1, cu originalitatea

Consiliul Uniunii Europene (sau Consiliul de Minitri) este una dintre instituiile decizionale centrale ale
Uniunii Europene i dispune de competene legislative i executive importante. Consiliul, constituit n
baza tratatelor adoptate n anii 50, exercit o funcie dubl n sistemul politic al UE: de instituie a
Comunitii i de forum pentru exprimarea intereselor naionale. Consiliul Uniunii Europene nu are
analogii n ntreaga lume. Membri ai acestei instituii sunt minitrii guvernelor naionale ale rilor
UE. Participarea minitrilor se determin n baza problemelor discutate. De exemplu, dac se discut o
problem ce ine de mediul ambiant, se ntrunesc minitrii ecologiei, i acest Consiliu este numit Consiliu
al mediului.
Problemele ce vizeaz relaiile UE cu restul lumii sunt reglementate de ctre Consiliul pentru relaii
externe i afaceri generale. Acest Consiliu are, ns, responsabiliti mult mai extinse pentru chestiuni de
politica general. Consiliul Uniunii Europene este instituia n cadrul creia minitrii satelor membre decid
asupra legilor europene. Sediile sale se afl la Bruxelles i la Strasbourg.

Din test:

Daca folosim metoda deductiei putem stabili ca intr-un stat suveran sunt 3 verigi principale
aleputerii reprezentate anume prin cele legislative,executive si judecatoresti.Reprezentarea
acestora incadrul sistemului institutional al UE este respective-puterea legislative(Parlamentul
European siConsiliul UE);puterea executive(Comisia Europeana);puterea jurisdictionala(Curtea
de justitie aUE).Prin urmare putem stabili ca institutia care confera originalitatea sistemului
institutional esteConsiliul European.O asemenea institutie nu poate fi gasit in cadrul unui stat
tipic.Consiliul European
definete orientrile i prioritile politice generale ale Uniunii Europene, este compus din efii
destat sau de guvern ai statelor membre, precum i din preedintele su i preedintele Comisiei
europene. Consiliul European are un rol dublu - stabilirea
prioritilor i direciei politice generale

i
abordarea problemelor complexe sau sensibile care nu pot fi rezolvate prin cooperare
interguvernamental la un alt nivel.Dei poate influena stabilirea agendei politice a UE,
nu areputerea de a adopta acte legislative
.Aceste orientari si pozitii commune sunt lipsite de forta juridical,dar in cele mai dese ori sint
implimentate intr-o procedura normale de adoptare a actelorcomunitare

2. Evaluai rolul COREPER n procesul de luare a deciziilor

COREPER, acronimul francez sub care este cunoscut Comitetul Reprezentanilor
Permaneni,include dou organisme i anume:
-
Coreper I, format din ambasadorii adjunci ai reprezentanelor permanente ale Statelor Membre
de pe lng UE

i se axeaz pe probleme de mediu, competitivitate, agricultur, pescuit, cultur, tineret,transport,

energie, sntate si probleme sociale;
-
Coreper II, format din ambasadorii reprezentanelor permanente ale Statelor Membre de pe
lng UE

i se axeaz pe probleme de politic externa, probleme financiare si de protecie civil.

COREPER este responsabil cu asistarea Consiliului Uniunii Europene n rezolvarea unor
propuneri
sau proiecte de instrumente naintate de Comisie, n stadiul care implic negocieri
preliminare.COREPER ocup o poziie central n procesul de luare a deciziilor n Comunitate,
fiind n acelai
timp un forum pentru dialog (n
tre reprezentanii permaneni i ntre acestia i autoritile din ara deorigine), dar i un organism
de exercitare a controlului politic (prin faptul ca traseaz linii directoare isupervizeaz
activitatea grupurilor de experi)

3. formulele propuse VMC

n general, Consiliul UE adopt deciziile aplicnd regula majoritii calificate. Cu ct
populaiaunei ri este mai numeroas, cu att sunt mai multe voturile de care dispune ara
respectiv.Totui, n realitate, numrul voturilor

nu este strict proporional cu populaia, ci ponderat nfavoarea rilor cu mai puini locuitori:
Majoritatea calificat este ndeplinit n cazul n care:

majoritatea celor 27 de ri membre (uneori chiar i dou treimi) voteaz n favoarea

deciziei

se ntrunesc cel puin 255 din cele 345 de voturi.

n plus, orice stat membru poate cere s se verifice dac majoritatea ntrunit reprezint cel
puin62% din totalul populaiei. n caz contrar, propunerea nu poate fi adoptat.

Se renun la sistemul de pondere a voturilor. Pentru adoptarea

actelor la propunerea Comisiei,
va fi nevoie de dou condiii:
1)
55% din numrul statelor, cuprinznd cel puin
15 state;2)
Statele ce susin actul trebuie s

reprezinte 65% din populaia UE.

Minoritatea de blocaj
trebuie s cuprind cel puin 4 state, ca o

garanie mpotrivadominaieistatelor cu populaie numeroas. La insistenele Poloniei, aplicarea

noului sistem de vot s
-aamnat. Astfel s-a s
tabilit c, dac niciun stat nu va cere continuarea procedurii consimite la
Nisa,noul mecanism se va aplica din
2014. Dac unul
sau mai multe state recurg la
aceastopiune, dublamajoritate s funcioneze abia din 2017.Reforma operat prin Tratatul de la
Lisabona e nsoit de nc o limitare: tot la cererea
Poloniei,s-areactivatCompromisuldelaIoanina,introducndu-seunvetotemporarpentru
statele aflate n minoritate. Astfel, dac nite state membre
-
al cror numr se apropie deminoritatea de blocaj, fr a o atinge
-
se opun adoptrii unui act, preedenia Co
nsiliului va
proceda la o nou deliberare. n cursul acesteideliberri Consiliul va face tot posibilul pentru
a se ajunge, ntr-
un termen rezonabil, la o soluiesatisfctoare pentru statele
aflate nminoritate. Decizia nefiind bloc
at ci ntrziat, acest systemfiind abandonat dup intrarea n
vigoare a Tratatului de la Nisa.

4.

Consiliul European

Componenta si misiune

Consiliul European este o institutie interguvernamentala din care fac parte sefii de stat si de guverndin tarile membre
UE, presedintele ales al acestei institutii, presedintele Comisiei Europene si Inaltul reprezentant pentru politica
externa si politica de securitate.

Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, pe 1 decembrie 2009, Consiliul European a devenit una
dintre cele sapte institutii oficiale ale Uniunii Europene. Pe 19 noiembrie 2009 a fost ales si primul sau presedinte,
belgianul Herman Van Rompuy, care incepand din ianuarie 2010 conduce in mod oficial lucrarile Consiliului
European.

Cu ce se ocupa ?

Consiliul European defineste orientarile politice generale si prioritatile Uniunii Europene, avand deci competente
directoare.

In cazuri exceptionale solutioneaza problemele care nu au putut fi clarificate la nivel ministerial. In cea mai mare
parte insa Consiliul se ocupa cu probleme privitoare la cadrul si perspectivele generale de evolutie ale Uniunii
Europene.

O alta importanta sfera de activitate o constituie politica externa si de securitate comuna, coordonata de sefii de stat
si de guvern la intalnirile la nivel inalt.

Consiliul europei

Componenta si misiune

Consiliul este principalul organ de decizie al UE. La fel ca Parlamentul European, Consiliul a fost infiintat prin
tratatele fundamentale in anii '50.

Consiliul reprezinta statele membre, dar la reuniuni participa un ministru din fiecare guvern al statelor UE, in functie
de tema reuniunii. Spre exemplu, daca in Consiliu se vor discuta probleme de mediu, la reuniune va participa
ministrul de resort din fiecare stat membru UE si reuniunea va purta titlul "Consiliul pentru Mediu".

Cu ce se ocupa?

Consiliului ii revin sase responsabilitati esentiale.

Sa adopte legi europene - in colaborare cu Parlamentul European, in multe domenii de politici publice.
Sa coordoneze politicile economice si sociale generale ale statelor membre.
Sa incheie acorduri internationale intre UE si alte tari sau organizatii internationale.
Sa aprobe bugetul UE, in colaborare cu Parlamentul European.
Sa defineasca si sa puna in aplicare politica externa si de securitate comuna a UE (PESC) pe baza orientarilor
prevazute de Consiliul European.
Sa coordoneze cooperarea intre instantele nationale si autoritatile politienesti in materie penala (a se vedea:
"Libertate, securitate si justitie").