Debite de evacuat de pe terenurile inalte

Terenurile care fac proiectul de amenajare au de obicei cote mici si deseori sunt
inconjurare de terenuri cu cote mai mari. De pe acestea precipitatiile produc o
scurgere de suprafata spre terenul de proiectat. Debitul care trebuie colectat de pe
aceste terenuri se determina cu relatia Q = 167*Ks*S*I (l/s) in care:

Ks - coeficient de scurgere caracteristic terenurilor inalte

S suprafata de colectare a apelor

i intensitatea ploii de calcul (mm/m2)

Debite produse de infiltratiile prin dig si pe sub dig

Din motive constructive sau de exploatare uneori se produc infiltratii al caror debit
se poate calcula dupa schema de mai jos (1) cu relatia:

2 2
qinf = K (l/s*n)
2

K conductivitatea pamantului din corpul digului

H - cota nivelului apei din cursul indiguit cu probabilitatea de depasire de 10%

h cota nivelului apei in canalul colector de irigatie

l distanta dintre axul canalului colector si punctul de intersectie al oglinzii apei cu

taluzul exterior

Daca fundatia digului este formata din materiale permeabile prin acestea se
produce o infiltratie pe sub dig care trebuie colectata pe canalul colector de
infiltratie. Debitul care se infiltreaza pe sub dig se poate afirma dupa schema (2) cu
relatia:

Qinf = K2T2 (m3/zi m)

K1T1; K2T2 = conductivitatea hidraulica si grosimea stratului de pamant de sub dig

H cota nivelului apei la probabilitatea de depasire de 10 %

h cota apei din CCi

L distanta mal CCi

a latimea zonei mal dig

Debite de evacuat produse apa freatica

In luncile joase ale cursului de apa sau in zonele de podis apa freatica constituie
frecvent o cauza a excesului de umiditate din sol.

Debbitul specific rezultat din apa freactica se poate calcula cu urmatoarele relatii:

()(21) 0
Qf = + l/s ha
0.86 8.6 8.6

T durata admisibila de evacuare a apei in zile

CT capacitatea totala pt apa (%)

CC capacitatea de camp pentru apa

H2-H1 = eliberarea produsa in panza freatica

tp durata intervalului ploios in care se reface denivelarea din panza freatica.

h0 grosimea stratului de apa care ramane la suprafata terenului la sfarsitul ploii

de calcul.
 Debite de evacuat de pe terenurile irigate

Atat cu ocazia transportului apei pe canale cat si la distributia apei pe camp la

culturile irigate se produc pierderi importante de apa. Pentru a nu degreda mediul
acestea trebuie colectate si evacuate prin amenajari de drenaj. Debitul care trebuie
evacuat dintr-o amenajare pentru irigatii se poate estima cu relatia:

Qi = qi * p *S (l/s)

qi hidromodulul de udare exprimat in l/s ha

p procentul de pierderi din hidromodulul de udare

S suprafata irigata in ha

Pierderile procentuale din hidromodulul de udare difera in functie de tipul

de amenajare pentru irigatii si de metoda de udare. In amenajarile cu canale de
pamant si udare prin submersie continua (orez) procentul de pierderi este de 20
30%. In cazul canalelor de pamant si udare pe brazde procentul de pierderi este de
10-15% iar in amenajarile cu conducte intr-o parte si udare prin aspersiune,
pierderile sunt de 0.1% .

O relatie de calcul semi-empirica elaborata in cazul disciplinei noastre

permite calcului debitului de evacuat din sistemele de irigatii in luna de varf cu
relatia: Qi = 0.0025*(ETP P) (mm)

Dimensionarea canalelor de drenaj

Prin dimensionarea hidraulica a canalelor trebuie sa se stabileasca elementele de

constructie in sectiune transversala precum si elementele hidraulice caracteristice.
In acest scop se alege forma sectiunii transversale care frecvent este trapezoidala
simetrica.

Forma sectiunii transversale a canalelor

Cea mai utilizata forma pentru sectiunea transversala a canalelor este forma
trapezoidala care desi prezinta un regim variabil al vitezelor de scurgere este usor
de calculat hidraulic. In drenaj se folosesc canale cu sectiune trapezoidala in debleu
dar se recomanda in cazul pasunilor sa se utilizeze sectiuni transversale parabolice
care pot fi traversate de animale fara sa degradeze sectiunea de scurgere.
Elementele de constructie caracteristice sunt adancimea canaului H, adancimea
apei in h, latimea la fund al canalului b, si inclinarea taluzului 1/m.

Sectiunea hidraulica optima a canalelor de drenaj se realizeaza foarte greu

din cauza cotelor obligate ale fundului canalului. Din acest motiv sectiunea optima

totala se poate determina cu relatia b=2htg
2

b latimea la fund

h adancimea apei

unghiul de inclinare a taluzului in grade

Adancimea canalelor se determina in functie de modul de functionare al

acestora. In cazul canalelor care colecteaza doar exces de apa din precipitatii
canalele au adancimi cuprinse intre 0.8 si 1.2 m din care 0.2 0.4 m este inaltimea
de siguranta care are rolul sa previna inundarea terenurilor din jur atunci cand se
produc debite mai mari decat debitele de dimensionare. In cazul canalelor care
colecteaza debite din canale de ordin inferior adancimea canalelor se stabileste in
functie de cota de evacuare a debitelor din canalul afluent.
 In cazul canalelor care intercepteaza drenuri subterane adancimea se
stabileste in functie de cota fund transee in aval si conditia de descare care este
diferenta de 10-20 cm intre nivelul apei din canalul colector si cota fundului transe
in aval.

Inclinarea taluzurilor

Stabilitatea sectiunii de scurgere este determinata de stabilirea corecta a inclinarii

taluzurilor si unghiul de inchinare a pamanturilor in care se construiesc canalele.
Pentru canale cu adancimi de pana a 3 4 metri inclinarea taluzului se poate stabili

cu relatia: tg pi = tg

C coeziunea pamantului in t/m2

Da - densitatea aparenta in t/m3

H- adancimea canalului in m

In cazul terenurilor de lunca se intalnesc pamanturi instabile cum sunt maluri, argile
saraturate, in care sectiunea canalelor nu este stabila, in acest caz inclinarea
taluzului se determina prin metoda inecarii cilindrice. Panta canalelor asigura
scurgerea apei spre punctul de evacuare. Cu cat panta este mai mare cu atat
debitele se evacueaza mai repede dar sunt necesare canale mai adanci pentru
constructia carora rezulta volume mari de pamant si supraete mari ocupate
definitiv de lucrari. Din acest motiv canalele se dimensioneaza pentru pantele
minime recomandate. Pentru canalele de drenaj se folosesc cuprinse intre 0.2%0 si
0.5%0 diferentiate astfel:
-pentru canale colectoare 0.5 - 5%o
-pentru canale de ordin superior 0.2 2 %o

Viteza apei in canal Trebuie sa fie cuprinsa in intervalul vitezei admisibile.

Deoarece canalele se dimensioneaza cu bande mici si viteza apei va avea
valori mai aproapiate de viteza de sedimentare. Se recomanda ca viteza
minima sa fie de 0.3 0.4 m/s la ape incarcate cu nisip fin si 0.5 m/s pentru
a preveni infestarea cu vegetatie. (imburuienare)
Viteza maxima este de 0.3 0.4 m/s la pamanturi de categoria A (nisip
si praf) si ajunge la 0.9 1.2 m/s la pamanturi de categoria D (argile grase si
prafoase)