I Drumul reprezint calea de comunicaie terestr, special amenajat pentru circulaia

autovehiculelor i a pietonilor.
Constructiv, orice drum este alctuit din:
infrastructur cuprinde totalitatea lucrrilor care susin suprastructura, asigurnd
legtura cu terenul i transmiterea ctre acesta a eforturilor statice i dinamice. Infrastructura
cuprinde:
- terasamentele sau lucrrile de pmnt i
- lucrrile de art (poduri, viaducte, tunele, etc.);
suprastructura cuprinde mai multe componente, care alctuiesc corpul propriu-zis
al drumului. Suprastructura este alctuit din mai multe straturi diferite, a cror compoziie i
tehnologie de execuie depind de importana i de destinaia drumului.
n general, un drum modern este alctuit din 4 straturi:
- substratul format din nisip, cu o grosime de 5-10 cm;
- fundaia format din balast, cu o grosime de 30-50 cm;
- stratul de rezisten format din beton, de grosime 20-30 cm;
- statul de uzur format din bitum.
Un drum modern trebuie s dispun de caliti constructive i de amenajri pentru staionarea
autovehiculelor i pentru prioritate de trafic.

Criterii de clasificare a drumurilor

1. Dup folosin:
1.a. drumuri publice destinate cerinelor de trafic rutier ale ntregii populaii i ale economiei
naionale. Acestea se mpart n:
drumuri de interes vital:
- autostrzi drumuri de mare capacitate, rezervate exclusiv circulaiei
autovehiculelor. Autostrzile sunt prevzute cu benzi unidirecionale, separate printr-o band
median. De asemenea, acestea intersecteaz denivelat orice alt cale de comunicaie i evit, pe
ct posibil, localitile. Accesul i ieirea pe i din autostrad este permis numai prin locuri
special amenajate;
- drumuri naionale asigur legtura cu punctele de frontier;
drumuri de interes local pot fi:
- drumuri judeene;
- drumuri comunale;
- strzi.
1.b. drumuri de exploatare satisfac cerinele de trafic rutier ale unor ageni economici din
industrie, agricultur, etc.

2. Dup influena pe care o au asupra exploatrii autovehiculelor, drumurile se mpart n 6

categorii:
2.a. categoria M cuprinde drumurile asfaltate, n stare bun, crora li se atribuie un coeficient
de drum = 0.0;
2.b. categoria K include drumurile pavate, n stare bun, crora li se aribuie un coeficient = 1;
2.c. categoria T cuprinde drumurile asfaltate, pavate i pietruite, n stare mediocr, crora li se
atribuie un coeficent = 1.1;
2.d. categoria L - cuprinde drumurile pietruite cu piatr spart, pietri i bolovani, crora li se
atribuie un coeficient = 1.2;
2.e. categoria E include acele drumuri care impun schimbri de vitez pe circa 70% din parcus
i cuprinde: drumurile de pmnt, drumurile de terasamente, n stare mediocr i dumurile pavate
cu bolovani de ru, n stare rea, a cror coeficient este = 1.4;
2.f. categoria H cuprinde toate celelate categorii de drumuri, a cror stare nu permite viteze
mai mari de 15km/h pe toat lungimea lor i care au un coeficient de drum = 1.6
Coeficienii de drum au menirea de a corecta parcursul efectiv, n vederea obinerii parcursului
echivalent.

ROLUL STRATURILOR RUTIERE

Stratul rutier este o componenta a structurii rutiere.
Structura rutiera este scheletul de rezistenta al drumului, alcatuit dintr-un ansamblu de straturi realizate din
material prelucrate prin tehnologii adecvate si dimensionate astfel incat sa poata prelua, pe o perioada
determinata, solicitarile din trafic si din conditiile climaterice in limita deformatiilor admisibile.
Definirea structurii rutiere:
o 4 cm strat de uzura BAR16
o 5 cm strat legatura BAD25
o 16 cm strat baza ballast stabilizat
o 25 cm balast
Pentru trotuare:
o 4 cm beton asfaltic BA8
o 8 cm balast
o 10 cm ballast stabilizat
1
O contributie majora la deteriorarea imbracamintilor asfaltice o reprezinta apa ce se afla in infrastructura.
Aceasta apa slabeste capacitatea de a prelua eforturi a straturilor rutiere, slabind si distrugand suprastructura
(asfaltul).
Membranele antifisura realizate din geosintetice constituie solutii tehnice complexe ce au fost ameliorate si
perfectionate.
Conlucrarea materialelor geosintetice cu imbracamintile asfaltice reprezinta un element cheie.
Dimensionarea sistemelor rutiere:
Sistemele rutiere se dimensioneaza punand conditia de exploatare in stadiul elastic, adica deformatii admisibile
mici si rezistente mari. Deci materialele ce intra in conlucrare cu imbracamintile asfaltice trebuie sa poata fi
exploatate in stadiul elastic si nu in stadiul plastic.
Daca analizam imbracamintile asfaltice, s-a stabilit ca atunci cand deformatia straturilor nbituminoase este mai
mare de 2-2.5%, in interiorul structurii se dezvolta fenomenul de fisurare, care se propaga in diferite directii.
Fisurarea se produced la baza spre suprafata imbracamintii bituminoase.
2
Alcatuirea caii de drumuri
Infrastructura drumurilor este asemanatoare cu cea a cailor ferate, suprastructura este insa diferita. La drumuri,
suprastructura cuprinde ansamblul lucrarilor de amenajare si consolidare a platformei (sistemul rutier) si
benzile de incadrare consolidate.
Importanta pentruconstructia drumului este zona de contact infrastructura suprastructura denumita patul
drumului.
Fig .1. Patul drumului
3
Greutatea vehiculelor se transmite suprastructurii drumului prin intermediul rotilor, deci, prin suprafata de
contact dintre acestea si drum.
Corpul drumului are in principal rolul de a repartiza presiunile transmise de roti, astfel incat, la nivelul
patului,presiunile sa nu depaseasca capacitatea portanta a pamantului din care este alcatuit terasamentul.
Presupunand corpul drumului si o incarcare uniform distrubuita p pe o suprafata de contact roata-drum,
valoarea presiunilor scade cu cresterea adancimii, de la valoarea p4 la o valoare p0

INTRODUCERE
Transportul rutier este cel mai important mod de transport de suprafa n Europa i este esenial pentru
dezvoltarea social i economic. Multe milioane de euro se cheltuiesc n fiecare an pe problemele de
transport european, iar majoritatea problemelor sunt legate de suprastructura drumurilor. Investiia n
construcia de drumuri i ntreinerea lor este foarte mare i orice mbuntire va avea un efect
semnificativ n general i n eficienta mobilitii n Europa.
Terminologia folosit n lucrarea de fa este conform standardului SR 4032-1 Lucrri de drum.
Terminologie. i cele mai utilizate sunt descrise mai jos:
Suprastructur rutier schelet de rezisten al drumului alctuit dintr-un ansamblu de straturi realizate
din materiale prelucrate prin tehnologii adecvate i dimensionate astfel nct s poat prelua, pe o
perioad determinat, solicitrile din trafic i din condiiile climaterice n limita deformaiilor admisibile;
Corpul drumului totalitate a elementelor constructive ale drumului, n limitele amprizei la rambleu i a
anurilor sau rigolelor de la marginea platformei la debleu;
Suprastructura drumului parte din corpul drumului care cuprinde structura rutier i amenajarea
acostamentelor.
Capitolul I.
CALITATEA FIZICO-MECANIC A SUPRASTRUCTURII DRUMULUI
Calitile fizico-mecanice a suprastructurii drumului sunt:
Grosimea straturilor structurii rutiere;
Planeitatea suprafeei structurii rutiere;
Rugozitatea suprafeei structurii rutiere;
Grad de degradare a structurii rutiere;
Portana structurii rutiere.
I.1 GROSIMEA STRATURILOR STRUCTURII RUTIERE
Grosimea straturilor structurii rutiere sunt stabilite prin dimensionarea (calcul) structurii rutiere n funcie
de solicitrile la care sunt supuse i de performanele materialelor ce se utilizeaz.
n cazul elaborrii unei metode de dimensionare i verificare sunt eseniale dou faze:
Concepia structurilor;
 Modul de prezentare al rezultatelor, care trebuie fcut astfel nct s poat fi utilizate uor de
proiectani.
Metodele de dimensionare a structurilor rutiere nu sunt, de fapt, dect metode de verificare a structurilor
rutiere stabilite n prealabil. Mai nti avem faza esenial a conceperii structurii. Trebuie s determinm
cea mai bun combinare a materialelor pe care le avem la dispoziie, innd seama de rezistena lor la
aciunea traficului, la condiiile de mediu i de particularitile punerii n oper. n aceast etap se vor
rezolva probleme cum ar fi:
- dimensiunea materialelor ntrebuinate;
- dac se folosesc sau nu straturi din materiale stabilizate cu liani hidraulici i care este grosimea
acestora;
- dac se vor admite sau nu fisuri de contracie la suprafaa drumului;
- dac se admit straturi de fundaie netratate, cum se trateaz stratul de baz;
- la ce adncime se va plasa suprafaa de contact ntre un strat de baz i unul de fundaie, mai ales
cnd cele dou straturi sunt din materiale diferite.
O metod de dimensionare se poate prezenta beneficiarilor prin mai multe forme:
un program de calcul. n acest caz o problem o reprezint ansamblul de date ce trebuie introduse,
volumul lor fiind, uneori, foarte mare. Are ca avantaj c fiecare caz este considerat ca un caz unic;
un ansamblu de abace ce permit dimensionarea intermediar i dimensionarea propriu zis n condiii
variate de clim, de materiale, de trafic. O astfel de prezentare e interesant dac se urmrete un grad
de universalitate;
un catalog de structuri de drumuri precalculat, preconizat pentru o zon restrns din punct de vedere
climatic, pentru materialele standardizate. Acest sistem este adaptat necesitilor unei administraii rutiere
dintr-o anumit ar.
Se deosebesc dou metode de dimensionare a structurilor rutiere; empirice i analitice (teoretice).

ROLUL STRATURILOR RUTIERE

Stratul rutier este o componenta a structurii rutiere.
Structura rutiera este scheletul de rezistenta al drumului, alcatuit dintr-un ansamblu de straturi realizate
din material prelucrate prin tehnologii adecvate si dimensionate astfel incat sa poata prelua, pe o
perioada determinata, solicitarile din trafic si din conditiile climaterice in limita deformatiilor admisibile.
Definirea structurii rutiere:
4 cm strat de uzura BAR16
5 cm strat legatura BAD25
16 cm strat baza ballast stabilizat
25 cm balast
Pentru trotuare:
4 cm beton asfaltic BA8
 8 cm balast
10 cm ballast stabilizat
1
O contributie majora la deteriorarea imbracamintilor asfaltice o reprezinta apa ce se afla in infrastructura.
Aceasta apa slabeste capacitatea de a prelua eforturi a straturilor rutiere, slabind si distrugand
suprastructura (asfaltul).
Membranele antifisura realizate din geosintetice constituie solutii tehnice complexe ce au fost ameliorate
si perfectionate.
Conlucrarea materialelor geosintetice cu imbracamintile asfaltice reprezinta un element cheie.
Dimensionarea sistemelor rutiere:
Sistemele rutiere se dimensioneaza punand conditia de exploatare in stadiul elastic, adica deformatii
admisibile mici si rezistente mari. Deci materialele ce intra in conlucrare cu imbracamintile asfaltice
trebuie sa poata fi exploatate in stadiul elastic si nu in stadiul plastic.
Daca analizam imbracamintile asfaltice, s-a stabilit ca atunci cand deformatia straturilor nbituminoase
este mai mare de 2-2.5%, in interiorul structurii se dezvolta fenomenul de fisurare, care se propaga in
diferite directii.
Fisurarea se produced la baza spre suprafata imbracamintii bituminoase.
2
Alcatuirea caii de drumuri
Infrastructura drumurilor este asemanatoare cu cea a cailor ferate, suprastructura este insa diferita. La
drumuri, suprastructura cuprinde ansamblul lucrarilor de amenajare si consolidare a platformei (sistemul
rutier) si benzile de incadrare consolidate.
Importanta pentruconstructia drumului este zona de contact infrastructura suprastructura denumita patul
drumului.
Fig .1. Patul drumului
3
Greutatea vehiculelor se transmite suprastructurii drumului prin intermediul rotilor, deci, prin suprafata de
contact dintre acestea si drum.
Corpul drumului are in principal rolul de a repartiza presiunile transmise de roti, astfel incat, la nivelul
patului,presiunile sa nu depaseasca capacitatea portanta a pamantului din care este alcatuit
terasamentul.
Presupunand corpul drumului si o incarcare uniform distrubuita p pe o suprafata de contact roata-drum,
valoarea presiunilor scade cu cresterea adancimii, de la valoarea p4 la o valoare p0