UNIVERSITATEA DIN BUCURETI, FACULTATEA DE DREPT.

TEM DE CONTROL.
DISCIPLINA: DREPT CONSTITUIONAL.
NUME: DUMITRACHE ROBERT-NICUOR.
GRUPA 104, ID, SERIA I.

BUCURETI, 2017.
 UNIVERSITATEA DIN BUCURETI, FACULTATEA DE DREPT.

Subiectul 1. Se da urmatoarea propunere de revizuire a Constitutiei Romaniei :

2) Consiliul Superior al Magistraturii este alctuit din 19 membri, din care:
a) 10 sunt alei n adunrile generale ale magistrailor i validai de Parlament; acetia fac parte
din dou secii, una pentru judectori i una pentru procurori; prima secie este compus din 5
judectori, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 6 reprezentani ai societii civile, care se bucur de nalt reputaie profesional i moral: 3
numii de Parlament i 3 de ctre Preedintele Romniei;
(3) Preedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales dintre membrii prevzui la
alineatul (2) literele a) i b), pentru un mandat de un an, ce poate fi nnoit o singur dat.
Mandatul acestuia nu poate fi prelungit.
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani i nu poate fi
prelungit sau nnoit.
(5) Hotrrile Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi luate prin vot secret i se
motiveaz."
Prin raportare la actualul text constitutional , analizati in ce masura o astfel de modificare
este posibila ?
Raspuns : Aceasta propunere de revizuire a Constitutiei Romaniei are ca obiect
dispoziiile art.133 din Constituie.
Modificarea esenial privete alin.(2) referitor la structura Consiliului Superior al
Magistraturii, n sensul c, dei se pstreaz numrul total de 19 membri, se mrete (de la 2 la 6)
numrul membrilor reprezentai ai societii civile i se micoreaz proporional (de la 14 la 10),
numrul membrilor care au calitatea de judectori i procurori. Sporirea numrului de membri
reprezentani ai societii civile este coroborat cu propunerea de numire a celor 6, dup cum
urmeaz: 3 de ctre Parlament i 3 de ctre Preedintele Romniei.

Analiznd propunerea de modificare, este de retinut c, potrivit art.133 alin.(1) din

Constituie i dispoziiilor Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,
republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.827 din 13 septembrie 2005, Consiliul
Superior al Magistraturii este un organism independent, cu activitate permanent, cu atribuii
referitoare la cariera judectorilor i procurorilor. Totodat, acest Consiliu reprezint garantul

BUCURETI, 2017.
 UNIVERSITATEA DIN BUCURETI, FACULTATEA DE DREPT.

independenei justiiei, iar membrii si rspund n faa judectorilor i procurorilor pentru

activitatea desfurat n exercitarea mandatului.
Este de remarcat c legiuitorul constituant originar a optat pentru includerea n
componena Consiliului Superior al Magistraturii i a unor membri care nu sunt magistrai de
profesie, dar care reprezint societatea civil, sunt specialiti n domeniul dreptului i se bucur
de nalt reputaie profesional i moral.
Totodata , ndeplinirea rolului constituional al Consiliului Superior al Magistraturii,
acela de garant al independenei justiiei, precum i a principalelor atribuii care privesc cariera i
rspunderea disciplinar a magistrailor, presupune ca judectorii i procurorii s aib o pondere
corespunztoare imperativului constituional, consacrat de art.133 alin.(1). Aa fiind, n
virtutea atribuiilor Consiliului Superior al Magistraturii, componena acestui organism trebuie s
reflecte specificitatea acestei activiti, calitatea de magistrai a membrilor - aa cum o impune
nsi titulatura acestui organism suprem de reprezentare, care cunosc n mod direct implicaiile
activitii desfurate de aceast categorie profesional, fiind definitorie pentru hotrrile pe care
le adopt Consiliul.
Pe de alt parte, numirea celor 6 reprezentani ai societii civile de ctre Parlament,
autoritatea legiuitoare, respectiv de ctre Preedintele Romniei, reprezentant al autoritii
executive, constituie o interferen a celorlalte puteri constituionale n activitatea autoritii
judectoreti, punnd sub semnul ntrebrii rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant
al independenei justiiei. Astfel, majorarea numrului membrilor reprezentanilor societii
civile, deci a persoanelor din afara sistemului judiciar, i schimbarea proporiei de reprezentare n
Consiliu, are consecine negative asupra activitii sistemului judiciar. Mai mult, se ajunge la
situaia n care aceti membri dobndesc un rol important n domeniul rspunderii disciplinare a
judectorilor i procurorilor, ceea ce reprezint o ingerin a politicului n justiie, mprejurare ce
este de natur a anihila garania constituional referitoare la independena justiiei.
Totodat, textul propus modific i alin.(3) al art.133, prevznd c preedintele
Consiliului Superior al Magistraturii poate fi ales att dintre membrii - judectori sau procurori,
ct i dintre membrii - reprezentani ai societii civile. Pentru argumentele expuse anterior,este
de reinut c i aceast modificare este de natur a aduce atingere garaniei constituionale care
consacr independena justiiei.

BUCURETI, 2017.
 UNIVERSITATEA DIN BUCURETI, FACULTATEA DE DREPT.

O alt modificare a alin.(3) al art.133 const n acordarea posibilitii ca mandatul

preedintelui Consiliului Superior al Magistraturii s poat fi nnoit o singur dat, dar s nu
poat fi prelungit. Se observ c modificarea este justificat de faptul c mandatul preedintelui
Consiliului este unul foarte scurt, de doar un an, fiind necesar acordarea posibilitii nnoirii
acestuia, dar n mod limitat, la o singur dat.
La alin.(4) al art.133, iniiatorul propune introducerea interdiciei ca mandatul membrilor
s poat fi prelungit sau nnoit. Se observ c durata mandatului membrilor Consiliului Superior
al Magistraturii este de 6 ani, iar interdicia ca acesta s fie prelungit sau nnoit este prevzut n
art.51 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Prin urmare,
modificarea propus nu face dect s constituionalizeze norma cuprins n legea organic.
Referitor la alin.(5) se propune modificarea acestuia, n sensul c hotrrile Consiliului
nu pot fi luate prin vot secret i se motiveaz. Aceast modificare reprezint o garantare a
drepturilor fundamentale de acces liber la justiie i de aprare, ntruct Consiliul Superior al
Magistraturii are atribuii n ceea ce privete numirea n funcie i eliberarea din funcie a
judectorilor i a procurorilor, numirea judectorilor stagiari i procurorilor stagiari, promovarea
judectorilor i a procurorilor, eliberarea din funcie a judectorilor stagiari i a procurorilor
stagiari. Prin votul deschis i obligaia de motivare a hotrrii, norma asigur transparen
activitii Consiliului, constituind o garanie a respectrii drepturilor constituionale menionate,
mpotriva abuzurilor i arbitrarului. Mai mult, n virtutea calitii sale de garant al independenei
justiiei, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie s se supun exigenelor constituionale n
ceea ce privete actele sale decizionale, asupra crora pot plana suspiciuni n condiiile n care
acestea nu conin argumentele pe care se fundamenteaz hotrrea adoptat.

BUCURETI, 2017.
 UNIVERSITATEA DIN BUCURETI, FACULTATEA DE DREPT.

Subiectul nr. 2: Comparati izvoarele de drept constitutional dupa : emitent , forta juridica ,
continut normativ , momentul intrarii in vigoare
Raspuns :
Izvorul de drept reprezint sursa dreptului ntr-o societate care asigur organizarea
acestuia. Principalul izvor de drept n societatea modern este actul normativ, adic actul
autorit ii publice competente cuprinznd norme juridice, reprezentat prin noiunea de lege, ce
constituie ansamblul de reguli a cror aplicare este garantat de stat. Teoria
juridic clasic a izvoarelor dreptului deosebete izvoarele de drept scrise (actul normativ) de
izvoarele de drept nescrise (obiceiul, norma social, cutuma). De asemenea exist o distincie
ntre izvoarele de drept oficiale (legea sau jurisprudena) de cele neoficiale (obiceiul i doctrina).
nainte de a face o analiz a izvoarelor dreptului constituional, se impun cteva precizri
n legtur cu unele izvoare ale dreptului, i anume privind obiceiul, hotrrile guvernului,
Regulamentul de funcionare a Camerei Deputailor i Regulamentul de funcionare a Senatului
(n general, regulamentele parlamentare) pentru a vedea n ce msur acestea ar putea fi
considerate izvoare ale dreptului constituional.
Prin obicei (cutum) se nelege o regul de comportare urmat de cercuri mai largi sau
mai restrnse din societate, n virtutea deprinderii, fr s fie impus prin constrngere.
Obiceiul dobndete caracter juridic, regulile sale devin norme juridice, numai atunci cnd i se
acord ocrotire juridic de ctre stat.
n evoluia constituional a Romniei, obiceiul a fost recunoscut ca izvor al dreptului sub
regimul constituiilor din 1866, 1923, 1938 i al legislaiilor adoptate n baza acestora. Sub
regimul constituiilor din 1948, 1952, 1965, obiceiul era ngduit ca izvor de drept, n mod cu
totul excepional, numai n anumite ramuri de drept, atunci cnd legea o spunea expres (de
exemplu, la art. 600 Cod Civil, potrivit cruia nlimea ngrdirii se va hotr dup
regulamentele particulare, sau dup obiceiul obtesc, i n lips de regulamente i de obicei,
nlimea zidului).
Constituia actual a Romniei repune obiceiul n rndul izvoarelor dreptului,
valorificnd rolul i importana sa aparte n reglementarea relaiilor sociale.
Aceasta rezult din nominalizarea obiceiului n art. 41 (protecia proprietii private) atunci cnd
se arat c dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protecia mediului i

BUCURETI, 2017.
 UNIVERSITATEA DIN BUCURETI, FACULTATEA DE DREPT.

asigurarea bunei vecinti, precum i la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau
obiceiului, revin proprietarului.
Cutuma ca izvor de drept constitutional, lipseste din actualul edificiu constitutional
romanesc. In principiu, nu poate fi exclusa posibilitatea stabilirii unor reguli de drept
constitutional prin practica parlamentara sau prin practica raporturilor dintre autoritatile publice,
cum, de altfel, s-a intamplat in unele tari. Este insa nevoie de o perioada de timp indelungata de
exercitiu democratic al puterii statale, pentru ca, eventual, sa se ajunga la cutume constitutionale.
Referitor la practica Curtii Constitutionale este posibil ca, in timp, deciziile Curtii sa
creeze anumite reguli care vor reprezenta nu numai o clarificare a principiilor sau textelor
constitutionale, dar si o dezvoltare a acestora, dezvoltare reclamata de evolutia societatii, a
democratiei constitutionale.
In acest fel, practica Curtii Constitutionale poate dobindi calitatea de izvor de drept
constitutional intrucat deciziile interpretative ale Curtii ocupa un loc important in cadrul
dreptului constitutional si un loc aparte in cadrul izvoarelor acestui drept. In acest sens, unii
autori recunosc calitatea de izvor de drept a acestor decizii, altii nu. Totusi, dinamica dreptului
face ca aceste decizii sa fie respectate si sa se tina cont de ele ca posibile izvoare ale dreptului
constitutional[2]. In plus, dupa revizuirea Constitutiei art. 147 alin. 4 stabileste ca deciziile Curtii
sunt general obligatorii.
In evolutia constitutionala a Romaniei, cutuma a fost recunoscuta ca izvor de drept sub
regimul Constitutiilor din 1866, 1923, 1938. Sub regimul Constitutiilor din 1948, 1952 si 1965,
cutuma era admisa ca izvor de drept in mod exceptional, cand legea o prevedea expres si in nici
un caz in domeniul dreptului public( ex. clasic, art.600 Cod civil care prevede ca inaltimea
ingraditurii dintre doua proprietati se stabileste dupa regulamentele particulare sau, in lipsa
acestora, dupa obiceiul obstesc).
Constitutia revizuita merge, in principiu, pe aceeasi linie. Singura prevedere care accepta
cutuma se refera, de asemenea, la dreptul privat si o intalnim la art.44 alin. 7, privind protectia
proprietatii private: 'Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia
mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit
legii sau obiceiului, revin proprietarului'. Iata de ce, in literatura de specialitate, pentru Dreptul
constitutional roman, se admit numai izvoarele scrise. O alta explicatie a acestei atitudini consta

BUCURETI, 2017.
 UNIVERSITATEA DIN BUCURETI, FACULTATEA DE DREPT.

in mentalitatea de a considera izvoarele Dreptului constitutioal ca manifestari ale vointei politice

supreme a poporului, care trebuie exprimate prin norme scrise, clare si precise.
Se poate conchide c obiceiul n dreptul nostru este admis ca izvor de drept, dar numai n
mod cu totul excepional, i anume numai atunci cnd legea o spune n mod expres n ce
privete hotrrile guvernului, n aprecierea lor ca izvoare de drept trebuie s se plece de la
poziia guvernului n sistemul autoritilor publice.
Guvernul este organul suprem al puterii executive care are menirea de a executa sau de a
organiza executarea legilor adoptate de parlament. Fa de cerina ca relaiile sociale importante
s fie reglementate prin lege, nu se poate admite c guvernul ar putea adopta acte normative care
s fie izvoare ale dreptului constituional.
O alt soluie ar fi de natur s duc la concluzia c, prin actele sale, guvernul ar putea
aduga la lege, ceea ce, desigur, nu intr n activitatea de executare a legii. Ar nsemna, de
asemenea, ca guvernul s -i depeasc atribuiile sale prevzute expres prin Constituie.
Ct privete regulamentul de funcionare al Parlamentului sau al Camerelor acestuia,
trebuie s observm c natura sa juridic a fost viu discutat n literatura de specialitate i ea a
determinat plasarea sa diferit n sistemul actelor normative .
Vom aduga c frecvent apar ca izvoare de drept constituional i actele cu putere de lege
(legislaia delegat) n statele n care asemenea acte se edicteaz.
Pentru sistemul nostru constituional, asemenea acte sunt ordonanele Guvernului, care, n
msura n care ar reglementa relaii constituionale, evident, trebuie considerate izvoare ale
dreptului constituional.
Cele mai importante izvoare formale ale dreptului constituional romn: Constituia i
legile de modificare a Constituiei, legea ca act juridic al Parlamentului, Regulamentele
Parlamentului, ordonanele Guvernului, tratatele instituionale.
a) Constituia i legile de modificare a Constituiei Constituia este principalul izvor al
dreptului constituional, deoarece, aa cum am mai precizat, toate normele cuprinse n
Constituie sunt norme de drept constituional.
Referitor la regimul constitutional din Romania, exista cel putin doua criterii care permit
identificarea izvoarelor dreptului constitutional: autoritatea publica emitenta si continutul
normativ.

BUCURETI, 2017.
 UNIVERSITATEA DIN BUCURETI, FACULTATEA DE DREPT.

In principiu, sunt izvoare ale Dreptului constitutional roman numai actele normative
adoptate de adunarile nationale reprezentative. In plus, aceste acte normative trebuie sa
indeplineasca si conditia de a contine norme care reglementeaza relatiile sociale fundamentale
care apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii statale.
Constituia este n totalitate izvor al dreptului constituional. Acelai caracter l au i legile
de modificare a Constituiei.
b) Legea ca act juridic al Parlamentului .Imediat dup Constituie, izvor al dreptului
constituional este legea, neleas n accepiunea sa restrns de act juridic al Parlamentului.
Vom observa c nu toate legile sunt izvoare ale dreptului constituional, ci numai unele dintre ele,
n timp ce celelalte sunt izvoare ale altor ramuri de drept. Astfel, de exemplu, Codul Civil este
izvor de drept pentru dreptul civil, Codul Muncii pentru dreptul muncii. Legile ordinare sunt
izvoare ale dreptului constituional cu condiia s reglementeze relaii sociale fundamentale ce
apar n procesul instaurrii, meninerii i exercitrii puterii. Sunt izvoare ale dreptului
constituional, printre altele, legea privind cetenia romn, legile electorale.
c) Regulamentele Parlamentului constituie izvoare ale dreptului constituional, pentru c
reglementeaz relaii sociale fundamentale ce apar n procesul instaurrii, meninerii i exercitrii
puterii.
n sistemul nostru parlamentar exist trei categorii de regulamente, i anume:
Regulamentul Camerei Deputailor, Regulamentul Senatului i Regulamentul edinelor comune
ale Camerei Deputailor i Senatului.
Textele constitutionale cu semnificatie deosebita in aceasta materie sunt:
Art.64 (1) 'Organizarea si functionarea fiecarei camere se stabilesc prin regulament
propriu'
Art.65 (1) 'Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate si in sedinte
comune. In sedintele comune, lucrarile se desfasoara potrivit unui regulament adoptat cu votul
majoritatii deputatilor si senatorilor.'
Art. 67 (1) Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni, in prezenta
majoritatii membrilor.
Art. 73 (1) Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
Art.76 (1) 'Legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor se adopta cu
votul majoritatii membrilor fiecarei Camere.'

BUCURETI, 2017.
 UNIVERSITATEA DIN BUCURETI, FACULTATEA DE DREPT.

Art.146 'Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:

() c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului.'
Din analiza acestor texte rezulta:
1) Regulamentele Parlamentului stabilesc organizarea si functionarea puterii legislative,
care este o modalitate esentiala a exercitarii puterii statale, incadrandu-se astfel in definitia
Dreptului constitutional;
2) Regulamentele Parlamentului sunt acte de sine statatoare, distincte de celelalte acte ale
Parlamentului (legi, hotarari, motiuni);
3) Regulamentele Parlamentului sunt supuse controlului de constitutionalitate exercitat de
Curtea Constitutionala.
Fata de aceste argumente, apreciem ca suntem in prezenta unor izvoare de Drept constitional.
d) Ordonanele Guvernului .
Aceste ordonane se emit n baza art. 114 din Constituie. Ele pot fi izvoare ale dreptului
constituional dac ndeplinesc condiia de a reglementa relaii sociale fundamentale privind
instaurarea, meninerea i exercitarea puterii. Ct privete cealalt condiie, ea se consider
ndeplinit ca urmare a delegrii legislative date de Parlament.
Cat priveste hotararile de Guvern, subscriem la opinia potrivit careia acestea nu pot fi
reglementari fundamentale ale relatiilor sociale din sfera puterii sau care sa creeze drepturi si
libertati fundamentale ale persoanei, si cu atat mai putin nu pot consfinti principii fundamentale
ale sistemului social-politic.
Potrivit art.108 alin.2 din Constitutie, hotararile de Guvern se emit 'pentru organizarea
executarii legilor', ceea ce inseamna ca ele nu pot fi acte normative cu caracter primar, si cu atat
mai putin cu caracter fundamental. Or, trebuie sa admitem, pornind de la definitia Dreptului
constitutional, ca izvoarele de drept constitutional nu pot fi decat norme care reglementeaza la
modul primar si fundamental raporturile de putere sau, dupa caz, drepturile, libertatile si
indatoririle fundamentale ale cetatenilor.
Alta este situatia pentru Ordonanta Guvernului, avand in vedere faptul ca, in sistemul
nostru constitutional este admisa delegarea legislativa. Astfel, Ordonanta intervine in domeniile
rezervate legii ordinare, care pot fi si de ordin constitutional. Este adevarat ca principalele
domenii de ordin constitutional sunt reglementate prin legi organice, dar, teoretic, nu este exclusa
reglementarea unor domenii si prin legi ordinare. Cu atat mai mult poate fi izvor de drept

BUCURETI, 2017.
 UNIVERSITATEA DIN BUCURETI, FACULTATEA DE DREPT.

constitutional Ordonanta de urgenta a Guvernului, intrucat ea poate interveni si in domeniul legii

organice.
e) Tratatul internaional .Un alt izvor de drept constituional este tratatul internaional.
Textele constitutionale referitoare la tratatele internationale sunt:
'Art.11 (1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta
obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii
contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei.'
Art.20.(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi
interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele
si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate
reglementarile internationale.
Art. 146 Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:
() b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale.
Fata de aceste dispozitii constitutionale este evident ca tratatul international este izvor de drept
constitutional.
De altfel, Constitutia Romaniei nu a facut altceva decat sa se inscrie in concertul
constitutional postbelic, reglementari ca cele mentionate fiind cuprinse si in alte constitutii
europene adoptate dupa al II-lea razboi mondial.
Pentru ca un tratat de drept internaional s fie izvor al dreptului constituional, el trebuie
s fie ratificat conform dispoziiilor constituional si s cuprind reglementri ale relaiilor
specifice dreptului constituional. De asemenea, tratatul s fie licit, cci numai tratatele licite sunt
izvoare de drept.
Constituia actual a Romniei acord tratatelor internaionale o atenie sporit. Din
examinarea dispoziiilor constituionale urmeaz a fi reinute patru reguli mari, i anume:
a) obligaia statului de a le respecta ntocmai i cu bun credin;
b) tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern;

BUCURETI, 2017.
 UNIVERSITATEA DIN BUCURETI, FACULTATEA DE DREPT.

c) interpretarea i aplicarea dispoziiilor constituionale privind libertile publice n

concordan cu Declaraia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele i celelalte tratate;
e) prioritatea reglementrilor internaionale n cazul unor neconcordane ntre acestea i
reglementrile interne. Desigur, este vorba de pactele i tratatele internaionale la care Romnia
este parte..
In concluzie, vom retine ca, de principiu, pot fi izvoare ale dreptului constitutional roman
toate cele trei categorii de izvoare consacrate de teoria dreptului: a) izvoarele scrise; b) cutuma
democratiei constitutionale si c) practica Curtii Constitutionale.
La ora actuala, insa, sunt certe si efective numai izvoarele scrise. Aceste izvoarele scrise sunt: 1)
Constitutia si legile de modificare a Constitutiei; 2) legea ca act juridic al Parlamentului (atat cea
organica, cat si cea ordinara); 3) ordonantele Guvernului (simple sau de urgenta); 4)
regulamentele Parlamentului si 5) tratatul international

BUCURETI, 2017.
 UNIVERSITATEA DIN BUCURETI, FACULTATEA DE DREPT.

Bibliografie
1.Decizia nr. .799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituiei
Romniei Publicat n Monitorul Oficial nr.440 din 23.06.2011
2.Decizia nr.148 din 16 aprilie 2003 privind constituionalitatea propunerii legislative de
revizuire a Constituiei Romniei, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.317
din 12 mai 2003
3. Gheorghe Uglean, Drept constituional i instituii politice, Editura Romnia de Mine, 2007,
Bucure ti.
4. Ioan Muraru, S. Tnsescu, Drept constituional i instituii politice, Editura Lumina Lex,
Bucureti, 2002. 3. Nicolae Popa, Teoria general a dreptului, Editura All Beck, Bucureti, 2002
5. Antonie IORGOVAN, Drept constitutinal si institutii politice. Teorie generala, Ed. Galeriile
J. L. Calderon, Bucuresti, 1994, pp. 43-46
6. Elena Simina TANASESCU, Stefan DEACONU, Op.cit., p. 4

Student :
Dumitrache Robert-Nicusor.

BUCURETI, 2017.