Organizatia Natiunilor Unite (O.N.U.

Generalitati

O.N.U. este cea mai importanta organizatie internationala prin cel putin trei
elemente: universalitatea sa; multitudinea si complexitatea scopurilor asumate; autoritatea de
care se bucura ONU in randul membrilor sai.

Organizatia a fost creata prin semnarea actului sau constitutiv (Carta O.N.U.) care afost
semnat de 51 de state membre, la San Francisco la 26 iunie 1945, urmata de ratificare si intrarea
in vigoare la 24 octombrie 1945, iar in prezent are 192 de membrii.

Sediile ONU se afla la New-York, Geneva si Viena. Limbile de lucru fiind engleza si
franceza, in timp ce limbile oficiale sunt: engleza, franceza, spaniola, rusa, chineza si araba.

Scopurile O.N.U.

Astfel cum sunt proclamate in art. 1 din Carta scopurile O.N.U. sunt:

sa mentina pacea si securitatea internationala;

sa dezvolte intre natiuni relatiile prietenesti;
sa realizeze cooperarea internationala in rezolvarea problemelor internationale de ordin
economic, social, cultural sau umanitar;
sa fie un centru de armonizare a eforturilor statelor pentru realizarea acestor scopuri
comune.

Principiile O.N.U.

Potrivit art. 2 din Carta pentru realizarea scopurilor organizatiei, O.N.U. si membrii sai
vor actiona in conformitate cu urmatoarele principii:

egalitatea suverana a tuturor membrilor;

indeplinirea cu buna credinta a obligatiilor asumate prin Carta;
rezolvarea diferendelor internationale prin mijloace pasnice;
abtinerea in relatiile lor internationale de a recurge la amenintarea cu forta sau la
folosirea fortei (neagresiunea);
egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul lor de a-si hotara soarta;
neinterventia (neamestecul) in chestiuni apartinand in mod esential competentei interne
a unui stat.

Organizarea si functionarea O.N.U.

O.N.U. dispune de un ansamblu de organe constituite intr-un sistem functional.

1.Adrian Nastase ,Bogdan Aurescu - ,,Drept International Public ed. C.H. Beck ,Bucuresti 2015 , pag 110

2.Carme Modovan - ,,Drept International Public ,ed. Hamagiu , Bucuresti 2015 ,pag 201
Dintre acestea o importanta deosebita prezinta organele principale create prin Carta in numar
de sase:

Adunarea Generala - constituita din toate statele membre, fiecare membru va avea cel
mult cinci reprezentanti in Adunarea Generala;
Consiliul de Securitate constituit din 15 membrii (5 membrii permanenti si 10 membrii
nepermanenti);
Consiliul Economic si Social (ECOSOC) - constituit din 54 de membrii;
Consiliul de Tutela - constituit dintr-un numar limitat de state. Decolonizarea a redus
activitatea acestuia;
Curtea Internationala de Justitie (C.I.J.) - constituita din 15 judecatori;
Secretariatul - constituit din Secretarul General, Secretarul Adjunct si personalul
necesar.

Aceste organe principale pot crea organe subsidiare ( de ex. Comisia Economica O.N.U.
pentru Europa, cea pentru Asia si Pacific, Comisia pentru Drepturile Omului etc.), care le ajuta
in indeplinirea atributiilor lor.

Adunarea Generala este un organ de deliberare, care se intruneste in sesiuni

ordinare anule si sesiuni extraordinare.

Adunarea Generala poate discuta orice chestiuni sau situatii care sunt prevazute in Carta
si poate face recomandari membrilor sai, Consiliului de Securitate sau atat membrilor cat si
Consiliului. Ea poate examina principiile privind cooperarea pentru mentinerea pacii si securitatii
internationale (de ex. Dezarmarea si reglementarea inarmarilor) si orice chestiuni referitoare la
mentinerea pacii si securitatii internationale.

Consiliul de Securitate este un organ cu activitate permanenta, fiind alcatuit din doua
categorii de membrii prima formata din 5 membrii permanenti desemnati prin Carta, cu drept
de veto (China, Franta, Rusia, Marea Britanie si Statele Unite) si cea de-a doua formata din 10
membrii nepermanenti, alesi de Adunarea Generala pe o perioada de doi ani.

Consiliul de Securitate are raspunderea principala pentru mentinerea pacii si securitatii

internationale si el actioneaza in numele membrilor Organizatiei, care au obligatia de a executa
hotararile sale(art. 24 si 25 din Carta).

Consiliul adopta hotarari in probleme de fond cu votul afirmativ a 9 membri, intre care sa
fie incluse voturile concordante ale celor cinci membrii permanenti si in probleme de procedura
cu voturile a 9 membrii, indiferent de categoria lor.

Conform capitolului VII in cazul in care Consiliul constata existenta unor asemenea
amenintari, in functie de gravitatea acestora, Consiliul poate hotari, recurgerea la doua categorii
de masuri obligatorii:

2.Carme Modovan - ,,Drept International Public ,ed. Hamagiu , Bucuresti 2015 , pag 202

3.Stelian Scaunas - ,,Drept International Public ,ed C.H. Beck ,Bucuresti 2007 ,pag 12
 masuri fara folosirea fortei armate,
masuri care implica folosirea fortei armate constand demonstratii, masuri de blocada,
fie in alte operatiuni ale unor forte aeriene, navale sau terestre ale membrilor O.N.U.

Consiliul Economic si Social alcatuit din 54 de membrii alesi de Adunarea Generala pe

o perioada de 3 ani, are atributii privind indeplinirea obiectivelor O.N.U. in domeniul economic,
social si respectarii drepturilor omului;al initierii sau elaborarii de studii si proiecte de conventii,
asigura legatura intre O.N.U. si institutiile specializate.

Consiliul de Tutela a fost creat pentru realizarea sarcinilor O.N.U. in legatura cu

sistemul de tutela, activitatea sa s-a redus foarte mult ca urmare a procesului de decolonizare.

Curtea Internationala de Justitie (C.I.J.), constituita din 15 judecatori isi desfasoara

activitatea pe baza unui Statut care face parte integranta din Carta O.N.U. Curtea judeca
diferendele intre statele membre O.N.U. ( in anumite conditii si pentru nemembri O.N.U.), care
accepta jurisdictia acesteia.

Competenta Curtii este dubla:

contencioasa
consultativa

In competenta Curtii intra:

toate cauzele care i le supun partile;

toate cauzele prevazute in mod expres in Carta sau in tratatele in vigoare.

Curtea poate avea o competenta obligatorie(art. 36(2) din Statut), daca statele o recunosc
in toate diferendele de ordin juridic avand ca obiect:

interpretarea unui tratat;

orice problema de drept international;
existenta oricarui fapt care, daca ai fi stabilit, ar constitui incalcarea unei obligatii
internationale;
natura sau intinderea reparatiei datorate pentru incalcarea unei obligatii internationale.

Organizatiile internationale pot, in anumite conditii, cere avize consultative Curtii.

Secretariatul O.N.U. este organul administrativ si executiv al O.N.U, este format din
15.000 de functionari, este condusa de un secretar general. Secretarul general este ales pe o
durata de 5 ani de Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate.

1.Adrian Nastase ,Bogdan Aurescu - ,,Drept International Public ed. C.H. Beck ,Bucuresti 2015 , pag 113

2.Carme Modovan - ,,Drept International Public ,ed. Hamagiu , Bucuresti 2015 ,pag 204
Secretarul General exercita functii: administrative, executive, tehnice,financiare.

El poate sesiza Consiliul de Securitate cu orice problema care poate pune in pericol
pacea si securitatea internationala. In fapt indeplineste o serie de alte activitati legate de
solutionarea pasnica a diferendelor:

bune oficii
medierea
discutii cu reprezentantii guvernelor

In vederea adaptarii O.N.U. la realitatea mediului politic international actual, fata de cel
din 1945 (schimbarile care au avut loc in 1963 au fost nesemnificative) s-a initiat reforma
O.N.U. vizand in esenta:

restructurarea Consiliului de Securitate prin sporirea numarului membrilor permanenti,

dar si nepermanenti;
modul de adoptare a deciziilor;
problema dreptului de veto.

1.Adrian Nastase ,Bogdan Aurescu - ,,Drept International Public ed. C.H. Beck ,Bucuresti 2015 , pag 115

3.Stelian Scaunas - ,,Drept International Public ,ed C.H. Beck ,Bucuresti 2007 ,pag 14
Bibliografie

1.Adrian Nastase ,Bogdan Aurescu - ,,Drept International Public ed. C.H. Beck ,Bucuresti 2015

2.Carme Modovan - ,,Drept International Public ,ed. Hamagiu , Bucuresti 2015

3.Stelian Scaunas - ,,Drept International Public ,ed C.H. Beck ,Bucuresti 2007