1. Continutul economic si obiectivele contabilitatii financiare .

Contabilitatea financiara reprezinta un sistem de colectare , prelucrare si inregistrare a informatiei care se

contin in rapoartele financiare . Scopul contabilitatii financiare consta in pregatirea si prezentarea
informatiilor tuturor categoriilor de utilizatori interni si externi ai rapoartelor financiare . Contabilitatea
financiara se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi distinctive : Se tine in baza unor regului si principia
contabile commune pentru toate intreprinderile , ceea ce asigura comparabilitatea indicatorilor economic
financiari intre diferite intreprinderi ; furnizeaza informatii cu character general care nu prezinta secret
commercial si pot fi publicate ; prevede diferite metode si variante de evident care pot fi aplicate de
intreprinderi , in functie de particularitatile organizatorice si tehnologice , precum si conditiile concrete de
activitate a acestora ; asigura si gestioneaza informatiile mecesare pentru intocmirea rapoartelor finanaciare ;
se delimiteaza pe perioade de gestiune .
Contabilitatea financiara are ca obiectiv inregistrarea existentei si modificarilor elementelor rapoartelor
financiare . Nomenclatorul , caracteristica si modul de evaluare si constatare a acestor elemente sunt
reglementate de Bazele conceptual ale pregatirii si prezentarii rapoartelor financiare si Standartele Nationale
de Contabilitate . Dupa continutul economic si modul de reflectare in rapoartele financiare se disting elemente
ale Bilantului contabil si elemente ale Raportului privind fluxul mijloacelor banesti .
Elementele Bilantului contabil cuprind activele , capitalul propriu si datoriile
Elemetele Reportului privind rezutatele financiare include veniturile , cheltuielile si rezultatele financiare
Obiectivele contabilitii sunt: 1. s furnizeze informaii necesare elaborrii planurilor i programelor de
activitate economic; 2. s asigure urmrirea i controlul valoric al activitilor desfurate, prin nregistrarea
cronologic i sistematic a operaiilor economice i financiare, prelucrarea informaiilor cu privire la situaia
patrimoniului, informaii necesare att pentru nevoile proprii ale ntreprinderii, ct i n relaiile cu acionarii i
asociaii, clienii, furnizorii, bncile, cu organele fiscale i alte persoane fizice i juridice; 3. s asigure
controlul integritii patrimoniului prin nregistrarea existenelor i micrilor elementelor patrimoniale, pe
categorii, pe locuri de depozitare sau pstrare, persoanele n responsabilitatea crora se afl etc.; 4. s
furnizeze informaiile necesare ntocmirii rapoartelor financiare care reflect imaginea fidel a patrimoniului,
a situaiei financiare i a rezultatelor obinute, astfel nct aceste informaii s poat fi utilizate de toi
utilizatorii la luarea deciziilor economice.
2. Componenta , caracteristica si clasificarea imobilizarilor necorporale .
Imobilizarile necorporale sunt imobilizari nemonetare care nu imbraca o forma naturala , este indentificata si
controlata de entitate . Conform SNC se preved 2 notiuni de recunoastere a imobilizarilor necorporale :
* se prevede recunoasterea initiala
* se prevede recunoasterea ulterioara a imobilizarilor necorporale .
Imobilizarea necorporala se defineste numai in cazul cind indeplineste urmatoarele conditii :
* Este identificata si controlata de entitate ; *Este propietate si calitatile lui corespund imobilizarilor
necorporale ; *Din utilizarea lor de entitate poate obtine beneficii *Costul lui de intrare poate fi evalluat in
mod credibil . Din component imobilizarilor necorporake fac parte : *Drepturile de autor si titlurile de
protectie ; *Brevete si marci ; *Francize ; *Licente de activitate ; *Programe informatice ; *Desene si modele
industriale ; * Drepturi de utilizare a imobilizarilor necorporale ; *Alte imobilizari necorporale
3. Contabilitatea imobilizarilor corporale in curs de executie .
Imobilizri corporale n curs de execuie - imobilizri corporale procurate sau aflate n procesul de creare i de
pregtire pentru utilizare dup destinaie, pn la transmiterea lor n exploatare.
Contul 121 Imobilizri corporale n curs de execuie este destinat generalizrii informaiei privind existena
i micarea imobilizrilor corporale (cu excepia terenurilor i resurselor minerale) procurate sau aflate n
procesul de creare i de pregtire pentru utilizare dup destinaie. Contul 121 Imobilizri corporale n curs de
execuie este un cont de activ. n debitul acestui cont se nregistreaz intrarea/majorarea valorii imobilizrilor
corporale n curs de execuie. n creditul contului 121 Imobilizri corporale n curs de execuie se
nregistreaz ieirea/diminuarea valorii imobilizrilor corporale n curs de execuie Soldul contului 121
Imobilizri corporale n curs de execuie este debitor i reprezint valoarea imobilizrilor corporale n curs
de execuie determinat n conformitate cu standardele de contabilitate
a) Intrarea imobilizarilor corporale in curs de executie de la furnizori . Dt 121 Ct 521
b)Intratea imobilizarilor corporale in curs de executie cu titlu gratuit . Dt 121 Ct 622
c) Pentru atunci cin intreprinderea este platitoare de TVA Dt 534 Ct 521 , 421, 622
 d) Reflectarea achitarilor pentru imobilizarile corporale in curs de executie intrate Dt 421 , 521, 622 Ct 242 ,
241 , 243, 244
f) Iesirea imobilizarilor corporale in curs de executie Dt 123 Ct 121
g) Concomitent cu iesirea imobilizarilor corporale in curs de executie se reflecta vinzarea , schimbul
Dt 221 Ct 621 , 622 ( cu titlu gratuit ) , 534 ( sunt platitoare de TVA )
h) Incasarea mijloacelor banesti din vinzarea imobilizarilor corporale in curs de executie .
Dt 241, 242, 243 Ct 221 .
4. Contabilitatea amortizarii imobilizarilor necorporale .
Amortizarea imobilizarilor necorporale se calculeaza lunar pentru fiecare obiect de evidenta pornind de la
valoarea imobilizari necorporale si durate de utilizare a acesteia .Amortizarea calculate pentru fiecare
imobilizare necorporala pe perioade de gestiune se inregistreaza ca majorare a costurilor sau a cheltuielilor .
Amortizarea se efectuiaza prin 3 metode : - metoda liniara, in raport cu volumul de productie , de diminuare a
soldului . Amortizarea se calculeaza si se reflecta in evident contabila la contul pasiv 113 .
Contul 113 Amortizarea imobilizrilor necorporale este destinat generalizrii informaiei privind
amortizarea imobilizrilor necorporale transmise n exploatare. Contul 113 Amortizarea imobilizrilor
necorporale este un cont de pasiv . n creditul acestui cont se nregistreaz calcularea/majorarea amortizrii
imobilizrilor necorporale . n debitul contului 113 se nregistreaz decontarea/diminuarea amortizrii
imobilizrilor necorporale . Soldul contului 113 este creditor i reprezint suma amortizrii acumulate a
imobilizrilor necorporale determinat n conformitate cu standardele de contabilitate
5. Componenta , caracteristica si clasificarea imobilizarilor corporale .
Imobilizarile corporale sunt acele active care imbraca o forma naturala , sunt utilizate in activitatea economica
a intreprinderii si are o utilizare mai mare de un an . In componenta imobilizarilor corporale se includ :
*imobilizarile corporale in curs de executie ;
*terenuri
*mijloace fixe ;
*resurse naturale .
6. Constatarea si evaluarea imobilizarilor corporale.
Recunoaterea iniial a imobilizrilor se efectueaz pe obiecte de eviden (n continuare - obiecte), a cror
nomenclator se stabilete de entitate de sine stttor (de exemplu, dac o imobilizare complex cuprinde
cteva componente, entitatea poate contabiliza aceast imobilizare ca un obiect unic de eviden sau fiecare
component a imobilizrii ca obiecte distincte).
Obiectul se recunoate ca imobilizare numai n cazul respectrii simultane a urmtoarelor condiii: 1)obiectul
este identificabil i controlabil de entitate;
2) proprietile i particularitile lui corespund definiiei imobilizrilor necorporale sau corporale;
3) este probabil c entitatea va obine beneficii economice viitoare din utilizarea obiectului; i
4) costul de intrare a obiectului poate fi evaluat n mod credibil.
Evaluarea iniial a fiecrui obiect se efectueaz la cost de intrare. Componena costului de intrare difer n
funcie de modalitatea de intrare a obiectului: prin achiziionare, creare de sine stttor, primire n schimb, sub
forma de aport la capitalul social, cu titlu gratuit, n gestiune economic etc.
Costul de intrare a obiectului procurat se formeaz din:
1) preul de cumprare, taxele vamale, impozitele i taxele nerecuperabile, cu scderea tuturor reducerilor,
rabaturilor i sconturilor comerciale la procurare;
2) orice costuri direct atribuibile obiectului pentru a-l aduce n locul amplasrii i n starea necesar pentru
folosire dup destinaie.
Costul de intrare a imobilizrilor se nregistreaz ca majorare a imobilizrilor n curs de execuie concomitent
cu majorarea datoriilor curente i/sau diminuarea activelor utilizate pentru pregtirea imobilizrilor pentru
exploatare. Transmiterea obiectelor respective n exploatare se nregistreaz ca majorare a imobilizrilor aflate
n utilizare i diminuare a imobilizrilor n curs de execuie.
n cazul n care nu snt necesare costuri privind pregtirea imobilizrilor pentru utilizare dup destinaie i
cnd data intrrii obiectelor respective coincide cu data nceperii utilizrii acestora, costul de intrare a unor
astfel de obiecte se contabilizeaz ca majorare concomitent a imobilizrilor aflate n utilizare i a datoriilor
curente.
 Imobilizrile procurate, a cror valoare este exprimat n valut strin, se evalueaz n moneda naional prin
recalcularea valutei strine n modul stabilit de SNC "Diferene de curs valutar i de sum". Diferenele de
curs sau de sum ce apar dup recunoaterea obiectului nu afecteaz costul acestuia.
Costul de intrare a imobilizrilor create (elaborate, construite) de entitate n regie proprie se evalueaz la
costul efectiv care include: costul proiectului, valoarea materialelor consumate, costurile cu personalul,
contribuiile pentru asigurrile sociale i primele de asisten medical aferente, costurile indirecte de
producie etc.
Imobilizrile primite ca aport n capitalul social se evalueaz n conformitate cu legislaia n vigoare la
valoarea aprobat prin decizia organului mputernicit de conducere a entitii, cu suplimentarea, n cazurile
necesare, a costurilor direct atribuibile.
Imobilizrile primite cu titlu gratuit (ca donaie) se evalueaz conform datelor din documentele primare de
intrare, cu suplimentarea n cazurile necesare a costurilor direct atribuibile. Dac n documentele primare de
intrare nu este indicat valoarea obiectului primit, atunci costul de intrare se determin prin expertiz
independent.Costul de intrare a imobilizrilor deinute de un locatar conform contractului de leasing
financiar se determin n conformitate cu SNC "Contracte de leasing".
Costul de intrare a imobilizrilor nu se modific dup transmiterea obiectelor n utilizare. n cazul capitalizrii
costurilor ulterioare, deprecierii i relurii deprecierii se determin costul corectat al imobilizrilor care
substituie costul de intrare
7. Contabilitatea resurselor minerale .
Resursele minerale imobilizri corporale sub forma de costuri capitalizate ale lucrrilor de explorare (pregtire
spre extracie), pentru care este demonstrat fezabilitatea tehnic i viabilitatea comercial.
Resursele minerale se recunosc n componena imobilizrilor corporale dup finalizarea lucrrilor de
explorare dac:1) proprietile resurselor decopertate corespund definiiei imobilizrilor corporale;
2) volumul resurselor decopertate este identificabil, controlabil, pentru care este demonstrat fezabilitatea
tehnic i viabilitatea comercial; 3) costul resurselor poate fi determinat credibil.
Pentru evidenta resurselor minerale este destinat contul activ 125 Resurse minerale , destinat generalizrii
informaiei privind existena i micarea resurselor minerale aflate n curs de execuie i/sau transmise n
extracie.. n debitul acestui cont se nregistreaz intrarea/majorarea valorii resurselor minerale n
coresponden cu creditul conturilor: 113, 124, 211, 213, 214, 421, 422, 427, 521, 522, 531, 533 etc. n
creditul contului 125 Resurse minerale se nregistreaz ieirea/diminuarea valorii resurselor minerale n
coresponden cu debitul conturilor: 126, 721, 722, 723 etc.
Soldul contului 125 Resurse minerale este debitor i reprezint valoarea resurselor minerale determinat n
conformitate cu standardele de contabilitate.
Pentru evident amortizarii si deprecierii resurselor naturale este destinat contul 126 Amortizarea i
deprecierea resurselor minerale , destinat generalizrii informaiei privind amortizarea resurselor minerale
transmise n extracie i deprecierea resurselor minerale aflate n curs de execuie. Contul 126 Amortizarea i
deprecierea resurselor minerale este un cont de pasiv. n creditul acestui cont se nregistreaz
calcularea/majorarea amortizrii i recunoaterea pierderilor din deprecierea resurselor minerale n
coresponden cu debitul conturilor: 331, 811, 721 etc. n debitul contului 126 Amortizarea i deprecierea
resurselor minerale se nregistreaz decontarea/diminuarea amortizrii i deprecierii, precum i reluarea
pierderilor din deprecierea resurselor minerale n coresponden cu creditul conturilor: 125, 331, 621 etc.
Soldul contului 126 Amortizarea i deprecierea resurselor minerale este creditor i reprezint suma
amortizrii i deprecierii acumulate a resurselor minerale determinat n conformitate cu standardele de
contabilitate . Amortizarea terenurilor se calculeaza cu utilizarea celor 3 metode : liniara ; in raport cu unitatile
de productie; de diminuare a soldului .
8. Contabilitatea terenurilor .
Terenuri - imobilizri corporale sub form de teritorii funciare (de pmnt) deinute de entitate cu drept de
proprietate sau primite n arend financiar (leasing financiar) pentru a fi folosite n activitatea entitii.
Valoare amortizabil - costul de intrare sau costul corectat, diminuat cu valoarea rezidual estimat.
Valoare contabil - costul de intrare sau costul corectat al obiectului de eviden diminuat cu amortizarea i
pierderile din depreciere acumulate.
Valoare just - suma cu care o imobilizare ar putea fi schimbat benevol n cadrul unei tranzacii desfurate
n condiii normale ntre pri interesate, independente i bine informate.
 Valoare rezidual - valoarea estimat (preconizat) a unei imobilizri amortizabile, care entitatea prevede s o
obin la expirarea duratei de utilizare a acesteia.
Contul 122 Terenuri este destinat generalizrii informaiei privind existena i micarea terenurilor aflate n
curs de pregtire pentru utilizare prestabilit i/sau transmise n exploatare. Contul 122 Terenuri este un
cont de activ. n debitul acestui cont se nregistreaz intrarea/majorarea valorii terenurilor n coresponden cu
creditul conturilor: 151, 313, 314, 421, 422, 425, 427, 521, 522, 537, 543 etc. n creditul contului 122
Terenuri se nregistreaz ieirea/diminuarea valorii terenurilor Soldul contului 122 Terenuri este debitor i
reprezint valoarea terenurilor determinat n conformitate cu standardele de contabilitate. Contul 128
Deprecierea terenurilor este destinat generalizrii informaiei privind deprecierea terenurilor aflate n curs
de pregtire pentru utilizare prestabilit sau transmise n exploatare. Contul 128 Deprecierea terenurilor este
un cont de pasiv . n creditul acestui cont se nregistreaz recunoaterea pierderilor din deprecierea terenurilor.
n debitul contului 128 Deprecierea terenurilor se nregistreaz decontarea/reluarea pierderilor din
deprecierea terenurilor n coresponden cu creditul conturilor. Soldul contului 128 Deprecierea terenurilor
este creditor i reprezint suma deprecierii acumulate a terenurilor determinat n conformitate cu standardele
de contabilitate.
9. Contabilitatea intrarilor si esirilor de mijloace fixe .
Mijloace fixe - imobilizri corporale transmise n exploatare, valoarea unitar a crora depete plafonul
valoric prevzut de legislaia fiscal sau pragul de semnificaie stabilit de entitate n politicile contabile
Contul 123 Mijloace fixe este destinat generalizrii informaiei privind existena i micarea mijloacelor
fixe transmise n exploatare, aflate n proprietatea entitii, primite n leasing financiar i/sau gestiune
economic. Contul 123 Mijloace fixe este un cont de activ. n debitul acestui cont se nregistreaz
intrarea/majorarea valorii mijloacelor fixe. n creditul contului 123 Mijloace fixe se nregistreaz
ieirea/diminuarea valorii mijloacelor fixe. Soldul contului 123 Mijloace fixe este debitor i reprezint
valoarea mijloacelor fixe determinat n conformitate cu standardele de contabilitate.
a) Intrarea mijloacelor fixe de la furnizori . Dt 123 Ct 521
b)Intrarea mijloacelor fixe cu titlu gratuit . Dt 123 Ct 622
c) Pentru atunci cin intreprinderea este platitoare de TVA Dt 534 Ct 521 , 421, 622
d) Reflectarea achitarilor pentru mijloacele fixe intrate Dt 421 , 521, 622 Ct 242 , 241 , 243, 244
e)Utilizarea mijloacelor fixe pe parcurs in activitatea intreprinderii se efectuiaza prin calcularea amortizarii
Dt 811, 714 Ct 124
f) Iesirea mijloacelor fixe Dt 124 Ct 123 la valoarea amortizarii accumulate la data iesirii
Dt 811 / 714 Ct 123 la valoarea contabila ramasa neamortizabila.
g) Concomitent cu iesirea mijloacelor fixe se reflecta vinzarea , schimbul
Dt 221 Ct 621 , 622 ( cu titlu gratuit ) , 534 ( sunt platitoare de TVA )
h) Incasarea mijloacelor banesti din vinzarea mijloacelor fixe Dt 241, 242, 243 Ct 221
10. Inventarierea mijloacelor fixe .
Inventariere un ansamblu de operaiuni prin care se constat existena tuturor elementelor de activ i de
pasiv, n expresie cantitativ-valoric sau numai valoric, dup caz, n patrimoniul sau gestiunea ntreprinderii
la data efecturii acestora. Pna a ncepe inventarierea este necesar de controlat:
- existena i starea paapoartelor tehnice sau a altei documentaii tehnice;
- existena documentelor aferente mijloacelor fixe date sau luate n arend de ctre ntreprindere i a
celor date sau luate la pstrare i n folosin temporar. n cazul lipsei documentelor este necesar de asigurat
primirea sau perfectarea lor.n caz de stabilire a discordanelor sau inexactitilor n registrele de eviden
contabil sau n documentaia tehnic, ele urmeaz s fie corectate cu datele corespunztoare.
La inventarierea mijloacelor fixe, comisia de inventariere efectueaz n mod obligatoriu controlul efectiv al
mijloacelor i nscrie n listele de inventariere denumirea complet, destinaia, numrul de inventar,
numrul de fabricare (numrul indicat n paaportul tehnic) i unele caracteristici tehnice sau de exploatare.n
cazul depistrii mijloacelor nenregistrate n eviden sau indicrii incorecte a datelor ce le caracterizeaz,
comisia trebuie s le includ n listele de inventariere, inclusiv cu datele corectate i caracteristicile
tehnice ale acestora. De exemplu:
- pentru cldiri se indic destinaia lor, materialele de baz din care snt construite, volumul
(msurarea din exterior i interior), suprafaa (suprafaa util total), numrul etajelor (fr subsoluri), anul
construciei etc.;- pentru canale lungimea, adncimea i limea (pe fund i suprafa);
 - pentru poduri locul amplasrii, tipul materialelor i dimensiunile de baz;
- pentru drumuri tipul drumului (osea etc.), lungimea, limea, grosimea i materialele de
acoperire;- pentru utilaje tipul, modelul, destinaia, numrul de fabricare, numrul de inventar etc.
Mijlocul fix supus restabilirii, reconstruirii, extinderii sau reutilrii, n urma crora s-a modificat destinaia lui
de baz, se introduce n list cu denumirea care corespunde destinaiei noi. Dac comisia a constatat c
lucrrile efectuate au un caracter capital (ridicarea etajelor, construcia noilor ncperi etc.), demolarea parial
a construciilor i instalaiilor (demolarea unor elemente de construcie) care nu au fost reflectate n eviden
contabil, ea urmeaz, potrivit documentelor respective, s determine suma majorrii sau reducerii valorii de
intrare a obiectului i s indice n lista de inventariere modificrile efectuate.
Totodat, comisia trebuie s stabileasc persoanele vinovate i motivele nereflectrii modificrilor
constructive ale unor sau altor obiecte n registrele de eviden.
Mainile, utilajele i instalaiile de for se trec n listele de inventariere individual, indicndu-se numrul de
inventar, uzina productoare, numrul paaportului tehnic, anul producerii, destinaia, capacitatea etc.
Mijloacele fixe care n perioada inventarierii se afl n afara ntreprinderii (navele marine i fluviale,
materialul rulant feroviar, avioanele, mainile auto, utilajele energetice, instalaiile de lucru, aparatele i
instalaiile de msurare, control i reglare, mijloacele de transport date pentru reparaii n afara
ntreprinderii), se efectuieaz inventarierea nainte de ieirea lor din ntreprindere.
Mijloacele fixe neutilizabile pentru exploatare i care nu se supun restabilirii se includ ntr-o list de
inventariere separat cu indicarea momentului scoaterii din exploatare i motivelor care au cauzat
neutilizabilitatea lor (deteriorarea, uzura complet etc.).
Cldirile se inventariaz prin identificarea lor cu titlurile de proprietate, dosarul acestora, inspectarea i
compararea constatrilor cu datele prevazute n documentele respective.
Construciile i echipamentele speciale, cum snt reelele de energie electric, termic, gaze, ap i
canalizaie, telecomunicaii, ci ferate etc., se inventariaz potrivit regulilor prezentului Regulament i a
Regulamentului de uz intern, coordonat i aprobat n modul stabilit de legislaie, reieind din specificul acestei
ramuri a economiei.Concomitent cu inventarierea mijloacelor proprii se verific mijloacele fixe arendate sau
aflate la pstrare. Listele de inventariere cu mijloacele arendate i aflate la pstrare se ntocmesc separat pe
fiecare arendator i ntreprindere care le-a transmis la pstrare. n acestea, n afar de datele stabilite, se indic
de asemenea denumirea arendatorului sau i termenul arendei sau pstrrii.Un exemplar al listei de
inventariere a mijloacelor arendate sau aflate la pstrare se expediaz arendatorului pentru confirmare.
11. Contabilitatea amortizarii mijloacelor fixe.
Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaz pentru fiecare obiect de eviden. Nu se calculeaz amortizarea:
fondurilor de bibliotec, cinematecilor, obiectelor din muzee i de art, cldirilor i construciilor speciale
considerate ca monumente de arhitectur i art, obiectelor amortizate integral, dar care continu s
funcioneze. Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza prin cele 3 metode : - metoda liniara ; -metoda
unitatilor de productie ; -metode de diminuare a soldului . Contul 124 Amortizarea mijloacelor fixe este
destinat generalizrii informaiei privind amortizarea mijloacelor fixe transmise n exploatare. Contul 124
Amortizarea mijloacelor fixe este un cont de pasiv . n creditul acestui cont se nregistreaz
calcularea/majorarea amortizrii mijloacelor fixe. n debitul contului 124 Amortizarea mijloacelor fixe se
nregistreaz decontarea/diminuarea amortizrii mijloacelor fixe ieite. Soldul contului 124 Amortizarea
mijloacelor fixe este creditor i reprezint suma amortizrii acumulate a mijloacelor fixe determinat n
conformitate cu standardele de contabilitate.
12. Metode de calculare a amortizarii .
Amortizarea se calculeaza lunar pentru fiecare obiect de evident pornind de la valoarea imobilizarilor
corporale si durata de utilizare a acestora . Amortizarea calculate pentru fiecare imibilizare necorporala pe
perioade de gestiune se inregistreaza ca majorare a costurilor sau cheltuielilor . Amortizarea se efectuiaza prin
3 metode : - metoda liniara ; -metoda unitatilor de productie ; -metode de diminuare a soldului .
Metoda liniara prevede repartizare uniforma a valorii amortizabile pe parcursul duratei de utilizare a
imobilizarii corporale ./
Metoda unitatilor de productie prevede calcularea amortizarii ca produsul marimii amortizarii pe unitate de
produs si a volumului de produse fabricate in perioada de gestiune . Marimea amortizarii pe unitate de produs
se calculeaza ca raportul dintre valoarea amortizabila si numarul de unitati de produse .
Metoda de diminuare a soldului se bazeaza pe aprecierea unei rate fixe a amortizarii care poate fi majorata
 conform politicilor contabile a entitatii nu mai mult decit de doua ori in comparatie cu norma prevazuta
conform metodei liniare .
13. Contabilitatea terenurilor si clasificarea lor .
Terenurile se refer la activele materiale pe termen lung neuzurabile, care au o durat de utilizare nelimitat n
desfurarea activitii ntreprinderii sau pot fi destinate nchirierii.
Valoarea de intrare a terenurilor cuprinde valoarea de cumprare, comisioanele brokerilor, plata pentru
evaluarea terenurilor, alte servicii, impozitele de procurare a proprietii, cheltuieli pentru demolarea cldirilor
inutile, plile pentru consultaii, taxele pentru nregistrare, cheltuielile de verificare a existenei sechestrului,
gajului, ipotecii sau a altor restricii legate de proprietate.
Terenurile se in la eviden separat:
1. Terenuri fr construcii
2. Terenuri cu construcii
3. Terenuri cu zcminte
4. Terenuri in curs de pregatire pentru utilizarea prestabilita
5. Terenuri cu plantatii perene
6. Terenuri primite in gestiunea economica
7.Alte terenuri
Pentru evidena terenurilor este destinat contul activ 122 Terenuri. n debitul acestui cont se reflect
valoarea de intrare sau reevaluat a terenurilor procurate (prin cumprare sau arend pe termen lung), iar n
credit valoarea de bilan a terenurilor ieite. Soldul acestui cont este debitor i reprezint valoarea terenurilor
la finele perioadei de gestiune.
Evidena analitic a terenurilor se ine pe tipuri de terenuri, pe destinaii i locuri de situare.
Deoarece terenul are o durat de utilizare nelimitat uzura pentru el nu se calculeaz.
Terenul poate avea diferite destinaii: de producie, pentru vnzare (investiii), pentru nchiriere.
n cazul achiziionrii unui complex de obiecte la un pre unitar, care include valoarea terenului i a cldirilor
amplasate pe aceast sum pltit, aceast valoare se repartizeaz ntre obiectele cumprate proporional
valorii venale a fiecrui obiect aparte. Dup recunoaterea iniial imobilizrile se evalueaz la valoarea
contabil (la cost)
14. Contabilitatea resurselor naturale si deprecierea lor .
Resurse minerale - imobilizri corporale sub forma de costuri capitalizate ale lucrrilor de explorare (pregtire
spre extracie), pentru care este demonstrat fezabilitatea tehnic i viabilitatea comercial. Contul 125
Resurse minerale este destinat generalizrii informaiei privind existena i micarea resurselor minerale
aflate n curs de execuie i/sau transmise n extracie. Contul 125 Resurse minerale este un cont de activ. n
debitul acestui cont se nregistreaz intrarea/majorarea valorii resurselor minerale. n creditul contului 125
Resurse minerale se nregistreaz ieirea/diminuarea valorii resurselor minerale . Soldul contului 125
Resurse minerale este debitor i reprezint valoarea resurselor minerale determinat n conformitate cu
standardele de contabilitate. Contul 126 Amortizarea i deprecierea resurselor minerale este destinat
generalizrii informaiei privind amortizarea resurselor minerale transmise n extracie i deprecierea
resurselor minerale aflate n curs de execuie. Contul 126 Amortizarea i deprecierea resurselor minerale
este un cont de pasiv . n creditul acestui cont se nregistreaz calcularea/majorarea amortizrii i
recunoaterea pierderilor din deprecierea resurselor minerale. n debitul contului 126 Amortizarea i
deprecierea resurselor minerale se nregistreaz decontarea/diminuarea amortizrii i deprecierii, precum i
reluarea pierderilor din deprecierea resurselor minerale. Soldul contului 126 Amortizarea i deprecierea
resurselor minerale este creditor i reprezint suma amortizrii i deprecierii acumulate a resurselor minerale
determinat n conformitate cu standardele de contabilitate. La calcularea amortizrii unei imobilizri pot fi
aplicate urmtoarele metode: metoda liniar, metoda unitilor de producie, metoda de diminuare a soldului.
a) Intrarea resurselor naturale de la furnizori . Dt 125 Ct 521
b)Intratea resurselor naturale cu titlu gratuit . Dt 125 Ct 622
c) Pentru atunci cin intreprinderea este platitoare de TVA Dt 534 Ct 521 , 421, 622
d) Reflectarea achitarilor pentru resursele minerale intrate Dt 421 , 521, 622 Ct 242 , 241 , 243, 244
e)Utilizarea resurselor naturale pe parcurs in activitatea intreprinderii se efectuiaza prin calcularea amortizarii
Dt 811, 714 Ct 126
f) Iesirea resurselor minerale Dt 126 Ct 125 la valoarea amortizarii accumulate la data iesirii
 Dt 811 / 714 Ct 125 la valoarea contabila ramasa neamortizabila.
g) Concomitent cu iesirea resurselor minerale se reflecta vinzarea , schimbul
Dt 221 Ct 621 , 622 ( cu titlu gratuit ) , 534 ( sunt platitoare de TVA )
h) Incasarea mijloacelor banesti din vinzarea resurselor minerale Dt 241, 242, 243 Ct 221
15. Caracteristica Si clasificarea arendei .
Conform prevederilor codului civil notiunea de arenda se utilizeaza pentru tranzactiile la care ca parte
componenta obligatorie sunt terenurile . Notiunea de locatiune prevazuta de codul civil se utilizeaza in
tranzactiile unde ca parti sau component a tranzactiilor sunt bunurile immobile sau mobile cu exceptia
terenurilor . Dupa termen avem : arenda pe termen scurt (operational) arenda pe termen lung (finantata)
Arenda operationala pentru reflectarea operatiunilor de arenda sau locatiune operational se utilizeaza
conturile extrabilantiere 911 , 912 .
Arenda finantata reflectarea in evident contabila a arendei sau locatiunii financiare depinde de conditiile
contractuale intre parti . Una din formele arendei financiara raspindita in cadrul operatiunilor economice este
leasingul financiar .
16. Continutul economic , componenta si clasificarea investitiilor .
Investitiile financiare sunt active sub forma de valori mobiliare , cote de participatie in capitalul social al altor
entitati si alte investitii detinute de entitate in scopul exercitarii controlului , obtinerii veniturilor sau altor
beneficii economice . Conform metodologiei SNC Creante si investitii financiare , investitiile financiare se
evalueaza initial la costul de intrare , component caruia difera in functie de tipul si modalitatea de intrare a
investitiilor . * Costul de intrare reprezinta valoarea investitiilor necotate (care nu se coteaza ) pe piata
financiara , ala caror cost de intrare nu s-a modificat semnificativ in perioada de gestiune .* Piata financiara a
valorilor mobiliare este o parte component a pietii financiare unde au loc emiterea si circulatia valorlor
mobiliare .* Valoarea contabila a investitiilor reprezinta valoarea la care investitiile financiare sunt
recunoscute in situatiile financiare . * Cost ajustat reprezinta valorile investitiilor financiare al caror cost de
intrare difera de valoarea nominal a acestora . * Valoarea justa reprezinta valoarea investitiilor financiare care
se coteaza pe piata valorilor mobiliare . Investitiile financiare se reflecta in evident contabila in cadrul
urmatoarelor grupe : * Valori mibiliare si cote de participatie ; *Alte investitii financiare .
* Valorile mobiliare si cotele de partcicipatie reprezinta titluri financiare care certifica dreptul patrimonial al
detinatarului sau dreptul imprumutatorului posesor de documente fata de emitentul acestora . Valorile
mobiliare includ : * actiuni ; *obligatiuni ; * certificate bancare ; *bonuri de trezorerie . Conform planului
general de conturi contabile investitiile financiare se reflecta in dependenta de termen : * pe termen lung ; * pe
termen scurt .
Investitiile financiare pe termen lung se reflecta in baza conturilor active contul 141 Investitii financiare pe
termen lung in parti affiliate ; 142 Investitii financiare pe termen lung in parti affiliate
In component altor investitii financiare se include modalitati ale tranzactiilor de imprumuturi intre entitati .
17. Contabilitatea si evaluarea productiei in curs de executie .
Productia in curs de executie reprezinta un active circulant pentru care in rezultatul efectuarii procesului
tehnologic de producere a produselor , lucrarilor si serviciilor nu au fost trecute toate fazele procesului
tehnologic . In dependent de activitatea desfasurata de intreprindere se deosebesc urmatoarele tipuri de
productie in curs de executie : produse in cur de executie ; servicii in curs de executie ; lucrari in curs de
executie . In evident contabila productia in curs de executie se reflecta la contul active 215 si are urmatoarea
modalitate de inregistrare a operatiunilor de intrare si iesire standarta in contabilitate .
Dt 811 Ct 215 reflectarea productiei in curs de executie la inceputul lunii la activitatea de baza
Dt 812 Ct 215 reflectarea productiei in curs de executie la inceputul lunii pentru activitatea auxiliara .
Dt 215 Ct 811/812 constatarea productiei in curs de executie la sfirsitul lunii (iesire)
Pentru reflectarea cantitativa si valorica a productiei in curs de executie in evident contabila se utilizeaza mai
multe metode de apreciere a productiei in curs de executie , dar cele mai raspindite fiind : metoda de
inventariere si metoda de norme .
Metoda de inventariere prevede scoaterea stocurilor si soldurilor a materialelor si a altor active circulante fizic
la ultima data din luna financiara .
Metoda pe baza de norme sau normative prevede reflectarea in evident contabila in vaza normelor sau
normativelor pentru fiecare tip de produse , servicii sau lucrari prin aprecierea valorica a acestor elemente .
Pentru cazurile cind in activitatea intreprinderii au loc operatiuni economice legate de instarinarea sau
 realizarea de ex a terenurilor pe care sunt amplasate semanaturi , concomitant cu reflectarea operatiunilor de
realizare a terenurilor se reflecta si realizarea productiei in curs de executie :
A)Dt 711 Ct 215 iesirea semanaturilor in rezultatul vinzarii
B)Dt 221 Ct 611 / 534 vinzarea sau realizarea semanaturilor .
18. Contabilitatea imprumuturilor acordate si altor investitii pe terme lung .
Investitiile financiare pe termen lung se reflecta in baza conturilor active contul 141 Investitii financiare pe
termen lung in parti affiliate ; 142 Investitii financiare pe termen lung in parti affiliate
In component altor investitii financiare se include modalitati ale tranzactiilor de imprumuturi intre entitati .
Inregistarile contabile care reflecta intrarea investitiilor financiare sunt :
Dt 141 /142 Ct 521 / 421 / 412
Dt 521 / 421 / 412 Ct 241 / 242
Iesirile investitiilor financiare indifferent de modalitatea de esire se reflecta prin :
a) vinzarea Dt 221 Ct 621/3 la valoarea de vinzare
b) Si concomitant vom reflecta costul de iesire a investitiilor financiare Dt 721/3 Ct 141/ 142 la val. Cont.
Atunci cind tranzactiile de iesire sau de cumparare a investitiilor financiare sunt reflectate in valuta straina se
reflecta diferentele de curs la aceste tranzactii .
19. Componenta , caracteristica si clasificarea stocurilor de materii prime si materiale .
Stocurile reprezinta active circulante material destinate utilizarii in procesul de productie , fabricate in cadrul
acestui process sau cumparate in vedderea revinzarii .
Din cadrul stourilor de marfuri si material fac parte :
* Materiale active circulante care sunt utilizate in procesul tehnologic al activitatii entitatii de mai multe ori
sau o singura data .
a )Materii prime si material de baza sunt grupa analitica din care fac parte tipurile de material care stau la
baza unui produs finit .b) Materiale auxiliare materialele ajutatoare care se utilizeaza ca completare la
produsul finit , la materialele de baza . c) Piesele de schimb component specifice utilizarii la imobilizarile
corporale atit pentru cele mobile cit si pentru cele immobile si se utilizeaza la schimb , reparative sau inlocuiri
capitale . d) Combustibil categoria de carburanti din care fac parte : uleiuli tehnice , motorina , benzina ,
gaze naturale . e)Anvelope si acumulatoare procurate separate de mijloacele de transport fac parte din grupa
de material cu o folosire prin punerea in functiune de mai multe ori si trecerea in componenta cheltuielilor sau
costurilor intreprinderii in dependent de Km parcurs sau lunile de functionare . f) Ambalajele prevad categoria
de material care sunt utilizate pentru ambalarea produselor finite , a materialelor si a marfurilor , ele pot fi
folosite si pentru imobilizarile corporale in cazul cind acestea nu au fost puse in functiune sau destinate
vinzarii . g) MAteriale cu destinatie Agricola fac parte toate tipurile de material care sunt utilizate in ramura
Agricola , cum ar fi : seminte de griu , rasad de rosii , ingrasaminte minerale , etc . h)Alte material material
de cancelarie , material de constructive , material care nu s-au regasit in grupele precedente .
*Active biologice circulante reprezinta tineretul animalier , unde se inregistreaza evolutia intrarilor , trecerea
dintr-o grupa de virsta si greutate a speciilor de animale utilizate in cadrul intreprinderii ca animale de munca
sau destinate pentru produse finite sau marfuri .
*OMVSD sunt active circulante din component carora fac parte : instrumente , scule , aparate de laborator ,
aparate de masurat , care au o durata de functionare nu mai mare de un an , in valoare de 1000 de lei sau mai
mica .
* Productia in curs de executie reprezinta un active circulant pentru care in rezultatul efectuarii procesului
tehnologic de producere a produselor , lucrarilor si serviciilor nu au fost trecute toate etapele procesului de
productie . Se deosebesc : a) Produse in curs de executie ; b)servicii in curs de executie ; c) lucrari in curs de
executie .
*Produse reprezinta activele circulante care fiind puse in producer , prin prelucrare se obtin produse finite
destinate comercializarii . Se deosebesc : Produse finite ; Semifabricate din productie proprie ; Produse
secundare ; Produse transmise temporar tertilor
*Marfurile sunt active circulante care sunt utilizate de intreprindere pentru revinzare . Se deosebesc : Marfuri
destinate revinzarii ; Produse transmise spre vinzarea magazinelor propii ; Bunuri imobiliare detinute pentru
vinzare ; Marfuri transmise temporar tertilor .
20. Constatarea si evaluarea stocurilor .
Stocurile se recunosc ca active circulante si se evalueaza la costul de intrare care se determina in functie de
 sursa de finantare sau de provenienta cum ar fi : achizitionarea ; fabricarea ; intarea ca aport in natura la
capitalul social , cu titlu gratuit si altele Nu se include in costul de intrare urmatoarele : pierederile de
materiale , cu personalul si alte costuri de productie suportate peste limitele normelor ; costurile de depozitare
, cu exceptia cazurilor cind aceste costuri sunt necesare in procesul de achizitionare a stocurilor ; cheltuieli
administrative ; cheltuieli de distributie ; alte costuri care nu sunt direct legate de intrarea stocurilor .
In costul de intrare se include : valoarea de procurare a stocurilor ; cheltuielile de transport pina la locul de
destinatie ; asigurarea stocurilor pe perioada transportarii ; cheltuielile de incarcare si descarcare ; cheltuieli
intermediare ; taxe vamale ; impozite nerecuperabile .Pentru stocurile transferate din component activelor
imobilizate se contabilizeaza ca intrare a stocurilor la valoarea determinate la data trecerii din aceasta
categorie . Iesirea stocurilor are loc in cadrul entitatii , vinzarii , transmiterii tertilor si a transferului in
component activelor imobilizate . Stocurile esite se evalueaza la valoarea contabila care se determina prin
aplicarea uneia din metodele de evaluare curenta : metoda identificarii special , metoda FIFO (1 intrata 1
iesita ) ; metoda costului mediu ponderat .
Metoda identificarii speciale consta in determinarea costurilor individuale elementelor de stocuri
Metoda FIFO prevede evaluarea stocurilor iesite din entitate la costul de intrare efectiv al primei intrari sau
primului lot .
Metoda costului mediu ponderat prevede calculatia costului fiecarui element de stocuri pe baza mediei
ponderate a costurilor soldurilor elementelor similar de stocuri la inceputul perioadei si a costurilor
elementelor similar in cursul perioadei de gestiune .
21. Contabilitatea existentei si miscarii materialelor .
n vederea ndeplinirii obiectivelor prevzute n programul de aprovizionare, ntreprinderile emit
comenzi ctre furnizori, n baza crora ncheie contracte economice. n cadrul executrii comenzii i a
contractului de aprovizionare, ntreprinderea cumprtoare primete de la furnizor factura fiscal. Recepia
cantitativ se efectueaz de ctre magaziner i rezultatele ei se consemneaz n bonul de intrare sau nota de
intrare, iar recepia calitativ se efectueaz de un specialist i se reflect ntr-un buletin de analiz.
Documentele folosite pentru eliberarea stocurilor de active curente materiale pentru consum pot fi: bonul de
consum i fia limit de consum.
Contul 211 Materiale ine evidena existenei i micrii stocurilor de materii prime i materiale. Se
debiteaz cu valoarea de intrare a materialelor procurate i fabricate la ntreprindere prin creditul conturilor ce
indic sursa de provenien i se crediteaz cu valoarea materialelor ieite din stoc (utilizate n procesul de
producie sau vndute). Contabilitatea intrrilor de materiale Intrrile de materiale se reflect n conturile
sintetice astfel:
Pentru valoarea de cumprare a materialelor achiziionate, n dependen de sursa de provenien:
Dt 211 Materiale Ct 521 n cazul achitrii ulterioare
Ct 522 n cazul achitrii documentelor de decontare ale prilor legate
Ct 227 n cazul aprovizionrii prin intermediul titularilor de avans, dup primirea avansului
Ct 532 n cazul aprovizionrii prin intermediul titularilor de avans, fr primirea avansului
Ct 622 n cazul primirii stocurilor cu titlu gratuit
Ct 313 in cazul primirii stocurilor de materiale ca aport la capitalul statutar
Contabilitatea cheltuielilor accesorii la intrarea materialelor
Pentru cheltuielile accesorii (transport, taxe vamale, asigurare, etc.):
Dt 211 Materiale
Ct521 pentru transportarea materialelor pn la depozitul ntreprinderii
Ct522 n cazul achitrii documentelor de decontare ale prilor legate
Ct812 servicii de transport, ncrcare descrcare prestate de activiti auxiliare
Ct539 pentru taxele vamale de achitat, cheltuieli cu asigurarea n drum
Ct227 n cazul achitrii prin intermediul titularilor de avans, dup primirea avansului
Ct532 n cazul achitrii prin intermediul titularilor de avans, fr primirea avansului
Contabilitatea intrrilor de materiale Pentru materialele fabricate n ntreprindere:
Dt 211 Materiale Ct811 Producia de baz
Ct812 Activiti auxiliare
Pentru nregistrarea plusurilor de materiale stabilite cu ocazia inventarierii:
Dt 211 Materiale Ct612 Alte venituri operaionale
 Pentru materialele i deeurile utilizabile obinute din
a) producia de baz Dt 211 Materiale Ct811 Producia de baz
b) producia rebutat: Dt 211 Materiale Ct612 Alte venituri operaionale
c) lichidarea mijloacelor fixe: Dt 211 Materiale Ct 123 Mijloace fixe
Contabilitatea utilizrii materialelor Consumul de materiale pentru activitatea de baz
Dt 811 Producia de baz Ct211 Materiale
Consumul de materiale pentru activitile auxiliare
Dt 812 Activiti auxiliare Ct211 Materiale
Reflectarea materialelor utilizate indirect n activitatea de baz:
Dt 813 Consumuri indirecte de producie Ct211 Materiale
Reflectarea materialelor utilizate n scopuri comerciale:
Dt 712 Cheltuieli comerciale Ct 211 Materiale
Reflectarea materialelor utilizate n scopuri administrative:
Dt 713 Cheltuieli generale i comerciale Ct 211 Materiale
Contabilitatea utilizrii materialelor Reflectarea lipsurilor la inventariere
Dt 714 Alte cheltuieli operaionale Ct 211 Materiale
Predarea cu titlul gratuit (casarea costului):
Dt 714 Alte cheltuieli operaionale Ct 211 Materiale
Predarea ca aport la capitalul statutar (casarea costului)
Dt 714 Alte cheltuieli operaionale Ct 211 Materiale
22. Evidenta primara a activelor biologice circulante .
La recunoaterea iniial, activele biologice circulante se evalueaz la cost de intrare care se determin n
funcie de sursa intrrii:
1) activele biologice procurate, primite cu titlu gratuit etc. - la cost de intrare care cuprinde valoarea de intrare
(contractual) i costurile de achiziie conform regulilor generale stabilite n SNC "Stocuri";
2) produii nregistrai la intrri, obinui n rezultatul transformrilor activelor biologice mature:
a) vieii, mieii i iezii - la cost planificat (normat) al unui cap n ziua ftrii;
b) purceii - la cost planificat (normat) al unui chintal de greutate vie a purceilor nrcai, innd cont de
greutatea lor vie la ftare;
c) mnjii (n vrsta de o zi) de la iepe de munc - la cost planificat (normat) a 60 de zile furajere necesare
pentru ntreinerea unui animal adult de traciune;
d) animalele tinere cu blan (n vrsta de 15 zile) - la cost planificat (normat) a 90 de zile furajere necesare
pentru ntreinerea unui animal matur;
e) puii de iepuri de cas (n vrsta de 15 zile) - la cost planificat (normat) al 1 cap calculat la nrcare, lund n
considerare greutatea vie;
f) puiorii de gin, rutele, bobocii, puii de curc (n vrst de 24 ore) - la cost planificat (normat) al unui
cap conform calculaiei incubrii;
g) familiile de albine - la valoarea realizabil net a unei familii;
h) larvele i alevinile petilor - la cost planificat (normat) al unei uniti de calculaie;
3) puii de iepuri de cas, mieii nrcai - la cost planificat (normat) al unui chintal de spor al greutii vii
determinat prin cntrire selectiv;
4) animalele primite n grupul de vrst superior fiind transferate din grupul de vrst inferior - la cost efectiv
al animalelor la nceputul perioadei de gestiune i costul planificat aferent creterii lor de la nceputul
perioadei pn la momentul transferrii;
5) sporul greutii vii obinut n urma creterii i ngrrii animalelor - la cost planificat (normat) al unui
chintal de spor al greutii vii nmulit cu numrul de chintale de spor al greutii vii al grupului de vrst
respectiv al animalelor;
6) sporul (majorarea costurilor de ntreinere) mnjilor, animalelor tinere care nu se cntresc, animalelor cu
blan - la cost planificat (normat) al unei zile de ntreinere i a numrului de zile de ntreinere. Nu se
determin sporul greutii vii i majorarea costurilor de ntreinere a iepurilor de cas, animalelor cu blan,
psrilor mature. Costurile aferente ntreinerii activelor nominalizate se raporteaz la costul produselor
obinute (carnea de pasre i de iepuri de cas, ou etc.) sau la cheltuieli curente - n cazul vnzrii acestora.
 La data raportrii costul planificat al activelor biologice circulante indicate n pct.30 din prezentul standard se
ajusteaz pn la cel efectiv prin decontarea abaterilor cu nregistrri contabile obinuite sau de stornare.
Costurile aferente ntreinerii activelor biologice se evalueaz cu total cumulativ la suma efectiv. La data
raportrii costurile nedecontate se contabilizeaz ca majorare a produciei n curs de execuie i diminuare a
costurilor activitii de baz.
Dup recunoaterea iniial, pe parcursul perioadei de gestiune, activele biologice circulante se evalueaz la
costul de intrare a acestora ajustat (majorat/diminuat) cu costul planificat al adaosului greutii vii i/sau al
costurilor de ntreinere a acestor active, iar la data raportrii - la valoarea cea mai mic dintre cost i valoarea
realizabil net, conform regulilor generale stabilite n SNC "Stocuri".
n acest caz, entitatea contabilizeaz:
1) costul planificat al adaosului greutii vii - ca majorare a stocurilor i diminuare a costurilor activitilor de
baz;
2) abaterea costului efectiv de la cel planificat - ca ajustare (diminuare/majorare) concomitent a stocurilor i
a costurilor activitilor de baz.
Transferul activelor biologice circulante dintr-un grup de vrst inferior ntr-un grup de vrst superior se
contabilizeaz la valoarea contabil - ca o micare intern n cadrul stocurilor.
Operaiunile de ieire (vnzare, transmitere sub form de aport la capitalul social, cu titlu gratuit etc.) a
activelor biologice circulante se contabilizeaz n acelai mod ca i ieirile altor stocuri conform regulilor
generale stabilite n SNC "Stocuri".
Sacrificarea activelor biologice circulante se contabilizeaz astfel:
1) valoarea contabil a activelor biologice circulante sacrificate - ca majorare a costurilor activitilor de baz
i diminuare a stocurilor;
2) costurile de sacrificare - ca majorare a costurilor activitilor de baz i diminuare a stocurilor, majorare a
datoriilor curente i a amortizrii imobilizrilor necorporale i corporale etc.;
3) costul produselor obinute din sacrificare - ca majorare a stocurilor i diminuare a costurilor activitilor de
baz.
23. Contabilitatea sintetica si analitica a activelor biologice circulante .
Activele biologice circulante reprezinta tineretul animalier unde se inregistreaza evolutia intrarilor , trecerii
dintr-o grupa in alta de virsta si greutatea speciilor de animale utilizate in cadrul entitatii ca animale de munca
sau destinate pentru produse finite sau marfuri .Aceasta categorie de active circulante este specifica sectorului
zootehnic , evident analitica a caruia se tine pe grupe , specii , categorii de virsta , categorii de greutati pentru
animale , iar pentru pasari , animale salbatice ,albine , pe specii . Contul destinat contabilizarii activelor
biologice circulante este 212 . Contul 212 Active biologice circulante este destinat generalizrii informaiei
privind existena i micarea activelor biologice circulante. Contul 212 Active biologice circulante este un
cont de activ. n debitul acestui cont se nregistreaz intrarea/majorarea valorii activelor biologice circulante.
n creditul contului 212 Active biologice circulante se nregistreaz ieirea/diminuarea valorii activelor
biologice circulante. Soldul contului 212 Active biologice circulante este debitor i reprezint valoarea
activelor biologice circulante determinat n conformitate cu standardele de contabilitate.
Metodologia reflectarii intrarilor si esirilor activelor biologice circulante prevede urmatoarele inregistrari
contabile : Dt 212 Ct 521 / 534 Intrarea activelor biologice circulante de la furnizor fara TVA
Dt 543 Ct 521 / 544 Reflectarea TVA la activele biologice circulante
Dt 212 Ct 131 Trecerea din categoria activelor biologice imobilizate in curs de executie in categoria celor
circulante
Dt 212 Ct 811 / 812 Luarea la evident a sporului de masa vie pe parcursul anului la categoriile de tineret
animalier si a produsilor animalieri pe parcursul anului
Dt 711 Ct 212 Iesirea activelor biolocice circulante in legatura cu vinzarea lor
Dt 811 / 812 Ct 212 Iesirea activelor biologice circulante la sacrificare
Dt 216 Ct 811/ 812 Luarea la evident a productiei marfa de carne de la sacrificarea animalelor
Dt 714 Ct 212 Iesirea activelor biologice circulante in rezultatul pieirii
Dt 132 Ct 212 Trecerea activelor biologice circulante in categoria activelor biologice imobilizate .
24. Evaluarea , constatarea si clasificarea obiectelor de mica valoare si scurta durata .
Obiectele de mic valoare i scurt durat - bunuri valoarea unitar a crora nu depete plafonul stabilit de
legislaie sau pragul de semnificaie prevzut n politicile contabile, indiferent de durata de serviciu sau cu o
 durat de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoarea unitar (de exemplu, instrumente i dispozitive
cu destinaie general i special, utilaj de schimb, ambalaj tehnologic, inventar de producie, mbrcminte i
nclminte special, dispozitive de protecie, lenjerie, construcii i dispozitive provizorii, inventar sportiv i
turistic i alte obiecte similare);
OMVSD se recunosc ca active circulante si se evalueaza la costul de intrare care se determina in functie de
sursa de finantare sau de provenienta . OMVSD iesite se evalueaza la valoarea contabila care se determmina
prin aplicarea uneia din metodele de evaluare curenta .
- metoda identificarii speciale ;
- metoda FIFO (primul intrat primul iesit )
- metoda costului mediu ponderat .
OMVSD se clasifica in : - OMVSD in stoc ; - OMVSD in exploatare ; - Constructii si dispositive provizorii ; -
OMVSD transmise temporar tertilor .
Contul 213 OMVSD are urmtoarele subconturi :
213/1 OMVSD n stoc se utilizeaz pentru a reflecta oprovizionarea cu OMVSD de la furnizori
Dt 213/1 Ct 521 Dt 534/2 Ct 521 , reflectarea TVA la OMVD intrate
213/2 OMVSD n exploatare se utilizeaz pentru a reflecta transmiterea n folosin a OMVSD
Dt 213/2 Ct 213/1
213/2 Construcii si despozitive provizorii
Construciile i dispozitivele provizorii sunt elemente de active cirulante utilizate la construciile efectuate de
entitate n cazurile prevzute la construciile desine stttoare .
Utilizarea materialelor de construcie : Dt 213/2 Ct 211/1
Construciile provizorii se deconteaz prin calcularea uzurii , pentru cazurile cind perioada depsete
perioada util uzura se include la cheltuieli sau costurile ntreprinderii Dt 121 Ct 214/2
Scoaterea de la eviden a construciilor provizorii n legtur cu darea n exploatare Dt 121 Ct 214/2
Dt 213/1 Ct 213/3
213/4 OMVSD transmise temporar terilor Transmiterea ctre teri Dt 213/4 Ct 213/1
Primirea de la teri Dt 213/1 Ct 213/4
25. Evidenta primara a obiectelor de mica valoare si scurta durata .
Obiectele de mic valoare i scurt durat - bunuri valoarea unitar a crora nu depete plafonul stabilit de
legislaie sau pragul de semnificaie prevzut n politicile contabile, indiferent de durata de serviciu sau cu o
durat de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoarea unitar (de exemplu, instrumente i dispozitive
cu destinaie general i special, utilaj de schimb, ambalaj tehnologic, inventar de producie, mbrcminte i
nclminte special, dispozitive de protecie, lenjerie, construcii i dispozitive provizorii, inventar sportiv i
turistic i alte obiecte similare); Evidenta primara a OMVSD se tine cu ajutorul contului 213 OMVSD
Contabilizarea OVSD reiesind din particularitatile standartului se reflecta operatiunile contabile in felul
urmator : 1 cind nu depaseste 1000 lei/1 unitate
Dt 213 Ct 521 Primirea OMVSD in stoc
Dt 534/4 Ct 521 Reflectarea TVA la OMVSD primite
Dt 213/2 Ct 213/1 Trecerea in exploatare a OMVSD
Dt cl 7 , 8 Ct 213/2 Decontarea OMVSD concomitant cu transmiterea in exploatare
II cind depaseste 1000 lei / 1 unitate
Dt 213/1 Ct 521 Primirea OMVSDin stoc
Dt 534/4 Ct 521 Reflectarea TVA a OMVSD primite
Dt 213/2 Ct 213/1 transmiterea in exploatare
Dt cl 7 , 8 Ct 214/1 - 50 % din costul transmis in exploatare reflectat la data transmiterii
Dt cl 7, 8 Ct 214/1 - al doilea 50 % la data casarii OMVSD
Dt 214/1 Ct 213/2 se reflecta concomitant cu scoaterea din exploatare a OMVSD .
26. Contabilitatea uzurii obiectelor de mica valoare si scurta durata .
Uzura OMVSD se tine cu ajutorul contului pasiv 214 Uzura OMVSD care se crediteaza cu valoarea
uzurabila a OMVSD inclusa in cheltuieli sau consumuri in momentu darii lor in exploatare si se debiteaza cu
suma uzurii calculate decontata aferenta obiectelor scoase din folosinta .
Uzura calculate aferenta OMVSD date in folosinta se trece la consumuri . cheltuieli sau la valoarea activelor
la care acestea sunt utilizate , intocminduse urmatoarele formule contabile :
 Dt 813 / 712 / 713 / 121 / 141 / 251 Ct 214
Pe masura scoaterii din functiune a OMVSD se procedeaza la casarrea uzurii calculate aferenta acestor obiecte
, efectuindu-se inregistrarea contabila : Dt 214 Ct 213
Evidenta analitica a uzurii OMVSD se tine pe grupe sau obiecte distinct sip e perioade . Daca valoarea ramasa
a OMVSD determinate in prealabil este mai mare decit valoarea materialelor sau deseurilor obtinute la
scoaterea din folosinta a obiectelor , diferenta in cauza se inregistreaza prin formula : Dt 714 Ct 213
27. Contabilitatea si evaluarea produselor .
Contabilitatea stocurilor de produse finite, semifabricatelor, produselor reziduale i a lucrrilor executate
destinate vnzrii se ine cu ajutorul contului 216 Produse, cu funcie contabil de activ. n debit se
nregistreaz costul efectiv al produselor finite, semifabricatelor i produselor reziduale intrate n gestiune,
realizate din producia proprie. prin creditul conturilor 811 Producia de baz i812 Activiti auxiliare.
Se crediteaz cu valoarea de bilan a produselor finite ieite din gestiune prin vnzare, n coresponden cu
debitul contului 711 Costul vnzrilor; cu produsele returnate pentru remedierea rebuturilor, n
coresponden cu debitul conturilor 811 Producia de baz i 812 Activiti auxiliare; cu lipsurile la
inventar, n coresponden cu debitul contului 714 Alte cheltuieli operaionale; cu cele distruse n urma
calamitilor na turale prin debitul contului 723 Pierderi excepionale
Evidena analitic se ine pe tipuri de produse finite, semifabricate, produse reziduale i feluri de lucrri.
28. Contabilitatea mijloacelor banesti in conturile curente in moneda nationala .
Toate ntreprinderile, indiferent de forma juridic de organizare a acestora, sunt obligate s pstreze
mijloacele bneti temporar libere n instituiile bancare.
La cererea agentului economic, bncile comerciale pot deschide diferite tipuri de conturi bancare: conturi
curente, conturi de depozit, conturi de mprumut, conturi provizorii, precum i conturi pentru tranzacii n
valut naional sau n valut strin
Evidena analitic a mijloacelor bneti se ine pe bnci comerciale la care sunt deschise conturile curente, pe
tipuri de mijloace bneti legate i nelegate.
Pentru generalizarea informaiei privind existena i micarea mijloacelor bneti n valut naional,
nregistrate n contul curent al ntreprinderii la banc, este destinat contul de activ242Conturi curente n
valut naional . n debitul acestui cont se reflect ncasarea mijloacelor bneti n valut naional, iar n
credit utilizarea mijloacelor bneti. Soldul a cestui cont este debitor i reprezint suma mijloacelor bneti
n contul curent la finele perioadei de gestiune.
n contul curent se reflect mijloacele bneti ncasate pentru produsele, mrfurile vndute, serviciile prestate
cumprtorilor i clienilor, achitarea creanelor, primirea creditelor bancare i mprumuturilor, depunerea
mijloacelor bneti din casieria ntreprinderii etc.
ncasrile mijloacelor bneti n contul curent se reflect n debitul contului242 Cont de decontare n
coresponden cu creditul conturilor :
din clasa 6 Venituri la suma veniturilor ncasate nemijlocit prin mijloace bneti:
Dt242 la suma total a ncasrilor
Ct 611 la sumele ncasate din vnzri, prestri de servicii (fr TVA i accize)
Ct 612 la suma ncasrilor din vnzarea altor active curente (fr TVA i accize), sub form de pli de arend
n cazul arendei operaionale
Ct 621 la valoarea din vnzarea activelor pe termen lung(fr TVA i accize)
Ct 622 la suma plilor de arend n cazul arendei finanate, dobnzilor, redevenelor
Ct 623 la ncasrile sub form de recuperri ale pierderilor rezultate din situaiile excepionale;
la sumele TVA i accize primite aferente valorilor n mrfuri i materiale livrate la achitarea nemijlocit:
Dt242 Ct534 la ncasrile n vederea achitrii creanelor:
Dt242 Ct221 Ct223 Ct227 Ct 226
la sumele primite ale creditelor bancare i mprumuturilor:
Dt242 Ct 411 Ct 412 Ct 511 Ct 512 Ct 413 Ct 513
la suma mijloacelor bneti sub form de avansuri pe termen scurt i lung primite:
Dt242 Ct 424 Ct 523
Ieirile mijloacelor bneti din contul curent se nregistreaz n creditul contului242 n coresponden cu
debitul urmtoarelor conturi
n vederea achitrii datoriilor financiare i comerciale:
 Dt 411 , 412 , 511 , 512 , 513 , 521 , 522 Ct 242
n vederea achitrii datoriilor fa de personal, de buget, fondurile extrabugetare, instituiile publice, Casa
Naional de Asigurri Sociale, organele sindicale, companiile de asigurri, ali creditori:
Dt 531 , 532 , 533 , 534 Ct 242
la ridicarea disponibilitilor bneti n casierie:
Dt241 Casa Ct 242
la sumele TVA i accizelor transferate aferente valorilor n mrfuri i materiale procurate i serviciilor primite
la achitarea nemijlocit:
Dt534 Ct242
Operaiunile economice privind micarea mijloacelor bneti pe contul curent se reflect n
registrul pentru contul242 Conturi curente n valut naional care se elaboreaz de sine stttor de fiecare
ntreprindere i se organizeaz pe perioade, pe conturi corespondente i pe tipuri de activiti. La sfritul
perioadei de gestiune datele din acest registru se utilizeaz la ntocmirea Raportului privind fluxul mijloacelor
bneti i se trec n Cartea mare
29. Contabilitatea existentei si miscarii produselor .
Produsele cuprind : semifabricatele , produsele secundare , produse transmise temporar tertilor . Operatiunile
economice specifice miscarii si gestiunii produselor sunt :
obtinerea produselor si semifabricatelor din sectiile de productie si predarea lor la depozit ; efectuarea
controlului calitatii si identificarea produselor rebutante , prestarea serviciilor si efectuarea lucrarilor ,
vinzarea produselor catre client , eliberarea produselor si semifabricatelor pentru consumul intern .
Operatiunile specifice se inregistreaza in bonul de predare , bonul de consum , bonul de transport sau in alte
documente primare interne care justifica miscarea produselor . Eliberarea produselor si semifabricatelor din
depozit spre vinzare se consemneaza in facture fiscal sau facture de expeditie . Contabilitatea produselor se
tine cu ajutorul contului 216 Produse care este un cont activ . In debit se inregistreaza costul efectiv al
produselor finite intrate in gestiune , obtinute din productiapropie prin creditul conturilor 811 si 812 .
Se crediteaza cu valoarea de bilant a produselor finite iesite din gestiune prin vinzare , in corespondenta cu
debitul contului 711 , pentru produse returnate in corespondenta cu debiturile 811, 812 , cu lipsurile in
corespondenta cu debitul contului 714 , cu cele distruse in urma calamitatilor prin debitul contului 723 .
Soldul debitor reprezinta valoarea de bilant a produselor finite , semifabricatelor aflate in stoc la finele
perioadei de gestiune .
30. Constatarea , evaluarea si evident primara a marfurilor .
Marfurile sunt active circulante care sunt utilizate de catre intreprindere pentru revinzare . Conform legii cu
privire la comertul intern pe teritoriul tarii marfurile pot fi vindute prin metoda de comert cu amanuntul sau
ridicata . Conform legii contabilitatii , SNC Stocuri , codului fiscal , pentru comertul cu amanuntul se
prevede tinerea evidentei contabile in valoare cantitativa , sumara , sau numai sumara
Pentru comertul cu ridicata este obigatoriu evident marfurilor in cantitate si valoare . Marfurile se recunosc ca
active circulante si se evalueaza la costul de intrare. Costul de intrare a marfurilor prevede pe linga regula
generala de component a cosurilor un element suplimentar care se numeste adios commercial . Adaosul
commercial reprezinta valoarea adaugata pe care o apreciaza vinzatorul la denumirea sau tipul de marfa
concret ,care fiind adaugata la valoarea de intrare reprezinta formarea pretului de vinzare .
Marfurile esite se evalueaza la valoarea contabila care se determina prin aplicarea uneia din metodele de
evaluare curenta : metoda identificarii special , metoda FIFO (1 intrata 1 iesita ) ; metoda costului mediu
ponderat . Metoda identificarii speciale consta in determinarea costurilor individuale elementelor de stocuri
Metoda FIFO prevede evaluarea stocurilor iesite din entitate la costul de intrare efectiv al primei intrari sau
primului lot . Metoda costului mediu ponderat prevede calculatia costului fiecarui element de stocuri pe baza
mediei ponderate a costurilor soldurilor elementelor similar de stocuri la inceputul perioadei si a costurilor
elementelor similar in cursul perioadei de gestiune
Evidenta primara a marfurilor se reflecta la contul 217 Mrfuri , destinat generalizrii informaiei privind
existena i micarea bunurilor procurate n vederea revnzrii, produselor transmise spre vnzare magazinelor
proprii, bunurilor imobiliare deinute pentru vnzare, mrfurilor transmise temporar terilor. Contul 217
Mrfuri este un cont de activ. n debitul acestui cont se nregistreaz intrarea/majorarea valorii mrfurilor
 n creditul contului 217 Mrfuri se nregistreaz ieirea/diminuarea valorii mrfurilor Soldul contului 217
Mrfuri este debitor i reprezint valoarea mrfurilor determinat n conformitate cu standardele de
contabilitate
31. Continutul economic , bazele metodologice si obiectivelor creantelor comerciale si calculate .
Creanele comerciale reprezint acea parte a creanelor care apare n cazul cnd momentul transmiterii ctre
cumprtori a drepturilor de proprietate asupra produselor, mrfurilor i altor active livrate. Livrarea
produselor (mrfurilor) i prestarea serviciilor, n urma crora apar creanele comerciale, se efectueaz n baza
urmtoarelor documente primare:factura fiscal;factura de expediie;procesul-verbal de primire-predare a
serviciilor;dispoziia de plat;bonul de ncasare;procesul-verbal de inventariere etc. 221 Creane comerciale
2211 Creane comerciale din ar 2212 Creane comerciale din strintate 2213 Alte creane comerciale
32. Continutul si prevederile Standartului National de Contabilitate .
Standardele Nationale de Contabilitate reprezinta documente normative de baza care stabilesc normele
generale de tinere a contabilitatii si de intocmire a rapoartelor financiare . SNC sunt elaborate in baza
Standardelor Internationale de Contabilitate si aprobate de Ministerul Finantelor . Pe teritoriu RM conform
prevederilor au fost puse in utilizare 16 SNC .
SNC contin informatii privind metodologia , cum se utilizeaza si se determina operatiile economice .
Prezentul standard este elaborat n baza Directivelor UE, Cadrului general conceptual pentru raportarea
financiar, IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare i IAS 7 Situaia fluxurilor de trezorerie.Obiectivul
prezentului standard const n stabilirea formularelor i a modului de ntocmire a situaiilor financiare cu scop
general (n continuare situaii financiare
33. Continutul economic , bazele metodologice si obiectivele contabilitatii numererului .
Numerarul prevede posibilitatile oricaror entitati de a reflecta tranzactiile sale economice in dependent de
metoda aleasa , adica prin bani lichizi (cash) sau prin transferuri in conturi , sau cu documente banesti .
Aplicind una din aceste metode entitatea va reflecta tranzactiile sale economice prin reflectarea in evident
contabila cu ajutorul urmatoarelor conturi active : 241 Casa 242 cont de decontare / conturi curente in
valuta nationala 243 Conturi curente in valuta straina 244 Alte conturi bancare , 246 Documente
banesti .
Pentru operatiunile economice care prevad situatia suspendata incepind de la momentul ridicarii numerarului
lichid si pina la momentul depunerii in contul current , in evident contabila aceasta tranzactie se inregistreaza
cu ajutorul contului active 245 Transferuri de numerar in expeditie
34. Contabilitatea mijloacelor banesti in casa .
Operaiile de cas snt efectuate de ctre casier care poart responsabilitate material total pentru pstrarea,
folosirea mijloacelor bneti i documentele bneti aflate n casierie. Eviden analitic a operaiunilor de
cas se ine pe surse de ncasare i direcii de utilizare a numerarului.
Pentru eviden sintetic este destinat contul de activ 241 Casa. n debitul acestui cont se nregistreaz
ntrrile de mijloace bneti n casierie, iar n creditul ieirile de numerar. Soldul este debitor i reprezint
suma mijloacelor bneti la o anumit dat i se reflect n capitolul II a bilanului contabil.
Se utilzeaza urmatoarele formule contabile :
Dt 241 Ct 242 intrarea numerarului din contul current in moneda nationala
Dt 241 Ct 243 intrarea numerarului din contul current in valuta straina
Dt 241 Ct 244 intrarea numerarului de la alte conturi bancare
Dt 241 Ct 246 intrarea numerarului din contul documentelor banesti
Dt241 Ct 411 intrarea numerarului din contul creditelor bancare (511)
Dt241 Ct412 intrarea numerarului din contul imprumuturilor pe termen lung si scurt(512)
Dt241 Ct 611- incasarea banilor din comertul cu amanuntul
Dt241 Ct221 incasarea numerarului din contul creantelor
Dt 242 Ct 241 iesirea numerarului din casierie cu depunere in cont
Dt 245 Ct 241 iesirea numerarului din casierie in expeditie
Dt 243 Ct 241 iesirea numerarului din casierie cu depunere in contul current in valuta straina
Dt 244 Ct 241 - depunerea numerarului in alte conturi
Dt 411 , 511 Ct 241 achitarea credidelor bancare pe termen lung si scurt
Dt 412 , 512 Ct 241 achitarea imprumuturilor pe termen lung si scurt
Dt 521 Ct 241 - achitarea furnizorilor
 Dt 534 Ct 241 achitarea impozitelor
Dt 812 Ct 241 achitarea cheltuielilor
Documentele primare contabile care se utilizeaza la contabilizarea operatiunilor de casa sunt :
a) dispozitia de incasare
b) dispozitia de plata
c) registru de casa
35. Contabilitatea mijloacelor banesti la conturile curente in valuta straina .
Evidenta analitica amijloacelor valutare se tine separate in valuta straina si in lei pe fiecare valuta straina , in
functie de sursele de provenienta si directiile de folosire a acestora . Pentru generalizarea informatiei privind
existenata si miscarea mijloacelor banesti in valuta straina este destinat contul de active 243 . In debitul
acestui se inregistreaza incasarea mijloacelor banesti in valuta straina , iar in credit utilizarea lor . Soldul
contului este debitor si reflecta suma mijloacelor banesti in valuta straina la finele perioadei de gestiune . In
cadrul contului 243 pot fi deschise urmatoarele subconturi :
243/1 Numerar la conturi in tara destinat pentru inregistrarea operatiunilor in valuta straina effectuate de
intreprindere prin intermediul conturilor valutare deschise in institutiile bancare din RM /
243/2 Numerar la conturi in strainatate se utilizeaza de intreprinderi care au autorizatia BNM pentru a
deschide conturi valutare in institutiile bancare din strainatate si efectuiaza operatiuni in valuta straina prin
intermediul acestor conturi .
243/3 Numerar la conturi legat este destinat pentru evident distinct a mijloacelor banesti in valuta straina
sechestrate , blocate , gajate .
36. Continutul si prevederile Legii contabilitatii in RM .
Prezenta lege stabilete principiile metodologice unice ale contabilitii i rapoartelor financiare, modul de
organizare i inere a contabilitii, ntocmire i prezentare a rapoartelor financiare
37. Baze metodologice si continutul politicilor contabile ale entitatii .
Politici contabile - principii, baze, convenii, reguli i practici specifice aplicate de o entitate la inerea
contabilitii i ntocmirea situaiilor financiare. Politicile contabile se selecteaz de ctre fiecare entitate de
sine stttor i se aprob pentru fiecare perioad de gestiune de ctre organul (persoana) responsabil() pentru
inerea contabilitii i raportarea financiar. Politicile contabile se perfecteaz printr-un document de
dispoziie (hotrre, dispoziie, ordin etc.) emis de ctre organul (persoana) responsabil() pentru inerea
contabilitii i raportarea financiar i se aplic tuturor subdiviziunilor entitii ncepnd cu prima zi a
perioadei de gestiune urmtoarei celei n care politicile contabile au fost aprobate. Politicile contabile ale
entitii nou-create se aplic de la data nregistrrii de stat a acesteia. Politicile contabile se selecteaz de ctre
entitate n baza sistemului de reglementare normativ a contabilitii care prevede diferite variante de
recunoatere, evaluare i contabilizare a elementelor (obiectelor) contabile (de exemplu, metoda de amortizare
a activelor imobilizate, metoda de evaluare curent a stocurilor, metoda de recunoatere a veniturilor din
prestarea serviciilor). Dac sistemul de reglementare normativ a contabilitii nu stabilete metodele de inere
a contabilitii referitor la un aspect (problem) concret (), entitatea este n drept s elaboreze metoda
respectiv. n acest caz, se aplic, n urmtoarea consecutivitate, prevederile:
1) Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar;
2) Standardelor Naionale de Contabilitate i IFRS n care snt reglementate aspecte similare;
3) altor acte normative privind aspectul respectiv sau un aspect similar.
n politicile contabile nu se includ procedeele cu o singur variant de realizare ntruct acestea snt unice i
obligatorii pentru utilizare (de exemplu, componena i modul de formare a costului de intrare a activelor
imobilizate i circulante, modalitatea de reflectare a stocurilor n situaiile financiare, modul de contabilizare a
diferenelor de curs valutar reprezint procedee cu o singur variant de realizare i nu trebuie incluse n
politicile contabile). La selectarea i aplicarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de baz i
caracteristicile calitative ale informaiilor din situaiile financiare prevzute de Legea contabilitii i a
Standardelor Naionale de Contabilitate . Politicile contabile se prezint n situaiile financiare n modul
prevzut de prezentul standard i SNC "Prezentarea situaiilor financiare". Politicile contabile trebuie selectate
i aplicate n mod consecvent pentru fapte economice similare n cursul perioadei de gestiune, precum i de la
o perioad de gestiune la alta. Modificarea politicilor contabile se permite doar n cazul n care aceasta:
1) este cerut de sistemul de reglementare normativ a contabilitii;
2) are ca rezultat informaii mai relevante i credibile referitoare la faptele economice ale entitii.
38. Contabilitatea arendei operationale .
In cazul arendei operationale activele arendate se reflecta in conturile contabilitatii financiare si Bilantului
contabl ale arendatorului . Platile de arenda operational cuprind sumele calculate pentru folosirea bunurilor
arendate care se repartizeaza uniform pe perioade de gestiune sau priin alta metoda prevazuta in contractual de
arenda . Operatiunile privind arenda operational se reflecta in contabilitate in baza urmatoarelor documente
primare : procesul verbal de primire/predare a mijloacelor fixe si a altor active ; factura de expeditie ; facture
fiscal ; dispozitia de plata ; bonul de plata , nota contabile . Evidenta analitica a operatiunilor privind arenda
operational se tine pe activele arendate , arendatori/arendasi , termene si contracte de arenda .
Pentru reflectarea operatiunilor de arenda sau locatiune operational se utilizeaza conturile extrabilantiere 911
si 912 . a) Dt 911 Ct 911/ 1 transmterea / primirea in locatiune
b)Dt 712 Ct 124/3 - calcularea amortizarii pe parcursul lunii
c)Dt 221 Ct 612 / Dt 221 Ct 534 - reflectarea platii de arenda
Transmiterea in locatiune sau arenda se efectuiaza in baza contractului intre parti , facturii de expeditie .
d) Dt 242 Ct 221 / Dt 521 Ct 242 primirea/ plata banilor pentru arenda
e) Dt 911 Ct 911 returnarea activelor arendatorului dupa expirarea termenului de arenda sau la anularea
contractului .
39. Contabilitatea operatiunilor de leasing .
Leasingul este o operatiuune triunghiulara in care o parte cumpara un bun spre al inchiria ulterior altei
persoane care la sfirsitul cantractului de leasind are greptul sa isi aleaga una din cele 3 optiuni:continuarea
contractului,reziluirea contractului,cumpararea bunului inchiriat . Se deosebeste leasingul financiar si
leasingul operationall .
Leasing financiar . Activul primit n leasing financiar se evalueaz la cost de intrare care include:
1) principalul (valoarea rambursabil a activului);
2) valoarea rezidual garantat;
3) costurile direct atribuibile primirii activului n leasing (de exemplu, costurile legate de ncheierea
contractului de leasing, de transport, de asigurare n drum, de pregtire a activului pentru utilizarea
prestabilit), care conform condiiilor contractului se suport de ctre locatar.
Valoarea rambursabil a activului i valoarea lui rezidual se indic n graficul plilor de leasing ntocmit
conform condiiilor contractuale. Primirea activului n leasing financiar se reflect la cost de intrare ca
majorare concomitent a imobilizrilor corporale i a datoriilor pe termen lung i scurt.. Reflectarea in evident
contabila depinde de conditiile contactuale intre parti .
In cazul leasingului operationale activele arendate se reflecta in conturile contabilitatii financiare si Bilantului
contabl ale arendatorului . Platile de arenda operational cuprind sumele calculate pentru folosirea bunurilor
arendate care se repartizeaza uniform pe perioade de gestiune sau priin alta metoda prevazuta in contractual de
arenda . Operatiunile privind arenda operational se reflecta in contabilitate in baza urmatoarelor documente
primare : procesul verbal de primire/predare a mijloacelor fixe si a altor active ; factura de expeditie ; facture
fiscal ; dispozitia de plata ; bonul de plata , nota contabile . Evidenta analitica a operatiunilor privind arenda
operational se tine pe activele arendate , arendatori/arendasi , termene si contracte de arenda .
Pentru reflectarea operatiunilor de arenda sau locatiune operational se utilizeaza conturile extrabilantiere 911
si 912 . a) Dt 911 Ct 911/ 1 transmterea / primirea in locatiune
b)Dt 712 Ct 124/3 - calcularea amortizarii pe parcursul lunii
c)Dt 221 Ct 612 / Dt 221 Ct 534 - reflectarea platii de arenda
Transmiterea in locatiune sau arenda se efectuiaza in baza contractului intre parti , facturii de expeditie .
d) Dt 242 Ct 221 / Dt 521 Ct 242 primirea/ plata banilor pentru arenda
e) Dt 911 Ct 911 returnarea activelor arendatorului dupa expirarea termenului de arenda sau la anularea
contractului .
40. Contabilitatea amortizarii si deprecierii mijloacelor fixe .
Amortizarea mijloacelor fixe se determin i se contabilizeaz de ctre toate ntreprinderile indiferent de
forma juridic . Se tine pe contul 124 Amortizarea mijloacelor fixe 1241 Amortizarea cldirilor 1242
Amortizarea construciilor speciale 1243 Amortizarea mainilor, utilajelor i instalaiilor de transmisie 1244
Amortizarea mijloacelor de transport 124 5Amortizarea instrumentelor i inventarulu 1246 Amortizarea
costurilor ulterioare aferente obiectelor nenregistrate n bilan 1247 Amortizarea mijloacelor fixe primite n
leasing financiar 1248 Amortizarea mijloacelor fixe primite n gestiune economic 1249 Amortizarea altor
 mijloace fixe Metoda liniar.(n conformitate cu aceast metod, valoarea uzurabil a obiectului va fi
decontat (repartizat) uniform pe parcursul duratei de funcionare util.) Metoda n raport cu volumul de
produse fabricate(Uzura calculat, conform cerinelor acestei metode, se determin, innd cont numai de
volumul produselor, articolelor, pieselor, serviciilor prestate, kilometrajul parcurs etc)Metoda degresiv( n
baza acestei metode, uzura este determinat prin produsul unui coeficient i valoarea uzurabil.)
Contul 124 Amortizarea mijloacelor fixe este destinat generalizrii informaiei privind amortizarea
mijloacelor fixe transmise n exploatare. Contul 124 Amortizarea mijloacelor fixe este un cont de pasiv . n
creditul acestui cont se nregistreaz calcularea/majorarea amortizrii mijloacelor fixe n coresponden cu
debitul conturilor: 111, 121, 125, 331, 341, 712, 713, 723, 811. n debitul contului 124 Amortizarea
mijloacelor fixe se nregistreaz decontarea/diminuarea amortizrii mijloacelor fixe ieite n coresponden
cu creditul conturilor: 123, 331 . Soldul contului 124 Amortizarea mijloacelor fixe este creditor i reprezint
suma amortizrii acumulate a mijloacelor fixe determinat n conformitate cu standardele de contabilitate.
129 Deprecierea mijloacelor fixe . Contul 129 Deprecierea mijloacelor fixe este destinat generalizrii
informaiei privind deprecierea mijloacelor fixe aflate n exploatare. Contul 129 Deprecierea mijloacelor
fixe este un cont de pasiv (rectificativ). n creditul acestui cont se nregistreaz recunoaterea pierderilor din
deprecierea mijloacelor fixe n coresponden cu debitul conturilor: 343, 721 etc. n debitul contului 129
Deprecierea mijloacelor fixe se nregistreaz decontarea/reluarea pierderilor din deprecierea mijloacelor
fixe n coresponden cu creditul conturilor: 123, 343, 621 etc. Soldul contului 129 Deprecierea mijloacelor
fixe este creditor i reprezint suma deprecierii acumulate a mijloacelor fixe determinat n conformitate cu
standardele de contabilitate.
41. Contabilitatea amortizarii si deprecierii imobilizarilor necorporale .
Amortizarea imobilizrilor - repartizarea sistematic a valorii amortizabile a unei imobilizri pe perioade de
gestiune ale duratei de utilizare. Amortizarea imobilizarilor necorporale se calculeaz conform cerinelor
uneia din metodele urmtoare:liniar (uniform);soldului degresiv;n raport cu volumul de produse fabricate,
servicii prestate (metoda de producie). Calcularea amortizrii ncepe din luna ulterioar lunii primirii spre
utilizare a activului nematerial i se suspend n luna ulterioar lunii ieirii din patrimoniul ntreprinderii din
diferite motive.Calcularea amortizrii ncepe din luna ulterioar lunii primirii spre utilizare a activului
nematerial i se suspend n luna ulterioar lunii ieirii din patrimoniul ntreprinderii din diferite motive.
Contul 113 Amortizarea imobilizrilor necorporale este destinat generalizrii informaiei privind
amortizarea imobilizrilor necorporale transmise n exploatare. Contul 113 Amortizarea imobilizrilor
necorporale este un cont de pasiv (rectificativ). n creditul acestui cont se nregistreaz calcularea/majorarea
amortizrii imobilizrilor necorporale n coresponden cu debitul conturilor: 121, 331, 341, 712, 713, 811,
812, 821 etc. n debitul contului 113 Amortizarea imobilizrilor necorporale se nregistreaz
decontarea/diminuarea amortizrii imobilizrilor necorporale n coresponden cu creditul conturilor 112, 331
etc. Soldul contului 113 Amortizarea imobilizrilor necorporale este creditor i reprezint suma amortizrii
acumulate a imobilizrilor necorporale determinat n conformitate cu standardele de contabilitate.
114 Deprecierea imobilizrilor necorporale . Contul 114 Deprecierea imobilizrilor necorporale este
destinat generalizrii informaiei privind deprecierea imobilizrilor necorporale n curs de execuie i
transmise n exploatare. Contul 114 Deprecierea imobilizrilor necorporale este un cont de pasiv
(rectificativ). n creditul acestui cont se nregistreaz recunoaterea pierderilor din deprecierea imobilizrilor
necorporale n coresponden cu debitul conturilor 343, 721 etc. n debitul contului 114 Deprecierea
imobilizrilor necorporale se nregistreaz decontarea/reluarea pierderilor din deprecierea imobilizrilor
necorporale n coresponden cu creditul conturilor: 111, 112, 343, 621 etc. Soldul contului 114 Deprecierea
imobilizrilor necorporale este creditor i reprezint suma deprecierii acumulate a imobilizrilor necorporale
determinat n conformitate cu standardele de contabilitate
42. Contabilitatea esirii stocurilor prin metodelor de calculare a lor.
Stocurile esite se evalueaza la valoarea contabila care se determina prin aplicarea uneia din metodele de
evaluare curenta : metoda identificarii special , metoda FIFO (1 intrata 1 iesita ) ; metoda costului mediu
ponderat .
Metoda identificarii speciale consta in determinarea costurilor individuale elementelor de stocuri
Metoda FIFO prevede evaluarea stocurilor iesite din entitate la costul de intrare efectiv al primei intrari sau
primului lot .
Metoda costului mediu ponderat prevede calculatia costului fiecarui element de stocuri pe baza mediei
 ponderate a costurilor soldurilor elementelor similar de stocuri la inceputul perioadei si a costurilor
elementelor similar in cursul perioadei de gestiune .
43. Contabilitatea creantelor cu bugetul .
Pentru generalizarea informaiei privind existena, nregistrarea i ncasarea creanelor privind decontrile
cu bugetul, este destinat contul de activ 225 Creane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul. n
debitul acestui cont se nregistreaz avansurile vrsate la buget potrivit impozitelor stabilite de legislaie (cu
excepia TVA), precum i sumele pltite n plus la buget i diferenele ntre sumele taxei pe valoarea adugat
acumulat i calculat, iar n credit - sumele trecute n cont pentru stingerea datoriilor aferente decontrilor
cu bugetul, realizate n perioadele de gestiune curente sau ulterioare, precum i plile n plus recuperate din
buget. Soldul acestui cont este debitor i reprezint creanele privind decontrile cu bugetul la finele perioadei
de gestiune.
Creanele bugetului fa de ntreprindere apar n urmtoarele situaii:
1. Sutuaii aferenteTVA: TVA spre trecerea n cont Dt 225 Ct 534
TVA spre restituire - Dt 225 Ct 534
TVA de la avansul primit- Dt 225 Ct 534
2. Situaii aferente impozitului pe venit
Plata n avans al impozitului pe venit Dt 225 Ct 242
Concomitent la aceiai sum: Dt 731 Ct 535
impozitul pe venit n mrime de 5 % reinut la sursa de plat: Dt 225 Ct 221 Ct
223 Ct 228 Ct 229
a sumelor impozitelor i taxelor pltite n plus n buget; Dt 225 Ct 534
44. Contabilitatea creantelor comerciale .
Creantele comerciale cuprind valorile bunurilor vindute , dar neachitate la data tranzactiei pe bunurile ,
marfurile , lucrarile si serviciile intreprinderii . Ca notiune a creantelor comerciale se datoreaza faptului ca ele
cuprind operatiunile economice legate de activitatea operational a intreprinderii . Dupa valuta utilizata in
operatiunile economice de vinzare cu transmiterea dreptului de propietate , creantele se impart in creante
comerciale in tara , creante comerciale in strainatate . Contul destinat evidentei creantelor comerciale este 221
Contul 221 Creane comerciale este destinat generalizrii informaiei privind existena i modificarea
creanelor comerciale curente ale debitorilor neafiliai din ar i din strintate. Contul 221 Creane
comerciale este un cont de activ. n debitul acestui cont se nregistreaz apariia/majorarea creanelor
comerciale n creditul contului 221 Creane comerciale se nregistreaz stingerea/diminuarea creanelor
comerciale . Soldul contului 221 Creane comerciale este debitor i reprezint suma creanelor comerciale
determinat n conformitate cu standardele de contabilitate.
In cazurile cind conform conditiilor contractual sunt prevazute incasrea avansurilor pentru ulterioara livrare in
evident contabila aceste tranzactii se inregistreaza .
a)Dt 242/241/243 Ct 523 Incasarea avansurilor curente de la cumparatori
b) Dt 225/2 Ct 534/4 - Reflectarea concomitenta a TVA concomitant cu avansul primit
c) Dt 221 Ct 611 livrarea ulterioara catre cumparatori a marfurilor , serviciilor , produselor .
d) Dt 221 Ct 534/4 Calculatea TVA la activele livrate .
e) Dt 523 Ct 221 Inchiderea avansurilor primite curente cu creantele inregistrate
f) Dt 225/2 Ct 534/4 (cu semn rosu)- scoaterea din evident a TVA , calculate odata cu primirea avansului ,
ca rezultat a livrarilor effectuate .
45. Contabilitatea avansurilor acordate curente .
Pentru tranzactiile economice pentru care conform conditiilor contractuale , sunt prevazute acordarea
avansurilor pentru ulterioara procurare , in evident contabila aceste operatiuni se reflecta cu utilizarea contului
224 . Contul 224 Avansuri acordate curente este destinat generalizrii informaiei privind existena i
modificarea avansurilor acordate curente n ar i n strintate. Contul 224 Avansuri acordate curente este
un cont de activ. n debitul acestui cont se nregistreaz apariia/majorarea avansurilor acordate curente n
creditul contului 224 Avansuri acordate curente se nregistreaz decontarea/diminuarea avansurilor acordate
curente. Soldul contului 224 Avansuri acordate curente este debitor i reprezint suma avansurilor acordate
curente determinat n conformitate cu standardele de contabilitate.
Formule contabile ce se efectuiaza cu ajutorul contului 224:
Dt 224 Ct 241 acordarea avansurilor de catre intreprindere in dependent de acces
 Dt 224 Ct 242
Dt 224 Ct 243
Dt 224 Ct 411 credite pe termen lung
Dt 224 Ct 511 credite pe termen scurt
Dt 224 Ct 412 imprumuturi pe termen lung
Dt 224 Ct 512 imprumuturi pe termen scurt
Dt 811 / 216 Ct 521 primirea activelor de la furnizori
Dt 534 Ct 521 - reflectarea TVA la activele primite a furnizorilor
Dt 521 Ct 224 inchiderea avansurilor acordate din contul activelor primite .
46. Contabilitatea creantelor ale personalului .
Creanele pe termen scurt ale personalului se reflect n contul de activ 227 Creane pe termen scurt
ale personalului.
n debit se reflect nregistrarea creanelor pe termen scurt ale personalului fa de ntreprindere,
n credit - achitarea creanelor pe termen scurt ale personalului.
Soldul este debitor i reprezint datoriile personalului fa de ntreprindere la finele perioadei de gestiune.
Evidena analitic a creanelor pe termen scurt ale personalului se ine pe fiecare debitor, pe felul de
creane, pe termenul de apariie i achitare a acestora.
Inregistrarile contabile care inregistreaza operatiunile economice cu creante ale personalului in evidenta
contabila se reflecta :
1) Creante ale titularilor de avans :
Dt 226/1 Ct 241 transmiterea numerarului pentru utilizarea acestuia
Dt 211 Ct 512 procurarea materialelor
Dt 521 Ct 532 achitarea de catre angajati a costului materialelor procurate si inchiderea avansului
Dt 532 Ct 226/1 inchiderea banilor primiti in subordonare cu plata efectuata pentru material
Dt 241 Ct 226/1 returnarea numerarului neutilizat
2)Situatia de recuperare a prejudiciului material
Dt 226/2 Ct 211 /217 constatarea lipsei sau prejudiciului de catre persoana responsabila
Dt 241 Ct 226/2 introducerea numerarului in casierie a prejudiciului utilizat
Dt 531 Ct 226/2 retinerea din salariu la cererea persoanei si restituirea prejudiciului
3) Privind acordarea imprumutului
Dt 226/3 Ct 241 /242 acordarea imprumutului angajatului de la casa sau contul de decontare
Dt 241 Ct 226/3 restituirea imprumutului acordat in casieria intreprinderii
Dt 531 Ct 223/3 retinerea din salariu imprumutului acordat la cererea angajatului
Dt 441 / 531 Ct 213/4 restituirea si achitarea dobinzii la imprumutul acordat in casierie sau din
salariul angajatului
4)Alte creante ale personalului ( sanctiuni sau titluri executorii)
Dt 226/4 Ct 544 stabilirea sanctiunilor sau calcularea valorilor conform titlului executoriu
Dt 241/531 Ct 226/4 retinerea din salariu sau depunerea banilor in casieria intreprinderii
Dt 544 Ct 242 transferul in adresa organului de control sau a executorului judecatoresc a sumelor
stabilite conform demersurilor sale .
47. Contabilitatea creantelor preliminate .
Creantele preliminate reprezinta creantele care sunt inregistrate pentru tranzactiiile care conform conditiilor
unor acte normative sau legi urmeaza a fi inregistrateca creante preliminate , cum ar fi : restituirea TVA de
catre organelle fiscale conform art. 102 si 104 a codului fiscal , comisioanele bancare care urmeaza a fi
achitate de catre banci in favoarea entitatilor atunci cind contractual prevede calculele la termen de la contul
de depozit si formula de calcul este diferita de cea de achitare .
Trecerea sumei TVA care este calculate de entitate pentru a fi restituita de catre organelle fiscale in evident
contabila se reflecta : Dt 232/1 C t 534/4
Dt 243 Ct 232/1 primirea
Pentru tranzactiile effectuate de catre companiile de leasing in cazul cind perioada de calcul nu corespunde cu
perioada contractual in evident contabila se reflecta partial la contul 231 / partial la 231
Dt 231 Ct 611
Dt 232 Ct 612
 Dt 231 Ct 232 ulterior
Contul 232 Creane preliminate este destinat generalizrii informaiei privind existena i modificarea
creanelor care nc nu snt obligatorii spre stingere sau trecere n cont pn la ndeplinirea condiiilor
prevzute de contract sau de legislaia n vigoare. Contul 232 Creane preliminate este un cont de activ. n
debitul acestui cont se nregistreaz apariia/majorarea creanelor preliminate n creditul contului 232 Creane
preliminate se nregistreaz stingerea/diminuarea creanelor preliminate. Soldul contului 232 Creane
preliminate este debitor i reprezint suma creanelor preliminate determinat n conformitate cu standardele
de contabilitate.
48. Contabilitatea materialelor .
n vederea ndeplinirii obiectivelor prevzute n programul de aprovizionare, ntreprinderile emit
comenzi ctre furnizori, n baza crora ncheie contracte economice. n cadrul executrii comenzii i a
contractului de aprovizionare, ntreprinderea cumprtoare primete de la furnizor factura fiscal. Recepia
cantitativ se efectueaz de ctre magaziner i rezultatele ei se consemneaz n bonul de intrare sau nota de
intrare, iar recepia calitativ se efectueaz de un specialist i se reflect ntr-un buletin de analiz.
Documentele folosite pentru eliberarea stocurilor de active curente materiale pentru consum pot fi: bonul de
consum i fia limit de consum.
Contul 211 Materiale ine evidena existenei i micrii stocurilor de materii prime i materiale. Se
debiteaz cu valoarea de intrare a materialelor procurate i fabricate la ntreprindere prin creditul conturilor ce
indic sursa de provenien i se crediteaz cu valoarea materialelor ieite din stoc (utilizate n procesul de
producie sau vndute). Contabilitatea intrrilor de materiale Intrrile de materiale se reflect n conturile
sintetice astfel:
Pentru valoarea de cumprare a materialelor achiziionate, n dependen de sursa de provenien:
Dt 211 Materiale Ct 521 n cazul achitrii ulterioare
Ct 522 n cazul achitrii documentelor de decontare ale prilor legate
Ct 227 n cazul aprovizionrii prin intermediul titularilor de avans, dup primirea avansului
Ct 532 n cazul aprovizionrii prin intermediul titularilor de avans, fr primirea avansului
Ct 622 n cazul primirii stocurilor cu titlu gratuit
Ct 313 in cazul primirii stocurilor de materiale ca aport la capitalul statutar
Contabilitatea cheltuielilor accesorii la intrarea materialelor
Pentru cheltuielile accesorii (transport, taxe vamale, asigurare, etc.):
Dt 211 Materiale
Ct521 pentru transportarea materialelor pn la depozitul ntreprinderii
Ct522 n cazul achitrii documentelor de decontare ale prilor legate
Ct812 servicii de transport, ncrcare descrcare prestate de activiti auxiliare
Ct539 pentru taxele vamale de achitat, cheltuieli cu asigurarea n drum
Ct227 n cazul achitrii prin intermediul titularilor de avans, dup primirea avansului
Ct532 n cazul achitrii prin intermediul titularilor de avans, fr primirea avansului
Contabilitatea intrrilor de materiale Pentru materialele fabricate n ntreprindere:
Dt 211 Materiale Ct811 Producia de baz
Ct812 Activiti auxiliare
Pentru nregistrarea plusurilor de materiale stabilite cu ocazia inventarierii:
Dt 211 Materiale Ct612 Alte venituri operaionale
Pentru materialele i deeurile utilizabile obinute din
a) producia de baz Dt 211 Materiale Ct811 Producia de baz
b) producia rebutat: Dt 211 Materiale Ct612 Alte venituri operaionale
c) lichidarea mijloacelor fixe: Dt 211 Materiale Ct 123 Mijloace fixe
Contabilitatea utilizrii materialelor Consumul de materiale pentru activitatea de baz
Dt 811 Producia de baz Ct211 Materiale
Consumul de materiale pentru activitile auxiliare
Dt 812 Activiti auxiliare Ct211 Materiale
Reflectarea materialelor utilizate indirect n activitatea de baz:
Dt 813 Consumuri indirecte de producie Ct211 Materiale
Reflectarea materialelor utilizate n scopuri comerciale:
 Dt 712 Cheltuieli comerciale Ct 211 Materiale
Reflectarea materialelor utilizate n scopuri administrative:
Dt 713 Cheltuieli generale i comerciale Ct 211 Materiale
Contabilitatea utilizrii materialelor Reflectarea lipsurilor la inventariere
Dt 714 Alte cheltuieli operaionale Ct 211 Materiale
Predarea cu titlul gratuit (casarea costului):
Dt 714 Alte cheltuieli operaionale Ct 211 Materiale
Predarea ca aport la capitalul statutar (casarea costului)
Dt 714 Alte cheltuieli operaionale Ct 211 Materiale
49. Contabilitatea pieselor de schimb si a combustibilului .
Piesele de schimb component specifice utilizarii la imobilizarile corporale atit pentru cele mobile cit si
pentru cele immobile si se utilizeaza la schimb , reparative sau inlocuiri capitale .
Combustibil categoria de carburanti din care fac parte : uleiuli tehnice , motorina , benzina , gaze naturale .
Contul 211 Materiale este destinat generalizrii informaiei privind existena i micarea materialelor de
pieselor de schimb, combustibilului, Contul 211 Materiale este un cont de activ. n debitul acestui cont se
nregistreaz intrarea/majorarea valorii materialelor n creditul contului 211 Materiale se nregistreaz
ieirea/diminuarea valorii materialelor, Soldul contului 211 Materiale este debitor i reprezint valoarea
materialelor determinat n conformitate cu standardele de contabilitate. Contabilitate pieselor de schimb si a
combustibililor se realizeaza cu ajutorul contului 211 si subconturilor 211/3 Piese de schimb ; 211/4
Combustibil .
Dt 211/3 Ct 521 intrarea pieselor de schimb si a combustibilului procurat de la furnizori de baza sau
211/4 544 de la alti creditori
Dt 534 Ct 521 Reflectarea TVA la piesele de schimb si combistibilului procurat
Dt 711/ 712/ 713 / 714 / 721/ 723 / 722 Ct 211/3 211/4 iesirea piselor de schimb si combustibilului
utilizat in dependent de metoda folosita ca cheltuiala la sectoarele din cadrul intreprinderii
Dt 811 /812 Ct 211/3 211/4 - Decontarea pieselor de schimb si a combustibilului folosite in activitatile de
baza , auxiliare
50. Contabilitatea creantelor partilor affiliate .
Creantele reflectate in evidenta contabila , care sunt ca rezultat al operatiunilor economice dintre partile
interdependente (fondatorii intreprinderii , asociatii , administratorul ) fie ca sunt effectuate atit pe teritoriul
tarii cit si in afara ei numita parti affiliate , aceste tranzactii in evident contabila se reflecta cu ajutorul contului
active 223 . Evidenta contabila a tranzactiilor cu partile affiliate conform planului general de conturi contabile
se reflecta cu utilizarea contului active 223 , care are aceleasi pozitii de reflectare ca si contul 221 .
Dt 223 Ct 611 reflectarea vinzarilor
Dt 223 Ct 534 reflectarea TVA
Dt 241 Ct 223 achitarea creantelor cu partile afiliate
Dt 243 Ct 223
Dt 241/243 Ct 523 reflectarea avansurilor primite
Dt 225 Ct 534 reflectarea TVA din avans
Dt 523 Ct 223 inchiderea avansurilor cu partile affiliate dupa efectuarea livrarii ei .
51. Contabilitatea provizioanelor (creantelor) privind creantele compromise .
Valorile comerciale inregistrate in evident contabila de la livrarile comerciale care nu sint incasate in termen
sau aceste valori nu vor fi incasate din pricina falimentului cumparatorului , in evident contabila conform
metodologiei se reflecta prin formarea corectiilor privind creantele compromise .Planul de conturi contabile
prevede reflectarea acestor provizioane in contul active 222 . Efectuarea calculului pentru stabilirea sumei
care va fi inclusa ca provision la contul 222 este specific pentru fiecare intreprindere si depinde de valoarea
creantelor comerciale termenul de achitare , numarul de creanta si conditiiile contractuale stabilite intre parti .
Metodologia evidentei contabile prevede urmatoarele inregistrari de reflectare a acestor operatiuni
a) Dt 222 Ct 221 Trecerea in component corectiilor a creantelor comerciale compromise /
expirate cu termen si formarea provizionului
b) Dt 712 Ct 222 Trecerea in component cheltuililor a creantelor comerciale compromise care vor
fi constatate ca pierderi pe parcursul anului in dependent de calcului amortizarii .
52. Constatarea , evaluarea si evident primara a marfurilor .
Marfurile sunt active circulante care sunt utilizate de catre intreprindere pentru revinzare . Conform legii cu
privire la comertul intern pe teritoriul tarii marfurile pot fi vindute prin metoda de comert cu amanuntul sau
ridicata . Conform legii contabilitatii , SNC Stocuri , codului fiscal , pentru comertul cu amanuntul se
prevede tinerea evidentei contabile in valoare cantitativa , sumara , sau numai sumara
Pentru comertul cu ridicata este obigatoriu evident marfurilor in cantitate si valoare . Marfurile se recunosc ca
active circulante si se evalueaza la costul de intrare. Costul de intrare a marfurilor prevede pe linga regula
generala de component a cosurilor un element suplimentar care se numeste adios commercial . Adaosul
commercial reprezinta valoarea adaugata pe care o apreciaza vinzatorul la denumirea sau tipul de marfa
concret ,care fiind adaugata la valoarea de intrare reprezinta formarea pretului de vinzare .
Marfurile esite se evalueaza la valoarea contabila care se determina prin aplicarea uneia din metodele de
evaluare curenta : metoda identificarii special , metoda FIFO (1 intrata 1 iesita ) ; metoda costului mediu
ponderat . Metoda identificarii speciale consta in determinarea costurilor individuale elementelor de stocuri
Metoda FIFO prevede evaluarea stocurilor iesite din entitate la costul de intrare efectiv al primei intrari sau
primului lot . Metoda costului mediu ponderat prevede calculatia costului fiecarui element de stocuri pe baza
mediei ponderate a costurilor soldurilor elementelor similar de stocuri la inceputul perioadei si a costurilor
elementelor similar in cursul perioadei de gestiune
Evidenta primara a marfurilor se reflecta la contul 217 Mrfuri , destinat generalizrii informaiei privind
existena i micarea bunurilor procurate n vederea revnzrii, produselor transmise spre vnzare magazinelor
proprii, bunurilor imobiliare deinute pentru vnzare, mrfurilor transmise temporar terilor. Contul 217
Mrfuri este un cont de activ. n debitul acestui cont se nregistreaz intrarea/majorarea valorii mrfurilor
n creditul contului 217 Mrfuri se nregistreaz ieirea/diminuarea valorii mrfurilor Soldul contului 217
Mrfuri este debitor i reprezint valoarea mrfurilor determinat n conformitate cu standardele de
contabilitate
53. Contabilitatea marfurilor cu amanuntul .
Contul 217 Mrfuri ine evidena existenei i micrii mrfurilor aflate n depozite, precum i n unitile cu
amnuntul sau de alimentaie public. Este un cont de activ i se debiteaz cu valoarea de intrare a mrfurilor
intrate n gestiunea ntreprinderii astfel: achiziionate cu plat de la furnizori, n coresponden cu creditul
conturilor 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, 522 Datorii pe termen scurt fa de
prile legate, cu preul de achiziie fr T.V.A;
cu cheltuielile aferente procurrii materialelor prin creditul conturilor521 Datorii pe termen scurt privind
facturile comerciale, 522 Datorii pe termen scurt fa de prile legate, 812 Activiti auxiliare, 539 Alte
datorii pe termen scurt, 533 Datorii privind asigurrile, 531 Datorii fa de personal privind retribuirea
muncii etc.;
aduse ca aport n natur la capitalul statutar, prin creditul contului311 Capital statutar;
primite prin donaie sau cu titlu gratuit prin creditul contului 622Venituri din activitatea financiar;
constatate plusuri la inventar n coresponden cu creditul contului612 Alte venituri operaionale
cu adaosul comercial aferent mrfurilor intrate, cuprins n preul de vnzare, dac nregistrarea mrfurilor
intrate se face la preul de vnzare prin creditul contului 821 Adaos comercial;
cu valoarea mrfurilor returnate la preuri de utilizare posibil n coresponden cu creditul contului 822
Returnarea i reducerea preurilor la mrfurile vndute.
Creditul acestui cont reflect valoarea de bilan a mrfurilor ieite din gestiune prin diverse ci:
prin vnzare n coresponden cu contul 711 Costul vnzrilor;
ca lipsuri constatate la inventariere i perisabiliti prin debitul contului 714 Alte cheltuieli operaionale;
valoarea adaosului comercial aferent mrfurilor vndute, cnd evidena se ine la preul de vnzare cu
amnuntul prin debitul contului 821 Adaos comercial;
pierderi din calamiti prin debitul contului 723 Pierderi excepionale;
diferena dintre costul efectiv i valoarea realizabil net n coresponden cu debitul contului 714 Alte
cheltuieli operaionale.
Soldul debitor reprezint valoarea mrfurilor existente n stoc la preul de nregistrare.
54. Contabilitatea creantelor curente privind asigurarile .
Creantele curente privind asigurarile reflecta operatiunile economice in cazul cind calcularile privind
asigurarile sunt mai mici decit achitarile la o data oarecare in evidenta contabila se inregistreaza:
 -Dt 233 Ct 533 - asigurarile medicale care au fost platite mai mult
Contul 233 Creane curente privind asigurrile este destinat generalizrii informaiei privind existena i
modificarea creanelor entitilor i organelor de asigurri. Contul 233 Creane curente privind asigurrile
este un cont de activ. n debitul acestui cont se nregistreaz apariia/majorarea creanelor curente privind
asigurrile n coresponden cu creditul conturilor: 535, 612, 622 etc. n creditul contului 233 Creane
curente privind asigurrile se nregistreaz stingerea/diminuarea creanelor curente privind asigurrile n
coresponden cu debitul conturilor: 242, 243, 714, 722 etc. Soldul contului 233 Creane curente privind
asigurrile este debitor i reprezint suma creanelor curente privind asigurrile determinat n conformitate
cu standardele de contabilitate.
55. Contabilitatea altor creante curente .
In component altor creante curente sunt incluse urmatoarele creante :
a) creante privind veniturile din urilizarea de catre terti a activelor entitatii (231)
b) creante preliminare (232)
c) creante curente privind asigurarile (233)
d) Alte creante curente (234)
231 pentru operatiunile economice care reflecta transmiterea pentru utilizare a activelor entitatii unde data
transmiterii nu va corespunde cu data achitarii in evident contabila aceste tranzactii vor fi inregistrate ca
creante privind veniturile din utilizarea de catre persoane terte .
Dt 231/1 Ct 611 , 612 - reflectarea calcularii platii pentru leasingul catre persoana terta
Dt 241 , 242 Ct 231/1 primirea numerarului in contul platii pentru leasing
Dt 231/2 Ct 611, 612 calcularea dobinzii la leasingul acordat
Dt 241 , 242 Ct 231/2 incasarea dobinzii la leasingul acordat
Pentru tranzactiile care inregistreaza calcularea dividdentelor obtinute de la actiuni sau cote parti detinute in
alte intreprinderi , ele sunt inregistrate prin urmatoarele :
Dt 231/3 Ct 622
Dt 242 Ct 231/3 la primirea acestor dividente
Creantele preliminate reprezinta creantele care sunt inregistrate pentru tranzactiiile care conform conditiilor
unor acte normative sau legi urmeaza a fi inregistrateca creante preliminate , cum ar fi : restituirea TVA de
catre organelle fiscale conform art. 102 si 104 a codului fiscal , comisioanele bancare care urmeaza a fi
achitate de catre banci in favoarea entitatilor atunci cind contractual prevede calculele la termen de la contul
de depozit si formula de calcul este diferita de cea de achitare .
Trecerea sumei TVA care este calculate de entitate pentru a fi restituita de catre organelle fiscale in evident
contabila se reflecta : Dt 232/1 C t 534/4
Dt 243 Ct 232/1 primirea
Pentru tranzactiile effectuate de catre companiile de leasing in cazul cind perioada de calcul nu corespunde cu
perioada contractual in evident contabila se reflecta partial la contul 231 / partial la 231
Dt 231 Ct 611
Dt 232 Ct 612
Dt 231 Ct 232 ulterior
Contul 232 Creane preliminate este destinat generalizrii informaiei privind existena i modificarea
creanelor care nc nu snt obligatorii spre stingere sau trecere n cont pn la ndeplinirea condiiilor
prevzute de contract sau de legislaia n vigoare. Contul 232 Creane preliminate este un cont de activ. n
debitul acestui cont se nregistreaz apariia/majorarea creanelor preliminate n creditul contului 232 Creane
preliminate se nregistreaz stingerea/diminuarea creanelor preliminate. Soldul contului 232 Creane
preliminate este debitor i reprezint suma creanelor preliminate determinat n conformitate cu standardele
de contabilitate.
Creantele curente privind asigurarile reflecta operatiunile economice in cazul cind calcularile privind
asigurarile sunt mai mici decit achitarile la o data oarecare in evidenta contabila se inregistreaza:
-Dt 233 Ct 533 - asigurarile medicale care au fost platite mai mult
Contul 233 Creane curente privind asigurrile este destinat generalizrii informaiei privind existena i
modificarea creanelor entitilor i organelor de asigurri. Contul 233 Creane curente privind asigurrile
este un cont de activ. n debitul acestui cont se nregistreaz apariia/majorarea creanelor curente privind
asigurrile n coresponden cu creditul conturilor: 535, 612, 622 etc. n creditul contului 233 Creane
 curente privind asigurrile se nregistreaz stingerea/diminuarea creanelor curente privind asigurrile n
coresponden cu debitul conturilor: 242, 243, 714, 722 etc. Soldul contului 233 Creane curente privind
asigurrile este debitor i reprezint suma creanelor curente privind asigurrile determinat n conformitate
cu standardele de contabilitate.
In component altor creante curente in evident contabila se inregistreaza creantele privind iesirea activelor
imobilizate o data cu vinzarea . Se utilizeaza contul activ 224 .
56. Contabilitatea altor conturi bancare .
In afara de conturile curente si valutare , entitatile pot deschide la banca si alte conturi speciale destinate
efectuarii unor operatiuni de decontare specifice . In aceste conturi se tine evident mijloacelor banesti atit in
valuta nationala cit si straina allocate in acreditive ( 244/1) Carudi bancare (244/2) Numerar la alte conturi
bancare (244/3)
Acreditivele reprezinta ordinul dat bancii comerciale de tituarul de cont bancar de a deschide un cont special
la dispozitia beneficiarului , pentru a plati valorile material livrate sau serviciile prestate , la prezentarea
documentelor ce confirma expedierea marfurilor sau prestarea serviciilor
Cardurile bancare reprezinta o baza de date standartizata protejata si individualizata , stocata peun support
material , fiin utilizat de detinator , in calitate de instrument de plata la procurarea de marfuri , primirea de
servicii , obtinere de numerar .
Pentru generalizarea informatiei privind existent si miscarea mijloacelor banesti in acreditive si cardurile
bancare este destinat contul de active 244 . In debitul acestui cont se reflecta incasarea mijloacelor banesti in
conturile speciale in banci , iar in credit utilizarea mijloacelor banesi . Soldul este debitor si reprezinta suma
mijloacelor banesti neutilizate , la sfirsitul perioadei de gestiune .
57. Contabilitatea imobilizarilor necorporale in curs de executie .
Contul 111 serveste pentru inregistrarea operatiunilor economice a imobilizarilor necorporale care nu pot fi
utilizate la momentul recunoasterii initiale.Documentele primare facture,process verbal de numerar Contul
111Imobilizari necorporale in curs de executie este un cont de activ.n debitul contului 111 Imobilizari
necorporale in curs de executie se inregistreaza: valoarea imobilizarilor necorporale in curs de executie
facturate de furnizori, inclusiv entitati afiliate sau entitati legate prin interese de participare valoarea
imobilizarilor necorporale in curs de executie efectuate in regie proprie, neterminate valoarea imobilizarilor
necorporale in curs de executie primite ca aport la capitalul social 311 n creditul contului 111Imobilizari
necorporale in curs de executie se inregistreaza: valoarea imobilizarilor necorporale in curs de executie,
receptionate valoarea imobilizarilor necorporale in curs de executie scoase din evidenta (Soldul contului
reprezinta valoarea imobilizarilor necorporale in curs de executie
58. Contabilitatea documentelor banesti .
Pe linga mijloacele banesti in numerar , in casieria intreprinderii pot fi pastrate si unele documente banesti ,
cum ar fi marcile postale , biletele de tratament , biletele de transport achitate , foile de odihna . Foile
procurate de casele de odihna , sanatoria, foile turistice care se pastreaza in caseria intreprinderii sunt destinate
atit lucrarilor intreprinderii , cit si vinzarii tertilor ..Evidenta analitica a documentelor banesti se tine pe feluri
de documente banesti . In contabilitate , pentru generalizarea informatiei privind existent si miscarea
documentelor banesti , este destinat contul activ 246 . In debitul acestui cont se reflecta intrarea documentelor
banesti in casieria intreprinderii , iar in credit iesirea lor . Soldul acestui cont este debitor si reprezinta existent
documentelor banesti la finele perioadei de gestiune .
59. Contabilitatea documentelor bancare .
Documentele ntocmite ntr-o societate bancara sunt att documente generale, valabile pentru orice societate
comerciala ct si documente specifice sectorului bancar. Potrivit Legii contabilitatii nr.82/1991 orice
operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza n momentul efectuarii ei ntr-un document care
sta la baza nregistrarilor n contabilitate, dobndind astfel calitatea de document justificativ. La completarea
documentelor justificative se au n vedere, n general, urmatoarele ele denumirea documentului; denumirea
si sediul unitatii bancare care ntocmeste documentul; numarul si data ntocmirii documentului; mentionarea
partilor care participa la efectuarea operatiunii; continutul operatiunii;datele cantitative si valorice referitoare
la operatiunea efectuata; numele, prenumele si semnaturile persoanelor care le-au ntocmit, vizat si aprobat;
alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunii nregistrate.
60. Documentarea operatiilor de casa .
Documentele primare contabile care se utilizeaza la contabilizarea operatiunilor de casa sunt :
 dispozitia de incasare ;
dispozitia de plata ;
registru de casa .

Probleme :

1. Intreprinderea Migliore , inregistrata ca platitor de TVA , a cumparat meterii primed de la furnizori

. Factura fiscala cuprinde :
- valoarea contractual a meteriilor prime 145 000 , - cheltuieli de transport 7900 , - cheltuieli de
incarcare 1300 , - TVA (20%) 32940 . Incarcatura a fost asigurata in timpul transportarii de catre
compania de asigurari ASITO care a prezentat facture in suma de 3000 lei .La sosirea materiilor
prime la intreprindere, acestea au fost descarcate de catre lucratorii proprii , salariul calculate
constituind 210 lei .
Care va fi costul de achizitie a materiei prime procurate ?
7 900 + 1 300 + 32 940 + 3 000 + 210 + 145 000 = 190 350
2. Intreprinderea Onomar a obtinut produse finite la costul efectiv de 78600 lei . In cursul perioadei de
gestiune aceste produse s-au vindut la un pret de vinzare negociat in suma de 114700 lei , TVA aferenta
produselor vindute constituie 20 % . Calculati suma TVA aferenta produselor vindute si inregistrarile
contabile privind miscarea produselor .
Dt 216 Ct 811 78 600
Dt 711 Ct 216 114 700
Dt 534 Ct 711 22 940
TVA = 20% * 114 700 = 22 940
3. In luna februarie 2015 , SRL Alamo-Com a livrat produse agricole altei intreprinderi in valoare de
150000 lei , inclusive TVA 20 % .Achitarea se efectueaza prin contul de decontare . Efectuati
inregistrarile contabile privind livrarea si achitarea produselor agricole .
Dt 711 Ct 216 150 000
Dt 221 Ct 611 150 000
Dt 221 Ct 534 30 000
Dt 241 Ct 711 180 000
4. In luna martie 2015 in casa intreprinderii au fost effectuate urmatoarele operatiuni :
- s-au dat in subordonare pentru deplasari 900 lei , Dt 532 Ct 241 900
- s-a achitat anans in contul salariului in suma de 2000 lei , Dt 226 Ct 241 2 000
- s-a achitat taxa pentru amenajarea teritoriului in suma de 340 lei , Dt 713 Ct 241 340
- s-a achitat texa de judecata pentru cerea depusa in suma de 1300 lei , Dt 713 Ct 241 1 300
- s-au depus la contul de decontare 12800 lei , Dt 242 Ct 241 12 800
- s-au incasat bani de la realizarea productiei agricole 44000 lei . Dt 241 Ct 611 44 000
Soldul la 01.03.2012 in casa a constituit 14300 lei . Efectuati inregistrarile contabile pe casa
intreprinderii si calculate soldul casei la situatia de 31.03.2015 .
14 300 + 44 000 900 2 000 340 1 300 12 800 = 40 960
5. SRL Estelit produce piine , fiind o activitate de baza . In luna februarie 2015 intreprinderea acorda :
servicii de locatiune cu autocamionul in valoare de 9200 lei , inclusiv TVA 20% ; a livrat piine in
valoare de 34000 lei , inclusive TVA 8 % ; a realizat un autocmion la valoarea de 46 600 lei , inclusive
TVA 20% . Incasarea veniturilor din vinzare s-a efectuat la contul de decontare . Efectuati formulele
contabile privind livrarile si achitarile .

6. Conform procesului verbal de inventariere , persoana de raspundere materiala a inregistrat o lipsa de

griu in valoare de 2 100 lei , pe care le-a recunoscut . Restituirea lipsei de griu a facut-o prin depunerea
in casa intreprinderii , in suma de 1 000 lei iar restul prin depunerea cererii de retinere din contul
 salariului . Efectuati inregistrarile contabile privind restituirea daunei materiale de catre persoana
vinovata . Dt 226/2 Ct 211 2 100
Dt 241 Ct 226/2 1 000
Dt 531 Ct 226/2 1 100
7. SRL Alfacolor a procurat pe data de 22.05.2015 un strung de prelucrare a metalului la valoarea de
23 900 lei . Conform procesului verbal de punere in functionare a utilajului nominalizat in sectia
auxiliara din 29.05.2015 valoarea de punere in functiune constituie 27 740 lei , inclusive cu cheltuielile
de montare cu o perioada de functionare de 15 ani . Calculati amortizarea utilajului pentru anul 2015
dupa metoda liniara si efectuati formulele contabile privind primirea si calcularea uzurii strungului .
Dt 111 Ct 521 23 900 100 % : 5 ani = 20 % , 0,2
Dt 113 Ct 111 27 740 51 640 * 0,2 = 10 328
Dt 214 Ct 113 860 , 6 10 328 : 12 luni = 860 , 6
8. Intreprinderea Plai a achizitionat materiale de la un furnizor din RM , care cuprinde :
a) achizitionarea materialelor 45 800 lei ; Dt 211 Ct 521 45 800
b) inregistrarea cheltuielilor effectuate de organizatia de transport 3 478 lei ; Dt 221 Ct 712 3 478
c) achitarea datoriei fata de furnizorul de material 45 800 lei . Dt 521 Ct 241 45 800
d) plata serviciilor de transport 3 478 lei . Dt 712 Ct 221 3 478
Efectuati inregistrarile contabile privind procurarea si achitarea materialelor si serviciilor de
transport .
9. In baza facturii fiscal SRL Enmol a procurat OMVSD in valoare de 19 350 lei ,pentru 4 bucati pe
08.04.2015 . Darea in folosinta a OMVSD a fost efectuata pe 14.04.2015 la sectia de transport auto .
Efectuati inregistrarile contabile privind procurarea , darea in folosinta si calculare uzurii OMVSD .
Dt 213/1 Ct 521 19 350
Dt 213/2 Ct 213/1 19 350
Dt 811 Ct 214/1 9 675
Dt 811 Ct 214 /1 9 675
Dt 214/1 Ct 213/2 19 350
10. SRL Ecodomus a realizat un autocamion la valoarea de 94 600 , inclusive TVA , pe 24.01.2015 .
Costul de bilant la situatia de 01.01.2015 constituie 76 600 lei , iar amortizarea acumulata constituie
59 870 lei . Efectuati formulele contabile privind instrainarea autocamionului .

11. Intreprinderea Spereo a obtinut produse finite la costul efectiv de 89 600 lei . In cursul perioadei de
gestiune aceste produse s-au vindut la un pret de vinzare negociat in suma de 108 560 lei , TVA aferenta
produselor vindute constituie 20 % . Calculati suma TVA aferenta produselor vindute si inregistrarile
contabile privind miscarea produselor .
Dt 216 Ct 811 89 600
Dt 221 Ct 611 108 560
Dt 221 Ct 534 21 712
Dt 242 Ct 241 130 272
12. Intreprinderea Art SRL transfera la 20 martie 2015 furnizorului Gisca SRL un avans de 32 000 lei
in contul procurarii OMVSD . La 7 aprilie 2015 receptioneaza OMVSD , conform facturii , 32 000 lei ,
inclusive TVA-20% .Diferenta datoriei este achitata la 9 aprilie 2015 . Efectuati formulele contabile si
descrieti continutul economic al formulelor intocmite .
Dt 224 Ct 241 32 000
Dt 213 Ct 521 32 000
Dt 534 Ct 521 6 400
Dt 521 Ct 224 38 400
Dt 241 Ct 224 6 400
13. Intreprinderea procura din import un strung a carui valoare de procurare este de 42 000 lei , taxele
vamale si TVA 4 300 lei , cheltuielile de asigurare pe parcurs intern 900 lei ; cheltuielile de
transport pe parcurs intern 1 400 lei . Care va fi valoarea de intrare a strungului procurat din import
si inregistrarea contabila la intrarea strungului .
 Dt 213 Ct 521 48 640
42 000 + 4 300 + 900 + 1 440 = 48 640
14. Intreprinderea a pus in functiune , la 15 iulie 2013 , un utilaj la valaorea de intrare 90 000 lei .
Capacitatea utilajului este de 750 000 piese . Efectiv s-a fabricat : in anul 2013- 29 500 piese ; in anul
2014 87 200 piese ; in anul 2015 101 200 piese . Care va fi amortizarea acumulata pina la 31.12.2015
, daca se calculeaza prin metoda proportional volumului de produse .

Perioada Costul de Amortizarea Cantitatea Amortizarea Amortizarea Valoarea

intrare pe o sticla produselor f. anuala acumulata contabila
2013 90 000 0,12 29 500 3 540 3 540 86 460
2014 90 000 0,12 87 200 10 464 14 004 75 996
2015 90 000 0,12 101 200 12 144 26 148 63 852
90 000 : 750 000 = 0,12
15. La invetarierea mijloacelor fixe ale intreprinderii Galacom din 31 decembrie 2014 s-a depistat lipsa
de utilaj . Din fisa de inventor a acestuia au fost extrase urmatoarele date : numarul de inventor
1233112 ; valoarea de intrare 54 000 lei , data punerii in functiune 15 septembrie 2014 ; durata de
functionare 7 ani ; metoda de calcul a amortizarii liniara . Calculati care va fi amortizarea calculate si
valoarea contabila a utilajului lipsa .
100 % : 7ani = 14,3 % , 0,143
54 000 * 0 ,143 = 7 722
7 722 : 12 luni = 643,5
643, 5 * 4 luni = 2574
16. In luna septembrie 2015 in casa intreprinderii au fost effectuate urmatoarele operatiuni : s-au dat in
subordonare pentru deplasari 1 300 lei ; S-a primit de la cumparatorul SRL Allamo pentru
productia realizata in casa 45 000 lei . Efectuati formulele contabile in casa entitatii .
Dt 532 Ct 241 1 300
Dt 241 Ct 611 45 000
17. SRL Aliandra a primit licenta pentru activitatea in domeniul constructiilor pe 05.02.2013 pe un
termen de 5 ani de la Camera de Licentiere la costul de 5 400 lei . De asemenea , pentru comercializarea
materialelor de constructive a obtinut autorizatia de functionare pe 17.02.2014 pe un termen de 2 ani la
costul de 9000 annual , de la primaria Ungheni . Efectuati inregistrarile contabile privind inregistrarea
cheltuielilor privind licenta si autorizatia sus mentionate si trecerea lunar la cheltuielile perioadei .
05.02.2015 Dt 112/4 Ct 521 5400
17.02.2014 Dt 112 Ct 521 18 000
18. SRL Mariana a procurat imobil cu teren aferent 0,04 ha in valoare de 340 000 lei pe 27.12.2014.
Efectuati inregistrarile contabile privind procurarea imobilului cu aprecierea costului terenului prin
metoda de calcul din calcului de 280 000 lei pentru un ha si trecerea la cheltuielile perioadei a uzurii
lunar .
27.12.2014 Dt 122 Ct 521 11 200
27.12.2014 Dt 123 Ct 521 328 800
19. SRL Victoria efectueaza constructive depozitului la care a utilizat urmatoarele :
material de constructie in suma de 139 820 lei ; Dt 121 Ct 211 139 820
OMVSD in suma de 4 578 lei ; Dt 121 Ct 213 4578
marfuri in suma de 17 699 lei ; Dt 121 Ct 217 17 699
materiale de constructive de fabricatie propirie (fortan) , in suma de 120800 lei . Dt 121 Ct 211 120800
De asemenea , la constructia depozitului au fost effectuate urmatoarele cheltuieli operationale :
achitarea taxei pentru eliberarea autorizatiei de constructive in suma de 8 000 lei ;Dt 121 Ct 521 8000
instalarea contorului de lumina in suma de 670 lei de catre SA Red- Nord ; Dt 121 Ct 521 670
lucrarile de constructive effectuate de o intreprindere in valoare de 55 700 lei , inclusive TVA .
Dt 121 Ct 521 55 700 Efectuati inregistrarile contabile privind constructia depozitului .
20. De intocmit formularele contabile in baza urmatoarelor operatiuni :
Pe 18.09.14 din casa SRL SPEREO c/f 1002609016484 a fost achitat un avans in contul salariului
angajatului Coliba Ana in suma de 1 500 lei . Pe 22.09.2014 s-a depus la contul de decontare la BC
 Moldindcobank 34 000 lei din casa SRL SPEREO .
Dt 226 Ct 241 1 000
Dt 242 Ct 241 34 000
21. In luna martie 2015 in casa intreprinderii au fost effectuate urmatoarele operatiuni :
s-au dat in subordonare PAduraru Oleg pentru deplasari 2 400 lei ; Dt 532 Ct 241 2 400
s-a achitat salariul Costiuc Nicolai suma de 2 160 lei ; Dt 532 Ct 241 2 160
s-au primit de la SRL Rorsadex de la comercializarea produselor suma de 9 270 lei ; Dt 241 Ct 611
s-au primit de la contul de decontare 8 180 lei . Dt 241 Ct 242 8 180
Soldul la 01.03.2015 in casa a constituit 16 456 lei . Efectuati inregistrarile contabile pe casa
intreprinderii si calculate soldul casei la situatia de 31.03.2013.
16 456 + 9 270 + 8 180 2 400 2 160 = 29 346
22. De intocmit formulele contabile in baza urmatoarelor operatiuni : Pe 11.09.15 din casa SRL Esteli c/f
1004609010434 a fost achitata taxa la notarul Ivanov Valeriu pentru autentificarea procurii 234 lei ;
Pe 20.09.2015 au fost primiti 5 400 lei de la SRL Ionicum pentru produse finite in casa SRL Estelit
Dt 534 Ct 241 234
Dt 241 Ct 611 5 400
23. In luna iunie 2015 in casa intreprinderii au fost effectuate urmatoarele operatiuni :
s-au dat in subordonare Turcanu Ion pentru deplasari 3 700 lei ; Dt 532 Ct 241 3 700
s-a achitat avans in contul salariului Gutu Nicolai in suma de 24 540 lei ;Dt 226 Ct 241 24 540
s-au primit de la SRL Spereo de la comercializarea marfurilor suma de 24 540 lei ; Dt 241 Ct 611
s-au primit de la contul de decontare 24 800 lei . Dt 241 Ct 242 24 800
Soldul la 01.07.2015 in casa a constituit 9 700 lei .
Efectuati inregistrarile contabile pe casa intreprinderii si calculati soldul casei la situatia de 28.02.2015
9 700 + 24 540 + 9 700 3 700 3500 = 43 740
24. De intocmit formulele contabile in baza urmatoarelor operatiuni : Pe 22.07.15 din casa SRL Enmol
c/f 1007609011867 a fost achitat taxelor vamale la importul marfurilor de 4 700 lei la BV Ungheni .
Pe 29.07.2015 au fost primiti 12 400 lei de la SRL Estelit pentru produse finite in casa SRL Enmol
c/f 1007609011867 .
Dt 534 Ct 241 4 700
Dt 241 Ct 611 611
25. De intocmit formularele contabile in baza urmatoarelor operatiuni :
Pe 24.09.2015 din casa SRL Unolcom c/f 10076090034000 a fost achitat avans din contul salariului
angajatului Furdui Valeriu de 2 500 lei .
Pe 22.09.2015 au fost primiti 22 400 lei de la SRL Enmol pentru marfuri in casa SRL Unolcom c/f
1007609003400.
Dt 226 Ct 241 2 500
Dt 241 Ct 217 22 400
26. In luna februarie 2015 , SRL Alamo-Corn a livrat produse agricole altei intreprinderi in valoare de
150 000 lei , inclusive TVA 20% . Achitarea se efectueaza prin contul de decontare . Efectuati
inregistrarile contabile privind livrarea si achitarea produselor agricole .
Dt 242 Ct 523 150 000
Dt 225/2 Ct 534/4 30 000
Dt 221 Ct 611 150 000
Dt 523 Ct 221 150 000
27. SRL Vigi a efectuat un transfer in avans in suma de 22 000 lei de contul de decontare unei
intreprinderi . Efectuati formulele contabile privind avansul acordat .
Dt 221 Ct 242 22 000
28. De catre intreprinderea Alamo la data de 12.01.2015 au fost procurate 4 anvelope pentru perioada de
iarna la costul de 27 900 lei , al caror norma de parcurs al unei anvelope consituie 8 000 km . La
31.12.2015 sau inregistrat 6 800 km la anvelope . Efectuati inregistrarile contabile cu privire la
decontarea cheltuielilor efecuate de anvelope .
4*8000=32 000 Dt 211 Ct 521 27 900
27 900 : 32 000 = 0,87 Dt 261 Ct 211
 0,87 * 6 800 = 5 916 Dt 713 Ct 261 5 916

29. De catre intreprinderea Loel-Max in baza actului de decontare au fost decontate 2 acumulatoare
utilizabile , la valoarea totala 3 800 lei , cu o perioada de utilizare fizica de 10 luni . Termenul de
utilizare prescris a unui accumulator este de 12 luni . Efectuati inregistarile contabile cu privire la
utilizarea acumulatoarelor .
3 800 : 12 = 316,6 Dt 261 Ct 211 3 800
316,6 * 10 = 3 166 Dt 713 Ct 261 3 166
30. Conform procesului verbal de inventariere , persoana de raspundere materiala a inregistrat o lipsa de
marfuri in valoare de 5 100 lei , pe care le-a recunoscut . Restituirea lipsei de marfuri a facut-o prin
depunerea in casa intreprinderii , in suma de 2 000 lei iar restul prin depunerea cererii de retinere din
contul salariului . Efectuati inregistrarile contabile privind restituirea daunei material de catre
persoana vinovata .
Dt 226/2 Ct 217 5 100
Dt 241 Ct 226/2 2 000
Dt 531 Ct 226/2 3 100