confirmand Inca odata
clasicul precept ca i un monstru uracios, redat de arta, tre-
hue sa placa. Din acel respingator alcoolic, Brezeanu
face o nesaxnuit de interesanta Intrupare. Are acest Ce-
tacean turmentat atata dulcea-ca in ochi i pe buze, atata
20 masura in micari, atata onestitate ysi mansuetudine in
suflet, incat inceteaza a mai fi un tip real injosit ; el se
ridica sus i is proporVile largi i demne ale unui tip ab-
stract ; simbolul unui popor intreg Uite-1! In schimbul
unei Inchipuite indreptaliri de sufraj, el este, aci imbra0at,
25 aci ixnbrancit, cand curtenit, cand batjocorit, rand pe
rand, aplaudat, huiduit, ridicat pe bra %e, tavalit prin
noroiu, pupat, batut, imbatat i mistificat ; arareori,
par'ca i-ar inIelege lucid ciudata soarta, dar e pe loc
iar buixnacit de cate i se 'ritampla ; mahnit, dar tot glu-
so met ; beat, dar cu minte ; vi ios, dar cinstit, se supara
o clips de ceea ce, pricepand turbure, simte limpede ca se
face cu dansul ; apoi, recazand de bunavoie in amagire
ca Intr'o ultima scapare posibila, urmareste cu tenacitate
suprema lui xnangaiere, samburele mistificarii ! radacina
85 soartei lui ! cauta mereu i fard preget sa afle dela macar
cine, 'Ana nu se 'nchide urna : el! ... pentru tine votea-
za ? . . . ell 0. $i in sfarit, lumea noastra nu-i atat de rea
cat se spune ! i se da mangaierea : afla in sfarit de la
doamna Trahanache pentru cine voteaza i, triumfator,

www.dacoromanica.ro
188 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

alearga sali exercite, suveranul! dreptul de a stapani prin


Tiber sufraj. Pentru aceea, cand se serbeaza victoria elec-
torala, omul ridica din toata inima-i recunoscatoare toas-
tul lui # in sanatatea coanei Joitichii, ca e dams buna! #.
5 Dragostea sincera cu care Brezeanu i9i motiveaza toastul
este o culme teatrala. Cu doua vorbe spuse cald din adan-
cul sufletului, el pune un fel de pecete morals pe o poems,
poate, condamnabila, pe o opera intelectuala de o mo-
ralitate cu drept cuvant atat de contestata. Dupa toastul
10 lui Brezeanu, un om de inima nu poate ei din teatru
fara sa se Impace, ba oarecum chiar sa simpatizeze,
cu distinsa dams de lume i cu beIivul josorat de car-
ciuxna, doua creaturi greOte, ratacite, vinovate, Dum-
nezeu tie din ce pricini, dar bune zica ce le place ipo-
16 criIii ! cu sigurani,a, bune.
Si and face Brezeanu, cu atata covarsitoare putere
aceste doted superioare creaVuni? Cand Inca este calda
memoria celor doi mari predecesori fie-le &Ansa tot-
deauna iubita i respectata! neuitacii Iulian i Ma-
20 teescu...
Cine poate patrunde intimele jocuri ale spiritului nostru,
captiv subtil in greul trup ?
Cu cerbicea incovoiata edeam in fundul unei loji la o
reprezenta %ie a 4 Scrisorii perdute >>, gandind la acu vreo
26
cinsprezece ani. Melancolia imi apucase capul bine cu
arnandoua xnanile si-mi lingea rar si apasat fruntea i
ochii, cum linge felina obrazul prazii pe care o -One su-
pusa in ghiare, sagetandu-o cu privirea 'Ana in fundul
luminii ochilor. Sa mai \ma apar?... degeaba. Am Inchis
30
pleoapele, acoperindu-le cu stanga, i, amelit in Intuneric
de tortura, am oftat din adancul ostenitei inimi. Iar spi-
ritul a trecut atunci printr'unul din acele momente de
bizarerie cari-i sunt aka de frecuente; nesocotind povara
atator ani i rupand on -ce solidaritate cu trupul chinuit,
36
a voit sa_ se amuze. Am simvit lucru ce nu mi se in-
taxnpla foarte des ca ochii mei sunt uzi: erau balele
melancoliei. Totdeodata am auzit pe scena explicacia Ce-
taleanului turmentat, care aduce # adresantului cu domi-

www.dacoromanica.ro
ION BREZEANU 189

ciliul cunoscut) perduta scrisoare regasita. Am ridicat


mana de pe ochi si prin perdeaua for urneda, sub slaba lu-
mina a lustrului, am vazut alaturea mea in loja, am va-
zut bine pe vechiul meu prieten Mateescu. Am vrut sa
5 strig, am dat sa fac o miscare, dar am ramas mut si in-
cremenit pe loc, atat de absorbit urmarea el desfasurarea
privelistii de pe scena. Cu ochii-i marl fara clipire, cu de-
getele infipte pe rampa de catifea a lojii, cu capul pornit
inainte, cu finele lui buze stranse, extaziandu-se treptat
L i transfigurandu-se ca sub farmecul unei nespuse bucurii
ce i se apropie gi-1 apuca tot mai Inuit, Mateescu a urma-
rit toata scena, si cand Ceta-ceanul turmentat a esit ple-
cand triumfator in fuga la vot, Mateescu s'a ridicat In
picioare s'a inceput sa aplaude frenetic... L-am vazut
15 numai ; palmele nu-i sunau... Apoi s'a intors cu fa ;a ra-
dioasa catre mine, si 1-am auzit distinct soptindu-mi: e Ah!
ce frumos h). In sgomotul aplauzelor, cortina s'a lasat ;
lumina aproape moarta a candelabrelor electrice a rein-
viat... Mateescu perise de langa mine se dusese la lo-
20 cul sau...
Am alergat pe scena. L-am imbra-cisat pe Brezeanu cu
caldura de care eram capabil acum ata%ia ani, asa de cald,
ca, o clips, n'am putut sti tine e lipit pe peptul meu
el on Mateescu.
25 Fii fericit si vesel acolo unde-i fi, iubite prieten dis-
parut ! Cetaleanul turmentat tot traeste, e sanatos si bine,
si ma insarcineaza sa - ;i spun c5, d'aci de departe, to saluta
gralios.

Cea mai noua crealiune mare a lui Brezeanu este Har-


m
pagon o munca de ani. De ca0?... Vezi acest pre %ios
margaritar? Spune-mi ce varsta are... Cum o sa pot
socoti la ce moment anume s'a intaritat un punct pe cor-
pul unei stridii? Cine ar putea afla cand anume a cazut
inteun creer saman-ca unei opere? Dar mai la urma, ce %i
s5
pasa de samania side muncile de rodire prin cari ea a
trecut? Iata rodul generos Harpagon intreg.
Pentre tine stie de ce e vorba, Harpagon este unul din
rolurile cele mai grele din ate s'au putut vreodata

www.dacoromanica.ro
190 REMINISCENTE SI NOTI'JE CRITICE

inchipui: tip abstract intemeiat aproape peste tot pe


idea-ciune i, numai in doua trei momente pe ac-ciune ;
ascunzand foarte slab, sub o infa-ciare comics i nu prea,
un caracter tragic ; antipatic pana la hidos ; aci naiv pana
5 la imbecilitate, aci iret 'Ana la infamie ; cand ne'ncre-
zator pana la absurd, &and credul 'Ana la ridicul; tot-
deauna crud ca o fiara, i toate astea nu pentru el, ci pen-
tru patixna ticaloasa i blestemata, care-1 chinue, it roade,
it stafidete.
10 Brezeanu poarta pe umeri aceasta colosala greutate,
cu perfecta siguranpa a ritmului, fara un moment de obo-
seala, de sforIare sau ezitare. Ce limed ! ce ochi! ce si-
lueta! Sunt prea multe, ca sa le pot numara amanuntele
acestei desavarite crealiuni, a carei culme este vestitul
15 monolog de la sfaritul actului al patrulea.
Acu i1 ateptam cu multa emocie, firete, dar fara nici
o teams. Cu doua zile inainte de prima reprezentalie, am
asistat la repetiIie. Fara sa-i fi facut vreo observaIie, ca
20 -
nici n'aveam vreuna de facut, Brezeanu mi-a spus:
Mi-e peste putinra sa mai fiu sobru i concentrat
la monolog: trebue sa izbucnesc, trebue sa-mi dau dru-
mul cu toata puterea.
Firete ca trebuie, i-am raspuns.
Da, adaoga el, dupa un moment de gandire, da
25 Dar... Harpagon... starpitura asta neputincioasa de ai-
zeci de ani... se potrivete sa aiba atata putere? Nu
cumva trebue sa alerg la alt artificiu?
Ba, deloc!
Si i-am facut scurt e deajuns cat de scurt pentru
30 inteligen-ca lui teoria motorilor anima0, cari trebuesc
sa dispuna totdeauna de o rezerva de energie inmagazi-
nata. Iata o gloaba spetita i stinsa de puteri, pe care
n'ai crede-o in stare sa se mai tarasca trei pai. Cadre-
Iul e atacat de vrajmai armaiii, cari descarca focuri
35 asupra-i. El smucete fraul, da pinteni i cipa desperat.
Atunci, gloaba nailed da drumul rezervei de energie ; din
cate-va sarituri supreme, a urcat dealul; intr'o clips a
fost departe de primejdie. Poate crapa in varful dealului,
dar 1-a urcat. Este incalculabil in cats putere mecanica

www.dacoromanica.ro
ION BREZEANU 191

se poate transforma energia inmagazinata cheltuita din-


tr'o singura data.
Brezeanu a suras, mul-cumit ca, fara sa fi cunoscut teo-
ria, ii tia intuitiv adevarul; i cat 11 tia de bine ne-a do-
6 vedit-o la reprezentaVe. In monologul lui, Harpagon, ri-
dicat la cea mai inalta treapta de iritare, s'a aratat in stare
sa cheltuiasca o putere colosala, pe care nimeni nu i-ar fi
banuit-o pang aci. i atat a cheltuit-o de generos, incat
un singur ras n'a venit din toata sala sa turbure nepotri-
10 vit linitea care ne trebuia tutulor pentru a contempla
acel infiorator fenomen ee se chiama cea din urma nadejde.
Daca a putut in unele momente sa ne faca acest ne-
fericit sa radem de prostiile i rauta ;ile la cari-1 impinge
detestabila-i patimk de asta data nu mai e de glumit:
15 stain ingrozici in fa-ca acelui sbucium. E un suflet de om
smacinat pans in fundul fundului. Uraciosul acum ne
intereseaza i ne atrage ; incet-incet, vazandu-i amarele
lacrimi, ii uitam pacatele, it compatimim, plangem de
mila lui, i ramanem inneca-ci de emo %iune, cand, dupa
20 ce arunca oribila amenin-care cu casne i calai, pleaca ne-
bun sa-i gaseasca on comoara, on moartea.
0 alts crea %iune de mare pre% a lui Brezeanu e, fara
indoialk Vlad, idiotul din # Mort fara lumanare )) al d-lui
I. Bacalbaa. In aceasta intunecata tragedie a mizeriei
25 i a ignoran-cei, figura idiotului stralucete tot aa de tare
ca i fatalitatea care arunca in peire pe trei oameni. Este
un moment in care idiotul, fara sa asculte la cele ce se
petrec imprejuru-i, la chinurile de teams i de remucare
ale criminalilor, sta inlemnit in picioare, drept cu luma-
BO narea aprinsa 'n mans ; nu mica de loc ; fara sa clipeasca,
se uita -cinta spre cer; numai pupilele-i mai traiesc, dar
aa de puternic, incat se vede bine Ca 'n ele s'a concen-
trat acum toata flacara vie-cii; ele se strang incet-incet,
arzand din ce in ce mai viu, ca i cum ar ochi o lumini0
35 departata in firmament, care crete din ce in ce mai scli-
pitoare. Momentul acela de extas religios este de o fru-
muse ;e uimitoare. ySi and e silit sa se ascunda intr'o tai-
ni-0, bunul nenorocit, cat de bland Si de frumos se roaga :
0 Ma duc... dar... s nu ma omorifi!... )).

www.dacoromanica.ro
1.92 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

Dar doctorul Purgon din (c Bolnavul inchipuit !... #.


Cine a fost la teatru a trebuit sa observe, ca si mine,
un fenomen foarte curios. Pans la intrarea mandrului sa-
vant, piesa merge, spre mul %umirea tutulor, bine ; e un
6 entrain remarcabil, cum se vede foarte des pe teatrul
nostru. Dar iata ca vine demnul doctor Purgon. Cum apare,
atmosf era se radica la o innaltime neobicinuita. Atunci
incepe cascada lui tunatoare de indignare, de ixnputari,
de recriminari si amenin-cari. Ce verva fosforica! Promi-
10 land nenorocitului bolnav moartea sigura ca pedeapsa a
revoltei contra stiinIei, Purgon ese spumand. A intrat, a
uimit, a rasturnat, a devastat si se duce ca o furtuna lu-
minoasa, ca un meteor orbitor... Iar dupa esirea lui?...
Atmosfera scade repede, aa ca wag lumea, actori si
15 spectatori, sunt apuca/i de frig, se simt stapaniti de o
jena pe care cu greu ar mai putea-o disimula.
Marele Millo e de mult de atunci dedea un be-
neficiu in Teatrul National, cu spectacol variat. Pentru
ridicarea cortinii juca un vaudeville din frantuzeste: Un
20 bal din lumea mare. Ziva, nu putuse face repeticie generals ;
era foarte bolnay. Dar nu era chip sa se amane specta-
colul alts zi nu se mai putea obIine la teatru de cat
peste o lung. Seara 1-au adus in trasun inchisa. L-am
vazut inainte de ridicarea cortinii. Era perdut, sdrobit
25 de friguri; sudori aci reci, aci ferbinIi ii acopereau chipul;
ochii ranciIi; tremura ca varga Iinandu-se de o culisa, pe
care o cletina maruncel. Am crezut ea n'are sa poata esi
in fa-ca publicului, sau data 1-or vari cu deasila la replica,
are sa caza in scena ca o carps. M'am dus in cur.& eu
B0 eram sufler. Cortina s'a ridicat.
Era o piesa batrana. Un barbier, caruia i-a fugit de
vreo trei ani nevasta, nu stie omul cu tine, vine s pep-
tene pe o (lama din lumea mare, care da acum un bal
splendid. Dupa ce ispraveste lucrul, vrea sa easa; dar
35 greeste esirea si se porneneste chiar in salonul de dan %.
Aci ii povesteste scurt publicului aventura cu nevasta-sa,
si, profitand de greseala lui, isi imprastie in toate colIu-
rile reclama de coiffeur. Dar iata ca sosesc danIuitorii.
Un cadril nu e complet. Un baron cu baroana si o alts

www.dacoromanica.ro
ION BREZEANU 193

dama cauta un cavaler. Para sa se explice barbierul,


dama stinghera it ia drept un nobil si-1 trage in dans.
Dansand, omul vede vis--vis in baroana, pe tine? pe tra-
datoarea lui, pe fugara Fifina.
6 L-am vazut. Omul acela pe care, cu cateva minute
inainte, it lasasem intr'o stare atat de nenorocita, nepu-
tandu-se line pe picioare, a intrat ca o sfarleaza in scena.
Parra la intrarea lui, toIi actorii jucau cu o verve neobici-
nuita. Cum a intrat frizerul si s'a aruncat in dans, tern-
10 peratura s'a ridicat de zece on mai sus. La solo de cavaler,
&and, intre doua entrechats, se face recunoasterea, Mil lo
s'a intrecut pe el insusi. Cand a esit din scena, se inIelege
au trebuit sa-1 ia pe bra-ce ca sa-1 duce in cabina ; dar nu
e mai pu/in adevarat ca in a doua piesa intr'un act, in
15 care Millo nu juca, toIi aveau aerul mai molesit deck
varza acre uitata 'n ploaie.
Asta e in teatru primejdia distanIarii covarsitoare. Ce
primej die ! pe de o parte ; dar pe de alta, ce noroc! Numai
unul care distameaza astfel poate marca o epoca.
2 Termin aducandu-mi aminte de ce spuneam mai sus:
Brezeanu este un Dragulici, e un Iulian, un Mateescu. Ar
putea fi un Millo daca...
Data direc%ia teatrului va imelege ca in fa %a unei asa
valori individuale trebue deschis un camp cat mai larg,
25 si data va fi secundat de catre camarazii sai cu dragostea
ce trebue s'o inspire sufletelor alese superioritatea talen-
tului atunci Brezeanu va fi fost, candva, una dintre
personalitalile cele mai stralucite ale artei la noi, un spirit
dintre acele ce pot evoca o epoca de literature dramatics
so national-a, un artist care va fi facut onoarea scenei romane
cat va fi fost vremea lui.

13

www.dacoromanica.ro
ADDENDA
La 1874 s'a publicat un <4 Formular de procese-verbale policienefti de
dl. D. R. R...*. Pe pagina 5-a, autorul arata motivul care 1-a indemnat
sa inavuleasa publicitatea roman& cu aceasta importanta lucrare:
5 Prefacia
# N'am voit sa fac altceva deat a comblez o lacuna, ce crez a
exists In a dministraIiunea poliTieneasa...
tiu a... etc. etc. )).
Dupa aceasta, Intr'un stil foarte picant, autorul se scua de gre-
w elile, ce poate a lasat a se strecoare In produc%ia sa.
Firete c cititorii vor fi grafi autorului de acest uvraj, i tot-
odata not din parte-ne ai aportam ale noastre remersimente pentru
fatiga ce i-a dat spre a anrifi publicitatea, dei pentru prima oars
un aka travaliu nu putea sa fie exampt de loturi.
15 *

Dela una la alta.


Cu voia cititorilor ateva anduri de filologie aplicata. A combla
o lacuna va a zits : a inkitura o lipsa, a implini un gol, a astupa o
gaura.
20 8 Claponul # propune deci, pentru Intrebuintarea generala, adop-
tarea acestei minunate expresii, datorita autorului Proceselor-ver-
bale politienefti.
Astfel, de acum Incolo, In be de a zice:
#1116 due a Inlatur o lipsa, sa Enzplinesc un gol, sau sit astup o
25 gaura,
Vom zice
# Ma duo sa comblez o lacuna >>.
Societatea noastra academia este rugata a consfinci adoptarea
acestei locu%iuni pentru ca se combledie acesta una singula lacuna
80 asia de viu sentita In limba romanica.
(Calendarul Claponului, Bucureti, 1878, pag. 79-80).

13*

www.dacoromanica.ro
196 REMINISCENTE BSI NOTIJE CRIT ICE

In stilul fi cu sintaxa Monitorului Oficial:


o In ziva de 22 corent, pe sears, intre orele 10 si 11 antemeridiane,
locuitorul Ion Ciupitul din comuna Facile ;, plaiul Podgoriei, ju-
de %ul Ia lom4a, care dormea pe prispa casil, fiind relinut in padure
6 cu cercurT de bute, o furtuna care venea din sus despre miaza-zi
cu nor gros, ramaind trasnit pe loc, arzandul si un patul plin cu
porumb, in care nu se afla deloc bucate, fiind gol o.
(Claponul, 1877-78, Nr. 1, pag. 27-28).

io Mai mult ca oricare breasla, cea barbiereasca este foarte ,hazlie,


d de multi vreme pusesem de gaud sa-i fac apologia.
Fiecare membru al acestel importante corpora-cii merits ose-
bita luare aminte, pentru particularitaji mai mult sau mai puIin
ciudate. 0 pornire insa neinvinsa catra artele frumoase este carac-
16 teristica la to %T barbierii. Multi dintre dansii, impinsi de patima
for pentru teatru, s'au facut actor!; multi iar scriu poezii, de obij-
nuit poezii galante ; mai top' trebuie sa stie a canta cu un instru-
ment, prin ajutorul caruia, in momentele perdute, isi traduc in
melodii patimile nobilului for suflet. Toci ca tot,! dar sa -ml dat,!
20 voe sa puT mai presus de top confrupi lui pe Chir Nastase Stirbu,
barbierul meu. In tinereIe a fost corist la teatru. *tie 2a cante cu
ghitara, cu flautul si cu Timbalul ; are doa pisici foarte bine edu-
cate: una invarteste la o minaveta mica ce cants mazurca, si cea-
lalta joaca. To/T pereTii pravaliei lui sunt garnisi/T cu diva" mul-
25 lime, in care ciripesc tot felul de pasarele.
Pe sub colivii se vad o sums de cadre, cari dovedesc un gust ales.
Aci se vede planul Sevastopolei cu luarea turnulu! Malacof, dat
la lumina de neobositul nostru maior Papazolu, dincolo capitula%ia
lui Napoleon la Sedan, apoi chipul reposatulu! Sultan Abdul-Megid...
30 9i altele.
Intre aceste cadre se afla si o opera originala a lui Chir Nastase.
Cadra infa-ciseaza un munte departat in fund, pe varful lui sta un
calator, si la 'male curge o apa mare. Dincoace de apa e un cioban,
care pazeste niste dobitoace, ce Inca nu se afla trecute Inca la istoria
35 naturals: daca n'ar parea ca sunt porci, ar semana ca sunt oT. In
sfirsit calatorul din virful muntelul ii aprinde tigara la luleaua
ciobanului.
Am admirat destul teoria lui Chir Nastase in perspectiva, si o
admir de cite on ma rade, caci ma pune cu fata spre opera lui:
40 stie ca-mi place.
Chir Nastase avea odata dos cocosi, pe care-I inva-case la darul
be-cieT, si Inca belie de rachiu, pentru ca le dedea boabe de porumb
zacute In rom. Am vazut de multe orT pe desfranaIii lui cocosi bell
lulea, facand mustra 9i defiland solda-ceste pe doa carari pe dinaintea
as unui caIel alb 9i cre% muiat in boia de bacan, care sedea sluj in doa

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 197

labe, foarte Inantat de pozi %ie. Chir Nastase le comanda cantan-


du-le din ghitafa maiv.11 dela 48.
Ca sa ave %i insa o idee desavarita de comediile barbierului
meu, trebuesc a va spune in sfirOt, ca astazi, afara de un mierloiu
5
care fluera cdzdceasca ca un adeverat artist, se mai ggsete In FA-
valia lui Chir Nastase qi o gai-0 diplomats.
Cum intra muteriul in pravalie, paserea 11 intampina -cipand:
Zdraste! Zdarov!
Dupa. ce.0 trage Chir Nastase perdaful din urma da voie a
to to scula prin un seili fie de bine! gai %a, schimbAnd tonul, striga
foarte desluit:
No, harafo! davai paruski!
(Calendarul Claponului, pag. 70-73).

AFORISME
15 In resboiii necurmat taim: cu inimicii in luptA, cu amicii. In
armistiOu.

Toate mul umirile trebuesc platite: inainte de a se eapela, ni se


par destul de eftine, In urma prea scumpe.
20 *
DispreI desaviqit pentru parerea mulcimit 1i mils adanca pentru
soarta ei eafe. semnul fn eleptului.
*

0 mare durere e sa iubeti; o mare nenorocire sa scapi de aceasta


25 durere.
*
Daca qi Intre oameni cumin %i s'ar pute stabili In %elegere aa de
lesne ca Intre nerozi, mulIimea acestora ar avea o soarta mai buns.

30 Pasivul 9i activul fiecarui pas at omenirii sunt totdeauna In echi-


libru.
Pasivul descoperirii tiparului: s'au recunoscut nerozii, s'au nu-
marat i s'au gasit a fi den9ii eel mai mulct.

35 Cand avem un sentiment far% sperarrp, o mare speran0 ne mai


r'emane: ca niciodata nu-1 vom perde.

www.dacoromanica.ro
198 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE
Opiniile sunt libere, dar nu ,Si obligatorii.
*

Lumea este numai o porunca a lui Dumnezea data until suflet


omenesc: fiecare cum poate asculta.
5 (Aforismele 1-7 in Convorbiri literare, XIV, 1880-1881, pag. 21, 22, 60,
136; aforismul 8 in Moftul Romin din 12 Mai 1902; uttimut, In Albumul
conservator-democrat de Alexandra Vliiddianu, Bucuresti [1909], pag. 16.
Cu at doilea aforism compares volumul II al acestei edifii, pag. 145, r. 36
Ili urm.).

10 MOFTUL ROMAN
Ea. Ce mai spun gazetele, nene?
Nenea. Mofturi!
*

Eii. Ce era azi la Camera?


15 D. Deputat. Mofturl!
*

Un cerfetor degerat. Ffili pomana: mor de foame !


Un domn. cu bunda. Mofturi!
*
20 Un June cu revolverul in rnana. Aerivilo! daces nu ma iube9ti,
ma omor!
D-ra Acrivica (facand doua gropice asasine in obrajl). Mofturi!
*

Eii. Ce crezl, parinte Maya, de noul proiect asupra clerului?


25 Parintele (potrivindu-9i culionul 9i 9optindu-mi discret). Moft,
taica!
*

Efi. Care e rezultatul final al afaceril dela Dorohoia?


Un reporter. Moft!
30 *
Dr. Babe,,s.Feri-ci-va de apes nefiltrata: are germenii tuturor
boalelor.
Un mitocan (fudul). Mofturi!
*
35 Ea. Dar Domnil X... Y... Z... n'au nici un merit, nici o capaci-
tate, nici un talent spre a fi pu9i fn fruntea unor institu-ciuni care...
9i in sfar9it chiar despre onestitate... de!
Un amic (taindu-mi vorba 9i dand din timer* Mofturl!
4

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 199

Pacientul (foarte impacient) Doctore, mor !


Doctorul (foarte MofturT!
*
Librarul. lath o carte nouk foarte interesanta.
5 Un june cult (dand cu dispre% volumul la o parte). Moft!
*
Un ipochondru. Ar trebui mai multa ingrijire: Doamne fe-
reste! sa nu ne pomenim la primavara cu cholera.
D. Primar (foarte serios). MofturT!
10 *

Un ceteifean. - SariIT!
D. Procuror (grabindu-se sa suie la club). MofturT!
*
15 Ea. Eu crez ca de asta data guvernul a avut dreptate.
Un pesimist fdrd slujbd (scrisnind fieros). Mofturi!

Eu. Trebue sa marturisim cu toata parerea de reu ca in admi-


nistraIie... uneori se fura.... foarte des..
20
Un optimist cu slujbd (zimbind foarte blajin). MofturT!
*
Un orator opozant. Cate odata, autoritalile prin abuz de
putere, se 'ntampla prea de multe orT sa comita crime!
25 Un ministru. MofturT!

Un tatd de familie. Am auzit ca de la o vreme se 'ntinde printre


o seams de tinerT din Bucuresti un vi%iu rusinos si contra naturiT.
Un altul cu mai multi copif (rizand si facand un gest de inteli-
30 gen-ca prea expresiv). MofturT!
*
Un spiritist (invartind masa). Ce e via %a?
n
Spiritul (raspunzand foarte silnic). Moft !
*
35
X... Maine sears e o eclipsa de lung.
Z... MofturT!
*
Iar Eit. A propos, Tese o gazeta noua.
40
Publicul. Moft!
Moft ! Mofturi!!

0 Moft! to esti pecetea gi deviza vremeT noastre. Silaba vast&


cu ne-carmurit cuprins, In tine incap asa de comod nenumarate in-
ielesurT.: bucuriT si necazurT, merit si infamie, vina si paIenie, drept,

www.dacoromanica.ro
200 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE
datorie, sentimente, interese, convingeri, politics, cholera, lingoare,
difterita, sibaritism, vitiuri distrugatoare, suferinIa, mizerie, ta-
lent 9i imbecilitate, spirit 9i spiritism, eclipse de lung 9i de minte,
trecut, prezent, viitor toate, toate Cu un singur cuvant le numim
5 not RomaniT modernI, scurt: NIOFT.
In genere natiile marl au cate un dar sau vreo meteahna speci-
fics: EngleziT au spleenul, Ru9ii nihilismul, FranceziT l'engouement,
UnguriT 9ovinismul, SpanioliT morga, ItalieniT vendetta, etc.; Rd-
manic. au Moftul !
10 Traiasca dar Moftul Roman!
Foaia ce apare astazT, lua'ndu-T acest titlu eminamente national,
este copilul adevarat, prislea cel alintat al acestui secol pe sfarite
aqa de bogat de mofturT; speram ca ea va fi formula sincera 9i
exacta a spiritului nostru public.
15 ySi acum, draga Moftule 5, mergT de -%l fa i to randul in lumea
asta. Locul tau aid este, a to e vremea de astazi.
Aruncandu-te la lumina, strigam cu toata caldura: Dumnezeul
parin-cilor notri, el care a tiut totdeauna sa protege Romania,
aiba-te in sfanta sa paza! deeli norocul ce-1 merits orice moft ro-
20 man pe acest pamant stropit cu sangele martirilor dela 11 Iunie
1848, 11 Fevruarie 1866, 8 August 1870 i 14 Martie 1888.
PubliculuT roman, care-IT este tot sprijinul, u zicem: ajuta-ne
9i Dumnezeu to va ajuta ; iar dorim: cc Moftul Roman sa ET,
dar cauta pe cat se poate de nu fi moft!
25 (Moftul Roman, 24 Ianuar, 1893, Nr. 1, pag. 1).

SCANDAL
Ni se spune dam insa 9tirea sub toata rezerva ca in curind
va aparea un ziar umoristic intitulat Scandalul. Un confrate din
capitals, anun ;and apari ;iunea Scandalului, zice ca la viitorul organ
30 vet colabora penele cele mai bine reputate.
Din parte-ne putest adaoga ca, in cazul cind aceste pene va fi
in adever bine reputate 9i cind redactoril va avea staruinVa, este
multe probabilitaV ca Scandalul sa fie mai bun de cit toate ziarele
umoristice cite a fostara pin' acum. In tot cazul va fi ni9te scan-
35 dalurT cum nu mt este altele.
(Ibid.),

APAR IT IA NOASTRA
Oraul Bucuret1 a %inut ca pentru apari ;ia Moftului Roman
sa se Embrace in haine de s'arbatoare. De cand am scos afiul prin
40 care ne anunam aparitia, Onor. Primarie, cu un zel rar i prin ur-
mare cu atit mai vrednic de lauds, s'a pus pe lucrti: a fumigat,

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 201

ca pe vremea ciumi! lui Pericles, orasul in stradele principale, a


arborat drapele de toate pestricaturile posibile si imposibile, a inaltat
arcuri de triumf pe caile largi impodobite cu scuturi, steguleIe
fi ghirlande ; se zice ca are sa Lea si luminqie fi focuri de artificie.
5 MulIumim din toata inima Onor. Primarii pentru onoarea ce ne
face, pentru o asa de calduroasa intimpinare. Insa o mica re-
zerva chiar cu riscul de a parea ingra 1.
Toate bazaconiile decorative, incepind de unde incep si sfarsind
unde se sfarsesc, sunt de un gust mai mult de cit indoios. Dum-
io nezeule ! ce forme ! ce imperecheri de color!, ce meschinarie de
execulie ! ce lipsa de gust artistic ! Geniul uritului, al barocului
si al monstruosului sa fi prezidat la o lucrare si nu reusea mai bine.
Capitala are aerul unei mitocance parvenite, care se ineaca in pan-
glici, horbote, volane, diamanticale false, pene zugravite, ca sa
15 mearga la un bal unde cei ce-au poftit-o n'at poftit-o cleat de sila.
N'am regreta lucrul, data ar fi vorba numai de no!: noi ne cu-
noastem pe no!, noi stim la ce trebue sa ne asteptam dela no!.
Dar... tot astazi se intimpla ca soseste in capitals si gracioasa
noastra prirgesa mostenitoare, A. Sa Regale Maria de Edimburg,
20 Cu solid set!, viitorul nostru rege.
Ce are sa gandeasca tinera copila a mandrului Albion, cand o
vedea faimosul salon ad-hoc dela gars in stilul cel mai pur peru-
vian, cand o trece in pasul tailor prin monumentala ulica a Tir-
goviatii, pe sub arcurile de triumf in stil bulgaresc, fi cand o per-
25 curge minunea minunelor, perla Parisulu! Orientulul, nemuritorul
pod al Mogosoaii, cu bacanioarele lu!, cu carciumioarele lu!, cu
respintiile lul, unde < murdaria este oprita >> cu acelasi succes
ca jocul de carp la magistra 9i cu decora ;iile lul de stil Pan-
telimonescu clasa II?
30 Tare mi-e teams ca gra ;ioasa compatriots a lui Thackeray,
pe care noi din parte-ne o salutam cu tot respectul fi stima ce le
merita o regina tinara, frumoasa si buns, o sa sopteasca:
((What country of Snobs! to

Sau pe romaneste, in traduqie libera: a Doamne ! Ce ;ara de


35 mitocani! s
(Ibid.).

If
ENTUZIASM HOTARTRE

Sarbatorile din saptamana asta ne-au dovedit odata mai mult


cat de entuziast este poporul nostru si in deosebi clasa negustori-
40 lor. In adever, entuziasmul negustoresc, mai ales in politica, este
culminant ; entuziasmul negustoresc nu e moft ! Cine este capabil
de atata independen ;a de caracter ca negustorul roman? Cine este
in stare a face mai multe sacrificif ca negustorul roman? Entu-
.

www.dacoromanica.ro
202 REMINISCENTE BSI NOTI'C'E CRITICE

ziasm tricolor, la u9i, la ferestre, la taraba, 9i toate sa fie bune,


draguta!
Acest avant admirabil al negustorimiT noastre ne aminte9te un
epizod dela 11 fevruarie 1866.
5 Era In ajunul isbucniriT teribileT zile, in care era sa se verse atata
... 9ampanie. Martirii erau gata sa se repeaza la incercarea finals.
Intr'o sec%ie de conspiratie, caci conspira %ia se facea pe sec %ii de
cate 18 membri, prezidentul ea sa puns la proba hotarirea mem-
brilor, le tine urmatoarea cuvantare:
10 0 Fratilor! A venit in sfar9it momentul hotaritor ! La noapte dam
lovitura! Trebue sa fim gata. Nick) 9ovaire! nicro 9oapta! E vorba
ca fiecare sa 9tie a fi la inaltimea situa ;iei: sa dea patriel partea de
sacrificil extreme, pe care ea are dreptul sa ne o cearal... o.
N'apuca sa sfir9eascrt prezidentul, 9i un Nea Chita scoate din
15 buzunar un pungociu phn de sfan %i 9i'1 trante9te pe masa cu ho-
tarire:
*Poftiti! pe mine cu cat m'o ajunge partea, raspunz ! *.
Entuziast 9i hotarit nenea Ghita!
(Ibid., 29 Ianuar 1893).

90 IN DOSUL CULISELOR
Sgomotul 9i lumina electrica 9i zimbetele de circumstance s'ati
stins in sfir9it.
Intr'un cabinet din fundul palatulul, star' in familie, departe
de. haita oficiala, cele trer fete umane asupra carora s'ai'l atintit
25 zilele acestea toate privirile, toate base %ele, toate ocarile 9i toate
aplauzele.
Sunt top tree la un loc imprejurul unei mesute cu ceaiti Re-
gele, prin %ul mo9tenitor 9i printesa Maria.
Printesa e o persoana grave cu toata tineretea er. Tinarul eT
so sot, insuratelul, ar fi poate vesel, dace veselia lur n'ar fi temperate
pe de o parte de seriositatea unchiului, care, sdrobit de atata oste-
neala, de atata sgomot 9i atatea lingu9irr, 9ade, cu fruntea incre-
tita, pe un jet, pe de alts parte de privirea severs 9i demna a ti-
nerir sale sotir.
95 Nimeni nu zice o vorba.
Nu s'aude de cit samovarul de argint clocotind intr'un colt.
Printesa serve9te ciaiul.
In fine tacerea se rupe:
0 Maiestate, zice tinara, am ultat sa va intreb: cine este domnul
40 acela cu barbs rare 9i carunta, figura aceea de dihor viclean, care
se tot vira in sufletul nostru cu un surfs ce seamana a miriitura?
Ce figura' antipatica?
A cela e domnul.. St... vrea sa zica printul.

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 203

St ! intrerupe Regele. Acela, fata mea, e un mare moftangia...


E un om care m'a injurat intr'un mod neomenos, m'a calomniat,
a conspirat contra mea, a vrut sa pue sa ma asasineze, zicea
ca o face din patriotism ! si de care astazi, 11 vezT, nu maT me
5
pot scapa sufletul mi-1 scoate cu lingusirile lui; unde me 'nvertesc,
de el trebue sa daa ; e peste putinIa sa scap de graliozitacile luT
nabusitoare. Ies pe strada, it Intelnesc ; stag inchis in palat, vine
se ma asigure de devotamentul luT; 11 primesc, imi sarute manile ;
II del afara, mi le minjeste cu balele luT toate astea iar din pa-
l(' triotism!
A! dar atunci e un...
Un om primejdios !
Dar militarul cela care pare ca te iubeste atat de mult?
Domnul Ca .., vrea sa zica prinTul.
15 Ca .. gi celalalt, intrerupse Regele... Acela In adever ca e
culmea moftangiuluT. Acela a vrut sa'nni joace o festa minunata.
Acela a fost cateva ceasurl prezident de Republica In Regatul
mea. Si acela a vrut sa me expedieze, se 'nvelase cu narav de
mult dar cu mine 1-a mers maT gra'.
20 Si te increzi in asa oameni?
Me Increz, pentru ca'i cunosc: moftangil! Incet-incet am sell
povestesc ea multe de astea, fata mea ; acum insa e tirziu ; maine
avem alte dandanale ; sa ne odihnim de o cam data *.
Ciaiul s'a sfirsit.
95 Augustele persoane merg sa se odihneasca.
Tinera prinIese, intrand in odaia sa de culcare, incuie cu multa
aten %ie usa, se uita pe subt paturT, pe dupa paravane si nu se aseaza
sa se odihneasca decit dupa ce e perfect convinse ca nu'i nimenT
ascuns in odae.
so Noaptea are un vis oribil: viseaza pe Jack Spintecatorul.
(Ibid.).

SUCCESUL # MOFTULUI ROMAN


Intr'o Zara tinera ca a noastra, intrata de curind in sistema con-
stituVonale si in concertul marilor puterT, gazeta este painea co-
35 tidiana a opiniel publice. Gazetarul prin urmare este brutarul in-
Nobila misiune el nu si-a luat-o din interes, pentru ca n'ar fi
putut face ceva maT de seance ; nu pentru un mizerabil castig el
si-a luat spinoasa cariera a luminarii concetelenilor seT; nu din
40 sentimente egoistice el lupta pentru ridicarea poporuluT roman,
pentru revendicarea suveranitaIii acestuia uzurpate ; nu pentru
vreun interes personal, ca adversariT seT, s'a recut el aprigul apa-
rator, sentinela neadormita a principielor Inscrise solemn in pactul

www.dacoromanica.ro
204 REMINISCENTE BSI NOTITE CRITICE

nostru fundamental, si in sfirsit si mai presus de toate nu in necu-


nostinIa de cauza el se pronunIa sus si tare asupra atator 9i tuturor
chestiilor de ordine politics, economics, finamiara, stiint,ifica, li-
terara, artistica cl. 9c1.
5 Nu! Un dor nesecat pentru binele naviunii rrromane, patriel
rrromane, popporului rrrroman 1-a impins pe arena publicita-cii...
Afars de asta el stie de toate fare sa fi 'nvaIat nimic si are ferma
convingere ca pentru Rrromania cats vreme va fi reit nu va fi bine !
Cu asa brutarT constiinciosT, de sigur Ca opinia publica trebue
io sa fie destul de bine hranita.
*i Tata dar ceea ce explica intr'un mod neindoios succesul <c Mof-
tului Roman 0. Dela aparitia luT, acest organ, care tinde a fi for-
mula exacta a opinieT publice romane, a intampinat, afara de mici
excemii, o unanima aprobare. De ce? Pentru ca aceasta modesta
15 foi a, avand in vedere numerul indestulator de brutaril pentru
hrana zilnica a inteligenVi romane, a crezut de cuviinIa dintru in-
ceput sa s'apuce de franzelarie subire, de unde (cum onor. public
trebue sa se fi convins deja) isT da osteneala sa scoara cat se poate
mai bune gogosi!
20 (Ibid., 7 Februar 1893).

0 LAMURIRE
Nu mai este necesar, credem, sa lamurim publiculul ca foaia
noastra nu apar %ine nici unul partid politic. Fiecare cititor inteli-
gent gi tot!. cititorii combat sunt inteligencf a trebuit sa vaza
25 ca nu inclinam nici la dreapta nici la stinga ; Ca consideram prin-
cipiele politice cele cu curs actual cel pu %in, ca niste hapuri omeo-
patioe pe car! oamenii de spirit le dati gagauVlor sa le inghica.
Aceste hapuri adesea sunt poleite, mai adesea nu, in genere asa de
groase 9i informe, bleat trebue sa alba cineva un gitlej armat cu
BO multa buns credinca si un aparat digestiv de o simplicitate cu totul
primitive, ca sa poata Inghi i si mistui aceste producte ale labora-
toriilor noastre politice.
Greseste dar tine banueste catusi de puIin ca <c Moftul ar avea
inclinare pentru vreun partid politic, fie acela la guvern sau in
55 opoziiie ; pentru cuvintul ca voind sa glumim si nimic mai mult
se inIelege data putem avea noroc sa gasim nota glumeafa nu
ne putem margini a privi numa 'ntr'o parte. Am fi necinstiIi faia
cu publicul data nu ne-am Tine de aceasta linie de purtare. Dace
glumim mai des pe socoteala unora, atat mai rau pentru danOT
ao cari dau mai mult prilej de glumit !
sa fim un moment serioi, macar ca Moft )). In Sara noastra,
opoziIia este expusa mai des a fi comics de cat guvernul.
Acet! conservator!, o suta de ani sa stea la putere n'ail sa reu-
9easca un moment macar sa fie aa de ridicolT ca la 14 Martie 1888,

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 205

cand au facut manifestaIia de strada de la Orfeil, cand inundaa


pia %a teatrului cu lacrami pentru libertaTile publice asasinate, 9i
cand au pretins ca s'atr versat 9irroaie de sange, pentru ca o caruIa
a calcat in invalma9eala pe un jidan 9tergator de pete, care vrea
5 speriat sa treaca drumul ca sa scape de rivilicie.
ySi doisprezece anT cat ail stat liberalii la putere, un moment n'ail
putut fi a9a de cornier' cit au fost cand ail cernit de sus 'Ana jos
clubul liberal pentru moartea lui Meschiu.
Dar Meschiu, ca Meschiu! dar chipiu?... chipiul dus la palat.,.
10 Dar iacata ca ne-a apucat condeiul pe dinainte 9i am alunecat
sa scriem serios ! Mai la urma, ce ne pass noua de mofturile poli-
tice. Nu ne privesc. Imparcali dd. Sturdza, Lahovari, Catargiu
9i Carp parul cu furca!
(Ibid., Nr. 9, fara data zilei).

15 MOFTUL IN FATA OPINIEI PUBLICE


Fara gluma, sunt oameni carT dau prea multa atencie 9i im-
portanIa cc Moftului : nu ne a9teptam la atata onoare. Critice aspre
se indrepteaza asupra-ne: ba ca nu suntem serio9T ; ba nesaraIi ;
ba ne batem joc de naiiune, de patrie, de idealurile mareIe, etc.,
20 ca ne batem joc pana 9i de mor %T; ca suntem o primejdie publica,
o nenorocire pentru generaVile tinere, un virus social, o gazeta
pornografick ce ar merita sa fie suprimata pe tale poliVeneasca
i pe care cineva nu o poate lua decat cu cle9tele.
Mai intai s'o luam, metodic, de la coada. Pe noT ne imports nu-
25 maT sa ne citeasca publicul ; apoi ne-o lua cu manu9a, cu cle9tele
orT cu mana goals, de asta pu %in ne pass, ji nici nu poate fi altfel,
de vreme ce ne cunoa9tem lumea i 9tim ca, daca e vorba de a9a
ceva, partidele politice au obiceiul sa nu atinga organele de pa-
rer! deosebite altfel decat cu cle9tele: a9a iau liberalii Timpul, ass
30 conservatorii Vointa cl, caci, Intr'o Zara constit4onala ca a noas-
tra, ce poate inspira un adversar < infam alt dealt desgust?
N'am ris de moral, feritu-ne-a Dumnezeu! am glumit numaT
despre mofturile debitate la ocazil funebre de catre ceT vii. Nu pu-
tern fi un ziar gray, fiind-ca ne-am propus dintru inceput sa ne ferim
35 de asta, qi ne-am propus-o pentru ca, dupa o mature socoteara,
am vezut ca presa romana are destule organe grave.
Nu ne batem joc de Romania 9i de Romanism, vorbe care se
pronunca 9i se scrid cu un singur r, ci de Rrromdnism i de Rrromei-
nia cu tree rrr; nu de popor, vaT de capul luT! rid destul ata ;ia de
40 el ! ci de poppor, ba cateodata ji bobbor, cand e rromeinul sopa-
rat* ji ragu9it de suparare.
Ce'T drept,, in politica par'ca gasim pins acuma chinorosul pre-
ferabil cotonogelil nu ca chestie de coloare politics, fiindca no!,

www.dacoromanica.ro
206 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

ca nite moftangil sincerT, marturisim ca nu facem parte din niciun


marre partid historric! dar pentru cuvintul a chinorosul cu spa-
latura tot se ia, dar betaia, dupe cum spune inIeleptul proverb,
nu se mai intoarce.
5 Spunem pornografii?... Sfidam pe cineva sa ne arate un 9ir
pornografic in (( Moftul >. A! data ar veni sa ne interpreteze un
Machiavel sail un Talleyrand, care se lauda ca din trei randuri ale
until scriitor il poate face se merite spanzuratoarea, se 'n %elege
ca ne-ar baga la ocna neavand la no! pedeapsa capital.
io Dar la ocna ne -au i trimis aceia car! ne imputail ca n'avem de-
stula sare. Despre sare, ce sa zicem? are omul cata poate avea ; dar
9i la aceasta avem o aparare: cel ce se 9tie a nu avea nicTo lipsa
In aceasta privinO, acela sa ne arunce intaiii piatra. i eel drept
numal unul s'a gasit pane acuma aka de nevinovat, Constitucto-
15 nalul.
Ca umblam dupe citig 9i am ales scandalul ca mijloc, asta ce e
drept e cam a9a ; dar # scandalul # este pare-ni-se un cuvint pea
aspru, u moftul >> credem ca e de ajuns.
In fine la amenintarile cu suprimarea mai mult sail mai pu %in
20 apropiata a R Moftulu! >, strigem sus i tare ca Pactul fundamen-
tal pe care 9i I-a dat NaIiunea In suveranitatea ei, 9i toate ins'tu-
iunile noastre liberale se opun categoric la aa ceva. Mai la urma,
care guvern ar fi nebun sa calce Cons'tuciunea, sa face scandal pen-
tru un # Moft N. Unde mai pill apoi ca noi totdeauna vom fi de prin-
26 cipiul ca cu guvernul s'o lasam mai domol decat cu opozi-cia.
Ce, am fi copil? de-abia ne-am injghebat o redacTie cu doue mese
i -bra scaune ; sa ne pomenim cu bobborrul (< supd'rat * ca vine i ne
stria mobilele i poate i cu ce 9edem pe ele? Doamne ferete 1 ...
s'a mai intamplat.
so 'acum, draga cititorule, dupe aceste desluOrr, urmeaza, to ru-
gam, a ne citi mofturile ; fii indulgent cu slabiciunile i prostiile
noastre ; ia-ne in nume de bine glumele, ,Si nu uita ca i un << Moft 5
ca acesta reclama oarecare necaz i batae de cap:
En fayeur du badinage,
36 Faites pike a la raison.
(Ibid., Nr. 12, WA data zilei).

HIGH-LIFE
0 Virg eminamente agricold trebue BA aiba un high-life.
Ce este? ce numim high-life?
40 Este crema unei societal!.
Ca na9tere? nu.
Ca talent? nu.
Ca onestitate? nu.

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 207

Ca bravura? nu.
AtuncT ... ca ce?
Stiu eu?
Pop fi feciorul celuT din urma ratan; poV merita sa fiT hranit cu
5 paie; pop' fi sarac lipit i incapabil a munci de doue parale; pop
fi o spurcaciune buns de aruncat In canal; un la de cea mai deplo-
rabila spe-caasta nu to 'mpiedica de a face parte din high-life.
VeT merge alaturT cu un descendent direct al cutaruT cruciat ;
veT concur' pe toIT oameniT distini la favoruri i onorurT; veT cheltui
io 9i veT trai Ca un mare rentier ; veT putea arunca desprqul teu oa-
menilor de treaba i sfida pe mice bray.
toate cu un succes desavirit.
um asta? vor Intreba nedomiriOT.
Iaca bine. Merge %T pe strada, la osea, la spectacole, in magazine,
is in balurT, la BucuretT, la Constan %a, la Sinaia, mergelT, vedeiT i
spuneIT i dv. cum.
Iata ce banuim noT.
Orl-ce popor clasic, i suntem doara un popor clasic fie
cat de cretin, are nevoe de un Olimp, i fie ce Olimp trebuesa'T
20 alba mica luT cronica scandaloasa.
Sa ne amintim cu respect de Jupiter, de Venus, de Mercur i
maT cu seams de tinerul Ganimed, i sa ne felicitam ca. avem i noT
Olimpul nostru.
Voi %T un Jupiter? Iata-l: un om este bunicul copileT sale proprie
25 i prin urmare tatal nepoIelii sale.
Voi-/T o Venus ?.... Dar atuncT, o sa ne cere %T gi un Mars, una fara
altul nu merge... CautaIil i poatel ve %T gasi.
Un Mercur?...
Un Ganimed?...
30 Dar sunt destul.
Ce-T lipsete acestul Olimp? 0 mitologie metodica.
0 vom da.
(iMoftul v tT is rolul lui Esiod. In curind dar: u Teogonia Natio-
nal& sail Moftologia OlimpuluT Roman *.
35 (Ibid., Nr. 14, fara data zilei).

REVI STA POLITICA


Adeverat ca macelaril, carqail, negustorimea i saracimea din
mahalale, ameIi/T cateva zile de groaza unor impozite noue, se po-
tolisera ca prin minune la citirea prozei primarului for ;
to adeverat iaraT ca a criminala opozi %ie, care a versat atatea va-
lurT de sange la 14 Martie 88, lucru destul de dovedit astazT, de
oarece victima odiosului atentat dela Orfeti (adica jidanul care a
fost calcat de o caruIa) traiete Inca i poate spune adeverat

www.dacoromanica.ro
208 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

ca aceasta opozi %ie, un moment ridicata 'n picioare, a desarmat


pentru cuvinte de inalta prudent, politica ;
adeverat ca o relativa lini9tire a spiritului public s'a constatat
cu bucurie de toata lumea in zilele din urma ;
5 totu9i primejdia desordinil si anarchiel, nu inceta: o teribila
ameninTare atirna mere' asupra situa %iel generale, o ameninTare
cu atat mai teribila, cu cat in starea in care se afla astazi Europa,
nu putem 9ti dintr'un moment In altul la ce trebue sa ne a9teptam.
Guvernul deci era dator sa recurga la mesura extrema ; aceasta
10 era cu atat mai mult o datorie pentru el, cu cat avea dreptul sa o
faca, gi cand cineva are dreptul sa'9i faca datoria, atunci gi-o poate
face cu maim pe con9tiinIa gi poate sa zica: Mi-am facut datoria
eram in dreptul meu!
Trebuia in fine asigurata ordinea gi intarita ideia conservatoare.
15 In fa %a inaltei ra ;iuni de stat, guvernul, dupa indelungate desba-
teri, a 9tiut sa sacrifice pe aceia earl era' o primejdie pentru na-
;iune, pentru societate, pentru tron!
Tineril Hussar 9i un alt Strul, ambii israeliV impiega VI la ziarul
Adevarul >> ad fost in fine expulsap.
20 Felicitam guvernul pentru atitudinea Jul energica qi hotarita!
Gad, mice s'ar zice, to/.1 pedestril, to i calareIii, tunarii gi jan-
darmil era' inutili, activitatea for ar fi fost nula cats vreme un
Hussar strain ar fi fost pe teritoriul aril noastre si Inca neimparta-
9ind vederile guvernului!
25 Felicitam guvernul pentru atitudinea sa energica. 0 primejdie
na %ionala, un, inamic al regatulul 9i al na/iunii trebue suprimat
cu bravura!
(Ibid., 15 April 1893).

POLITICA
30 Afara de parada oficiala 9i de ab ;inerea lul Spanachidi (a se vedea
mai jos) de a lua parte la aceasta parada, o alts imprejurare tot
a9a de importanta va caracteriza ziva de zece Maiii intrunirea
Liberalilor la Dacia.
Este un eveniment politic de o mare insemnatate, 9i care trebue
35 sa dea de gandit Reaqiunii!
Cum?
Cind na %iunea Intreaga se intrune9te ca sa protesteze contra
infamiilor, tradarilor gi asasinatelor Reaqiunii, aceasta sa aiba cu-
rajul sa faca parada pe strada?
90 Ar fi imprudent.
Lucrul s'a discutat in consiliul de mini9tri, gi, de9i d. P. P. Carp,
cu obicinuitul ton de zeflemea, a sus %inut ca eel ce all pus de gind
s se 'ntruneasca la Dacia sunt ni9te gogomani, d. Lascar Ca-
.

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 209

targiu, cu obicinuitul set bun sim %, a sus-cinut ca cc Bre, omule,


data ne-or face vre-un taraboit ca la 5 Aprilie? Daca or da iar cu
bolovani si to -or masgali si pe mata cu oue clocite pe aiasta care
o porp la chill? ! *.
5 Este teams, in adever, ca Liberalii, satui de atata asteptare, or
sa voiasca a dovedi M. Sale ca sunt Bata sa se sacrifice pentru bi-
nele Varii si sa primeasca frinele guvernulul.
Astfel guvernul reac %ionar a alergat la fel de fel de mijloace,
care de care mai reac-cionare, pentru a opri Na ;iunea sa incapa in
10 Dacia! Sa nu mai vorbim de amenincari ele sunt arma cunos-
cuta a Reac %iunii. Sa spunem un singur fapt care va arata in toata
goliciunea for manoperele infame ale acestui guvern, ce nu vrea
nici decum sa cedeze puterea, deli voin %a nalionala este in contra -!.
Iata. Un pacinic cetalean, al carui nume suntem rugaci a-I trece
lb sub tacere, ca sa nu-1 expunem la persecutiile sbirilor polifienesti,
a fost chemat in ziva de zece main la cumetrie, de tine? de un sub-
comisar, Yi aceasta cu vadita intergie de a-1 incurca la beutura gi a-1
face sa lipseasca de la intrunire.
In zadar insa reac %ionarir intrebuinteaza manoperile for scar-
20 boase: luni, Strainul va fi pe bulevard, Na %iunea... va fi in Dacia!
(Ibid., 9 Mai 1893).

DACA AS FI RE GE
Daca as fi Et rege, as avea de sigur si et ziva Mea oficiala
.A
! cum as sti Et sa'MI serbez ziva Mea oficiala!
25 Programa?
Agchema pe prezidentul Consiliului de ministri 9i I-a zice:
Iubitul Met prezident al Consiliului, tit ca poimaine se 'mplinesc
atalia ani dela proclamarea Mea ca Rege al aceste! /era; bine-voeste
dar a lua nota de dorinIa Mea in privin %a serbarii oficiale, care
00 sunt sigur ca ye pregatiII sa MT-o face!.
Mai intaiti doresc ca la ziva Mea, care e o data pe an, sa petrec
qi ; to rog dar sa 9tiT ca poimaine voit avea neplacerea
s fit indispus si prin urmare sa nu pot, cu mare parere de rail,
primi pe nimeni adica nici pe dumneata.
35 D-ta tii ca tot anul sunt Bator sa ascult toate discursurile dv.,
sa inghit 9i sa mistuesc toate lingusirile injosirile unor oamenT,
car! odinioara m'ail injurat, m'ail calomniat si at conspirat contra
vieiT mele, si car! odata vai! astea sunt pacatele regimului
constitulional! or sa Me 'njure, or sa Me calomnieze si or sa con-
40 spire contra vie/iT Mele!
Am dreptul, crez, sa fit scutit data pe an, la ziva Mea, de aceste
platitudini, pe care mai la urma, la dreptul vorbind, nu le cred
nici ce! ce Mi le spun si nu be cred nic! Et.
14

www.dacoromanica.ro
210 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

Nu gindi, iubitul Met prezident al consiliuluT, ca acela limbaj


nu 1-a line gi domnulu! X... daca el ar fi in locul d-tale, iar d-ta
a! fi in opoziiie, cad in el cai in d-ta am deplina incredere ca,
atuncT and Me consiliaIT, tined foarte Inuit la Mine, gi daca uneort
5 se 'ntimpla Wm!" punep gindul cel reit, asta e numaT din dragoste
catre Mine 9i Dinastia Mea, fiind ca alT urea sa nu Me consilieze
altul deck. dv.
Am dreptul dar, iubitul Met prezident al consiliuluT, sa te rog
a transmite din parte'mT guvernulu! Met sentimentele de stima
10 pe care %i le-am aratat 9i sa te rog a Me face scutit la zioa Mea de
heretiselele stereotipe, pe care le-am auzit de atitea or! 9i le 9tit
pe din afara.
Fiindca, precum II-am spus, iubitul Met prezident al consiliuluT,
am a flu indispus poimeme qi nu o sa pot primi pe nimeni In au-
16 dienta, prin urmare, rile! pe dumneata, cauta de impiedica pe ad-
versarii dumitale politic! sa'ml arunce cu pietre in geamurT la ziva
Mea, ori sa'Mi aduca vr'un chipiii de comisar sau vreo moVune
a naliuniT!
Contez pe devotamentul d-tale cita vreme 1 %! pot zice: la re-
20 vedere, iubitul Met prezident al consiliuluT. .
**
Si astfel, la zioa Mea, a9 sta acas'a sa joc 9ah cu nepotu-met
9i cu nepoat4-mea presupunand ca a avea un nepot 9i o ne-
poata 9i am zice cu to iT:
25 Uf ! am scapat macar o zi de mofturi gi de moftangi!.
(Ibid.).

POLITICA
D. P. S. Aurelian a fost insarcinat sa duca la palat 9i sa prezente
RegeluT mo %iunea votata de naciune contra reacIiuniT, care, contra
30 prescrimiuniT constituVunir, Inchide opozi ;iunir caile de lupta legala.
Se 9tie soarta pe care o va avea demersul d-lui P. S. Aurelian:
prefectul palatului s'a ingrijit deja sa aibt tiparite In maT multe
exemplare scrisoarea prin care respunde la cereri de asemenea na-
tura. D. P. S. Aurelian va capata 9i d-sa un exemplar.
86 Este o nenorocita nepotrivire Intre regulamentul palatuluT 9i
Constitu %iune, care nepotrivire speram ca se va aplana o data,
punendu-se cele doua texturT in acord.
In adever, pe cand Constituiunea da dreptul NaciuniI sa voteze
muciunT, regulamentul palatuluT da dreptul RegeluT sa nu primeasca
40 In audien0 de cat pe cine se prezinta intr'un mod convenabil. Ian
(Iota texturi earl se bat cap in cap. CacT, din momentul ce naIiunea
este suverana, ea trebue sa aiba dreptul de a se prezinta oricum.

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 211

Mai intaiu ce este, In drept constitutional, palatul? Palatul este


casa na iunil, 9i prin urmare na/iunea, ca singura 9i suverana pro-
prietara, poate intra cind 9i cum ii place In casa ei proprie. Dar
5
clack palatul este in totalitatea lui proprietatea na/iunii, care este
o colectivitate de na ;ionali, fiecare national va avea 9i el o parti-
cica de proprietate in casa na/iunii, 9i prin urmare va avea drept,
cand va voi sa'9i spunk pasurile sale qi ale na/iunii contra reaqiunii,
sa suie treptele palatului 9i, fara sa bath' la u9a, sa intre la rege, a
10
ckrui suveranitate emana de la na ;iune, 9i sal vorbeasck.
Speram ca aceasta dark expunere de doctrink constituVonala
nu va gasi un singur contradictor serios, 9i de aceea suntem siguri
ca indata ce va veni opozi/ia la putere se va modifica regulamentul
palatului In sens paralel cu litera Constitu/iunii. Se va inscrie pro-
15
babil in acest regulament principiul ca ori ce cetacean are dreptul,
and vrea, sa vorbeasca cu regele despre politics, sal arate voin/a
na/ionala 9i sal convinga ca trebue sa se lase de reac/iune 9i sa
reintre in na/iune.
De amintiri d. N. Fleva a spus-o In intrunirea de Luni, la Dacia.
a Cu/itul azi a ajuns la os gi Regele este despar/it de na %iune
20
(apl.). Azi rezboiul este declarat intre na %iune 9i o mans de uzur-
pator!, car! fac din Rege o pavaza (apl.). Si atunci &and u9a pala-
tului ni se inchide, avem dreptul sa stricam raga (apl.), sa intriim
in casa noastrci (apl.). Tog autorii moderni ne arata ca atunci and
tirania 9i despotismul ne sugruma, dreptul sacru al poporului este
25
de a se ridica 9i apara ordinea (apl. prelungite) a.
(Ibid., 13 Mai 1893).

CATRE C IT ITOR I

0 eclipsa, din norocire trecatoare ca toate eclipsele, s'a produs


pe arena publicita/ii romane. 0 eclipsa pe o arena, iata un lucru
30
care inspira ginduri foarte pesimiste abona/ilor 9i mai cu seams
acelora car! nu 91-au platit abonamentul, 9i D-zeil, el care regu-
leaza mersul planetelor lasind In parksire pe al ziarelor, 9tie eitT
abona/1 de ace9tia avem. Cauza acestei eclipse cea d'intii gi cea
din urma, speram a fost necesitatea facerii unei catagrafi! 9i a
35 bilantulur pe cele patru luni de activitate a acestei foi. Catagrafia
a ie9it bine, ce e drept: a ie9it exact la socoteala ca au ramas tocmai
atatea foi cite nu s'aU Andut gi ca mobila 9i iedecurile sunt in fiin/k.
Din nenorocire, nu putem zice acela9 lucru 9i despre bilan/
Dar ce sa mai facem multe incunjure? sa venim la fapt.
40
Dupa toate socotelile, pe care le punem cu plkcere la dispozi/ia
celui mai indiscret inspector financiar, s Moftul Roman > nu mai
poate merge 'nainte fara sa"9T ridice pre/ul.
141

www.dacoromanica.ro
212 REMINISCENTE NOTITE CRITICE

Ast-fel, de azT inainte, aceasta foaie se va vinde cu 20 bani nu-


merul atat in districte cit si in capitate'.
Cum! vor striga uniT: ridicatT pretul und gazete bi-hebdomadare
5
asa de populara, care este spanacul cotidian al spiritulu! opiniuniT
publice? Dar a supra-impune spanacul, asta va se zica a lovi po-
pulatia saraca cu un impozit indirect asupra until articol de prima
gi stricta necesitate? Este o infamie, un abuz monstruos, incalifi-
cabil. Si cu ce drept o facet'? Unde este temeiul logic al acester
mesurT, care poate sa exaspereze o populatie intreage si s'o impinge
lo
la excese, ale caror resultate funeste nimenT nu le poate calcula
si car!, etc. etc. etc.?
Me rog, s'o luam cu binisorul, vom zice celor ce vor striga ast-fel ;

is
sa ne talmacim.
Suntem in drept s'o facem. Temeiul logic al acesteT mesurT
si nu putem indestul povetui pacinica populatie a capitaleT, a se
-
feri de excese este, nu ezitam a o spune: legea MaximuluT.
Cum! cind guvernul reactionar ridica impozitele si prin urmare
pretul castravetilor, luminarilor, cartofilor, zaharuluT 1i altor le-
20
gume, spanacul nostru sa se vinza pe acelaq prel, ca mai nainte?
Nu, bilantul nostru sta de fate ca sa respunza: nu, nu se poate.
Ni s'a dat in s'aptamina cit dam apArut atitea dovezi de sim-
patie ce1 drept mai multe de cit in patru luni de apariVe1
atitea regrete am auzit exprimindu-ni-se (mai ales din partea
25
creditorilor) pentru o inchipuite disparitie definitive a (( MoftuluT 5
in cit avem incredere Ce cititorii notri nu se vor indispune
Area mult de sporirea pretuluT foil noastre.
Ast-fel dar, incepend de aste-zi, Moftub va fi pus in vinzare
regulat de doue or! pe saptamind (atit in capitala cit i in districte)
Miercurea si Simbeta dimineata, cu 20 bani numarul.
30
(Ibid., 30 Mai 1893).

PRE SA ROMANA

La Paris, dupe cum ne spun foile franceze, s'a inaugurat zilele


acestea statua doctoruluT Renaudot. CititoriT Oloftului 5, mai
ales cc! cu oarecari metehne, or se ne intrebe de sigur: unde lade
36 doctorul Renaudot si la ce ceas de consultaliuni? La asa bolnava
intrebare, putem respunde: de vreme ce i se ridica o statue, de-
sigur ca doctorul Renaudot a murit. Dar la acest respuns al nostru,
cititoril pot replica: dar de unde scoate %T dv. ceT dela o Moftul5
ce numaT la mortl se ridica statue? printul Dim. Ghica si D. Exarcu
40 traiesc, sunt senetosT, slava DomnuluT ! si au statue. Ca sa scapam
de discu%ie, trebue decT numaT cleat sa spunem ca doctorul Re-
naudot a murit de mult, Inca dela 1653, si acum i s'a ridicat o statue

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 213

pentru ca el a scos, pe cand traia, se 'nTelege, primul ziar francez


la 1631. intitulat la Gazette.
In faIa unei marl' afluenle, d. Dupuy tine o fi acela, nu stim
a sinut cu aceasta ocazie, adica la inaugurarea statue!, 'far nu la
5 apari %ia Gazeteiun discurs In care a aratat gratitudinea si ad-
miraia sa pentru filantropul desi doctor 9i creatorul preset,
organul cel mai neapa rat trebuincios al vigil publice Intr'o Zara li-
bera. Presa franceza, printr'un delegat al sed, a depus o coroana.
Din parte-ne, regretam din suflet ca la aceasta solemnitate presa
10 romana n'a fost invitata: e o scapare din vedere a guvernului francez,
pe care desigur el o regreta deja. Totusi, presa romana, cu toata
neglijenIa regretabila a fra %ilor nostri de la Sena, va trimite, pe
cat aflarn, un delegat al sett sa faca memoriei lui Renaudot omajele
sale si o ofranda simbolica. Pentru ca acest demers sa fie agreat
15 i de guvernul republicei franceze, delegatul preseT romane va 'fi
ales dintre republicistii nostri republican!.
Se Imelege dar usor ca toll aorta pentru aceasta frumoasa misiune
ii are tinerul i simpaticul nostru Spanachidi, autorul chestiei re-
publicane si recenta victims a monarchie!. D-sa va depurfela pi-
20 e statue! lui Renaudot o superba coroana verde de spanac.
(Ibid.).

SPANACUL SI BOMBA
Inca o lovitura data preseT
Cind zicem: Inca o lovitura data preseT, ne exprimam inexact ;
25 ar trebui sa zicem: Inca mai multe lovituri...
A ! dar sunt prea multe in adever... Pins cind?
Gazetele guvernamentale, cu o nedisimulata satisfaclie ne -au adus
alaltaeri stirea ca valorosul republican, democratul hotarit, asupra
caruia is indrepteaza atitea persecu-ciuni, procese 9i condamnari
30 infame, dupa ce a fost batut de un mizerabil sbir pe care'l lovise
cu bastonul intr'un moment de legitima indignare, a fost din
nod bd.tut.
De astadata guvernul a recurs la una din acele manopere rusi-
noase caracteristice tutulor guvernelor tiranice si machiavelice. Nu
35 a pus un agent al for01 publice sa atace pe valorosul republicist:
se temea de opinia publica, nu avea curajul infamieT sale. De asta-
data, guvernul a pus pe un confrate al tinerului republicist, anume
d. Bomba, sa execute opera demna de timpurile cind presa era
persecutata de sbiril venqieni in secolul al 11-lea.
40 Atuncl cel puIin se explica lucrul ; in secolul al 11-lea, Venezia
era guvernata de o oligarhice care nu putea admite libertatea opi-
niilor ; pe canalurile strimte ale orasului Dogilor, In lagunele atit
de mocirloase cintate de poei,i, nu era chip sa prinza radacinI gi
sa creasca frumoasa foaie a spanacului, el nefiind o planta acuatica.

www.dacoromanica.ro
214 REMINISCENTE BSI NOTITE CRITICE

Pentru aceea a 0 ramas in limbajul popular metafora spanac de


Venezia, cind vrel sa vorbeqa despre ceva ce lipswe cu desavirire.
Dar sa lasam Venezia i secolele acelea de ruine qi de tiranie,
i sa ne intoarcem la Bucuret!, in capitala regatului Romin, care
5 se bucura de o constitu %ie atit de liberals, ne garanteaza aa de larg
cultura libera a nobileT legume favorite.
Ce vrea guvernul? Guvernul vrea sa distruga libertatea preset
i neavind curajul s'o faca pe fa-0, o face piezi, neputand lovi
spanacul lovete in Spanachidi.
to Cum s'a intimplat cea din urma lovitura? rata:
D. Spanachidi era la masa lntr'un restaurant cu d. Bomba.
Se deschide o discuiie despre republica 9i monarchie. Primul,
republicist i republican recunoscut, ra apararea domnieT Oman-
tene contra monarchic! straine. Principiile d-sale sunt destul de
15 cunoscute ca sa nu mg avem nevoe a le da cu de-amanuntul aid.
E destul sa spunem ca d. Bomba apara monarchia strains ca
monarchist ce este ; d. Spanachidi nu se lass ; disculia se 'nfierbinta,
i d. Spanachidi arunca cu dignitate, dela inalOmea principiilor
sale, tot dispre%ul ce'l merits <c an adversar malonest vindut ti-
so ranilor! *
# Am spus-o bine a suntep: maloneW in articolele mele asupra
regelu! Bomba.
NuIT permit, domnule, a to atinge de numele mei de fa-
milie... EA II-am zis totdeauna Edgard, nu am pomenit de Spa-
25 nachidi1
Am spus-o: or! -cine apara monarchia este un malonest, Tar
regele Bomba...
Lar?
Bomba atunci eclateaza i pif ! paf ! puf ! atinge In diverse puncte
so persoana inviolabila a aceluia ce Tine o pans in mans cu atata
dignitate, desinteresare qi abnegaIiune.
Este trist, dar adeverat, cad, daca n'ar fi adeverat, gazeta lui
Spanachidi Inregistra de mult aceasta noua infamie a lui Bomba.
(Ibid.. 6 Iunie 1893).

35 UN MARE SCULPTOR ROMAN


Care roman, din clasele culte eel putin, n'a cunoscut figura sim-
patico i'n adever remarcabila a lui Dumitru Bratianu? Totdeauna
foarte corecti foarte inimos, dei cam exagerat, cam prea vizionar
i afectand atat In scris cat i'n vorba un stil cam prea apocaliptic,
40 ca sa nu zicem bombast Dumitru Bratianu a fost un patriot
mare, un revoluIionar indrasneI i convins, un barbat de stat di-
baciA, un orator i un publicist entusiast: e in sfiqit o figura cu
care se poate fall o genera %ie intreaga.

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 215

Tata ce 9tiam cu to-OT pink astazT despre Dumitru Bratianu.


Dar oamenil marl ail in genere ni9te deprinderT ciudate. ET, in afarA
de ocupa %iunile Or, de sfera for de activitate publics, se ocupa,
in momentele for pierdute, cu cate o lucrare de predileqie ; in ge-
'5 nere, artele sunt acelea earl fac pe oamenil marl sail uite de
preocuparile ce be da misiunea for publics. Frederic cel mare canta
cu flautul 9i facea versurl; Carol Quintu facea ceasornice ; Goethe
picture Dumitru Bratianu facea sculpture.
ExistA in capitala vechel republicl de Prahova, in cetatea clasica
lo a Plowilor, pe pia %a Uniril, o opera de arts de o necontestata va-
loare: este un dar splendid pe care 9i 1-ail facut Ploe9tenil inteun
moment de admiraliune 9i de respect pentru propriul for patrio-
tism 91 curaj civic este statua Liberta;iT. De cate orl tree prin
urbea Ploie9tilor me abat totdeuna in pia/a Uniril sa vez
15 acel faimos bronz verde ca spanacul. L-am admirat de multe orl,
9i nicl odata n'am putut afla cine'l este autorul: care artist, care
emul al luT Michel-Angelo, a produs aceasta capo d'opera?
In sfir9it, am aflat, gra%ie eminentulul nostru confrate din Ploe9ti,
Democratul.
20 Un articol, In care face apologia virtulilor civice ale berbatuluT
de stat indemnand pe cetalenT a'91 intAri caracterele faVa cu
ameninVarile # reacIionarilor de la 48, ce se scoala ca din mormint
9i vor sa se pue la locul de unde ail fost resturnaIT* Democratul
11 incheie astfel:
25 4 MierdurT, la 9 curent, este prima aniversara a doliulut pentru
pierderea lul Dumitru Bratianu, autorul statuei ce Ploe9tenil au
in PiaIa Uniril *.
In%elege bine orlcine ca dupA atata 91atata bravura de stil, re-
dactorul Democratulut ar merita O. aibA macar un bust in piaia
so de-alaturi, unde se vinde spanac.
(Ibid., 10 Iunie 1893).

MOFTUL 8I POLITICA
Din partea unor binevoitori reutacio9T ni se face observaia ca
foaia noastra nu este destul de interesanta, 9i anume ca neglijam o
15 o sums de imprejurArT politice care, bine exploatate de o press in-
teligenta, fac totdeauna sensalie.
SA ne 'n-celegem. Moftul Roman n'are absolut, dar absolut nicT
o preten %ie. El vrea sa traiasca in inIelesul cel maT elementar al
cuvantului, sa traiasca pentru a teal, cum traieste atata spanac
40 pe ogorul maws al patriel romAne. i pre cat n'are nicT o preten %ie,
tot atata n'are nicT un principiu politic.
Cad noT credem 9i vom crede totdeauna CA, in aceasta Belgie a
OrientuluT, partidul politic cel mai numeros nu e lid partidul dela

www.dacoromanica.ro
216 REMINISCENTE SI NOTI'J'E CRITICE

guvern nici cele din opoziIie, car! at slava Domnului! destule


principii, ci partidul nostru, partidul MOW tut Romein, care n'are
niciun principal.
o Moftul Roman* n'are nici pretenVe, nici principiu; are o sin-
5 gurA dorinta: sa poata fi daca nu atat de instructiv, macar mai
pu %in gray ca ziarele grave. Dace pe aceasta tale poate trai, bine ;
daca nu, iar bine.
Cad ce ar insemna sa ne apucam acuma de principii?
Sa inventam victime ale unui regim de teroare 9i oroare, care
to persecute ziarele oneste yi care aplica strainilor o lege de expulsare
ce s'a aplicat odinioara rominilor ardeleni?
SA pretindem ca s'a distrus yScoala, Biserica, Industria, ComerIul,
Poporul, Na-punea, Libertatea?
SA ameninIarn pe vreun 9ef de partid cu ruperea urechilor?
16 Sa acuzam guvernul sau opozi ;ia de rezultatele inundaliilor
9i ploilor?
Sa ne apucam sa exasperam pe un bray filer sat pe mai mul %!,
ca sa ne 'ncarcam de Doamne ajuta! i sa ajungem martini?
SA asvirlim cu cerneala in oricine o trece carat imbracat pe di-
20 naintea noastra?
Sa cerem a se rade barba Mitropolitului fiindca a %inut sa cin-
steasca, dupa datina europeana, pe diriguitorii aril la alegerea sa,
care coincida vai, nenorocita Biserica ortodoxa! cu inunda-
ile? Sa pretindem no! liberal! 9i liberi-cugetatori, ca trebue sa
25 respopim pe un om fiindca a inghi ;it o trufa, care Id urma urmelor
era poate o bucalica de galo9 vechit? Se 9tiu minunile indu-
stries moderne.
Sa plangem Sara 'ajunsa in ar proasta stare sub dinastia eredi-
tara a Shylockului incoronat? Sa oftam dupa o republica cu
30 domnie paminteana, 9i dupa un cabinet Spanachidi?
Marturisim Ca, cu riscul de a vedea existen%a noastra compro-
misa, nu ne putem apuca acuma la batrinqe de ar ceva. Lasam
principiile pe seama celor ce au curajul* sa le afirze 9i sa le
semneze.
35 Cad daca ne-am apuca i noi sa tragem la oftaturi 9i la istericale
patriotice, atunci n'am mai fi Moftul Romein, ci Spanacul Romdn,
9i nu este asta chemarea noastra, ni9te bie %I cronicari inures, asta
este chemarea valorosului republicist d. Spanachidi 9i a altor bar-
baTi politic! de talia d-sale.
40 (Ibid., 13 Iunie 1893).

CUM SE INTELEG TRRANIT


Straja satulul vine la casa unui %gran 9i-I bate in geam. Se
Incinge o conversaIie. He!, ma din casa! Cine? Tu! Et?
PaT tine ! Ce-I? Cum ce-I? Pa! ce -I? AI o scnisoare!

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 217

Cine ma ? Tu. Eil? Par cine. Ado'ncoa ! Ce, ma? Scri-


soarea. Ce scrisoare? yStiu ea ce scrisoare ! Trebue sa pla-
tesc!! Ce, ma? Cum ce? Ce sa platesc? Porto. Cine?
Tu. Ea? Pai tu. Ce porto, ma? Iaca, porto. Cum
5 asa ? Par, stiu ea! platita ? Ce? Scrisoarea. Ehei !
Cum ehei? Ar sa daT, ma! Ce? Bani. Ce ban!? Porto.
Cat, ma? Ce cat? CarT ban!, ma? 15. Cum 15?
Pa!! Dar de ce, ma? Nu stiu. Iaca 15. Asa. El,
da-m! -o ! Ce, ma? Scrisoarea:
Ce scrisoare? Care at adus'o.
10 Ea, ma? Par cine? N'am adus-o. PAT cum? Nu-i la
mine. Asta -!! Cum asta-T? Unde -!, ma? Cine? Scri-
soarea. La primarie. Ba la dracul! Ba, asa. PAT, cum?
Sa to dud sa ti-o ieT.

A DOUA PROVOCARE
15 Buch/ica din Vatra este, oricine e deprins o poate vedea, un fel
de charge d'atelier, cum o numese Francejil, care jucate, iar nu
simplu citita, poate fi ma! bine In-celeasa i gustata. De altminteri,
in societalile literare se obicinueste mult acest gen de jucerie fare
importaqa, nici pretentie artistica, si tocmai de aceea, a noastra
20 s'a publicat la varietali fare iscalitura : n'are sa stea un autor sa'si
iscaleasea toate fleacurile trecetoare. Pentru ca insa Vatra e luata
peste picior de Via ;a cu privire la aceasta gluma proasta, autorul
acesteia e dator sa se dea pe faca: e de aminterT o gluma veche
populara, care nu e deck aranjata de dinsul.
25 Am onoare a declara d-lul A. VlahuIa ca ciocoiul cel prose *,
autorul acestei charge, sunt eh subscrisul. Acura, de ce oiu fi
pros t? D. A. VlahuIa a spus-o: pentru ca asa m'a facut Dumne-
zeu. Deocamdata ea me mulcumesc cu.. aceasta lamurire pentru-
ca tine se poate pune cu puterea lui Dumnezeu?
30 Dar cu aceasta ocazie, deli Vatra se fereste din principal de ches-
tiile personale, voiii se adaog cateva cuvinte, caci d. Vlahup nu
e orkine, de.... e cineva.
D. A. VlahuVa persecute Vatra. De ce? Respunsul e usor de dat.
D-sa nu poate inghili scritrile mediocre, necum pe cele proaste si
35 insipide si o dovada pozitiva despre asta sunt ultimele d-sale
producIii propri!, pe care le-a aruncat in public.
0 prostie a noastra de 168 de cuvinte scurte n'o poate inghili
un om de gust ca d-sa fare sa strimbe din nas, pe cats vreme
muritori cu mai pu%in gust au inghilit &dill' de 168 X 2=336 de
40 pagine marT fare sa face gura, soptindu'si numai in barbs, cu umi-
hnta 9i rusine... de rucinea altcuiva: o'nghiVram i p'asta!
Dar chestia estetica n'are nici o importanIa. Important e pentru
Vatra, in deosebi pentru mine: ce fat ea cu manuca pe care d. A.
Vlahuta n!-o!arunca a doua oars ?...' o ridic, orT o ma! las?

www.dacoromanica.ro
218 REMINISCENTE I NOTI'J'E CRITICE

Cad: intre d. A. Vlahu ;a 9i mine, care se chiama ca suntem oa-


meni copci, un duel literar trebue sa se termine altfel deck cu fo-
curl oarbe, trase In vint spre Inveselirea ironica a spectatorilor,
qi mai la urma cu imbraIi9eri 9i pace buna. Not suntem barbaIi
6 - c and ne-om apuca la lupta, trebue, sans Wye ni merci, unul sa
loveasca la mir pe celalalt, ca sa nu se mai ridice multa vreme. 8i
me intreb atunci: ce folos a9 avea et sa dobor pe d. A. VlahuIa?
9i daca m'ar distruge, d-sa ce ar ca9tiga?... Dar imi zic iar: poate
ca ar ie9i un ca9tig pentru spiritul public 9i literatura din urma-
10 rile unei asemenea afaceri.
Aga fiind, wept cu oarecare emoIie a treia oars manu9a. Dar,
daca de acuma declar ca mi-ar parea foarte ret sa fit silit a o ridica,
(ca atunci o ridic), asta nu va sa zica deloc ea Imi va tremura mane,
nici ca nu voit putea fi, fele cu interesantul met provocator, de
16 cea mai extrema cruzime de care pot fi capabil.
Crez ca stilul met este destul de cavaleresc. Vechiul met amic
qi bravul met provocator, nu socoti ea ai aface cu un la9;
insa, te rog, singur manu9a deocamdata ; mai gande9te-te 9i hota-
re9te ce ai sa fad cu ea mi-o mai arunci ()data, sail o pui fru-
20 mu9e1 In mans...
Pana atunci, te salut 9i iscalesc cu toata stima.
I. L. Caragiale
(V atra, I, 1894, pag. 91 i 159; prima bucatti nesemnata),

TARDIVITATE
as Odata un boer mergea cu %iganul set de casa pe un drum strimt.
La o cotitura se 'ntilnesc cu un 9ir de care foarte impovarate:
a DaIi-ve'n laturi, me! striga -ciganul tanioe. DaIi-ve'n laturi sa
treaca boiarul!
Deli-ye voi, respunde un Oran, ca nu sunteIT impovaraIi.
30 - Trage-le, me! zice boierul.
Tiganul nici una nici doue, 9art ! cu garbaciul in om. Sar oamenii
top', 9i Iin'te, nene: tavalesc pe boer 9i pe Vgan de mama focului,
ii lass snopiIi bine 'ntr'o parte, tree cu carele 9i'91 ved de drum
rizend.
a5 Tocmai
,.
'ntr'un tarzit se scoala de jos %iganul ostenit 9i se scar-
pin 'n cap:
a S'a dus, boiarule?
S'au dus, ticalo9ii!
Nu se mai vede nici unul?
40 - Nu?
Atuncea hai sal injuram 9i noi! a.
Ace gi Epoca ne amenin %a regulat cu sarcasme pentru a treia
zi dupa infierbinceala.
(Gazeta Poporului, 10 Noembre 1895, pag. 1 ; eemnat i).

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 219

0 EDINTA LA <( JUNIMEA


In
AJUNUL ANULUI NOU
Berbantul Ghermani, cel dintfiifi sosit, se plimbfi agitat prin salon
5 i Invfirtind bastonul cants :
Fiina 'mT juna duios to cere,
Scotfind suspinurT neincetat,
Iar tu, iubito, vre-o mangfiere
Nu-T daT sfi fie ma! upirat.
10 Jak Negruzzi, intrand, cu voce stinsa 1).
La jocurT cu Lucsi %a ades me 1ntalneam,
Cfind ea era copila 9i efl copil eram,
Aveam in tot momentul certari 9i Impacare,
Eu me certam prin semne i ea cu vorba tare.
15 Menelaos, dupa ce a ascultat uimit, dus, transportat cu gfindul
In Campina-Wagon:
Aferim, bre, Jak,
Ce craidon, ce drat,
Mare 9arlatan,
20 Ih! Aman, Aman !
Jak Negruzzi:
Un fruct este puterea, ce 'n9eala la privit
Frumoasfil este coaja, dar mezu-T putrezit 2)
Menelaos, exclamfind cu regret:
25 Puterea... oh! puterea,
Ioc, puterinta mea.
Marghiloman, copilul Eyolf al lui Titu, intrfi &Mare pe 134:
Frunza verde de susaT
oh! vai!
ao Ca man! vine luna Mar
if-alergfirile de ear,
Hi, ha!
Tache Laurian, apare cfintand:
35
Nevastfi, harbatul teu
Prapadi-l-ar Dumnezeil,
Cad p'acasfi nu'l mai (.i1,

1) Si lebAda. se zice, la moarte glasueste,


Mirare deci nu fie ca Iacob chiar vorbeste
2) Vezi s Opere Complecte s de Jak Negruzzi, In pod la libraria Socec.

www.dacoromanica.ro
220 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE
Si se sine de prostiT.
No, frache, No !
,tefan Mihailescu:
S'au dus TachiT amandol,
5 Val de no!!
In comisiT n'om ma! fi,
CandidaIT n'om mai tranti,
Si nicT n'om ma! intfilni
Candidate durdulii,
io Cu ochT negri, och! capriT...
Orologiul cu cue, harazit clubului de conu Lascar, cants 12 ore.
Carp proorocul intra ca un duh i vezend fa %a junimeT, o infie-
reaza cu cuvintele poetulni:
15 Du-te, du-te, du-te de unde-al edit,
Pasere de pradt, ziva a sosit.
Titus Livius Barbifonus, care se oprise 'n prag, cu mana ALIO
sprijinita de brapil drept, Tar cu facttoarea de cruel IinendulT
elegantul 9i elocventul seu barbion, Incruntand schopenhauerica sa
20 frunte adaoga cu vocea cavernoast a unuT alt pater al lul Hamlet:
o Alles bis bier *
Alles !st hin*.
In vremea asta, cineva de afart se aude fluerand o arie din Ro-
tarul * de Pascaly, care finete aa:
25 S'a dus, mare, dura, dura,
Peste marl gi peste
S'a dus, mare, dura, dura,
Ciocoimea de lingal.
A scapat iar biata lark
30 Si-61 serac, 9i-61 impilat...
In sale... o tacere Negruzziasca!
(Gazeta Poporului, 31 Decembre 1895, pag. 1 ; Ion).

GRAMATICI ySI MASCARICI


35 Boeril noWi odinioart, afara de rare excepliunT, nu se prea
dedeat la invelatura de carte. Pentru aceea, aveau In genere nevoe
de gramaticT, copil, ma! mult sat maT puIin de9tepci, iei1.1 din
rindurile mojicimi! i procopsip cu carte i condeit la umbra ma-
nastirilor grece9tI.
40 Slujba gramaticilor era sa tie socotelile curIiT boere9tT, at scrie
zapisele, corespondenIa i jelbile boerulul catre Divan 9i la Domnie.

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 221

Un bun gramatic era maim dreapta a boerulul mai cu seams la


cele
Afars de gramatic insa mice boer care se respecta mai avea Inca
un alt slujbaq intelectual, tot atat de neaparat unel muff boere9ti
5 cu intinse relaTif sociale. Pe atunci, cand nu se pomenea de viaIg
publica gi cand elita socials i high life se numea protipendacki, boerul
in loc de Capp qi de Bar, avea sindrofie ysi chefurl acasa, numai 'n
i9licel 9i 'n me9i; in loc de Hugo, avea un taraf de lautari gi un mg-
scariciil.
10 Slujba acestuia era sa spue caraghioslicuri la chef, sa pacilleasca
pe musafiri i chiar pe stapanu-sail gi sa spung pe grece9te cocoa-
nelor ceea ce damele and azi pe francuze9te la Hugo.
Dar in afara de aceasta Indatorire artistica, mascaricir, recrutaIi
mai totdeauna dintre robs, pe l'anga Ca mai faceau boerului gi ser-
15 vicil intime la imprejurari sentimentale, aveail i o sarcina poli-
tico- socials.
Cand boerul avea necaz pe cine-va, cand era mahmur din tine
9tie ce pricing, cand era scarbit pana in suflet ca 1-a scos Voda de
la ipolipsis, atunci punea pe mascariciq la poarta curcii sa pan-
n deascg pe rival sail pe prietenii on simpaticii acestuia, sa be dea
cu huideo, sa le arunce murdaril qi sa-I injure nastr,u9nic.
Boerul 9edea cu ciubucul in pridvor gi striga : e Hahalia! injural
ma! injural bine, ma! 5.
S'a dus acea epoca patriarchala ; s'a dus epoca de our 9i de lapte
25 dulce ; astazi avem epoca de hartie 9i de cernealg violentg.
Boeril de atunci erau naivi; eel de as-Me sunt adanci; aceia
erail grosolani, din topor; ace9tia Bunt cilibil i sub %irl.
S'au dus gramaticii cu calimarile 'n briu 9i cd pana de gisca la
ureche ; astazi ies din rindurile poporului tineri cul%i i indepen-
30
den i, proletari intelectuali, cu carte 9i condeiu 9i mai ales cu
principii.
Ace9tia nu mai scriil jelbi la Divan 9i la Domnie ; dumnealor
fac articole politice in privin-ca prerogativelor Coroanii gi asupra
tacticei de oposiiie in urma evenimentelor dela 3 Octombre
35
data fataia pentru bazele regimului parlamentar.
Se 'n %elege ca, precum jalba scrisa de gramatic o iscalea odinioara,
cu pecetea de la inel, boerul de buna credinia, lumea schimbandu'9i
numai forma, tot a9a qi astazi: profesiunile de credinIa le scrie <c cu
indelunga fidelitate >> proletarul intelectual, iar boerul be subscrie
40 a cu robusta convingere >>.
Si pentru ca sa se pastreze cu scumpatate bunul obiceia strabun,
de9i nu mai ail boerii no9tri pe vechii qi inculcii mascarici, earl'
sa polemizeze din poarta cur ii, avem, slava Domnului, o press a
elitei sociale destul de spiritual& ,Si de convenabila:
45 4 CombateVi, baell! combateVi (( sarcastic 5 de tot ! *.

www.dacoromanica.ro
222 REMINISCENTE 51 NOTI'J'E CRITICE

D -luI Tony Bacalbaga, membru al partidului socialist ftiintific,


prim-redactor la q Epoca 0.

Dragri Tony,
Gluma ta din Epoca de ieri nu e rea, este insa pu %in inexacte:
6 mat intaie n'am solicitat pane acuma nimic, 9i al doilea, and o
voiil face, voie solicita nu o slujbuoara mica, ci doua mart.
Ori-cum gluma ta e buna ; una mai buns ins& mt -a facut-o un
birjar muscal, onorabilul gaspadin Matufef, and mt -a imputat ca
n'am destut copit.
10 La o aa violexre, nu puteam sa respund altfel deck cu o gra-
%ioasa intrebare:
A propos, ce mat face Madam Matuef?
Ti-oie respunde i lie tot aa de graIios.
Eil ti-am mai spus, dar at uitat se vede, a declinul unui scriitor
15 nu se poate judeca dupe ate bune nu le scrie, ci dupe ate le scrie
proaste. Dar se Manx asta, a e cam grew de inIeles.
Cine nu ne-o cunoate pe amandoi, o se creaza, dupe mila ce'ml
aracf, ca to to bueurT de o sanatate infloritoare, iar a eu d'abia
me mai mic. Dar tine ne cunoate are se gandeasca urma-
20 toarele:
Tony e un baiat bun, care are, pe lenge multe calit4i, .i un cu-
sur specific foarte caracteristic Tony vede totdeauna marite
in altil micile lui insuiri proprii.
De exemplu:
25 Cine impute until radical a este cu liberalii? Tony, micul
Lassale al conservatorilor.
Cine plange pe un om reputat relativ sdraven!? Robustul
Tony.
Cine me trateaza pe mine de istovit, de glorie trecuta? Tony,
30 autorul unor opere fundamentale i de longue haleine, pe care are
se le scrie.
Cine face pe Sturza veninos i pe Statescu verde? Bunul 9i
rumenul Tony, bujorul dovleacului.
In fine, tine a recut cea mat aspra crake despre urechile unui
35 print, voinic ci frumos baiet? Tot Tony, proprietarul celor mai
cazone urechi din presa %ivila.
Apot de!
0 stringere de mane dela al teti invidios prietin.
Caragiale.
40 (Gazeta Poporului, 7 ,Si 11 Noemvre 1895; prima bucatil semnata i).

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 223

CATEVA CUVINTE
Iata intaiul numer al <c Epocel literare g. 0 programa amenun-
lite nu e neaparata ; totusi cateva cuvinte de introducere nu pot
fi de prisos.
6 Dan la lumina aceasta publica ;ie, noi stim bine ca ne luem
o sarcina destul de grea, data nu chiar covirsitoare fa-VA de for %ele
literare de cars dispunem. tim ea o atare publicatie trebue sa dea
mai mult producer! propriu zise decat desbateri literare, on cat
ar fi acestea de interesante. Asemenea mai stim a putiniT scriitori
to seriosi de la no!, din deosebite cauze, fie politice, profesionale sau
curat personale atat de putini scriitori si atat de multe cauze !
nu vor veni deocamdata cu noi; cad republica literelor nu e
scutita de animozitati gi lupte civile. Pentru aceea, nic! n'am In-
cercat sa ne adresam la toti ace! putini.
15 Este prea adeverat ea, din nenorocire, scoalele noastre produc
mult mai multi scriitori cleat cititor!, si, ce e mai ref', mult mai
multi critic! deck scriitori dar iarasi nu poate fi de tagaduit ca
tot avem un public cititor. Acesta ar putea fi mai bine prins dace,
din multitudinea de publicatiuni literare si critice, s'ar despar %i
20 hotarit si s'ar grupa la un be toate spiritele competente, toate ta-
lentele de care dispune -tam astazi. Si Dumnezeil stie dace ar fi
asa de multe, Inch se nu poata incapea convenabil intr'o case.
Dar nu! Ne place mai bine sa stem risipitT si confunda ;! In mul-
timea anonima a diletan %ilor, pentru a nu ni se atinge o Inchipuit
25 meritata intaietate. Care este resultatul acestei risipiri de forte
literare, a cestei lipse de comunicativitate si de conlucrare literara
Intre contimpurami In adever Inzestrati. late.
Publicul cititor, atat de pu %in format pine acuma, nu poate tot-
deauna distinge Intre producerile literare pe aceea ce'si poarta fare
30 onoare eticheta. El pune mans pe ce'l cade din Intemplare sub
ochT, avend unul la mie sort sa dea peste o lucrare de seams. Omul
ia din gramada gi, la citirea unei secaturi literare, on e amagit
cu totul dace e prea simplu, si ia secatura drept un talent, ori dace
are bun shill, remane nedomirit, zicendu-s!: Dace asta se chiama
as literature, apoi nu-i o arta literatura, e o secatura.
Dar cine o sa aiba rabdare gi vreme, vorbim de public, nu de
critic!, sa pescuiasca In vastul iromol de publicatiuni actuale,
pe cea in adever buna? ySi cum, data n'are priceperea gi deprin-
derea facute, o s'o stie pre ;ui lucrarea cea buna &and va avea no-
g, rocul sa dea peste &Ansa?
Iata resultatul lipsei unei publicatiuni literare $i critice mai in-
grijite, la care sa contribue cu toata inima si fare pretentii de pre-
seanta, direc ;ie sari once fel de gloriola, tot! ace! ce tin o pane
in mane nu pentru a'cl bate jot de ea.
45 Dam la lumina foaia noastra sperand ca o dreapta linie de pur-
tare profesionala ne va atrage Incetul cu Incetul sprijinul publi-

www.dacoromanica.ro
224 REMINISCENTE I NOTITE CRITICE

culul cult iubitor de literature romaneasca mai ingrijita, ci ea,


astfel, vom avea doar cu vremea alaturi cu not' 9i pe altii, car! poate
se vor pune In fruntea noastra indemnandu-ne a pa9i cu mai multa
incredere 9i facend succesul acestei foi sigur 9i ma! durabil.
5 Cu multa dragoste vor fi primitT aceia. Sa vie un talent sa ne
bath' la uca! va fi venit la casa lui, unde e atat de dorit: uca i se va
deschide de perete, va fi intimpinat cu o calda si fraleasca imbed-
Tisare, 9i va gasi intre noi toata stima sincere ce trebue s'o merite
talentul adeverat.
10 (Epoca literard, Nr. 1, 15 April 1896, pag. 1).

CRONICA
Nici din talpd cerc de bate...
El! cu toate acestea, nu.
A fost odinioara, e de mult deatunc!, un copil de teslar prost,
15 caruia, pe linga cele mai inalte virtual, Dumnezeti ii trimisese Ji
mare noroc.
El parasi de tiner umila teslarie parinteasca, chemat in departari
straine de luminosul glas al unu! mare% 9i stralucit viitor. El se
calugari. Patruzeci de an! 9i mai bine fu slujitor credincios al Bi-
20 sericil, ,Si tocmal catre betraneTe ajunse In sfir9it stapinul el 9i
stapinul lurnir.
Povestea e plina de faptele uriace ale acestul ilustru barbat.
Fiul teslarului, suindu-se pe tron, gasi biserica in decadere ; cu
mana lui puternica o ridica. Smulse din mana suveranilor inculcf
25 de pe vremuri dreptul de investiture a Episcopilor. Puse freii abu-
zurilor mituirii i simoniel calugare9ti, ,Si 19i apasa greu bralal sta-
pinitor asupra stapinitorilor lumii.
Cand unul dintre acectia, un imperat fare minte, indrasni sa i
se impotriveasca, el II tavali cu fruntea in Verina: cu picioarele
30 goale jupuite de lungs tale, inveluit in sdren %e in loc de purpura,
9i'n cap, in loc de coroana, cu cenuce, indrasne%ul veni, batendu-se
cait cu pumnul in piept, qi tarindu'se 9i sarutandu'l talpile, sa ceara
de Ire! or! iertare dela acel betran,- prea puternic qi prea mandru
ca sa i-o acorde dintr'o singura data.
35 Betranul pierdu odata, mai tarziii, tronul Bisericil atacat fare
veste de acel imperat umilit, care, calcandu'9I juramentul de su-
punere, navali asupra'l cu o9ti. Dar Impotriva o9tilor imperate9ti,
betranul ridica altele mai formidabile, sbuciuma Italia, risipi pe
du9mani, scalds cetatea eterna In sange ci iara9i se urea biruitor
40 pe tronul seil. Din inalcimea acestuia, el fulgera pe nemernic cu
cea din urraa groasnica lovitura Anatema!
Nenorocitul revoltat fu maltratat 9i resturnat de propriii seT
copii; aruncat in laircuri, el putu, spre culinea nenorociri! luT, sa

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 225

fuga din temni ;a. AnT intregi rataci, traind traiul unuT cerptor
lepros, de care fugea cu scirba qi cu spaima lumea toata, pina child
41 sfir9i via-0 ticaloasa ling garduri. Trupul imperatesc, asupra
caruia cazuse afurisania betranului, putrezi ca hoitul unuT cane
5 spurcat la lumina soareluT, fara sa gaseasca un suflet de om care
sa'9T faca pomana a'l ascunde in pament.
Sunt de-atunci maT bine de opt veacuri.
ySi betranul papa este astazi cinstit intre sfin i1 Bisericil Romane.
Pe acesta II chema Gregorie VII (Hildebrand).
10 ET! vezl! pe acestal venise inspira %ia mitropolitulul nostru sal
joace. Ghenadie Petrescu 9i Hildebrand din Soana! Canossa pe
Dealul Mitropoliel I ET, IV place?
ySi cand oare in Tara aceasta, care numal de prea multa fierbin-
Ieala religioasa n'a fost vreodata bintuita, ba chiar s'ar putea zice
15 din potriva, s'a maT pomenit sa indrasneasca a porunci calugariT?
tc Popo, ne stria obiceaiurile ! pleaca! a9a a zis voevodul odi-
nioara greculuT mitropolit, care se 'ntinsese WO vire barba unde
nu'T fierbea oala, in trebile politice9ti. i, fara multa vorba, Para
indelungata procedure, 1-a i pornit.
20 Dar lumea s'a schimbat ; moravurile s'au indulcit parintele
Ghenadie va fi condus cu toate onorurile unul... proces scandalos.
Atat maT reil pentru micul Hildebrand Petrescu.
(Epoca literar'd, Nr. 6, 20 Mai 1896).

PARADOXAL
25
N'am inTeles nicT o data paradoxele prietenulul meu, domnul
Teofil. D-sa judeca toate d'andoasele ; pentru fiecare imprejurare
la care suntem obicinuiV sa dam o explicare gasita gata, fara sa
ne mai batem capul a umbla dupa invenIiuni originale, Teofil ga-
se9te o explicare cu total deosebita. In toate este extravagant -
30
dar unde e chiar absurd, e In morals.
Aceasta qtiinIa a9a de pozitiva a suferit de la d. Teofil o corn-
pieta resturnare. Ce e bine la toata lumea la d. Teofil e reu, 9i vice-
versa. De exempla, alalta-sears 1-am vezut facend ceva, care m'a
pus in mare mirare.
35
Exprimindu -mT acest sentiment al meu, d. Teofil s'a apucat
sa -mi faca o teorie ridicula asupra datorieT ce are societatea faVa
cu virtuIile i vi %iile individului. Sa vedeIi modal luT paradoxal.
El sus One Ca virtu Ole sunt pavezele 9i armele individuluT in lupta
sa cu societatea, iar viiurile ii sunt parlile descoperite i vulne-
40 rabile.
De aci amicul meu conchide, cu spiritul lui sucit, ca societatea
n'are nici o nevoe sa combat& vi %iurile indivizilor 9i sa le Incurajeze
15

www.dacoromanica.ro
226 REMINISCENTE SI NOTI'J'E CRITICE

virtu%ile ba chiar din potriva, pentru ca virtutile individului sunt


pagubitoare autoritatii ce trebue sa exercite societatea asupra lui,
pe cata vreme vitiile lui Ii sunt ei folositoare. Ce dreptate este prin
urmare O. pretinzi de la o societate sail cultive vrajma9ii i sail
5 combat& sprijinitoril?
Eli, marturisesc drept, ea dupa ast-fel de paradoxe Incetez de
a mai discuta. Dar a nu uit a spune faptul in urma caruia d. Teofil
mi-a debitat ciudata d-sale teorie.
Amicul met i ell ne Intoarcem de la lucru pe aceia9 cale. Pe
10 strada principals, pe care trecem noi, wind din podul Mogooaei,
stair dour cerptori la doua colturi.
Eli dat din cind in cind cate un ban de cinci celui din stinga ;
e un om foarte cum se cade: nu umbra la circiumi; pe cata vreme
cel din dreapta, ciungul un fost mainist, care la un moment
15 de chef i-a lasat mana sa i-o apuce un herestrail mecanic, este un
stricat. Le dadeam la amandoi, mai 'nainte ; de cind am aflat insa
ca ciungul nu face alta cu ce ca9tiga de cat betiT i fumeaza tigari
regale, m'am hotarit sa dat numal celul din stinga, care singur
merits ajutor.
20 Intalnindu-me cu d. Teofil, am,apucat tot pe un drum. Aproape
de colturi ell am pregatit pentru rtenorocitul met gologanul, pe
care i 1-am dat. D, Teofil i-a zis pur i simplu 4 iarta!* m'a luat
de brat, a trecut cu mine peste drum 9i a dat o bancuta ciungului
cu nasul rou.
25 Asta m'a revoltat.
4 Cum? zic : dal' bucuros cinci-zeci de bani unui betiv, unui vitios,
i nu te induri sa dai unui nenorocit de treaba un gologan?
Se 'n ;elege.
Stil d-ta cam ce are sa faca cu bancuta d-tale?
30 - till ! 0 sa bea o litra de pelin turburel i o sa cumpere trei
tigari regale.
Ei! qi-i dai?
Tocmai de-aia'i dali. Et Imi fac o datorie socials din Incu-
rajarea vitiilor .
35 i de aci, pe larg intreaga teorie expusa scurt mai sus.
Care va se zica...
Care va se zica, mi-a respuns d. Teofil despartindu-ne, et
urmez strict morala socials. Care este cel mai mare precept al mo-
ralei? caritatea. Ei? pentru individ, caritatea nu e un viIiu? M/
40 se pare ca fac bine fiind caritabil sa urmez de doua on morala cre-
tina, Band de pomana i incurajand i vitiurile altuia.
Dar tiT, d-le Teofil, ca nu e aa, me iarta.
Nu pot sa mai staii, cu toata bunavoinca, sa te 'ncurajez a
discuta filosofie morala... m'ateaptil la masa. La revedere.
45 Imposibil s'o scup la capat cu d. Teofil.
(Epoca, 8 Decembre 1896, pag. 2, semnat: Ion).

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 227

(DE SPRE MACEDON SKI)

Primim la redac %ie un volum de versuri cu un titlu, deli savant


si exotic, dar In destul de popular. E vorba de # Excelsior, poesii
5 de d-nul Alexandra Macedonski .
Excelsior... Iata un comparativ care a iritat de multe ori in mod
superlativ pozitiva mea persoana.
Am avut sapunul Excelsior; savantul mea amic, tinerul pro-
fesor de Istorie la facultatea de Litere, d. Neculai Iorga, un alt
io Pic de la Mirandole, intre quibusdam aliis, dat 9i o dulce ver-
siune a ode! reposatului Tennyson, dulcele (cu atat mai dulce
ca a fost cel din urma) poet oficial al cur %i! britanice ; am vezut
cazand balonul Excelsior i reusind baletul Excelsior.
E ciudat: mai adesea reuseste o direc ;iune s aiba un balet bun
B de cat un balon sa aiba o buns direciune.
Iata un balet in adever mirific! o idee mare vulgarizata prin ca-
drilur! o gandire virila simpla exprimata printr'un complex de
pulpe de sex contrariii I
E simpla in adevar, aceasta nobila concepIie simplicitatea este
20 un atribut al noble-ca.! Spiritul Luminii in lupta secular cu Duhul
Intunericului Luceafarul sclipitor contra Tenebrelor oarbe... Bi-
nele contra keului Excelsior!
Avem mai intait prologul. In mijlocul unor talazuri negre, sub
un cer acoperit cu nor! negri, sta in laquri pe o &Cana neagra, sub
25 calcaiul unui demon mai negru ca toate, o umbra alba e geniul
civilizaTiei sub calcaiul Reului. Muzica este lugubra o desvoltare
de acorduri disonante, in care doming nota sfisietoare a unor du-
reri chaotice, si care urmareste gafaind o resolvare departata in-
tr'un acord perfect.
30 De ()data o raze lurninoasa o minune a electricitalii! sparge
tavanul scenii si se opreste deasupra interesantului grup a .celor
doue genii. La atingerea luminil lan%urile captivului se sfarma,
demonul negru remane trasnit, iar geniul alb se ridica triumfator:
tutti la orchestra, acordul atat de mult asteptat isbucneste 9i
35 apoi, fara pauza, imnul secular de biruinTa al libertaIii! Ex-
celsior!
Ni se desfasura pe urma in cinci acte, cam lung!, ce e drept,
reprezentarea alegorica a triumfurilor, incet-Incet, veac cu veac,
castigate de geniul Luminil: abolirea sclaviei, aplicarile electri-
40 cit4ii la fabricaVunea ciorapilor si la telegrafia sub-marina, stra-
pungerea Gothardulu! ysi Suezului, si In sfirsit fraternizarea pu-
terilor garantate sub bagheta miraculoasa a zei ;e! Pax-Concordia...
Excelsior!
A! dar uitasem... Excelsior... acesta este titlul noului volum de
45 versuri al d -lu! A. Macedonski, volum neprquit, cad nu poarta
nici pe coperfa, nici in corp, enun %area pre/ului de librarie mo-
destie diplacee, zic unit; convingere legitima, zicem no!.
15

www.dacoromanica.ro
228 REMINISCENTE SI NOTIJ'E CRITICE

De altminterT, poeziile d -luT Macedonski nu mat at, credem, nevoe


de vre-o reclama din partea noastra. Tot eel putem zice 9i cu a-
ceasta ocazie poetului nu este de cat: Excelsior!
(Gazeta Poporului, 10 Noembre 1895, pag. 2).

5 oFRATII ASSAN*, drama


Directia Teatrului National a facut zilele acestea, pe cat aflam,
o foarte fericita achizi %iune achiziIiune dintre acele car! pot marca
o epoca in desvoltarea unel instituTiunT.
10 Cand era in culmea foametei de lucrari originale, iata ca direcIia
avu norocul nea9teptat sa vaza prezentandu-i-se, ca o mans in pu-
stie, o piesa noufi, o drama nalionala, datorita pene! amiculu! met
I. Bacalba9a.
Tinerul autor nu este un debutant.
15 El 9i-a facut primele arme R Fara luminare o. A debuta astfel
prin intunerec, dar totu9i tntr'un chip atat de stralucit, inseamna,
fara indoiala, a fi clasat, hotarit, dintru Inceput.
Titlul noueT piese a D -luI I. Bacalba9a este mult mat luminos
decit al piese! D-sale de debut.
20 Fratil Assan, drama nationala!
E un titlu phn de interes palpitant de actualitate.
Cine sunt fraTil Assan?
Iata o grava intrebare, la care poate respunde comod or! -ce bu-
cure9tean.
25 Fra%iT Assan?
Daca, e9ind prin bariera Mo9ilor, in loc s' apuci pe la Busuioc
gi pe la via lu! Gherasie drept tnainte spre Zaana, o ieT la stinga
spre Colintina, prin Basarabi, numar decat la mana dreapta daT
de Fracir Assan, Moara sistematica cu aburi, Faina, CleiurT, Lacuri
so i UleiurT, animale, vegetale i minerale !
Fra %i! Assan sunt dou'e figurT simpatice, foarte cunoscute in so-
cietatea bucure9teana.
FraTil Assan sunt do! tehnicT, ingineri inteligenV, a caror educa-cie
europeana T-a facut sa se devoteze munci!.
35 Posedand o avere respectabila, ace9tT tinerT, de9i oameni de lume
in toata accep-cia cuvantului, In loc sa risipeasca avutul parintesc
in jocurT nebune de noroc, in aventuri puerile sat galante, in fur-
tun! politice, at preferat sa ridice un stabiliment model, care face
onoare istorieT progresuluT nostru industrial.
40 Iata un exemplu frumos, pe care ar trebui sal imiteze mull!
tineri de la no!!
Gentlemen!, dar muncitorT I
Avere frumoasa, educa-cie distinsa, o inalta situa %ie in societate,

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 229

secundate de o neobosita si onestfi activitate: o viaTA plina de bu-


curie, de liniste si de prosperitate !
Acestia sunt fraTii Assan.
ET vor fi dovedit ca terenul muncii industriale nu trebue pfirasit
5 exclusiv exploatatorului strain sau burghezului romin incult, fara
orizont larg de vederi economice si fara stiinTa.
In starea in care se afla astazi Tara noastrA, este o opera tot asa
de utila patriei si societalit, pe cat e de utila individulul, Intemeierea.
de stabilimente industriale solide ; cad' cu agricultura numa!, vedem
to ca nu ma! merge.
PanA c'and sfi ne tot uitam, cu bra-Tele Incrucisate, pe cer si la
barometru, ii cu frica in sin s'a asteptam ba ploae pe seceta, ba us-
caciune pe potop, ba caldura pe ger, si asa mat departe?
Pana cand dorin %e absurde fa-Va cu mersul fatal al oarbelor ele-
15 mente? Si unde mai pui concurenTa grozava pe care ne-o fac pro-
dusele Ungarie!, ale celor doue Americe si ale tutulor Rusiilor?
Da, concurenTa strains ne omoara economiceste. SA nu uitfini
criza agricola de acum un an, si singurul nostru strigAt sA fie:
Industrie NaTionala!
20 Nu ma! merge fara industrie !!
Suntem pierdu%i farA industrie !!!
Onoare acelora care au inTeles acest mare adevAr economic cu mult
inaintea crizei agricole din 95! si intre acestia onoare fraTilor Assan,
proprietari si director! a! Mori! sistematice cu abur! dela Colintina.
25 Opera for salutary a reusit graTie spiritului for practic, graTie
priceperii for tehnice, graTie activitaiii for pline de bravura ; dar
nu mai puTin gra %ie concordiei si armoniei neclintite ce all domnit
Intre acest! fra %1.
Niciodata norul vreunei cat de mici nein-Telegeri nu a patat ori-
30 zontul totdeauna curat al acestei tovArAsii fraTesti, pe atat de li-
nistite, pe cat de prospere.
Prin urmare, m6' intreb cu o legitimA curiositate: cum a reusit
tinerul autor dramatic sa &eased In viaTa asa de ticnita a acestor
doui fraTi ci tovaresi, de o asa inalterabila armonie, subiectul unei
35 drama de sensaTie?
Cum, din via %a pasnica i lamurita a fraTilor Assan, o fi tras d.
I. Bacalbasa cu succes succes de care nu ne mai e permis a ne
Indoi o pies6 plina de sbucium si de catastrofe?
Cu ce ingenios si indrasneT procedeu va fi scos atata sange cat
40 trebue la o tragedie, din uleiurile minerale ale fra %ilor Assan?
Asta este secretul arta
Ar fi imprudent din parte-ne sA anticipfim ceva, si, astfel, ne-am
marginit a da cititorilor o ideie sumara despre subiectul t moara
fraTilor Assan.
45 Asteptam cu incredere prima representaTie, careia nu ne Indoim
ca publicul II va face Incurajarea de rigoare e o datorie patrio-
tica ceva mai mult, na-Tionala.

www.dacoromanica.ro
230 REMINISCENTE BSI NOTICE CRITICE

Pans atunci, sa nu uitam a constata ca tinerul autor, parasind


puerilitaile atat de banale ale atator alcit, a preferit sa trateze un
subiect modern de actualitate palpitanta, tras din via-ca de toate
zilele, care trebuie sa ne intereseze, fireoe, mai mult dealt nioe
5 subiecte stranie pentru 4ncelesul nostru, trase din tine oie ce cro-
nici obscure cum ar fi fost, de exemplu, vre-un epizod anost
al fraplor Assan din intunecoasa istorie medievala a imperiului
romino-bulgar. -
Nu! sa fim moderni!
10

Epilog la FRATII ASSAN, drama


MT -am gasit beleaua, din pricina Fra;ilor Assan, cu fracii (Iancu
i Costica) dela Adevarul.
La o gluma nevinovata, pe care am facut-o alaltaerT asupra unei
ie drame a primulu!, imi respund amindoi cu prea multi reutate.
Primul me ocarate pe nume ca nu me hotaresc sa mai scriu i
eu o pies macar. cat de proasta, dar s'o scriu. Matador (C. Bacal-
bap) e mai aspru: njura d'a dreptul de mums fi de moafii.
Mai tntai, crez ca o gluma n'are de ce se provoace polemice ru-
20 rale intre oameni culVi qi de spirit; la o gluma se respunde cu alta
mai buns ; pentru ca cine nu oie de gluma... Dar in fine, polemica
sa fie. Insa ce cauta aci mama i moaa? Ce sunt ele vinovate de
ideile noastre? doar poate sa le facem respunzatoare: pe mama,
ca nu ne-a dat mai mult spirit, i pe moaa, ca nu i-a spus mamei
25 la vreme: K Pe baiatul asta ar fi bine sa nu'l fad publicist *.
Mat la urma, toata afacerea asta n'are nici un sens. Inchipui-
Ii-ve: imi gasesc beleaua cu fratit Bacalbaa pentru ca am laudat
pe fratii Assan; m'oid pomeni miine ca. frail Assan me provoaca
pentru ca am admirat pe Basil Bacalba9a.
so Dar, domnilor, asta ar fi absurd!
Fie! Ed tot o sa am curajul sa admir pe frail Bacalbaa, cand
oiu avea pentru ce: de &alit* Assan, deO au reputa-cie de excelenp.
tragetori, nu mT -e teams ii tiu oameni de spirit gi politico*
*

35 0 RECTIFICARE
Afacerea drame! D-lui Bacalbap intra in o noue laza.
In ultimul moment, aflu din sorginte pozitiva, ea am fost indus
in eroare. Piesa nu poarta titlul: Fracii Assan (Moat% sistematica
cu abur!, Colintina), ci Fratit Hassan (cunoscuta firma, Nuvoteuri,
40 Stole, Broderii, Teseturt, Fantezii, Panglice, Perdele, Stamburi, Ba-
tiste, etc. strada Lipscan! 20 a se vedea anunciul amanunIit in
Adeverul).

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 231

Dace e asa, atat maT bine, si me grebesc a face cuvenita rectifi-


care. Care va se' zica, ne-am lemurit: Fracii Hassan!
AtuncT noua drama este chemata la un mare succes de saison,
de oarece autorul are stofa destula.
6
Se speram ce deli canavaua <c FraTilor Hassan * va fi brodata
luxos, dupe' moda moderna, cu (esetura de multa fantezie, tiradele
si panglicele declamatorie, exact mesurate, nu vor maT fi debitate
cu cotul dupe' vechea moda.
Nu se stie pane acuma cite perdele au a Frail Hassan *, dar de
io sigur, fiind o drama de mare sensaIie, batistele or se se caute mult.
Critica nu va putea sa trateze nuvoteul dramatic, ca pe o marda
literard, Band pe autor in stamba.
Atat ma! bine.
(Epoca, 30 Octombre, 1 gi 2 Noembre 1896; semnat: Ion, apoi Caragiale).

15 DASINU
AST cunoscut desigur gloaba sacagiului care ye care In toate
zilele ape. Bietul animal, modest pe atata pe cat e de bray, nu s'a
plictisit niciodata sa mearga la pas dela casa sacagiuluT pane la
Filaret, si de acolo la alts case, si iar inapoT la Filaret, si pe urma
20 In fine, slujba pe care e chemata s'o face mice gloabil de sacagiil.
Niclun moment deosebit in via%a nobilulul animal pan'acuma.
Dar se'ntampla data qi altfel. Sacagiul are data fantazia se
mearga maT degrabit acasa. Gloaba refuza se schimbe pasul. Din
ce stie ea, nu vrea se iasa nicT moarta. La pas -tie sa mearga 1i
25 anume pe un drum dat: nu schimbe nicT mersul, nicT drumul, in
ruptul capuluT.
Sacagiul o is pe gloaba cu vorba bung, o mangaie, o cheame pe
nume, o indeamne binisor: de geaba. Impatient, II de cateva bite:
gloaba incepe se' -copse din picioare pe loc ,si nu vrea sa porneasca
so o zi intreaga e in stare se /opae din picioare de-atatea ori cate,
dace ar merge, ar face o postie intreaga dar din loc nu se raised.
Sacagiul, vezend incapaIinarea bestieil recurge la alt mijloc:
incepe, rizend, se gadile gloaba la urechT, doar de-o putea-o urni
din loc. AtuncT, gloaba batrina e apucata de toate furiile: incepe
35 se sforae, se dea din picioare, se se reseacare, sa gafaie, sa tuseasca
si se face niste salturT ridicule, amenin ;and sa sfarame ulubele
caruVT.
Se to fereasca Dumnezee de gloaba betrina cand o apuca revolta
dignitaliT personale.
4o ET! CredeVi ca numal la sacale sunt gloabe? AsT ! Vre %l gloabe,
adeverate gloabe cele maT neravase? cautaIi-le in literature. Cum
61 scoate-o din drumul batut, cum Te-T cere, gadilindu-o puffin, se'
mearga altfel deck la pasul cunoscut de gloaba batrink Incepe

www.dacoromanica.ro
232 REMINISCENTE BSI NOTI''E CRITICE

se sforae, se Iopee, se se screams, se se rescaare, pentru a-91 afirma


dignitatea personals.
Pas de zi o oarbe de glume asupra unul a9a de nobil animal!
Animalul n'are se o lifteleage 9i are sa-IT face o demonstra %ie ri-
diceR.
Se poate glumi?
Da 9i nu.
Se poate cind al a face cu oamenf senato9f.
Nu se poate cu oamenT bolnavl.
io Se poate cu oamenT veseli 9i bine dispu9f.
Nu se poate cu oamenT posac! 9i mahnici.
Se poate cu oamenT de spirit.
Nu se poate cu amen! protT.
Se poate cu literals 9i artiest!.
15 Nu se poate cu gloabe literare 9i artistice.
(Epoca, 4 Decembre 1896, pag. 2: Ion).

LITERATURA PATOLOGICA
Unul dintre ace! scriitorI ale aror desinvolture fi exuberairca
if fac se fie gusta ,T fare a fi incele9f incele9i fare a fi pricepuci
20 pricepuci fare a fi penetrap penetrap fare a fi imparte941
imperte9411 Dumnezeul meii! nu in sensul propriu al sfintei gri-
janii a cucerniculul 9i cuviosulul Popa Maya, care te face, chiar
la ceasul suprem al mor %i!, se a9tepp 9i self ameni plata acelef
ultime scademe dela care, sa fil cat de reu platnic, e peste putima
25 a te sustrage prin frauds, and palidul portarel etern Mors
1%! talcs, cu soma-cia fare apel, umila to colibe de pauper, aequo
pede ca 9i regumque turres se* a9tepV, zic, pe popa Zabave, Ii-
nendulf sufletul in dint!, fie aceia chiar nu al tel propri!, ci a! lid
Young (a nu se confunda cu pesimismul mohorit al falmoaselor
30 Nopgle lui Young acelea nu albe, ci negre) imparte941, am
zis, in sensul modulul de a vedea, de a sim %i, de a gendi 9i a nu
gendi, de a pricepe, de a gusta, de a spune 9i de a face, de rendre
et de faire i car!, pentru aceaste neimpArta9ire, cu toatA ad-
mira %iunea meritata ce el ohcin dela contimporanil uimitr, minu-
35 nacr, epatag, 9i vor obIine dela posteritatea a are! impartialitate
nu poate fi push' la indoiale de cineva, afare numaT dace acela va
fi un om partial sunt blagati fi vilipendaIT de unit dintre aceia
cari nu inIeleg entusiasmul, ca aventul fi spontaneitatea nu ex-
clud deloc acele bigaruri capricioase, acele mozaiceri fantaziste
40 demne de clasicil mae9tri mozai9tT a! Vene %iet dogale, a pro-
funditatea concep-cief nu impiedica alegre.ta expresiuni!, ca eru-
diciunea serioasa nu ure9te badineria u9uratecA, 9i a formele ne-
bunatice 9i 9trengeri/e pot fi vestminte foarte convenabile pentru

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 233

gandiri severe, severe nu in inIelesul pedantic par'ca vaz poso-


morindu-se un doct pedant profesor de filosofie depe malurile ripo-
sului Motru, i facand o mutra grozava conferen ;iarului erudit,
dei mondain, depe malurile mai puIin stincoase ale Dimbovicei !
5 severe nu in sensul pedantic al catedrei, roaba discipline!, ci
in sensul pur estetic al tribune! libere unii dintre ace! scriitori
neimpart4ip dela inceputul acestej. fraze este blagat i vilipendat
de unul dintre ace! dela sfir9itul e!: Gion, este atacat, lovit, cri-
ticat, sfi9iat de R.-Motru intr'un studiu al acestuia publicat in
10 < Convorbir! literare >> sub titlul Un caz de literature patologicd:
Marea fresca a Ateneului Romdn (conferinIa Iinuta de Gion la Ate-
nea in seara de 1 Fevruarie).
Bizar ! i cu atat mai straniu! Absurd ! daca nu chiar inconcep-
tibil !
15 Incepand dela Hamlet, intorcendu'i vorbele qi cu naivitate
Intreband: mai e oare ceva neputrescent in Danemarca ? care
trimete pe Polonius, pentru ca acesta i-a permis o observaIie de
incult asupra unel bucap de arta ce i se pare prea lungs, sa i
potriveasca la barbier barba 9i ma! lungs, i terminand cu
20 vorba cantecului:
Frunzuli0 loboda,
Gura lumi! sloboda ...
lasand de o parte toate temele fantaziste i variaIiile abracada-
brante, ce s'ar putea broda, pe cunoscutul preludiii popular hop
25 zirna-zirna! de catra un Mozart roman, pe care'l aqteptam ca 0
pe un Virgilia, ca 9i pe un Rafael, la fiecare examen al Conservato-
rielor de Muzica i de Declama %iune, din cele doue capitale ale ti-
nerului nostru Regat Independent, sa ne descoperim, domnilor !-
0 care va veni de sigur nu ne putem deocamdata opri a da aci
so incheierea articolului d-lui R.-Motru.
lath' : . . . . .
(Urnteaza un extract din articolul d-lui C. Rcidulescu Motru. Vezi Note
qi Variante, la sjdrfitul volumului).

UN ARTICOL RE GRETABIL
Amicul met, d. C. R.-Motru, In tribuna noastra literara de ell,
86 sub titlul Un articol regretabil, a criticat tendinca unor scriitori a!
notri car!, In lipsa de talent macar mediocru, cauta sa faca sen-
saIie cu subiecte abracadabrante qi mirobolante, atroci pe cat de
revoltatoare, bizare pe cat de strand, cum ar zice un alt amic al
met, d. Gion. D. Motru crede ca un articol, o sch4a, o nuvela,
40 nuveleta, nuvelica, fantazie sail chiar fantazioara, numai fanta-
zista sa fie, fie macar isterica, trebue sa stea, daca nu in deplina
pace, macar intr'un cuviincios armisti %iu cu morala.

www.dacoromanica.ro
234 REMINISCENTE SI NOTI'J'E CRITICE

Mizericordie divine! cum ar exclama acela9T amic Gion! Dar


atuncT, daca e vorba de teorie, d-ta, d-le Motru, aT pe a dumitale ;
Gion o are pe a luT; dar ea, ea cum reman? Eu, nu pot avea 9i ea
pe a mea? Ba da, o am; qi void se o arat.
6 Mie nu'mT pug, cand e vorba de literature, cum am avut onoarea
a o spune i alts date, de intenTie de tendenta, de teza, de morals,
de Motru, de Gion, de fin-de-stecie, de abracadabrant, mirobolant,
bizar, strania, 9i celelalte; mie ImT pass daca pe autor 11 prinde
sad nu'l prinde cand se apuce se'mr. spune ceva.
10 VezT, asta'T asta.
Gion a scris, de exemplu, ceva pe care redac %ia Kikirezului ar
fi stat la indoiala sal publice. Er i? asta ar insemna oare ea lu-
crarea luT Gion n'ar fi, din punct de vedere literar, buns? Me rog,
amice domnule Motru, sa me ierIT! Daca, pentru scrupulurT morale,
15 Kikirezul ar fi refuzat publicarea, asta Inca nu insemna o judecata
literara. Dar daca comitetul revistei Literaturd i Add Ronuind,
fare stt se gandeasca la morale, s'ar fi gandit la arta 9i literature,
desigur ar fi refuzat articolul, pur 9i simplu:
Amice Gion, scrie altul...
20 De ce?
Acesta nu te prinde.
Cad acesta e marele cuvant In arts 9i '11 literature: te prinde
orT nu te prinde.
Aci sta toata chestiunea talentuluT 9i fare talent, singurul care
25 te face se nemere9tT fare se vrel chiar, nimic nu te poate prinde,
orT cafe bunavoinVa aT avea se te la1 Prins.
# Nu silift natura, a zis fabulistul; ve %T fi neplacup: cu talentul,
cu talentul cu care nu sunteti nascuIT #. Si atat e de adeverat ce-a
zis el, ca, orr cat de necorect qi schilod a spus-o, ii 9ade bine luT,
30 11 prinde s'o spuna astfel.
D-1 Motru pretinde ce Gion se sile9te, insiste, spre a face sen-
sa %ie, asupra punctelor imorale din schica luT fantazista. u La ce
va fi folosind asemenea insistence? # se ntreaba d. Motru.
La ce? respund ea. Ca se dovedeasca numaT deck ca nu'l prinde
35 se scrie schile fantaziste.
Putea amicul Gion se insiste 9i asupra unor puncte morale: cu
toata insistenIa lui, tot acolo ajungea.
Si o dovada despre aceasta este o intreaga activitate literal% a
aceluia0 amic al mea, o activitate pline.' de cele mai frumoase in-
40 ten-puni morale.
Prin urmare, ince odata se me ierte celalalt amic al mai, d. Motru,
sal spun ca dace e cazul se zicem ca e regretabil articolul luT Gion,
aceasta e pentru cum, nu pentru ce al acestui articol, in adevar mar
mult deck regretabil.
43 Gion imoral?
Allons done, farceur!
Mizericordie divine! Oes c'qu'est son fusil alors?

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 235

Quand to auras fini avec tes balivernes, espece de blagueur!


Mon Dieu! In Cara noastra, In arta noastra, In literatura noas-
tra, in progresul nostru, in toate ale noastre, et coetera, cum zicea
Romanul depe malurile Tibrului, si celelalte, cum zice Romanul
6 depe malurile Dambovicei cu ape dulce, the to lipa, cum zicea re-
posatul Vilara, iproci iproci, cum spunea adormitul intru neferi-
cire, reposata victims disgraIiate a lui Neselrode, gheneral lieu-
tenant si lot iitor imperatesc Pavel Dimitrievic! Kisseleff, autorul
celebrei rivale bucurestene (quelle fraicheur)! a parizienii paduri de
io Boulogne, et, puis, va to faire fiche, cum ar zice amicul meth Gion,
in mozaicatele'T arabescuri si bigaruri stilistice in toate, zic
arta, literature, progres, fiecare face rar ce stie si ce poate, si
foarte des ce nu tie si mai ales ce nu poate.
Aici e buba, amice Gion, si nicaeri aiurea, amice Motrule !
15 (Epoca literarii, Nr. 6, 2G Mai 1896, pag. 2 ; Epoca, 17 Mai 1897, pag. 2 ;
prima nesemnata, a doua: Caragiale).

CAZUL D-LUI PAWLOWSKY


Foarte reu a facut d-1 Pawlowsky, recunosc si ell ; dar oricat as
recunoaste-o, iarasi nu me pot mul %umi se o constat numai. Cazul
20 d-lui Pawlowsky este gray ; merits prin urmare o desbatere mai
aprofundata.
Se procedam metodic.
Mai Intaiu si 'ntaiti, cine 1-a autorizat pe d. Pawlowsky se vor-
beasca ? fiindca, mai la urma urmelor, d. Pawlowsky, presupunend
25 ca este un om care se respects, nu putea vorbi, fare o prealabila
autorizare, cleat In numele d-sale personal, ca Pawlowsky, pur si
simplu Pawlowsky.
Dar se mearga d. Pawlowsky si, fare nici o autorizare, sa's1
permits a vorbi ca si cum ar fi fost autorizat, marturisesc drept
BO ca aceasta n'o In %eleg din partea d-lui Pawlowsky !
Eu banuesc ce si-a zis d. Pawlowsky.
D. Pawlowsky si-a zis asa: nu sunt autorizat sa vorbesc ; dar
mai la urma urmelor, ce 'ml trebueste? pot foarte bine vorbi si
fare se fiu autorizat.
as ET bine, iata ce nu pot di aproba la d. Pawlowsky ; d. Pawlowsky
a facut reu ca nu s'a ingrijit a avea la timp cuvenita autorizare.
Cad, in definitiv, dace' d. Pawlowsky tacea, n'ar fi vorbit. Ei?
dace n'ar fi vorbit, ce mare deosebire? Dar d. Pawlowsky a Iinut
se vorbeasca ; foarte bine. Atunci me intreb et: dace Intre a tecea
40 si a vorbi nu e nici o deosebire, fiind vorba de d. Pawlowski, pentru
ce ar fi o deosebire, fiind vorba de acelas d. Pawlowsky, intre a
vorbi si a Ikea?

www.dacoromanica.ro
236 REMINISCENTE SI NOTI'J'E CRITICE

Cu sistema aceasta a d-sale, prin urmare, d. Pawlowsky poate


avea maine poimaine o alts neplacdre ; va trebui sa justifice pentru
ce, in cutare sau In cutare imprejurare, a tacut Para sa fie autorizat
a tacea. Aceste sunt inevitabilele urrnari ale gi.e9elei d-lui Pawlowsky.
6
Marturisese ca alaltaerT, cand am auzit ca d. Pawlowsky a vor-
bit, am avut un moment de indoiala. De9i 9tirea era oficialil, mai
presus, prin urmare, de once banuiala de par %ialitate, mi -am zis:
Pawlowsky?... Imposibil. Pawlowsky nu poate fi capabil de
a9a gre9ell politice. Pawlowsky, pe care de obicei5, 41 9tiu toll re-
10
zervat, ducend prudenia 9i tactul dincolo de limitele obicinuite,
Pawlowsky? nu se poate. Atunci, nu e Pawlowsky acela ; este
desigur o regretabila confuzie de nume.
Au trecut doue zile. SA spun ca uitasem de tot in vremea aceasta
de Pawlowsky, n'a9T spune adeverul. Din cand in cand 91 foarte
15 des, In revenea in minte:
Cum dracu! Pawlowsky ! nu crez ! Pawlowsky e altfel de baiat.
Dar In fine ... Pawlowsky...
Altadata iara9I gandeam:
Dar adica dece nu Pawlowsky? Poate... Omul e om... Omul
20 e supus greceliT, cu sau fara autoriza-cie. Pawlowsky, nu e 91 el om?...
Atunc!?... i s'a putut Intempla ... 9i lui Pawlowsky.
Tot insa nu'mT venea sa crez una ca aceasta din partea luT Pa-
wlowsky ; Imi ziceam: nu se poate ; trebue neaparat sa fie vorba
de alt Pawlowsky tine 9tie ce Pawlowsky !
25 Cand insa Teri mi s'a confirmat ca tot Pawlowsky acela este 9i
mi s'a dovedit ca Pawlowsky a vorbit chiar fara a fi autorizat,
atund am zis catre prietenul care'mi aducea aceasta grava 9tire
despre Pawlowsky:
Daca Pawlowsky a facut asta, atuncI nu'l maT cunosc pe Pa-
so wlowsky !
Dar l'aT cunoscut, me 'ntreaba prietinul, pe Pawlowsky?
Ba nu! dar
Cum? atunci de unde ctiT de ce e capabil Pawlowsky, data
nu 1-aT cunoscut niciodata?
35 - Bine, a9a e; nu 1-am cunoscut ; dar, In fine, cum se poate?...
Pawlowsky !... 1/T spuiu drept, nu m'a9teptam la asta dela Pa-
wlowsky.

P. S. TocmaT acum, am vezut cat eram de gre9it cand me pa-


sionam atata asupra cazului d-lui Pawlowsky. In adever, eu nu-1
40 cuno9team. Amicul mefi ml-a repetat:
In adever, nu-1 cuno9tI pe Pawlowsky?
Nu'l cunosc pe Pawlowsky, am respuns et.
Atunc!, data nu'l cunosti pe Pawlowsky?...
Sa nu mai vorbim de Pawlowski, am respuns eu.
45 2. P. S. In momentul din urma, aflu ca societatea PreseT va tine
deseara o intrunire, la care sunt invitaiT to%I ziari9tiT din capitals,

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 237

to/T, chiar gi aceT car! nu fac parte din societate. Se va desbate


la aeea intrunire asupra cazului d-luT Pawlowsky. Me duc negre9it:
dace to-ci siaristil sunt acolo, o se am noroc se vez 9i ea pe d-1 Pa-
wlowsky.
5 La ediia a treia, amenunte asupra cazului d-luT Pawlowsky.
(Epoca, 21 Septembre 1897, pag. 1; semnat: I).

CRITICELE LUI GHEREA


Volumul III. Editura Socec fi Comp.
Zilele acestea, a aparut al treilea volum de Critice al lui Gherea.
10 0 parte 1nsemnata din volum confine articole de critics asupra
unor critice ale altor &Hid. EU, cetacean al uneT tarT care se afla
intr'o situaTie destul de critics in priviaca producerilor 9i prea pro-
ductive in privin %a criticelor, sim% fire9te satiul pentru cele din
urme, cu atat mai mult, cu cat mT-e sete de cele d'intaig ; a9a ca,
15 nu mi -ar putea da prin cap se incerc a face 9i et vreo critic&
asupra volumulul de Critice al lui Gherea.
Mal la urme, la ce bun attita incunjur? Nu me pricep la orifice
9i de aceea nici nu o fac ; mi s'a parut totdeauna ca un om nu tre-
bue se Incerce deck ce poate face. M'a9 margini dar a spune ce
20 volumul luT Gherea a aparut; autorul are prea pu ins nevoe de
reclama din partea mea sau a altuia, cu atat mar pu %ins, cu cat,
in publicitatea noastra serioasa, o lucrare intelectuala nu este o
afacere. Dar sunt dator a spune cateva cuvinte despre volumul pe
care bunul meg amic Gherea mi 1-a trimes cu urmatorul autograf :
25 a IubituluT meg adversar politic 9i literar, Caragiale 5.
Autograful acesta, cu toata oroarea ce am de critics, me sile9te
sal fac macar cateva comentarie. Voig cauta sa fig scurt.
Adversar politic nu pot sal fig luT Gherea, fiind ce el nu face
politica gi cred ca foarte bine face ; politica e terenul faptel,
30 nu al teorieT. Adversar literar iara9i nu pot sa'T fig, fiindca adversar
literar nu pot fi deck omulu! lipsit de talent, oricat de pucin ta-
lent a9 avea eg insung. Gherea tie bine ca, dace e vorba de litera-
ture 91 de arta, pentru mine nu pot incapea nici sistema, nici opinie,
nici tendenla, nici morale ; nu poate incapea deck numaT 9i numaT
55 talent. El 9tie bine ca pentru mine, dud e vorba de frumos, nu
mai poate fi vorba 9i de bun sag reg., de drept sail nedrept, de onest
sail neonest. Frumosul este singurul atribut potrivit al lumiT, tot
a9a de nemarginit ca 9i dansa ; precum in ea nu incape deck ea
inse9T 9i nu maT poate incapea altceva, fiindca orT unde tot ea este,
40 asemenea qi cand e vorba de frumos, numai de el poate fi vorba
9i de nimic altceva.
Astfel dar, cum a9 putea fi elI adversarul politic 9i mai cu seams

www.dacoromanica.ro
238 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE
adversarul literar al lul Gherea? Doar poate ca el ar vedea adver-
sari in oameni car! ved ca mine, cu toate ca er nu se simt deloc a'i
fi lul adversar!.
Dace nu impartaesc parerile cuiva, acela nu poate zice numai-
deck ca'i sunt adversar ; cad atunci ar trebui sa fit adversarul
tuturor celor ce au o parere sat o sistema, de oarece et nu sunt
in stare sa am vreo parere i nici s impartaesc vreuna pe de-a 'n-
tregul. Pentru mine parerile sunt egal de legitime, egal de Inteme-
iate 9i, prin urmare, egal de respectabile. Nici una insa nu poate
10 sa face pentru mine lege, caci in lumea aceasta, care 'inT da numai
infkiari, ar trebui sa fit din tale afara lag ca, marturisindu'mi
ca nu pot avea et insu'mi o parere statornica, sa me Injug la pa-
rerea altuia, pentru ca el a avut bravura sa m! -o strige la ureche
cu un ton mai mult sat mai puIin rastit.
15 Fie din lipsa de educa/ie intelectuala, fie din insuficienta de cul-
ture, sat de organizaIie a spiritulul, n'am putut nici odata jura
in verba magistri ; i data n'am facut aceasta pine acuma, virsta
mea e o garantie pentru mine ca n'am s reu9esc a o face nici de
acum Incolo.
20 Arf comparat totdeauna fenomenele ce se numesc spirite ome-
neti cu corpurile cereti. Intre unul 9i altul sunt prapasti! chaotice ;
unul altuia, din colosalele mase proprii de lumina, nu'9i trimet
decat o feie subIire de palide raze. Intre un om 9i altul este adesea
ca dela o stea la alta. Arde colo un soare uria 9i dincolo altul...
25 Printre Invartitoarea pulbere de lumi, un colos de flacari d'abia
zare9te pe celalalt, ca o scinteie ce clipete, pierduta, in negura
fare fund... Ba cki Inca nu se mai zaresc deloc 9i unul de altul
nici macar nu banuesc.
Adesea tot aa se pricep oamenii Intre ei 9i pot in-celege unul
ao altuia sufletul.
Se poate cineva numi oare adversarul unel ide!, unel parer!, unel
sisteme, numa! 9i numai pentru ca nu e in stare sa alba, necum sa
impartaeasca o idee, o parere, o sistema? Dar dace nu pot avea
nici nu pot impartai vreuna, va sa zica atunci sunt egal adver-
35 sarul tutulor gi oricareia ; 9i dace, astfel, sunt adversarul oricareia,
sunt prietenul oricareia alteia, contrara aceleia. Care va sa zica,
a9 fi in acela9 timp 9i prietenul 9i adversarul deka ide!, parer!,
sail sisteme... Dar asta ar fi absurd.
El bine, nu! Once idee, parere sat sistema, pentru" mine e ab-
40 solut, In sensul cel mai absolut, indiferenta. Nu o pot nici pre ui,
nici desprqui, nici prim!, nici respinge, nici aplauda, nic! 9uera.
0 idee, parere sau sistema, ori va trece pe dinaintea mea, or! va
trece pe dinaintea unui par de telegraf, aceea9i urma va putea lasa.
Ce poate sa aiba valoare 9i pre pentru mine este talentul, puterea
46 cu care acea idee, parere sat sistema, cu desavarire nule prin ele
inse-le, se pot susIine fi manifests fa-Va cu posibila mea iritabilitate
intelectuala.

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 239

Putin le 'mat' la dour ochi iubitori de lumina, putin le pass de


dimensiunile, sistema de rota %iune i revolutiune, in genere de le-
gile cosmice cart stapa'nesc existen %a 6i miscarea unei departate
stele: ea va Insemna pentru ei numai atka ate raze de lumina
5 poate cumva sa le arunce de acolo de unde neinteleasa putere i-a
poruncit sa se afle.
Caci lumina nu o judec, ci o vez, 6i bucuria mea e potrivita cu
intensitatea cu care ea a ajuns la mine, Tar nu cu judecata mea
despre bogatia ysi conditiile isvorului care mi-a trimis-o.
10 Gherea e un critic de sistema, ca mice critic serios ; sistema lui
insa pu %in me import& ; ce me imports e talentul cu care el i -o
urmareste.
E, In adevar, un om de mare talent, care mi-arunca, cu artico-
lele lui, multa lumina. Volumul lui din urma si mai ales articolul
15 despre Cosbuc mi-at dat o mare mul %umire intelectuala. Una poate
si mai mare mi-au dat-o cele cateva rinduri privitoare la produc-
iile male literare. Gherea e singurul critic care se ocupa serios de
aceste lucrari, cu mai multa bunavoin %a, poate, deck ele ar merita.
Se Intelege, ca om ce sunt, nu pot rem'anea neatins de aceasta in-
20 semnata onoare si regret ca nu pot plati talentatulul critic indato-
rirea de inima care mi-o face cu atka gratiozitate: eu, Inca odata,
nu sunt critic. Astfel dar, ce asT putea zice mai mult deck am zis
despre criticele lui?... poate, dupa obiceiul pamantulur, deplora-
bile platitudini amabile, sail observa %iuni de pretentie ridicula...
25 Nu... El n'are in nici un caz nevoe de rusinarea mea.
Mai la urma Gherea are destula constiinta de talentul luT, ca sa
nu mai aiba nevoe de complimente banale, nici sa'T mai pese de
desaprobari puerile si precipitate ; se va mul-tumi desigur perfect
cu o salutare calduroasa din partea prietenuluT seil indatorat.
3o
CARA GIALE.
(Epoca, '16 Iunie 1897, pag. 1-2).

CATEVA PARERI ANONIME


Voiti, domnule redactor, a consemna parerile deosebi %ilor scrii-
tori asupra literaturil rom'anesti, si pentru acest stop a T adoptat
35 metoda interviewulul. E o metoda buns, in parte ; dar nu este su-
ficienta. UniT oameni sunt lipsiti de indrasneala si de spontanei-
tate mai cu seams printre artist( se gasesc multi de felul acesta ;
ei nu'si pot exprima parerile asa de complet i asa de clar prin viu
graid, pe cat si le pot asterne in scris. Al/ii i dintre acestia sunt
40 mai toll artistii sunt oameni apucatl, oameni cu toane ; el nu
sunt totdeauna bucuros comunicativi.
Eil, de exemplu, sunt cke odata asa de sfios, iml lipseste atat
de mult indrasneala, Inck, data unul dintre colaboratorii dv. ar

www.dacoromanica.ro
240 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

veni sa me interpeleze odata nitam nisam, T-ar face despre mine


i despre spiritul met o foarte trista opinie. Si cu toate astea, nu
sunt atat de slab de minte, pe cat s'ar parea la intaiul examen.
Cine ar voi se vaza bine slabiciunea mea, ar descoperi-o poate mai
5 sigur la examenul din urma.
Mai cu seams, fate cu dv. ziaritii, fiindca ve citesc regulat i ye
cunosc forlele, imi pierz mult cumpetul i increderea in mine In-
sumi, me simt covirit de autoritatea dv.... Unuia dintre dv.
ma! cu seams cand a ti pentru ce m! -a facut onoarea uneT vizite
10 n'a fi capabil sal Inir limpede o propozi %ie cat de simple. A fi
in stare se comit o greala de gramatica respunzand macar cu un
cuvant la salutarea confratelu! dv. i firete, cat de departe
mergeti dv. cu cultul gramatice!. Adeseaori in polemicele dv. ui-
tap obiectul proprid al polemicei, numal i numaT pentru a con -
15 stata ereziile gramaticale ale adversarului. Se'n %elege ca i adver-
sarul pow rend la pareiile. EA tremur numaT gandind ca dv. o
sa'mT cititi aceste rinduri.
De cand ed am parasit profesiunea de scriitor, s'a recut atata
progres In publicitatea romaneasca, incat me simt absolut sdrobit
20 cand me aflu in faca unei file curate de hartie, tiind bine ca ea
astazi nu mai sufere se fie manjita, ca pe vremea mea, cu negreala
deck doar pentru a spune o gandire. Care va se zits astazi nu mai
e permis niminuT a strica hartia de geaba. Fericit publicul de astazi!
Am fost i cii odinioard, domnule redactor, scriitor. E cam mult
25 de atuncea ; astfel, e probabil ca numele meii rap ultat, on poate
ca nici nu 1 -a -c! tiut vreodata. Am publicat foarte pu %ine lucruri;
despre acestea insa prietenii mei avead o foarte inalta opiniune
pe care, se'nelege, ed o imperteeam cu celdura. S'a intamplat
insa, incetul cu incetul, pe unii sa mi'l rapeasca moartea, pe
30 alcii se mil fure o soarta mult mai bur& ca a mea prapastie
mai adinca cleat chiar a mor;i! iar cu se me cert, desigur
din pricina caracterulu! i defectelor mele morale caril superau
mai mult decat putead sal mulIumeasce talentul i calitacile
mele intelectuale.
35 De cum m'am despar%it de prietenit mei, et i-au schimbat fi-
rete parerile for despre lucrerile mele. Ed nesocotit am
avut uuratatea sa crez ea talentul meil era In mine, pe &Ca vreme
el in realitate era in cercul literar din care nu maT putusem face
parte ; m! -am inchipuit ca meritul lucrarilor mele era al meg, pe
40 Cate vreme el fusese al fotilor mei prieteni, i astfel, am In-
drasnit, dei remas stingher fare seminVe in deert, sa mai public
ceva. Am vezut atunci ca opinia inalta despre meritele mele, re-
masesem s'o impartaesc singur numai ed ! Numai mi
s'a perut prea puffin, i am incetat a ma! scrie, ne mai avend
45 la versta mea vreme sa taut a'mi face un nod cerc de prieteni noul.
Oricum, chiar data nu mai sunt, am fost i eu literat, i, data
inten %ia dv. de a cunoate parerile, pe cat se poate, ale tu-

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 241

turor literailor no9tri asupra literaturii romane9ti este sincera,


atunci neaparat vet! publica In tribuna dv. literary 9i parerile
mele. Ve-ci face, crez, aceasta cu atat mai bucuros, cu cat vedeIl
ca o jail Inaintea dorinTelor dv.: MI% sa Wept pe colaboratorul
5 dv. a'mT face un interview, me grabesc a ye respunde la Intre-
barile d-voastre cunoscute.
Sa le resum. Dv. voi %! a 9ti dela fiecare literat, mare sail mic,
talentat ori nu, numai literat sa fi fost9i asta me autoriza de-
plin 9i pe mine ce gande9te el asupra urmatoarelor intrebarT:
10 In ce stare se afla literatura noastra astazi? Ce raporturT sunt
intre literatura noastra 9i societatea noastra? Carl sunt scriitoriT
roman! cu adevarat remarcabill in sensul european al cuvantului?
Can sunt sorIii de dezvoltare a literaturi! noastre In viitor?
In aceasta prima scrisoare me voiti margini a respunde numa! la
15 intrebarea intaia ; la celelalte voiil respunde In a doua scrisoare.
Incep dar.
Se'ffcelege ca nu nedomirirea d-v. personala, ci numai o cu-
riositate reutacioasa v'a inspirat ideea de a ne pune tocmai noe
litermilor o a9a intrebare.
20 In ce stare se afla literatura noastra astazi?...
Dar d-v. nu vedeTT In ce stare buns se afla?
Dar oare cand am avut noi mai muliT scriitori decat astazi?
Dar cand oare s'a scris romane9te mai frumos, mai cu to ales 9i
mai cu miez decat astazi?
25 Eu Insuml am numerat, trecendu'r Intr'o lista alfabetica, peste
una suta cincizec! (150) poet! lirici. Ce este mai Imbucurator chiar
dealt numerul for prodigios este egalitatea talentelor for nici-
unul nu e inferior altuia. S'ar parea incredibil pentru cine nu 9tie
ce se petrece la no!, dar este adeverat.
80 Nu'l vorba, rar, foarte rar sentempla 9i cate o exceptie; dar se
9tie: excepia tocmaT confirms regula. Asa, bunaoara, Co9buc 9i
VlahuIa, facend exceplie, confirms prin nota for discordanta in
armonia generals adeverul ca tour ceilal i sunt absolut egall, ca
nici unul dintre ace9tia nu poate fi considerat ca mai prejos de
35 altul. Aceasta egala intensitate de talent la poqii no9tri va da de-
sigur mult de lucru criticilor viitorului. Poftim de clasifica ni9te
cantitaIi de aceia9i materie a9a de egale la cantar ; ar fi ca 9i cum
ai voi s'alegi intro bacanie, dintr'un raft de capaIini de zahar, de
aceea9T provenienta 9i de aceea9T greutate, pe una care o fi mai
40 dulce.
Dar pentru aceasta, pentruca avem ataIia poeIT, iara9i nu trebue
sa ne mandrim prea tare, precum n'ar trebui, crez eu, sa ne ru-
9inam, sail sa ne umilim daca nu i-am avea deloc. Este o chestiune
de norm si mai mult nu. Daca a avea arte si literatura este o mare
45 onoare 9i lauds pentru un popor, a nu avea arte 9i literatura nu
e de loc o desonoare 9i o ru9ine. Sa presupunem ca n'am avea pe
eel 150 de poet! ai no9tri de car! vorbesc mai sus 9i am remanea
16

www.dacoromanica.ro
242 REMINISCENTE I NOTITE CRITICE
numai cu Co9buc si VlahuIa. El? ce mare ru9ine ar fi pentru na-cia
noastra ? Ne-am hotari sa zicem ca n'avem deck dol poe T, ne-am
lua inima'n dint! spre a marturisi ca la not poeii sunt, ca la multe
alte na-Ouni, ni9te rare excepTiunT, 9i atata tot. Dar fiindcal avem,
6 putem sa nu'i constatam? Am fi din cale afar& mode9ti.
Prin urmare Inchei& respunzend scurt la intrebarea d-v.
intaia: starea In care se afla literatura noastra astazi este cu deo-
sebire satisfacatoare; dup.& statistica personal facuta de mine avem
peste 150 de poeIT maT mult deck ar trebui uneT natiunT In stare
to normala ca sa se prezinte convenabil in fa%a Europei culte.
A! nu degeaba acest popor gi-a versat sangele nobil pentru nea-
tirnarea sa. Secule Intregi a plans acest popor lipsit de lumina 9coalil;
era natural ca, indata ce i s'a deschis ochil la aceasta sffinta lu-
mina, sa'nceapa a canta Inca din clasa IV gimnasiala. Si mi se
16 pare ca nu cants prost deloc!
In a doua scrisoare, mane, domnule redactor, voit cauta sa ve
respunz 9i la celelalte Intrebari ale d-v.

II
In ce raporturi sta.' la noT literatura nalionala cu societatea ? Iata
20 a doua d-v. intrebare, domnule redactor. La aceasta respunz scurt:
aproape in nici un raport.
Societatea romana actuala este prea serioasa 9i prea pozitiva ca
sa aiba raporturi cu o arta de lux ; jar literatura noastra este prea
independenta 9i prea m'andra ca sa -aiba raporturi cu o societate
25 utilitara. Astfel, gi una gi alta se desvolta de sinele, Para a cauta
sa se atinga, sa se influenIeze cumva una pe alta.
Un om deprins a judeca dupa cele ce se'ntampla 'n genere in
lume, data ar cunowe maT Intaiu societatea noastra, nu 9i-ar putea
inchipui ca avem o literatura in care predomina Intr'un mod atata
so de cover9itor poezia lirica romantico-pesimista gi apoT, In pro -
por %ie, mai mica, ce'I drept, dar totu9i destul de respectabila
novela sentimental& 9i lacrimoasa. In adevar, tine ar putea crede
ca din Brava noastra societate, care prospereaza dela o vreme in-
tr'un chip vertiginos, din aceasta societate compusa in marea ei
36 parte de oameni de tot soiul de afaceri, spirite pozitive 9i sanatoase,
n'are sa rasara decat florile palide 9i triste ale livido-chloroticei
noastre poezil? Fara 'ndoiala, 9i societatea noastra, ca toate so-
cietaile omenegtT, o fi avand patimile eT, suferinIele i dorurile
propril; fire9te ca gi societatea noastra are un mod specific de a
40 gandi asupra acestor pesurr ale ei. Dar desigur poezia noastra nu
este expresia societa0 noastre.
De aci din faptul Ca poeTil 9i scriitoriT no9tri nu %in socoteala
de societate 9i sunt prea mAndri gi prea independenV pentru ca sa
considere necesara aten %ia acesteia in privin %a lor, resulta aceasta
45 aproape totals lipsa de raporturi Intre literatura i societate.

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 243

Tot de aci apol results ca producila literary nu mai poate fi con-


siderate ca o marfa de oarecare valoare cat de mica qi prin urmare
munca literatuluT nu mai poate fi o profesiune. A face literature
ajunge a fi sinonim cu a taia cainilor frunza.
5 La Bucure9ti, in centrul activitaiT intelectuale a na %iunii roma-
ne9ti, o poezie bunk foarte buns se vinde intre cinci lei 9i cinzeci
de banT pentru a fi publicata in reviste literare ; o novels de di-
mensiuni respectabile se plate9te cu 9apte pang la trey lei. Dupa
elocuema acestor cifre putem judeca sigur cats pasiune pentru
to arta for au liters iT no9tri, 9i tot odata cat prel, au in faIa cititorilor
produc %iile literare nalionale.
Iata raporturile dintre societate 9i literatura 9i viceversa.
Tree acuma la a treia d-v. intrebare: cari sunt figurile mai re-
marcabile in literatura noastra? La aceasta, domnule redactor,
15 este gret de raspuns intr'o privini,a. A vorbi despre cei vii este o
sarcina prea ingrate. D-v. nu 9t4i cat de susceptibili sunt lite-
ra-Vii. De aceea, prefer sa'nal invartesc de multe orl condeiul in
mans, pans sa zic mai multe in aceasta privinca, 9i astfel, ye rog
Wad deli voe a respunde pe larg la intrebarea a treia tocmai la sfir9it.
20 Ping atunci, ca sa nu fill prea lag, spun cu hotarire: figurile cele
mai remarcabile in literatura roirtana sunt fare un pic de indoiala
dd. Hasdeti qi Maiorescu, cel d'intaiu prin opera sa proprie, cel d' al
doilea prin influen %a ce a exercitat-o asupra catorva dintre scriitorii
no9tri; unul prin inven-Oune, altul prin direciune.
25 Tree dar acuma, ca sa termin pe astazi, la intrebarea d-v. a
patra 9i cea din urma: ce sorTi de desvoltare poate avea literatura
noastra in viitor?
Desvoltarea unei literaturi, domnule redactor, atarna de multe
Imprejurari: din toate acestea insa cea mai important& este pre-
30 senTa talentelor. 0 stare infloritoare politica 9i economics a celei
mai inteligente societali nu este de ajuns pentru a da na9tere unei
literaturi puternice; o a9a stare poate contribui mult la incurajarea
talentelor, dar trebue mai inainte sa existe acele talente. Cea mai
cults 9i mai bogata societate, suveranul cel mai iubitor de arta
35 9i de litere, cu tot aurul gi cu toate aplauzele for nu vor putea face
sa se iveasca talente acolo unde pamantul nu poate produce aqa
buruiana. Este o chestiune de dispozi'ie de rasa.
Daca in poporul roman, care are atatea calitA%T frumoase, exists,
ascunsa de precarie imprejurari istorice, sementa talentului literar,
40 i probabil exists, atunci desigur la cea d'intai ocazie favorabila
ea va trebui sa resara, sa creasca i se rodeasca. Pina acuma, de9i
nu am putut realiza o stare politica 9i socials in adevar puternicfi,
am constatat la noT destule semne neindoioase ca talente literare
marl se pot arata. Am avut pe Alexandrescu, Alexandri, Balcescu,
45 Odobescu, Hasdet, Eminescu, Co9buc.
Dupa parerea mea, este o mare grepla a spune ca operele aces-
tora sunt numal ni9te inceputuri literare.
16.

www.dacoromanica.ro
244 REMINISCENTE SI NOTITE_ CRITICE

Operele lui Alexandrescu, lui Alexandri gi lui Balcescu din ge-


nera/ia trecuta nu pot fi considerate ca opere imperfecte numai
gi numai hind* pentru moment, in starea febrila a progresului
nostru pripit, sunt egite din mods. Mi se pare ca mult mai imper-
6 fecte sunt multe lucrarf actuale. Alexandri i Alexandrescu, pentru
cine in/elege arta literara, sunt nigte poell desavargi/i, earl vor
remane totdeauna poet! desavargi/i. Vremea trecand peste operele
for nu le va putea aduce nici o stricaciune. Asemenea gi cu ceilal t.
Cad sa ne in/elegem: in arta nu este ca in gtiin/a ; in arta nu poate
10 fi vorba de o sistema care poate fi detronata de o alts sistema ;
e vorba de intensitatea talentului de inven%ie gi de expresie. Cats
vreme se va vorbi romanegte, versurile minunate ale acelor poe %i,
afara bine inteles de acele cu aluziuni locale gi actuale odinioara,
vor avea acelagi pre/ pentru cititorul care va pricepe arta.
15 Putem dar, dupa trecut, judeca bine despre viitor. Limba ro-
mans, care atatea veacuri n'a avut nici un scriitor artist de seams,
a avut in veacul nostru, dela renagterea naVonala, Incoace ca/iva
scriitori de mare talent. E, prin urmare, sigur a acest popor are
in sanu'l semen/a nobila a talentelor literare. 0 epoca de mare
20 prosperitate gi stralucire politica ar putea fi asemenea gi o epoca
de Malta glorie literara.
Pe mane, despre Intrebarea a treia gi despre societa/ile literare.

III

Am zis ca figurile cele mai remarcabile ale literaturii noastre


25 sunt dd. Hasded gi Maiorescu, cel d'intaifi prin operele1 pro-
prii, cel d'al doilea prin influen %a ce a exercitat-o asupra catorva
talente ; unul prin inveaciune, celalalt prin directiune.
Cel d'intaia este un savant gi in acelag timp un poet, In cea mai
inalta accep %iune a cuvintelor. Numele sau se bucura, cu toata
30 dreptatea, de o mare autoritate in cercurile competente europene ;
grani%ele publicitaii romane nu'i erau suficiente de sigur. Cu vas-
titatea cunogtincelor sale gi cu adincimea isvorului sets de inventie,
cu spiritul sets totdeauna stralucitor, ilustrul nostru academician
ar %ine, fara'ndoiala, un loc de onoare printre corifeii oricarei li-
st teraturi europene desevargite ; ba, poate, cu insugirile sale prodi-
gioase, ar stapani acolo un loc, intr'un chip mult mai hotarit gi
mult mai pu/in discutat, decat acela cu care Iii stepanegte locul
la no!, in primitiva gi necompleta noastra migcare intelectuala.
Hasdeu, precum am mai spus odata, e o fantana nesecata de In-
40 veVaturi inalte gi de glume scinteetoare o activitate de spirit
In adever fenomenala. Cercetari filologice gi istorice, experieff/e gi
comunicari spiritiste, religiune, filoiofie, arte frumoase, totul gi
toate imbricate in panza minunata, pe care numai cel mai malt
dar al min/ii omenegti o poate /ese, imbricate in poezie toate

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 245

cu o egala vigoare Imbralipte. Jocurile acestui spirit sunt verti-


ginoase, toate egal pline de farmecul inspiraIiunii 9i de puterea
unel neincovoiate convingerl fie ca ar sonda problema creapu-
niT, fie ca ar face o gluma reutacioasa asupra cutarei persoane.
6
Cel d'al doilea, d. Maiorescu, In afara de stralucitul lui talent
de orator de catedra 9i de tribune parlamentara, este un mare li-
terat, om cu o inzestrare intelectuala In afara de orlce concurs.
In privin%a judecaliT despre lucrarile literare, este unul din spiri-
tele cele mai pricepute ce s'ar putea gasi vreodata. Fara 'ndoiale
to talentul de inven %iune Ii lipse9te cu desavar9ire ; pe tales inven %iunil,
tocmai fiindca pricepe a9a de adanc arta 9i realitatea talentuluT,
n'a Incercat sa produce niciodata. Insa gustul rafinat, priceperea
9i puterea de judecata In tot ce prive9te arta literara jail la acest
om proporciile unui extraordinar talent, atat -sunt de active 9i de
15 fecunde. Povetele acestei minunate inteligeme critice sunt nepre-
Tuite pentru un talent de inven-Vune lipsit Inca de judecata qi ma-
sura exacta a frumosuluT. Criticele d-lui Maiorescu, or! cat ar putea
zice cineva astazi Ca sunt gratuite sau prea primitive, at indeplinit
odinioara o mare misiune. Nu a fost pu %in lucru a resturna me-
20 todic o intreaga direc/iune false In literature, in 9tiinIa 9i In poli-
tica direc %iune false care stapinea cu tiranie gi pervertea toate
spiritele. In starea de astazi a literaturi! noastre, (tend pare ca
9i publicul cititor, mult pqin cat 11 avem, qi scriitoril, foarte, prea.
foarte mulV, at pierdut criteriul dupa care se poate judeca 9i can-
25 tari normal o lucrare ce vrea sa se numeasca literara), poate ca
un alt rind de critic! intocmai ca ale d-lui Maiorescu de odinioara
ar face un mare bine 9i publiculu! 9i scrietorilor, acelora se'rgelege
can sunt chemaIT, iar nu numai se chiama singuri, a fi scrietori.
Criticele de odinioara ale d-lui Maiorescu au fost la vremea for un
BO semnal de raliare pentru mincile sanetoase In rnijlocul anarchies
9i decaderii, cars bantuiati republica literelor noastre intre ani! 48
9i 68. Multe spirite in adevar inzestrate s'ar fi ratacit de-a binele
in noianul false! direcOuni de atunci, sau, mai bine zis, in acea corn-
pieta lipsa de direc ;iune, data n'ar fi sunat cu atata putere dela
35 Ia9T semnalul acela de raliare.
Iata pentru ce zic eu ca astazi cele mai remarcabile figuri ale
literaturii noastre sunt dd. Hasdeu 9i Maiorescu.
Si tine ar crede ca intre ace9ti dos corifei, amandoi cu spiritul
atat de bine Inzestrat In parte, hick sa n'aiba 'ntr'Insul loc nits o
40 umbra de invidie, exists de demult, Inca depe vremea incepu-
turilor frumoasei for activitale intelectuale, acu vreo treizeci gi
cinci de an! o apriga du9manie ? Cu toate astea e a9a : unul pe
altul nu se pot suferi ; sa nu se vaza, sa n'auza unul de altul1
Du9mania aceasta merge In raport crescand cu versta ; ea face
45 pe eel doui mar! barbaIi, azi aproape betrani, sa ajunga adesea
la puerilitaIT gi naivita %! regretabile 9i la micim! 9i ma! regretabile.
Unul e'n stare sa tagaduiasa celuilalt cele mai vEdite merite ; ce-

www.dacoromanica.ro
246 REMINISCENTE SI NOTI'J'E CRITICE

Walt e capabil sa numere babegte meruntele defecte comun umane


ale celui ; sal persecute gi loveasca in interesele ma-
teriale.
D. Hasdeil, de exemplu, intrebuinpaza un intreg arsenal de
5 malitiositaci si de trasaturi satirice la adresa d-lui Maiorescu. IT
caricatureaza adversaruluT seu capul caracteristic cu un mare punct
de intrebare pe frunte adica, u ce-o fi inauntru? ca de vezut nu
se vede nimic ! * gi'T reduce toata activitatea intelectuala, cri-
tics si oratorica, la celebra <c gimnastica a barbigonului o, facand
10 aluzie la prolixitatea de gesticulare cunoscuta a marelul orator.
Din parte'!, gi d. Maiorescu tagaduegte orice seriozitate gtiinIeT
profunde gi colosalului talent ale d -lut Hasdeti. Ca resunet apoi la
punctul de intrebare, ce ilustrul seu coleg din Academie i-a lipit
pe frunte, 9i ca riposte la <c gimnastica barbigonului #, iT toarna o
15 arsatura prea pu%in potrivita cu magnanimitatea la care s'ar putea
agtepta cineva din partea unut om mare, aga de sus pus gi aga la
adapost astazi de micile mizeriT economice ale vie %iT de toate zilele,
adapost datorit nu activit4iT literare.
Astfel, d. Maiorescu publics, in fruntea recentulut d-sale volum
20 de discursuri parlamentare, o prefata in care face pe scurt istoria
critic& a evenimentelor noastre politice dela 1866 incoace. In aceasta
prefata" autorului it place a constata cu multa staruinta ca dinsul
gi ca-civa amid' at fost singuril nestramuta dinastici dintru Ince-
putul domnieT M. Sale Carol I. Astfel de constatare nu ar Insemna
25 pentru chestiunea care me preocupa aci nimic ; dar iata ea autorul
nu se marginegte a o face spre lauda sa meritata, ci o intoarce cu
neinduplicata rautate contra altora gi maT cu seams contra ilus-
trului sett coleg de Academie.
D. Maiorescu subliniaza ca insugi d. Hasdeil, care odinioara
so a fost hotarit antidinastic, acuma a devenit fervent dinastic de clind
primefte o subvenciune dela M. S. Regele.
A... Tant de fiel entre-t-il dans lame des ilus?
Dar... e poate prea strimta lumea noastra pentru al putea in-
capea pe amendoi! Altfel n'ar fi explicabila aceasta legendara dug-
85 manie, acest neimpacat duel dintre dot oament mart, duel cu arme
aga de mict.
Inca o coloana maine, iubite domnule redactor, despre societa-
tile literare gi am terminat.

IV
40
Se gtie ce mare influenta au exercitat totdeuna cercurile gi sa-
loanele literare in.lumea cults, cand au fost compuse din oamenT
de spirit gi de gust, din specialigti gi amatort lumina-V. Mai ales
un amator luminat este un dar ceresc pentru un producetor.
Nemesuratul lobos ce'l poate aduce un asemenea cerc unul ar-

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 247

tist este maT intaiu atenIiunea aceea binevoitoare, este interesul


acela sinter calduros, cu carT orTce lucrare noua e intempinate.
Apo!, un scriitor in genere In%eleg un scriitor inzestrat orT
cafe Incredere ar avea in talentul seu, nu mai poate avea judecata
5 destul de sigura asupra lucrariT pe care a sfar9it-o. El are atuncT
mare nevoe de alIT judecatorT, cu capul maT puIin fierbinte, cu
mintea proaspata 9i neobosita, nesaturate ince de impresia aceleT
lucrerT; are nevoe de alte spirite limpezI car! sa judece exact va-
loarea e!. Din apreliarile for autorizate, el va inIelege imper-
10 fec %iile opera sale 9i posibila reparare a acestora,9i dupe impresia
ce va fi produs citirea sa cerculuT, va capata aproape signed me-
sura efectului ce noua lucrare va produce publiculuT.
Un cerc inteligent 9i'n adever pasionat de arta?... Dar ceasurile
pe carT le va petrece acolo un artist vor fi fost cele maT bune ale
15 vieliT sale. In adever, numaT acolo el va putea inIelege ce mare
favoare a facut natura omulul acordandul intelesul; numa! acolo
.va sim%i ce inalta voluptate este In acordul a done inIelesurT, acel
acord care e suprema ratiune a arta.
Din nenorocire un asemenea cerc se gese9te foarte grew, ma!
20 ales la no!! La noT! cate cercurI 9i saloane literare n'am vezut !
Adunatura de spirite maT jos adesea cleat mediocre, car! nu numaT
di nu pricep 9i nu pot, prin urmare, iubi arta, dar chiar o consi-
ders ca un exercitiu intelectual fare nicT o ratiune de a fi, cel mult
ca o petrecere puerile. De ce dar se maT strang la un loc intr'un sa-
25 Ion literar? A9a bate cateodate ventul model', care is adesea pro -
poriunile uneT epidemiT. E de bun ton macar se decoreze cineva
cu persoana sa salonul altuia, intoxicandu-se cu ceaiii spalacit 9i
cu rime 9i maT spalacite, dace nul da mfina chiar se deschiza
salon pe seama sa propie 9i se supuna la o torture similara pe
so alit!. MaT la urma se string acolo fiecare pentru tine 9tie ce sco-
purl in parte: interese politice, orT afaceri private, legaturT de ru-
denie, sentimente intime, convenienIe, etc. Foarte rar se gase9te
ratacit pe acolo un adevarat artist, 9i ince 9i maT rar un spirit In
adever ales, care sa merite osteneala uneT lecture, fiind in stare se
85 o plateasca cu o apre-tiare sau observa%iune de vreo valoare.
Si tonul it da, tine ?... Cocoanele.
C'est .spirituel!
C'est fin!
C'est ddlicat!
40 C'est charmant! charmant!! charmant!!!
ySi poe %elul de calapod asuda de ceaiq 9i de satisfac %ie, 9i incepe
imbalat sa'9T intinda o noua acadea, ca sa probeze ince date cum,
cu acela9 teiu sfant cu acelea9I a meinT sub %iri 9i red )), cu acela9
>>,

42intirim , un -Liner promite foarte mult, dupe cum promite


45 cocoana, stapana case!.
Dot tool poeIeT 9i ce/iva gray! oamen! de 9tiinte 9i filosofT, a! Sta-
tului, bine inIeles particulariT nu ar avea destula autoritate

www.dacoromanica.ro
248 REMINISCENTE BSI NOTITE CRITICE

sunt de ajuns: cercul e gata ; mai trebuesc mosafirir amatori, de


earl vorbesc mai sus, i salonul e complet.
Mi-aduc aminte de o serata literara unde am facut pe mosafirul.
Eram poftiIi sa ascultam o piesa originals de teatru adice, ori-
5 ginala, vorba vine ; destul ca era scrisa, cum daduse Dumnezeu,
in versuri romaneti. Intre mosafiri se afla i un diplomat strain,
un fel de secretaras spinatec, de consulat, care nu pricepea boaba
romaneasca i afara de limba lui materna, o rupea numai ciat-pat
la mare nevoe i pe frantuzete un pranzais horripel!
10 Citirea piesei originale a %inut mai bine de trei ceasuri, cu o In-
trerupere numai de cateva minute. Trebuia o mica intrerupere ;
poetul era extenuat la un moment ; i se'ncleiase limba de cerul
guri.i o mie doue sute de versuri de cite 16 silabe! In timpul
pauze!, fericitul autor a fost cu prisos resplatit de osteneala sa in-
15 teligenta: toate damele s'au repezit pe'ntrecute sal alinte i sal
serveasca, incantate i pline de admira %ie una i-a facut ceaiul,
alta I-a adus zaharni %a, alta cozonacul, alta tigareta, alta chibri-
turi i iar: charmant! charmant!! charmant! ! !
Mai mult insa decat piesa, pe care, marturisesc drept, n'am as-
20 cultat-o de loc ; mai mult decat neroziile damelor 9i ale barbatilor,
a trebuit sa admir rabdarea, tactul i arta tinerului diplomat ; un
talent remarcabil, in adever! de neinchipuit cu ce interes urmarea
citirea 9i mai ales micarile auditoriului rizend, incruntandu-se,
palpitand, odata cu toate cocoanele ; in sfarit, toate micarile unei
25 desavirOte intelegeri. Am fost curios se tiii pentru ce omul acela
se canonea astfel, 9i am Intrebat pe un alt finer, un zevzec de avo-
catel, care toata seara me plictisise cerendu'mi la fiecare vers ex-
plicatil asupra piesei:
Bine, i-am zis, d-ta in-celegi cel puIin romaneste; dar neam-
so pd... ce cauta neamtul aid?
A venit pentru dloara Sesila X... imi respunse avocatelul ;
o curteaza la nebunie ; o urmare9te peste tot ca o umbra.
Atunci am inteles ca fusese aci o virtute qi mai mare decat a
neamtului: era maman.
55 Dloara Sesila, un boboc, pe atunci Inca destul de inflorit, era
pasionata de literature ; crescuta de o guvernanta elvetiana, dloara
devenise une pure parisienne. Neavand mijloace suficiente pentru
a deschide un salon pe seams, 41 tira pe maman la toate seratele
literare. Biata betrana, o analfabeta foarte naive, considera pe
40 dloara ca pe o fiinta supranaturala i se lasa bucuros purtata. In
fiecare seara maman ducea, uneori cu oarecare succes, lupte eroice
contra somnului, deli acesta, pe linga fortele'l proprii, mai gesea
nite puternici aliati in tineril poet!.
Si cu toate istea, cine i-ar inchipui ca cercurile literare cam aa
45 constituite fail fiecare incet-incet, mai ales and sunt staruitoare,
o puternica personalitate! Intre deosebite cercuri atunci, incep se

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 249

se iveasca diferente de vedert, de directiune, de 9coala! Se impart


diploma de talente, se decapiteaza reputatiunt ! $i ce animositate !
Quoi, ma there? (zice dloara Sesila) . . . Bourbon et Rambouil-
let! c'est toujours la mime pieille histoire!
5 Eu insumT, cum am spus acum cateva zile, am facut odinioara
parte dintr'un cerc literar, de unde capatasem Para multa batae
de cap o diploma de talent. Cata vreme m'am numerat printre
adeptit cercului, diploma mea a fost valabila ; cand tusk satul,
am pa9it afara pragul minunatulut salon, pentru a nu'l mar pa9i
to niciodata inauntru, diploma mT -a fost anulata 9i tot talentul mea
a disparut... Am remas numat cu defectele male de om ca to/T
oameniI, pierzand cu desavanire calitatile deosebite de odinioara!
Marturisesc: data talentul care'mI fusese acordat mf-ar fi fost de
vreun folos material in viata, a9 fi regretat imprudenta cu care'mi
15 pierdusem diploma; dar fimdca in realitate nu puteam pierde un
talent (ca l-a9 fi avut orT mar ales ea nu l-a9 fi avut), ci pierdeam
numat aplausele dloarei Sesila, ale babei, ale diplomatuluT, ale
avocatelulut 9i ale altora nu mi-a parut deloc reu ca me desba-
rasem de naravul unor a9a succese de post.
20 Tinere cititor, asculta-me pe mine, ea eu sunt ; data ba-
nue9tt ca al vreun talent literar 9i simtt ca, pentru a El confirma
-tie Insult, n'at nevoe de aplauzele d-9oaret Sesila 9i de ale culla
sale, cauta, cand te ratace9ti din Intomplare in a9a cercurT, sa
te departee cat mar de graba, respingand ort ce solidaritate inte-
25 leCtUala cu ilustra companie 9i refuzend scurt once diploma de
talent. Du-te, data e9tt amator de ceaiti foarte blond, in toate sa-
loanele literare, dar nu fa nicairt purict. AminterT, dace. te lipe9tT
undeva, vet face prin tine pe al ii sa poata zice not, ajungand prin
aceasta to Insult sa nu mat pots zice multa vreme: eu!
so (Epoca, 19-23 Iulie 1807).

INSTITUTIILE DE ARTA
D. Haret, ministrul instructiet publice, Inca de prin maid trecut
s'a adresat prin (lotto circular! catra arti9tit 9i oamenif no9tri de
cultura, cerandu-le parerea, ca la ni9te a binevoitort at progresului
35 arta' nalionale#, asupra reorganizarit Teatrului National 9i a Con-
servatorului de muzica ei declamatie. Solicitudinea aceasta oficiala
din partea d-lut profesor de matematica superioara la facultatea
de 9tiinte, pentru institutiile nationale de arta, dovede9te Inca
odata ca tiin-ca, ca o Bora a arta!, 9tie sa o ajute totdeauna cand
40 aceasta are nevoe de ajutor, ba, ceva mar mult, cand n'are a9a
nevoe. Mat dovede9te apoi cat de bine tutelage progresul Statul
nostru, care Indata ce simte o lipsa in cadrul factorilor de cultura
a poporulu!, nu 1ntarziaza un moment a decreta implinirea acele!

www.dacoromanica.ro
250 REMINISCENTE BSI NOTITE CRITICE

lipse. Astfel la no!, daca am avea o Bib lie nalionala, Dumnezet,


dupg ce ar fi facut cerul 9i pamantul, soare, lima, stele, pe9t! in
ape, paserT in aer, dobitoace pe uscat, om, in fine femee, nu ar fi
considerat opera sa incoronata 9i nu s'ar fi odihnit a 9eaptea zi.
Dumnezeul parinOlor no9tri a 9eaptea zi ar fi lucrat... ce? ar fi
lucrat talente 9i ar fi intemeiat institutiunT de culture naVonala
romans.
Nu me 'ndoesc nicT o clips ca, in ceasul in care scrit aceste rin-
durT, d. Haret, ministrul instructier publice, are deja in cartoanele
io d-sale vreo treT-patru geamantane pline de memoriile 0 binevoito-
rilor progresuluT arta na-cionale*, litera-cr, arti9tI, oamen! politic!
9i alte spirite pline de de9artaciune. Val de mine ! auzi! d-1 ministru
sa me consulte pe mine in privin %a reorganizaril Teatrulul 9i Con-
servatorielor ! 9i eu sa stat? sa las hartia vergina? Dar atunci n'a9
15 fi meritat atata ateicie din partea d-luT ministru! dar atuncl n'a9
ma! fi 9i et unul dintre o distin9iT # no9tri oamenT de cultura! dar
atuncl a91 abdica la dignitatea cea maT mare la care trebue sa as-
pire un tined a91 abdica adica la sfinta misiune de a me amesteca
intr'o comisiune inIeleapta, care, cu diurne, se 'n/elege, desbate 9i
20 !a hotarirT despre modul cum sa cheltuiasca d-1 ministru baniT
public! pentru onoarea natiuniT.
Nebun ar fi acela care ar raspunde d -lul ministru cam a9a ceva
la circularile d-sale.
D-le ministru, iarta-me, dar circularile d-tale, pentru un om se-
25 rios, qi socotit, cum ar trebui sa fie un profesor de matematic! supe-
rioare, 9i pentru un om inteligent, dupti atata experienIa pe care a
facut-o Statul nostru, sunt de o puerilitate qi ridicule qi deplorabila!
Cum, stimate d-le Haret? 9i d-ta aT remas la parerea ca atuncT cand
e vorba de arta 9i de progresul arteT, trebue sa ne gandim intai
90 i 'ntaT la organizarT oficiale de instituOuni? 9i d-ta, om -tiller 9i
modern, tot de parerea, veche la no!, e9ti, ca pentru jumarT 41 tre-
buesc numaT releta, focul 9i tigaia, oar unt, cue 9i sare null' ma
trebuesc deloc? Atata am sa raspunz, d-le Haret, la circularile
d-tale puerile; amicul met Gion sa' T respunza altfel, daca vrea ;
35 et atata 9tit, atata 'IT spun.
Nebun poate ar fi acela care ar respunde astfel; dar om de treaba
desigur.
Sa deschida d. Haret giamantanele cu respunsurile 9i memoriile
pe earl le-a primit in urma circularilor d-sale; 9i sa'9T deschida, 9i
40 ochiT, sa vaza ce ploaie de mofturT, de secaturT 9i baliverne a stirnit
d-sa cu acele circular!, ca qi cum nu plonati destule qi Para asta ma!
nainte.
Rana atuncT am onoarea sal spun cu siguranta cateva cuvinte.
Domnule ministru, 9tiT d-ta care ar fi cel maT mare bine ce 1-ai
45 putea face instituliilor de arta la no!, daca in adever al bunavoinIa
pentru desvoltarea lor, 9i nu ectI un moftangiii ca toIT moftangiii,
care vreT numaT sa te creaza lumea ca te afli 'n treaba? sa nu

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 251

te mai amesteci deloc, sa le laT in pace a se desvolta de sine fail


ajutorul Statului, aa precum societatea i publicul le cere sa se
desvolte i pe cat cu talentele existente se pot desvolta.
Nu mai umbla dupa parerea cutaruia sau a mea sa cheltueti
5 diurne de giaba. Artele nu se pot desvolta decit acolo unde sunt
amatori adevaraIT de arta, cari pot plati. Statul nepersonal nu poate
fi amator de arta, i pentru aceea, oricat ar cheltui, nu ar putea
face nisi un serviciu artelor, cel mult ar putea pomanui persoane
pretinse cu mai pulina sail mai multa dreptate, artiti.
10 Scurt.
VreIT sa facet! sa se desvolte Teatrul Na %ional i Muzica in %am
noastra, retrage%! mina Statului de-deasupra lor. Sa traiasca ce
poate -WM.; sa nu susIinqi artificial ce n'are nici o putere de viaIa
proprie, impiedicand prin aceasta desvoltarea adevarata a elemen-
15
telor vitale de arta, multe puIine de cari dispune in acest moment
lara noastra.
Atilt deocamdata pentru d. ministru Haret ; pentru publicul
meu cititor, voiti cauta sa desvolt intr'un numar viitor propozi-
iile de mai sus.
20 (Epoca, 6 August 1897; semnat: Ion).

SMARAN D IT A
Roman Modern .

I
Fata mamii Ilinchii era balana, plavi/a, cu parul galben auriu
25 ca spicul graului copt, rascopt, cum e painea a buna de mancat vi-i
place puiului gola de pitpalac sa-1 ciuguleasca i sa-1 inghi a pe
nemestecate in gua lui imbracata In puf bogat, moale i dulce.
Smarandiia mamii Ilinchii era tanara ca o dimineala de prima-
vara calda, blanda, senina, manoasa i incropita, cand ciocarlia
BO se avant& i-I da drumul, nebuna, saltatoare, sglobie, pe aripele
vantului uquratec i sburdalnic, spre a arunca, catre cerul albastru
i 'impede ca peruzeaua cea mai nestimata, ciripiturile ei argintiT
i calduroase, aprinse, fierbinIT.
Copila avea ochii negri, negri ca mura de padure coapta, ras-
es coapta, cum e cand e buna de mancare, dulce i acra ; dulce, nu sa
te levine pe inima ; acra, nu sa strepezeasca distil, ci dulce i acra,
acripara i dulceaga cum ii place i ursului, cat e el de ursuz i de
nemul %umitor, s'o guste.
SubIirica de se 'ncovoia ca o nuia de corn verde, cand o flueri
40 in Whit cu putere, i rasarita ca o ramura de garoafa batuta, careia
sta sa i se deschiza 'n varf bobocelul ascuns, care deabia ateapta
sa-1 plesneasca gogoaa ca sa te imbete cu mirosul sau din destul,

www.dacoromanica.ro
252 REMINISCENTE SI NOTIJE CRITICE
aratanduli vesel frunzuli %ele catifelateSi crete ca o horbncica de
borangic sublire de poll sa-1 spargi cu limba.
Aga era copila Ilinchii, a Ilinchii, o gospodina batrana, cinstita,
harmca, vioaie, cuminte, neobosita 9i neodihnita, care incepea
6 munca de cu nopticica, pans a nu inceapa coco9u1 cel berc, fala
satului Intreg, sa ante la cantatori cucurigu gagu, de cotcodaceau
toate puicele isi gainele, ba i clo9tele pe cuibarele lor.
i muncea gi facea panza in patru ice, fote 9i catrin %e gi marame
de borangic 91 velin %e i scoarIe in zece fete 9i chilimuri pestrice
10 qi plocate flocoase fi alti/e cu cocopi 9i pasarele gi flori in fel de fel
de ape, 9i toate le facea.
Iar Smarandita mamii Ilinchii mergea cu Murgana la apa, s'o
adage, ci canta un cantec duios, plangator, o doing jalnica, mola-
tica, domoala, patrunzatoare, de resuna peste toata valea 'nver-
t. zita, inflorita 9i smalIata cu brebenei, viorele, didi/ei gi miccunele
galbene, ro9ii, albastre, pestri %e de toate neamurile ,Si de toate
fe/ele.
Mama ei muncea, toata ziulica, cat e ziulica de mare, de man-
dra, de alba, luminoasa 9i lungs gi blagoslovita de Dumneze, muncea
20 9i lucra gi-g1 batea capul 9i mintea 9i gandul gi zicea in sufletul ei:
Helbet ! Dumnezeil o fi bun 9i cu nor!
ySi Smarandita canta ,Si mana pe Murgana la isvor, la 9ipot sa-i
dea apa prospata, rece ysi curata din inima pamantului, 9i Murgana
facea: Muu! muu! dupa ce bea ; qi Smarandio, nebuna, sglobie,
25 ca un fluture Impistruiat pe aripe cu toate fe ele campului gi stelele
cerului, raspundea mangaind-o pe Murgana:
Helbet 1 Murgano, lass ea o fi bun Dumnezeti gi cu not
Dar pe urma, se gandea ce se gandea gi o podidea plansul, gi
plane 9i plane, de curgea din ochii ei mai bogat, mai limpede, mai
30 cald de cat din 9ipotul rece, in care Murgana se juca cu botul ei
dulce, moale 9i care mirosea a lapte muls numai de-atunci.
Murgana, dupa ce se mai odihnea iar bea, 9i bea, i bea, ci apoi
se uita la stapana ei ci iar bea. i Smarandila zicea oftand:
Aide, Murgano, sora mea, aide acasa: ne a9teapta mama...
as Mama?... nu!... ne a9teapta batrana... Ba'trana? nu!... ne a9teapta...
Doamne ! Doamne !... ne a9teapta nenorocita !
i Murgana parea Ca inTelege, parea ca pricepe, parea ca pa-
trunde talmace9te limpede yci pe de rost dorul fetei... i nu mg
vrea sa bea ci pleca, i SmarAndica dupg ea.
40 1 ipotul rece in urma for sta pe loc 9i plangea mereu....
De ce plangea Smarandi %a ?... De durere !
De ce o durea pe SmarandiIa?... 0 durea ca se gandea...
La ce se &idea SratrfindiIa?
La ce?...

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 253

II
Sus pe dealul inalt, intre salcamii car! arunca departe-departe
talazuri-talazurr de un miros imbatator, adormitor, omoritor de
dulce, ameIitor, din ploaia alba ce cerne din cracile for verzi, pe o
6 pajigte impodobita cu mil gi milioane de pestriVaturr de florr, car!
mai de car! intrecindu-se in mindre ;e, in stralucire, in fete gi in
miresme, stau casele proprietarulur, albe, drepte, !flake, mar!,
bogate gi fudule, cu pridvorul for cu stilpi sulycirf gi incarliorrop,
cu garliciul beciulur racoros gi tainic, plin cu butir de pe vremurr,
10 cu alb, rog, negru, profir, dell aprinde sangele in vine sa fir macar
batrin dintre olteni! lui Tudor Vladimirescu.
Si girliciul este inchis cu doe fig! cu gauri lucrate 'n struncarie,
de vine fie-carr doue gau' una in cate opt colIurr gi alta in cate
douasprezece, gi incuiate cu un lacat mare gi gros cat o plosca de
16 nu'l po' sparge sa se pule cinci voinici cu topoarele pe el.
Stralucegte gi bate In ochr de departe, hi! hi! tocrnar de un sfert
de po9te boereasca, tocmar de pe dealul de dincolo de moara lu!
mog Tanase Cirnul, batrinul care are nasul taiat de cand venea
Turcir puhoiu peste biata lark ca gi spune batrinul:
20 Her! her! ce era pe vremea mea, vor n'a %i apucat ! sa fi vazut
voi! dragir m09111111'1
Da ce era mogicule? intreaba copiii gi femeile, barbaTir gi fetele.
Era nevoe mare, be raspunde mog Tanase.
Cand resarea soarele de primavara mindru, mare, aprins, rotund,
25 gi batea drept in curtea din deal, sclipeau toate zidurile albe, de
Ti se parea Ca e o hartie sclivisita or! o batiste spalata gi 'nalbita
in doesute de ape.
$i care calator trecea pe acolo, orr pe jos, or' calare, on in caru %a,
cu un cal, cu do', cu trer, orr cu orici %T sa fi fost, ca era drum urn-
30 blat gi batut, nu se putea opri sa zica:
Doamne ! doamne ! ce mindre-ce de case, de par'ca e un palat
din poveste in mijlocul raiulur!... Dar ale cui or fi, mogicule?
Ale cur sa fie? zicea Tanase, mogul batrin, cuminte, linigtit,
In %elept, domol. Ale cur?... Ale proprietarulur.
25 **1 oamenii ziceau incet:
A! ale proprietarulur!
Erau batrine casele proprietarului, dar proprietarul era tiner.
Tiller de virsta era el, dar batrin de suflet, gi casele erau batrine
de virsta, dar trainice gi tinere 'n zidurr. i se vedeau... se vedeau
40 bine de oriunde din sat.
Dace iegear diminea %a In zori, cand mugesc vitele spre pagune,
on la namiez, cand e soarele 'n puterea lui, de fuge vaca de musca
gi sta la adapost de umbra, gi rumega, ostenita, gafaind de za-
duf, resufland gi aparandu-se tacticoasa cu coada, cand la dreapta,
45 cand la stanga, cand in sus, cand in jos, tot de ele dar cu ochir ;
tot pe ele le vezr fudulindu-se tot acolo in virful dealulur gi

www.dacoromanica.ro
254 REMINISCENTE SI NOTI'J'E CRITICE

seara dupe soare-apune, cand se potolete lumea 9i se joaca to %T


copila9ii 9i yin sa ceara la mama, din galeat5, lapte muls cald, fie-
care cu covalica 1uT 9i cu bucalica lul de mamaliga, 9i zice:
Mama, da'mi 9i mie, 'amuck a 9i eu am fost cuminte... 9i
5 mamuca IT zice:
he'd nu Ii-oT mai da 9i lie, ca destul lapte aT supt cat eral mi-
titel; sa mai dam 9i viIeluplui, saracul! ca el e de ilia Dar to
eti flacau mare... maine poimaine te is la oaste... par'ca te vez
cogeamite filer !
io Dar copilul, jumatate mandru de vorbele mamulichil, jumatate
suparat ca nu vrea sa'T dea lapte, zice:
Da, eu voi5 lapte.
Si mama il pupi 9i'l da lapte in covalica luT, iar copilul sglobiti
ride ci bea laptele, 9i mama iar fl pupa.
15 Din tot satul ca din tot satul, dar de nicaeri nu se vede mai bine
casele proprietarulul decat din batatura curata, maturata, dichi-
sita 9i ingrijita de par'ca e linsa, a mamiT IlinchiT vaduva, mama
Smarandi ;iI.

III.
Murgana vine acasa mugind cu botul intins in aerul racoros si
20 mirositor al serif qi pare ca cere copAita ei cu tainul de malaiu ma-
cinat de- adineaorT, cald ca laptele, 9i galben ca aurul, 9i merunt de
jurT ca'T dat prin sits de matase, m5cinat boerete, cum numaT la
moara luT mo Tanase se poate macina.
Ca are patru pTetre 9i te intreabe, cand vii cu sacul incarcat cu
25 porumb de plesnete:
Cum vreT sa 1.1'1 macin? moCanete, Iaranete, negustorete
on boerete?
Si dac4 zici boerefte, apol lasa'l pe mo Tanase: odata stringe
9urupul uns cu sepun, 9i 9terge 9i unge fusul cu seu de capra, 9i
30 scutura bine piatra, 9i potrivete apa mai domoala on mai iute,
cum e tocmaT potrivita, la scocul al doilea, 9i numal incepe sa curga
bogacia pe sghiabul de scindura lustruita in galeata pantecoasa,
de mai mare dragul sa vezT i sa miro9T
.Vi-e vine sa zici:
Bogata 9i mindra Iara!
s5 Murgana a sbsit 9i sta la poarta mugind plangator. prelung, lene9,
ca copilul somnoros cand vrea sa zica:
Mama, mamuca, mi-e foame!
Smarandila vine inset 9tergandu'i ochii negri cu 9onul alb,
cusut cu Mr! merunIele de jur imprejur peste tot.
40 Mama Ilinca sare sa deschida portiO 9i Murgana da nava% la
copaia gata cu atata galbenet inauntru, ci Smaranda int% 9i ea
i zice:
Mama, batranico! 1i-era dor de mine? ci o umfla plinsul cu
hohot.

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 255

Ce e mama? val de mine! Ce plangi?


Nu plang, mama... Ti s'a parut, mamuco draga... Iaca
vezi, acuma riz... Am fost o nebuna... M'am gandit, m'am gandit...
la tata.
6 i Smarandila se porni pe As ca copilul nebun, vesel i fericit,
care nu tie Inca sa'I posomorasca fruntea curata i senina, sa'I
incrunte sprincenile Wane i sa'I musce buzele trandafirii, facute
toate Intr'adins par'ca spre a ride i a Inveseli pe mama batrina,
cum inveselete raza calda a soarelul campia roditoare. Smaran-
10 dila ridea acuma, dar mama el Ilinca nu ridea ; ea 1I intorsese pri-
virile de la copila el; ea nu vrea sa se mal uite, sa priveasca, sa
vaza pe copila ei. II era teams, Ii era frica, if era mils i o durea
vez'and pe aceasta copila, draga ca plange, ca sufere, pe aceasta
copila, care era singura ei mul %umire, singura el fericire, singurul
16 eT noroc pe acest pamant, dupa nenorocirile prin care trecuse, dupa
atatea ' atatea suferin %e marl, groasnice, dupa atata nefericire in-
fioratoare, infricoata cart o lovise fara cru %are.
A! ea iqi aducea aminte acum iar prin cate trecuse, prin ce du-
refl. scrinitoare, i par'ca voia sa goneasca departe-departe gan-
20 durile negre i 'ntunecate ca besna adanca a und nopli Rua nici
o raza de lumina ; ea vrea par'ca sa stings detotdetot amintirea
trecutulul el, ca sa nu'I mai turbure fericirea blinds, care'l ali-
nase sufletul el chinuit, malinit, sdrobit. Smarand4a, fiica Ilinchil,
asta era totul in lume pentru Ilinca, mama Smarandipi.
25 Se gandea ca aceasta copila, hued-pea rupta din soare, care di-
mineala se deteapta cantand cu glasul el. de zinc din poveti o
doing domoala i patrunzatoare, care toata ziulica ti sta imprejur
i'I lumineaza zilele ei vestejite i ofilite, care seara adoarme ca un
copil de Ilia pe prispa de pamant in poala mamuchii sub mangaie-
30 rile mainilor ei batrine, fara sa poata afla vreodata cum s'a ispravit
basmul eel povestete mamuca, tine a biruit: Fet-frumos on
Smeul? i a putut Fet-frumos sa deschiza lacatul de our i de dia-
mant al palatulul de clqtar cu iarba fiarelor, pe care 1-a dat-o
Zina zorilor a buns 9i miloasa, i sa scape pe fata Imparatulul ?...
as i a gasit floarea care, pans sa clipet1 odata, mugurete, imbobo-
cete, Inflorete i se scutura, ca s'o detepte pe fats ?... 9i a desco-
perit isvorul cu apa vie de soare nevezut, de jivine neatins, de su-
flet muritor negustat, cu care sa'T vindece setea pe care i-a turnat-o
In inima sageata otravita cu bale necurate ale Smeului, pana sa
40 se apuce la trinta dreapta voinicete? Se gandea ca aceasta
copila este copila el i a Jul Mitran... Mitran ! Doamne ! Doamne !
Si cum se &idea la el, 19i intoarse fara sa vrea privirile catre
Smarandila, care 'n adevar acuma ridea din toata inima.
Vezi? mamuca buns, vezi? iacata, riz ; iacata, nu mar pling.
45 - SA nu me plangi, mama, zise Ilinca mangaind-o frumos i
domol i pe obrajii ei rumeni, 9i pe ochil ei negri, i pe parul ei pla-
vil. Vino de star colea sall spuie mama un basmu, un basmu mindru.

www.dacoromanica.ro
256 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE
Tot cu Fet-frumos si Ileana, mamuca?
Nu, mama draga ; am sal! spuia astaseara un basmu care
n'o sa te lase s'adorml; n'a9 fi vrut sa spoil, ca sa nu -%T intristez
9i Sall posomoresc sufle-celul tett tinerel, dar m'am gandit ca de!
5
sunt batting, ci n'aT auzit 9i tu la biserica pe mo9-popa cum citecte
la carte ea omu'I ca iarba, zilele luT ca iarba campului! poate maine
poimaine sa mor...
Mamuca! nu vreau ! nu vreati eta sa mod.
Ei, mama, tu e9ti tinarfi, tu nu stir: fiecare trebue sa'91 faca
10
rindul.
Mamulica draga...
Si de-aia am hotarit ca trebue salr suit odata ce me arde
pe suflet, trebue sa 9til gf tu. Nu se poate sa me due Tanga tatul
15
-
tett fara sa 9tiT gi tu basmul meg.
Spune, mama draga, te ascult, gill fagacluesc ea astaseara
n'am sa mar adorm, macar sa ctiu de bine ca m'apuca sfintul soare
aid pe prispa cu capul in poala ta.
Smarandita aduse din odaica for de culcare o perna gi o rogojina,
o a9eza pe prispa, pe deasupra rogojiniT puse un plocat, peste plocat
90
o scoarca, pe urma o velin%a, gi pe d'asupra un chilim, chilimul cel
frumos 9i mindru, pe care a vrut sa'l cumpere atacia hoer! marl,
dar mama Ilinca n'a vrut:
Chilimul esta nu 1-avem de vanzare, boerule ; 1-am facut de
zestre feti!.
25
Si dupa ce a acternut bine SmarandiTa, un acternut moale ca
Intr'un cuib cald, zice:
Mamuco, aide 9i spune, nu maT pot de nerabdare sa te ascult.
Aide, mama draga, sa'ncep sa'! spuiu.
Ilinca se a9eza pe acternut 9i copila se culca cu capul in poala
so mama eT iubite.
Se inoptase d'a binele 9i printre virfurile salcamilor de pe dealul
din faIa se vedea luna plina, care se ridica Incet-Incet aruncand
o lumina de par'ca erau valurT de diamant topit. Noaptea era se-
nina, dulce, blinds ci Oita de imbatatorul miros al salcamilor pe
86 care'l purta un vinticor linigtit pe aripele lui stravezTi din virful
dealuluT peste toata valea adormita, cufundata In somn linigtit,
adinc, binefacator.

IV

Gaud luna marea %a ci plink fara macar cea mar mica etirbitura,
40 fara nicT cea maT mica urma de dinte a varcolaciuluT, se ridica stra-
lucitoare d'asupra virfurilor pomilor mirositori de departe, tot
vazduhul fara margin! Inchipuite al lui Durrmeze, albastru qi
straveziu de par'cal clectarul mai curat ca apa limpede, 9i valea
intreaga adancita trite tacere vrajita ci prispa pe care cedeau

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 257

mama Ilinca cu copila ei Smarandita, se umplura de o lumina vie


gi balaie de semana ca ti s'ar fi deschis fundul sufletului ca sa prinza
tainele firiT, din adancul careia se varsa in gandurile noastre cram-
peie-crampeie de destainuiri cars de cari mai ameIitoare 9i mai
5 pline de slava lui Dumnezeil.
Ascul i tu, mama ? intreba mama Ilinca, mangaind pe filca
ei, Smarandica.
Cum sa n'ascult, mamuco buns? respunse Smarandila man-
gaind pe mama el, Ilinca.
to Si batrana incepu basmul fagaduit. Glasul ei, la inceput dulce,
domol, traganat 9i duios, patrundea ca ni9te boabe scumpe de
margaritar nestemat, vorba cu vorba, in sufletul copili!, ce asculta
cu sete arzatoare acel basmu nasdravan, pe care mama ei nu vrea
sa moara pans nu i 1-o povesti din fir in a1a. Glasul batranii se
rs aprindea povestind 9i din dulce se facea puternic, din domol bar-
batos, din traganat gi duios se facea furtunos gi sdrobitor.
Asculta, mama drags, 9i nu dormi.
Ascult zise Smarandiia potrivindu'9I capul mai bine.
A fost odata ca niciodata ea de n'ar fi nu s'ar povesti; a fost
20 data un om frumos gi cuminte gi bogat.
Era frumos gi voinic 9i mandru de nu se putea asemana cu el
nimenea nu numai din satul lui, dar 9i din toate targurile mail;
nu era om, nu era femee, nu era, copil sal vaza 9i sa nu stea pe
Joe sa zica:
25 Fie ca frumos gi voinic gi mandru om! sa traiasca gf sa aiba
noroc !
Era cuminte cum nu mai era altul de cuminte, gl cine'l cuno9tea,
barbaIT, feme!, copi!, zicea:
Fie ca cuminte om! sa traiasca gi ga se bucure de viaIa!
30 Era bogat, ea avea cuprinsul lui, tocmal de colo, vezi tu? unde
e iyioara lul mo9 Tfinase 9i pins 'n aria a veche 9i pins 'n dealul de
dincolo de dealul asta al ciocoiulul; 9i avea slug! doue-zecT qi patru,
qi doe-spre-zece plugur! o %elite Si 9apte vac!, Lunaia, Martica, Mier-
cana, Joiana, Vinerica, Simbotina gi Dumana, gi pai-spre-zece
85 boi, ca nu-1 mai din minte pe nume, ci patru mu de capete de of
gi capre gi pore!, 9i poqtalion cu case cal', qi un buestru9 care sbura
ca rindunica de puteaT face cinci po9tir cu el fara sal adapt, qi sa
fi /lout paharul ras in paling, nu se varsa macar o picatura, atat
de lin sbura and se acternea la drum ca 9i iarba campului la su-
40 flarea vintului ;Si a9a cinel cunoctea boga iile lul zicea:
Fie ca frumos 9i cuminte gi bogat om! sal ajute Dumnezeu
sa se bucure sanatos de bogaIiile lui!
Si cum it chema mamuca? intreba Smarand4a pe mama ei,
Ileana.
45 0 sa vezi tu pe urma, respunse Ileana Smarandi/ii. Sage,
mama drags, omul traia pe mociile lui fericit, ci era ferice de to-V
ca/i s'apropiail de el; ca nu venea sarac sau neputincios orT nevolnic
17

www.dacoromanica.ro
258 REMINISCENTE BSI NOTITE CRITICE

la casa lui sa nu piece miluit i ajutat ; unuia IT pierea vitele, altuia


fi ardea casa, altuia it prapadea voia luT DumnezeA ogoarele, unuia
11 murea copiii, pe toci, pe tot! 1i ajuta sa pule la loc paguba.
Omul luT Dumnezeil, suflet cretinesc i pace buna!
5 Cand veneau seara oameniT dela camp i vitele dela paune, se
umplea patru cur%T, i fierbeati opt alder! marl cu maraliga de
malaiu macinat boerete la moara lu! Mops Tanase, i se umplea
doe-sprezece putinele, de ate tint! galeti una, de lapte pentru
saramura; i dupe ce se ispravea treaba i se dedeau viteii la vac!,
io midi' la or, manjil la iepe i ieziT la capre, qi mancau oamenil bine
0 se saturau i se inchinaii, flume veneau femeile de ridicau mesele
i faceau.curat fn batature cu tirnurile de nuiele de richite verde,
i Radu cimpoierul 1i umfia cimpoiul qi 'ncepeau sal traga o Nora
romaneasa pe nemiluite fete qi flacai, qi dupe ce jucau eT cat jucau,
is el din pridvor numa le zicea:
Ei! acu copii, mancareti, ve saturarall, cantar41, jucaratT,
acul vremea de odihne. Maine pane 'n ziva iar la treaba, c' aa
e dat dela Dumnezeil omului: cat e ziva sa munceasce, noaptea
se se odihneasca. Mergeti fiecare pe la patul eta ye are; noapte
20 bung 9i maine cu bine si iar cu to il, cinstiV, sanatosT 9i vesell!
Iar oamenil respundeau:
Noapte tuna, stapane, i maine cu bine i cu totiI veseli, sa-
natoI gi cinsti %!!
He hei! ce vremuri bune, Doamne-Doamne! urma Ilinca...
25 cu glasul Inecat de un oftat prelung i ad1nc. Cine ar maT fi crezut?
ySi fata sim i pe fruntea el balana o ploaie fierbinte de lacriml.
Mame, zise ea ridicand capul plouat, acuma tu plangi... Spu-
ne'n11, te rog, mamuco buna; spune'rnT, dace iubeti tu pe Sma-
randita, care te iubete aka de mult pe tine; spune'mi dace aT iubit
30 tu pe tata ; spune'mT te rog, mamulico dulce i sfinta, tine era acel
om? cum fl chema? Pentru ce plangi tu cand vorbet1 despre el?
Tu de cateori mi-al spus basme frumoase, tu vorbeaT de Imparati
maxi, si de fe ;i frumosi mandri, si de smei turbacr, si de zine mi-
nunate, Si de cosinzene balaie, si de paseri maestre, si de flori can-
35 tante; dar tu n'aT plans niciodata; nic! data n'a plouat din ochil
tei blinzi o ploaie ca aceasta care me arde pine'n suflet i'mT sfiqie
inima de mila ta; spune'm!, te rog, te rog, te rog!
Ai se vezi tu, ateapta, zise mama. Late nu mai plang: salt
povestesc ma! departe.
40 Bine, mamuco, zise Smarendita ; ea lua coltul maramiT de
borangic a batriniT, II terse ochiT mamii, fgl sterse fruntea eT
i'I cula iar capul pe genunchi! Ileanii, care urma cu glasul
potolit:
Omul acela, and 11 veni vremea sa se Insoare, trimise peti-
45 toil la fata cea maT frumoasa din sat, o fate rupte din stele, i
mindra ca o Ana, i cuminte ca o sfinta i harnica i sprintene ca
o furnia 9'o albina, i buna ca o azima calda, i dulce ca fagurul

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 259

de miere. Erau potrivici unul cu altul, par'ca Dumnezeu fi facuse


Intr'adins unul pentru altul, pe el pentru ea, pe ea pentru el.
Si s'au casatorit amandoi, mama? Intreba SmarandiTa.
Da, s'au casatorit, mama draga.
5 Si all avut copiT?
Numai una.
0 fats, de sigur?
Da, o fats.
Si cum o chema, mama, pe fate.? intreba Smarandi %a.
10 Ai sa vezi tu, draga mamiT, respunse Ilinca.
Bine, zise Smarandi ;a.
Asculta, urma Ilinca.
S'a facut nunta nunta mare, bogata, stralucitoare, vesela,
romaneasca, gtil cum si -am povestit eu de atatea orT die ca se fac
lo nun ;ile mar!, bogate, stralucitoare, vesele, romanegti, ca In toate
basmele frumoase pe car! -ci le spuiti in toate serile ca sa to adorm
ca pe un copilag gingag, mititel, bun, bland gi iubitor, cum adoarme
clogca puigorul ei aurit 9i micuI cat o gigilice sub aripele e1 caldu-
roase, i'r gungunegte din cioc, gi el, somnoros, chiorraie merunIel
20 din guguliIa tot incet 9i iar Incet gi mai incet, domol de-tot, pIna
cand iql face bine loc in puful moale dela pieptul fierbinte al mamiT,
9i pleoapele golage i se 'nchid binigor gi dulce, gi gigilicea de puigor
adoarme gi doarme, doarme fara nicTun vis de grije, ori de necaz,
orT de mahnire care sail' turbure odihna, linigtea, mulmmirea, fe-
25 ricirea...
Nunta 'mare ca s'au adunat de pe gapte hotare departate,
din patru colTuri de zare luminoasa, nuntad 9i nuntage, calarT,
In carui,e, in chirvaneSi pe jos, gi cu plutele au venit din varf de
munte pe apa.' mare, care trece pe dincolo de iazul lui Mog Tanase
30 Cirnul, ca Inca zicea i batrinul, da p'atund tot nu era aga batrin
ca acuma, acu vre-o doua zeci de ani...
Done zeci de an!! zise SmarandiIa.
Da, doue zeci de an!, mama draga.
Dar eu de call' anT sunt, mama? intreba SmarandiIa.
35 Tu? Lase., ai sa vezi asta mar tarziu; 1IT spuit et tie, mama
draga, respunse Ilinca. S'aga zicea bietul Mog Tanase Cirnul: Doamne,
doamne! ce mandreTe! aga nunta mare cu ataxia colacerT gi nuntagT
n'am vezut et de cand sunt, gi nicI nu mai crez sa am et atatea
zile sa ma! vez aga de mare!
40 Nunta bogata Ca s'ai'l taiat atuncea peste o suta de capete
de vite, boT, port!, mid, herbed gi paserT o groaza, curcanT, rate,
gain!, Ate, pul, bobod, 9i erat toate grase, dolofane 9i frumoase
sa be mananci cu ochil, ca la curtea unui om bogat unde i -a pus
Dumnezet maim hit buna ca sa faca sa curga belgug din destul 9i
45 cu prisosinIa, 9i eat destupat gi s'au secat de istov treTzecT de bu-
riage burtoase pline cu rachiuri bune de case., 9i maT tari, ysi maT
potrivite, gi mai dulci, incropite cu miere alba ca laptele, 91. zece
17*

www.dacoromanica.ro
260 REMINISCENTE $1 NOTITE CRIT10E

boloboace pintecoase i trei buci ca nista namile cu alb, negru rosu,


profir, vechiu ros, batrin de cand era moss Tanase copil, de zicea,

5
1
dupe. ce 1-a InVarcat:
Mama! da'mi tita mama! ca to bat !* ca mos Tanase a fost
intors la 111a si a supt pans i-a crescut top dixrcii; dar nu stiu la
aide masa reposata, Dumnezeil s'o ierte gi s'o odihneasca, cum o
fi supt, dar la nunta gtifi c'a supt, si era mucalit si glume nevoe
mare, ca zicea mereu, Diu minte ca acuma, cand venea la cep unde
imparIeau vataseii vinul:
10 - Ma ma ! da'mi tita, mama, ca to bat ! i ridea lumea de se pra-
padea de ris.
Nunta stralucitoare, vesela gi romaneasca, ca s'a ars patru bu-
toaie cu pacura si doe sute de brag, de luminau toate dealurile
ca par'ca era zio cu mindrul soare pe cer,Si palpaia flacara gi tros-
15 neau cracile si frunzele brazilor, gi in tint! bataturi cate cinci cim-
poeri au cantat zece zile si zece nopci d'a rindul de auiau vaile gi
xnuscelele, gi chiuiau flacaii ,Si fetele si nevestele i barbaIii i vada-
nele i copiii, i o ripiiaU i o bateau in loc cand la dreapta cand
la stanga, dal asa g'asa s'asa ; si,numai dupa ce ostenea un rind,
20 haid! altul la loc! gi trage'l romaneste cu inima vesela, si a tinut
cheful dintr'o dummeca pans in joia ailalta, de gandesc Ca tine a
fost la nunta a!a mare, bogata, stralucitoare, vesela, romaneasca
si la morli or pomeni asa ospatare, asa petrecere, s'asa mandre.ce.
Ileana se opri sa'si traga sufletul.
25 - Dorm!, mama? intrebaiea pe Smarandi%a.
Nu, mama bunk cum sa dorm, cand hal povestestl to asa
minuni?
Ada'mI, draga mamii, o bardaca de apa proaspata, ca to
esti tinara gi et batrina, l'asa e dat dela Dumnezeu ca omul tinar
80 sa nu lase pe el batrin.
Numar decat, mama draga, zise SmarandiIa. Ea se sculg
sprintena in picioare ti cand dete cu fa-ca drept, in bataia lunii gi
se uita ea la luna gi luna la ea, par'ca erail mai frumoase, mai ha-
lane, mai plavie, mai mandreSi mai stralucitoare gi una i alta.
35 Smarandi %a i i Iua cof4a, bardacuia ti stergarul gi merse la si-
potul care soptea cu susurul lui tainic sub malul din faIa cascioa-
relor lor. Aci isi umplu pumnii ei mici si dragalasi cu apa rece gi
se spala pe ochil ei negri si se terse cu stergarul alb. Apoi spala
cofila gi bardacuIa smalluita cu small, verde, pe care o capatase
40 -dela pomana mamii Catrinil, nasica ei a buns, de-o iubeste ca pe
copilul ei, de cand 1-a murit bietii batrine fata ei, Florica. Sma-
randila clati bine cofica ti o umplu cu apa lui Dumnezeil a sana-
toasa deli da vials cand o bel recoreste sufletul insetat, gi
se 'ntoarse 'n fuga mare, si Iua o bardacuca gi zise.
45 - Tine, mamuca draga, c'asa e dat dela Dumnezeu: batrinul
sa se odlneasca ti tinerul set slujeasca.
Ilinca beu trei bardace pe neresuflate.

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 261

Bogdaproste! sa fie morIilor pariniilor ! zise batrina, si tu


se -cresti mare, cu minte ci cu noroc! Sall dea Dumnezeil tot bine
si tot ce doresti, dupe inima to a bunk miloasa si darnica. Sezi
colea la locul teu i sall povestesc mai departe.
5 Smerandii,a sarute pe mama el pe fruntea el IncreTite, pe obrajil
ei vetezi, pe ochiI ei blanzi si linistiV, In care stralucea multi bu-
netate amestecate cu multi mahnire si din care se vedea multi su-
ferinla, multi dragoste, multi iubire si multi nenorocire. ApoT
fata se area iar frumos la locul el in poala marnii, si Ilinca urine
io basrhul Inainte.
S'a ispravit nunta. S'aa dus nuntasii si nuntasele inapoI pe
la casele si pe la treburile for care'T doreau dupe atata petrecere,
fiecare dupe cum venisera, care &Mare, care In cerufa, care 'n chir-
van, care pe jos; numai ei de venisera cu plutele nu s'ail mai putut
15 intoarce acase tot cu plutele, ca plutele nu pot se suie pe apa la
deal; s'aa s'a dus fiecare dupe cum a putut.
Acuma a 'nceput viaIa buns i sfinta pentru InsuraIeiI tineri:
el o iubea pe ea ca pe ochii din cap, ea it iubea pe el ca luminile
ochilor. Era o viola fericite si le mergeau toate In bine, par'ca
20 Dumnezeu le da in fiecare zi de dimineaVa blagoslovenia luT din
toata inima. Curgea belsugul mai mult ca apa la moara lui Mo
Tanase, ca si zicea bietul batrin:
Se am eu atita ape se pociii macina cite graun/e aveIl vol...
hell hell
25 - Dar nig destula ape dela Dumnezeu, mo Tanase? 11 In-
trebat insuraIeir.
ave %r vol! Da las' cal
AO! nicI pe a miia parte cite gralunIe
bine: sunteII oamenii lui Dumnezet; n'ave-1,1 numal pentru vol,
avqi si pentru al/A; se ye ajute Domnul Christos sa stapanii.i se-
80 natoT si Maica Precista sa vi le 'nsuteasca i Inmilasce.
La anul, Dumnezeil milostivul a pus virf bunatelilor lui, ca le-a
daruit o copiliVa ca o minune. Mare bucurie a fost la casa oame-
nilor, i barbatul a zis:
Nevasta, copila asta este norocill nostru el mare... S'o bo-
ss tezam.
Cum a botezat-o, mamuca draga? intreba SmarandiTa.
Lase, c'o se vezi tu, mama, Iv spun eu, zise Ileana, man-
gaindu-o usor, blind, duios, dulce, milos pe per si pe frunte, ca si
cum il era Erica sa nu strice cu mainile eT osoase, vestede, batrine,
40 frumuselea, fragezimea, tineret,ea acelu! brat stralucitor, acelui
chip de zinc balana de soare neatinsa, de voinic nevezuta, de chit
omenesc nedeochiatk din povesti.
Bine, mama draga, zise SmarandiIa: spune mai departe.
S'o botezam, zise nevasta.
45 Si s'a facut botezul. Un botez tot asa de bogat, de stralucitor
i de vesel ca si nunta. Si s'a 'mparcit la flacei o suta de perechI
de bete, batute cu margele de toate fe %ele i cu fir alb i galben,

www.dacoromanica.ro
262 REMINISCENTE I NOTITE CRITICE
cu braiele lor, cu chimire de curea galbena, batute 'n %inte de alama
cu floare 'n maciulie 9i 'n nasturi de sidef cu feldefel de ape cum
e eurcubeul de pe cer ; 9i la fete s'a 'mpar-cit pined alba de tirg lath
de un cot 9i trel rupi peste o mie de digrimele, 9i tot atatea teste-
s mele qi catrinIe la neveste; 9i Ia barbap 9i la copiT fiecare pe potriva
lul, cate ceva, ba un biciti de opt caT, ba un cojocel, ba o pereche
de cisme orT de imine!, ba o iconi c, ba la carturarT Visul Maichi!
Precistil* 9i 4 Alikandria or! Avesti %a aripa Satanii* gi Hali-
maua* si Cate toate, aduse in doe caruIe pline, incarcate, ticsite,
to tocmai dela tirg dela Dragaica ; gi popir o sae noua, 9i Ia biserica
doua icoane imparate9ti i zece oca de luminarl de ceara alba 9i
cinc! oca de tamale gi un burdu9e1 de untdelemn grecesc.
Toate astea, ate le-am cheltuit Ileano, sunt in cinstea to
si pentru norocul Smarandicii, copila 'noastre...
15 Smarand4a se ridica in picioare deadata, Band un tipet prelung,
plangator, dureros, sfi9ietor.
A! Mama buns! mamuco draga! ce-aT zis? ce-aT spus? ce-aT
gait? ce-am auzit?
Ileana isi acoperise fa%a gi tremura; ochil eT se umplura de la-
20 crimi. Zisese, spusese, graise acele cuvinte, acele nume fara sa vrea,
biruita de 9ivoiul puternic al amintirilor ce curgeau, se rostogo-
leau, se avintau in inchipuirea eT, In gandul si sufletul el, care pu-
tuse sa le ascunza pana acuma, dar ele, ne maT putand suferi tai-
nuirea, isbucnisera ca o apa de munte pe care In zadar un zagaz
25 slab, cletinat, sguduit si desradacinat de vremurT se 'ncearca s'o
maT opreasca orT s'o abate din calea eT, unde e manata cu o putere
biruitoare, covir9itoare, neinfrinta.
A! striga Smarandii1a, scuturandu'91 perul plavit ca fuiorul
de borangic netopit in razele baIane ale luniT, ce par'ca privea cu
80 dragoste si mila calda la mama 9i la copila 9i le-arunca razele man-
gaioase spre a be alina, domoli 1i potoli rescoala sufletului for sbu-
ciumat pins In adincul luT, ca un lac asupra caruia s'a abatut
viforul ingrozitor ca sal mi9te 9i 4sa'1 sbata pin& In fundul fun-
dulur.
85 - A!.. Smarandi-ca! Ileana! Mitran!.. Eu?... tu?... el?...
noi!... Care va se zica tu imi: spur suferincele vie %iT tale, vreT sand
ara/T istoria lui bietul tata?
Da.
A! zise Smarandi/a... Void s& gtiii de ce a murit el? spune...
40 spune! spune!
N'a murit.
Trae9te?
A fost omorit?
Da!
45 - De tine? spune...

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 263

Pe cand jos, in valea scaldata 'n lumina blinds, molatica


*i domoala a lunii pline, pe prispa saraca, umilita i nerabdatoare
de departe la ochl, stati o mama i o copila, una povestind i alta
6
ascultand, o poveste trista, neagra, infioratoare, grozava, care le
chinue, le strivwe, le sfarama inima storcend dintr'insa value-
value de lacrime de induio9are, de milk de sfinte amintiri neui-
tate, ce se petrece sus In deal? ce se petrece In casele mindre, car!
se ridica albe, sclipitoare, bogate i fudule, inconjurate de padu-
10 r4tea de salcami inflorici, din frunzetul carora vintul se incarca la
fiecare bataie cu miresme imbatatoare, pe car!, ca o cadelni/a
uriap, le impratie In mipari regulate In toata valea ca intr'o
sfinta biserica larga, al carei tavan albastru argintiu e luminat cu
atatea mu de policandre ale lui Dumnezeu i cu o candela mare-
15 mare, aprinsa par'ca chiar de mana lui Domnul Christos pentru
pomenirea mameT lui fecToare?
In casele de sus e petrecere strapica.
In salonul eel mare, care da cu patru ferestre largi i o use la
mijloc pe pridvorul din fa/a, este o adunare vesela, sgomotoasa,
20 tanara, nebuna.
Salonul, ca i incaperile celelalte, sofragirie, odai turceti, salo-
nap mg mid, iatacuri pentru stripinT i pentru musafiri, este o
minuna %ie de frumuse;e, mIndre/e i boga %ie. Tot ce poate sa'i
inchipuiasca mintea omeneasca mai stralucitor, mai mindru i mai
25 bogat este gramadit In aceasta incapere: este un cuib de zing,
un palat vrajit din pove0i.
Un cuib de zina, in adever, pentru ca stapina de odinioara a
acestor minunalii fusese roarea logofeteasa Marghioli/a Sorescu,
so-0a marelui logofet Iordache Sorescu i fiica marelui ban Iena-
30 chi/a Grozeanu. Marea logofeteasa Maria Sorescu fusese una din
acele femei facute par'ca Inadins ca sa arate ca una din cele mai
mar! puteri pe parnint este frumuse %ea, i pentru a face bine i
pentru a face feu. Copila a unui om mindru, bogat 9i puternic
pe acele vremurT and naterea deosibea pe oameni, facind ,Inca
35 din leagan pe uniT rob! nenorociV, umili/i, osindi/T i blestema/1.
pentru vecii vecilor la chin, ru9ine i suferin/a, pe al/ii stapini,
ferici/I, mindri, cruzi, ursip pentru vecii vecilor sa stapineasca, sa
robeasca, sa sdrobeasca pe semeniT lor, Marghioli%a era de o
frumuse/e rara, o icoana de sfinta, rupta din peretele biserici! i
40 aruncata plina de via/a in lume, pentru ca toata lumea sal caza
in genuchl qi sa i se 'nchine. Crescuse de mica in alintari i man-
gaieri 9i Ingrijirl; tatal ei, marele ban, nebun de dragostea parin-
teasca, mindru de numeTe lui, pierduse pe mama eT i patru copii
in vremea ciumi! i ramasese numal cu aceasta copila, la care se
45 uita ca sgircitul la o comoara nestimata, care data ar fi atinsa,
e1 ar muri, caci n'ar maT in/elege pre -011 vie/ii, n'ar mai pricepe

www.dacoromanica.ro
264 REMINISCENIE SI NOTITE CRITICE
pentru ce mar lumineaza soarele acest pamint ticalos, trist, ne-
norocit i pustiti.
MarghioliIa era de aisprezece ani cand marele logofet Iordache
Sorescu veni sa o ceara in casatorie marelu! ban. Era o pereche
5 potrivitt. Mare le logofet era un -Unser frumos, fnalt, chipes, nobil,
copil al unel familii marl, dintre earl ata-cia se aratasera vrednici
roman! pe vremuri intru apararea moiei strannoeti in luptele
cu puhoaiele de vrajmai de toate neamurile ci limbile, ce nava-
leau mereU asupra acestei mult incercate tart blagoslovite de Dum-
10 nezeil.
La inceput, marele ban nu voise sa'T dea copila In casatorie,
zicand ca el nu se poate desparp de ea, pentru ca n'are incredere
ca copila lu!, Marghiolila, are sa fie fericita, nu are Incredere In
nimini ca va ti sa pre %uiasca acest tiner odor imperatese i sa o
15 faca fericita pe potriva frumusecii i mindreIii el. Dar marele lo-
gofet, Iordache Sorescu, nebun i desnadajduit de acest respuns,
care i se da regulat la toate fagaduelile lui calduroase, la toate
juramintele lul de credinIa i de dragoste, a alergat la picioarele
lu! Voda, i-a spus cum merge pricina i a plins i a sarutat talpile
20 Marie! Sale i a strigat:
e La mila Marie! Tale alergat-am sa nu te 'nduri, daca mai vra
s pastrezi slujbele plecate! i credincioasei tale slug!. 0 porunca
a Marie! Tale i robul Marie! Tale, marele Marie! Tale logofet va
fi fericit ; iar daca nu, hangerul esta va intra In fundul inimii mele
25 pina'n prasele a.
ySi a i scos inaintea Marie! Sale hangerul, pe care i'l daruise
Maria Sa pentru slujbele ce i le facuse tinerul logofet. Era un hanger
de Damasc cu prasele de sidef legat in our i'n pietre nestimate,
pe care'l purtase odata viteazul Soliman, i pe care Maria Sa 11
30 avusese trimis In dar dela vizirul.
Atunci Voda a strigat rizend, cum era bun i, glume %:
tk Star nebunule, ca'i rup urechile! SA nu'na faci piaza rea In
casa simbata dimineala pe nemancate I. Astea sunt parapone tre-
cetoare de dragoste. Cine n'a trecut p' in ale? Nu te apelpisi,
35 arhonda-mu! ca toate at 5111 iasa cu plini
Si numai decat a batut Voda de tre! or! In palme ci a venit un
cavaz ci 1-a trimis Voda s'aduca tether mecher pe marele ban Ie-
nachi-ca Grozeanu, ci cand a venit batrinul, Maria Sa zice:
u ET ! ce am auzit? Dal marelu! logofet Iordache Sorescu pe fiica-ta
40 Marghioli %a? Bine fad', arhonda-mu! Toeing vream salf spuit ca
ci et pusesem, In mila mea pentru neamul ci casa voastsfi, ochif
pe tinerul esta. Salt traiasca ci sal vezi an! fridelungatf fericitl...
Eu le sunt nas! r
Pas de raspunde, mare bane, ceva fmpotriva vorbelor Marie!
45 Sale !
i astfel a doua zi chiar, duminica cu blagoslovenia Mitropoli-
tului, fiind nuh! maxi Voda i doamna, fiica marelu! ban IenachiVa

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 265

Grozeanu, Marghiolita, a fost cocoana mare logofeteasa a marelui


logofet Iordache Sorescu.
S'a prapadit lumea aceea par'ca n'a mai fost de cand lumea!
A9a trec oamenii no9tri valuri-valuri in clipe scurte 9i repezi
5 pe acest pamint, in aceasta vials in care toate sunt zadarnicii,
afara de fapta buns ce trebue sa se socoteasca odata 9i-odata,
fiindca oamenii pier, sunt trecetori muritori, dar omenirea nu
5Si

piere, e statornica si nemuritoare, 9i ea socote9te 9i pastreaza amin-


tirea faptelor noastre, pe cele rele le uita cate ()data, le iaoa ta-
u, deauna, dar pe cele bune nu le uita niciodata gf totdeauna le po-
mene9te 9i le binecuvinteaza.
Din casatoria marelui logofet cu fiica marelui ban, a capatat
viata Mi9u Sorescu.
De mic pierzind pe mama-sa si pe tatal sell, el a fost crescut
15 de rude. Trimes de mic la Paris, a 9ezut acolo doue-zeci de ani si
acolo a cheltuit, in desfrinari ru9inoase 9i in ticalo,sii nesocotite
cu strainii i strainele, jum'etate din averea for uria9e. Purtand un
nume mare, a fost chemat de prietini 9i rude in lark atunci cand,
averea fiindu'i incurcata, nu mai putea sa mai duca luxul In care
20 era obi9nuit sa traiasca in Babilonul modern; aceasta 1-a Indemnat,
fiind 9i satul de atata sgomot, de atata viata destrabalata, care'i
ruinase pe jumatate averea si aproape de tot sanatateaw sa vie
Inapo! In patrie, unde, fiind la putere guvernul reactionar, fu nu-
mit numai deck Intr'un fotoliu de deputat ales de colegiul pe
25 atunci al patrulea, astazi al treilea,.de colegiul -caranimil romane9ti,
In momentul cand el nu intrase Inca In Cara, cand era Inca pe drum,
fiindca, din cauza intreruperil circulatiei prin inundatil, fusese silit
a se opri la Viena. Depe9a de felicitare a partizanilor noului deputat
l'a gasit tocmai la Grand-Hotel, unde facea un chiolhan stra9nic
30 -cu ni9te baletiste de la Opera. El a desfacut depe9a care'! anunta
alegerea sa 9i a strigat, beat de 9ampanie 9i de licoruri, luand In
brace 9i sarutand o baletista:
#Vive la Roumanie!*
Iar acele femei pierdute au repetat In cor, cu accentul for vienez,
35 facind un sgomot infernal:
a Fif la Tummanie!*
Acuma d. Mi9u Soresco de Grozeny caci acest nume, corn-
binat din al tatalui 9i din al buniculu!, II purta Inca de la Paris
se afla la mo9ia Grozeni, veche clironomie remasa de la bunicu-set's,
90 marele ban Ienachita Grozeanu. D. deputat al Veranilor, care d'abia
9tia romfine9te, ospata la Grozeni pe mai multi prieten!, dintre
can' pe un June pictor francez de mare talent, Victor Bonnet, o
cuno9tinta de la Paris, care calatorea de placere prim Orient.
Sarnpania inghetata curgea in valuri, fumul de tutun se ridica
45 in tavan gi pornea pe ferestre ca nilte nor! fantastic! batuli de yin-
turi, risetele, glumele, jocurile de cuvinte nu ma! conteneat.
Tacere, striga un 9trengar batran, canit gi sclivisit, care avea

www.dacoromanica.ro
266 REMINISCENTE BSI NOTITE CRITICE

obiceid se face mid servicii galante tinerilor seX prieteni! Dace


me iubici voX pe mine, tace-VI sa ne spuna Miu o not& aventura
a luT.
Iar amorezat, mon cher? striga tinerul Costica Melinescu.
5 Si Inca a9a cum n'am fost flier o data, ma parole d'honneur!
zise Mi9u; o adevarata pasiune! un...
E turbat! e nebun ! Intrerupse Fanica.
E o femee du monde? intreba Iorgu Doroneanu, care zicea
c alte femei nu exists pe lume, afara <c poate * de artiste.
to Penick vecinicul confident, incepu sa riza cu hohot de Intre-
barea lul Iorgu, pe cand Mi9u tacea gi'qi mu9ca buzele.
E o artiste?
E o...
15 - 0 ce?
0 Ierance, zise serios Miu, incruntanduli sprincenelel negre
cu un zimbet trist.
A! striga Costica. Avem dar o idila 1 ySi cum se nume9te juna
pastorica, domnule Fanica? Sa vedem dace d-ta care le 9tii toate,
o sa 9tii si p'asta?
20 Sa spun, Miple?
De unde 9tit? intreba Migu 9i mai Incruntat.
Cell pasa?
Me prinz ea nu pop. sa 9tii.
Dace' me necaje9ti, o spuid.
25 Dace o 9tii, spune.
ET bine, dace vreIi. sa 9tiVi cum o chiama pe fericita care
stapane9te astazI inima tinaruluT nostru amic Misu, ascultaV...
E o minune de IarancuIa, eel drept, si o chiama...
80 - 0 chiama?...
Sma-ran-di la!
(Moitul Roman, Nr. 34-37, din 3, 6, 10 qi 13 Iunie 1893. V ezi Note i
variante, la sldrfilul volumului).

0 BLANA. RARA
E ger ,Si ceala... ceala 'ngheIata... o vreme sa nu scoX un caine
as afara. Lumina fanarelor, ro9ie, e Imbrobodita Intr'o stranie aureola
irizata.
In gangul palatului d-lui Psaridi, mare proprietar, arde, clipind
arare, o mare lamp& electrica cu arc, e ca un vis albastru 9i rece
de poet desgustat. Pe ferestrele mari, mate de abureala, ale pa-
40 latulu! ce cald trebue sa fie inauntru ! ies, rupand picla groasa
in bande largi 9i drepte, lumina qi sunete armonioase i alegre.
E un bal sus!
Un teas despre ziva si Inca intra trasuri Inchise pe gang.

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 267

Aha! iata doamna Cutopolu! iata cea mai splendida, mar in-
fatigabila dintre elegantele bucurestene 1 E o aratare ca din po-
vesti... 0 rochie de catifea vineta deschis ca opalul... Pe cap,
pe umeri, pe git, pe brate, in degete, In urechi, o avere, o avere
5 intreaga in pietre scumpe !
De unde vine aceasta scinteitoare aparitie?
Dela Capsa ... A fost la teatrul national. A luat apoi la pati-
sierul a la mode, en petite chambrie, un pahar de sampanie, .. si
acum vine la amica sa madam Psaridi sa'si faca actul de prezenta...
10 D. Cutopolu este oprit acasa de afaceri politice... 0 criza... o
noua combinatie ministeriala... adunarea unui grup parlamentar...
si o tinera slujnica unguroaica serveste domnilor ceaiul si face
patul domnului... mai stiu eu ce?
Doamna eleganta a intrat in salon.
15 Un virtej de tineri din lumea mare an dat nava% tmprejuru'T,
ca tot atati fluturi de noapte, ce s'ar repezi orbeste asupra unel
lamp! aprinse de-odata intr'o padure intunecoasa! Ce triumf pentru
frumusete ! i frumusetea e lumina!
Ce virsta sa alba doamna Cutopolu? 0 doamne ! Femeile n'au
20 de cat virsta pe care o arata minus cat nu le convine. Dar e
tinera. E o diferenta intre ea si d. Cutopolu, ca intre o fiica si un tats.
Cine a fost? tine este doamna Cutopolu?
E nascuta Popescu... dar acest Popescu era numai tatal oficial.
El a fost luat pe madam' Popescu and aceasta era deja mama a
25 doua fetite, Aglaia si Lucretia, can an crescut in casa lui Popescu,
vechiu functionar de la Finance, in mahalaua Dobroteasa !Ana
la virsta de cinsprezece saisprezece ani. Atunci Popescu, batrinul
arhivar a murit, si Aglaia, sigur de desperare, a facut o gresala.
Ce? Cine a zis ceva? Cine n'a facut o gresala? 0 gresala ?
so asta este lucru care se face regulat.
Aruncata In valurile prapastioase ale lumii, ea, de atunci, s'a
sbatut cu uraganul, dand din maini si picioare, si a dat asa de bine
din fericire, ca la fie-care miscare, a nemerit cu mana numai peste
perle.
35 Cea din urma perla, cea mai pretioasa, cea mg fins a fost gro-
sul Cutopolu.
Mid, dupa un bal mascat, s'a apucat de el, desperata de mis-
carea nebuna a uraganuluT lumi!, cand s'a hotarit sa-si lege via%a
poetics si flusturateca de viata prozaica si greoaie a unui arendas,
40 ea nu spera sa-si vaza incununat sacrificiul asa de graba.
Cine o hotarise sa faca acel sacrificiu? Necazul... Capitanul...
Misu!
4 Ah! Misule, poate ca s mor !)) iata ce si-a zis ea, inteun mo-
ment de desperare amestecata cu dispre ;.
45 Il iubise pe Misu! pe acel nenorocit!
Amorul eT nu fusese considerat de omul acela de cat ca prilejul
unor placer! brutale si stupide !

www.dacoromanica.ro
268 REMINISCENTE BSI NOTI'J'E CRITICE

Amor 9i injosire!
Nu, nu mai voiu ! 5 i-a zis ea, 9i a urmat pe Cutopo lu.
Astazi este femeea unui influent senator, de qapte on milionar:
Date'n laturi! nenorocitule capitan Mi9u ; da-te'n laturi! to strope9te !
5 II mai iube9te 9i ea?... Poate.
0 mai iube9te el?... De sigur.
Dar... ea este atat de sus astazi_ ji el... el e atat de jos! omul
cazut, omul care a fost degradat pentru Ca gi-a calcat onoarea
a furat. A furat, da. Pentru ce a furat? Pentru copilul ei!
10 In seara cand, dintr'un cabinet particular, dupa un bal mascat,
Aglaia ametita de beutura, a plecat cu arenda9u1, dandusi aman-
tului eT cu tifla, acesta, in primul moment n'a vrut sa creaza ca-T
adeverat. Era 9i el beat! atata 9ampanie1 Toata scena de despar-
tire atat de scandaloasa, acel mar! aruncat cu dispret la plecare,
16 nu aveau aerul destul de serios.
El a crezut ca e ca totdeauna o farsa. El spera ca Aglaia are sa
lase la otel pe batrinul Cutopolu 9i, ca de regula, are sa se intoarca
a doua zi inapoi, caita, sa'i ceard o iertare, despre care erau tacit
intele9i in destul, 9i sa-i dea jumatate din o suta de franc!...
20 Trebuiau ban!, mai ales pentru copil, pe care'l cre9tea nenorocita
de Lucretia, sora Aglail.
0 zi, o saptemana, o lung ... Aglaia n'a mai venit. Unde era
Aglaia? Era in Topirleni, la arenda9uI. Cand Mi9u a aflat de urma
e!, Aglaia Popescu se chema deja Madam' Cutopolu.
25 Si capitanul a trebuit, uimit de hotarirea Aglaei, sa bats in re-
tragere.
Adanc lovit de aceasta schimbare, a mers la Lucretia Popescu,
sa'i vaza baiatul. A plans ! a plans a9a de sincer 9i a9a de Inde-
lung, Incat Lucretia s'a hotarit sa-1 consoleze.
30 Dar d. capitanul a inceput sa joace cart,!... a ca9tigat... a pier-
dut, pe urma a pierdut, lar... 9i lar, 9i pe urma de tot ; a alunecat
la casa companiei: a furat... A fost judecat, condamnat, degradat
gi inchis.
Pins sa scape dela Inchisoare, un an, cu mare greutate Lucretia
85 a putut cre9te baiatul baiat fara noroc, fiindca Lucretia era
urIta 9i posaca.
Capitanul ar fi cazut in cea mai neagra mizerie daca nu gasea
pe prietenul tatalui seu, pe Psaridi, mare om de afaceri... Acum
Mi9u este omul de alergatura al lui Psaridi. Foarte credincios, bine
40 crescut gi discret, Miqu face afacerile domnului i doamnei-9i1
platit destul de bini9or.
Ar fi fericit daca baiatul 9i Lucretia n'ar fi bolnavi!... o cash
igrasioasa 'n mahala... Si el n'are lemne:.. n'are sfant !...
Dar astazi e bal la Psaridi, qi Mi9u dirijeaza bufetul 9i dome-
46 sticitatea, cum odinioara conducea cotilioanele.
((Mina seara, capitane, zice doamna Cutopolu, cand ex-capitanul
ImbatrInit, o prime9te la scars.

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 269

Sarut myna, madam' Cutopolu, respunde el.


Ce face Lucretia?
-- Tot bolnava.
Dar baiatul?
5 Tot reu.
Daca nu'l ingrijici L.. cine strica?
i doamna CuTopolu ii lasa molatic in mainile ex-capitanului
blana superba de vulpe albastra, lin giuvaer, un exemplar unic
In Bucurwi. Apoi desfacandu'i minunatul &entail de sidef 9i de
io pene de stru %, urea luata literalmente pe sus de un stol de flu-
turi nebunic treptele scarii. de onoare.
Si apoi, odata sus in saloane, virtejul...
E 9apte dimineaTa... Aurora cu degetele ei de roza vine sa des-
chiza portile orientului.
15 Doamna Cu ;opolu, sdrobita de oboseala, dar tot vesela, scoboara
scara insupta de to ;i fluturii... La garderoba, blanal... Blana ...
lipsete. Cauta'n sus, cauta'n jos... blana nu e. Unde e capitanul?...
cautal in sus, cautal in jos: capitanul nu e nicaeri. Uncle e capi-
tanul?
20 # Capitanul, zice un fecior, a fost chemat iepede acasa... Co-
pilu'i e reu bolnav! ))
Dar iata capitanul palid, plans, desfigurat:
# Copilul, Imi moare copilul! >>
*Bine, bine, copilul, striga madam' Cu %opolu impacientata:
25 dar blana ? unde e blana ?
Blana ? care blana?... respunde aiurit capitanul... i in-
cepe sa urle iar.
c Copilul meu! copilul meu! *
i pleaca nebun iar inapoi.
30 Scandal! Blana ! Cum se poate? blana! ia-o de unde nu e.
Copilul s'a facut, din norocire, bine, dar, din nenorocire, blana
nu s'a mai gasit !
A! ce mediu social!
(Povestea V orbei, Anul I, 1896, Nr, 11, din 19 Decembre; semnat: Caragiale).

35 POE/TUL VLAHUTA
Schita

Oraplul Opidul-Noil (pe ungure9te Ujvcir desigur o grosolana


traducere arbitrary a numelui originar daco-latin) este de cateva
zile in mare fierbere. Nu e, in adevar, pu%in lucru pentru acest opid,
o care, cu toata modestia-i, numera pan& acum patru procese politice
de tradare de stat maghiar, sa adaposteasca pe un luptator cultural
din regatul liber, pe un frunta9 al neamulul. De aceea i o Aquila

www.dacoromanica.ro
270 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE
Carpatina 0, gazeta opidului, in ultimul seu numar, a putut zice
cu mandrie:
a Avem in muril no9tri o sublime lira romans libera, pe fratele
nostru prea iubit, pe poetul nostru transcarpatin, Vlahuta. Sa
5 strigam toil cu bucurie: sa traiasca!*
4 Muril noqtri s... asta e un mod particular de a zice al intrepi-
dului Valeriti Chico9, director 9i redactor al valorosului organ eb-
domadar, care singur are onoarea a trei din cele patru procese.
Muff, nu are deloc 9i e bine acest pitoresc ora9e1: el e a9ezat
to In voe pe o larga paji9te, la poalele muntilor, strabatut drept prin
mijloc de o garla limpede, care, repezita dinteun isvor inalt din
coastele vecine, aluneca, far% sa'l poST prinde miparea cu ochil, pe
patul ei de petricele merunte, printre doue brazde imbricate In
ni9te larga verde 9i grass, culcata tot Ia vale In snopi marl de
15 pornirea neinduplecata a 9ivoiulul.
Deoparte 9i de alta a riului, urmeaza doue alee marl, marginite
cu gradinite ; In mijlocul fiecarei din acestea, sclipe9te alba 9i curate
cite o casuta cu ferestre aparate de lodurl verz! 9i acoperita cu
olane resit. Intre toate aceste cochete loeuin%e, drept in fata pun %i!
20 celei marl, straluce9te cu deosebire casa parintelui Ion Mantu,
protopop cercual, unul dintre cc! ma! arzetori 91 mai valinll 0
patrioti, care, cu toata indrazneala ce a dovedit, n'are pins acuma
niciun proces. Cu dinsul locue9te unica sa fiica, domnipara Veturia,
o minune de nouesprezece an! frumoasa vi voinica, sentimentala,
25 de91 vesela: lucreaza 9i 'nvata mult 9i bine, cants mult vi frumos,
zimbe9te toata vremea. Devotamentul ei pentru tats, pentru cauza
nationala, pentru micul institut de orfani, al &aria comitet de dom-
nipare it prezideaza cu atata pricepere 9i tact matur, i-a atras
30
respectul
de Zina Opidului din partea < Aquilei Carpatine -
vi simpatia tutulor concetatenilor vi, pe drept, numele
niciodata
nume mai meritat. Neat ca au numit-o Veturia! gande9te adesea
tata ; trebula s'o theme Aurora, pentru ca'n adever copila asta
lumineaza cu stralucita eI Infhli9are.
Casa domnului protopop are patru fere9ti spre alee in grading
35 I o eleganta intrare la mijloc. Sub fere9ti, de o parte 9i de alta a
intrarii, sunt a9ezate simetric cite vase stupI mar!, cari, din faptul
zilii vi pina'n noptate, bizie, sbirnie vi lucreaza fare o clipa de preget.
Privindu-I, parintele, care, del matur 9i trecut prin multe, n'a
uitat Inca frumoasele vremi tinere, cand inveta Ia Blaj, citeaza
40 zimbind cu satisfactie un crampeiir din clasicul seii favorit: fervet
opus.
In aceasta casa se afla In gazda, de sapte zile acum, poetul; el
mai are o zi de stat In acest ora9e1; maine, duminica, seara, jume-
tate la zece *, tot poporul roman are sal conduce la gara apropiata,
45 distanta de o jumetat' de teas de ora9e1 prin promenata >.
Ail fost pline aceste zile, pline de neuitate impresil, de puternice
mi9cari suflete9tI, vi tocmai pentru aceea au trecut ele a9a de iute.

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 271

Imprejurarile acestor zile frumoase din urma se deapena in gfindul


domniparei Veturiei, unele peste altele, mai grabite deck undele
garlei dintre cele doue alee, mai navalitoare deck mirarea ne-
astimperata dela gura stupilor de sub ferestre. Inzadar domnipara
5 Veturia vrea sa i k a9eze treptat i metodic in ordinea for i%torica ;
par'ca toate s'ail petrecut dinteodata tot adineaori... Admeaori
par'ca zfu'9i mai aduce aminte la -ce se &Idea atunci, cum 9edea,
ce facea a fost trezita de cateva lovituri la u9a din faca ... A
deschis... Un tiner blond, Inalt, cu ()chit' mar! alba9tri, cu o frunte
to deschisa, a aparut mandru inainte-i, intreband de parintele Mantu
Tata nu-I acasa, dar trebui sa vie... Noul venit se recomenda
poetul Vlahu-ca !
Ce zile de- atunc!! Ce triumf la conferenIa poetulu!! 0 sa curga
multa apa grin mijlocul opidului pins sa se mai auza acolo ni9te
15 accente atat de virile. Poetul a vorbit cu eel mai malt avent despre
limba nalionala ; modest, el n'a pomenit de sine lnsu9i i n'a citat
din operile lui proprii decat numai de cateva or!, i aceasta ca simpla
ilustraliune a teoriei ca, fara limbs, o na %iune nu mai are glas in
concertul umanitkii. . . Dar din toata navala aceasta de reminisceme,
20 ceea ce se deslipe9te ma! clar 9i mai deosibit din mintea domniparei
Veturiei este acea neuitata imprejurare cand, remasa singura cu
poetul, Tel strinse cu putere tot aparatul de erudiciune pentru a
face fats inaltei situaiiuni in care se afla.
Care va se zica, citi-ci mult, domnipara?
25 - Foarte mult, domnule.
Ali citit ce am scris eu?
0 da, tot. Eminescu i dv. sunteTi idoli! me!.
Poetul facu o mirare de 'nalta satisfac %ie. .

sSi care ve place mai mult?


30 - Amendoi.
Dar... mai mult?
Dumneavoastra, se 'n %elege.
Acest respuns, e drept, fusese sznuls : privirea poetului era prea
din tale -afara arzetoare spre a nu impune respunsul pe care el 11
as dorea.
Urmara apo!, printr'o explicabila delicate %e a poetului favorit,
o serie de complimente asupra frumuse %ii, inteligenel, culturi! 9i
tutulor calitkilor de spirit 9i de inima ale domniparer, complimente
earl o facura sa rorsca pins la urech! Inca o calitate, ce nu -!
40 sta rea de loc. Ca once resfkat al muzelor, 9i acesta era indrazne%
i nemesurat, a9a Ca, dela complimente vagi, iute trecu la decla-
ratiunr precise: un poet cauta unr ideal, fara speranIa de a'l gasi,
viaIa lui intreaga. Norocul se insarcineaza sa scoata fara veste
in tale ; nici mai mult nici mai pucin, poetul gasise aci, In casa unde
45 era gazduit, din doue una : or culmina %ia lu!, idealul, fericirea ;
or pierderea completa a sufletului sea 9i domnipara Veturia
trebuia sa hotarasca intr' un fel de soarta lu!.

www.dacoromanica.ro
272 REMINISCENTE BSI NOT ITE CRITICE

Dar, nebun poet, mai intrebi? e cu putinta sa raspunda ea altfel


deat cum dore9ti tu? S'ar indura ea sa sfarame o lira care e che-
mata s'o faca pe dinsa nemuritoare? Dar a putea s'o chemi in
prapastie, 9i ar merge dupa tine cu ochil Inchi9i! lath ce tremura-
6 tied a apucat-o la vorbele tale! Vezi cum scinteiaza de ciudat
ochii ser umezi! Uite ce fior II trece prin per ! cu cat avant itiintinde
mana, 9i ce triumf i-ai dat sarutandu-i-o l
Domnipara, zice poetul, vrei sa fir muza mea?
Daca nu cumva /le de mine, respunde Veturia, daca nu
lo visez, brdona: fac ce vrei... faci cu mine ce vrei.
Domnipara Veturia era un instrument bine acordat pentru
cantarea virtuozului nostru, 9i n'ar fi fost de mirare ca indraznetul
artist sa incerce fara siguranta de succes, dar totu9i. s'a Incerce
un concert complet, daca uile nu s'ar fi deschis de perete ci
15 intreaga societate dela <( cassina 6, avend in frunte pe parintele
Mantu, n'ar fi intrat cu cal mai ceremonios aer in salon. Erau
profesoril gimnaziului real, cei case preoti greco-orientali, cei
trei avocati cu secretarul cameril avocatiale, medicii ora9ului,
o delega %iune a comertului roman, in fine tot ce oracul 9i cercul
20 avea ca frunta9. Atunci s'a organizat ftante pede programul celebrel
serate literare, la care poetul IT -a %inut conferen %a sa despre limba
nationala.
Toate acestea tree grin mintea fierbinte a domnicoarel Veturiei,
care, impreuna cu cateva prietene din elita locals, prepara cu up
25 incuiata o surpriza poetulur o coroana de stejar verde, legata
cu o funds de panglici tricolore, desfacute din costumul national
in care domnipara a asistat la zece Maiii, acu trei ani, in Bucu-
re9ti. Pe and tinerele camarade lucreaza, in salona9u1 de alaturi
poetul improvizeaza pe albumul domni9oarei Veturiei cateva rime
so de adio. Adio? nu. Acest cuvent e prea crud, el nu'l va zice
niciodata ; spiritul lui e prea inventiv pentru aceasta! Nu adio,
ci la revedere... E ceva noll ; aceasta ese cu desavir9ire din
limitele banalului; e cu totul original. Poetul 9i-a terminat imt
proviza %ia, and uca se deschide, 9i domni9oara Veturia impreuna
35 cu celelalte intra. Cu toata simplicitatea, poetul cere permisiune
sa le arate improvizatia lui; Domnipara Veturia ii smulge cu ne-
rabdare albumul, i9i arunca privirile pe urmele de cerneala Inca
nesbicite, ci in culmea emotiei citecte:
Domniyoaref Veturia Mantu
40 E dat poetului In via-ta.sa vaza-odata steaua lui:
Pe-a mea eil am vezut-o 'n fine ci multumesc noroculul.
Ea mi-a sclipit atat de vie 0-atat de mult m'a minunat,
Ca pot sa merg de-acuma sigur, caci drumu 'ntreg mi-e luminat.
Nu voiii, nu pot Ali zic adio, m'a9I rataci din calea mea...
46 Tu luminezi intreagaimi viata: la revedere, scumpa mea!

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 273

Domnigoara Veturia, terminand citirea, sim %i o caldura nespusa la


frunte... chit i se turburara, urechile incepura sal vijte, o
ameleala. Ea inchise binigor albumul, it ageza pe mesuta intor-
cendu-se extatica spre poet, fl intreba :
5 - Care-T mana care a scris versurile astea ?
Aceasta, respunse modest poetul, intinzendusgT dreapta.
Tinera se repezi, apuca cu amendoue manuIele sale grasula
dreapta care comisese capo-d'opera 1i, pane se aiba poetul vreme
a gi-o retrage, o saruta de maT multe orT cu cea maT ferventa ado-
10 ratiune. Dup' aceasta scene aga de atingetoare urmara cateva vizite
grave Comitetul aranjator venea sa desbata inch odata pro-
gramul solemnita ;ii de a doua zi: dimineaTa predica la Sf. Ion
de parintele Mantu ; dupe pranz, excursiune la Dumbrava-Inalte ;
seara, banchet la locanda Birzschgcuier-Hof ; apoT, conducerea in
15 corpore cu care poetul trebuia onorat la plecare. Programul fiind
definitiv votat, Comitetul aranjator salute cordial gi se retrase.
Seara se petrecu in intimitate. In timpul tine!, domnigoara Ve-
turia sta dusa pe gandurT, aruncand din cand in &and cate o privire
din fundul sufletuluT asupra ilustruluT oaspe ; poetul afla din ce
20 in ce ma! minunat vinul parinteluT, iar parintele povestea poetuluT
frumoasa petrecere cu fiica-sa la serbarile de 10 Mail, in capitala
Romania. Emil treT anT de atunc!; cu toate acestea, el reconsti-
tuia din amenunte intreaga minune complexa la care luase parte:
sgomotul uriag al capitala, pestriTatura infinite de color!, migcarea
25 de veselie a unui intreg popor liber, jocul fantastic al peduril de
steagurT tricolore fluturate de vent, figura Regin', trandafirul
alb pe care incentatoarea suverana-poets 1-a prins intreacat cu
manile el auguste in perul VeturieT, infaIigarea severe gi mareaca
a Regelui, gi defilarea armateT, <artilaria aceea o, gi margurile trium-
30 fale,Si retragerea cu toile ; apoT seara, plimbarea prin Cigmegiii,
lumina electrica, ploaia de artificiT polichrome toate IT treceag
acum iar limpede pe dinainte: ca printr'un ochian magic, parintele
vedea In departarea trecutuluiT un viTtor stralucit, a caruia realitate
era sigura, dar a caruT realizare el nu gtie de'T va fi iertat s'o poata
as vedea I Poetul, gasind Inca ()data minunat vinul, cu tonul uneT
inspira%iT profetice, asigura pe parintele ca mult dorita realizare
e foarte aproape: ea atirna numaT dela barbacia Romanilor, dela
poten %iarea neinduplecateT lupte facige contra apesatoruluT... Pa-
rintele se ridica drept in picioare ; mandru gi cu pieptul inainte,
40 cu pumniT stringT, cu ()chi! ridicaIT spre cer, zise:
Da, se firn! da, vom fi barbacT
Era tarzii1; fiecare vol sa se retraga ; poetul, care, degi foarte
aprins, clipea des, avea sa savergeasca versurile-toast pentru ban-
chet ; parintele trebuia sa mediteze asupra prediciT de dimineala ;
45 iar domnigoara Veturia, sdrobita de atatea impresiT, avea nevoe
de repaos pentru a Indura emoiile culminante ce o agtepta in
ziva urmatoare. I,i luara noapte buns ;i fiecare se retrase in odaia sa.
18

www.dacoromanica.ro
274 REMINISCENTE SI NOTI'J'E CRITICE

Somnul stapinea acum de mult in murii opidului. Domnipara


Veturia nu adormi cleat dupd ce mat reciti de cateva orl impro-
vizaIia ce'I dedicase poetul. Ea adormi inend strins sub capa-
laiil albumul scump. Intr'un t$rzin, o umbra albs trecu discret
6 prin liniqtea nopIii; pornind dela tinda din dos a caselor, umbra se
apropia in virful degetelor de u9a bucatariei. 0 clipa se opri ; apoi,
ciocanl Incetinel. U9a se deschise, ca sa primeasca umbra alba, 9i se
reinchise la loc, fara cel mat mic sgomot.
Trecuse o bung parte din noapte. Era luna ca ziva. Prin aerul
10 limpede de munte se auzira bataile rare ale ceasornicului dela ca-
zarma honvezilor doue i trei sferturi. Acum up bucatariei se
redeschise, umbra alba reaparu in prag, dar deodata se retrase
inapoi: domnipara era la fereastra din potriva, in bataia lunii.
Ea sarise din pat II era peste putinta sa mai doarma ; sim ea
15 ca se'nneaca it trebuia aer. Se repezi la fereastra care da in gra-
diniIa din dos, spre bucatarie, o deschise de perete 9i se a9eza cu
fruntea rezemata pe mana sa aspire recoarea binefacetoare a lumi-
noase! nopti.
Garla 41 canta cantecul 9tiut ; stupi! dormeati ; dar in toata
20 paji9tea tIrliau mule de green de deal inganandu-se pe Intrecute
din deosebite departari. Fata stete multa vreme a9a Para nici un
gand hotarit ; pieptul el frumos se umfla din ce in ce, luptand sa
birue o nedes1u9ita apesare, pina cand, deodata, ea 4i incruci9a
bracele pe firida ferestir, 41 apleca pe ele capul mindru 9i Incepu sa
25 planga fara sa 9tie de ce... Un fior o scutura puternic: recoarea
nopIiI petrunsese tinerul corp jumetate gol; ea 19i 9terse ochil
alba9tri, nu Inca satui d'atata plans fara socoteala, se retrase inaun-
tru, inchise giamurile i lasa perdeaua, ca 9i cum ar fi voit sa go-
neasca din odala et lumina de luna, sa impiedice cantecul ape! 9i
BO vorbirea greerilor a mal ajunge la dinsa: o a9a frumuse ;e de noapte
nu mai era de suferit !
...Mai trecura cateva minute dupa aceasta, 9i umbra alba se
arata iar in u9a bucatarie!: stete un minut cuprinsa par'ca' de in-
doiala ; apoi, iute, se furi9a pe linga zid 9i intra in case prin tinda
36 dinapoi pe unde e9ise cu doue ceasur! inainte.

II.
Onoratul cititor trebue s'a fi inceles ca tinerul poet, care e in
gazda la parintele Mantu din Opidul-noil, nu este in adever poetul
Vlahuta, amicul nostru. Pe acesta toll 11 cunoa9tem, daca nu chiar
40 in persoand, macar dupa portretul din ultima edicie-Muller a ope-
rilor sale. Amicul nostru este de o talie potrivita, mat mult scurt,
decat inalt ; e foarte brun, are ochil negri 9i o musta %a tot a9a, barba
rade. Prin urmare, cand am spus ca un tiner inalt, cu barba blonde.
9i ochii alba9tri se recomanda domniparei Veturiel ca poetul Vlahuta,

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 275

cititorul a trebuit sa 'n/eleaga Ca acest tiner e un prost glume %,


care voeste sa speculeze naivitatea si sentimentele familial Mantu
si ale cetaIenilor din Opidul-noil.
Dar nu numai atat. El nici nu exista, 9i nici parintele Ion Mantu
5 nu exista, Si nici domnisoara Veturia, 9i nici intreg Opidul-noa ;
prin urmare, nici girla recoroasa, care trece prin mijlocul Opidului,
nici cele done alee, nici casuIele cochete, nici gradinitele, nici stupii.
Din toatil povestea un singur lucru e adeverat luna ; dar un
novelist nu le poate inventa toate. Dace gaseam altceva sa 'I in-
lo chipuesc in loc, ca sa luminez scena dela fereastra care mi se
pare ca se cam aduce cu cea din actul al treilea al lui Faust nu
mi -ar fi parut reu sa sacrific aceasta planets, atat de compromise
dela Eminescu incoace. Afara de luna dar, toate sunt tot asa de
adeverate ca si multe informaTiuni pozitive, din sorginte sigura,
15 ale unor gazete politice: curate nascociri, elite din Inchipuirea
autorului, i cari, prin urmare, nu merits nick' un crezemint.
Dar, me va 'ntreba cineva, pentru ce atatea deslusiri? Pentru ca,
respunz ea, cu cat publicul este mai inteligent, cu atat se impun
mai mult deslusirile asupra unei opere de arta ; Si cu cat o opera de
20 arta este mai perfectk si ca putere de concemie, si ca limpezime
de execu/ie, Cu atat cere mai multe deslusiri. Aceasta datorie mi
se impune in cazul nostru, 9i astfel nu me pot da in laturi dela in-
deplinirea ci.
- Cand domnisoara Veturia este asa de romantics si de sentimentalk
25 atat de entusiasta pentru poezie, ea are nevoe neaperata de o de-
slusire, tocmai pentru ca domnisoara Veturia nu exista in realitate,
ci este numai o arbitrara inven/iune. Domnisoara Veturia, naste
intrebarea, poate fi asa cum o da autorul? Este posibila o asa creature,
pentru ca sa fie admisibila o asa crea %iune? Autorul, cu.oata im-
30 par;ialitatea, susIine ca da. In adever, nu mi se pare nimica mon-
struos In tot chipul domnisoarei Veturiei de a fi si de a face. E ade-
\That ca astfel de domnisoare se gasesc foarte rar, poate chiar deloc
la noi. Da, dar cititorul sa nu uite ca povestea nu se petrece la noi,
unde domnisoarele sunt prea cuminV ca sa fie entusiaste, prea
35 culte ca sa aiba admira %ie pentru literature 9i prea mandre ca sa
sarute mana ce-ar scrie un capo-d'opera. Povestea se petrece In
Opidul-not, unde se pot gasi si domnisoare naive ca eroina mea.
Nasterea si cresterea acelor domnisoare sunt cu totul altele decat
ale celor dela noi; si autorul, dupa toate regulile artei, trebue sa
40 Tina foarte mult la asa numita coloare locale, cad aminteri invenciu-
nile sale devin absurde: cititorul nu be mai poate admite.
Asa, de exemplu, data acest pseudo-VlahuVa, in loc salt aleaga
Opidul-noil si casa parintelui Mantu, si-ar fi ales pentru farsa lui
un orasel din Romania libel* ca, de pilda, Valenii-de-Munte, si
s casa vreunui protopop local, ar fi fost, nu un baiat destept, cum
vrea sal face autorul, ci un simplu neghiob. Fata popii din Valenii-
de-Munte e prea cuminte 9i prea bine-crescuta ca sa aiba entusiasm

ls

www.dacoromanica.ro
27G REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

9i admirwcie pentru un poet de frunte,Si prea cults, mai tntain, ca


sa 9tie cine-i acela Vlahwca.
Daca tinerul ar fi voit sa joace o asemenea farsa la VidenT, apoI
nu s'ar fi dat de sigur, ca poetul VlahuIa, ci ca un alt personaj, mai
5 popular, ca bunioara tribunul Fleva. Fata popiT nu poate avea, ca
9i parintele eT, decat cel mai adanc respect pentru aperatorul neo-
bosit al sfinteT BisericT, care a fost totdeuna paladiul naTionalitaTiT
noastre.
ImT tnchipuiu ce colosala mi9care, ce entusiasm ar fi In ValeniT-
10 de-Munte cand un Fleva, fie chiar un Fleva fals, ar sine o Intrunire
public& !
Dar credem ea ne-am des1u9it indestul In privinIa domnipard
Veturia. De acuma putem sa urmam cu descrierea celor 1ntemplate
In Opidul-noil, in ultima zi a 9ederiT pseudo-poetuluT VlahuIa acolo ;
15 cad Inc'odata, sa nu se uite ea acela nu-1 adeveratul VlahuVa, ci
un farsor care se da drept Vlahuta.
4

Cititorul a inIeles, de sigur, Insa en 1m1 fac totu9T datoria de al


explica unele puncte, de aminteri indestul de dare, din partea
20 intaiii a acestei povestirT.
Umbra cea alba, care ese noaptea tarziti din casa 9i merge la
bucatarie, 9i care apoT, vrend sa iasa d'acolo despre ziva, pe cand
domni9oara Veturia viseaza de9teapta la fereastra eT, inundata de
valurile de lumina a lune! pline, acea umbra nu este o fantasma,
25 ci o persoana reala, este insu9T poetul Vlahu-ca (adica nu poetul
Vlahuta adeverat, ci farsorul, care se da drept Vlahuca, ci nicT o
persoana reala In sensul propriu, ci numaT In sensul figurat, adica
inchipuit reala). Umbra se da 'napol cand zare9te la fereastra pe
domni9oara Veturia, pentru ca nu-1 convine vaza entusiasta
so tinera e9ind dintr'un loc atata de prozaic. Aceasta ar zdruncina tot
acordul de sentimente pe care el 1-a scos din claviatura sensibila
a tinereT sale admiratoare.
Dar ce cauta oare la un teas aqa de 'naintat tinerul era la bu-
catarie? Iata o intrebare care cere numaT-decat un respuns cate-
n goric. 0, Dumnezeul men ! respunsul este u9or. Tinerul eroil de
cateva zile secera ataIia laud, mananca, bea ei doarme a9a de bine
pentru ca trebue sa nu uit a spune ca, totdeauna dupa pranz, poetul,
foarte aprins la faIa, se retrage pentru doue trd ceasurT ca sa me-
diteze in odaia lui, de unde cu multa grija domnipara Veturia
40 a dat din vreme muqtele afara. Cand cineva, la versta aceasta
poetul n'are nid trei-zeci de an! trae9te a9a de bine, are nevoe
9i de alte mangaed decat sarutatul platonic al maniT care comite
capo-d'opere. ySi iata ce cauta tinerul la bucatarie, pe cand In pu-
terea nopcil ceasornicul dela cazarma honvezilor suns 4 trei firtale
45 la tre! )).
Acolo in bucatarie el afla pe tiara Marta, o maghiara tot a9a

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 277

de entusiasta, dintr'un deosebit punct de vedere, de neuitatul


eveniment al trecerii ilustrului prin Opidul-non. Si nu titz, zetz,
a cuT va fi durerea mai mare, care va plange mar cu foc dintre cele
doue tinere, la sfir0tul acestei povestiri, and tinerul erou, silit
5 sa'0 desbrace titlul i numele uzurpat, va trebui sa iasa fare za-
have nicT multa ceremonie, din u murii v Opidulul.
Norocos fill al Muzelor, el gasete in salon ce nu poate gasi in
bucatarie, 9i 'n bucatarie ce nu poate avea In salon: Marta este ca
i patroana ei din scripture care se multumete a sta umila jos
zo 0 a ImbraIip genunchil Domnulul, modestie pentru care Domnul
zice frumoasele cuvinte: <c Adever zic voe, a Marta i-a ales locul
eel mai bun ! )>.
Marta este, se 'n'elege, o fate voinica, frumoasa qi senetoasa.
A descrie cu deamenuntul aceasta rustics frumusqe, crez de prisos:
15 cititorul i-o poate inchipui, dupe pasiunea ce i-a inspirat poetuldi.
Marta este prototipul femeii maghiare pasionate: geloase pine la
nebunie de stapana el', ea In fiecare noapte deschide capitolul ro-
manului cu o scene oribila de gelozie, gesticuland cu cuvitul eel
mare al bucatariei 9i ameninTand cu o crime pe tinerul erou, in
20 cazul and T-ar trece macar prin minte s'o tradeze.
Dup'aceasta intrare in materie, incepe capitolul, care dureaza
pine se crape de ziva. Lumina zorilor II intrerupe, fn ciuda Martei.
Sunt aa de scurte nop %ile de \Tare ! Ce fericita ar fi fost Marta,
dace poetul venea in Ujvar iarna! Un sarutat gros incheie fiecare
35 capitol, ca un <c va urma > la un foileton. Se poate 'nIelege ucor cu
ce nerabdare ateapte. abonata asidua numerul urmator, i ce regret
adinc II umple sufletul and se gandete a 0 a cest foileton, ca
toate, are sa se incheie odata cu sfar0t ). La aceasta and gen-
dete- Marta, incepe sa planga ; dar o idee luminoasa T-a trecut
30 prin minte: are sa-9T Ta un pap9 i se urmeze pe erou pina'n
capetul lumiT. Aceasta hotarire nu'T convine deloc poetulul, caruia
nu'T place sa umble cu mult bagaj, mai ales ca, dupe programul
lul, are se viziteze i alte opiduri, unde, se 'n %elege, dace n'o mai
gasi o Veturie, va gasi vre-o Volumnie i dace n'o mai fi vreo
35 Marta, o gasi vre-o Magdalena.
Acuma sper ca cititorul a 'neles tine era umbra cea alba i ce
cauta la bucatarier duminica despre ziva, cu cateva ceasuri inainte
de a 'ncepe solemna zi a care! programa o stabilise aa de frumos
comitetul aranjator.
90 Dar sunt cinci ceasuri de dimineaIa. Poetul doarme dus ; Marta
I0 spa% obrazul, care arde, cu ape proaspeta, in recoarea gradinii;
far din odaia domnioarei Veturiel se aude pianul: # Deteapta-te,
Romane! n.
Ziva se 'ncepe bine o zi senina i frumoasa. Vom vedea in
45 numerul viitor dace e totdeauna adeverate vorba ca ziva buns se
cunoWe de dimineaTa.
(Epoca literard, Nr. 7 i 8, 27 Mai, 3 Iunie 1896; semnat: Caragiale).

www.dacoromanica.ro
278 REMINISCENTE SI NOTI'J'E CRITICE

MAR GAR ITARE ALE SE


I

Un om mare despre oameni marl


Sunt in lumea asta atat de puTine glasuri, qi resunete atat de
5 multe, trick acuzerile cele mai banale, fiind ne'ncetat reproduse,
ajung pine la urme se prinza cheag. Oamenii cei mai luminaTT,
cad. ar trebui se caza mai pu-cin in amagire, se lase i dtn iI stepini-V
de prejudecata generals; tot auzind repetindu-se un lucru, fl repet
i ei, i vorbele nerozilor tree in gura oamenilor de spirit. Prin ama-
bilitate pentru eroarea acreditate, credem ce descoperim intr'o
scriere greqelile pe care ea nu le are ; afirmam ni9te inchipuite nea-
junsurr unlit autor, ceruia, nescut in alte timpuri qi -in alts lark
lumea literary I -ar fi dat in viaTe toate triumfurile talentului, i
. -ar fi ridicat dupe moarte statue gi altare.
15

In Germania, pisma (care este aceeaqi in toata lumea) s'a incercat


uneorl sy manuiasca armelel perfide aruncand libele contra oa-
menilor de merit, sail punendu'l de-a dreptul pe teatru. Acest fel
de loviturl au produs totdeauna puffin efect, afar% numai dace.
20 scriitorul atacat, tnzestrat cu un amor propriu prea iritabil, n'a
chemat el insu0 asupra detractorilor se. aten %ia publics, ce intr'un
mod natural se abatea de la acectia.
Germanii se deosibesc in asta mutt de Francejl, 9i aceasta deo-
sebire le face onoare. In Frarga, satiricul care desveluie publicului
25 cusururile mid ale unui mare scriitor, ciudUceniile lui, mizeriile lui
domestice, este primit cu o lacoma curiositate, cu o pripire stupide,
ca i cum ar trebui sy se mire cineva auzind ce un om e supus la
diversele accidente ale condiIiei umane.
In Germania din potriva, satira personals nu nemerete niciodata.
30 Publicul nu cade in curse i omul de merit nu e nicicend victima
birfeli!. Stie toata lumea ca i acest om, ca once om, poate avea
defecte de caracter, necazuri de familie cl. ; dar nimeni n'alearga
se se informeze despre ele, nimeni nu'I fericit se le descopere: lumea
se ocupa de operele scriitorului, de persoana lui pu%in ti pass. Lumea
35 vrea de la scriitor aceea ce el if de, i el ii de lurnii ceea ce el are
mai bun, sentimentele, gandirile sale, fiin-ca lur intelectuale. Publicul
se margine9te cuminte la relaIia abstracts dintre cititor i autor. .

Se mai adeogam pe tinge aceasta ca entusiasmul Germanilor pentru


talentele na ;ionale merge pine la idolatrie. Pe atat de liberal! in
40 dovezile for de stima pe cat sunt de avar! Francejir in aceasta pri-
vinTa, Germanii sunt mandri de gloria unui conceacean. ET ved
in marii for scriitori avuVile vil ale patriel. La dinii, despretul
cel mai adinc se anima satiricilor, car! din contra la Franceji sunt
totdeuna siguri de o bung primire. La German!, omul de geniti
45 devine pentru tc41 un prietin: onoareal oblige pe top: sa'l apere.
Pentru cititorul francez insa, admirucia este un jug nesuferit: Fran-

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 279

cezul este totdeauna gata sa se dea in partea invidiei, 9i un mare


scriitor vede pe aliatul vrajma9ilor seT in cititorul francez.
Si in Germania, oameni celebri au suferit oarecari persecuiun!;
caci in care Tara din lume invidia a cruIat cu desavar9ire gloria ?
5
vezut uneori man! pisma9e 9i puternice atirnand furtuna
d'asupra unor capete ilustre, dar opinia publics a remas necon-
tenit credincioasa meritulu!. Publicul german nu este ecoul nici
complicele prigonitorilor ; 9i cand a'ncetat furtuna, nu se mai and
deck qoaptele.mfigulitoare ale laudelor, car! ploua din toate parcile
to ca o mans binefacetoare, fecundand seva talentulu! 9i inmul/indu-i
florile qi roadele.
Aceste exemple de nedreptate au fost de- aminterI in totdeauna
foarte rare ; mult mai adesea la poporul german, poate avea cineva
glorie far& teams, 9i siguranca este tovara9a geniulul. Cand un
15 autor german a comunicat cu franche-ca si lealitate naIiunii sale
roadele vegherilor lu!, rolul acestui om este indeplinit, 9i atunci
incepe rolul cititorilor: fara intrige, fara protec/ie, reputaIia se
face de sine inse9T. Omul se poate odihni de munca sa cu mangaie-
torul gand ca ea va fi, traind el ince, aprquita cu echitate 9i cu
20 buna-voinIa ; el, scriind, poate chiar sa se apiece mai mult la adan-
cimea gandirii de cat la limpezimea expresiei. Are a face cu un pu-
blic ce nu'l lene9 de spirit, ce nu se teme de atenIie 9i de lupta inte-
lectualk caci vrea sa sboare Inaintea adeverului strabetend noril
u9ori ce'l ascund Inca.
25 Autorii germani au uzat intr'un chip nobil de aceasta libertate
a gandirii 9i a scrierii, care a fost in Germania mai mare ca pretu-
tindeni aiurea, fiindca drepturile cele ma! sacre 9i de a caror pa-
strare IT pasa mai mult omului stint acolo cu sfin%enie respectate;
libertatea individual& este asigurata ; violarea domiciliului ar fi un
80 lucru ingrozitor ; fiecine in ora9u1 sail, In castelul, In coliba sa,
trae9te, gande9te, face 9i scrie cu desavarsire independent. Scriitorul
n'are sa se teams nici de supravegherea vreunui guvern banuitor,
nici de intunecatele manopere ale vreund policil infame, capabila,
prin groaza ce-ar putea insnfla, se repuna geniul, chiar cand acesta
a5 ar cadea In oarecare eror!, publicul ar respecta or!cum In el mo-
tivul nobil ce'l insufleV9te perfecIionarea cuno9tinIelor 1i Im-
bunata-prea destinelor geniulul uman. Astfel, fie'n pace sail re's-
boil Zara lui, domneasca'n juru'i lini9tea or! furtuna, talentul, cu
o staruinVa neschimbatk urmeaza calea deschisa de genii'', fara
40 nici o privire la evenimentele lumil materiale ce'l Inconjura.
In Fran %a, nu'l tot a9a. Acolo autorii n'ag a face cu un public
atat de binevoitor. Acolo, pentru a cuceri favoarea publica, autorul
trebue sa'91. impuna ni9te sforVari de deosebite soiur! 9i sa'91 lucreze
mai mult succesele decat operele. Dace Insa scriitorul francez nu
45 e, ca scriitorul german, eroul publiculul, este In schimb corifeul
societaIii sale. El hotare9te, influeni.eaza 9i exercita o stapinire
suverana in micul cerc al une! coteri!. Partea luminata a na %iuniT

www.dacoromanica.ro
280 REMINISCENIE BSI NOTITE CRITICE

este in Franta totdeauna impartita lntr'un oarecare numer de co-


teriT, cari'si dispute sceptrul opiniei publice vor sa's1 impuna
mare! majoritali a natiunei jugul hotaririlor 9i cultul idolilor lor.
Loviturile ce'si dart unele altora, succesele 9i caderile for se res-
5 frang in aceasta oglinda miscatoare a majoritatii si din spiritul pu-
blic inteo vecinica fluctuare.
Aduca'si oricine aminte de comedia les Philosophes a lu! Pa-
lissot. Aceasta satire dramatics era indreptata contra Enciclope-
diftilor, contra uneia din societatile cele mai stralucite si mai in-
10 fluente din Paris in secolul trecut ; tot! membrii el aveau talente si
consideraVe personals. Judece oricine indignarea ce a trebuit sa
isbucneasca din toate partile contra until autor care &Mita sa stro-
pease& cu noroirt pe ace! oamen!, sa joace pe teatru manierele, mo-
ravurile gi viata for privata, atacuri totdeauna suparatoare chiar
15 pentru oamenii de cel mai eminent merit !
In adevar se poate spune ca niciodata publicul in masa nu ju-
deca real pe un .om extraordinar, pentru ca publicul In masa se
compune de oameni marginiti, atat de absorbiii tntr'un cerc strimt
de interese micl, incat sunt cu totul strain! de sfera conceptiunilor
20 Inalte ale inteligen-P omenesti: masa stie ca sunt gandiri mar!, cu-
nostinte sublime, dar numai asa din auzite ; stima ei pentru oa-
menii de geniti consists numai numai intr'un sentiment foarte
vag, foarte confus de superioritatea for si nicidecum in vreo vedere
limpede gi distincta a ce le constitue aceasta superioritate. Examenul
25 acesta, aceasta analiza trece peste priceperea publicului in general.
Moravurile, manierele, viata private, iata partea omului supe-
rior comuna cu ceilalli oamen!; si in aceasta parte tot! sunt jude-
catorii lui autorizaIi si competen%!. De aceea vrajmasii lui nu uita
gig tirasca gi sa'l coboare din sfera'i superioara si inalta in cercul
30 acesta strimt, ca art supuna aci la hotaririle opiniei society il, ba
uneori chiar la hotaririle mai aspre ale autoritatilor publice gi ju-
decatoresti.
Prin asta, ceea ce geniul are important si recomandabil lu-
crarile sale pentru sporirea luminilor gi fericiril neamului ome-
35 nest e dat 1n laturi: atentia publica I i Intoarce privirea in-
tealta parte, pironindu-se exclusiv asupra paqii ordinare a omulu!
extraordinar, parte adesea defectuoasa in proportie direct& cu
superioritatea chiar a talentulu!, care modifica pe de 'ntregul pe
individul ce'l stapaneste, dandu'i o coloare particulars in impre-
40 jurarile ordinare ale existentii: el face toate cele ca nelumea, fiindca
el nu vede, nu poate vedea ca toata lumea. Din inaltimea unde'i
pus, obiectele i se par cu totul altele de ce sunt pentru ochi! ordi-
narilor. Observatil singularitaile, dar feriti-ve de a i be biciui cu
pripa! Omul superior trebue sa fie mai dinainte justificat in ochi!
45 tutulor ca si 'n ochii sei proprii; or! cat de stranii ne-ar putea parea
opiniile luT, ele, dace sunt sincere ail tot dreptul la stima noastra.
El este al lumii numai si numai ca fiinta intelectuala. In cunoa-

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 281

sterea intima a gandirilor lui, el nu atirna de nimeni altul, si nu'i


dator sa dea seama de ele de cat numai lui Dumnezeil si siesi. El
are numai doi judecatori negresiIi: pe Dumnezeu dupa moarte, pe
sine insusi cat traeste.
5 Omul de geniu aparine universului ca fiinIa ganditoare, exer-
citand prin activitatea gandirii o adanca influenIa asupra desti-
nelor omenirii intregi. Aceasta putere, cum am mar spus, results
mai mult din ascendentul lui asupra spiritelor, de cat din cunoa-
sterea exacta ce ele o at de aceasta forp care le subjuga. Ele sunt
10 mai mult tirite de cat luminate: ele simt puternic ceea ce nu stiu
preui; caci spiritul vulgar nu apreTieaza spiritul superior ; el pada*
acolo nu poate ajunge; si nici spiritul superior nu se poate mai
usor pune in locul cella vulgar: nu se poate cobori pans acolo.
Regula generals: oamenii nu pot fi real judecap de cat de semenii
15 - lor, cei mediocre de alp mediocre, eel mar! de al/ii marl*.
De aminter!, cand un om superior prin partea lui vulgara cade
in ghiara satire! si a ridiculului, ordinarii sunt incanta-ci de asta ;
asa si trebule sa fie, e prima miscare a inimii omenesti... *i tine
ar crede? Cauza este 'n fond mai onorabila pentru noi oamenii de
20 cat s'ar parea dintr'odata: este dorino secrets de a se ridica prin
gandire; dorinIa nebiruit legata de insusirea de om, si care cand
nu poate fi satisfacuta, se schimba in ciuda contra acelora ce sunt
inzestraV cu acest bine, bine ce tot! it amb4ionam mai ales cand
nu 1-am putut capata. Acest sentiment vine pe semne din inal-
25 %imea si sublimitatea naturii noastre intelectuale.

II
Reforma ca lege fatal%
...Pqini sunt intre nol car! sa nu stie din experierga, ca chiar cu
toate avantajele educaVei, suferinIa si durerea ne pot face tingui-
so tori si neraTionall. De aceea, nu trebue sa ne cuprinza mirarea ca,
precum zice proverbul scoTian, s este reil sa to pronunp intre un
satul si un flamand >, ea logica bogatului, care apara drepturile
de proprietate, pare foarte slabs saracului, care's! aude copiii %i-
pand dupa pane. Nu trebue adusa nici o acuzalie contra claselor
35 muncitoare. Ele n'ar trebui oprite de la nimic ce ar fi spre binele
lor sal poseada. Daca insa le-as refuza claselor muncitoare acea
parte mai mare de putere, pe care au avut-o unit dintr'insii, le-as
refuza-o pentru-ca sunt convins ca dandu-le-o as spori suferin%ele
lor. Daca insa ele pot fi guvernate pentru fericirea lor, ele nu tre-
40 buesc guvernate dupa doctrinele ce at invelat dela inculIii, inca-
pabilii si strimiii lor la minte lingusitori.
Dar faptul ca asemenea doctrine at fost preconizate in mij-
locul mulIimii este un argument puternic in favoarea unei reforme
grabnice si eficace.

www.dacoromanica.ro
282 REMINISCENTE BSI NOTITE CRITICE

Faptul ca modul de guvern actual e atacat, este un cuvent pentru


a face temeliile guvernulul ma! largT 9i ma! adanci 9i maT solide.
Faptul ca proprietatea e atacata este un cuvent pentru a uni pe
top' proprietariT la un loc intr'un manunchitt foarte tare. Faptul,
5 ca agita/ia cestiunilor de reforme, a pus in stare pe ni9te demagog!
de nimic sa propage noVunile for cu oarecare succes, este un cuvent
pentru a lamuri numaT-decat cestiunea in singurul mod in care ea
poate fi lamurita. Este greti sa ne 'nchipuim o priveli9te maT alar-
manta decat priveli9tea ce ni se 'nfai,i9eaza cand privim la cele
10 doted partide extreme dintr'o Iara: sus, o oligarhie ingusta ; jos, o
mul-cime infuriata ; de o parte, viciile nascute din putere ; de alta
viiile nascute de mizerie ; de o parte o aversiune oarba contra im-
bunataIirilor ; de alta, strigate nesocotite de destruqiune ; un par-
tid facandu'9T o onoare din abuzul politic pe care 11 identified cu
15 sfin %enia proprieta ;iT, 9i alt partid strigand tare contra proprietaIii
ca in contra unul abuz politic.
Amandoue aceste partide nu cunosc adeveratele for interese.
Sa fereasca Dumnezet orTce stat sa ajunga vreodata pe mainele
lor, saq sa experimenteze nenorocirile ce trebue sa rezulte dintr'o
20 ciocnire intre dinsele! Nu auguram un eveniment a9a de oribil.
CacT, intre aceste doue partide, se afla al treilea partid, infinit mai
puternic de cat cele-alte done luate 'mpreuna ; atacat de amandoue,
defaimat de amandoue, insa menit, suntem incredin-calT, a le scapa
pe amandoue de urmarile fatale propriel for nebuniT.
25

Acest mare partid 9i-a luat posiiunea neclintita intre inamicil


oricarel ordin! 9i oricarei liberta ;i. El voe9te reforma, nu voe9te
revolulia ; el voe9te sa sfarame abuzurile politice ; el nu va suferi
ca drepturile proprietaliT sa fie asaltate ; el va sedpa fara voia for
30 pe aceia carT au dat asalt la proprietate, din dreapta 9i din stanga,
cu acuzaIiuni contradictoril; el va fi partidul paciT, intre amandoue
partidele ; el va pune myna d'asupra amandorura ,Si nu va suferi
sa se sfi9ie in bucalT unit pe alW. Pe cat timp acest mare partid va
continua a fi nesfaramat precum este acum, nu vom parasi sperania
so ca aceasta lupta mare va fi condusa, cu mijloace legale, la un sfir9it
fericit.
Dar de aceasta suntem incredin-ca-cT ca, prin mijloace legale sau
nelegale, la un sfir9it fericit sau nefericit, aceasta lupta trebue sa
ajunga In graba. Tot ce 9tim din istoria timpurilor trecute; toate
40 observaIiunile ce am fost in stare sa facem asupra stariT actuale
a lucrurilor, trebue sa ne fi convins ca a sosit timpul cand o mare
concesiune trebue facuta democraIiel, ca cestiunea data schimbarea
in sine este buns sau rea a devenit o cestiune secundara ; ca, buns
sau rea, ea trebue facuta ; ca o lege tot atat de puternica ca legea
45 atracciunii si mi9caril a decretat-o.
Stim bine ca istoria, data o privim in por %iunT micT, se poate
construi astfel in cat sa ne dea un lucru ce se poate interpreta in

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 283

felurite chipurl ca un oracol Delfic. <c Revolu %iunea franceza, zice


un interpret, a fost efectul concesiunil # Nu, striga altul; flevo-
lu-Tiunea franceza a fost produsa de indaratnicia unul guvern ar-
bitrar. <c Daca nobilimea franceza, zice cel d'intait, ar fi refuzat
5 a gedea cu clasa a treia (Tiers-Etat), n'ar fi fost nicIodata gonita
din Tara el. * # Ea n'ar fi (fost) nicIodata gonita din Tara el, daca
ar fi primit reformele propuse de Turgot *.
Aceste controverse nu pot fi nicaeri aduse la o marturisire deci-
siva, sat la o conclusie satisfacatoare. Dar, precum crez ca istoria,
10 cand o privim in fragmente nici nu probeaza nimic, tot aga crez,
ca ea este plina de invaTaminte folositoare gi pre-Tioase cand o con-
templam in porTiuni marl, and coprindem cu o singura privire
intregul curs al vie-Tir marilor societaci. Eu crez ca este posibil sa
dobandim o cunogtinTa despre legile care guverneaza cregterea co-
16 munitaTilor gi o inTelegere a efectelor produse de aceasta cregtere.

Crez ca asupra marilor schimbari ale lumir morale noI avem tot
atat de puTina putere ca asupra marilor schimbari din lumea fi-
zica. No! nu putem opri timpul de a schimba impar-Tirea proprie-
20 taTil gi a inteligen %e!, nu putem opri proprietatea gi inteligeaTa de
a aspira la puterea politics, precum nu putem schimba cursul ano-
timpurilor gi migcarile mariI. In pace sau in turburare, prin mij-
locirea vechilor instituii, unde ele sunt flexibile, sat pe ruinele
vechilor instituTir, uncle ele opun o rezistenTa nemladioasa, marele
25 mers al societaTir inainteaza gi trebue sa inainteze.
Slabele straduinTe ale indivizilor de a i se impotrivi se pierd gi
se nimicesc in impetuoasa migcare ce duce genera %iile inainte. Aceia
call par ca sunt conducatorii migcaril, sunt, in fapt, rostogoliTT mai
repede inaintea el; aceia car! incearca sa i se impotriveasca aunt
30 doboriTI gi strivi-TI de dansa.
Fiindca guvernanTil nu dad destula aten %ie faselor acestei marl
miraff, fiindca el preTuesc prea pu-Tin for-Ta el, fiindca nu'l cunosc
legile, de aceea atatea revolu %iunl violente gi infricogate au schimbat
faTa society -TiT. Auzim zicandu-se de sute de ori ca poporul este mult
05 maT liber azl de cat orI cand, ca guvernul este maT democratic de
cat oricand ; gi acest fapt este invocat ca un argument contra Re-
forma. Admit faptul ; dar contest conclusia. Este un principid,
care nu trebue ultat nici data in discuTiuni ca aceasta, ca na-Tiu-
nile se intarita !Ana la turbare nu contra until guvern absolut red,
40 ci contra unul guvern relativ red. Nu este de ajuns sa ne uitam
numaT la forma de guvern, trebue sa ne uitam gi la starea spiritului
public.
Cel mai feu tiran caruia i s'a resucit gitul in Europa moderns,
ar fi putut sa treaca de un ideal de blandeTe in Persia sat in Maroc.
45 SupugiT Englejilor in India suporta cu pacien-Ta monopolul saril;
EnglejiI at incercat s puns o taxa a timbrulu!, o taxa aga de ugoara

www.dacoromanica.ro
284 REMINISCENTE SI NOTI'C'E CRITICE

in cat abia s'ar fi simcit, asupra mandrilor urma91 aT Puritanilor,


9i EnglejiT at pierdut un imperiii.
Guvernul luT Ludovic XVI a fost de sigur cu mult mar bun 9i
mar bland de cat al lur Ludovic XIV, cu toate acestea Ludovic
5 XIV era admirat, ba chiar iubit de poporul sau: Ludovic XVI
muri pe e9afod. Pentru ce? Pentru ca, de9i guvernul facuse multe
trepte pe scara imbunataIirilor, totu9T nu inaintase a9a de repede
ca naiunea. Sa privim istoria Englejilor. LibertaIile poporulur all
fost cel puIin tot a9a de respectate de Carol I ca 9i de Enric VIII, de
10 Iacob II ca 9i de Eduard VI. Dar putut-a aceasta sa scape coroana
lui Iacob II? Putut-a sa scape pe Carol?
RaIionamentul lui Carol 9i al tutulor aparatorilor lui era acesta:
Ce abuzuri sufera acum na %iunea? Ce a facut Regele mar mult
15 de cat Enric? mar mult de cat Elisabeta? Bucuratu-s'a oare po-
porul de mar multa libertate de cat acum? Bucuratu-s'a chiar de
o libertate egala?
Dar ce ar fi respuns la asemenea argumente un consilier in%elept
9i onest, data Regele Carol ar fi fost a9a de fericit ca sa aiba un
20 asemenea consilier? El ar fi zis: (c Sire, recunosc ca poporul n'a fost
nici odata mar liber de cat sub guvernul vostru. Recunosc ca aceia
car! vorbesc de restabilirea vecheT constitu %iun! a EnglitereT se ser-
vesc de o expresiune improprie. Recunosc ca s'a facut o imbunata-
lire continua chiar in cursul anilor in car! mul %Y I91 inchipuesc ca
25 s'a facut o continua deteriorare. Dar, de 9i nu s'a facut in guvern
nici o schimbare 4n mar reu, s'a produs totu9T in spiritul public o
schimbare care produce exact efectul ce l'ar fi produs o schimbare
in mar reil In guvern. Poate ca aceasta schimbare In spiritul public
este de regretat. Dar ce e de facut? Nu ne putem Intoarce inapoi.
so Nu pop: desface tot ce au facut 80 de anT plinT de evenimente. Nu
poIT transforma pe EnglejiT din 1640 in EnglejiT de la 1560. Poate
ca simpla lealitate a parin %ilor no9tri era de preferit spirituluT exa-
minator, scrutator, resistent, care acum a mers departe... ySi a9a
se poate copilaria sa fie mai fericita de cat maturitatea 9i maturi-
35 tatea decat batranelea. Dar Dumnezeil a dispus ca batrane-cea sa
urmeze maturitaIiT, 9i aceasta copilarieT. Tot a9a 9i societalile 191
all legile for de cre9tere. Cu cat puterea for spore9te, cu cat expe-
rien %a for devine mar extensive, pe atat nu mar polled le VT infa9u-
rate in scutice, sail sa le adormi in leagan, sail se' le incanli cu ju-
40 &aril, sail sa be speriT cu gogoriIe orT cu fiin %ele fantastice ale ima-
gina %ie! copilareqti. Nu zic ca oamenil sunt mar bunt' sat maT feri-
ciVi de cat erail Inainte, dar pretind ca eT nu mar sunt ce eraq, ca
nu mar poIT sa'T fact ceea-ce erat, 9i ca nu poll in siguran0 sal tra-
tezi ca 9i cum ar continua a fi ceea ce au fost. *
46 Acesta este sfatul pe care un inIelept 9i un onest ministru 1-ar fi
dat regeluT. Acestea sunt principiile dupe car! ar fi trebuit sa lucreze
acest nefericit principe. Dar nu. El a voit sa guverneze pe oamenil

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 285

secolulu! al 17-lea ca si cum ar fi fost oamen! din secolul al 16-lea ;


si de aceea s'a intamplat ca toate talentele gi toate virtu/0.e lui
nu 1-au putut scapa de nepopularitate, de rasboit civil, de inchi-
soare, de judecata, de securea calaului. Aceste lucruri sunt scrise
5 pentru invaIatura noastra de minte.
0 schimbare s'a facut in societate. Trebue sa se faca o schimbare
corespunzatoare in guvern. Este in natura lucrurilor ca noT nu
suntem, nu putem fi ceeace au fost parinIii nostri.
10

Agita %iile spiritului public, asa de adanci si asa de indelung con-


tinuate ca acestea la carT suntem faIa, nu se sfirsesc cu nici un
chip. In pace sat in convulsiune, prin legi sau in contra legit, prin
Parlamente sat peste Parlamente, Reforma trebue realisata. De
15 aceea omul politic sa se mulIumeasca a calauzi aceasta miscare
pe care n'o poate opri. DeschideIT porcile marT acestei for %e care
aminteri va patrunde prin sparturi.

III

Opinia publics
20
E o binefacere a naturi! Ca o mare parte din fericirea noastra
se reazima pe judecata altuia. Prin aceasta se stabileste o atirnare
mutuala, care ne indeamna sa ne placem reciproc, (and altora
un fel de putere sa recompenseze sau sa pedepseasca aqiunile
noastre prin laude sat ocara. Dar si de aceasta binefacere ca de
25
multe altele, noT suntem porni-ci sa abuzam, si astfel ea a ajuns
sa fie de att.'tea orT un isvor imbelsugat de erorT, de nenorocirT gi
de crime.
E de sigur un om mediocru acela ce nu stie scutura puIin jugul
opiniel publice: excesul de atirnare in aceasta privinIa face pe
80
om sfios, vatama lumina si ne robeste capriiilor primului nerod
care vrea sa ne is peste picior, sat primului birfitor care voeste sa
ne ponigreasca tot ap de nestatornica devine fericirea noastra
ca si palavrele publice.
Un nume bun este fara 'ndoiala un bine de mare pre% ; dar ce
85
bine poate fi acela pe care cel d'intait ticalos ni'l poate rapi? Aplau-
zele acestuia ar fi o ocara ; ale oamenilor cinstiV ar trebui sa ne
maguleasca; dar acestia nici nu le dat pe ale for nici nu be retrag
cu multa usurin-ca. Ceea ce se spune sat chiar ceea ce se cugeta
despre tine n'adauga nimic la meritul tat intrinsec, si nici nu'l
40
poate scadea cu ceva: ocarit or! laudat, remaT acelas om. 8i data
esti cum trebue sa fi! om nu te va putea clinti nici o birfeala,
si nici de vre-o lauds nu te vei fuduli.

www.dacoromanica.ro
286 REMINISCENTE SI NOTIJE CRITICE
In viaIa de toata zilele, aprobarea comund atirna mai pu %in
de virtu ;ile inalte cleat de acele inferioare bunaoara circum-
spec-cia modestia, polite 9i decen %a. Nu te 'ncrede dintriodata
in omul de care orlcine vorbe9te bine ; este de sigur un suflet slab
5 i. mediocru; sufletele generoase ci marl' aU mai map' vrajma91
calzi 9i prietini ma! pu %in fierbimi. Nu te grabi iara9I sa despre-
we9ti pe acel eel sfa9iat cu furie de ura multora: de sigur el are
vreo calitate insemnata asupra careia invidia voe9te a'i fesbuna.
Oamenii 41 iarta orlce nedreptate mai lesne decat o jignire a amo-
10 rulul proprit.
Cercetarea judecalii altora despre prietini! 9i cunoscuIii no9tri
mai de aproape este in aceasta privinIa de mare folos. Din aceasta
cercetare putem vedea ca asupra unor puncte esen-pale acea jude-
cata trece prin toate nuan ;ele dela alb la negru. Si cum ar putea
15 fi judecata uniforms cand sunt atatea i atatea deosebiri intre
judecatori! E probabil ca n'o sa gase9t1 in toata lumea doue per-
soane care a vaza un obiect moral puIin complicat intocmai din
acela9 punct de vedere; 9i chiar invoindu-se asupra resultatului,
motivele hotaritoare sunt deosebite. Pentru a apret,ia drept trebue
20 o cumincie rara, 9i pentru a lauda cu demnitate, trebue instill' sa
pop' merita multe laude: cad, fiindca nu putem stima la altul
decat calitaile pe care noi inOne be credem superioare, se poate
prea bine 'ntampla ca un nerod sa te Lea de ocara voind sa te ri-
dice 'n slava.
26 Spre a ne desbara de prejudecata primejdioasa i nelini9titoare
care ne Indeamna a dori ca lumea sa se ocupe mult de no!, este
destul sa observam cum se ocupa de alt,il. I se intimpla vreo Im-
prejurare interesanta, bunioara casatorie, ori vreo onoare publica,
vreun ca9tig or! o paguba, fiecare alearga sal spuna cat de mult
30 ia parte din suflet la aceasta: nu te !ncrede niciodata In aceasta
suprafa %a de grime conven%ionale. Iata-te pe urma celui mai zelos
complimentator i adu vorba despre acela9i obiect care mai adi-
neaori it umplea de bucurie sad de mahniciune, ci ai sa vezi
numai-decat nepasarea, raceala, poate chiar o ascunsa bucurie
as data e vorba de necazurl, 9i mai totdeauna o mi9care de necaz
daca'l vorba de vreo fericire.
PuIini sunt oamenii car! sa nu se creaza ni9te fiint,e foarte im-
portante, foarte mult privite i vrednice foarte a nu fi confundate
cu mult,imea. Cine ne garanteaza noe ca aceasta inalta parere a
40 noastra despre no! in9ine este mai intemeiata decat a altora despre
e! iniT? Sa ne petrundem ca a4i1 se ocupa de no! 9i mai put,in
decat ne ocupam noi de din9ii; ca fiecarui, absorbit de propriile
sale interese, strivft de necazurile proprii, IT remane put,ina simt,ire
pentru ale altuia, 9i astfel inima trebue sal remand rece cand graiul
45 11 este atat de calduros.
Vrei sa tii ce gande9te ori ce-o sa zica publicul despre cutare
act,iune a ta, sate de imprejurarea cutare ce te prive9te?... In-

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 287

chipueli mai intaiii pe altul In locul tell, gi pe urma, data e cu


putin-ca, arunca de o parte orice sentiment de omenie 9i de genero-
sitate, orice lumina filosofica, gi pune In locu-le puOna invidie gi
ascunsa placerea birfirii qi a bajocuri!: ceea ce ye! vedea to astfel
6 la acela va fi tocmai ceea ce vor vedea la tine alcii. Rar lucru ca
aceasta regula sa to 'n9ele In general. Cat despre cazul particular,
mai adaoga in partea rivalilor gi du9manilor tei otrava secret& a
calomniel rafinate, ac %iunea minciunii gi toata maestria urii adesea
inveluita in haina indulgen is qi bunatatii. Este adeverat ca prietenii
to ar trebui sa potriveasca limba terezie! tragend In partea cealalta.
Dar luandu'l In totalitatea lor, nu prea trebue sa to bizui pe din9ii:
eel mai bun! se cred ca au facut destul pentru tine marginindu-se
a nu zice niclo vorba, sau aparindu-te o lecu a cu multa luare aminte ;
cad e primejdios, zic oamenii, sa ne amestecam in trebile altuia.
16 E urit lucru ce spun eta, dar din nenorocire este un mare adever,
care, data a! suflet mare, trebue salT produca urmatoarele mi9-
cari: tntaia, indignarea ; a doua, despre ul de oameni; a treia, in-
dulgen ;a, 9i in sfar9it o hotarire barbateasca awls urmezi aplecarile
impacandu-Ii-le cu datoriile, fara WIT pese catu9i de pu-cin de rim-
20 butia faimei.
Caracteristica energiei unui suflet mare este tocmal puterea de
resistenIa neclintita fala cu contagiunea exemplelor, faIa cu stri-
&tele batjocurii gi cu domnia prejudecaIilor. La ce ar mai sluji
luminile invataturilor, cand un fals respect omenesc ne-ar impiedica
25 sa le urmam? Atunci, child gi ignorantul se ratace9te, tot atat cat
9i omul luminat, care cunoaqte binele dar fl ocole9te din slabiciune?
Ia sa cercetam pu-cin i sa vedem ce e In deamanunt aceea ce
numim nos publicul, qi atund hotaririle lui nu ne vor mai 'Area
atat de grozave. Publicul... E un fel de monstru, alcatuit din paqi
so discordante qi din extremele cele. mai nepotrivite: barbat gi femee,
copil 9i batrin, ated 9i bigot, burta-verde gi cocona9, judecator gi
parte ; palavragit din na9tere, apucat gi nestatornic prin caracter,
ecoul celui d'intaiu sgomot, mincinos de profesie qi pasionat dupa
minciuna, foarte greil de slujit gi prea u9or de amagit, grabnic la
ingratitudine gi lene9 la resplata. Iata intr'un chip sumar trasa-
turile confuze ale, acestei fantasme atat de temute, 9i iata cat e
de mare increderea proprie a omului in particular, ca pot! spune
cat de mult reu despre public. fara teama ca vei putea supara pe
cineva, cats fiecare crezendu-se mult mai presus de multimea aceea
40 vulgara pe care el insu9i o acuza ca'i ignoranta gi nedreapta, vede
toata intinderea propriului sell merit personal de care este a9a de
adanc petruns. Insa publicul, de9i cand merg bine Imprejurarile ge-
nerale este nedrept, e ma! drept In vreme de primejdii; parjile
cari'l compun sau atunci de la sinele treapta greuta01 for specifice ;
45 talentele despre uite incep iar sa fie luate la ochi bunt; teama tn-
chide gura invidiei, gi necesitatea lumineaza asupra nevoilor ge-
nerale.

www.dacoromanica.ro
288 REMINISCENTE $1 NOTI'J'E CRITICE

Pine la a9a marl ocazil Cu toate astea, s& nu le nesocotim pe cele


mid; se ne purtam bine cu publicul prin cumintie, sal jertfim lu-
crurile de nimic, dar nicIodata datoriile noastre ; se ne temem de
desaprobarea lul, dar sal 9tim infrunta cand a9a ne indatoreaza
cinstea ; sa avem curajul a sacrifica realitatii aparentele 9i a zimbi
in feta falselor barfeli, cand ne putem zice noe in9i-ne: am taut ce
eram dator sa fac.
Se ne potrivim In sfir9it obiceiurilor cand ele nu s'abat de la
dreapta raliune sail nu sup'ara prea mult gusturile 9i deprinderile
to noastre, sa evitam afectarea singularitatii in lucrurile ci ocaziile
mid, cad aceaste singularitate e mai mult de9ertaciune de cat jude-
cafe juste, 9i da se se inteleage ca suntem incapabili a ne deosebi la
lucruri mad 9i in ocazil importante. Crede-me pe mine, fetul meu,
zicea un tate catra fiu-sau care aspira la gloria distinc iel, dace e
15 vorba de nerozie, totul s'a facut, s'a zis tot ; de vrel In adever se to
deosibe9ti, null mai ramane de cat s'apucl calea opusa C.
(Vatra, I, 1894, pag. 130, 178, 194).

DIN PRINCIPELE LUI MACHIAVELLI


... Se vedem cum un print trebue se se conduce fate cu supu9ii
20 i amicil sei. Si fiindca ctiu ea o sums de scriitorl au tratat aceaste
materie, ml -e teams se nu m'arat prea indraznet dace, studiandu-o
si eu, o impart altfel. Scopul meu insa fiind se fac un lucru folositor
pentru aceia car! se pricep la asta, mi s'a parut mai convenabil se
vorbesc dupe cele ce vad ca exist& in realitate, iar nu dupe ceea ce
25 tsl inchipuie cineva.
Multa lume 9i-a inchipuit republice 9i principate ce nici n'au
vezut, nici n'au cunoscut vreodate. Cad, atat e de departe dela
felul cum traim pan'la felul cum ar trebui sa traim, incat acel ce
lase aceea ce se face pentru aceea ce ar trebui se se face, se inde-
30 letnice9te a se ruina mai mult decat a se apara, deoarece neaparat
un om care vrea se fie cu mice pre% bun cu totul in mijlocul ata-
tor altora, cari nu sunt deloc bun!, are sa piara mai curand sau
mai tarziu. E prin urmare necesar ca printul care vrea se se mantie
se invete a putea se nu fie bun, pentruca se se serveasca sau nu
35 de asta dupe cum cere nevoia.
Astfel, lasand de oparte ideile numai ci numai imaginare la un
print, pentru a ne opri la cele earl' sunt adevarate, zic ca toti oame-
nil si cu deosebire prin %il, de cari se vorbe9te mai mult, fiindca
positiunea for inalta II pune mai mult in vedere, se deosibesc to',!
40 prin daruri de laudat sau de desaprobat. Unul e numit generos,
altul sgarcit; unul darnic, altul repitor ; unul crud, altul bland ;
unul om de cuvant, altul fare credinta ; unul efeminat c mice!,
altul crunt si barbat ; unul afabil, altul aspru; unul lasciv, altul
cast ; unul om fetiq 9i dintr'o bucata, altul viclean; unul grosolan,

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 289

altul mladios ; unul gray, altul u9uratic ; unul evlavios 9i altul le-
padat de cele sfinte, 9c1.
Oricine o sremi spue ca ar fi o mere comoara un prin% care, din
toate calitgOle de care am pomenit, le-ar avea numai pe cele bune.
5
Dar, pentruca nu le poate avea omul pe toate, nici condi%ia umana
nu poate ingadui sa ne servim de toate, trebue sa aiba -cineva o
prudenth mai mare pentru a 9ti sa evite infamia viOurilor car! 1-ar
face sa piarda puterea 9i a se apara de celelalte, daca e cu putinth ;
dar, daca e mai presus de mijloacele sale, nu trebue sa'9i bath ca-
10 pul prea mult fi sit is seama cu totul la defectele car! 1-ar putea
compromite. Asemenea nu trebue sa se preocupe de infamia ce ar
cadea asupral din cauza viciilor ce sunt necesare conservarii Sta-
tului; cad, daca ne uitam bine, cutare lucru ce pare virtute, daca
1-ar practica s'ar ruina ; iar cutare lucru care pare un vi iu va fi
15 pentru dinsul o cauza de siguranth 9i de fericire.
Ca sa incepem cu cele doh calitaV aratate mai sus, zic Ca bine
ar fi sa to are generos ; dar daca ici exerci %i darnicia a9a incat
sa nu se teama nimeni de tine, IV va fi vatarnatoare. Cad, daca
e9ti darnic Intr'un chip virtuos, cum trebue sa fil, darnicia to nu
20 va fi cunoscuta, ci vei trece drept sgarcit.
Daca vrea cineva sa merite printre oameni nume de darnic, nu
trebue sa evite niciun fel de risipa mareath ; dar se va intampla ca
printul iqi va secatui astfel toate tezaurele 9i se va vedea silit In
sfar9it, daca vrea sa'9I pastreze reputa %ia, sa pue sarcini extraor-
25 dinare asupra poporului, 9i sa recurga la confiscari 9i la toate cele-
lalte mijloace ce trebuesc intrebuin %ate spre a stoarce ban!. De
aci incepe sa devie odios supu9ilor set, 9i sa'9i piarza creditul din
pricina scapaarii, caci, fiindca prin darnicia lui a ranit mai multa
lume cleat a putut recompensa, devine sim %itor la cea mai mica
30 nenorocire, i la cea mai mica primejdie e pierdut; iar daca din
intamplare, vazandu'91 peirea, vrea sa'9i schimbe sistema, trece
numai-decat drept cumplit.
Daca un prin% nu poate fi deci darnic fax% a'9i face paguba, $i
fara a fi 9tiut, nu trebue, daca e cuminte, sa se teama Ca va fi numit
35 avar ; caci mai tarziu, vazand cal ajung veniturile, ca poate sa
se apere in contra acelora eel declare rasboiu, ca poate face in-
treprinderi fara sa'9i Impovareze poporul, va fi considerat ca un
om generos, deoarece, in fond, e darnic fath cu eel multi carora
nimic nu le smulge, qi avar numai cu un mic numar caruia nu'!
40 da nimic...
...Unui prig, prin urmare, pu %in pese cal numesc avar,
numai sa nu'9i jefuiasca supu9ii, sa se poata apara, sa nu devie
sarman i disprquit ; caci acest vi %iu, acesta, II poate mantinea pe
tron.
45 Daca mi se spune ca, prin darnicia lui, Cesar a ajuns la staptl-
nire i atari alIiI la cele mai inalte demnitaIT, voiu raspunde: or!
19

www.dacoromanica.ro
290 REMINISCENTE I NOTITE CRITICE

e9ti prin %, orT vrei s' ajung! --in cazul intaiu darnicia -T vatamg-
toare ; in al doilea e bine sa te creaza darnic ; ci Cesar era dintre
aceia cad vor s' ajunga. Dar daca, dupa ce ar fi ajuns acolo uncle
vrea, ar fi trait mai mult 9i nu 9i-ar fi astamparat risipele, ar fi
5 ruinat imparalia.
Daca mi se impotrive9te la aceasta ca mai mulct' prinV foarte
darnici au facut lucruri mar! cu octile lor, raspunz: on cheltuiwe
prin %ul din al lui 9i din al supu9ilor seT, orT din al altuia daca
e vorba de al sau, trebue sa 9i'l pazeasca bine; daca e vorba de al
10 altuia, nu trebue sa se dea la o parte de la nicio darnicie. Caci prin-
cul care merge cu oastea sa, hranindu-se din prazr, din jafur!, din
contribu-cir de rasboiu, gi cheltuind bunul altora, trebuie sa fie ri-
sipitor, aminted nu'l urmeaza bucuros ostacii. Din ceea ce nu-I
al tau sau al supu9ilor ter, puff fi cat de darnic, precum furs Cir,
15 Cesar 9i Alexandru, pentru ca, cheltuind bunul altuia, ca9tigi faima,
pe care a! prapadi-o cheltuind din al tau.
Nu se tocecte nimic mai mult ca darnicia, caci, cu cat mai mult
o faci, cu atat mai pwcin o mai po-ci face, 91 ajungi sarac 9i de ne-
socotit, gi apoi, daca vrei sa inlaturi saracia, trebue sa ajungi j-
20 fuitor Si odios ; 9i de ce trebue sa fuga pricrcul mai mult este de ne-
socotire 9i ura, 9i darnicia totdeauna or! la una ori la alta trebue
sa te clued.
Mai bine prin urmare sail iasa nume-de avar, defect care nu te
face odios, decat sa cazi, prin mania darniciei, In nevoia de a me-
25 rita numele de jefuitor, de unde i s'ar trage infamia 9i ura.
(Asta este minunat la oamenil de geniu... De unde stia Machiavelli in se -
colul al XVI-lea asa de exact istoria a doua bune cunostinte ale noastre
a lui Carol I al Romania si a lui Milan al Serbia? Ciudat!)
*

30 Nu voiu sa uit un articol important 9i o gre9ala de care prin ;ii


se feresc foarte greu cand nu sint prea cuminIr 9i cand nu 9tiu sa'91
aleaga bine oameniT. Voir' sa vorbesc de lingu9itori, de cad sint
pline cur%ile, fiindca oamenir au amor-propriu 9i se amagesc aga
de lesne, ruck de-abia pot sa evite a9a contagiune qi, vrand s'o
so evite, se pot expune la primejdia de a fi dispreiuiV.
Cad* nu e alt chip de a te pazi de lingu9irr decat sa convingi pe
oameni ca nu te ating intru nimic spusele adeverului; insa iarrigi,
cand on -gi -tine 41" poate spune adeverul, atunci va sa zica
on -gi-cine poate sa n'aiba respect de tine. Pentru aceea deer,
40 un principe cuminte trebue sa lie calea mijlocie alegandu'91 oameni
InTelepp, cad, singuri, pot sal spuna adeverul ce dansul cere sag
afle asupra unor anumite Intrebari, Para a se amesteca eT mai de-
parte c1 In altele. El trebue 1nsa sa'l 1ntrebe despre toate, s le as-
culte parerea, gi apor sa is hotariri dupa cum 11 taie pe dansul
45 capul, purtfindu-se cu din9ir a9a ca fiecare sa InIeleaga 9i sa se

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 291

patrunza ca, cu cat II vorbe9te mai deschis, cu atat Ii e mai pe plac.


Afars de ace9tia, el nu trebue sa mai asculte pe alliT, ci sa ramaie
nestramutat in hotaririle sale. Facand principele aminterea, on cade
victima lingu9itorilor, sau se schimba de azi pe maine dupa diversi-
tatea parerilor altora ceea ce'l face sa fie foarte greu de stimat.
In priviirca asta, voit sa aduc aci un fapt istoric. Un preot, Luca,
spunea Intr'o zi despre stapanul sau Maximilian, imparatul Ger-
maniei, ca nu ia poveIe dela nimenI, i cu toate astea nicIodata
nu face ceva dupa capul lul singur, i aceasta pentru Ca urmeaza
10 o sistema tocmaI contrara aceleia pe care am aratat-o eu aci. Im-
paratul, fiind un om rezervat, nu'9I spune proiectele, nicl nu cere
vrcodata pova/a cuiva ; fiindca insa In momentul de a le executa
toata lumea Incepe sa i le cunoasca, Indata fiecare din jurul s'a-
puca sa i le critice ; el atund renuata bucuros la ele. De unde re-
15 sulta ca astazI se desface ce s'a facut ierI, ca nimenI nu 9tie ce are
de gand sa faca imparatul, i nimenT nu se poate tntemeia pe ho-
taririle lut.
Trebue prin urmare ca principele sa ia povaIa de orili-unde,
Insa numai cand tt place, far nu cand le place altora ; ba chiar tre-
20 bue sa le tae tutulor pofta de a'9I da vreo parere cand el nu le-o
cere. Principele trebue sa Intrebe mereu, sa asculte cu rabdare adeve-
rul 9i sa se arate superat cu aceia cart, prin respect, nu i 1-ar spune.
Se'n9ala fara 'ndoiala aceia earl' cred ca un principe considerat
din causa cuminIiei sale nu este stimat pentru el insu9I, ci pentru
25 bunele pove.ce eel dau unit i aliiI; cad este o regula generals Si
negreqita ca principele care nu'I cuminte el insu9I nu poate fi po-
valuit, afara numai daca, printr'o rara intamplare se lass purtat
numai de un singur om, care acesta sa fie foarte cuminte. In cazul
acesta, ar putea fi bine purtat ; insa asta n'ar merge multa vreme,
30 pentruca un asemenea 'ministru 1-ar despuia curand de putere.
Luand Insa pove %e dela mai mulct, principele care nu'i cuminte
Insu9I nu va avea niciodata pove %e la un fel 9i nu va fi in stare sa
impace deosebitele pared. Cat despre consilierI, el nu vor gandi
vreodata la alta decat la interesele lor, fara ca el sa poata 114elege,
35 i sa le poata lnlatura. Si fiindca oamenii in genere sInt ref, daca
nu le este impus sa fie de nevoe hula, prii4u1 nu va putea avea
altfel de consilieri.
Incheiu prin urmare spunand Ca mintea principelul trebue sa dea
na9tere la pove-0 bune, far nu bunele poveTe sa dea minte principelui.
40 (Epoca literard, Nr. 5 gi 7, 13 ci 27 Mai 1896).

CRON ICA TEATRALX


Teatrul National a intrat cu stagiunea aceasta lute() era de ade-
varat progres. Din toate punctele de vedere aceasta institu %ie a
luat acuma un avant imbucurator, care ar fi de dorit sa mearga
19

www.dacoromanica.ro
292 REMINISCENTE SI NOTI''E CRITICE
tot inainte. Producpile noue ale stagiunil (0 Copila din Florio),
is Hamlet , 4 Scrisoarea pierduti *, 4 Boccacio )> si, In sfirsit cea mai
importanta dintre toate, (c Ovidiu s al eminentului nostru poet d.
V. Alexandri) au fost in genere bine interpretate, si, potrivit mij-
5 loacelor Inca neindestulatoare ale Teatrulul nostru, bine puse In
scena. Precum se vede, lipsa relative de mijloace provine In
parte si din marginirea activitkii Societkii Dramatice la numai
treT reprezenta-punT pe saptimank si aceasta tocmaT In lunile de
Tama. Un teatru asa de mare, cu atata personal artistic, cu un
10 aparat de scena si de administrate atat de numeros, nu poate face
bune afacerT 9i prin urmare nu poate nicT artisticeste progresa in-
tr'un chip normal fiindca mai ales in teatru cestiunea artistica
este strins legata de cea finan %iara, pe cats vreme produce sis-
tematic numai treT din sapte Orli ale timpuluT. Pentru a produce
15 bine, trebuie s castige mult, si pentru a cAsPga mult, trebue sa
produca mereti. Trebue dar neaparat adoptata sistema reprezen-
ta;iunilor fare intrerupere in toate serile ; asemenea trebue adop-
tata si sistema seriilor: o piesa push pe afis, trebue jucata necon-
tenit, i sirul eT nu trebue Intrerupt deck atunci cind ar da un
20 deficit. Spre a pune o piesi in scena mai ales una originalk se cere
munca autorului pentru a o scrie, munca actorilor pentru a o stu-
dia si munca intreguluT aparat al regiel de scena pentru a o month.
Aceasta munch multiple trebue platita din produsul pieseT. Cu cat
piesa resists mai mult cu atat aduce mai multe foloase: economi-
25 ceste poate plati mai indestulator cheltuiala de puterT ce ea a ne-
cesitat ; artisticeste, da pas actorilor sa prepare mai in tiena alte
produc-punr, IT deprinde a studia mai bine rolurile, Tar pe public
a nu cere dela reprezenta-Pile pieselor alt deck o exhibiOune cat
se poate mai ingrijita si mai proprie de arta teatrala, Tar nu o se-
30 rte variati de romanuri on de povesa in ac-Pune, dintre carT una
ar inceta sa mai fie interesanta odata ce el ar cunoaste-o, trebuind
numai-deck alta noug spre al mai destepta interesul pentru teatru.
In teatru este sau trebue si fie, mai puffin importanta Intre-
barea ce se joaca, deck cum se joaca. Ca trebuesc amandoua ele-
35 mentele, literature si interpreta-pe, sa fie bune pentru a produce
ceva perfect mul %umitor pentru public, nu incape vorba ; dar tot
asemenea nu Incape vorba ca Intre doled teatre dintre carT unul
ar juca foarte bine o piesi destul de mediocre, tar altul ar juca
foarte rill un cap-de-opera, cel d'intk este un teatru mai bun.
40 Era un timp, nu de mult, &and intreprinderile teatrale, curat
private, avand o existen0 nehotirita si provizorie, nu puteau sub-
sista deck apeland numai la o infinite varietate de spectacole,
mai toate melodrame fran-cuzesti de sensa-pe ; toate romanurile de
bulevard, toata Iiteratura de industrie, dramatizate, treceau una
45 cite una Intr'o stagiune de patru luni. Publicul indiratnic la ci-
tire gisea la teatru romanul gata in actiune; intr'o sears vedea
desfasurandu-se Inainte -T, cu toate fabuloasele ei peripe-PT, o po-

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 293

veste viu ilustrata, care ar fi costat cu mult mai mult timp 9i a-


tentiune pentru a fi citita. Piesele montate tntr'un mod absurd,
se jucau Intr'un mod ridicul, pentru ca trite saptamana trebuiau
cel putin doua cu totul noue: era un fel de munca silnica artistica,
a fficuta cu oameni de stransura, 9i care trebuia sa ucida 9i rarele
talente ce din intamplare se iveau tntre aceia. Din norocire, tim-
purile acelea au trecut ; Teatrul National este astazi o institutie
de Stat, cultura se late9te tot mai mult, publicul incetul cu in-
cetul se deprinde a privi teatrul ca teatru, 9i astfel catu91 de putin
to interesanta sa fie piesa, numai bine sa fie jucata, totdeauna munca
arti9tilor va fi potrivit rasplatita. Cu bucurie constatam ca se face
de amandoua partile un progres paralel: de o parte teatrul a In-
ceput a lucra in sensul cel adevarat, de aka parte publicul, fara
deosebire de clase, a dovedit mai ales in stagiunea aceasta ca Sin-
n tine Teatrul National cu toata bunavointa.
Este de dorit, qi speram, ca atat Societatea Dramatics cat 9i
publicul sa continue pe calea cea buns pe care in fine au apucat.
Fara indoiala ca o institutie tanara cum e societatea noastra dra-
matics, de9i compusa in mare parte de arti9ti plini de talent, nu
20 poate da productiuni necriticabile: de alts parte, administratia
Teatrului National, neavand Inca o traditie stabilita, nu 9i-a putut
pana acum fixa bine o sistema de vederi, cum an toate institutiile
de acela9 fel mai vechi din strainatate ; Irish' prin mai multa dis-
ciplina, tragere de inima 9i cuno9tinta de cauza din toate partile,
25 Teatrul National, cu elementele de care dispune 9i cu situatia de
Stat ce i s'a treat, va putea ajunge la o stare mai inalta de des-
voltare. Se intelege ca pentru aceasta inaintare, mai mult decat
pentru mice, competenta este neaparata, 9i fara a contesta deocam-
data niminui aceasta competenta, vom face din vreme in vreme
90 sub aceasta rubrics, asupra mersului Teatrului National, observa-
Vile noastre, cu increderea Ca o parere buns niciodata nu strica
9i este oricand bine primita de catra aceia cari, data nu le ajunge
totdeauna competenta, indeplinesc lipsa prin o mare bunavointa.
La Teatrul Link Regal din Stokholm s'a cantat In stagiunea
so aceasta 0 Neaga #, opera romantics, al carei subiect este tras din
viata poporului roman, de Carmen Sylva. Opera s'a jucat cu cos-
tume romane9ti originale 9i a avut un succes stralucit.
(Convorbiri literare, XIX, 1 April 1885, pag. 95-96; semnat: C).

CEVA DESPRE TEATRU


40 Daca mi-ar ii vreodata permis sa dau povete unor arti9ti dra-
matici, le-a9i spune, fara sa stau mult la ganduri: alegerea reper-
toriului este o chestie importanta pentru voi dintr'un singur punct
de vedere al potrivirii pieselor cu fortele de care dispuneti. In

www.dacoromanica.ro
294 REMINISCENTE BSI NOTITE CR ITICE

afara de acest punct de vedere, o piesa n'are nici o importanta pentru


voi, ca artiti.
Arta dramatics este o arta de perfecjie: astfel ea are un scop
special reprezentarea, reprezentarea frumoasa. Voi trebue sa con-
s cilia i acest scop cu al dramaturgului; nu trebue niciodata sa i-1
subordona %i. Numai cu aceasta conditie puteti sa va mi-
siunea voastra artistica i sa desavari0 intentia artei. Alegeti pie-
sele cu care puteti sa va produce-ti voi mai bine, qi nu stati un mo-
ment la Indoiala: aruncati departe o minunata drama pe care n'o
to puteti executa convenabil macar, i preferi %i -i o farsa slabs de tot
pe care o puteti executa admirabil.
Teatrul In care actorii joaca-bine, acela este adevarat teatru,
iar nu acela in care se joaca piese bune. Frederic Lemaitre qi Millo
au facut minuni, unul cu o pies& stupida, ca Robert Macaire 1.
15 cestalalt cu o puerilitate ca Lipitorile Satelor... ySi vai de Shakes-
peare i de Moliere cazu %i pe mani cum 9tiu eu!
Dar iata ce citesc intr'o dare de sama asupra inaugurarii noului
teatru din Iasi: Piese ca o Muza dela Burdujeni , # Poetul Ro-
mantic *, o Cinel-Cinel o, ne amintesc timpurile copilariei teatrului
20 nostru. Oricum ar fi jucate, nu ne intereseaza#.
- Dace ai fi cetit aceasta violent& afirmare In vre-o revista de
pretentie, nu mi s'ar fi parut de loc ciudata, fiindca sunt deprins
cu epidemiile estetice care bantue colile noastre literare. Insa am
citit-o intr'o foita foarte inteligenta, care se distinge tocmai prin
25 moderatiune in # Era noua * din Iai. Am zis # violenta A, fiindca
nu gasesc un epitet mai potrivit pentru o afirmare calms pe care
n'o inteleg de loc.
Adica, pentruce o piesa care ne aduce aminte de copilaria unui
teatru, ce nu prea e nici tiner Inca, nu ne-ar mai interesa, # fie
30 cat de bine jucata ? Pentruce? Pentruca piesa ar fi prea primitiva
ca factura, prea simple ca tehnica, prea naive ca patrundere su-
fleteasca? Dar eu tiam ca piesele nu se'mpart In primitive *i mo-
derne, simple i complexe, naive i rafinate: tiam Ca se'mpart
pur i simplu in piese bune 9i rele, frumoase 9i urite, inteligente
35 1 neroade.
0 pies& cat de primitiva poate fi foarte frumoasa, precum o
piesa cat de moderns poate sa fie din contra foarte proasta. Autori,
care au ramas clasici, i vor incanta lumea totdeauna, sant, din
punctul de vedere al tehnicei i al facturii, foarte primitivi, i
40 autori moderni, a caror factura a atins culmea rafinarii, tree unul
dupa altul, avand fiecare o clipa de succes, i dupa aceia se due
sa se'nece in adancul
Stiam mai cu seams ca o piesa de teatru, intrucat nu e urita
nici neroada, n'are .alci sorti mai puternici de a ne interesa desa-
45 var9it deck felul cum o fi jucata.
Teatrul are, ca0 Muzica, mare asemanare cu Arhitectura. Piesa
dramaturgului i a muzicantului sunt ca planul desinat al arhi-

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 295

tectului ; ele noteaza liana in cele mai mici amanunte o construe0e


o gramadire ra0onala de materialuri. Dar pe cats vreme con -
strucia celui din urma ramane una, fixa si durabila, 9i voind sa
se repete, va fi tot ace.a9i, fiindca materialurile sunt inerte,
construcpile dramaturgului 9i a muzicantului se fac in mi9care ;
incep, se petrec, 9i se sting in cateva momente sub aten0a noastra,
voind sa se repete sunt totdeauna altfel, fiindca materialurile for
sunt insufle/ite.
Toate, insa, sae planul Si piesa 9i compoziPa, fare execu %ie ma-
10 teriala, raman simple desiderate. Fara'ndoiala o comedie, o sonata
sunt frumoase (daca sunt) si la cetire ; i planul unui palat poate
fi frumos 9i la vedere ; 9i cu atat sunt mai frumoase, cu cat ne putem
ridica la inchipuirea executarii lor. Dar, desigur, ele nu ne pot da
niciodata, prin inchipuirea aceasta aceia ce ne-ar da prin haft*
15 area for reala, imbricate in formele materiale cerute.
Prin urmare la teatru, arta execuTiunii are o importanIa cu atat
mai mare, cu cat materialurile for de construcie sunt deosebite
suflete omene9ti, iar nu pietreSi lemne. In arhiteetura bolovani
peste bolovani au sa stea pe un anumit reazim, 9i sub o anumita
20 greutate, ce nu trebue sa le depapasca rezisten-ca echilibrul
stabil. In teatru sufletele omene9ti trebue sa se mi9te ; puterea
construc %iei rezida intr'un echilibru nestabil. Din aceasta rezulta
Ca executarea buns a unei comedii slabe poate s'o scape de ca-
dere, iar o executare prea slabs poate face sa se surpe cea mai fru-
25 moasa piesa. Si pentru aceia virtuozitatea artistului dramatic a
avut qi va avea totdeauna, in afara 9i independent de literatura
respective, o atat de mare importana.
Toate astea le 9tiam 5i eram sigur ca le 9tie 9i autorul 9irurilor
din inteligenta foaie ie9eana ; mai 9tiam asemenea ca cele trei ba-
n trine piese, de care e vorba, de9i primitive, sunt foarte bune, in
mice caz mult mai bune decat multe altele tinere.
Pentru aceia afirmarea calms din Era Noua mi s'a parut
(<

atat de violenta.
(Epoca, 13 Dec. 1896; semnat: Caragiale).

35 OARE TEATRUL ESTE LITERATURA ?


Principiul fundamental al arta in genere este intentia de a trans-
mite o concepPune prin mijloace convergionale dela om la om;
incercarea de a realiza acea intencie constitue opera de arta: OA
de ce fel ar fi concep %iunea, inala sau joasa, rafinata sau pri-
40 mitiva, sacra on profana, numai catu9T de pu ;in sa fie o izvorire
nu voita, ci pornita fire9te din adancimea, infinite ca9i natura
ce se oglinde9te in ea, a creerulul omenesc, ea merits sa se arate
lumii, numai sa poata cum; 9i daca poate cum trebue, atunc! se

www.dacoromanica.ro
296 REMINISCENTE SI NOTITE CRITICE

- va impune imelesului altor mini omeneti, numai capabile sa fie


a in-celege. Aci sta raIiunea final& a arta umane: imelesul omenesc.
Dar cate sant mijloacele convenIionale pentru transmiterea unei
intemiT artistice? Sunt desigur multe i mulIT critics au cautat sa
5 le clasifice. Din caV am cetit pans acuma, nu am gasit in nici unul
o parere deosebita, in privinIa teatrului; pentru toii dramaturgul
e considerat ca un fel de literat sau poet, iar piesele de teatru ca
un fel de producIii literare sau poetice.
Cursurile de poetics ne prezinta chiar capitole intregi despre
10 poezia dramatics. Sa ma erte domnil autori de poetice mai mult
sau mai pu-cin elementare sa cred despre dramaturgie altfel de
cat vor d-lor a ma face sa cred.
Teatrul, dupa parerea mea nu e un gen de arta, ci o arta de
sine statatoare tot aka de deosebita de literatura in genere 9i in
15 special de poezie, ca oriicare alts arta de exemplu architectura.
Literatura este o arta reflexive. Once gen literar are de obiect
deteptarea de imagini numai i numai prin cuvinte exprimand
gandirT: epics, lirica, narativa, cum ar fi, literatura se marginete
la a inchipui imagini, a gandi asupra-le i a transmite cititorulul
20 prin cuvinte acele imaginT i gandirT: aid stau tot obiectul 9i toata
intergia literaturii. Teatrul este o arta constructivd, al carei ma-.
terial sant conflictele ivite intre oameni din cauza caracterelor "
patimilor lor. Elementele cu care lucreaza sant chiar aratarile vii
1 'mediate ale acestor conflicte.
25 Conven %ionalitatea acestei arte este cea mai grosolana posibila,
caci inteniunea de a arata obiectul, care aicea sant conflictele
morale ivite intre oameni, se realizeaza prin aratarea obiectulul
intocmai. Aici intemia artistuluT imbraca, in came i in oase ade-
verate, figurile ce ne arata: Coate sunt, nu spuse, ci aevea infaIi-
30 gate ; bucuria ride din ochi vii, durerea plange cu lacrami adeve-
rate, faptele cer time ; 9i precum in nature trebuesc sa treaca vreme
9i imprejurarT peste obiectul real pentruca el sa se podifice in o
stare data a lui, asemenea aid trebuesc sa treaca imprejurarT i
prin urmare vreme reala pentruca sa se desavireasca aratarea
35 inteMionata.
Faptul ca unul din mijloacele sale de reprezentare este ci vor-
birea omeneasca, nu trebue sa face a se lua teatrul ca nn gen de
literatura ; din acest punct de vedere teatrul ar avea mai multa
rudenie cu arta oratorieT.
40 Se InIelege, ca la urma urmelor, izvorul comun al tuturor artelor
este concemiunea omeneasca ; dar formularile interne, manifesta-
Iiunile ci modurile de transmitere intenVonata a concergiunil sant
deosebite pentru fiecare arta.
Dupa aceste deosebiri specifice, vedem ca Teatrul este tot atat
45 de puIin inrudit cu Literatura, pe cat ar fi Sculptura i Pictura
cu Architectura i Muzica. Pe sand concepiiunea poetului se for-
muleaza in gandirile lui propriT care sunt chiar materialul intern

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 297

al arta sale, 9i care, transmise prin cuvinte, constituesc de-adreptul


obiectul de arta desavarit, concepTiunea dramaturgului se for-
muleaza in infaiismi vii de imprejuari 9i fapte omeneti, ear gen-
direa lui nu are nimic a face cu produc %ia teatrala in sine ; 9i data
5 el gande9te, aceasta o face numai spre a gas' tntocmirea, economia
mecanice, pe care sa poate sta cladirea ce a conceput 9i voe9te
a infaIieze.
Cu mult mai mult se asamana deci dramaturgul cu architectul,
care concepe cladirea, o planuete pe hartie, 9i tocmai apoi o area
to fecute gata din gramedirea intocmite a materialului voit. In acest
sens gandete i dramaturgul nu la a gandi ceva, ci la a arata
ceva. Astfel, asemenare mai nemerita nu poate avea o pica de
teatru, de teatru propriu zisa, decat cu planul unui monument.
In adever, precum planul architectului nu este chiar realizarea
15 finale a inten-punii sale, adica monumentul, ci numai notarea
convenionale, dupe care trebuie sa se strange 9i se se alipeasca
materiale cerute, intr'un tot ordonat, asemenea 9i scrierea dra-
maturgului nu este chiar desavarirea intentiunii lui, adica co-
media, ci notarea convencionala, dupe care se vor alipi ele-
20 mentele proprii, spre a arata o trecere de imprejureri 9i fapte
umane. Mai scurt: pe cat de pu-cin planul architectului este picture,
tot atat de putin e scrierea de teatru poezie.
Fiind base ca Teatrul ne arata oameni, 9i fiindca in imprejurari
omeneti, aqiunile care sunt chiar via-0, sunt insolite de vorbire,
25 oamenii dramaturgului trebue fire9te sa vorbeasca 9i ei. Din im-
prejurarea Ina ca papu9ile lui pe langa ca trebue sa umble, sa planga,
sa se mangae, se riza, a se bate, sau se se uciga chiar (fapte ce
nu se pot intampla in lume tot pe tacute), mai trebue sa 9i vor-
beasca, i ca poetul nu are alt material extern de comunicare a
30 gandirii sale cleat cuvantul, din aceasta imprejurare, cat un ele-
ment material este comun, 9i aceasta in propoqii de intrebuirgare
i ordine foarte neegale, intre doua arte, atat de fundamental deo-
sebite prin modul de transmitere al concepOunii, se poate oare de-
duce ca Teatrul este Poezie i ca o piesa de teatru este o
35 producTie de gen literar ? Dar o imprejurare asemenea cu aceasta
ni-o prezinta i comunitatea altor materiale 9i mijloace de ma-
nifestare intre alte arte foarte deosebite: marmura comuna Scul-
pturii 9i Arhitecturii, linia 9i chiar colorile, comune Arhitecturii,
Picturii 9i Sculpturii, 9i cea mai caracteristica dintre toate pentru
40 teza ce ne ocupa, plastica, asemenea comuna picturii, sculpturii i
teatrului.
Nu! Teatrul 9i Literatura sunt doue arte cu totul deosebite i
prin inten-cie i prin modul de manifestare al acesteia. Teatrul e
o arta independents, care, ca sa existe in adevar cu dignitate,
45 trebue sa pupa' la serviciul sau pe toate celelalte arte, fare a acorde
vre-uneia dreptul de egalitate.pe propriul lui teren.
(Epoca, 8 August 1897; aemnat: Ion).

www.dacoromanica.ro
298 REMINISCENTE BSI NOTI'J'E CRITICE

LA MORMANTUL UNEI ARTISTE


Zile le trecute s'a stins in Bucuregti, la o varsta nu tocmai ina-
intata, o veche cunogtin0 a mea Teodora Patragcu, pensionarg
a societaIii dramatice. Nor o numeam, acum aproape treized de
5 ani, scurt Tudori %a.
SA' lingugesc pe morn? Mai poate un mort sa-mi Loa un eau sau
bine? Imi poate 1ntoarce macar lingugirea?
Atunci, sa spun drept.
Era o creatura foarte pu %in ciudata. Inteligenfa opaca ; aproape
to analfabeta, gi talent destul de pu %in. In schimb, culmea bunataTiT;
foarte simpla i blanda talente foarte rani la teatru.
0 nebirmta patima pentru arts rapise pe aceasta buns creatura
dela alte cariere, unde-ar fi fost de sigur mai fericita, gi o aruncase
pe scena. Inceputul merse greu pAna and, din norocire, ochiul
15 deprins al neuitatului Pascaly, descoperi in debutanta noastra stofa
unor succese nu tocmai imposibile, cum credeau a1 ir, mai putin
patrunzatori. Asta, prin 65.
Tanara dell era de o frumuse ;e remarcabila. Ovalul figurii de
o taietura antica, pu %in cam prea desvoltat ; corpul inalt gi mla-
zo dins, cu talia foarte sus qi voinic fAra bogie de carne; mersul man-
dru gi hotarit ii dadeau un aer de baiat un tip clasic de june
lazaron napolitan de o seninatate gi o dulceata extraordinara. Afars
de astea, un contralto gray, bine timbrat gi foarte simpatic.
Toate 1nsugirile ei facura pe Pascaly sa destineze pe TudoriTa
25 pentru trapesti. Omul cu patrunderea lui sigura nu se ingela.
Cu multa rabdare, cu neobosita staruinca, cu minunata luT me-
toda de serinare, ajutate cu ravna i devotamentul fara margins
ale eleven, el facu din acea nail/ inculta, o pretioasii utilitate.
Eminescu visa foarte tank., pentru Tudorita, un Endymion in-
30 tr'un act. Pentru nenorocirea debutantes, poetul tocmai atund a
fost ridicat din teatru de parinIT gi trimis transito la Viena: En-
dimyon a ramas astfel un vis pierdut de poet.
Dar nu e nimic. In acelag an, Tudori %a a jucat cu un succes enorm
pe micul Raphael Marecat din o Intimii lui Sardou. Strengarul acela
95 care saruta cu furie orice camerista IT ese inainte el, pe care Ma-
recat tatal 11 recomanda ca e o fa' mare ! gi care se 'mbata
papa la legin cu un trabuco furat din tabachera lui papa era
incantator.
Parcal vad, cu costumul dichisit, cu capul frizat, cu zambetul
40 prefacut, cu naivitatea-T gi apucAturile-T de copil, aci prea rasegat,
aci Iinut prea aproape.
Poate nimbul particular, care impgianjenegte amintirile fugitei
copilarir, ma ingeala ; dar nu cred ea mai zaresc vreodata un aca
de gra-0os Raphael.
45 Dar tanarul gi elegantul Aramis din o Mugchetarii >>? Ce frumos
gi dulce cavaler !

www.dacoromanica.ro
ADDENDA 299

De mult nu mai vazusem pe ace9ti junT, foarte de mult ; IT ari ui-


tasem; cand, acum un an, am avut o halucina %ie; venlau inaintea
mea, pe pia %a teatrului, bra% la bras, un colegian 9trengar din zi-
lele noastre cu un nobil cavaler, inca imberb, din vremea And de
5 Austria. Un moment, 9i se desfacura de bra %, topindu-se 'n aer.
In locul unde el disparura vazuT pe vechea mea prietena Tu-
dorisa. Dumnezedle, ce schimbare ! Ce grosime! Ce matofeala!
Ma 'n9elam. Era matu9a tinerilor Raphael 9i Aramis. In volu-
minoasa ei silueta mi-se paruse ca-i \rad pe drakuSii baieSi.
to Matuica era bolnava 9i grozav de mahnita. Cu aceea9 naivitate
ca odinioara, mi s'a plans de nedreptatea ce i-o facuse teatrul, sub
acoperamentul caruia 9i-a fost petrecut toata viaSa.
Fusese pusa fara voe la pensie. Tineril din teatru, crud ca toST
tinerii, socotisera pe vechea for camarada ineapabila sa mai dea
16 vreun concurs institusiel; dei ea pretindea ca este Inca destul de
valida 9i nu se invoia in ruptul capulul sa cedeze.
Vechea noastra prietena, amarata papa in fundul sufletului, fu
silita sa paraseasca scena 9i sa primeasca K o mizerabila pensie 0,
dupa ata ;ia ani de suferinSe, de sacrificii 9i de creasiunT.
20 A! creaciunile !
rata ce face atat de groaznica parasirea sceneT! Cand actorul se
retrage, 9i mai ales de sila, simte catastrofa. unor nenumarate morST.
Gaud el I91 is adio dela garderoba luT, lass acolo trupurile atator
fiine, cari au fost carne din carnea lul. Acolo raman Tapene atri-
25 butele materiale ale atator alte vie0, cart fusers scoase din via %a
luT insa9.
Multiplul el ramane pentru el insu9 numal ca ni9te amintirT du-
ioase a unor stralucite fiin %e, pe care le-a iubit cu toata patima.
Impara %i mare %i au fost aceia, cer9etori leprog, brigand ingrozi-
30 tori, martini sublimi, parinT nenoroci %T, fii denatura %T, inamorall
eterici, batrani egoid, oamenT toll nebunT i cuminci, pro9ti gi
draco9i, bunt 9i raT, gelo9i incornorasT, naivi, infamT, gloriosi, ta-
ritori, deplorabili, ridicoli dar toy! eroi 9i to-ST acum morsl.
U9ile garderobel acum se inchid peste ei ca