T E S T nr.

6
Subiectul 1
CALIFICAREA I CONFLICTUL DE CALIFICRI
1.1. Caracterizati notiunilede calificare si conflict de calificare in DIP
Caracterizai noiunile de calificare i conflict de calificri n dreptul
internaional privat.
Calificarea poate fi definita in 2 moduri, si anume pornindu-se de la norma
conflictuala catre situatia de fapt (raportul juridic) sau invers. Astfel:
-calificarea este operatiunea logico-juridica de determinarea a sensului exact
si complet a notiunilor juridice utilizate de norma conflictuala, atit privitor la
obiectul reglementarii sale (continutul), cit si in aceea ce priveste legea
competenta a cirmui raportul juridic (legatura).
-calificarea consta in interpretarea unui raport juridic in scopul de a intelege in
continutul si legatara carei norme conflictuale intra. Calificarea este notiunea
similara interpretarii normei juridice.
Conflictul de calificari reprezinta o situatie care apare in momentul cind
notiunile din continutul si/sau legatura unei norme conflictuale au semnificatii
diferite in sistemele de drept susceptibile a se aplica unui raport juridic. Adica,
in cazul in care aceeasi notiune juridica are acceptiuni diferite in sistemele de
drept aplicabile unui raport juridic exista un conflict de calificari.
1.2. Analizati felurile calificarii si factorii care determina calificarea.
Analizai felurile calificrii i factorii care determin calificarea.
In materia DIP se deosebesc 2 feluri de calificare: 1)Calificarea primara este
aceea prin care se stabileste sensul notiunilor utilizate in continutul si legatura
normei conflictuale, intreprinsa in scopul determinarii legii aplicabile raportului
juridic. In dependenta de felul in care se face aceasta calificare se va determina
legea competenta a guverna raportul juridic. Calificarea primara se face inaintea
aplicarii normei conflictuale si influenteaza in mod direct alegerea dreptlui
aplicabil. Calificarea primara e o problema de DIPrivat, acesta avind ca scop
solutionarea conflictului de calificari. Exemplu determinarea legi aplicabile
contractului.
2) Calificarea secundara e acea care nu influenteaza asupra legii competente
a cirmui raportul juridic. Aceasta calificare se face ulterior calificarii primare,
determinindu-se astfel legea competenta a cirmui raportul juridic. Calificarea
secundara este o problema a legii interne competente a cirmui raportul juridic,
dupa ce s-a facut calificarea primara. Fiind o problema de drept intern, se admite
ca legea interna care a fost declarata competenta, va face calificarea secundara.
Exemplu calificarea bunurilor ca mobile sau imobile pt a determina aplicarea
legii situatiei bunurilor, e o calific secundara. In unele cazuri calif secundara
poatre fi considerata ca problema DIPrivat.
Factorii ce determina calificarea:
1)Notiunile si termenii utilizati de norma conflictula au sensuri diferite in
sistemele de drept. Exemplu domiciliu are intelesuri diferite in sistemele de
drept. In Dr Englez e o notiune complexa si mult mai stabila decit in sist
continental. E tot atit de stabil ca si cetatenia. Astfel, domiciliu la engleji e loc
unde locuieste pers cu intentia de stabilire permanenta.
2)Sistemele de dr au notiuni sau ionstitutii juridice necunoscute
altora.Exemplu institutia jur trustehgl. Si aufhebunggerm. In RM aceasta
institutie intervenita in strainatate, ar putea fi recunoscuta cu conditia sa nu
contravina ordini publice in DIPrivat.
3)Sistemele de dr incadreaza aceleasi situatii de fapt in categorii sau notiuni
juridice diferite. Exemplu ruperea logodnei in unele sist de drept e calificata ca
ce tine de raspunderea dilectuala, in alte sist ca raspunderea contractuala, in RM
nu reprezinta nici o importanta juridica.
4)Sistemele de dr folosesc metode diferite pt a ajunge la acelasi rezultat.
Exemplu donatia e supuisa unor cerinte legale diferite de la un sist de dr la
altul.
5) Unele notiunoi identice dupa continut sunt interpretate fie ca institutii de
drept procesual, fie ca de dr material. Exemplu prescriptia extinctiva in dr
romin e o problema de fond, in dr englez problema de procedura.
1.3. Argumentati importanta calificarii si solutionarii conflictului de
calificari in DIP
Argumentai importana calificrii i soluionrii conflictului de calificri
n dreptul internaional privat.
Calificarea prezinta import in DIPr, caci solutia practica a conflictului de legi
se afla in dependenta directa de felul in care se face aceasta. Calificarea, fiind o
problema de interpretre a unor notiuni juridice, prezinta importanta pe care o
implica orice problema de intgerpretare a unor notiuni juridice. In DIPr
calificarea are un rol deosebit in solutionarea conflictelor de legi, deoarece
legatura unei norme conflictuale si in consecinta indicrea unei legi competente
depinde de continutul unei norme conflictuale. Calificarea e in strinsa legatura
cu acest continut, pt ca dupa cum va varia continutul, va diferi si legatura, in
sensul ca legatura va indica ca fiind competenta a reglemanta raportul de dr
respectiv o lege sau alta, adica legea unei tari sau alteia.
Astfel, intr-o problema conflictuala, inaintea de a determina legea materiala
care va cirmui rap jur respectiv, va tr sa calificam elementele in discutie ca:
capacitate, forma actelor jur, dr succesoral etc., deoarece de ac calificare depinde
indicarea legii materiale competente in solutionarea litigiului. Calif notiunilor
din legatura normei conflictuale nu schimba continutul ac norme si nici legea
aplicabila, insa influenteaza solutia conflictului de legi. Daca legile aflate in
conflict cu aceeasi calificare privitor la o anumita notiune, nu are import potrivit
carei din acele 2 legi va fi efectuata calificarea, deoarece solutia conflictului de
legi va fi aceeasi.
Importanta solutionarii conflictului de calificari. In situatia cind in cadrul unui
conflict de legi exista un conflict de calificaril, solut confl de calificari e mai
importanta, caci de dinsa depinde solut confl de legi. Prima se solut conflictul de
calificari, pe urma se efect calific notiunilor normei conflictuale, apoi se solut
conflictul de legi. Importanta solutionarii conflictului de calificari este data de
efectul calificarii, care este diferit in funct de efectul normei conflictuale care se
califica. Astfel, in cazul cind obiectul calificarii e continutul normei conflictuale,
modul de solutionare a conflictului de calificari determina insasi norma
conflictuala aplicabila, adica influenteaza conflict de legi, si schimba sistemul de
dr aplicabil si solutia cazului. Insa, in cazul cind se califica legatura normei
conflictuale, modul de solutionare a conflictului de calificari nu influenteaza
asupra normei conflictuale, dar determina sist de dr aplicabil, si deci solutia
cazului

Subiectul 2
LEGEA APLICABIL CONDIIILOR DE FOND ALE ACTELOR
JURIDICE UNILATERALE I ALE CONTRACTELOR N LIPSA
CONSENSULUI ASUPRA DETERMINRII EI
2.1. Destingeti solutiile existente pe planul DIP privind determinarea legii
aplicabile conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si ale
contractelor cind partile (partea ) nu au exprimat dorinta.
Distingei soluiile existente pe planul dreptului internaional privat privind
determinarea legii aplicabile condiiilor de fond ale actelor juridice unilaterale i
ale contractelor cnd prile (partea) nu au exprimat voina.In sit cind partile nu
au ales legea aplicabila actului jur (lex voluntatis), organul de jurisdictie (inst
de judec, arbitraj) procedeaza la localizarea actului jur dupa criterii obiective,
situindu-l in cadrul unui sist de dr.
In sit in care partila nu qu ales legea aplic contractului ca lex voluntatis,
sarcina de a proceda la localizarea obiectiva a contractului in sfera unui anumit
sist de dr pt determin legii aplicabile contractului ii revine organului de
jurisdictie (inst de judec sau arbitraj).
2.2. Analizati stabilirea legii aplicabile conditiilor de fond ale actelor
juridice unilaterale si ale contractelor(art.1609 alin.(2), art.1611 CC)
Analizai stabilirea legii aplicabile condiiilor de fond ale actelor juridice
unilaterale i ale contractelor (art.1609 alin.(2), art.1611 din Codul civil).
1609(2) Conditiile de fond ale actului jur sunt determin de legea aleasa de
autorullui sau de legea statului cu care actul jur are cele mai strinse legaturi, sau
de legea locului unde actul jur material este intocmit. Daca legea aplicabila
fondului impune o anumita forma autentica, aceasta cerinta nu poate fi
inlaturata, chiar daca actul jur a fost intocmit in strainatate. Pe planul DIPr, lex
voluntatis e expresia principiului autonomiei de vointa a partilor care
reglementeaza in general materia conditiilor de fond ale actului jur. Partile au
libertatea de a preciza continutul actului juridic, precum si determinarea sist de
drept aplicabil actului lor ca lex causae.
1611 In lipsa unui consens asupra legii aplicabile contractului, se aplica
legea st cu care contractul prezinta cele m strinse legaturi. Se consid ca exista
asem legaturi cu legea st in care debitorul prestatiei, la momentul incheierii
contractului, isi are domiciliul, resedinta sau e inregistrat in calit de pers jur.
In lipsa unui consens intre parti asupra legii aplicabila contractului prin
derogare de la cele spuse mai sus: -contractului ai carui obiect e un bun imobil,
precum si contr de administrare fiduciara a bunului, se aplica legea st pe al carui
terit se afla bunul;-contractului de antrepriza in constructie si contr de antrepriza
de efectuare a lucrarilor de proiectare si cercetare se aplica legea st in care se
creeaza rezultatele prevazute in contract;
Contr de societate civila se aplica legea st pe al carui teritoriu se desfasoara ac
acrivit;
Contr incheiat la licitatie sau pe baza de concurs se aplica legea st pe al carui
terit se desfasoara licitatia sau concursul.
2.3. Formulai domeniul de aplicare al legii contractului (art.1612 din
Codul civil).
1612 actiunea legii aplicabile cuprinde:
1)interpretarea contractului
2)dr si oblig partilor
3)executarea contractului
4)consecintele neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a contractului
5)incetarea contractului
6)consecintele nulitatii sau nevalabilitatii contractului
7)cesiunea creantelor si preluarea datoriei in legatura cu contractul.
Incheierea contractului aici important sunt conditiile de fond pt incheiera
contr capacitatea, consimtamintul, obiectul si cauza. Capacitatea e guvernata
de legea natioanla apersoanei fiz/jur. Consimtamintul, obiectul si cauza sunt
supuse legii contractului (lex contractus). Daca tr de determinat locu conform
lex fori.
Interpretarea contractului se face conform lex contractus. Partile pot defini in
cuprinsu contractului termenii conventiei siinterpretarea acestora, astfel
interpretarea se va face dupa uzante, sau INCOTERMS.
Efectele contractului reglementeaza lex contractus: - consecintele neexecutarii
sau executarii necorespunzatoare a contractului; - rezolutiunea si rezilierea
contractului; - nulitatea contractului; - stingerea obligatiilor contractuale; -
raspunderea contractuala.
Executarea contractului se guverneaza dupa lex contractus: - modalitatile de
executare, regim jur al platii,clauzele de impreviziune (hardship).
Moneda de plata- legea st care a emis-o, dar datorie legea aplicabila
datoriei. Aici poate fi aplicata: Lex monetae, lex contractus, lex delicti, lex loci
solutionis (legea st locului de plata).
Transmiterea, transformarea si stingerea obligatiilor contractuale:
-Cesiunea de creanta lex voluntatis si legea creantei cedate.
-Subrogarea lex voluntatis.
-Delegatia si novatia lex voluntatis si lex contractus.
-Compensarea legea aplicabola creantei.
-Prescriptia extinctiva lex voluntatis si lex aplicabila fondului contractului.