HIPNOTERAPIA

À Orne si colab. ca “acea stare sau condiţie, în

care o persoană este capabilă să răspundă la
sugestii trăind modificări ale percepţiei,
memoriei sau dispoziţiei afective” Manualele
consemnează posibilitatea de a influenţa prin
hipnoză procese cognitive, stări emoţionale şi
reacţii fiziologice.
À Hipnoza se utilizează de mai bine de un secol
în tratamentul celor mai variate tulburări
mentale şi de comportament, dar cele mai
interesante aplicaţii ale hipnozei implică
recursul la sugestie în tratamentul acelor
afecţiuni care par a prezenta o etiologie
fiziologică.
À Durata relativ scurtă a tratamentelor hipnotice
şi posibilitatea îmbinării intervenţiei aplicate de
terapeut cu autohipnoza, reprezinta alte
caracteristici ce cresc atractivitattea metodei
atunci când factorul temporar este unul de
maximă importanţă. În sfârşit, numărul mare de
tehnici şi abordări grupate sub titlul generic de
hipnoză, conferă acestei forme de intervenţie un
grad de supleţe ce face posibilî abordarea unor
pacienţi cu personalităţi dintre cele mai variate.
 HIPNOTERAPIA
À Una dintre definiţiile posibile ale hipnozei susţine
că aceaasta reprezintă un stadiu alterat al
conştiinţei, o stare disociată, un acces spre
inconştient, o formă de condiţionare, un răspuns
compliant la sugestie sau nevoi sociale.
À Metaforele şi frazele descriptive ce intentionează
să captureze esenţa teoretică, inclusiv absorbţia
fanteziei, imagini în care se crede şi care se
interpretează, roluri, atenţie focusată, pierderea
orientării generalizate în realitate, fantezie orientat
spre scop, regresia în folosul Eu-lui, implicare
arhaică, funcţionare cerebrală alterată.
 HIPNOTERAPIA

À In ceea ce priveşte tehnicile hipnotice, nu

vom insista asupra lor având în vedere că
sunt extrem de numeroase , de multe tipuri,
totuşi fiind important de semnalat că
aplicarea tehnicii hipnotice în sine este doar
prima etapă a intervenţiei, abia ulterior
efectuându-se interpretarea transei hipnotice
în relaţia terapeutică , concluzionând
interpretarea simbolică şi
simptomatologică.
 HIPNOTERAPIA
À Ca principii generale ale intervenţiei în starea de transă hipnotică se respectă câţiva paşi
care au o succesiune a lor ,dar care nu sunt intotdeauna obligatori.
-inducţia transei hipnotice
-aprofundarea transei
-tehnica locului preferat
-intervenţia propriu-zisa (reframing, intărirea eului, regresie de vârstă,
decondiţionare, etc.)
-revenirea din transa hipnotică.
À Trebuie menţionat că hipnoterapia prezintă strategii specifice de abordare a
diferitelor afecţiuni, dinamice, care se desfăşoară pe parcursul mai multor şedinţe şi
intervenţii controlate de hipnoză şi chiar autohipnoză.
À Orientările şi abordările , amintind în acest sens doar câteva din orintările
hipnoterapeutice existente: hipnoza clasică, hipnoza ericksoniană, programarea neuro-
lingvistică, etc. Dintre tipurile de intervenţie mentionăm: tehnici de intărire a Eului,
regresie de vârstă , răspuns ideo-motor, intervenţii metaforice, intervenţii de
descoperire, tehnici de rezolvare a problemelor, tehnici de decondiţionare, tehnica
ecranului, tehnici naturaliste, tehnici proiective, tehnici experienţiale etc.
 Hipnoza este o stare de sugestibilitate
inaltă in care clienţii experimentează
sugestiile imaginative într-o manieră
emoţională reală comparabilă cu situaţiile
din realitate

Filozofia lui “ca şi cum”

“AICI ŞI ACUM”
Franz Anton Mesmer (1734-
1815)
À Mesmer dezvoltă
magnetismul animal
(denumit ulterior
mesmerism).
À Mesmer observă că
pacienţii sunt deseori
într-o stare trance-
like
À Aparente ‘cure
miraculoaes’
Cum se realizează sesiunea hipnotică?
1. Inducere ~10 minutes
2. Tipuri de sugestii: ex:
Motorii caderea braţului
provocatoiare rigiditatea braţului
Cognitive Halucinatorii
(+ve and –ve)
Amnestice
Regresive
Post-hipnotice
Teorii ale hipnozei:

1. Socio-cognitivă
2. Neo-dissociativă
3. Controlului disociat
4. Socio-cognitiv theory ( Kirsch şi Lynn)
5. Ideomotorie
2. (Neo-) Dissociation theory (Hilgard,
1970’s, 1980s)
Mintea este structurată printr-un sistem
ierarhic de control:

Ernest Hilgard
1904-2001
 Hipnoza disociază ego-ul executiv, astfel încât o parte din el
este dub influenţa directă a sugestiilor hipnotice:

=> de aceea este o parte a cleintului care este conştientă in

aceelaşi timp de tot ce se întâmplă
Observatorul ascuns Hilgard
 3. Teoria controlului disociaţiei Woody & Bowers- 1994
Cum este posibil ca generarea de răspunsuri extrem de comune
hipnotices (de tipukl sugestiilor motorii, temperatura) să conducă la
fenomene extrem de rare (amnesia, observatorul ascuns, pe care doar
puţini il arată sau il conştientizează)?

Inducţia hipnotică trezeşte

Ego-ul Executiv (teoria
stărilor alternative ale Ego-
ului!) astfel incât
ctructurile de control sunt
influenţate direct de
sugestiile hipnotice
5. Teoria răspunsului ideomotor (recent: Baars, 1988)

William James
1842-1910
Acţiunilke automate saunt generate de menţinerea unei imagini
necontradictorii adecvate a lor.

Zamansky & Clark (1986):

Susţin că se angajează in imagerie contradictorie– şi o raportează astfel
– pe când răspunsul la sugestiile hipnotice este nealterat
I.Exerciţiul propriu-zis TRAINING
AUTOGEN
Schultz

“ Inima bate linistit si 2x

ritmic! “
“ Sunt calm! “ 1x
“ Respir profund si linistit! “ 2 - 4x
“ Sunt calm! “ 1x
“ Plexul meu solar e cald! “ 2 - 4x
“ Sunt calm! “ 1x
“ Fruntea imi este 6 - 8x
racoroasa! “
“ Sunt calm! “ 1x
+/- clopotei (c.c. )
“ Sunt calm! “
a) “ brate “
II. revenirea “ respiratie “
“ ochi “
b) 3 lucruri de jos in sus
c) 3 lucruri
1min.de sussec.
( 60 in )jos
1) daca a aparut senzatia, unde si cums-a manifestat
2) daca au aparut descarcari autogene
III. analiza 3) daca au existat ganduri parazite
4) “ Amfost calm? “
 Structura unei intervenţii
hipnotice

INDU APR REV

CER OFU ÎN HI R IN R IN ENI
EA NDA T P E TE R T REA
Ă N C R E
TRA REA V Z
E DIN
NSEI TRA RI O A R
E O TRA
R A D V
NSEI N LV NSĂ
E N R ŢI A E
A A A I R N
E LI R M E ŢI
U Z E ET A I
L A A A D
F
S
UI E
O P P
RI R E
C O CI
E BL FI
E C
M E
E
 Strategia hipnoterapeutică

À 1.Culegerea de informaţii şi planificarea

À 2. Intervenţie hipnotică
À 3. Explicaţiile şi modificarea percepţiilor.

Personajul
principal
Contextul

Atingerea Criză
scopurilor
Transformarea Provocare

Descoperire Resurse
Învăţare Abilităţi
III.Intervenţii psihofarmacologice în tulb anxioase
Psihofarmacologie Psihoterapie
Atac de panică Atac de panică
Diagnostic
Managementul strategic GAD
de GAD

Stadiu I psihofarmacol psihoterapeutic

SSRI 1 elecţie
Stadiul I
elecţie
Individuală
De grup
Monoterapie Individuală
De grup
SSRI , TCA
Stadiul II SSRI 2 Î Î
M M
comutare Stadiu II B
B
augumenta BZD U De acoperire U
re N Relaxare N
De acoperire Ă
Ă Hipnoză
Stadiul III SSRI+BZD -cognitiv comp T
T Cognitiv comp
-interpersonală
combinare Ă Ă
-relaxare
-hipnoză Ţ Ţ
Combinare I I
R De descoperire R
E E
Stadiul IV TCA
rezistenţă IMAO
RIMA Continuare6luni, sau până
De descoperire Remisia
-psihodinamică la rezolvarea GADsau
GAD reversibilitatea etiologiei
-experienţială
-existenţială
Stadiul V NaSSA -psihanalitică
alte -constructivistă

Stadiul VI Continuare 1 an
N =40 PF+ 23 CB=63
combinare cu scăderea doze Stimul declanşant
la 8 săpt (intern sau extern)

SSRI
Ameninţare
BZD 6% percepută
25%

Interpretare
Aprehensiune
+SSRI catastrofică a
BZD senzaţiilor
69%

Senzaţii
fizice
IV.Intervenţii psihoterapeutice în tulb anxioase
Construct metaforic Burns

Personajul
Contextul

Atingerea Criză
Transformarea Provocare
N=60
Descoperire Resurse
Învăţare Abilităţi

À Model Higgins
1. Culegerea de informaţii şi planificarea
“cercurilor vicioase secundare”
2. Prima intervenţie hipnotică
– Existenţa alternativelor PT grup şi/sau individuală
– Descoperirea resurselor interioare Libertate de expresie corporală,
–
–
Dobândirea controlului
Descoperirea echilibrului şi a ritmului
existenţial propriu
N=60 verbală, emoţională
Rolul confruntării
– Reinterpretarea anxietăţii ca energie creatoare Tehnica ecranului
dinamizatoare tehnici NLP
3. Explicarea şi modificarea percepţiilor BASIC-ID Lazarus
– Identificarea distorsiunilor perceptive iraţionale
TCRE Ellis
– Utilizarea “anxiometrului” mental
– Desensibilizarea Tehnici psiho-dinamice
– Trezirea speranţei Tehnica de împrăştiere a panicii
– Confruntarea cu situaţia anxiogenă
 Particularităţi ale muncii terapeutice
IND APR REV
UCE OFU Î H R IN R I ENI
REA NDA N IP E T R N REA
T N C E E
TRA REA R Z
T DIN
NSE TRA Ă O A E
V O TRA
R A D R
I NSE E L NSĂ
I N R N V V
I R A A ŢI A E
E LI R I R N
A
E
U
Z
A
E
A
M
E
T
E
A
D
ŢI

S
I depresie
A E
L F P
P
U O R E
I RI O C
C B IF
E L I
E
C
M
E E
Vulnerabilitate
Percepţia
narcisică
rejectării
Stimă de sine scăzută

Culpă
Self Furie Hetero Furie
À BASIC-ID, conceput de Arnold
Lazarus. Intervenţia ţinteşte
şapte componente
fundamentale, relevante din
punctul de vedere al anxietăţii:
– conduita/comportamentul
(Behavior),
– emoţia (Affect),
– senzaţiile (Sensation),
– imaginaţia (Imagery),
– cogniţiile (Cognitions),
– sistemul relaţiilor
interpersonale (Interpersonal),
– medicaţia folosită de persoană
şi modificările fiziologice
asociate de anxietate (Drugs ).
 Diferenţiere - particularităţi
trebuie SUPRACONŞTIENT
CONŞTIENT
pot
SUBCONŞTIENT
vreau

COMPORTAMENT
trebuie SUPRACONŞTIENT
CONŞTIENT Conversie-
pot
SUBCONŞTIENT Reprimare
vreau Tulb soma
conversive
Disociere- splitt DID

COMPORTAMENT
ochiul
ochiul
The Stranger
by
Albert Camus

“Ah, mon cher, for

anyone who is alone,
without God and
without a master, the
weight of days is
dreadful.”
Albert Camus 1
 Fenomene hipnotice
À Motorii À Senzitive
– IMR – Analgezia
– Catalepsia – Anestezia
– Scrisul automat – Halucinaţii pozitive şi
– mestecatul negative
– REM À Memoria
– Amnezia
– Hipermnezia
 Fenomene hipnotice
À Timpul À vegetative
– Distorsionare –
comprimare – dilatare – Control Autonom
– Regresie
– Retrăire • Transpiraţii, puls, TA,

– Progresie de vârstă plâns

À Sugestii posthipnotice
– Eliminate – Disociere
– Instalate
– Întărirea Eului
À "Today I bake, tomorrow I brew,
Then, dear prince, I come for you.
None can guess, none can claim
That Rumpelstiltskin is my name."
STAI RC a SE modell

À Situation
À Thought
À Affect
À Intention
À Response
À Consequence
À and Self-Evaluation
“Sunt lucruri pe care le ştiţi dar
nu ştiţi că le ştiţi, când veţi şti
ceea ce nu ştiţi că ştiţi, vă veţi
schimba”
Milton Erickson