Sunteți pe pagina 1din 36

CUPRINS

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI..2


CAPITOLUL I Notiuni generale de anatomie si fiziologie a aparatului genital
feminin---------------------------------------------------------------------------------------
I.1 Notiuni de anatomie--------------------------------------------------------------
I.2 Notiuni de fiziologie--------------------------------------------------------------
CAPITOLUL II Salpingita-------------------------------------------------------------
II.1 Definitie--------------------------------------------------------------------------------
II.2 Etiologie-------------------------------------------------------------------------
II.3 Simptomele salpingitei-------------------------------------------------------
II.4 Diagnosticul pozitiv-----------------------------------------------------------
II.5 Tratament-----------------------------------------------------------------------
II.6 Evolutie si prognostic----------------------------------------------------------
CAPITOLUL III STUDII DE CAZ-------------------------------------------------
III.1 STUDIU DE CAZ I-----------------------------------------------------------
III.2 STUDIU DE CAZ II----------------------------------------------------------
III.3 STUDIU DE CAZ III---------------------------------------------------------
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA SI MONITORIZAREA
PACIENTELOR CU SALPINGITA----------------------
CONCLUZII-------------------------------------------------------------------------------
BIBLIOGRAFIE--------------------------------------------------------------------------

1
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Mi-am ales aceasta tema deoarece salpingita este o boala de larga raspandire in
universul feminin , este una dintre cauzele principale ale infertilitatii si ma
ingriijoreaza impactul acesteia asupra femeii contemporane .
Aceasta boala este responsabila de 70% din sterilitatile care au la baza afectiuni
ale trompelor uterine. Iar eu , ca viitor asistent medical mi-as dori sa obtin
cunostintele necesare pentru a fi capabila sa ajut , sa indrum si sa indemn
pacientele in cauza sa beneficieze de tratamentul adecvat pentru insanatosire.

Dar pentru a fi un cadru medical profesionist nu ajunge doar sa-mi doresc , ci


sa si aprofundez notiunile teoretice pentru a depista la timp semnele si
simptomele bolii si a interveni in situatiile in care bolnavul depinde de
pregatirea mea ca asistent medical generalist.
CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

I.1 Notiuni de anatomie


Aparatul genital feminin este alcatuit din organele genitale interne si organele
genitale externe. Organele genitale interne , reprezentate de ovar , trompa
uterine , uter si vagin sunt asezate in micul bazin , iar cele externe reprezentate
de vulva sunt situate la exterior.
-Ovarul- glanda sexual feminin - este organ pereche - cu o dubl funcie
secretoare: extern i intern. Astfel, este organul productor al ovulelor i, n
acelai timp gland endocrin, care, prin hormonii produi (estrogenii)
determin caracterele sexuale secundare i joac un rol deosebit n realizarea
tipului constituional feminin. Forma ovarului este ovoidal, cu axul mare
vertical, avnd dou fee (medial i lateral), dou margini (liber i
mezoovarian), anterioar, legat prin mezoovar de ligamentul larg, este locul
unde se gsete hilul ovarului (hilus ovarii), prin care ptrund sau ies elementele
vasculonervoase, anterior fiind poriunea ascendent a tubei), dou extremiti:
tubar, (care d inserie ligamentelor suspensor al ovarului) i uterin. n mod
obinuit are 3 cm lungime, 2 lime i 1 cm grosime i cntrete 6-8 gr; n
climacterium mrimea sa diminu. Dup dezvoltarea sa n regiunea lombar,
ovarul migreaz spre regiunea inferioar a abdomenului, aa nct la natere se
gsete n micul bazin, n cavitatea retrouterin, ndrtul ligamentului larg al
uterului, dedesubtul trompei i naintea rectului. n ovar ptrund artere spiralate
din arterele ovarian i uterin. Venele provenite din capilarele corticalei
formeaz un abundent plex n medular i apoi prsesc ovarul pe la nivelul
hilului. Limfaticele ovarului se vars n limfonodulii lombari.Fibrele nervoase,
n majoritate nemielinizate, ptrund n ovar mpreun cu vasele, pe care le
inerveaz. Cele care ptrund n cortical formeaz plexuri fine n tecile
foliculare, fr a ptrunde ns n membrana granuloas. Terminaiunile
nervoase senzitive sunt descoperite n toate straturile ovarului, precum i n
hilus ovarii.
-Trompa uterina este un conduct musculomembranos lung de 10-12 cm care se
intinde de la ovar pana la cavitatea uterina.Trompa uterine prezinta o
extremitate laterala care se deschide in cavitatea peritoneala printr-un orificiu
numit ostiul abdominal al trompei , cu un diametru de 2 cm si o extremitate
mediala care se deschide in cavitatea uterina prin ostiul uterin al trompei cu un
diametru de 1 mm . Ea are 4 portiuni : portiunea intramurala , istmul trompei
uterine , ampula trompei uterine si infundibulul trompei uterine.Trompele sunt
acoperite la exterior de catre foita peritoneala, o structura fina care acopera toate
viscerele abdominale permitand alunecarea acestora unele pe langa altele fara
probleme.
Blocarea trompelor uterine este o cauza de infertilitate feminina.Determinarea
permeabilitatii tompelor uterine se face prin introducerea de CO2 in uter
(tehnica Rubin) ,pentru a vedea daca acesta ajunge in cavitatea peritoneala.
Inflamatia sau infectia trompelor uterine (salpingita) poate fi produsa :
-anterograd
-retrograd
Formarea unei colectii purulente la nivelul trompelor uterine se numeste
piosalpinx.
Implantarea oului in peretele trompei datorita unui obstacol pe traiectul acesteia
(sarcina tubara). Oul se poate dezvolta aici maxim 2-3 luni dupa care trompa se
rupe cu hemoragie masiva. Este sarcina extrauterina rupta , care este o urgenta
chirurgicala .
-Uterul este un organ cavitar nepereche interpus intre trompele uterine si vagin .
Uterul este fixat in pozitia lui fiziologica prin ligamentele late , ligamentele
uterosacrale si chinga muschilor ridicatori anali.Uterul are forma de para ,
prezinta o extremitate superioara numita fundul uterului si o extremitate
inferioara numita colul uterin. Corpul se continua cu colul prin intermediul unui
segment scurt si stramt numit istmul uterului. Uterul este turtit dinainte inapoi si
prezinta doua fete , una anterioara si alta posterioara. Peretele uterului este
format din 3 tunici mucoasa sau endometru , musculara sau miometru si seroasa
sau perimetru.
-Vaginul are raport anterior cu vezica urinara si uretra posterior cu rectul lateral
cu paravaginele . Segmentul inferior al tractului genital , este un conduct
muscular membranos lung de 7-8 cm care se intinde de la colul uterin pana la
vulva. Peretele vaginului este alcatuit din 3 tunici : mucoasa , musculara si
adventicea.
-Vulva . Din asamblul organelor genitale externe care alcatuiesc vulva , fac
parte labiile mari si mici , vestibulul vaginei , aparatul erectile si glandele anexe.
-Glandele mamare. Sunt organe anexe ale aparatului genital feminin situate sub
pielea regiunii pectorale , in dreptul coastelor 3-7 . Au forma caracteristica
emisferica . Corpul mamelei prezinta in mijlocul fetei convexe o zona circulara ,
de culoare roza-bruna , cu un diametru de aproximativ 3 cm , care se numeste
areola mamara . In mijlocul acesteia , se gaseste mamelonul prevazut cu 20-25
orificii numite pori galactofori.
I.2 Notiuni de fiziologie
Functiile sexuale feminine consta in: formarea si maturarea ovulelor in ovar
,lansarea ovulului capabil de a fi fecundat, retinerea si dezvoltarea oului ,
nidarea oului in uter ,asigurarea dezvoltarii intra-uterine a produsului de
conceptie.
Ovarul are o dubla functie:-exocrina , de producere a gametului feminin , ovulul
care prin ovulatie este eliminate in exterior -endocrina , de producer a
hormonilor sexuali ovarieni care trec in sange
Colul uterin are 2 functii importante :
1)de bariere pentru mediu septic din vagin , deschizandu-se numai in timpul
nasterii , menstruatiei , ovulatiei .
2)de atractie si asigurare a supravietuirii spermatozoizilor prin glera cervicala
(are pH alkalin)
Corpul uterin indeplineste 3 roluri : loc de nidatie pentru ou , rol in timpul
nasterii datorita miometrului si rol in ciclul menstrual.
Mucoasa vaginului este protejata impotriva infectiilor printr-o usoara aciditate
permanenta(pH = 4-5) asigurata de acidul lactic (rezultat din degradarea
glicogenului de catre bacteriile saprofite ce exista in mod normal in vagin =
bacil Doderlein).
Ciclul ovarian incepe cu prima zi a menstruatiei si dureaza 28 (+,- 3) zile.
Ciclul hormonal cuprinde hormonii foliculari sau estrogeni secretati in lichidul
follicular de catre celulele foliculului Degraal.
Hormonii estrogeni sunt : estradiolul si estrona.Ciclul ovarian , ca si secretia de
hormoni sexuali feminini se afla sub actiunea reglatoare a axului hipotalamo-
hipofizar. Actiunea estrogenilor are rol in stimularea la pubertate a
dezvoltariicaracterelor sexuale feminine , opresc cresterea in lungime a oaselor ,
au efect anabolizant , mai putin intens decat androgenii .
Actiunea biologica a progesteronului consta : Impreuna cu estrogenii , a caror
secretie continua si in corpul galben determina trecerea mucoasei uterine din
faza proliferative in faza de secretie , reduce motilitatea spontana a uterului si
receptivitatea fata de ocitocina , stimuleaza dezvoltarea glandelor mamare ,
activeaza respiratia , acceleraza pulsul , actioneaza asupra centrilor reglatori
termici . Daca nidarea nu se produce , secretia de progesterone se opreste si
apare mestruatia , dar daca nidarea se produce secretia de progesterone este
continuata de placenta.
Captarea ovulului se realizeaza prin miscarile coordonate ale ovarului si ale
tubei. Datorita musculaturii netede din ligamentele suspensor si propriu, ovarul
se rasuceste in jurul axului sau longitudinal, expunand spre infundibulul tubei
regiunea sa, unde se gaseste foliculul cavitar matur, pregatit pentru ovulatie.
Portiunea ansiforma a tubei inconjura ovarul, iar infundibilul se aseaza cu
suprafata sa interioara, bogat plicaturata, peste ovar. Fimbria ovariana ajunge la
locul dehiscentei foliculului, astfel ca, in momentul ovulatiei, capteaza ovulul.
Prin miscarile kinocililor si prin aspiratia realizata de miscarile peristaltice ale
tubei, ovulul este condus rapid pana la orificiul abdominal (in 3-6 minute) si
apoi in canalul tubar. Aici, ovulul este scaldat in lichidul amestecat cu sperma si
astfel se petrece fertilizarea (in treimea laterala a trompei). Oul rezultat in urma
acestui fenomen este apoi condus (in decurs de 4-5 zile) pana in uter, unde se va
implanta (in aproximativ in a 12-a zi de la ovulatie). Intre zilele 16-42 de la
ovulatie are loc embriogeneza , perioada in care se formeaza principalele organe
. Urmeaza perioada fetala de dezvoltare si dupa 40 de saptamani de la
fecundatie se produce nasterea produsului de conceptie.
CAPITOLUL II
SALPINGITA

II.1 Definitie
Salpingita este o inflamatie a trompei/trompelor uterine, cauzata de Chlamydia
trachomatis (in 65% din cazuri), de gonococ sau de microplasma, germeni care
stau la baza unor boli cu transmitere sexuala.

Salpingita se refera la inflamarea tuburilor uterine. Avand aproximativ 10 15


cm in lungime, tuburile uterine se afla adiacent fata de ovare si transporta un
ovul de la ovar catre uter, acesta reprezentand locul unde va avea
loc fertilizarea. Atunci cand tuburile uterine sunt infectate, ele vor dezvolta un
tesut cicatrizat. Aceasta cicatrizare poate crea un blocaj care previne ovulul sa
ajunge la uter. Salpingita mareste, de asemeni, destul de mult, sansa de a avea
o sarcina extrauterina, in tuburile uterine.
Adeseori, acest lucru este vazut la persoanele care au o boala inflamatorie
pelvina.
Inflamarea tuburilor uterine este, de obicei, cauzata de o infectie care s-a
raspandit catre vagin, colul uterin sau uter. Cele mai comune infectii sunt
chlamydia si gonoreea, ambele fiind boli cu transmisie sexuala. Infundarea
trompelor (Salpingita) poate rezulta, de asemeni, de la o infectie cauzata de
nastere sau avort. O inflamare a mucoasei abdominale (peritonita) sau chiar o
infectie a sangelui, cum ar fi tuberculoza, poate cauza, de asemeni, salpingita.

Mucoasa si alte secretii ajuta, in mod normal, la prevenirea raspandirii unei


infectii care vine de la colul uterin sau vagin. In timpul ovulatiei
sau menstruatiei, aceste aparari sunt mai putin eficace. Daca sangele menstrual
se duce inapoi din uter spre tuburile uterine, atunci acesta poate transporta cu el
organisme care provoaca infectii. Acest lucru poate explica de ce simptomele
salpingitei apar imediat dupa menstruatie, mai des decat in alte momente.

Risc: Aceasta conditie este mai comuna la femeile necasatorite si


defavorizate. Alti factori de risc pot fi reprezentati de o prima activitate sexuala
la o varsta frageda, multipli parteneri sexuali si nefolosirea unui prezervativ.
Femeile care sunt active sexual si au o varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani au
un risc mai mare de a dezvolta salpingita. Incidenta anuala de salpingita pentru
femeile care au varsta cuprinsa intre 15 si 34 de ani este de aproximativ 1%; o
adolescenta care este activa sexual are o sansa din 8 sa dezvolte aceasta boala.
Incidenta si raspandire: In Statele Unite ale Americii apar in fiecare an mai mult
de 1 milion de cazuri de salpingita cronica in decursul unui an; este greu sa
aproximezi incidenta de salpingita in toata lumea; conform Organizatiei
Mondiale de Sanatate, exista 31 de milioane de cazuri de gonoree si 22.5
milioane de cazuri de infectii cu chlamydia, acestea fiind cel mai des intalnite in
Africa
II.2. Etiologie
Cea mai frecventa cauza a salpingitei este infectia bacteriana . Celemai comune
tipuri de bacterii care declanseaza inflamarea trompelor uterine sunt :-
mioplasma
-stafilococul
-streptococul
Alte tipuri de bacterii cauzatoare de salpingita sunt cele cu transmitere sexuala:
Gonoreea sau Chlamydia .Modul in care aceste bacterii patrund in trompele
uterine variaza de la caz la caz. Ele pot patrunde prin intermediul contactelor
sexuale neprotejate , dispozitivelor contraceptive intrauterine (sterilete) , a
avortului , pierderii sarcinii si nasterii complicate.
O inflamare a mucoase abdominale (peritonita) sau chiar o infectie a sangelui
cum ar fi tuberculoza poate cauza de asemeni salpingita. Exista doua tipuri de
salpingita : acuta si cronica .Anatomoclinic , se descriu : salpingite
microlezionale si macrolezionale . Salpingitele microlezionale pot fi acute sau
cornice .
Salpingitele macrolezionale corespund afectiunilor lezionale saipingiene cu
reactii pronuntate perianexiale(de vecinatate).
Simptomele apar de obicei dupa menstruatie si consta in secretii vaginale
anormale urat mirositoare , durere la ovulatie , la actul sexual , durere
abdominala , febra , greata .
Infectia se instaleaza in vagin si ascede in trompele uterine deoarece infectia se
poate extinde limfatic ,sunt infectate si alte structuri genitale adiacente. S-a
presupus ca fluxul menstrual retrograd si deschiderea cervixului in timpul
menstruatiei permite infectiei sa ajunga in trompele uterine . Alti factori de risc
ar fi chiuretajul si histeroscopia .
II.3 Simptomele salpingitei
In cazurile usoare, salpingita este asimptomatica. Atunci cand simptomele sunt
prezente pot parea la fel ca manifestarile din apropierea menstruatiei sau
sindromului premenstrual:
-culoare anormala a secretiei vaginale;
-miros anormal al secretiei vaginale;
-metroragie;
-menstruatii dureroase;
-durere in timpul ovulatiei;
-dureri in timpul actelor sexuale;
-febra;
-dureri sau crampe abdominale, in ambele parti;
-dureri lombare;
-urinare frecventa;
-greata si varsaturi.
Simptomatologia este caracterizata prin semne generale , functionale si semne
fizice locale de intensitate diferita.
Semnele generale : febra poate prezenta caractere variabile in functie de
aspectul cazului. Este ridicata in infectiile grave cu colectii purulente, in
formele atenuate fiind reprezentata prin subfebrilitati.
Semnele functionale :durerea este constanta in formele acute ale bolii
inflamatorii pelvine . Are sediul in abdomenul inferior si pelvis,iradiaza inspre
lombe si coapse. Este de obicei intense,este agravata de mers si calmata prin
repaus. Febra este de regula inalta = 39-40* C , iar uneori este insotita de
frisoane .Leucoreea poate fi prezenta , fara a fi obligatory . Aspectul leucoreei
poate sa sugereze gonococia de exemplu. Metroragiile sunt posibile . Pot sa
coexiste semen functionale de vecinatate : greturi, varsaturi , constipatie ,
meteorism abdominal (proband iritatia peritoneala) sau polakiurie , disurie.
Examenul clinic al abdomenului poate pune in evidenta prezenta peritonismului
= oarecare distensie abdominala si apararea musculara cu sediul in
hipogastru.Tuseul vaginal poate fi dificil , imposibil din cauza durerilor vii pe
care le provoaca. Tentativele de delimitare si de mobilizare a uterului sunt
dureroase. Fondurile de sac vaginale sun foarte dureroase . Durerea vie din
zonele anexiale de obicei bilaterala poate fi singurul element pe care ni-l
confera tuseul vagina , in sustinerea diagnosticului . Zonele anexiale pot fi
uneori impastate sau una din ele poate fi ocupata de o formatiune destul de
dificil de delimitat care va evolua rapid inspre constituirea unui piosalpinx sau a
unui abces tubo-ovarian.Sunt descrise si forme subacute cu o simptomatologie
mai putin zgomotoasa
Salpingita Gonorrheal deoarece trecerea sa este practic imposibil de distins de
form septic dar gonoree, n plus fa de trompele uterine afecteaz canalul
cervical, uretra, cancerul Bartoliniyevi, micri lacunare i rect.
Salpingita Chlamydia Mai acut apare, nsoit de uretrita, endometrit i leziuni
distructive ale trompelor uterine.
Salpingita cronic:n prezent salpingita cronic a gsit o prevalen ridicat, i
tot ca femeile nu reusesc sa solicite asisten medical. Salpingita cronic
bilateral poate aprea pe fondul unei stri generale satisfctoare i
temperatur. Cu toate acestea, durerea nu se opresc i-au susinut. Exacerbarea
salpingita cronic, de obicei, declanat de hipotermie, epuizare, stres sever,
infecii intercurente. Dac salpingita bilateral piosalpinks complicate apoi
dezvolt tip agitat febr, intoxicaie marcat creteri i simptome severe de iritare
peritoneal. Decalaj Piosalpinks duce la ruptura de puroi in cavitatea
abdominala, i o cale direct de a difuza peritonit.
Salpingita cronic i Sarcina:Multe femei care au fost diagnosticate salpingita
xp, cred c de acum ncolo nu vor fi n msur s cunoasc toate bucuriile
maternitii. Dar, de fapt, departe de ea. Dup ce a suferit o form de salpingita
Chlamydia, in curs de dezvoltare de multe ori sarcina ectopica si infertilitate. n
cazul n care diagnosticul de salpingita numi tratament bun, ceea ce va duce la o
vindecare, concepia poate avea loc cu mare probabilitate. Desigur, tratamentul
trebuie s aib loc ntr-un stadiu incipient, ceea ce va crete semnificativ ansele
de a deveni mam fericit. n formele hipertrofice, salpingele apare deformat de
o serie de nodoziti (salpingita nodular); obstrucia canalului duce la apariia
de caviti chistice pline de mucus sau puroi (salpingita

chistic).
n alte cazuri organul capt un caracter atrofic. Salpingitele cronice sunt o
cauz important a sterilitatii, sarcinii ectopice, pelviperitonitelor.
Trompa reprezint localizarea predilect a tuberculozei n organele genitale
feminine. Infecia vine pe cale hematogen de la un alt focar din organism i de
aici se poate rspndi la endometru sau ovare.
Tumorile trompei sunt rare. Dintre cele benigne, se ntlnesc tumori
adenomatoide, noduli de esut conjunctiv continnd insule epiteliale, uneori
formnd caviti chistice; sunt resturi ale canalelor Wolff. Se observ
ileiomiofibroame. Tumoarea malign, carcinomul este att de rar nct
diagnosticul sau se face numai prin cutarea atent i excluderea punctului de
plecare a unor metastaze. Prezint structur microscopic adenocarcinomatoas,
uneori aspectul clar al celulelor sugernd o origine mezonefrial.

Examene paraclinice:
Leucocitoza prezinta uneori valori mari . Ea este importanta:este crescuta si
uneori prezinta valori mari . In cazul unor dificultati diagnosticale deosebite se
practica celioscopia.Examenele bacteriologice din secretiile vaginala,uretrala
,endocervicala, iar de la caz la caz din cavitatea uterine , din puroiul extras prin
punctia unui biosalpinx sau cu ocazia ablatiei unui abces tubo-ovarian permit
identificarea agentului etiologic : gonococ , Chlamydia , un piogen aerob sau
anaerob.
II.4 Diagnosticul pozitiv
Istorie: Simptomele includ dureri pelvine si abdominale severe, care sunt, de
obicei, bilaterale, urinare frecventa, dureri de cap si un sentiment vag de a te
simti rau, greata, cu o posibila stare de varsaturi si, adeseori, o scurgere vaginala
purulenta. In timp ce abdomenul este foarte sensibil, multe dintre femei
raporteaza o durere atunci cand stau intinse pe spate si cu picioarele indoite.
Chiar daca poate cauza leziuni semnificative asupra tuburilor uterine, infectia
cauzata de chlamydia poate produce simptome minore sau inexistente. De
obicei, pacienta s-a plans de dureri pentru mai putin de 7 zile atunci cand caut
un diagnostic si tratament.
Examenul fizic: Acesta poate determina locatia si natura durerilor. Desi
o examinare vaginala poate fi dureroasa, aceasta poate dezvalui prezenta unei
descarcari cervicale sau vaginale anormale si orice dovada a unei infectii la
nivelul colului uterin. Febra poate fi prezenta sau nu. Centrul European de
Control si Prevenire a Bolilor a stabilitcriteriile minime care sunt necesare
pentru a putea diagnostica pe baza unui examen: sensibilitate la baza
abdomenului, sensibilitate adnexiala si de miscare cervicala. Aceste criterii mai
includ febra mai mare de 38.3 grade celsius, scurgeri vaginale sau cervicale
anormale, nivel ridicat de proteine C reactive in sange, rata ridicata de
sedentarism, culturi pozitive pentru gonoreea sau chlamydia.
Sunt recoltate culturi pentru a identifica organismele care sunt responsabile
pentru infectie. Desi testele efectuate in mod rapid in biroul doctorului pot
identifica multe astfel de organisme, ele pot fi mai putin precise decat culturile,
de odata ce pot fi prezente, in mod simultan, mai multe organisme si, in
consecinta, trecute cu vederea. Prin urmare, multi doctori prefera sa utilizeze
atat testele efectuate in cabinet, pentru un diagnostic mai rapid, cat si cel de
prelevare de cultura, pentru o documentare obiectiva a unui diagnostic precis.
Infectiile pot fi confirmate cu ajutorul unui test de sange, care indica un numar
mare de celule albe. Testele care calculeaza rata de sedimentare a hematiilor si
cel de proteina C reactiva pot, de asemeni, ajuta. Rapid Plasma Reagin este un
test care ajuta destul de mult cu privire la excluderea sifilisului. Cultura si
analiza de urina pot, de asemeni, sa fie efectuate pentru a exclude infectiile la
nivelul tractului urinar. Un test de sarcina poate fi necesar pentru a exclude o
sarcina localicazata in tuburile uterine. Studiile de imagistica pot sa ajute la
excluderea unui abces tubo-ovarian, cu ajutorul unui test cu ultrasunete. Acesta
poate ajuta la eliminarea altor cauze de durere pelvina bilaterala. Tomografia
computerizata si testul de imagistica prin rezonanta magnetica pot, totodata, sa
ajute daca testul cu ultrasunete nu ofera rezultate concludente.
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe simptomatologia clinica si examenul local .
Criteriile de sustinere a diagnosticului de salpingita acuta sunt :
- Durere cu sediul abdominal inferior provocata la tuseul vaginal prin
mobilizarea colului si palparea zonelor anexiale.
- Febra de peste 38* C
- Leucocitoza de peste 10 000 / mm cubi.
- VSH sau/si proteina C reactiva crescute
Salpingitele gonococice sunt in general mai zgomotoase , febra mai importanta ,
semne de iritatie peritoneala . Raspunsul la antibiotice este in schimb promt.
Teste : Sunt recoltate culturi pentru a identifica organismele care sunt
responsabile pentru infectie Infectiile pot fi confirmate cu ajutorul unui test de
sange , care indica un numar mare de celule albe . Testele care calculeaza rata
de sedimentare a hematiilor si cel de proteina C reactiva pot , de asemeni , ajuta
. VDRL ul este un test care ajuta destul de mult cu privire la excluderea
sifilisului. Cultura si analiza de urina pot de asemeni sa fie effectuate pentru a
exclude infectiile la nivelul tractului urinar. Un test de sarcina poate fi
necesarpentru a exclude o sarcina localizata in trompele uterine . Studiile de
imagistica pot sa ajute la excluderea un abces tubo-ovarian, cu ajutorul unui test
cu ultrasunete .Acesta poate ajuta la eliminarea altor cauze de durere pelvina
bilaterala.
Tomografia computerizata si testul de imagistica prin rezonanta magnetica pot
totodata sa ajute daca testul cu ultrasunete nu ofera rezultate concludente .
O laparascopie poate sa fie efectuata pentru a confirma diagnosticul si pentru a
exclude conditiile care prezinta simptome similare , cum ar fi o sarcina din
tuburile uterine sau apendicita. Laparascopia este o procedura chirurgicala unde
un endoscop mic si usor este introdus printr-o incizie mica in abdomen . Acest
lucru permite doctorului sa examineze visual tuburile uterine din zona
inconjuratoare .Atunci cand se efectueaza diagnosticarea salpingitei biopsiile
endometrului au o sensibilitate si o specificitate mai mare de 90%.
Diagnoticul diferential
In formele acute de BIP se aseamana cu :
-apendicita acuta,sarcina ectopica , torsiunea unui chist ovarian
Sunt toate entitati care apartin abdomenului acut chirurgical
-endometrioza ,colecistita acuta , enterocolita acuta, pielonefrita acuta , afectiuni
care beneficiaza de tratamentul medical .
II.5 Tratament
Include de obicei antibiotice , antialgice ,antiinflamatoare , consumarea mai
multor lichide si odihna la pat. Deoarece mai multe organisme pot fi
responsabile pentru infectie , este posibil sa fie oferite de mai multe antibiotice
in acelasi timp . Pe masura ce simptomele dispar inainte ca infectia sa fie
complet tratata , este foarte important ca intregul tratament de antibiotic sa fie
terminat , asa cum a fost prescris. Persoanele care sufera de aceasta problema ar
trebui sa fie reevaluate dup ace tratamentul incepe , pentru a fi sigure ca
antibioticele sunt eficace . Toti partenerii sexuali ar trebui sa fie examinati
pentru bolile cu transmitere sexuala si tratati imediat .Salpingita netratata
favorizeaza aparitia bolii inflamatorii pelvine. Anumite circumstante pot
necesita spitalizalizarea pentru un tratament cu antibiotice fiind administrate in
mod intravenous. Acest tip de administrare poate fi efectuat daca pacienta are o
urgenta chirurgicala , este insarcinata , nu raspunde la tratamentul oral , este
necorespunzator pentru un tratament ambulatoriu , are un abces tubo-ovarian ,
sufera de o insuficienta a sistemului imunitar sau de o boala severa care implica
temperaturi ridicate si stari de voma.
-antibioticoterapia reprezinta principalul mijloc terapeutic medical : penicilina +
gentamicina + metronidazole , de ex., sau o cefalosporina + metronidazole sau o
betalactanina cu spectrul larg : amoxicilina (Clamoxil) sau Augumentin
(Amoxacilina + acid clavulanic ). Durata tratamentului este de 10-14 zile . In
raport cu rezultatele examenelor de laborator in Chlamydia sau infectii cu
Mycoplasma poate sa se recurga la o ciclina [tetraciclina , vibramicina
(Doxiciclin)] la un macrolid (eritromicina ) sau la o chinolona de data recenta
(ciproxin = ciprofloxacin = ciprinol ) .
-antiinflamator nesteroidian sau , eventual , un corticoid in forme subacute , in
idea mai bunei difuziuni a antibioticului si a prevenirii sechelelelor .
-repaus (tratamentul se face in conditii de spitalizare in formele acute ale BIP ) .
Tratamentul va continua pana la disparitia durerii si pana can VSH-ul va incepe
sa scada . In clamidiaze , tratamentul antibiotic este necesar timp de 4-6 sapt.
Numai in cazurile severe in care infectia rezista la antibiotic medicii recurg la
interventie chirurgicala , insa acest lucru se intampla in cazuri foarte rare.
Tratament chirurgical
Consta de la caz la caz in :
-evacuarea pri punctie vaginala a unui piosalpinx sau hidrosalpinxul
-celioscopia (introducerea unui endoscop prin peretele abdominal ).
- evacuarea prin colpotomie a unui abces Douglas
-incizarea suprainghinala a unui flegmon inalt al ligamentului larg
-ablatia unui abces tubo-ovarian (anexectomie)
-salpingectomia (extragerea cirurgicala a unuia sau a ambelor trompe uterine
Tratamentul chirurgical poate fi pus in discutie la femeile care au depasit
perioada de procreere (salpingectomie , anesectomie , associate cu rezectia
nervului presacrat , iar in ultima instanta , se poate ajunge la histerectomie .Un
tratament eficace in cazul salpingitelor recidivante in costituie
balneofizioterapia .
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA SI MONOTORIZAREA
PACIENTELOR CU SALPINGITA
Medicina este arta vindecrii, care teoretic nu are nicio limit.
Omul este o fiinta unica avand nevoi biologice , psihologice , culturale si
sociale , o fiinta in continua schimbare si in interactiune cu mediul sau
inconjurator , o fiinta responsabila , libera si capabila de a se adapta.
Asistenta medicala joaca un rol foarte important in ingrijirea acestor paciente cu
Boala Inflamatorie Pelvina (Salpingita, etc).Ea trebuie sa asigure repausul fizic
si psihic al pacientelor care aproape in toate aceste categorii de afectiuni , este
indispensabil. Aceste paciente au nevoie de atentie , educatie si un sprijin
deosebit din partea cadrelor medicale datorita starii deprimante ale acestora.
Ele reclama o spitalizare indelungata si o supraveghere continua , fapt pentru
care asistenta medicala este obligata sa respecte necesitatile acestora ,
consemnand in foaia de observatie evolutia pe toata durata spitalizarii (durerea ,
temperatura , tulburari urinare , menstruale , digestive si/sau psihice + reactiile
la tratamente).
Fiind si o boala cauzata in mare parte de infectiile cu transmitere sexuala ,
asistenta are rolul de a educa pacientele in vederea unei igiene corporale
riguroase corespunzatoare.
Pacientele care sufera de salpingita trebuie constientizate de efectuarea unui
tratament complet care sa previna instalarea sterilitatii. Totodata , trebuie sa
efectueze si un tratament balneofizioterapeutic contra recidivelor. Un rol
important il joaca si imunitatea , responsabil fiind stilul de viata al pacientelor
pentru care asistenta comunica cu acestea , oferindu-le informatii , sfaturi si
chiar prietenie.
Dar pentru a-si indeplini menirea , asistenta nu trebuie sa se multumeasca sa
cunoasca si sa aplice diferitele tehnici de ingrijire a bolnavei , ci trebuie sa
cunoasca notiuni teoretice care sa-i permita depistarea unui semn precoce ,
interpretarea acestuia si daca este nevoie , chiar interventia in cazul in care viata
bolnavului depinde de cunostintele sale.
II.6 Evolutie
Evolutia este adesea favorabila sub tratament . Durerea diminueaza si adeseori
dispare, febra se amendeaza treptat . Vindecarea poate avea loc cu restitutio ad
integrum .Alteori , survine obstructia tubara , se constituie aderente
perisalpingiene . Pot aparea unele complicatii mai ales in cazurile netratate:
-constituirea piosalpinxului . Ostiumul abdominal al tropei se obstruiaza , in
lumenul trompei se acumuleaza puroi . Febra daca a cedat temporar , reapare
putand sa imbrace un caracter septic . Laterouterin , se constituie tumoarea
inflamatorie salpingiana , dureroasa , fixa , cu peretii grosi , renitenta. Ecografia
este deosebit de utila pentru a pune in evidenta cotinutul lichidian al formatiunii
salpingiene.
-abcesul tubo-ovarian prezinta aceleasi caracteristici clinice .Examenul
ecografic probeaza caracterul multilocular al tumorii inflamatorii anexiale.
-pelviperitonita si abcesul Douglasului . Tabloul clinic este al unei infectii
severe . Semnele de iritatie peritoneala sunt prezente : greturi , varsaturi ,
balonament , constipatie , aparare si chiar contractura musculara localizata cu
sediul abdominal inferior. Spre deosebire de peritonita acuta difuza , in cazul
pelviperitonitei starea generala este mai putin afectata . Examenul clinic
evidentiaza o masa tumorala dura , rau delimitata , dureroasa , ce ocupa micul
bazin inglobeaza organele genitale interne si depaseste adeseori marginea
superioara a simfizei cu mai multe laturi de deget . Evolutia pelviperitonitei are
loc inspre rezolutie , abcedare , sau extinderea infectiei la intreaga cavitatate
peritoneala .
-flegmonul ligamentului larg este extreme de rar , poate avea sediul inalt , sa
evolueze inspre anterior si sa fistulizeze deasupra arcadei inghinale , alteori se
dezvolta in teaca arterei hipogastrice , este in contact cu fudul de sac lateral
vaginal si fistulizeaza in vagin.
Recidivele sunt posibile uneori reapar semnele infectiei acute dupa manevre
endo-uterine ( exploratorii, introducerii de DIU ) dupa electrocoagulari ale
colului uterin , histerosalpingografii . Alteori BIP recidiveaza fara o motivatie
aparenta . Riscul recidivei BIP este de 25-40%. Sechelele sunt reprezentate in
principal de :
-sindromul algic pelvian (20-25% din cazuri )
- sterilitate prin obstructie tubara sau sarcini ectopice prin obstruarea partial a
lumenului tubar (cel mai frecvent induc obstructia tubara Neisseria si
Chlamydia .
Dupa un episod de salpingita acuta rata obstructiilor tubare bilaterale este de
12% iar dupa 3 episoade de 50% . Dar in antecedentele a 20-40% din femeile cu
sterilitati prin obstructie tubara nu pot fi regasite episoade de BIP diagnosticate
ca atare . Reiese ca formele silentioase sau paucisimptomatice ale salpingitelor
sunt frecvente . In special Chlamydia ar fi implicate in aceste forme soldate cu
obstructive tubara.
-hemoragii , mai ales prin leziuni distrofice ale ovarelor implicate la randul lor
in procesele inflamatorii .

II.7Complicatii

Se poate aduna puroi in tuburile uterine, urmat, uneori, de o adunare de lichide


in tuburile uterine. Colectarea de puroi din cavitatea abdominala poate cauza un
abces pelvin. Este posibil sa fie necesar ca abcesele sa fie inlaturate chirurgical.
Aproximativ 10 15% dintre femeile din spital cu salpingita dezvolta un abces
tubo-ovarian. Pacientii pot dezvolta, de asemeni, infertilitate, o sarcina extra-
uterina, dureri pelvine cronice, in timpul actului sexual, dificultati menstruale si
aderente pelviane. Moartea are loc, la persoanele cu salpingita si/sau boala
inflamatorie pelviana, la 0.29 persoane din 100.000, cu o varsta care variaza
intre 15 si 44 de ani. Sindromul Fitz-Hugh-Curtis reprezinta o inflamare a unei
zone din jurul ficatului, care afecteaza 5 10% dintre pacientii cu salpingita.
Imediate. Complicatiile principale sunt de natura infectioasa, reprezentate prin
doua boli: piosalpinxul si hidrosalpinxul, care pot duce la sterilitate prin
obstructie tubara.Piosalpinxul reprezinta prezenta puroiului intr-o trompa
uterina sau in ambele. Consecinta a unei salpingite nediagnosticate sau tratate
tardiv, el se manifesta prin dureri pelviene destul de importante.

Hidrosalpinxul reprezinta o acumulare de lichid in una sau in ambele trompe.


Uneori asimptomatic, si el poate produce dureri din cauza distensiei trompei.
Tardive. Principala sechela potentiala a salpingitelor este sterilitatea tubara,
cauzata de o obstructie a trompelor. Acest tip de sterilitate se afla la originea a
numeroase solicitari pentru reproducere asistata medical (RAM).

Dupa un prim episod de salpingita, riscul de infertilitate, estimat intre 20 si40%,


este legat de mai multi factori.- numarul de episoade infectioase: riscul creste la
fiecare noua infectie;- gravitatea simptomelor;- germenul responsabil:
prognosticul este mai sever daca e vorba de Chlamydia trachomatis,
responsabila de 70% din sterilitatile care au la baza afectiuni ale trompelor;
- durata perioadei cu dureri, pana la instituirea unui tratament.
Durerile de la nivelul bazinului (numite dureri pelviene) pot deveni cronice si
refractare la tratament.Gravitatea acestor riscuri, imediate si tardive, justifica
aplicarea unei depistari precoce si a unui tratament intensiv, mai ales la femeile
care nu au copii sau la cele care isi doresc un copil.
CAPITOLUl III
STUDII DE CAZ
III.1 STUDIU DE CAZ I
CULEGEREA DATELOR
Pacienta A.V. in varsta de 37 de ani , din mediul rural , jud Bihor , comuna
Curatele , localitatea Pocioveliste , religie reformata, nationalitate romana ,
casatorita , se prezinta la spital cu dureri pelviabdominale ,dispareunie ,
polakiurie,oboseala si anxietate .
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE
Menarha- a debutat la varsta de 14 ani .
A avut o sarcina normala si o sarcina cu cezariana.
Prezinta ciclu menstrual.
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
Bolile copilariei varicela , otita , apendicectomie la 20 de ani .
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
Tata - Prostata.
Mama - Chist ovarian.
Sora - Apendicectomie la 14 ani.
Frate - Amigdalite repetate.
CONDITII DE VIATA SI DE MUNCA
Conditii de viata : Pacienta locuieste la tara intr-o casa cu 3 camere in conditii
normale , nu consuma alcool , nu fumeaza , consuma 1 cafea / zi .
Conditii de munca : Lucreaza la o fabrica de incaltaminte .
ISTORICUL BOLII
Boala a debutat cu 2-3 zile in urma acuzand dureri pelviabdominale , polakiurie
, dispareunie , senzatie de greutate , oboseala si indispozitie,fapt pentru care se
prezinta la consult ginecologic , fiind internata in vederea investigatiilor si
tratamentului .
DIAGNOSTICUL BOLII :Boala inflamatorie pelvina (salpingita)
PLAN DE INGRIJIRE:
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii Interventii Evaluare
fundamentala nursing autonome delegate
1.Nevoia de a Eliminare urinara Pacienta sa nu Asistenta: La indicatia In urma
elimina neadecvata prezinte -asigura un medicului , tratamentului ,
,cantitativ si complicatii microclimat pregateste si starea pacientei s-a
calitativ. urinare, sa fie corespunzator administreaza ameliorat , aceasta
echilibrata -asigura igiena tratamentul nu mai acuza
hidroelectrolitic, corporala riguroasa medicamentos. polakiurie.
acidobazic si -serveste pacienta -recolteaza urina
psihic. cu bazinet cand este pentru examene
cazul clinice si
-schimba lenjeria de bacteriologice.
pat si de corp ori de
cate ori este nevoie
-corecteaza
dezechilibrul hidric
si acidobazic prin
hidratarea sau
reducerea aportului
de lichide si
electroliti
-incurajeaza
pacienta sa-si
exprime liber
gandurile si
sentimentele ,
asigurand o
atmosfera calda in
legatura cu
problema sa.
2.Nevoia de a Odihna alterata Pacienta sa Asistenta : La indicatia In urma
dormi si a se datorita beneficieze de -va asigura medicului , comunicarii ,
odihni durerii,anxietate somn microclimat adecvat administreaza pacienta si-a
corespunzator prin aerisiri de cate tratamentul recapatat
cantitativ si ori este nevoie medicamentos: increderea in sine ,
calitativ. -discuta cu pacienta Antialgice , beneficiind de un
pentru a identifica sedative , etc. somn linistit.
cauzele
discomfortului
-stimuleaza
increderea pacientei
in fortele proprii si
in cei care o
ingrijesc
-invata pacienta
cum sa execute
tehnici de relaxare
-observa si noteaza
functiile vitale si
vegetative perioada
somn-odihna,
comportamentul
pacientei
3. Nevoia de a Refuz de a se Pacienta sa fie Asistenta: La indicatia Pacienta este
bea si de a alimenta si echilibrata -asigura aportul medicului , reechilibrata
manca hidrata datorita hidroelectrolitic , alimentar adecvat administreaza hidroelectrolitic si
senzatiei de psihic si prin ingerare de tratamentul nutritional ,
greutate si nutritional. lihide si alimente medicamentos , acesteia
indispozitiei -constientizeaza oral sau imbunatatiindu-se
pacienta asupra parenteral : starea psihica si
importantei vitamine , fizica.
regimului alimentar glucoza ,
in mentinerea sedative , etc.
sanatatii
-serveste pacienta
cu alimente
atractive si adecvate
la ore regulate
-incurajeaza
pacienta asigurand
un climat cald si
confortabil,
permitand
exprimarea
emotiilor si a
sentimentelor
bolnavei .
4.Nevoia de a Deficit de Pacienta sa Asistenta: Asistenta In urma
fi curata , autoingrijire prezinte -antreneaza pacienta respecta indicatia comunicarii ,
ingrijita , de a datorat starii de tegumentele si in vederea medicului , pacienta a
proteja anxietate si mucoasele autoingrijirii administrand constientizat
tegumentele si durere. curate,sa -identifica impreuna tratamentul nevoia de igiena .
mucoasele redobandeasca cu pacienta cauzele adecvat . La
stima de sine . si motivatia igienei nevoie , face
-ajuta pacienta sa-si spalaturi
schimbe atitudinea vaginale.
fata de ingrijirile
igienice
-evalueaza ce poate
sa faca pacienta
singura si in ce
necesita ajutor.
III.2 STUDIU DE CAZ 2

CULEGEREA DATELOR
Pacienta F.R. in varsta de 42 de ani din mediul urban , municipiul Beius , judetul
Bihor , religie ortodoxa , nationalitate romana , casatorita , se prezinta la spital
acuzand dureri in zona pelvina , dispareunie , balonare , febra (38,2*C) si
metroragie.
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE
Menarha : a debutat la varsta de 12 ani.
A avut 2 sarcini normale,metroragie.
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
Bolile copilariei :Rujeola , varicela , hepatita A.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
Mama : Fibrom uterin.
Tata : Hepatita B.
CONDITII DE VIATA SI DE MUNCA
Conditii de viata : Pacienta locuieste in oras , intr-un apartament cu 3 camere , in
conditii normale , nu consuma alcool , nu fumeaza , consuma 2 cafele/zi.
Conditii de munca: Vanzatoare la un magazin alimentar.
ISTORICUL BOLII
Boala a debutat brusc , cu dureri in zona pelvina , cu febra , balonare , dispareunie
si metroragie .
DIAGNOSTICUL BOLII
In urma investigatiilor , se diagnosticheaza cu salpingita.
PLAN DE INGRIJIRE
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii autonome Interventii Evaluare
fundamentala nursing delegate
1.Nevoia de a Incapacitatea de Pacienta sa- Asistenta: Administreaza Dupa 24h ,
mentine a-si mentine si mentina -asigura conditii de confort medicatia pacienta
temperatura temperatura temperatura termic in salon recomandata de prezinta
corpului in corpului in corpului in -asigura o imbracaminte medic : temperatura
limite normale limite limite lejera antitermice , corporala in
fiziologice. normale . -aplica comprese reci , antibiotice. limite normale
pungi cu gheata , are o stare de
-incalzeste pacientul in caz bine fizic si
de frisoane psihic.
-mentine igiena
tegumentelor
-schimba des lenjeria de pat
si de corp

2. Nevoia de a Dificultate in a Pacienta sa Asistenta medicala Se Pacienta


dormi si a se se odihni beneficieze - invata pacienta sa practice administreaza beneficiaza de
odihni datorita durerii de un somn tehnici de relaxare si tratamentului un somn
si febrei . odihnitor . exercitii respiratorii cateva prescris de odihnitor ,
minute inainte de culcare medic si se durerea s-a
-discuta cu pacienta pentru a urmaresc diminuat.
identifica cauzele efectele acesteia
discomfortului asupra
-observa si noteaza calitatea organismului.
si orarul somnului
-intocmeste un program de
odihna corespunzator.
3.Nevoia de Eliminare Pacienta sa Asistenta: Administreaza In urma
elimina menstruala si aibe o stare -asigura repausul la pat la indicatia tratamentului,
vaginala de bine si -efectueaza spalaturi medicului starea
inadecvata comfort in vaginale cu solutii tratamentul pacientei se
Metroragie. vederea antiseptice medicamentos. amelioreaza.
reglarii -aplica pansament absorbant
menstrei. si-l fixeaza in T
-schimba pansamentul des
-invata pacienta tehnici de
relaxare
-linisteste pacienta in
legatura cu problema sa.
4.Nevoia de a Miscare Pacienta sa Asistenta: Respecta Starea
se misca si de a anevoioasa se miste fara -ajuta pacienta sa se indicatiile pacientei este
avea o buna datorita a simti deplaseze la toaleta Medicului ameliorata.
postura discomfortului durere si de -sa se plimbe cand simte privind
din zona a avea o nevoia bunastarea
genitala. buna -ajuta pacienta sa-si pacientei.
postura. gaseasca pozitia antalgica
-ajuta la diminuarea apatiei
pacientei
-asigura linistea in salon
III.3 STUDIU DE CAZ 3
CULEGEREA DATELOR
Pacienta D.E. in varsta de 25 de ani , din mediul rural , judetul Bihor , comuna
Rabagani , localitatea Cosdeni , religie penticostala , nationalitatea maghiara ,
divortata , se prezinta la spital acuzand dureri pelviabdominale , febra 39*C ,
leucoree , greturi si varsaturi , polakiurie si disurie.
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE
Menarha : a debutat la varsta de 13 ani.
A avut o sarcina normala si un avort spontan.
Prezinta ciclu menstrual.
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
Bolile copilariei : oreion , rujeola , rubeola , varicela.
Chist ovarian drept.
Endometrita.
ANTECEDENTE HEREDO-COLTERALE
Tata : reumatism articular acut HTA.
Mama : histerosalpingectomie.
CONDITII DE VIATA SI DE MUNCA
Conditii de viata : Pacienta locuieste la tara , in conditii precare , nu consuma
alcool , fumeaza cca 10 tigari/zi , consuma in medie 3 cafele / zi .
Conditii de munca : Munceste la o fabrica de mobila .
ISTORICUL BOLII
Boala a debutat in urma cu 2 zile insa bolnava n-a acordat prea multa importanta
pana in momentul in care febra a crescut pana la 39*C , durerea pelviabdominala s-
a accentuat , aparand polakiuria insotita de disurie , greturi si varsaturi , leucoree.
DIAGNOSTICUL BOLII
In urma examenului clinic si paraclinic , se pune diagnosticul de salpingita .
PLAN DE INGRIJIRE
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii autonome Intervertii Evaluare
fundamentala nursing delegate
1. Nevoia de a Incapacitatea Pacienta sa-si Asistenta: Administreaza Pacienta prezinta
mentine de a-si mentine mentina -aeriseste incaperea medicatia temperatura corpului
temperatura temperatura temperatura -asigura recomandata de in limite normale.
corpului in corpului in corpului in imbracaminte lejera medic :
limite normale limite normale limite -aplica comprese antitermice ,
datorita normale. reci , pungi cu antibiotic.
infectiei. gheata
-incalzeste pacienta
in caz de frisoane
-schimba des lenjeria
de pat si corp
-mentine igiena
tegumenteloor
-pregateste psihic
pacienta inaintea
tehnicilor de
recoltare.
2.Nevoia de a Eliminare Pacienta sa Asistenta : La indicatia Pacienta raspunde
elimina neadecvata si prezinte o -asigura un medicului , promt in urma
dureroasa stare de bine microclimat pregateste si tratamentului,avand o
datorata fara disurie. corespunzator administreaza stare generala
infectiei Pacienta sa fie -asigura igiena tratametul ameliorate.
urinare. echilibrata corporala riguroas medicametos
psihic. -serveste pacienta la -recolteaza
pat (cand este cazul) probe pentru
cu urinar si bazinet examene de
-schimba lenjeria de laborator
corp si de pat de cate -corecteaza
ori este nevoie dezechilibrul
-face zilnic bilantul acidobazic
hidric masurand cu
constiinciozitate
ingestia si excretia
-asigura repaus la pat
, efectuand tehnicile
cu multa rabdare ,
explica pacientei
necesitatea recoltarii
probelor.
3.Nevoia de a Risc de alterare Pacienta sa Asistenta: La indicatia Pacienta prezinta o
bea si a manca al nutritiei aibe o stare de -aseaza pacienta in medicului , stare generala
datorita bine , fara pozitia semisezand , aplica imbunatatita vizibil in
greturilor si greturi si sezand sau in decubit tratamentul urma tratamentului.
varsaturilor. varsaturi. dorsal cu capul intr-o medicametos :
parte -antiemetice
- protejeaza lenjeria -vitame
cu musama si aleza -saruri minerale
in functie de pozitia , etc.
pacientei
-ajuta pacienta in
timpul varsaturilor
sprijinindu-i capul
-invata pacienta sa
inspire profund
-incurajeaza pacienta
-reduce sau opreste
aportul de lichide si
alimente.
4.Nevoia de a fi Deficit de Pacienta sa Asistenta: La indicatia In urma comunicarii
curata , ingrijita autoingrijire prezinte -ajuta pacienta in medicului , cu pacienta , aceasta
, de a proteja datorat lipsei tegumentele si functie de starea asistenta aplica constientizeaza nevoia
tegumentele si de educatie si a mucoasele generala sa isi faca tehnici de de igiena impotriva
mucoasele starii precare a curate. baie sau dus sau ii igiena. bolilor.
locuintei. efectueaza toaleta pe
regiuni
-pregateste
materialele pentru
baie
-asigura temperatura
camerei (20-22*C) si
a apei (37-38*C)
-ajuta pacienta sa-si
schimbe atitudinea
fata de aspectul sau
fizic si fata de
ingrijiile igienice
-constientizeaza
pacienta in legatura
cu importanta
mentinerii curate a
tegumentelor
CONCLUZII
Cnd priveti nfiarea bolii, ea va produce forma bolii n mintea ta i n cele din
urm i n corpul tu, dar asta doar pn cnd vei mbria gndul adevrului,
anume acela c nu exist boal; este doar o aparen, iar realitatea este sntatea.
Am observat ca practic aceasta afectiune a organelor genitale feminine nu tine cont
de varsta , familie , religie. Din cauze mai mult sau mai putin importante (igiena
intima precara , lehuzia , indiferenta) , aduce femeia la medic intr-o stare generala
relativ alterata cu un comfort fizic alterat de durere uneori violenta , febra , etc.
Am observat ca daca este urmat un tratament medicamentos si se respecta regulile
de igiena intima , vindecarea este de 100%. Restul va depinde doar de felul in care
fiecare femeie va intelege importanta ingrijirii trupului ei si respectul care trebuie
acordat acestuia . Alt lucru pe care l-am observat este ca si familia , implicit sotul ,
joaca un rol destul de important .
In unul dintre cazuri , cu toate ca simptomele BIP au adus femeia la medic si
practic au salvat viata unei mame , diagnosticul de salpingita aduce o ingrijorare cu
privire la instalarea sterilitatii in timp datorita lipsei unui tratament complet.
Dar urmand cu constiiciozitate tratamentul prescris de medic , boala are o evolutie
favorabila si chiar vindecare 100%.
Rezultatul lucrului bine facut se regaseste in aprecierea si recunostinta bolnavului ,
aprecierea medicului , satisfactia de a fi participat cu competenta si eficienta la
salvarea unei vieti.
A fost necesar sa treaca 30 de secole pentru a cunoaste ceva din structura omului .
Ar trebui o vesnicie pentru a sti cate ceva despre sufletul sau . Nu este nevoie decat
de o clipa pentru a-l ucide . (Voltaire , Homme)
BIBLIOGRAFIE

1. Ginecologie , editie revazuta si adaugita N.Crisan & D.Nanu , societatea


Stiinta & Tehnica , Bucuresti , 1997
2.Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor
fundamentale Lucretia Titirca , ed. Viata medicala romaneasca , 2006
3.Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Lucretia
Titirca , ed. Viata medicala romaneasca , 2006
4.Clinica medicala T.Moldovan , ed. Medicala
5.Dictionar de termeni pentru asistenti medicali Lucretia Titirca , ed. Viata
medicala romaneasca , 2006
6.Ginecologie si obstretica I. Negrut & O.Rusu , ed. didactica si pedagogica
Bucuresti , 1981
7.Tehnica ingrijirii bolnavului Georgeta Balta , Bucuresti , 1983