Sunteți pe pagina 1din 36

management operational

anul II management zi, FR, ID

TRUE/FALSE

1. Productia cuprinde ansamblul activitatilor de transformare dintr-o intreprindere;

ANS: T

2. Sarcina managerului comercial este administrarea procesului de transformare a intrarilor in


iesiri.

ANS: F

3. Obiectivul general al subsistemului de operatiuni este oferirea unor capacitati de conversie


pentru indeplinirea scopurilor organizatiei.

ANS: F

4. Obiectivul general al subsistemului de operatiuni este oferirea unor capacitati de conversie


pentru indeplinirea stategiei organizatiei.

ANS: F

5. Obiectivul general al subsistemului de operatiuni este oferirea unor capacitati de conversie


pentru indeplinirea scopurilor si strategiei organizatiei.

ANS: T

6. Pentru studierea relatiei dintre om si mediul de munca a fost creata o disciplina stiintifica
numita „economia”.

ANS: F

7. Pentru studierea relatiei dintre om si mediul de munca a fost creata o disciplina stiintifica
numita „ergonomia”.

ANS: T

8. Productivitatea este eficienta cu care se cheltuieste munca omeneasca.

ANS: T

9. Principala activitate a controlului tehnic de calitate este verificarea caracteristicilor calitative


ale produselor.

ANS: T

10. Principala activitate a productiei este verificarea caracteristicilor calitative ale produselor.

ANS: F

1
11. Controlul statistic de receptie se bazeaza pe notiunea de risc, legata de probabilitatea de
acceptare sau respingere a loturilor.

ANS: T

12. Controlul total de receptie se bazeaza pe notiunea de risc, legata de probabilitatea de acceptare
sau respingere a loturilor.

ANS: F

13. Controlul statistic al fabricatiei are rolul de a decide daca se poate continua fabricatia sau este
necesara efectuarea unor reglaje pentru a preveni aparitia rebuturilor.

ANS: T

14. Controlul statistic al vanzarilor are rolul de a decide daca se poate continua fabricatia sau este
necesara efectuarea unor reglaje pentru a preveni aparitia rebuturilor.

ANS: F

MULTIPLE CHOICE

1. Sistemului de operaţiuni al organizaţiilor este:

a. parte a unei organizaţii care asigura bunurile fizice sau serviciile


organizaţiei;
b. parte a unei organizaţii care comercializeaza bunurile fizice sau
serviciile organizaţiei;
c. parte a unei organizaţii care produce bunurile fizice sau serviciile
organizaţiei;
d. parte a unei organizaţii care vinde bunurile fizice sau serviciile
organizaţiei.
ANS: C

2. Procesul de conversie este:


a. procesul de transformare a intrărilor - forţă de muncă, capital,
teren şi management - în ieşiri - bunuri şi servicii;
b. procesul de transformare a iesirilor - bunuri şi servicii, în intrari -
forţă de muncă, capital, teren şi management;
c. procesul de transformare a intrarilor - bunuri şi servici, în ieşiri - forţă de
muncă, capital, teren şi management;
d. procesul de transformare a iesirilor - bunuri şi servici, în ieşiri -
forţă de muncă, capital, teren şi management;
ANS: C

3. Valoarea adaugata se realizeaza atunci cand:


a. se combină mijloacele de muncă într-un produs sau serviciu,
reprezintă creşterea valorii ieşirilor în comparaţie cu suma

2
valorilor intrărilor;
b. se combină mijloacele de producţie într-un produs sau serviciu,
reprezintă creşterea valorii ieşirilor în comparaţie cu suma
valorilor intrărilor;
c. se combină mijloacele de producţie într-un produs sau serviciu,
reprezintă scaderea valorii ieşirilor în comparaţie cu suma
valorilor intrărilor;
d. se combină mijloacele de producţie într-un produs sau serviciu,
reprezintă creşterea valorii ieşirilor în comparaţie cu suma
valorilor iesirilor.
ANS: B

4. Prin tehnologie intelegem:


a. nivelul de experienţă tehnică al angajaţilor, echipamentului şi
cunoştinţelor în procesul de conversie;
b. nivelul de experienţă tehnică al vânzătorilor, echipamentului şi
cunoştinţelor în procesul de conversie;
c. nivelul de experienţă tehnică al oamenilor, echipamentului şi
cunoştinţelor în procesul de conversie;
d. nivelul de experienţă tehnică al fabricii, echipamentului şi
cunoştinţelor în procesul de conversie.
ANS: D

5. Distincţia dintre operaţiunile de producţie şi servicii se face prin:


a. numar de clienti;
b. natura tangibila/intangibila a productiei;
c. capacitatea de productie;
d. nivelul de pregatire al agajatilor.
ANS: B

6. Distincţia dintre operaţiunile de producţie şi servicii se face prin:


a. numarul de clienti;
b. nivelul de pregatire al angajatilor;
c. capacitatea de productie;
d. gradul de contact cu clientul.
ANS: D

7. Distincţia dintre operaţiunile de producţie şi servicii se face prin:


a. numarul de clienti;
b. nivelul de pregatire al angajatilor;
c. capacitatea de productie;
d. participarea clientului la procesul de conversie.
ANS: D

8. Obiectivul general al subsistemului de operaţiuni este:


a. oferirea unor capacităţi de conversie pentru îndeplinirea
scopurilor şi strategiei organizaţiei;

3
b. oferirea unei forte de munca pentru îndeplinirea scopurilor şi
strategiei organizaţiei.
c. oferirea unui cadru adecvat pentru îndeplinirea scopurilor şi
strategiei organizaţiei.
d. oferirea unor recompese pentru îndeplinirea scopurilor şi
strategiei organizaţiei.
ANS: A

9. Obiectivele secundare ale subsistemului operaţiunilor trebuie să specifice


următoarele:
1. Caracteristicile produsului/ serviciului
2. Caracteristicile procesului
3. Calitatea produsului/serviciului
4. Eficienta
5. Serviciile fată de clienţi
6. Adaptabilitatea
a. 1, 2, 4, 5
b. 1, 2, 6
c. toate
d. 1, 2, 5, 6
ANS: C

10. Obiectivele secundare ale subsistemului operaţiunilor trebuie să specifice


următoarele:
1. Caracteristicile produsului/ serviciului
2. Caracteristicile procesului
3. Calitatea produsului/serviciului
4. Eficienta
5. Serviciile fată de clienţi
6. Adaptabilitatea
a. 1, 3, 4, 5
b. 1, 2, 5
c. 1, 4, 6
d. toate
ANS: D

11. Ce este procesul de planificare strategică ?


a. procesul de muncă al managerilor superiori;
b. prezentarea unui ghid pentru deciziile şi rezultatele de mâine;
c. procesul de analiză a misiunii prezente a organizaţiei şi a
mediului;
d. procesul de analiză a misiunii prezente a organizaţiei şi a
mediului şi apoi prezentarea unui ghid pentru deciziile şi
rezultatele de mâine;
ANS: D

12. Planificarea pentru operaţiuni consta in:


a. stabilirea unui program de acţiune pentru convertirea resurselor

4
în bunuri sau servicii;
b. stabilirea unui program de acţiune pentru vanzarea bunurilor şi
serviciilor;
c. stabilirea unui mod de convertire a resurselor în bunuri sau servicii;
d. convertirea resurselor în bunuri sau servicii;
ANS: A

13. Planificarea sistemului de conversie consta în:


a. obţinerea dotărilor fizice necesare pentru a fi utilizate în procesul
de conversie;
b. stabilirea unui program de acţiune pentru obţinerea dotărilor
fizice necesare pentru a fi utilizate în procesul de conversie;
c. stabilirea unui program de acţiune;
d. stabilirea unui program de vânzări;

ANS: B

14. Planurile strategice de productie şi operaţiuni stau la baza:


a. planificării fuctionale a facilitatilor
b. planificării operaţionale a facilităţilor;
c. planificarii utilizarii facilitatilor
d. planificării operaţionale a facilităţilor dar şi a planificării
operaţionale a utilizării acestor facilităţi.
ANS: D

15. Metode de planificare strategică pentru producţie/operaţiuni pot fi:


a. modul antreprenorial şi adaptiv;
b. modul antreprenorial, adaptiv şi de planificare;
c. modul adaptiv şi de planificare;
d. modul antreprenorial, adaptiv şi de planificare a materialelor;

ANS: B

16. Previziunea este:


a. combinarea şi extrapolarea sistematică, într-un mod prestabilit, a
unor date despre trecut;
b. extrapolarea sistematică, într-un mod prestabilit, a unor date
despre trecut;
c. estimarea unui eveniment viitor;
d. estimarea unui eveniment viitor realizată prin combinarea şi
extrapolarea sistematică, într-un mod prestabilit, a unor date
despre trecut.
ANS: D

17. Predictia este:


a. estimarea obiectivă a viitorului;
b. estimarea intuitiva a viitorului;
c. estimarea subiectivă a viitorului;
d. estimarea precisă a viitorului;

5
ANS: C

18. Previziunea cererii globale se obţine prin:


a. estimarea volumelor previzionate de vânzări, exprimate în unităţi
monetare şi convertirea ulterioară a vânzărilor măsurate în bani
în unităţi de producţie omogene;
b. convertirea ulterioară a vânzărilor în unităţi de producţie
omogene;
c. estimarea volumelor previzionate de vânzări, exprimate în bani;
d. estimarea volumelor previzionate de vânzări şi convertirea
ulterioară a vânzărilor în unităţi de producţie omogene.
ANS: A

19. Analiza seriei de timp în problemele de previziune reprezintă:


a. analiza datelor cererii pentru a prezenta modelele cererii;
b. analiza datelor cererii reprezentată pe o scară de timp pentru a
prezenta modelele cererii;
c. prezentarea modelelor cererii;
d. modelele cererii;
ANS: B

20. Model al cererii reprezintă:


a. forma generală a seriei predictibile;
b. forma generală a seriei de timp;
c. forma locală a seriei de timp;
d. formula cererii.
ANS: B

21. Cerere independentă se realizează atunci când:


a. se manifestă separat de cererea pentru orice alt produs;
b. se manifestă separat de cererea pentru orice alt furnizor;
c. se manifestă separat de cererea pentru orice alt client;
d. se manifestă corelat cu cererea pentru orice alt produs;

ANS: A

22. Cerere dependentă se realizează atunci când:


a. cererea pentru un produs poate fi corelată cu cererea pentru alt
client;
b. cererea pentru un produs poate fi corelată cu cererea pentru alt
furnizor;
c. cererea pentru un produs poate fi corelată cu cererea pentru alt
produs;
d. cererea pentru un produs nu poate fi corelată cu cererea pentru alt
produs;
ANS: C

6
23. Eroarea de previziune este:
a. diferenţa numerică între cererea reală şi cererea posibilă;
b. diferenţa numerică între cererea posibilă şi cererea reală;
c. diferenţa numerică între cererea previzionată şi cererea posibilă;
d. diferenţa numerică între cererea previzionată şi cererea reală.
ANS: D

24. Obiectivele cercetării şi dezvoltării sunt:


a. crearea de noi produse;
b. dezvoltarea de noi procese care vor reduce costurile de capital sau
fabricaţie;
c. crearea de noi produse, găsirea unor noi utilizări pentru cele
existente şi dezvoltarea de noi procese;
d. găsirea unor noi utilizări pentru cele existente.

ANS: C

25. Componente generale ale inovării tehnologice sunt:


a. implementarea;
b. cercetarea de bază;
c. cercetarea aplicată;
d. cercetarea de bază, cercetarea aplicată, dezvoltarea şi
implementarea.
ANS: D

26. Cercetare de bază este:


a. cercetarea pentru progresul cunoştinţelor ştiinţifice care nu au
scopul unor utilizări comerciale;
b. cercetarea pentru progresul cunoştinţelor ştiinţifice şi care au
scop comercial;
c. cercetarea pentru progresul social;
d. cercetare pentru progresul cunoştinţelor ştiinţifice care au anumite
utilizări
comerciale.

ANS: A

27. Proiectarea modulară consta în:


a. creaţia de produse unicat;
b. creaţia de produse dintr-o combinaţie de subsisteme de bază;
c. crearea de produse utile;
d. crearea de produse noi.
ANS: B

28. In proiectarea de noi produse, standardizarea poate creşte productivitatea


prin:
1) evitarea proiectării inutile când există deja o componentă
adecvată;

7
2) simplificarea planificării şi controlului materialelor în timpul
producţiei, deoarece în sistem există mai puţine componente
diferite;
3) reducerea producţiei de componente sau reducerea cerinţelor de
achiziţionare şi limitarea numărului de furnizori.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1 + 2 +3
d. niciunul
ANS: C

29. Cele cinci tipuri de tehnologii de proces sunt:


1. de proiect;
2. de unitate de producţie;
3. de serie;
4. de linie de asamblare;
5. continuu.
a. 1+3+5
b. 2+3+5
c. 2+3+4+5
d. toate
ANS: D

30. Tehnologia de unicate se caracterizeaza astfel:


a. abordează produsele diferite, care sunt neadecvate cerinţelor
unice ale fiecărui client.
b. abordează produsele de acelaşi tip, care sunt adecvate cerinţelor
tuturor clientilor;
c. abordează produse diferite, care sunt adecvate cerinţelor unice
ale fiecărui client;
d. abordează produsele de acelaşi tip, care sunt adecvate cerinţelor
unice ale fiecărui client.
ANS: D

31. Tehnologia de serie mică se caracterizeaza prin:


a. este adecvată unicate proiectate la comandă în volume mici;
b. este adecvată pentru mai multe produse proiectate la comandă în
volume mici;
c. este adecvată pentru mai multe produse proiectate la comandă în
volume mari;
d. este adecvată pentru unicate proiectate la comandă în volume
mari;
ANS: B

32. Tehnologie de serie mare se caracterizeaza prin:


a. este adecvată pentru unicate în cantităţi variabile;
b. este adecvată pentru mai multe produse în cantităţi foarte mari;
c. este adecvată pentru mai multe produse în cantităţi variabile;

8
d. este neadecvată pentru mai multe produse în cantităţi foarte
mici;
ANS: C

33. Tehnologia de masă (linii de asamblare) este:


a. o tehnologie de proces adecvată pentru o gamă mare de produse
standardizate în cantităţi mari.
b. o tehnologie de proces adecvată pentru o gamă mare de produse
nestandardizate în cantităţi mari.
c. o tehnologie de proces adecvată pentru o gamă restrânsă de
produse nestandardizate în cantităţi mici.
d. o tehnologie de proces adecvată pentru o gamă restrânsă de
produse standardizate în cantităţi mari.
ANS: D

34. Sistem flexibil de fabricaţie (SFF) este:.


a. o tehnologie de proces controlată de computer care aste adecvată
pentru producerea unei varietăţi moderate de produse în cantităţi
moderate;
b. o tehnologie de proces controlată de om care aste adecvată
pentru producerea unei varietăţi moderate de produse în cantităţi
moderate;
c. o tehnologie de proces controlată de computer care aste
neadecvată pentru producerea unei varietăţi moderate de
produse în cantităţi moderate;
d. o tehnologie de proces controlată de om care aste adecvată
pentru producerea unei varietăţi foarte mari de produse în
cantităţi moderate;
ANS: A

35. Producţia asistată de calculator (CIM) reprezinta:


a. sisteme de informaţii care utilizează o bază de date comună
pentru proiectare de produs, proiectare de proces, producţie de
fabrică şi managementul informaţiilor;
b. sisteme de informaţii computerizate care utilizează o bază de
date distincta pentru proiectare de produs, proiectare de proces,
producţie de fabrică şi managementul informaţiilor;
c. sisteme de informaţii computerizate care utilizează o bază de
date comună pentru proiectare de produs;
d. sisteme de informaţii computerizate care utilizează o bază de date
comună pentru proiectare de produs, proiectare de proces,
producţie de fabrică şi managementul informaţiilor.
ANS: D

36. Proiectare asistată de calculator (CAD) inseamna:


a. programe pentru computer care îi permit unui proiectant să
realizeze rapid transformări geometrice;

9
b. programe pentru computer care îi permit unui proiectant să
realizeze rapid transformări mecanice;
c. programe pentru computer care îi permit unui proiectant să realizeze rapid
transformări tehnologice;
d. programe pentru computer care îi permit unui proiectant să
realizeze rapid un proiect.
ANS: A

37. Capacitate de productie:


a. capacitatea normală productivă a unei intreprinderi, de obicei
exprimată ca volum al ieşirilor per perioada de timp;
b. capacitatea maximă productivă a unei intreprinderi, de obicei
exprimată ca volum al ieşirilor per perioada de timp;
c. capacitatea minimă productivă a unei intreprinderi, de obicei
exprimată ca volum al ieşirilor per perioada de timp;
d. capacitatea probabilă productivă a unei intreprinderi, de obicei
exprimată ca volum al ieşirilor per perioada de timp.
ANS: B

38. Planificarea capacităţii implică de obicei următoarele activităţi:


1. Evaluarea capacităţii existente
2. Estimarea necesarului de capacitate
3. Identificarea unor moduri alternative de modificare a capacităţii
4. Evaluarea alternativelor financiare, economice şi tehnologice ale
capacităţii
5. Selectarea celei mai potrivite alternative de capacitate pentru realizarea misiunii
strategice.
a. niciuna
b. 1-4
c. 2-5
d. toate
ANS: D

39. În planificarea capacităţii sunt utile mai multe modele:


1. analiza valorii prezente;
2. modelele de planificare globală (agregat);
3. analiza punctului de echilibru.
a. niciuna
b. 1, 2
c. 2, 3
d. toate
ANS: D

40. Analiza de echilibru este:


a. o reprezentare grafică şi algebrică a relaţiilor dintre volumul de
producţie, costuri şi venituri;
b. o reprezentare algebrică a relaţiilor dintre volumul de producţie,
costuri şi venituri;

10
c. o reprezentare grafică şi algebrică a relaţiilor dintre costuri şi
venituri;
d. o reprezentare grafică şi algebrică a relaţiilor dintre volumul de
producţie şi venituri;
ANS: A

41. În afara necesităţii unei capacităţi mai mari, există şi alte motive pentru
modificarea sau adăugarea unor amplasamente:
1. Se pot produce modificări ale resurselor.
2. Geografia cererii se poate modifica.
3. Companiile pot fuziona, făcând ca unităţile să devină redundante.
4. Pot fi introduse noi produse, modificând disponibilitatea resurselor şi
pieţelor.
5. Condiţiile politice şi economice se pot modifica.
a. niciuna
b. 1-3
c. 3-5
d. toate
ANS: A

42. Care sunt tipurile de modele care au fost aplicate la rezolvarea problemei amplasamentului:
a. modelul mediei, programarea liniară şi simularea;
b. modelul medianei simple, programarea dinamică şi simularea;
c. modelul medianei simple, programarea liniară şi simularea;
d. modelul medianei simple, programarea liniară şi stimularea
proceselor;
ANS: C

43. Operaţiunile intermitente sunt caracterizate prin:


a. produse făcute la comandă, de volum redus, cu un mare volum
de muncă; gamă redusă de produse; echipament cu scop general;
un flux de producţie discontinuu; modificări frecvente ale
programului de producţie;
b. produse făcute la comandă, de volum redus, cu un mic volum de
muncă; gamă largă de produse; echipament cu scop general; un
flux de producţie discontinuu; modificări frecvente ale
programului de producţie;
c. produse făcute la comandă, de volum ridicat, cu un mare volum
de muncă; gamă largă de produse; echipament cu scop general;
un flux de producţie discontinuu; modificări frecvente ale
programului de producţie,
d. produse făcute la comandă, de volum redus, cu un mare volum
de muncă; gamă largă de produse; echipament cu scop general;
un flux de producţie discontinuu; modificări frecvente ale
programului de producţie.
ANS: D

11
44. Operaţiuni continue sunt operaţiuni caracterizate prin:
a. produse nestandardizate, de volum ridicat, cu mari investiţii de
capital, făcute pentru a fi depozitate, mix redus de produse;
echipament cu scopuri speciale; un flux discontinuu al produsului.
b. produse standardizate, de volum ridicat, cu mari investiţii de
capital, făcute pentru a fi depozitate, gană redusă de produse;
echipament cu scopuri speciale; un flux continuu al produsului;
c. produse standardizate, de volum mic, cu mari investiţii de capital,
făcute pentru a fi depozitate, mix redus de produse; echipament
cu scopuri speciale; un flux continuu al produsului.
d. produse standardizate, de volum ridicat, cu mari investiţii de
capital, făcute pentru a fi depozitate, mix redus de produse;
echipament general; un flux discontinuu al produsului.
ANS: B

45. Organizarea activelor reprezinta:


a. amplasarea fizică sau configurarea departamentelor, centrelor de
muncă şi echipamentului în procesul de conversie; aranjarea
spaţială a resurselor fizice folosite pentru crearea produsului;
b. amplasarea fizică a echipamentului în procesul de conversie;
aranjarea spaţială a resurselor fizice folosite pentru crearea
produsului;
c. amplasarea fizică sau configurarea departamentelor, centrelor de
muncă şi echipamentului în procesul de conversie;
d. aranjarea spaţială a resurselor fizice folosite pentru crearea
produsului
ANS: A

46. Organizare orientată pe proces reprezinta:


a. amplasarea unei active, astfel încât centrele de muncă sau
departamentele sunt grupate împreună în funcţie masa lor;
b. amplasarea unei active, astfel încât centrele de muncă sau
departamentele sunt grupate împreună în funcţie gabaritul
produselor;
c. amplasarea unei active, astfel încât centrele de muncă sau
departamentele sunt grupate împreună în funcţie de gradul de
complexitate;
d. amplasarea active, astfel încât centrele de muncă sau
departamentele sunt grupate împreună în funcţie de tipul lor
funcţional;
ANS: D

47. Organizarea orientată pe produs reprezinta:


a. aranjarea activelor productive astfel încât centrele de muncă sau
echipamentele să se afle în poligon, pentru a permite o secvenţă
specializată de sarcini;
b. aranjarea activelor productive astfel încât centrele de muncă sau

12
echipamentele să se afle în linie, pentru a permite o secvenţă
specializată de sarcini;
c. aranjarea activelor productive astfel încât centrele de muncă sau
echipamentele să se afle în centru, pentru a permite o secvenţă
specializată de sarcini,
d. aranjarea activelor productive astfel încât centrele de muncă sau
echipamentele să se afle în cerc.
ANS: B

48. Organizarea cu poziţie fixă reprezinta:


a. aranjamentul unei unităţi astfel încât produsul să nu rămână într-
un amplasament;
b. aranjamentul unei unităţi astfel încât produsul să rămână într-un
amplasament;
c. aranjamentul unei unităţi astfel încât produsul să rămână într-un
amplasament; uneltele, echipamentul şi muncitorii sunt aduşi în
acesta, după cum este necesar;
d. aranjamentul unei unităţi astfel încât produsul să rămână într-un
amplasament; uneltele, echipamentul şi muncitorii sunt în
acestar;
ANS: C

49. Organizarea celulară a fabricatiei reprezinta:


a. aranjamentul unei unităţi astfel încât echipamentul folosit pentru
a realiza părţi similare sau familii de părţi este imprastiat;
b. aranjamentul unei unităţi astfel încât echipamentul folosit pentru
a realiza părţi similare sau familii de părţi este grupat;
c. aranjamentul unei unităţi astfel încât echipamentul folosit pentru
a realiza părţi similare sau familii de părţi este grupat in perechi
distincte;
d. aranjamentul unei unităţi astfel încât echipamentul folosit pentru
a realiza părţi similare sau familii de părţi este grupat de catre
muncitori.
ANS: B

50. Postul este:


a. activităţi înrudite care trebuie realizate pentru a îndeplini
obiectivele specifice din organizaţie.;
b. grup de sarcini sau activităţi înrudite care trebuie realizate pentru
a îndeplini obiectivele fundamentale din organizaţie.;
c. grup de sarcini sau activităţi înrudite care trebuie realizate pentru
a îndeplini obiectivele individuale din organizaţie;
d. grup de sarcini sau activităţi înrudite care trebuie realizate pentru
a îndeplini obiectivele generale din organizaţie.
ANS: C

51. Proiectarea postului consta in:

13
a. activităţi care precizează conţinutul fiecărui post şi determină
modul de distribuţie a muncii în cadrul organizaţiei;
b. activităţi care precizează conţinutul fiecărui post;
c. determinarea modului de distribuţie a muncii în cadrul
organizaţiei;
d. activităţi care precizează conţinutul fiecărui muncii în cadrul
organizaţiei;
ANS: A

52. Specializarea muncii consta in:


a. defalcarea posturilor pe sarcini şi atribuirea de sarcini diferiţilor
muncitori în funcţie vârstă;
b. defalcarea posturilor pe sarcini şi atribuirea de sarcini diferiţilor
muncitori în funcţie de înălţime;
c. defalcarea posturilor pe sarcini şi atribuirea de sarcini diferiţilor
muncitori în funcţie inteligenţă;
d. defalcarea posturilor pe sarcini şi atribuirea de sarcini diferiţilor
muncitori în funcţie de calificarea, talentul şi uneltele de care
dispun;
ANS: D

53. Diagrama operaţiunilor este:


a. instrument analogic pentru analiza şi cronometrarea mişcărilor
elementare ale mâinii drepte şi stângi în realizarea unei sarcini de
rutină, repetitive;
b. instrument grafic pentru analiza şi cronometrarea mişcărilor
elementare ale mâinii drepte şi stângi în realizarea unei sarcini de
rutină, repetitive;
c. instrument precis pentru analiza şi cronometrarea mişcărilor
elementare ale mâinii drepte şi stângi în realizarea unei sarcini de
rutină, repetitive;
d. instrument comouterizat pentru analiza şi cronometrarea
mişcărilor elementare ale mâinii drepte şi stângi în realizarea unei
sarcini de rutină, repetitive;
ANS: B

54. Diagrama activităţilor este:


a. instrument grafic pentru analiza şi cronometrarea acţiunilor mici,
fizice, ale muncitorului şi maşinii în realizarea unei sarcini de
rutină, repetitive, muncitor-maşină, astfel încât să se poată
identifica timpii morţi;
b. instrument precis pentru analiza şi cronometrarea acţiunilor mici,
fizice, ale muncitorului şi maşinii în realizarea unei sarcini de
rutină, repetitive, muncitor-maşină, astfel încât să se poată
identifica timpii morţi;
c. instrument analogic pentru analiza şi cronometrarea acţiunilor
mici, fizice, ale muncitorului şi maşinii în realizarea unei sarcini de

14
rutină, repetitive, muncitor-maşină, astfel încât să se poată
identifica timpii morţi;
d. instrument computerizat pentru analiza şi cronometrarea
acţiunilor mici, fizice, ale muncitorului şi maşinii în realizarea unei
sarcini de rutină, repetitive, muncitor-maşină, astfel încât să se
poată identifica timpii morţi.
ANS: A

55. Diagrama procesului de producţie este:


a. instrument grafic de analiză şi clasificare a activităţilor interstaţii,
astfel încât să fie reprezentat fluxul produsului de-a lungul
întregului proces de producţie.
b. instrument precis de analiză şi clasificare a activităţilor interstaţii,
astfel încât să fie reprezentat fluxul produsului de-a lungul
întregului proces de producţie.
c. instrument computerizat de analiză şi clasificare a activităţilor
interstaţii, astfel încât să fie reprezentat fluxul produsului de-a
lungul întregului proces de producţie.
d. instrument analogic de analiză şi clasificare a activităţilor
interstaţii, astfel încât să fie reprezentat fluxul produsului de-a
lungul întregului proces de producţie.
ANS: A

56. Diagrama procesului de echipă este:


a. instrument grafic pentru urmărirea muncitorilor;
b. instrument grafic pentru urmărirea maşinilor;
c. instrument grafic pentru urmărirea oboselii mai multor muncitori;
d. instrument grafic pentru urmărirea interacţiunii mai multor
muncitori cu o maşină.
ANS: D

57. Principiile economiei de mişcări reprezinta:


a. set de reguli referitoare la folosirea mâinilor, corpului uman şi
folosirea uneltelor;
b. set de reguli referitoare la condiţiile de muncă, corpului uman şi
folosirea uneltelor;
c. set de reguli referitoare la condiţiile de muncă, folosirea mâinilor
şi corpului uman;
d. set de reguli referitoare la condiţiile de muncă, folosirea mâinilor
şi corpului uman şi folosirea uneltelor.
ANS: D

58. Rotaţia posturilor reprezinta:


a. mutarea periodică a angajaţilor de la un post la altul, pe perioade
scurte de timp;
b. mutarea permanentă a angajaţilor de la un post la altul, pe perioade scurte
de timp;

15
c. mutarea periodică a angajaţilor de la un post la altul, pe perioade
lungi de timp;
d. mutarea permanentă a angajaţilor de la un post la altul, pe
perioade lungi de timp.
ANS: A

59. Lărgirea posturilor consta în:


a. reorganizarea posturilor pentru a le oferi angajaţilor o mai mică
varietate, autonomie, identitate de sarcini;
b. replanificarea posturilor pentru a le oferi angajaţilor o muncă
uşoară;
c. replanificarea posturilor pentru a le oferi angajaţilor mai mulţi
bani;
d. replanificarea posturilor pentru a le oferi angajaţilor o mai mare
varietate, autonomie, identitate de sarcini şi feedback
ANS: D

60. Lărgirea postului îi oferă angajatului unele oportunităţi:


1. Varietate;
2. Autonomie;
3. Identitate de sarcini;
4. Feed-back.
a. niciuna
b. 1-3
c. 2-4
d. toate
ANS: D

61. Îmbogăţirea posturilor consta în:


a. reproiectarea posturilor pentru a acorda mai multă atenţie
angajaţilor;
b. acordarea a mai mult sens şi satisfacţie angajaţilor;
c. reproiectarea posturilor pentru a acorda mai mult sens şi
satisfacţie postului prin implicarea angajaţilor în proiectarea,
organizarea sau controlul muncii lor;
d. satisfacţie în post prin implicarea conducerii în proiectarea, organizarea sau
controlul muncii angajaþilor.
ANS: C

62. Standard de muncă reprezintã:


a. criteriu cantitativ care reflectă producţia posibilă a unui muncitor
mediu în condiţii medii, pentru o anumită perioadă de timp
b. criteriu cantitativ care reflectă producţia cea mai mare a unui
muncitor mediu în condiţii medii, pentru o anumită perioadă de
timp
c. criteriu cantitativ care reflectă producţia estimată a unui muncitor
mediu în condiţii medii, pentru o anumită perioadă de timp

16
d. criteriu cantitativ care reflectă producţia mai mică a unui
muncitor mediu în condiţii medii, pentru o anumită perioadă de
timp
ANS: A

63. Măsurarea muncii reprezinta:


a. determinarea posibilităţii de muncă în îndeplinirea sarcinilor;
b. determinarea volumului de muncă în îndeplinirea sarcinilor;
c. determinarea gradului şi volumului de muncă neecsar pentru
îndeplinirea sarcinilor;
d. determinarea gradului de îndeplinire a sarcinilor.
ANS: C

64. Care sunt modurile de bază pentru stabilirea unui standard de timp
(muncă):
1. Ignorarea evaluării formale a muncii
2. Folosirea abordării istorice a datelor
3. Folosirea abordării timpului direct de studiu
4. Folosirea abordării timpului predeterminat de studiu
5. Folosirea abordării eşantionării muncii
6. Combinarea abordărilor 2-5
a. 1-4
b. 2- 6
c. 1-5
d. 1-6
ANS: D

65. O diagramă Gantt este:


a. o diagramă cu bare care arată relaţia dintre oameni de-a lungul
timpului;
b. o diagramă cu bare care arată relaţia dintre activităţi de-a lungul
timpului;
c. o diagramă cu bare care arată relaţia dintre posturi de-a lungul
timpului;
d. o diagramă cu bare care arată relaţia dintre muncitori de-a lungul
timpului.
ANS: B

66. Planificarea producţiei globale reprezintã:


a. procesul de determinare a numărului de muncitori în următoarele
6 până la 18 luni pe o bază săptămânală sau lunară;
b. procesul de determinare a numărului de compartimente în
următoarele 6 până la 18 luni pe o bază săptămânală sau lunară;
c. procesul de determinare a nivelurilor de producţie (unităţi) din
grupele de produse în următoarele 6 până la 18 luni pe o bază
săptămânală sau lunară;
d. procesul de determinare a maşinilor în următoarele 6 până la 18

17
luni pe o bază săptămânală sau lunară.
ANS: C

67. Planificarea capacităţii globale reprezintă:


a. procesul de testare a fezabilităţii planurilor producţiei globale;
b. procesul de evaluare a utilizării generale a capacităţii;
c. procesul de testare a planurilor producţiei globale şi evaluare a
utilizării generale a capacităţii;
d. procesul de testare a fezabilităţii planurilor producţiei globale şi
evaluare a utilizării generale a capacităţii.
ANS: D

68. Programarea producţiei generale (PPG) reprezinta:


a. planificare care arată lunar cât de mult trebuie realizat din fiecare
produs în funcţie de comenzile clienţilor şi previziunile cererii;
b. planificare care arată anual cât de mult trebuie realizat din
fiecare produs în funcţie de comenzile clienţilor şi previziunile
cererii;
c. planificare care arată săptămânal cât de mult trebuie realizat din
fiecare produs în funcţie de comenzile clienţilor şi previziunile
cererii;
d. planificare care arată trimestrial cât de mult trebuie realizat din
fiecare produs în funcţie de comenzile clienţilor şi previziunile
cererii.
ANS: B

69. Strategia pură de planificare globală este:


a. strategia care foloseşte doar două dintre mijloacele posibile
pentru a răspunde la fluctuaţiile cererii;
b. strategia care foloseşte doar unul dintre mijloacele posibile
pentru a răspunde la fluctuaţiile cererii;
c. strategia care foloseşte doar trei dintre mijloacele posibile pentru
a răspunde la fluctuaţiile cererii;
d. strategia care foloseşte doar patru dintre mijloacele posibile
pentru a răspunde la fluctuaţiile cererii.
ANS: B

70. Variaţia numărului angajaţilor productivi ca răspuns la variaţia cerinţelor


producţiei este o strategie:
a. buna;
b. pura;
c. adecvata;
d. de aprovizionare.
ANS: B

71. Menţinerea constantă a mărimii forţei de muncă cu variaţia utilizării forţei


de muncă este o strategie:

18
a. adecvata;
b. situationala;
c. pura;
d. buna.
ANS: C

72. Variaţia mărimii stocului ca răspuns la variaţia cererii este o strategie:


a. adecvata;
b. neadecvata;
c. posibila;
d. probabila.
ANS: C

73. Traseul (flux) operational consta in:


a. etapele de prelucrare necesare pentru a crea un produs sau a
îndeplini o sarcină;
b. etapele de control necesare pentru a verifica un produs sau a
îndeplini o sarcină;
c. etapele de prelucrare necesare pentru a vinde un produs;
d. cursul unui produs de la producător la beneficiar.

ANS: A

74. Încărcarea reprezintă:


a. volumul de piese desemnat în mod curent unui centru de muncă
pentru prelucrare ulterioară;
b. volumul cumulat de muncă desemnat în mod curent unui
muncitor;
c. volumul cumulat de muncă desemnat în mod curent unui centru
de muncă pentru prelucrare ulterioară
d. volumul cumulat de muncă dintr-o întreprindere.

ANS: C

75. Programare detaliată reprezintă:


a. determinarea timpilor de început, a celor de sfârşit şi a sarcinilor
de muncă;
b. determinarea sarcinilor de muncă pentru toate sarcinile din
fiecare centru de muncă;
c. determinarea timpilor de început, a celor de sfârşit;
d. determinarea timpilor de început, a celor de sfârşit şi a sarcinilor
de muncă pentru toate sarcinile din fiecare centru de muncă.
ANS: D

76. Algoritmul de alocare este:


a. sistem de programare dinamică pentru realizarea sarcinilor de
muncă în condiţii de optimizare;
b. sistem de programare liniară pentru realizarea sarcinilor de serviciu;
c. sistem de programare liniară pentru realizarea sarcinilor de

19
muncă în condiţii de optimizare
d. sistem de programare liniară.

ANS: D

77. Regula de ordonare a priorităţilor reprezintă:


a. procedură sistematică de atribuire a priorităţilor pentru sarcinile
aflate în aşteptare;
b. determinarea ordiniii în care vor fi prelucrate sarcinile;
c. procedură sistematică de atribuire a priorităţilor pentru sarcinile
aflate în aşteptare, determinând apoi ordinea în care vor fi prelucrate
sarcinile.
d. procedură sistematică de atribuire a priorităţilor, determinând
apoi ordinea în care vor fi prelucrate sarcinile.
ANS: C

78. Regula primul sosit-primul servit constă în:


a. regulă de prioritate care acordă cea mai mare prioritate sarcinii
aflate în aşteptare care a ajuns prima în sistemul de producţie;
b. regulă de prioritate care acordă cea mai mare prioritate sarcinii
aflate în aşteptare care a ajuns ultima în sistemul de producţie;
c. regulă de prioritate care acordă cea mai mare prioritate sarcinii
aflate în aşteptare care a ajuns a doua în sistemul de producţie;
d. regulă de prioritate care acordă cea mai mare prioritate sarcinii
aflate în aşteptare care a ajuns a treia în sistemul de producţie.
ANS: A

79. Regula primei date scadente este:


a. regulă de prioritate care acordă cea mai mare prioritate sarcinii în
aşteptare a cărei dată scadentă este ultima;
b. regulă de prioritate care acordă cea mai mare prioritate sarcinii în
aşteptare a cărei dată scadentă este a doua;
c. regulă de prioritate care acordă cea mai mare prioritate sarcinii în
aşteptare a cărei dată scadentă este prima;
d. regulă de prioritate care acordă cea mai mare prioritate sarcinii în
aşteptare a cărei dată scadentă este a treia.
ANS: C

80. Regula celui mai scurt timp de procesare este:


a. regulă de prioritate care acordă cea mai mare prioritate sarcinii în
aşteptare al cărei timp de funcţionare la centrul de muncă este
cel mai crescut;
b. regulă de prioritate care acordă cea mai mare prioritate sarcinii în
aşteptare al cărei timp de funcţionare la centrul de muncă este
cel mai bun
c. regulă de prioritate care acordă cea mai mare prioritate sarcinii în
aşteptare al cărei timp de funcţionare la centrul de muncă este
cel mai mare;

20
d. regulă de prioritate care acordă cea mai mare prioritate sarcinii în
aşteptare al cărei timp de funcţionare la centrul de muncă este
cel mai redus.
ANS: D

81. Regula celui mai scurt timp trunchiat de procesare este:


a. regulă de prioritate care acordă cea mai mare prioritate sarcinii în
aşteptare care a aşteptat mai mult decât timpul predeterminat de
trunchiere;
b. regulă de prioritate care acordă cea mai mare prioritate sarcinii în
aşteptare care a aşteptat mai mult decât timpul nedeterminat de trunchiere;
c. regulă de prioritate care acordă cea mai mare prioritate sarcinii în
aşteptare care a aşteptat mai mult decât timpul predeterminat de
asteptare;
d. regulă de prioritate care acordă cea mai mare prioritate sarcinii în
aşteptare care a aşteptat mai mult decât timpul predeterminat de
prelucrare.
ANS: A

82. Regula celei mai mici întârzieri este:


a. regulă de prioritate care acordă prioritate minimă sarcinii aflate în
aşteptare a cărei întârziere este cea mai mică; întârzierea este
diferenţa dintre durata de timp rămas până la terminarea sarcinii
şi durata timpului său de funcţionare
b. regulă de prioritate care acordă prioritate maximă sarcinii aflate
în aşteptare a cărei întârziere este cea mai mică; întârzierea este
diferenţa dintre durata de timp rămas până la terminarea sarcinii
şi durata timpului său de funcţionare
c. regulă de prioritate care acordă prioritate maximă sarcinii aflate
în aşteptare a cărei întârziere este cea mai mică; întârzierea este
diferenţa dintre durata de timp rămas până la începerea sarcinii şi
durata timpului său de funcţionare
d. regulă de prioritate care acordă prioritate maximă sarcinii aflate
în aşteptare a cărei întârziere este cea mai mică; întârzierea este
diferenţa dintre durata de timp rămas până la începerea sarcinii şi
durata timpului său de funcţionare
ANS: B

83. Stoc tampon (de siguranţă) sunt:


a. stocuri menţinute pentru protecţie împotriva efectelor unei cereri
neobişnuite pentru produse;
b. stocuri menţinute pentru protecţie împotriva efectelor unei cereri
neobişnuite pentru produse şi a unui timp total cunoscut;
c. stocuri menţinute pentru protecţie împotriva efectelor unei cereri
obişnuite pentru produse şi a unui timp total necunoscut;
d. stocuri menţinute pentru protecţie împotriva efectelor unei cereri
neobişnuite pentru produse şi a unui timp total necunoscut.

21
ANS: D

84. Care sunt costurile relevante ale sistemului de stocare:


1.Costul elementului (articolului)
2.Costul procurării articolului
3.Costul introducerii în stoc a articolului
4.Costul asociat cu excluderea din stoc când unităţile sunt cerute dar nu
sunt disponibile
5.Costurile asociate colectării datelor şi procedurilor de control pentru
sistemul de stocare.
a. niciunul;
b. 1-4
c. 2-5
d. toate.
ANS: D

85. Costuri de aprovizionare (comandare) sunt:


a. costurile primirii unei comenzi, sau costurile de demarare a
activităţii dacă elementele comandate sunt produse de către
firmă;
b. costurile lansării unei comenzi, sau costurile de demarare a
activităţii dacă elementele comandate sunt produse de către
firmă;
c. costurile de transport a unei comenzi, sau costurile de demarare
a activităţii dacă elementele comandate sunt produse de către
firmă;
d. costurile lansării unei comenzi.

ANS: B

86. Costuri de întreţinere (menţinere) reprezintă:


a. costurile menţinerii stocului;
b. costurile protecţiei elementelor stocate;
c. costurile menţinerii stocului şi protecţiei elementelor stocate;
d. costurile de transport.
ANS: C

87. Costuri de epuizare a stocului sunt:


a. costuri asociate cererii, atunci când stocurile au fost epuizate; în
general sunt vânzări pierdute sau costuri restante;
b. în general sunt vânzări pierdute sau costuri restante;
c. costuri asociate cererii, atunci când stocurile au fost epuizate;
d. costuri asociate recepţiei, atunci când stocurile au fost epuizate;
în general sunt vânzări pierdute sau costuri restante.
ANS: A

88. Modelul înlocuirii graduale repezintă:


a. model determinist al stocurilor caracterizat prin retragerea cererii

22
în timpul realizării producţiei;
b. nu există lipsă de stoc, cererea, TTL şi costurile unitare sunt
constante şi cunoscute.
c. model determinist al stocurilor caracterizat prin retragerea cererii în
timpul realizării producţiei; nu există lipsă de stoc, cererea, TTL şi
costurile unitare sunt constante şi cunoscute.
d. model stochastic al stocurilor caracterizat prin retragerea cererii
în timpul realizării producţiei; nu există lipsă de stoc, cererea, TTL
şi costurile unitare sunt constante şi cunoscute.
ANS: C

89. MRP este :


a. un sistem de programare şi planificare a producţiei defalcate în
timp;
b. un sistem de programare şi planificare a resurselor umane defalcate în
timp;
c. un sistem de programare şi planificare a redurselor financiare
defalcate în timp;
d. un sistem de programare şi planificare a cerinţelor materiale
defalcate în timp pentru operaţiunile de producţie.
ANS: D

90. Elementele componente ale unui sistem MRP sunt:


a. un plan general de producţie, o evidenţă a stării stocului şi o listă
de produse;
b. un plan general de producţie, o evidenţă a stării stocului şi o listă
de materiale
c. un plan general de aprovizionare, o evidenţă a stării stocului şi o
listă de materiale;
d. un plan general de producţie, o evidenţă a stării maşinilor şi o
listă de materiale.
ANS: B

91. Lista de materiale repezintă:


a. document care descrie detaliile producţiei unui element, ordinea
lor de asamblare, cantitatea necesară din fiecare şi centrele de
muncă care realizează ordinea de asamblare;
b. document care descrie detaliile producţiei unui element,
cantitatea necesară din fiecare şi centrele de muncă care
realizează ordinea de asamblare;
c. document care descrie ordinea de asamblare, cantitatea
necesară din fiecare şi centrele de muncă care realizează ordinea
de asamblare.
d. document care descrie detaliile producţiei unui element, inclusiv a
tuturor componentelor sale, ordinea lor de asamblare.
ANS: A

23
92. Structura produsului este:
a. nivelurile componentelor care vor realiza un produs finit; produsul
finit se află la nivelul 0, componentele necesare pentru nivelul
1se află la nivelul 0 ş.a.m.d.
b. nivelurile componentelor care vor realiza un produs intermediar;
produsul intermediar se află la nivelul 0, componentele necesare
pentru nivelul 0 se află la nivelul 1 ş.a.m.d.
c. nivelurile componentelor care vor realiza un produs finit; produsul finit
se află la nivelul 0, componentele necesare pentru nivelul 0 se
află la nivelul 1 ş.a.m.d.
d. numarul masinilor care vor realiza un produs finit; produsul finit
se află la nivelul 0, componentele necesare pentru nivelul 0 se
află la nivelul 1 ş.a.m.d.
ANS: C

93. Nivelul unui element este:


a. poziţia relativă a unui element în structura produsului; elementele
finite sunt de nivel inferior; elementele preliminare din structura
produsului sunt de nivel superior;
b. poziţia relativă a unui element în structura produsului; elementele
finite sunt de nivel superior; elementele preliminare din structura
produsului sunt de nivel inferior;
c. poziţia absolută a unui element în structura produsului;
elementele finite sunt de nivel superior; elementele preliminare din structura
produsului sunt de nivel inferior.
d. poziţia relativă a unui element în structura produsului.

ANS: B

94. Cantitatea alocată este:


a. cantitatea unui element din stoc care a fost alocată pentru
utilizare şi nu este disponibilă pentru satisfacerea cerinţelor
viitoare;
b. cantitatea unui element din stoc care a fost alocată pentru
utilizare;
c. cantitatea unui element din stoc care nu este disponibilă pentru
satisfacerea cerinţelor viitoare;
d. cantitatea unui element din stoc care este disponibilă pentru
satisfacerea cerinţelor viitoare.
ANS: A

95. Cerinţele brute reprezintă:


a. cantitatea generală dintr-un element necesară într-o perioadă de
timp pentru a satisface nivelurile stringente de producţie;
b. cantitatea generală dintr-un element necesară într-o perioadă de
timp pentru a satisface nivelurile absolute de producţie;
c. cantitatea generală dintr-un element necesară într-o perioadă de
timp pentru a satisface nivelurile normale de producţie;

24
d. cantitatea generală dintr-un element necesară într-o perioadă de
timp pentru a satisface nivelurile planificate de producţie.
ANS: D

96. Cantitate disponibilă reprezintă:


a. cantitatea dintr-un element care este estimată că va fi
indisponibilă la sfârşitul unei perioade de timp pentru a satisface
cerinţele din perioadele următoare;
b. cantitatea dintr-un element care este estimată că va fi disponibilă
la sfârşitul unei perioade de timp;
c. cantitatea dintr-un element care este estimată că va fi disponibilă
la sfârşitul unei perioade de timp pentru a satisface cerinţele din
perioadele următoare
d. cantitatea dintr-un element neecsară pentru a satisface cerinţele
din perioadele următoare.
ANS: C

97. Evidenţa stării stocului este:


a. documentaţie completă asupra stării stocului pentru fiecare
element din structura produsului;
b. identificarea elementului, cantitatea disponibilă, nivelul stocului
de siguranţă, cantitatea alocată şi timpul total de livrare;
c. documentaţie completă asupra stării stocului pentru fiecare
element din structura produsului, inclusiv identificarea
elementului, cantitatea disponibilă, nivelul stocului de siguranţă,
cantitatea alocată şi timpul total de livrare
d. documentaţie completă asupra stării stocului pentru fiecare
element din structura produsului, fără identificarea elementului.
ANS: C

98. Comenzi planificate lansate reprezintã:


a. cantitatea dintr-un produs care este planificată a fi comandată,
iar perioada planificată pentru lansarea acestei comenzi va avea
ca rezultat refuzarea comenzii când este necesară;
b. perioada planificată pentru lansarea comenzii ce va avea ca
rezultat primirea comenzii când este necesară;
c. cantitatea dintr-un produs care este planificată a fi comandată;
d. cantitatea dintr-un produs care este planificată a fi comandată,
iar perioada planificată pentru lansarea acestei comenzi va avea
ca rezultat primirea comenzii când este necesară.
ANS: D

99. Primirile programate reprezintă:


a. cantitatea dintr-un produs care va fi dată înapoi la furnizori ca
rezultat al comenzilor gresite;
b. cantitatea dintr-un produs care va fi refuzată de la furnizori;
c. cantitatea dintr-un produs care va fi primită de la furnizori ca

25
rezultat al comenzilor prea mari (comenzi deschise);
d. cantitatea dintr-un produs care va fi primită de la furnizori ca
rezultat al comenzilor lansate (comenzi deschise).
ANS: D

100. Cerinţele nete reprezintă:


a. cantitatea netă dintr-un produs care trebuie achiziţionată pentru
a satisface producţia programată pentru respectiva perioadă.
b. cantitatea brută dintr-un produs care trebuie achiziţionată pentru
a satisface producţia programată pentru respectiva perioadă;
c. cantitatea dintr-un produs care trebuie achiziţionată pentru a
satisface producţia programată pentru respectiva perioadă;
d. cantitatea netă dintr-un produs care trebuie achiziţionată pentru
a satisface producţia neprogramată pentru respectiva perioadă.
ANS: A

101. Compensarea timpului total de livrare reprezintă:


a. procesul de determinare a eşalonării în timp a unei primiri
programate a comenzii;
b. procesul de determinare a eşalonării în timp a unei primiri programate a
comenzii; compensarea primirii comenzii planificate cu durata timpului total de
livrare;
c. compensarea primirii comenzii planificate cu durata timpului total de livrare
d. procesul de determinare a eşalonării în timp şi spaţiu a unei
primiri neprogramate a comenzii; compensarea primirii comenzii
neplanificate cu durata timpului total de livrare.
ANS: B

102. Planificarea resurselor materiale (MRP II) reprezintă:


a. un sistem integrat de informaţii care dispune de date comune şi
sincronizează activităţile de producţie;
b. un sistem integrat de informaţii care dispune de date comune;
c. un sistem integrat de informaţii care dispune de date comune şi
sincronizează activităţile de producţie şi celelalte domenii
funcţionale ale afacerilor;
d. un sistem integrat care sincronizează activităţile de producţie şi
celelalte domenii funcţionale ale afacerilor.
ANS: C

103. Obiectivele aprovizionării (achiziţiei de materiale) por fi rezumate astfel:


1. O valoare bună
2. Programe sigure
3. Investiţii minime
4. Administrare eficientă
a. niciunul;
b. 1 - 3
c. 2 - 4

26
d. toate
ANS: D

104. Specificaţiile de proiectare reprezintă:


a. caracteristicile unui produs sau serviciu;
b. caracteristicile neimportante, nedorite ale unui produs sau serviciu specificate în
detaliu în timpul etapei de proiectare;
c. caracteristicile importante, dorite ale unui produs sau serviciu specificate în detaliu
în timpul etapei de proiectare;
d. caracteristicile importante, dorite ale unui produs sau serviciu.
ANS: C

105. Capacitatea de proces reprezinta:


a. capacitatea unui proces de conversie de a realiza un produs care
nu se conformeaza specificatiilor de proiect;
b. capacitatea de a realiza un produs care se conformeaza
specificatiilor de proiect;
c. capacitatea unui proces de conversie;
d. capacitatea unui proces de conversie de a realiza un produs care
se conformeaza specificatiilor de proiect.
ANS: D

106. Costurile interne de defectare reprezinta:


a. costuri atribuibile defectelor în producţie la fabrică;
b. costuri atribuibile erorilorr în producţie la fabrică;
c. costuri atribuibile erorilor şi defectelor în producţie la fabrică;
d. costuri atribuibile oamenilor în producţie la fabrică.

ANS: C

107. Costuri de evaluare sunt:


a. costurile măsurării sau inspectării calităţii în fabrică şi pe teren;
b. costurile evaluării, măsurării sau inspectării calităţii în fabrică şi
pe teren;
c. costurile evaluării sau inspectării calităţii în fabrică şi pe teren;
d. costurile evaluării sau măsurării.

ANS: B

108. Costuri de prevenire sunt:


a. costurile de proiectare şi dotare a unui program de control al
calităţii
b. costurile de planificare şi dotare a unui program de control al
calităţii
c. costurile de planificare, proiectare şi dotare a unui program de
control al calităţii
d. costurile de planificare şi proiectare.

ANS: C

27
109. Costuri externe de defectare sunt:
a. costuri atribuibile defectării produselor din fabrică;
b. costuri atribuibile defectării produselor dinn cauza persoanelor;
c. costuri atribuibile defectării produselor din cauza clienţilor;
d. costuri atribuibile defectării produselor de pe teren.

ANS: D

110. Conceptul “Zero defecte” reprezintă:


a. program de schimbare a atitudinilor muncitorilor fată de calitate;
b. program de schimbare a muncitorilor;
c. program de schimbare a atitudinilor muncitorilor fată de calitate,
prin accentuarea activităţii fără erori
d. program de schimbare a atitudinilor muncitorilor fată de calitate,
prin constrângere.
ANS: C

111. Controlul statistic al procesului (SPC) reprezintă:


a. utilizarea eşantioanelor statistice în producţie;
b. eliminarea variaţiile nealeatoare (sporadice) ale procesului de
conversie.
c. utilizarea eşantioanelor statistice pentru a detecta şi elimina
variaţiile aleatoare (sporadice) ale procesului de conversie.
d. utilizarea eşantioanelor statistice pentru a detecta şi elimina
variaţiile nealeatoare (sporadice) ale procesului de conversie.
ANS: D

112. Anul trecut, un mic restaurant a servit, în medie, 224 clienţi zilnic.
Programul este 6-14 si personalul este alcătuit din 3 angajaţi.
Care este productivitatea medie a muncii? În ziua de marţi din
săptămână, 264 de clienţi au fost serviţi de întreg personalul. În
ziua de miercuri au fost serviţi 232 clienţi, doi angajaţi lucrând cu
normă întreagă şi unul lucrând doar 2 ore.
Care este productivitatea muncii pentru fiecare dintre aceste 2 zile?
a. P = 9,33 clienţi/oră PMARŢI = 11,0 clienţi/oră PMIERCURI =12,9
clienţi/oră
b. P = 7 clienţi/oră PMARŢI = 5 clienţi/oră PMIERCURI =3 clienţi/oră
c. P = 12,9 clienţi/oră PMARŢI = 3 clienţi/oră PMIERCURI =13 clienţi/oră

ANS: A

113. O companie de asigurări are ca standard de grup în


departamentul reclamaţii, prelucrarea a 1250 de reclamaţii pe zi
cu tot personalul de 52 angajaţi. Luaţi în considerare următoarele
date şi calculaţi productivitatea muncii pentru fiecare din
următoarele 4 săptămâni:

Săptămâna (5 Media Reclamaţii

28
zile) angajaţilor prelucrate
35 50 6250
36 51 6200
37 51 5890
38 51 5950

a. P35 = 125,00 reclamaţii/angajat, P36 = 121,56 reclamaţii/angajat,


P37 = 115,49 reclamaţii/angajat, P38 = 116,66
reclamaţii/angajat
b. P35 = 124 reclamaţii/angajat, P36 = 122 reclamaţii/angajat,
P37 = 116 reclamaţii/angajat, P38 = 115 reclamaţii/angajat
c. P35 = 123 reclamaţii/angajat, P36 = 121 reclamaţii/angajat,
P37 = 117 reclamaţii/angajat, P38 = 118 reclamaţii/angajat
ANS: A

114. Un cadou de ziua de naştere de 100 $ investit pentru a obţine o


dobândă compusă anuală de 8% va genera peste 2 ani o suma de:
a. S = 116,64 $ c. S = 115,00 $
b. S = 112,00 $
ANS: A

115. Care este valoarea prezentă a 1000 $ care vor fi investiţi pe 5 ani
la o rată a dobânzii de 8 %? Dar la o rată a dobânzii de 10 %?
a. S8% = 1500 $ S10% = 1600 $ c. S8% = 1469,3 $ S10% = 1610,5 $
b. S8% = 1400 $ S10% = 1500 $
ANS: C

116. Se iau în considerare 2 producători diferiţi de mobilă. Alternativa


A necesită o investiţie de 10 000 eur şi are estimat 2500 eur pe
an venit anual net. Investiţia B este mai costisitoare cu o valoare de 12 000
eur, dar este estimat ca va genera un venit de 2750 eur pe an.
Calculaţi perioadele de recuperare în cele 2 cazuri şi selectaţi
varianta optimă.
a. PRA = 5 ani PRB = 4,20 ani Voptima = B
b. PRA = 4 ani PRB = 4,36 ani Voptima = A
c. PRA = 4,16 ani PRB = 4 ani Voptima = B
ANS: B

117. O companie ia în considerare 2 variante alternative de reamenajare.


Alternativa A necesită o investitie initiala de 100 000 lei, va avea ca rezultat
economii anuale de costuri de 20 000 lei pentru urmatorii 10 ani si se estimeaza ca va
avea o valoare economisita de 20 000 lei la sfarsitul celor 10 ani. Alternativa B necesita o
investitie initiala de 80 000 lei, va avea ca rezultat economii de costuri anuale de 16 000
lei si nu va avea nicio valoare economisita dupa 10 ani.
Calculati perioada de recuperare in cele 2 cazuri si alegeti alternativa optima din acest
punct de vedere.
a. PRA = 3 ani PRB = 2,5 ani Voptima = B

29
b. PRA = 4 ani PRB = 5 ani Voptima = A
c. PRA = 6 ani PRB = 5 ani Voptima = B
ANS: B

118. Compania X trebuie sa inlocuiasca un echipament si ia in considerare modelele oferite


de 2 producatori concurenti de echipament. Ambele modele au o durata de viata utila de
6 ani (valoarea reziduala nu este estimata), iar compania X are un cost al capitalului de
10 % pentru investitiile sale. Fiecare model ofera un venit anual de 4000 eur. Alternativa
A necesita o cheltuiala initiala de 10 000 eur si cheltuieli de intretinere de 1000 eur
anual. Alternativa B, model de lux, necesita o cheltuiala initiala de 12 000 eur si costuri
anuale de intretinere de 500 eur.
Calculati valoarea neta prezenta in cele 2 situatii si alegeti varianta optima din acest
punct de vedere, stiind ca factorul dobanzii compuse este 4,355.
a. VNPA = 5000 eur VNPB = 4000 eur Voptima = A
b. VNPA = 4000eur VNPB = 3500 eur Voptima = A
c. VNPA = 3065 eur VNPB = 3242 eur Voptima = B
ANS: C

119. Compania Y trebuie sa inlocuiasca un echipament si ia in considerare modelele oferite


de 2 producatori concurenti de echipament. Ambele modele au o durata de viata utila de
6 ani (valoarea reziduala nu este estimata), iar compania Y are un cost al capitalului de
10 % pentru investitiile sale. Modelul A ofera un venit anual de 5000 eur, iar modelul B
ofera un venit anual mai mare cu 1000 eur. Alternativa A necesita o cheltuiala initiala de
10 000 eur si cheltuieli de intretinere de 2000 eur anual. Alternativa B, model de lux,
necesita o cheltuiala initiala de 13 000 eur si costuri anuale de intretinere de 2500 eur.
Calculati valoarea neta prezenta in cele 2 situatii si alegeti varianta optima din acest
punct de vedere, stiind ca factorul dobanzii compuse este 4,355.
a. VNPA = 4000 eur VNPB = 5000 eur Voptima = B
b. VNPA = 3200eur VNPB = 4500 eur Voptima = B
c. VNPA = 3065 eur VNPB = 2242 eur Voptima = A
ANS: C

120. Un producător de aluminiu a previzionat ca cererea de produse pt


stropitori automate va fi de 500 bucăţi lunar pentru o perioadă de
3 luni. Cererile reale pentru aceste produse au fost deŞ 400, 560
şi 700 bucăţi.
Calculaţi MAD şi abaterea în acest caz.
a. MAD = 120 buc. Abaterea = -53,3 buc.
b. MAD = 100 buc. Abaterea = 53,3 buc.
c. MAD = 53 buc. Abaterea = 100 buc.
ANS: A

121. O unitate de îngheţată a înregistrat următoarea cerere pentru


îngheţată luna trecută. Procedura curentă de previziune foloseşte
vânzările săptămţnale corespondente de anul trecut ca previziune
pentru anul current. Calculaţi MAD şi abaterea în acest caz.
a. MAD = 20 galoane Abaterea = 30 galoane

30
b. MAD = 13,75 galoane Abaterea = +13,75 galoane
c. MAD = 10 galoane Abaterea = 20 galoane.
ANS: B

122. Directorul comercial al unui magazin de produse electrocasnice


estimează vânzările lunare de frigidere pe baza celor realizate pe
3 luni precedente. După opinie se acest nr. de 3 luni permite o
previziune valabilă. Vânzările realizate pe ultimele 6 luni şi
previziunile corespunzătoare sunt date în tabel. Să se determine
previziunea de frigidere pentru luna a-12-a.
1 1 1
Luna 6 7 8 9 0 1 2
2 1 2 1 2 2
Previziuni (buc) P
0 8 3 9 1 3 ?
Vânzări (buc) 2 2 1 2 2 2
V 3 5 9 1 4 1

a. 20 buc c. 22 buc
b. 23 buc d. 21 buc
ANS: C

123. La nivelul serviciului comercial ( vânzări) al unei firme


producătoare de piese auto s-a introdus lisajul exponenţial pentru
previziunea lunară a vânzărilor de cutii de viteză. Situaţia
vânzărilor şi a previziunilor pe ultimele 11 luni e prezentată în

tabel. La un coeficient de lisaj se cere să se


arate cum s-a început lisajul exponenţial, cum au fost calculate
valorile intermediare ale previziunii şi să se facă previziunea
pentru luna a – 13 – a ( I a anului viitor).

Lunile Valorile vânzărilor


Previunea Pt
anului sau cererii în
bucăţi Ct-1
1 50 -
2 55 50
3 60 52,5
4 60 56,3
5 80 58,2
6 70 69,1
7 120 69,5
8 115 94,8
9 110 104,9
10 90 107,4
11 120 98,7
12 100 109,4
13 - 104,7

31
a. c.
P13 = 104,7 buc P13 = 105,7 buc
b. d.
P13 = 101,2 buc P13 = 100,0 buc
ANS: A

124. Întreprinderea X a înregistrat următoarea cerere pentru răcitoare


cu gheaţă în timpul ultimelor 6 luni :
Răcitoare
Luna cerute (buc)
ianuarie 200
februarie 300
martie 200
aprilie 400
mai 500
iunie 600

Managementul întreprinderii cere întocmirea previziunii


folosind metoda mediei mobile simple pe 6 luni şi 3 luni
pentru a previziona vânzările din luna iulie.
a. c.
380 buc, 510 buc 367 buc, 500 buc
b.
350 buc, 490 buc
ANS: C

125. Firma Y a înregistrat o cerere neregulată şi de obicei în creştere


pentru truse de prim ajutor de unică folosinţă în cadrul spitalului.
Cererea pentru tuburi de plastic de pediatrie de unică folosinţă în
septembrie a fost de 300 buc şi în octombrie de 350 buc.
Procedura previziunii vechi a constat în folosirea cererii medii
lunare de anul trecut ca previziune pentru fiecare lună din acest
an. Cererea medie lunară de anul trecut a fost de 200 buc.
Folosind 200 buc. ca previziune pe luna septembrie, previziunea
pe luna octombrie, pentru luna noiembrie şi un coeficient de

nivelare atunci previziunile pe lunile octombrie şi


noiembrie vor fi :
a. c.
270 buc, 326 buc 270 buc, 316 buc
b.
260 buc, 316 buc

ANS: A

32
126. Cererea pentru componenţele nr. 2710 a fost de 200 în aprilie, 50
în mai şi 150 în iunie. Previziunea pentru aprilie a fost de 100

unităţi. Cu un coeficient de nivelare = 0,20 şi folosind nivelarea


exponenţială de prim rang. Care este previziunea pentru luna
iulie?
a. P iulie = 112 unităţi c. P iulie = 115 unităţi
b. P iulie = 120 unităţi

ANS: C

127. Firma X, producătoare de mobilă oferă periodic canapele pentru


compania Z, iar livrarea este esenţial să fie instantanee. Cererea
anuală estimată la 180 canapele e constantă. Canapelele costă
8000 $ duzina; costul realizării comenzii este estimat la 9000 $,
iar taxa de stocare şi transport este estimată la 15% din costul
canapelei . Calculaţi cantitatea comenzii economice optime,
exprimată în duzini.
a. c.
Q* = 10 duzini Q* = 12duzini
b.
Q* = 15 duzini
ANS: B

128. Compania Z are un contract cu Departamentul Apărării pentru


livrarea a 150 000 baloţi de sîrmă anual. Compania Comandă
metalul pentru baloţi în loturi de 40 000 unităţi de la un furnizor.
Lansarea unei comenzi costă 40 euro, iar taxa estimată de
menţinere în stoc este de 20% din costul unităţii care este de 0,15
euro. Determinaşi cantitatea comenzii optime şi raportul dintre
cantitatea comenzii optime şi cantitatea comenzii curente.
a. c.
Q* = 10 000 baloţi , Q*/Q = 1/4 Q* = 4 000 baloţi , Q*/Q = 1
b.
Q* = 20 000 baloţi , Q*/Q = 1/2
ANS: B

129. Un producător de televizoare necesită pentru asamblare lunar 24


000 piese de sîrmă în lungime de 2 cm. Costurile de comandă
sunt estimate la 42$, iar costul menţinerii lor este de 25% din
preţul unitar, care este de 0,08$. Presupunînd că livrarea este
instantanee, determinaţi cantitatea comenzii economice optime.
a. c.
Q* = 30 000 piese Q* = 34 779,3 piese

33
b.
Q* = 40 000 piese
ANS: C

130. Magazinul Y foloseste 120 cani de plastic de 250 ml zilnic. Managerul magazinului
doreste ca acesta sa functioneze 360 zile anual. Canile costa 0,10 euro duzina, costurile
de comanda fiind 5 euro/comanda, iar costurile de mentinere sunt de 50% din costul
produsului.
Determinati cantitatea comenzii economice optime, in duzini, daca livrarea este
instantanee.
1. Q* = 848,53 duzini
2. Q* = 800 duzini
3. Q* = 900 duzini
4. Q* = 10182,36 cani
a. c.
1+4 3+4
b.
2+4
ANS: A

131. Firma T necesita livrarea a 50 saci de faina la fiecare 3 luni. Costurile de comanda sunt
de 12 euro/comanda, iar costurile de mentinere sunt de 36% din costul fainei. Un sac de
faina costa 27 euro. Faina poate fi virata instantaneu dintr-un depozit local.
Determinati cantitatea comenzii economice optime in acest caz.
a. c.
Q* = 20 saci Q* = 25 saci
b.
Q* = 22,22 saci
ANS: B

132. Bucataria centrala a unui mare hotel deserveste mai multe restaurante si locuri de
receptie, munca fiind realizata la diferite statii si posturi. Consumul de salata (cererea) e
virtual constant si este cunoscut a fi de 30 000 de salate anual. Salatele pot fi produse cu
o rata de 45 000 bucati anual ; productia salatelor costa 0,40 $ bucata si costul cu
realizarea unei linii de productie a salatelor costa 4 $. Costurile de stocare asalatelor,
mari, din cauza deprecierii sunt estimate la 90% din costul unei salate. Nu este permisa
nicio lipsa de stoc.
Determinati cantitatea comenzii optime folosind modelul inlocuirii graduale.
a. c.
Q* = 1414 salate Q* = 2000 salate
b.
Q* = 1000 salate
ANS: A

133. Un lant de magazine fast-food are o piata locala de distributie care foloseste 730 cutii de
cani de hartie anual. Costurile de comanda sunt de 15 $; costurile de stocare sunt de
30% din investitia medie in stocuri, iar o cutie costa 12 $. Timpul total de livrare (TTL)
este cunoscut cu siguranta a fi de 5 zile.

34
Stabiliti doctrina optima de functionare prin calculul cantitatii comenzii optime si
a momentului de realizare a unei noi comenzi.
a. Q* = 90 cutii si R* = 20 cutii
b. Q* = 20 cutii si R* = 70 cutii
c. Q* = 77,99 cutii si R* = 10 cutii
ANS: C

134. Un producator de rachete are nevoie de un subansamblu electric bobinat pentru


asamblarea finala. Cererea anuala pentru subansambluri este 480 bobine; costurile de
comanda sunt de 85$; costurile de mentinere sunt de 75% din investitia medie in stocuri,
iar bobinele costa 1125$ bucata. Timpul de livrare este cunoscut ca fiind 21 zile.
Determinati doctrina optima de operare (Q* si R*).
a. Q* = 9bobine si R* = 25 bobine
b. Q* = 9,83 bobine si R* = 27,51 bobine
c. Q* = 10 bobine si R* = 30 bobine
ANS: B

135. Se doreste realizarea unui produs alcatuit din 2 subcomponenete A si B. Produsul are o
durata estimata de 1 an, cu o probabilitate de 0,90 si functioneaza cu succes atat timp cat
ambele subcomponente functioneaza. Tabelul de mai jos prezinta preturile celor 2
subcomponente in functie de nivelurile de fiabilitate.
Ce versiuni ale celor 2 subcomponente A si B trebuie utilizate pentru produsul
dat?

Fiabilitate
Subcomponenta 0,90 0,95 0,98
A 50$ 90$ 140$
B 70$ 90$ 110$

a. Subcomponenta A cu fiabilitate 0,90 si B cu 0,95


b. Subcomponenta A cu fiabilitate 0,90 si B cu 0,98
c. Subcomponenta A cu fiabilitate 0,98 si B cu 0,95
d. Subcomponenta A cu fiabilitate 0,95 si B cu 0,95
e. Subcomponenta A cu fiabilitate 0,95 si B cu 0,98
ANS: D

136. Un produs are 2 subcomponente A si B. Defectarea componentei A sau B duce la


defectarea produsului. Probabilitatile ca A sau B sa functioneze cu succes de 1500 ori
sunt 0,96 si 0,92 respectiv si sunt independente.
a. Care este probabilitatea ca produsul sa functioneze corect de 1500 ori sau mai
mult?
b. Care e probabilitatea de functionare corecta daca probabilitatile pentru A si B sunt
0,85, respectiv 0,75?
a. P1 = 0,8832 si P2 = 0,6375
b. P1 = 0,900 si P2 = 0,800
c. P1 = 0,850 si P2 = 0,950
ANS: A

35
137. Un robot instalat costa 76 500 euro pentru a realiza sarcina monotona de stivuire a unor
recipiente pline cu vopsea intr-o fabrica de vopsea. Robotul poate fi utilizat 20 ore pe zi
in medie 7 zile pe saptamana. Robotul trebuie sa functioneze intre 5 si 10 ani doar cu
cateva reparatii majore. Un angajat este platit cu 10 euro pe ora salariu si 7 euro pe ora
alte cheltuieli suplimentare, inclusiv plata asigurarilor sociale facute de companie.
Fabrica functioneaza cu 2 schimburi, un total de 16 ore pe zi, 5 zile pe saptamana, 50
saptamani pe an.
Care este perioada de amortizare a investitiei in acest robot?

a. Pamo = 1,125 ani


b. Pamo 2,500 ani
c. Pamo = 3,525 ani
ANS: A

138. Un producator de avioane comerciale este preocupat de fiabilitatea sistemului radar din
carlinga folosit pentru aterizari automate. Au fost testate 10 sisteme radar in 500
zboruri simulate. Aterizarile au fost in medie, de 20 minute. Doua sisteme radar au
esuat, unul dupa 121 de zboruri si cel de-al doilea dupa 273 zboruri. Pe baza acestor
date analizati fiabilitatea sistemului radar calculand procentul de esec al sistemelor
radar si numarul de defectari pe ora de functionare.
a. Pe = 20% si Nd / h = 0,000138
b. Pe = 25% si Nd / h = 0,002000
c. Pe = 30% si Nd / h = 0,003000
ANS: A

YES/NO

1. Sarcina este cea mai mica unitate de munca individuala avand un sens complet

ANS: Y

2. Sarcinile reprezinta un ansamblul de atributii identice necesare pentru realizarea unui anumit
proces de munca precis conturat

ANS: N

3. Activitatea reprezinta totalitatea atributiilor de o anumita natura, care determina procese de


munca cu un grad de omogenitate si similaritate ridicat

ANS: Y

4. Activitatea reprezinta totalitatea atributiilor de o anumita natura (tehnica, economica,


administrativa).

ANS: N

36