Caiet Sarcini Beton

CAIET DE SARCINI
PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN

BETON ARMAT SI ZIDARIE SI A LUCRARILOR DE DEMOLARE AFERENTE
CONSOLIDARE FUNDATII, PERETE CLADIRE, SCARA INTERIOARA,
REFACERE ZUGRAVELI INTERIOARE SI EXTERIOARE LA SEDIUL OPRM SLATINA, JUDETUL OLT
CAIET DE SARCINI
privind executia lucrarilor de consolidare a structurilor din beton armat si
zidarie si a lucrarilor de demolare aferente
CUPRINS
I. GENERALITATI
II. TERASAMENTE
III. FUNDATII
IV. LUCRARI DE BETON ARMAT
V. LUCRARI DIN ZIDARIE DE CARAMIDA
VI. LUCRARI DIN ZIDARIE DE B.C.A.
VII. LUCRARI DIN LEMN
VIII. MATERIALE
IX. LUCRARI DE DEMOLARE

I. GENERALITATI
A. INTRODUCERE
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile de calitate a executiei,
verificarea si receptia lucrarilor care fac obiectul proiectului.
Verificarea calitatii lucrarilor se va face conform prevederilor prescriptiei, “Normativ pentru verificarea calitatii si
receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente” - indicativ C56-85. Scopul verificarii calitatii lucrarilor este
examinarea modului in care sunt respectate prevederile
proiectului si cele cuprinse in prescriptiile tehnice in vigoare in perioada executiei.
Lista normativelor cuprinse in caietul de sarcini va fi adusa la zi de catre constructor (executant) cu normele noi sau
revizuite aparute pana la data executiei proiectului.
Proiectantul poate aduce completari sau modificari la prevederile prezentului caiet de sarcini pe tot parcursul
executiei; acestea devin obligatorii dupa luarea la cunostinta de catre Executant si Beneficiar.
Executantul este obligat sa ia masuri organizatorice pentru realizarea lucrarilor in conditiile de calitate cerute de
proiectul de executie, asigurand respectarea prevederilor inscrise in prezentul caiet de sarcini.
B. MASURI PREMERGATOARE EXECUTIEI

Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre verificatorii de proiecte atestati de comisia de
atestare a Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriale, persoane juridice sau fizice, independenti de
agentii economici elaboratori ai proiectelor.
Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii, care raspunde de realizarea nivelului de calitate
corespunzator exigentelor de performana ale lucrarii.
Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura cunoasterea proiectului de catre toti
factorii care concura la realizarea lucarii.
Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor determinante de care depinde continuarea
lucrarilor.
De asemenea in program se vor indica si factorii care trebuie sa participe la diferitele etape prevazute.
Prin grija investitorului se intocmeste cartea tehnica a constructiei care cuprinde documentele privitoare la
conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea acesteia si care se preda proprietarului constructiei care are
obligatia de a o completa la zi.
La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu: documentatia completa de executie, registrul de procese verbale
de lucrari ascunse, registrul de comunicari de santier, principalele norme care se refera la tehnologia de executie.
In cazul abordarii unor procese tehnologice care nu sunt acoperite prin norme tehnice legal aprobate, executantul va
solicita un caiet de sarcini privind succesiunea fazelor tehnologice si masurilor specifice.
C. ORDINEA ARTICOLELOR DIN SPECIFICATIILE TEHNICE

Articolele includ urmatoarele domenii tematice:
1. SPECIFICATII GENERALE
Acestea cuprind:
- Specificatiile tehnice sau parti din acestea care se aplica materialului sau componentei respective;
- Articolele acestor specificatii se aplica la toate materialele sau componentei respective.
2. DATE GENERALE
Sunt incluse informatii cu caracter general care au legatura cu articolul respectiv.
3. ELEMENTE COMPONENTE
Partile componente listate in acest capitol sunt parte integranta a acestui document si sunt incluse in pretul de cost
unitar sau in pretul de cost global prezentat de antreprenor.
4. CARACTERISTICI
Sunt prezentate caracteristicile materialului sau componentei descrise.
5. TEHNOLOGIE
Sunt incluse prescriptiile cu privire la procesarea materialului sau componentei descrise.
6. APLICABILITATE
Se descrie materialul, activitatea sau utilizarea generala la care se aplica articolul respectiv.
7.TESTARI
Sunt descrise atestarile necesare si testele prescrise ale caror costuri vor fi suportate de antreprenor.
8. MATERIALE
Sunt descrise natura si finisajul materialelor.
9.MASURATORI
Sunt descrise sistemul de masuratori si structura preturilor pentru component.
10. ANEXE LA SPECIFICATIILE GENERALE

Sunt descrise anexele la /sau abaterile de la specificatiile standard si articolele mentionate la capitolul "SPECIFICATII
GENERALE".
In cazul in care categoriile listate:
a) nu sunt urmate de un text: aceasta inseamna ca titlurile articolului mentionat "SPECIFICATII GENERALE" se aplica
in totalitate;
b) nu sunt mentionate: aceasta inseamna ca nu exista prescriptii in afara celor incluse in specificatiile standard
mentionate la "SPECIFICATII GENERALE".
SPECIFICATII GENERALE
1. In afara de cazul in care stipulatiile speciale de mai jos prevad altceva, aceasta prezentare trebuie sa fie in
conformitate cu specificatiile standard utilizate la contracte guvernamentale, standarde romanesti si specificatii
tehnice care se aplica in momentul executiei.
2. In afara de cazurile precizate clar in specificatiile tehnice sau tabelele cu masuratori, procesarea materialelor
include si livrarea, depozitarea, amplasarea, asamblarea etc... in conformitate cu practica in constructii si cuprinde
3. toate activitatile necesare satisfacerii cerintelor descrise in aceste specificatii.
II. TERASAMENTE
Se aplica : STAS 8924/1-84 - Trasare pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.
STAS 2561/4-90 - Piloţi foraţi.
C 160-75 - Normativ privind alcătuirea şi executarea piloţilor pentru fundaţii.
GE 029-96 - Normativ pentru executarea piloţilor.

C 169-88 - Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale.
P 7-88 - Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la
umezire.
2. DATE GENERALE
Conform pct.1.
Conform proiect.
4. CARACTERISTICI
Ordinea de realizare a lucrarilor de terasamente.
Pentru realizarea in conditii optime a lucrarilor de fundatii, constructorul trebuie sa analizeze cu atentie studiul
geotehnic si detaliile de executie a fundatiilor din proiect.
Lucrarile de sapaturi vor fi incepute dupa efectuarea operatiilor de
predare-primire a amplasamentului, a trasarii topometrice si a stabilirii reperelor de nivelment conform planurilor
din proiect. Confirmarea executarii trasarilor si a operatiilor de nivelment se va face prin “Procesul verbal de trasare
a lucrarilor”, act semnat de Beneficiar, Constructor si Proiectant.
Inainte de inceperea sapaturii generale a incintei, se vor executa lucrarile de protejare a constructiilor vecine,
conform prevederilor proiectului (subzidiri de fundatii, sprijiniri din piloti sau barete de beton armat joantivi sau
secanti, pereti mulati din beton armat).
Pentru executarea terasamentelor care au un volum obisnuit, metodele de executie se vor alege de constructor, de
comun acord cu proiectantul lucrarii.
Sapaturile se vor executa in etapele prevazute in proiect.
In cazul cand executantul considera ca acestea sunt susceptibile a fi modificate tinand seama de dotarile in utilaje
sau situatia de pe teren, este necesar avizul proiectantului si acordul investitorului.
Sapaturile generale se executa de regula mecanizat pe o adancime cu 20 cm mai sus de cota la care se vor executa
fundatiile respective.
5. TEHNOLOGIE
Lucrarile de sapaturi se vor organiza astfel incat sa se asigure masurile de prevenire a degradarii terenului de
fundare, si anume :
- se va mentine echilibrul natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o distanta suficienta, pentru ca
stabilitatea constructiilor invecinate sa nu fie influentata;
- turnarea fundatiilor se va executa fara intarzieri, dupa ce sapatura a ajuns la cota de fundare din proiect;
- se va asigura evacuarea rapida a apelor din precipitatii din sapaturi,
in cazul umezirii superficiale a sapaturii, fundul gropii de fundatie trebuie lasat sa se usuce, iar daca umezirea este
puternica, se va indeparta stratul de noroi;
- in cazul prezentei apei subterane peste cota de fundare, se va asigura mentinerea acesteia sub nivelul cotei de
fundare, fara intrerupere, pe toata durata executarii sapaturilor, fundatiilor si hidroizolatiilor.
La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se verifica dimensiunile, cotele de nivel si natura terenului de
fundare, care trebuie sa corespunda cu valorile prevazute in proiect. Verificarea calitatii terenului de fundare se face
prin probe de laborator, cel putin una la fiecare 200 m2 suprafata de sapatura si minimum 3 la obiectiv. Calitatea
terenului de fundare trebuie confirmata din proces verbal de catre specialistul geotehnician care a redactat studiul
geotehnic.
Tolerantele admisibile la trasarea pe orizontala pentru lungimi sunt de + 2 cm fata de cotele indicate in planurile de
detaliu, si de + 10 la unghiuri; tolerantele admise la trasarea reperelor de nivelment este de +1.0 cm.
In cazul pamanturilor sensibile la umezire se verifica si respectarea prevederilor cuprinse in normativul P7-88 si in
special asigurarea colectarii si evacuarii apelor din precipitatii sau din scurgeri accidentale.
Receptionarea lucrarilor de terasamente seexecuta in conformitate cu “Normativul C56-85 - caiet II” si cu
“Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse la constructii si instalatii precum si pentru
receptionarea terenului de fundare, fundatiilor si structurilor” aprobate prin ordinele IGSIC nr. 28/07.02.76. si
nr.20/14.04.77 (Buletinul Constructiilor 4/76 si 4/77).
Umpluturile in jurul fundatiilor se vor executa cu pamant de natura specificata in proiect (de preferinta argilos), fara
teren vegetal si vor avea un grad de compactare de 95% cu o abatere admisibila de - 5%.
6. MATERIALE
Conform proiect.
7. MASURATORI
Conform antemasuratorilor din proiect.
III. FUNDATII
Se aplica: STAS 6054-77 - Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.
P10-92 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii.
NE 012-99 - Cod de practica pentru executia lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat (publicat in B.C. 8-9/99).
2.DATE GENERALE
Conform pct.1.
3.ELEMENTE COMPONENTE
Conform proiect.
4.CARACTERISTICI
Conform proiect.
5. TEHNOLOGIE
Pregatire
Lucrarile de fundatii vor fi incepute numai dupa verificarea si receptionarea ca “faza de lucrari” a naturii terenului si
a sapaturilor precum si dupa retrasarea fundatiilor.
Cofraje (cf. capitolului VIII Materiale- COFRAJE)
Cofrajele pentru fundatii si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii :
- sa se asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate;
- sa fie etanse, astfel incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment;
- sa fie stabile si rezistente la actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie;
- sa fie prevazute cu piese de asamblare de inventar;
- pentru reducerea aderentei dintre beton si panourile de cofraj, panourile se ung inainte de fiecare folosire cu
solutii de decofrare.
Intrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare elementele cofrajului pot capata deplasari de la pozitionarea
initiala (din proiect), este necesar ca inaintea turnarii betonului sa se verifice corectitudinea pozitiilor finale ale
acestora. Decofrarea fundatiilor se va face cu respectarea prevederilor din Codul NE 012-99.
Depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea sau degradarea lor (umezire, murdarire,
putrezire).
Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraj.
Armaturi (cf. capitolului VIII Materiale- ARMATURI)
Inaintea turnarii elementelor de beton armat (radiere, grinzi, cuzineti)
se vor verifica toate armaturile din punct de vedere al numarului de bare, al pozitiei, formei, diametrului, lungimii,
distantelor etc. precum si a masurilor pentru mentinerea verticalitatii mustatilor pentru peretii subsolului. Se va
verifica de asemenea si grosimea stratului de acoperire prevazuta in proiect.
Betonul (cf. capitolului VIII Materiale - BETON)
La executia fundatiilor vor fi respectate si prevederile de la capitolul privind lucrarile de betonare.
Fundatiile continue se vor turna, pe cat posibil , fara intrerupere pe distanta intre doua rosturi de tasare; in cazul
cand aceasta conditie nu poate fi respectata se vor avea in vedere urmatoarele :
- durata maxima admisa a intreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua masuri speciale la reluarea betonarii,
va fi intre 1.5 si 2 ore, in functie de tipurile de ciment folosit (cu sau fara adaosuri);
- in cazul cand rostul de turnare nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical, la o distanta de 1,0 1,5 m de la
marginea stalpilor sau a intersectiilor de pereti;
- nu se admit rosturi de lucru in fundatiile izolate sau sub zonele cu concentrari maxime de eforturi din fundatiile
continue.
Rost de tasare
Rostul de tasare se va face intr-un plan perpendicular pe talpa fundatiei si va avea latimea prevazuta in proiect.
In cazul in care in rost sunt prevazute izolatii hidrofuge, acestea sunt reprezentate orientativ in planurile de
rezistenta, urmand a fi executate dupa detaliile prevazute in planurile de arhitectura.
6. APLICABILITATE
Conform proiect.
7. TESTARI
Toate verificarile, incercarile ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor de fundatii si rezultatele acestora se vor
inregistra in procese verbale de lucrari ascunse.
8. MATERIALE
Conform proiect.
9. MASURATORI
IV. LUCRARI DE BETON ARMAT

1.SPECIFICATII GENERALE
Se aplica: STAS 1799-88 - Constructii din beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa incarcarilor
pentru verificarea calitatii materialelor.
STAS 6657/1-89 - Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii
tehnice generale de calitate.
STAS 6657/3-89 - Idem. Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice
C 156-89 - Indrumator pentru aplicarea STAS 6657/3-89
NE 012-99 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton armat si beton precomprimat.
C 28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel-beton.
C 11-74 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj
pentru cofraje.
C 162-73 - Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti
din beton monolit la cladiri.
C 130-78 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor.
2.DATE GENERALE
Prezentul capitol se refera la lucrarile de betoane in elemente noi sau la reparatii si consolidari.
3.1. Pereti din beton armat monolit
3.2. Stalpi din beton armat monolit
3.3. Plansee si grinzi din beton armat monolit
3.4. Plansee din predale
3.1. Prevederi pentru executia peretilor din beton armat monolit

Prevederi pentru executia peretilor din beton armat. Peretii din beton armat se pot turna in cofraje din panouri din
placaj, metalice sau mixte. Tipul de cofraje va fi ales functie de natura lucrarilor ce trebuiesc executate, urmarindu-se
asigurarea conditiilor de calitate cerute prin proiect si prin caietul de sarcini. In acest sens se va tine seama si de
recomandarile de la pct. D.11 ale prezentului caiet.
Se prezinta in continuare principalele elemente privind tehnologia de executie a peretilor cu panouri din placaj
pentru cofraje (conform normativ C11-74).
Pentru obtinerea unei suprafete plane panourile de cofraj pentru pereti se vor alinia riguros la montare, atat la
rosturile dintre ele cat si la zona de contact cu planseul.
Asigurarea verticalitatii se a face cu spraituri, de preferinta reglabile. Impingerea betonului proaspat se preia prin
elementele de sprijinire ale panourilor si anume montanti sau moaze si prin tirantii de legatura realizati in general
din otel beton si blocati cu zavoare cu excentric sau pana.
Cofrarea peretilor cu panouri se executa in urmatoarea ordine: se traseaza axele peretilor si conturul lor; se fixeaza
talpile de rezemare si aliniere; se monteaza panourile de cofraj pentru una din fetele peretelui incepand cu panoul
de la intersectia si continand cu celelalte, fiecare panou cu ajutorul unor cleme de otel beton; se introduc piesele ce
asigura planeitatea panourilor si se sprijina provizoriu cu spraituri; se monteaza armatura peretelui; se fixeaza cutiile
si ramele pentru goluri; se monteaza panourile de cofraj de pe cea de a doua fata a peretelui si concomitent cu
acestea se monteaza distantieri prin care se introduc tirantii; se monteaza si se fixeaza cu tiranti; se verifica
verticalitatea cofrajelor cu ajutorul firului cu plumb si se face fixarea in pozitia definitiva.
Panourile de cofraj se ung cu atentie inaintea montarii armaturilor (ungerea se face dupa decofrare sau inaintea
montarii) in scopul de a facilita operatia de decofrare si a se mari numarul refolosirilor.
Armatura peretilor se monteaza dupa ce a fost executata o fata a cofrajului, in urmatoarea ordine:
-se realizeaza prima retea de bare legate sau plase sudate; legarea barelor la plasele din bare independente trebuie
efectuata la incrucisarea barelor, prin legaturi cu sarma neagra (2 fire de 1.5 mm diametru) sau prin sudura electrica
prin puncte. Retelele de armaturi vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de intersectii marginale pe tot
conturul; restul incrucisarilor vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri (sah);
- se fixeaza de cofraj prin simple carlige sau dispozitive;
- se monteaza carcasele (intersectii, capete de diafragma, etc);
- se realizeaza a doua retea de bare;
- se fixeaza prin distantieri de prima retea si se leaga barele;
- se monteaza a doua fata a cofrajului;
La decofrarea elementelor verticale ordinea operatiilor este, in general inversa celor indicate la montarea cofrajelor.
In timpul montajului si al depozitarii panourilor de cofraj din materiale lemnoase si a celorlalte elemente din
materiale combustibile, se vor respecta prevederile din “Normativul P 118-99 - Siguranţa la foc a construcţiilor”.
3.2. Prevederi pentru executia stalpilor din beton armat monolit

Stalpii din beton armat se pot turna in cofraje din panouri din placaj, metalice sau mixte. Tipul de cofraje utilizate va
fi ales functie de natura lucrarilor ce trebuiesc executate, urmarindu-se asigurarea conditiilor de calitate cerute prin
proiect si prin caietul de sarcini. In acest sens se va tine seama si de recomandarile de la pct. D.11.
Tehnologia de executie a stalpilor cu cofraje din panouri de placaj si caloti metalici, cuprinde in principal urmatoarele
operatii :
- trasarea axelor perpendiculare si conturul stalpilor;
- montarea, cu macaraua, a primului subansamblu in forma de L realizat din panouri asamblate cu caloti metalici si
sprijinirea cu spraituri metalice reglabile;
- terminarea lucrarilor de armare;
- montarea celui de al doilea subansamblu in forma de L, la pozitie si incheierea calotilor metalici;
- verificarea verticalitatii cofrajului si fixarea definitiva a spaiturilor reglabile.
Montarea armaturii cuprinde urmatoarele etape: introducerea barelor verticale si legarea lor de mustatile nivelului
inferior; ridicarea etrierilor si legarea lor de sus in jos la distantele prevazute in proiect: verificarea verticalitatii
carcasei realizate si ancorarea ei pana la realizarea cofrajului. Se poate executa carcasa in ateliere centralizate si apoi
se va monta cu ajutorul macaralei, dotata cu dispozitive adecvate care permit montarea fara a le deforma sau
deteriora. Carcasele se vor aseza in pozitia definitiva
si apoi se vor lega la partea de jos cu mustatile stalpului inferior (sau fundatiei).
3.3. Prevederi pentru executia planseelor si grinzilor din beton armat monolit
Planseele alcatuite din placi si grinzi din beton armat monolit se pot turna in cofraje alcatuite din panouri din placaj,
metalice, sau cu structura mixta.
La realizarea cofrajelor vor fi avute in vedere urmatoarele:
- sustinerea cofrajelor va fi rezemata prin intermediul unor talpi individuale sau continue, pe pamant sau alte
elemente de constructii; talpile vor fi suficient de rigide pentru a reziste fara a se deforma sub incarcari;
- popii vor fi de preferinta metalici telescopici care pot permite usor decofrarea;
- la alcatuirea si montarea cofrajelor se va urmari ca deformatiile lor sa fie compensate prin suprainaltari sau prin
contrasageti;
- esafodajele de sustinere a cofrajelor planseelor sunt formate in general, din grinzi extensibile rezemate pe popi de
inventar contravantuiti.
Elementele cofrajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta si stabilitate pentru a putea prelua toate sarcinile
provenite din greutatea cofrajului, betonului proaspat, a sculelor si a dispozitivelor de lucru si a echipelor de
muncitori.
De asemenea esafodajele pentru cofraje vor fi astfel concepute si contravantuite pentru a rezista si a incarcari
seismice. Montarea cofrajelor de sustinere pentru plansee se face in
urmatoarea ordine:
- se traseaza pozitia elementelor verticale de sustinere (popi etc.).
- se dispun elementele verticale de sustinere si se contravantuiesc provizoriu;
- se monteaza si se fixeaza elementele orizontale ale esafodajului (rigle, grinzi extensibile, etc);
- se monteaza panourile de cofraj;
- se verifica pozitia si dimensiunile elementelor cofrajelor; strangerea definitiva a contravantuirilor se face dupa
ultima verificare ce se efectueaza dupa montarea cofrajelor pe traverse.
In concordanta cu tendintele in domeniul cofrajelor pe plan mondial, se recomanda utilizarea pentru cofrarea
planseelor si grinzilor, a panourilor cu rama metalica si placaj special.
Aceste sisteme de cofraje prezinta o serie de avantaje:
- greutatea redusa a tuturor elementelor face posibila montarea si demontarea lor manuala;
- este posibila si montarea de ansamble mari de cofraje, cu ajutorul macaralei;
- placa cofranta din placaj special permite un numar mare de refolosiri (peste 100 pentru fiecare fata);
- modul de sprijinire permite decofrarea timpurile a panourilor, planseul ramanand sprijinit pe popi prin intermediul
capetelor de sprijinire, fapt ce mareste eficienta folosirii acestor cofraje.
Ordinea operatiilor pentru armarea grinzilor este urmatoarea:
- insemnarea pe marginea cofrajului a pozitiei etrierilor; introducerea etrierilor in cofraj cu partea deschisa in sus;
- introducerea barelor drepte de la partea inferioara a grinzii si legarea lor;
- asezarea si legarea restului barelor (ridicate, drepte de la partea superioara etc);
- inchiderea etrierilor si legarea barelor cu sarma. In cazul armarii cu carcase, acestea se aduc la locul de montaj cu
macaraua prevazuta cu dispozitive speciale pentru a impiedica deformarea barelor;
- se aseaza cu un capat pe cofraj pe un suport, iar al doilea capat se leaga in jos pe cofraj, se scoate apoi suportul
si se lasa intreaga carcasa;
- se verifica acoperirea cu beton si se fixeaza definitiv carcasa.
Placile se armeaza in urmatoarea ordine a operatiilor: insemnarea pe cofraj a pozitiei barelor: asezarea barelor
drepte de la partea inferioara silegarea lor de armatura grinzilor sau centurilor precum si legarea nodurilor retelei
(vezi armare pereti) cu sarma neagra; montarea barelor de la partea
superioara pe distantieri si a barelor de repartitie si legarea lor cu sarma.
3.4. Prevederi pentru executia planseelor cu ajutorul predalelor

Aceasta tehnologie fiind o metoda industrializata de realizare a planseelor prezinta cateva avantaje tehnico-
economice:
- eliminarea cofrajelor;
- reducerea consumului de manopera pe santier;
- realizarea suprafetei inferioare a planseului de calitate superioara prin turnarea in fabrica;
Montarea predalelor
La montaj predalele reazema provizoriu pe esafodaje sau grinzi extensibile sustinute de popi extensibili.
Reazemele provizorii se vor prevedea cat mai aproape de reazemele definitive (diafragme, pereti, grinzi), la o
distanta de max. 30 cm. Ordinea operatiilor de montaj este urmatoarea :
- montarea esafodajelor sau dispozitivelor de sustinere si verificarea orizontalitatii acestora;
- montarea predalelor;
- armarea suprabetonarii;
- cofrarea zonelor de imbinare cu elemente alaturate;
- turnarea suprabetonarii.
Conditii de calitate
La utilizarea predalelor trebuiesc asigurate urmatoarele conditii tehnice:

- predalele se executa in fabrici de prefabricate; se pot confectiona si pe santier daca se dispune de o dotare tehnica
corespunzatoare;
- predalele se manipuleaza si se monteaza numai dupa ce rezistenta betonului a atins cel putin 150 daN/cm2;
- manipularea se va face numai cu dispozitive corespunzatoare care sa evite deteriorarea predalelor;
- transportul se va efectua numai cu mijloace special amenajate;
- nu se vor monta predale avariate;
- esafodajele de sustinere vor fi executate astfel incat sa asigure orizontalitatea predalelor;
- inainte de turnarea suprabetonarii, suprafata predalelor se va trata corespunzator;
- inalturarea esafodajelor se va face la termenele prevazute in Codul NE 012-99.
4. CARACTERISTICI
Conform proiect.
5. TEHNOLOGIE
Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie, in majoritate, lucrari care devin
ascunse, astfel incat verificarea calitatii acestora trabuie sa fie consemnata in procese verbale de receptie calitativa,
incheiate intre delegatii Beneficiarului si Constructorul. Nu se considera valabile procesele verbale de receptie
calitativa incheiate numai de Constructor.
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de inchiderea procesului verbal referitor la faza precedenta
daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa. In procesele verbale se vor preciza concret verificarile efectuate,
constatarile rezultate si daca se admite trecerea la faza de executie urmatoare.
Este obligatorie incheierea de procese verbale in urmatoarele faze de executie:
- la terminarea executarii cofrajelor;
- la terminarea montarii armaturilor;
- inainte de inceperea betonarii;
- in cursul betonarii;
- la decofrare;
- la terminarea montarii elementelor prefabricate.
Se vor respecta abaterile limita fata de dimensiunile elementelor prevazute in proiect pentru cofraje, armaturi si
betonul intarit - vezi cap.VII - MATERIALE.
6. APLICABILITATE
Conform proiect.
7. TESTARI
Executantul este obligat ca, prin laboratorul propriu sau alte laboratoare de specialitate, sa efectueze incercarile
prevazute in prezentul caiet de sarcini si sa tina evidenta rezultatelor.
8. MATERIALE
Conform cap.Materiale.
9. MASURATORI
Conform masuratori din proiect.
V. LUCRARI DE ZIDARIE DIN CARAMIDA

Se aplica: STAS 10109/1 – 82 - Constructii civile,industriale, agrozootehnice.
STAS 1030-85 – Lucrari de zidarie. Calcul si alcatuire.
STAS 2634-80 - Mortare obisnuite. Clasificare si conditii tehnice.
STAS 5185/1-86 -Mortare obisnuite. Metode de incercare. Caramizi si blocuri ceramice cu goluri
verticale Conditii tehnice de calitate.
STAS 5185/2-86 - Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme si dimensiuni.
STAS 457-86 - Caramizi pline presate pe cale umeda.
P2 – 85 - Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie.
C130 – 78 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor.
C17 – 82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.
C56 – 85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii.
2. DATE GENERALE
Dimensiunile, marca si calitatea caramizilor precum si marca mortarului de zidarie vor fi obligatoriu cele prevazute in
proiect. Compozitia mortarului va fi cea aratata in STAS 1030-85 si Normativul C17-82.
Lucrarile de zidarie includ urmatoarele:
- caramizi pline, caramizi si blocuri cu goluri;
- izolatii;
- armaturi pentru zidarie;
- buiandrugi din beton armat;
- mortar pentru zidarie;
- alte componente.
4. CARACTERISTICI
Conform pct.1.
5. TEHNOLOGIE
Caramizile, inainte de punerea lor in lucrare, se vor uda bine cu apa (mai abundent in perioadele calduroase).
La zidaria din caramizi pline si cu goluri verticale, rosturile orizontale si verticale vor fi bine umplute cu mortar dar
lasandu-se neumplute pe o adancime de 1 - 1.5 cm de la fata exterioara a zidului. La zidaria din blocuri cu goluri
orizontale, rosturile orizontale vor fi umplute cu mortar, in schimb pentru realizarea rosturilor verticale, mortarul se
va aplica cu mistria numai pe portiunile marginale ale blocurilor.
Orizontalitatea randurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal gradate la intervale egale cu
inaltimea randurilor. Riglele se fixeaza la colturile zidariei. Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara bine intinsa
intre aceste rigle.
Intreruperea executiei zidariei se face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi.
Tesirea zidariei la colturi si intersectii se va face conform normativului P2-85.
Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii (stalpii sau diafragme de beton armat) se face fie cu mustati de
otel beton, fie cu agrafe fixate pe bolturi impuscate. Inainte de executarea zidariei de umplutura, pe suprafetele
respective ale stalpilor sau diafragmelor se va aplica un sprit de mortar ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si
elementul de structura va fi umplut complet cu mortar.
La executarea zidariei cu samburi din beton armat, carcasele de armatura ale acestora se vor monta inainte de
executarea zidariei leganduse de mustatile nivelului inferior. Pe masura executarii zidariei, in rosturile orizontale se
aseaza barele orizontale delegatura cu stalpisorii, inglobandu-se in mortar marca 50, obtinut cand este cazul prin
imbogatirea locala a dozajului de ciment.
Turnarea betonului se face in straturi cu inaltimea de cca.1 m, dupa udarea prealabila a zidariei si cofrajului.
Indesarea betonului se face cu vergele. Se interzice folosirea in acest scop a vibratoarelor sau baterea cofrajului cu
ciocanul.
Conditiile de calitate si verificarea calitatii lucrarilor de zidarie de caramida vor fi conform STAS 10109/1-82 si
“Normativ pentru verificarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente” C 56-85.
Toate materialele care se folosesc la executarea zidariilor si peretilor (caramizi, mortar, beton, armatura, etc) se vor
pune in opera numai dupa ce conducatorul tehnic al lucrarii a verificat ca ele corespund cu prevederile proiectului si
prescriptiile tehnice. Verificarile se fac pe baza documentelor care atesta calitatea materialelor si le insotesc la livrare
(certificate de calitate, fise de transport) prin examinarea vizuala si masuratori.
6. APLICABILITATE
Se refera la zidariile executate din caramizi pline sau cu goluri si blocuri ceramice cu goluri.
7. TESTARI
Consistenta mortarului, determinata cu conul etalon va fi de 8-13 cm pentru zidarie din caramizi pline si 7.....8 cm
pentru zidarie din caramizi si blocuri cu goluri verticale sau orizontale.
Verificarea calitatii zidariilor si peretilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor de catre seful de echipa maistru, iar
la lucrari ascunse si de catre conducatorul tehnic si reprezentantul beneficiarului.
Verificarea calitatii executiei zidariilor consta din urmatoarele:
- verificarea teserii rosturilor verticale in functie de tipul blocurilor de zidarie;
- verificarea grosimii rosturilor orizontale si verticale care nu vor depasi 8-10 mm, precum si umplerea cu mortar; nu
se admit rosturi neumplute;
- verificarea orizontalitatii randurilor cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului;
- teserea zidariei la colturi, intersectii, conform cu normativele P2-85;
- verificarea grosimii zidariei la fiecare zid in parte, prin masurarea distantei pe orizontala dintre doua dreptare
aplicate pe ambele fete ale zidului, la trei inaltimi sau puncte diferite, media aritmetica a rezultatelor se compara cu
dimensiunea din proiect;
- verificarea verticalitatii zidariei (suprafete si muchii) cu ajutorul firului cu plumb si dreptarului de 2.5 m, in trei
puncte pe inaltimea fiecarui zid;
- verificarea planeitatii suprafetelor prin aplicarea pe suprafata zidului a unui dreptar de cca 2.5 m si prin masurarea
cu precizia de 1 mm a distantei dintre rigla si suprafata sau muchia respectiva; verificarea se va face la fiecare zid;
- verificarea dimensiunilor - lungimea si inaltimea plinurilor si golurilor - direct cu ruleta sau metrul.
La zidaria armata si complexa se vor mai verifica urmatoarele:
- pozitia corecta a sectiunii armate;
- grosimea rosturilor orizontale si acoperirea cu mortar a armaturii;
- trasarea, cofrarea si betonarea stalpisorilor;
- realizarea strepilor la stalpisori conform proiectului;
- pozitionarea corecta a armaturii din rosturile orizontale prin care se realizeaza legatura dintre stalpisori si zidarie;
Pentru elementele de beton armat care intra in componenta zidariilor se aplica in mod corespunzator si prevederile
de la capitolul Lucrari de beton armat.
Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite in proiect sau in prescriptiile legale in vigoare sunt conform
normativului C56-85 - Anexa VIII.1.
8. MATERIALE
Conform proiect.
9. MASURATORI
Conform masuratorilor din proiect.
VI. LUCRARI DE ZIDARIE DIN B.C.A. SI DIN IPSOS

STAS 1030-85 - Mortare obisnuite. Clasificare si conditii tehnice.

STAS 2634-80 - Mortare obisnuite. Metode de incercare.
P 104-83 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor, planseelor si acoperisurilor din
elemente b.c.a
C56 – 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii.
C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.
P2-85 - Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie.
C14 – 82 - Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrarile de zidarie.
2.DATE GENERALE
Conform pct.1.
3.ELEMENTE COMPONENTE
Lucrarile de zidarie includ urmatoarele:
- blocuri si placi din b.c.a;
- placi din ipsos pline si cu goluri;
- fasii din b.c.a. sau din ipsos;
- izolatii;
- armaturi pentru zidarie;
- buiandrugi din beton armat;
- mortar.
4.CARACTERISTICI
Conform proiect.
5.TEHNOLOGIE
Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care se folosesc la executarea zidariilor si peretilor se vor pune in
opera numai dupa ce conducatorul tehnic al lucrarilor a verificat ca elementele corespund cu prevederile proiectului
si prescriptiile tehnice. Verificarile se fac pe baza certificatelor de calitate, prin examinare vizuala si masuratori.
In cazul in care calitatea materialelor nu corespunde cu cea din proiect, conducatorul tehnic al lucrarii, de la caz la
caz, va refuza materialul, va cere acordul proiectantului pentru folosirea lui sau va solicita incercari de laborator.
Verificarea calitatii zidariilor si peretilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor de catre seful de echipa, maistru, iar
la lucrari ascunse si de catre conducatorul tehnic si reprezentatul beneficiarului.
a. Controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera va consta din:

- se va examina starea suprafetelor blocurilor si placilor, interzicanduse folosirea celor cu impuritati sau gheata;
- se va verifica la fiecare sarja de mortar daca consistenta acestuia se inscrie in limitele prevazute de norme: 8...13
cm la zidaria din blocuri din beton cu agregate usoare; 10... 11 cm la zidaria din blocuri mici si placi si placi din b.c.a;
11.... 13 cm la pasta de ipsos pentru placi si fasii de ipsos.
- ghermelele se vor examina bucata cu bucata
- la peretii din fasii de b.c.a sau din ipsos se va examina starea suprafetelor fasiilor
Executarea zidariilor si peretilor nu va putea incepe decat numai dupa ce exista procese verbale de lucrari ascunse
care atesta calitatea suportului peste care se executa zidaria.
b.Verificarea calitatii executiei zidariei consta din:

- la blocurile din beton cu agregate usoare si din b.c.a. se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare
rand ca suprapunerea sa se faca pe 1/2 bloc;
- la zidaria din placi din b.c.a sau din ipsos se va verifica daca teserea verticala s-a facut la fiecare rand, iar
suprapunerea placilor s-a facut pe 1/2 placa;
- se vor verifica grosimile rosurilor orizontale si verticale ale zidarie prin masurarea a 5-20 roturi la fiecare zid; media
aritmetica a masuratorilor facute cu precizie de 1 mm trebuie sa se inscrie in limitele abaterilor admise in anexa
VIII.1, din normativul C56-85
- vizual, se va verifica la toate zidurile daca toate rosturile verticale si
orizontale sunt umplute complet cu mortar cu exceptia adancimii de 1....1,5 cm de la fetele vazute ale zidariei; nu se
admit rosturi neumplute. La peretii din placi de ipsos rosturile se umplu complet cu pasta de ipsos.
- se va verifica orizontalitatea randurilor de zidarie cu ajutorul furtnului de nivel di dreptarului;
- se va verifica grosimea zidariilor la fiecare zid in parte prin masurare cu precizie de 1 mm, la trei inaltimi sau puncte
diferite ale zidului, iar media aritmetica a rezultatelor se compara cu prevederile din proiect;
- verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se va verifica cu ajutorul firului cu plumb si dreptarului de 2,5 m
- planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidului a unui dreptar cu
lungimea de cca 2,5 m si prin masurarea distantei dintre rigla si suprafata respectiva;
- lungimea si inaltimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor si ale plinurilor se verifica prin masurare cu ruleta sau
metrul. Media a trei masuratori se compara cu dimensiunile din proiect.
c. Pentru elementele de beton armat care intra in componenta zidariilor se aplica in mod corespunzator
prevederile din capitolul “Lucrari de beton armat”
d. La zidaria de umplutura si la lucrarile de placare a fatadelor cu placi de b.c.a. verificarile constau din:
- se va verifica daca ancorarea zidariei si a placajelor de stalpi si diafragme se executa conform prevederilor
proiectului;
- se va verifica vizual daca zidaria a fost bine impanata intre plansee iar rosturile verticale dintre zidarie si stalpi sau
diafragme sunt umplute complet cu mortar; se va controla daca suprafetele stalpilor sau diafragmelor de beton
armat care vin in contact cu zidaria se amorseaza cu mortar de ciment.
Rezultatele tuturor verificarilor care se refera la zidarii portante, ce urmeaza a se tencui, se inscriu in procese verbale
de lucrari ascunse. De asemenea, se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse, rezultatele verificarilor care au rol
de izolare termica sau fonica.
e. La executarea peretilor despartitori din fasii de b.c.a sau de ipsos, verificarea calitatii executiei consta din
urmatoarele:
- piesele metalice pentru montaj se vor proteja contra coroziunii;
- se vor verifica piesele de prindere a obiectelor sanitare si a tamplariei;
- se va verifica aplicarea amorsei pe canaturile fasiilor pe care urmeaza sa se aplice pasta de ipsos sau mortarul
adeziv, executarea corecta a rosturilor di daca acestea sunt bine umplute.
6.APLICABILITATE
Se refera la zidariile si peretii din blocuri si placi din beton celular autoclavizat, placi din ipsos pline si cu goluri, fasii
din beton celular autoclavizat si din ipsos.
7.TESTARI
Rezultatele verificarilor vor trebui sa se incadreze in abaterile limita stabilite prin proiect sau prin anexa VIII.1 din
normativul C56-85.
8.MATERIALE
Conform proiect.
9.MASURATORI
VII. LUCRARI DE LEMN

Se aplica: STAS 2111-90 Cuie de sârmă din oţel
STAS 925; 1451-1455 Şuruburi cu filet pentru lemn
STAS 857-83 Piese şi elemente din lemn pentru construcţii. Clasificare şi condiţii tehnice de calitate
STAS 650-652 Protecţia lemnului
STAS 2925-86 Protecţia lemnului din construcţii împotriva atacului ciupercilor şi insectelor xilofage
STAS 9302/1-88 Protecţia lemnului. Prescripţii tehnice generale de protecţie chimică
STAS 10975/1,2,3 Protecţia produselor din lemn împotriva factorilor climatici
STAS 10974-78 Lemn - Determinarea factorului de calitate
STAS 5170-73 Lemn rotund de răşinoase şi foioase pentru industrializare şi construcţii. Măsurare,
marcare, stivuire
STAS 9319/1,2 Cherestea de răşinoase - foioase. Pachete pentru
transport. Condiţii tehnice de calitate
STAS 9317/1,2 Tâmplărie pentru construcţii civile şi industriale. Metode pentru verificarea calităţii
C 83-75 Îndrumător privind executarea trasării în detaliu în construcţii
HG 731 - oct.91 Hotărâre privind aprobarea “Regulamentului de atestare tehnico-profesională a
specialiştilor cu activitatea în construcţii”
HG 143 - martie 92 Hotărâre privind modificarea şi completarea HG 731/91 Legea nr.10-95 Privind
calitatea în construcţii
Norme republicane de protecţia muncii, aprobate de MM şi MS cu ord.34/1975
Norme de protecţia muncii în activitatea de construcţii - montaj aprobate de MCInd cu
ord.1233/U/1980
Norme pentru prevenirea şi combaterea incendiilor NPCI.
2. DATE GENERALE
Dimensiunile si calitatea lemnului vor fi obligatoriu cele prevazute in proiect.
Elementele din lemn ce compun structurile din lemn trebuie să fie executate în conformitate cu tehnologia de
prelucare specifica lemnului, cu respectarea condiţiilor de calitate şi finisare impuse în proiect.
Suprafeţele elementelor componente nu trebuie să prezinte riscul de rănire (tăiere, julire) prin contact cu muchii vii
sau suprafeţe rugoase.
Elementele complementare ce se fixează de structurile din lemn trebuie să fie bine fixate ca să fie exclus riscul de
desprindere. De ex:prinderea invelitorii de capriori.
Materialele şi produsele de tratare a lemnului nu trebuie să fie nocive sau să emită substanţe sau radiaţii
vătămătoare.
Clasa de combustibilitate aleasă conform STAS 11357-89 trebuie să corespundă condiţiilor minimale prescrise de
protecţie contra incendiilor, în funcţie de gradul de rezistenţă la foc al clădirii.
Această condiţie se asigură din proiectare, prin măsuri cu caracter constructiv şi prin protecţie chimică.
4. CARACTERISTICI
Conform pct.VII.1.
5. TEHNOLOGIE
Pentru realizarea asamblajelor la construcţiile din lemn se vor folosi cuie din sârmă de oţel (STAS 2111-90), şuruburi
pentru lemn (STAS 925-80; 1451-1455; 1755-80), piuliţe (STAS 922-89; 926-90) buloane confecţionate din OB 37,
şaibe confecţionate din tablă joasă, inele
metalice, profile laminate.
Mărcile şi clasele de calitate ale oţelurilor, precum şi caracteristicile mecanice ale pieselor metalice de îmbinare nu
pot fi schimbate fără acordul în scris, prealabil, al proiectantului.
Producătorul întocmeşte recomandări privind punerea în operă, care vor trebui să cuprindă:
- planul de montaj;
- sistemele de fixare a şarpantelor, pe elementele structurale ale construcţiei;
- tehnica de punere în operă.
Punerea în operă a structurilor din lemn se efectuează de firme specializate şi autorizate în astfel de lucrări.
6. APLICABILITATE
Documentatia se aplică la execuţia în fabrică şi pe şantier, la transportul, depozitarea şi recepţionarea elementelor
din lemn care compun structurile.
La execuţia acestei structuri se vor respecta integral toate reglementarile in vigoare privind executia, verificarea
calitatii executiei si receptia obiectivelor de investitie in constructii.
Întreprinderile executantate care contribuie la execuţia structurii din lemn răspund direct de buna executie si de
calitatea tuturor lucrarilor ce lerevin in conformitate cu planurile de executie, cu prevederile standardelor,
normativelor si instructiunilor tehnice in vigoare si cu prevederile prezentului Caiet de sarcini.
Elementele, subansamblele şi structurile din lemn se vor executa conform planurilor de executie elaborate de
proiectant.
7. TESTARI
Produsul va fi însoţit de un certificat de calitate, care să ateste îndeplinirea caracteristicilor fizico-mecanice în
concordanţă cu norma de produs.
Produsele va fi livrate în ambalaje din folie de polietilenă, cu canturile protejate cu fâşii PFL sau PAF, astfel încât să-şi
păstreze calităţile în timpul operaţiunilor de transport, depozitare şi manipulare.
Se vor pune etichete cu menţiunile următoare:
- denumirea producătorului;
- date privind materialul (denumire comercială);
- dimensiuni, greutate, numărul lotului de fabricaţie;
- indicaţii privind modul de aplicare;
- alte recomandări sau atenţionări după caz.
Depozitarea se efectuează în stive acoperite sau sub şoproane ferite de intemperii.
Stivele se vor ridica de la pământ la circa 25-30 cm şi au o înălţime de max.4 m.
Elementele se vor stivui în sens longitudinal, în rânduri suprapuse.
Între elementele de lemn se aşează şipci dispuse la distanţe astfel stabilite încât să nu se producă deformarea vizibilă
a acestora. Şipcile se dispun după aceeaşi linie verticală.
În condiţii normale de exploatare, se recomandă refacerea tratamentelor şi finisajelor de exterior la cel puţin 5 ani.
Pentru desfasurarea în deplina siguranta a activitatilor este obligatorie verificarea periodica a structurilor din lemn,
îndeosebi a prinderilor. Aceasta verificare se va executa de catre beneficiar în mod obligatoriu în urmatoarele cazuri:
- în situatia când se schimba destinatia încaperilor
- în situatia în care se constata deformatii mai mari decât cele admisibile;
- cel putin o data pe an.
Rezultatele constatarilor se consemneaza într-un proces verbal, o copie atasându-se cartii constructiei.
Verificarile vor consta din verificarea imbinarilor, verificarea suprafetelor în contact, verificarea tuturor îmbinarilor,
verificarea vopsitoriilor si a altor protectii, verificarea aspectului general al structurii prin comparatie cu desenele
aflate la cartea constructiei. Solutiile de remediere, ca urmare a constatarilor cuprinse în documentele de verificare,
vor fi stabilite pe baza de expertize tehnice executate cu avizul proiectantului.
Programarea verificarilor se va întocmi de catre beneficiar la datele calendaristice corespunzatoare prezentelor
prevazute pe baza de decizie interna si va cuprinde componenta nominala a comisiei de verificare în care va fi inclusa
cel putin o persoana având calificarea corespunzatoare - specialist constructii din lemn - din personalul propriu sau
din alta unitate.
Verificările vor consta din:
- verificarea suprafeţelor în contact;
- verificarea tuturor îmbinărilor şi rezemărilor;
- verificarea producţiilor;
- verificarea aspectului general al structurii prin comparaţie cu piesele desenate aflate în cartea construcţiei.
Soluţiile de remediere, ca urmare a constatărilor cuprinse în documentele de verificare vor fi stabilite pe bază de
expertize tehnice executate cu avizul proiectantului.
8. MATERIALE
Conform VIII.7 si specificatiilor din proiect.
9. MASURATORI
VIII. MATERIALE
CUPRINS
VIII.1 BETON
VIII.2 COFRAJE
VIII.3 ARMATURI
VIII.4 CARAMIZI
VIII.5 BLOCURI PENTRU ZIDARIE
VIII.6 MORTARE
VIII.7 LEMN
VIII.1. BETON
Pe langa prevederile prescriptiilor generale de la cap.IV art.1, se aplica si:
SR 388 : 1995 - Ciment Portland (tip I)
SR 1500 : 1996 - Cimenturi compozite tip II, III, IV, V
STAS 1667-76 - Agregate naturale grele
STAS 790-84 - Apa pentru betoane
STAS 1759-88 - Incercari pe betonul proaspat - Determinarea densitatii, lucrabilitatii, a continutului de
agregate fine si a inceputului de priza
STAS 5479-88 - Incercari pe betonul proaspat - Determinarea continutului de aer oclus
STAS 1275-88 - Incercari pe betonul intarit - Determinarea rezistentelor mecanice
STAS 3159-81 - Incercari pe betonul intarit - Verificarea impermeabilitatii la apa
2.DATE GENERALE
Capitolul cuprinde prevederi referitoare la:
- conditii tehnice de calitate pentru betoane si materiale componente ale acestora;
- compozitia betoanelor;
- conditii de preparare, transport, punere in opera si tratare ulterioara a betoanelor;
- metodologia de verificare a calitatii betoanelor si materialelor componente;
- conditii tehnice si controlul calitatii pentru cofraje si armaturi.
CIMENT
3.1. La prepararea betoanelor pentru toate construcţiile se va folosi cimentul Portland tip I cu excepţia rezervorului
de incendiu la care se va folosi ciment Portland tip II A-S.
3.2. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control pentru ciment trebuie sa corespunda prevederilor din
STAS 301-83.
3.3. Schimbarea tipului de ciment se poate face numai cu avizul scris al
proiectantului, cu respectarea criteriilor prevazute în Codul NE 012-99 - pct.4.1.2.
3.4. In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane si al depozitarii, cimentul trebuie ferit de umezeala si
impurificari cu materii straine (pamant, carbune, substante organice, ipsos, var hidratat, etc).
3.5. Executantul va efectua verificarea calitatii cimentului conform prevederilor Codului NE 012-99 anexa VI.1 pct.A1
la aprovizionare si pct.B1 inainte de utilizare.
3.6. Cimentul la care se constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute, este interzis a se utiliza la prepararea
betonului.
3.7. Daca intervalul de timp, dintre livrare de la fabrica si utilizarea cimentului, depaseste 30 zile, acesta se va folosi
numai daca, la o noua verificare a rezistentelor mecanice, la varsta de 7 zile, acestea se incadreaza in conditiile
standardizate.
3.8. Executantul este obligat sa tina o evidenta clara, pentru fiecare lot de ciment intodus precum si a consumului
zilnic.
AGREGATE
3.9. La prepararea betoanelor pe santier se vor folosi sorturile de agregate: 0,2-1; 1-3; 3-7; 7-16; 16-31 mm,
aprovizionate de la balastiera cea mai apropiata.
3.10. Agregatele vor indeplini conditiile tehnice prevazute in STAS 1667-76 ; metodele de determinare a
caracteristicilor sunt cele din STAS 4606-80.
3.11. Pentru cantitatea livrata in cadrul unui transport, furnizorul este obligat ca, odata cu documentul de expeditie,
sa trimita si certificatul de calitate respectiv. Laboratorul executantului este obligat sa examineze datele inscrise in
certificatul de calitate si sa verifice indeplinirea conditiilor de calitate ale agregatelor, efectuand determinarile
cuprinse in Codul NE 012-99 anexa VI.1:
- la sosirea agregatului pct.A2.
- inainte de utilizare pct.B2.
APA DE AMESTECARE
3.12. Apa utilizata la prepararea betonului va fi apa din reteaua potabila. Daca se foloseste apa din alte surse,
aceasta va indeplini conditiile de calitate STAS 790-84.
ADITIVI
3.13. Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton pentru imbuntatirea proprietatilor betonului proaspat
si/sau intarit.
Influenta aditivilor asupra proprietatilor betonului este data in Codul NE 012-99 Anexa I.3 tabelul I.3.2.
3.14. Utilizarea aditivilor este obligatorie la prepararea categoriilor de betoane prevazute in Codul NE 012-99
art.4.4.2 tabelul 4.4.
3.15. Se vor utiliza numai aditivi care au agremente tehnice in vigoare.
3.16. Verificarea indeplinirii conditiilor de calitate ale aditivilor se va face conf.Codului NE 012-99 anexa VI.1 pct.A4 la
aprovizionare si pct.B3 la punerea in opera.
4. CARACTERISTICI
4.1. Fiecare tip de beton este definit prin: clasa, consistenta (lucrabilitate) si grad de impermeabilitate.
CONDITII TEHNICE
4.2. Betoanele utilizate in elemente proiectate (fundatii, radiere, grinzi, stalpi, pereti, plansee) vor fi de clasele
prevazute in proiect.
S-au utilizat urmatoarele clase de betoane, definite conform STAS 10107/0-90 şi Codul NE 012-99:
STAS 10107/0-9: Bc 10; Bc 15; Bc 20; Bc 25; Bc 30;
NE 012-99: C 8/10; C12/15; C16/20; C20/25; C25/30
4.3. In stare proaspata, betoanele vor indeplini la locul de punere in opera, urmatoarele conditii:
- Consistenta (lucrabilitatea):
Tip element Clasa de consistenta
Fundatii din beton simplu T2 sau T3
Fundatii , stalpi, grinzi, pereti din b.a., placi T3/T4
Idem, realizate din beton pompat si rezervoare T4
- Temperatura:
Temperatura maxima va fi de +25°C.
4.4. Betoanele intarite pentru constructiile curente vor avea un grad de impermeabilitate min.P410.
Betonul intarit pentru rezervorul de incendiu va avea un grad de impermeabilitate min.P810.
COMPOZITIA BETONULUI
4.5. Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului se face
de catre producator printr-un laborator autorizat astfel ca sa corespunda
cerintelor prevazute in proiect si in prezentul caiet de sarcini in ceea ce
priveste:
- clasa de rezistenta;
- dimensiunea maxima a agregatelor;
- consistenta betonului proaspat;
- dozajul minim de ciment;
- gradul de impermeabilitate;
- raportul apa / ciment maxim.
4.6. La stabilirea compozitiei betoanelor se va tine seama de recomandarile privind satisfacerea cerintelor prevazute
in Codul NE 012-99, astfel:
Cerinta Recomandare
Consistenta(lucrabilitatea) Anexa I.4 tabelul I.4.3 si tabelul I.4.5
Granulozitatea agregatelor Anexa I.4 tabelul I.4.6 si tabelul I.4.11
Tip ciment Anexa I.2
Raport apa/ciment Anexa I.4 tabelul I.4.2
4.7. Pentru tipurile de betoane prevazute in proiect se dau informativ: tipurile de ciment, dozajul minim de ciment si
raportul apa/ciment maxim:
Ciment
Raport
Clasa beton Clasa de rezis. Dozaj min.
tip apa/ciment max
N/mm² kg/m³
Bc 10 260 0.75
Bc 15 I;II/A 32.5 275 0.65
Bc 20 290 0.55
Bc 25 I; II/A-S; II/A-L; 325 0.50

Bc 30 II/A-V 365 0.45
4.8. In vederea evitarii livrarii sau punerii in opera a unui beton cu caracteristici in stare proaspata care nu
indeplinesc conditiile impuse, se vor face obligatoriu verificarile operative prevazute la subcap.7 - Testari.
5. TEHNOLOGIE
A. PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI
5.A.1. Statia de betoane trebuie sa fie atestata conform prevederilor.
5.A.2. Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admitandu-se urmatoarele abateri:
- ciment si apa ±2% ;
- agregate si adaosuri ±3% ;
- aditivi ±5% ;
5.A.3. Se va verifica cel putin odata pe saptamana dar la cel mult 50 ore de functionare si ori de cate ori se considera
necesar, functionarea corecta a mijloacelor de dozare, folosindu-se greutati etalonate.
5.A.4. Dozarea aditivilor se face cu dozatoare corespunzatoare, care sa permita o masurare cat mai exacta a cantitatii
de solutie de aditiv stabilita prin reteta betonului.
Executantul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru prepararea si dozarea corespunzatoare a aditivilor, tinand
seama ca abateri mai mari in plus sau in minus decat cele prevazute, pot influenta nefavorabil calitatea betonului.
5.A.5. Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera va fi urmatoarea: agregate, ciment,apa si la
urma aditivul.
5.A.6. Amestecarea componentilor betonului se va face pana la obtinerea unui amestec omogen. Durata amestecarii
unei sarje va fi de min. 45 secunde de la introducerea ultimului component.
5.A.7. Executantul va stabili caracteristicile betonului proaspat la preparare, cu un ecart care sa tina seama de
evolutia acestora in functie de durata de transport, timpul de punere in opera si conditiile de mediu.
CONDITII DE PREPARARE PE TIMP FRIGUROS

5.A.8. In perioada de timp friguros, executantul trebuie sa ia masurile necesare prepararii betonului sub temperatura
minima prevazuta.
Aceste masuri vor cuprinde: indepartarea ghetii si a bulgarilor de agregate inghetate, acoperirea agregatelor cu
prelate si incalzirea lor cu abur sau aer suflat prin registre de tevi, utilizarea ape calde, etc.
Agregatele nu vor fi incalzite la temperatura mai mare de 60°C.
Daca la prepararea betoanelor se utilizeaza apa cu temperatura mai mare de 40°C, se va evita contactul direct al apei
cu cimentul. In acest caz se va amesteca mai intai apa cu agregatale si numai dupa ce temperatura
amestecului a scazut sub 40°C, se va adauga si cimentul.
CONDITII DE PREPARARE PE TIMP CALDUROS

5.A.9. In perioada de timp calduros, executantul va lua masurile necesare producerii betonului sub temperatura
maxima admisa.
Aceste masuri vor cuprinde: stropirea depozitelor de agregate cu apa rece, protectia depozitelor de agregate si a
rezervoarelor de apa impotriva actiunii directe a razelor solare si a vanturilor calde si uscate, folosirea apei reci la
prepararea betoanelor, prepararea betoanelor la ore cu temperaturi mai scazute ale zilei sau noaptea.
TRANSPORTUL BETONULUI
5.A.10. Transportul betonului de la statia de betoane la locul de punere in lucrare se va face cu autoagitatoare sau
basculante cu bena etansa.
Transportul local al betonului se va face cu pompe de beton, bene, jgheaburi, skipuri, tomberoane, etc.
5.A.11. Fiecare transport de beton va fi insotit de un bon de livrare, in care vor fi mentionate cel putin urmatoarele
date:
- denumirea statiei;
- numarul bonului si data intocmirii;
- betoniera la care s-a preparat betonul;
- tipul de beton si volumul (mc);
- destinatia betonului;
- ora plecarii din statie;
- ora sosirii in santier;
- ora inceperii si terminarii descarcarii;
- caracteristicile betonului: clasa de rezistenta, consistenta, tipul, clasa si dozajul cimentului, tipul de agregat si
granula maxima;
- tipurile de aditivi si adaosuri, grad de impermeabilitate (la cerere), notate conf.Codul NE 012-99 pct.6.1.1.2.
Datele referitoare la statia de betoane vor fi completate de seful statiei iar datele din santier de conducatorul
lucrarii.
Bonul de livrare se va intocmi in dublu exemplar, din care unul ramane in santier si celalalt se intoarce la statia de
betoane.
5.A.12. Durata de transport, care se considera din momentul inceperii incarcarii si pana la terminarea descarcarii
mijlocului de transport, nu va depasi :
Temperatura Durata maxima de transport - minute

amestecului de beton
cu autoagitatoare cu autobasculanta
10º<t<30º 50 35
t<10º 70 55
5.A.13. Executantul va lua masuri ca in timpul transportului sa nu se altereze calitatea betonului (pierderi de lapte de
ciment sau segregari, in cazul transportului cu basculante, adaugari de apa, in autoagitatoare in cazul transportului
betonului cu acestea).
5.A.14. Executantul va asigura transportul betonului in bune conditii, in timpul executarii lucrarilor pe timp friguros
sau calduros, luand masurile corespunzatoare de protectie in scopul conservarii calitatii betonului proaspat.
B. TURNAREA BETONULUI
PREVEDERI GENERALE PRIVIND BETONAREA
5.B.1. Betonarea elementelor cladirii ce se consolideaza se va face pe baza proiectelor de executie, a ordinei si
tehnologiei de executie adoptata de executant si a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
5.B.2. Inainte de a incepe betonarea oricarui element, se vor verifica:
- cotele de nivel si starea de curatenie a suprafetei cofrajelor de caramida sau a betonului turnat in faza
anterioara;
- corespondenta cotelor cofrajelor atat in plan cat si ca nivel cu cele din proiect, verticalitatea cofrajelor,
existenta masurilor pentru mentinerea formei, asigurarea etanseitatii precum si fixarea cofrajelor cu elemente de
sustinere;
- rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere, corecta rezemare si fixare a sustinerilor, existenta penelor
si a altor dispozitive de decofrare, etc;
- dispozitia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarul lor cu cele din proiect, solidarizarea
armaturilor intre ele, existenta in numar suficient a distantierilor etc;
- functionarea corecta a mijloacelor de preparare, transport si punere in opera a betonului;
- asigurarea conditiilor tehnico-organizatorice pe toate fazele procesului de preparare, transport, punere in
opera si tratare ulterioara a betonului, astfel sa fie respectate prevederile referitoare la beton si betonare.
5.B.3. Daca se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca nu sunt asigurate toate conditiile necesare
inceperii betonarii, se vor lua masurile corespunzatoare.
5.B.4. In urma efectuarii verificarilor se va completa “Procesul verbal de inspectie la punct fix pentru verificarea
conditiilor prealabile betonarii”.
5.B.5. Betonarea va fi condusa nemijlocit de seful lucrarii.
Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea desfasurarea actiunii, luand masuri operative de
remediere a oricaror deficiente constatate, deficientele si masurile adoptate fiind consemnate in “Procesul verbal de
betonare” al elementului sau elementelor ce se toarna.
5.B.6. Betonul trebuie pus in lucrare in timp cat mai scurt posibil, dupa aducerea la locul de turnare, punerea lui in
opera facandu-se fara interuperi intre rosturile de turnare prevazute in proiect, cu respectarea Codului NE 012-99
Anexa IV.1.
5.B.7. Turnarea betonului se va face in straturi orizontale, pe cat posibil uniforme, cu grosimea de max. 50 cm.
Inaltimea de cadere libera a betonului nu va fi mai mare de 1 m cand se toarna cu pompa si 1.5 m cand se toarna cu
alte mijloace.
5.B.8. Durata maxima de timp admisa intre turnarea a doua straturi succesive se va aprecia in functie de compozitia
betonului, conditiile de mediu si dimensiunile elementului, astfel incat sa existe garantia ca stratul nou de beton
turnat poate fi vibrat impreuna cu stratul turnat anterior urmand indicatiile din Codul NE 012-99 anexa IV.1.
Daca executantul considera ca, din diferite motive, nu poate asigura turnarea straturilor de beton in timpul necesar
asigurarii continuitatii elementelor, atunci la prepararea betoanelor, pe langa aditivul de baza, se va folosi si aditiv
intarzietor (de ex.hexametafosfat de sodiu).
5.B.9. Daca totusi betonul din stratul turnat anterior s-a intarit sau daca din motive de forta majora, continuarea
betonarii este imposibila, suprafata betonului se va considera rost de turnare si va fi tratata in cosecinta:
- se va curata betonul necompactat, laptele de ciment, si se va crea o suprafata rugoasa care inainte de
reluarea betonarii va fi bine suflata cu aer comprimat si spalata.
5.B.10. La turnarea betonului se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor in beton si realizarea corecta
a grosimii stratului de acoperire. In zonele cu armaturi dese (noduri de cadru), umplerea completa cu beton si
compactarea acestora se va face cu deosebita grija iar acolo unde este cazul se vor crea posibilitati de acces lateral a
betonului proaspat prin spatii care sa permita si patrunderea vibratorului sau a vergelelor metalice pentru indesarea
betonului.
5.B.11. Se va evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta in proiect; se interzice circulatia
muncitorilor direct pe armaturi.
5.B.12. Compactarea betonului din elementele turnate se va face prin vibrare, operatie pe parcursul careia
executantul va lua masuri privind:
- instruirea personalului in ceea ce priveste tehnica vibrarii si importanta executarii corecte si cu
constiinciozitate a acestei operatii;
- dotarea muncitorilor instruiti in acest sens cu vibratoare corespunzatoare si in numar suficient.
5.B.13. La vibrarea betonului se vor respecta regulile prevazute in Codul NE 012-99 anexa IV.2, din care mentionam
urmatoarele:
- vibratorul se va introduce cat mai vertical, patrunzand in stratul inferior pe o adancime de cca. 10....15 cm;
- scoaterea vibratorului se va face cat mai lent pentru a se evita formarea de goluri in punctele de extragere;
- durata de vibrare optima din punct de vedere tehnico-economic se situeaza intre 5....30 sec. in functie de
lucrabilitatea betonului, dimensiunile elementului si gradul de armare, precum si tipul de vibrator utilizat.
Semnele dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:
- betonul nu se mai taseaza;
- suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
- inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor;
- apare lapte de ciment sau apa la imbinarile cofrajelor.
TURNAREA BETONULUI PE TIMP FRIGUROS

5.B.14. In conditiile in care temperatura aerului este mai mica sau egala cu +5º C sau exista probabilitatea ca in
interval de 24 ore sa scada sub aceasta limita, se recomanda ca temperatura betonului sa fie in jurul valorii maxime
prescrise, luandu-se masurile necesare pentru curatirea suprafetei de betonare de zapada si gheata.
Este interzisa folosirea clorurii de calciu ca agent de dezghetare.
Daca temperatura suprafetei care urmeaza sa fie acoperita cu beton este mai mica de +5° C , betonarea nu va
incepe.
TURNAREA BETONULUI PE TIMP CALDUROS

5.B.15. La turnarea betonului pe timp calduros, executantul va lua toate masurile necesare respectarii temperaturii
maxime admise si protejarii corespunzatoare a betonului impotriva efectului evaporarii rapide a apei din beton.
Se recomanda betonarea in timpul noptii.
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

In conditii normale de temperatura
5.B.16. Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire, betonul pentru constructiile curente va fi mentinut
permanent umed timp de minimum 7 zile, fie printr-o stropire permanenta, fie prin acoperirea betonului cu prelate,
rogojini, panza de sac, etc. mentinute permanent umede.
In perioada de timp calduros tratarea betonului se va face pe o perioada de minim 14 zile de la turnare.
Betonul pentru rezervorul de incendiu va fi mentinut permanent umed 14 zile de la turnare, respectiv 28 de zile pe
timp calduros.
In conditii de timp friguros
5.B.17. Masurile de protectie pe timp friguros se vor lua cand
temperatura mediului ambiant (masurata la ora 8 dimineata) este mai mica
de +5°C.
Protectia betonului va asigura pe langa conditii normale de intarire si:
- o rezistenta de minim 50 daN/cmp suficienta pentru a evita deteriorarea prin actiunea inghetului si
dezghetului;
- evitarea de fisuri cauzate de contractare prin racire brusca a stratului superficial de beton.
Protectia betonului pe fetele libere se va face cu rogojini sau alt material termoizolant aplicat peste o folie de
polietilena. Inlaturarea protectiei si decofrarea se va face progresiv in functie de regimul de temperatura masurat,
inlaturarea completa facandu-se numai atunci cand diferenta de temperatura dintre suprafata betonului si aer este
mai mica de 11°C.
DECOFRAREA
5.B.18. Daca prin proiect nu se specifica altfel, termenele minime de decofrare vor fi cele prevazute in Codul NE 012-
99 cap.14, tabelele nr. 14.1; 14.2 si 14.3 pentru viteza lenta de dezvoltare a rezistentei.
Termenul minim de decofrare in zile pentru temperatura mediului °C

Operatia de decofrare
+5 +10 +15
Decofrarea partilor laterale
la grinzi, stalpi, pereti, 2 1+1/2 1
fundatii.
Decofrarea fetelor
inferioare ale cofrajelor cu
mentinerea popilor de 6 5 4
siguranta la plansee, grinzi
cu deschidere de max.6 m.
Idem, grinzi > 6 m 10 8 6
Indepartarea popilor de
siguranta la plansee, grinzi 24 18 12
cu deschidere de max. 6 m.
Idem, grinzi intre 6-12 m. 18 14 9
Idem, grinzi <12 m. 36 28 18
5.B.19. La decofrare se vor respecta urmatoarele:

- desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul lucrarii; in cazul in care se constata
defecte de turnare (goluri, zone, segregate) care pot afecta capacitatea portanta a elementului, decofrarea
elementelor de sustinere se va sista pana la aplicarea masurilor de remediere;
- sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric
catre reazeme;
- slabirea pieselor de fixare (pene) se va face treptat, fara socuri;
- decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se
decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor;
- nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se cofreaza sau
se betoneaza.
C. REMEDIEREA DEFECTELOR
5.C.1. Imediat dupa decofrare se va examina aspectul betonului semnalandu-se zonele cu beton necorespunzator
(beton necompact segregat, goluri, rosturi de betonare nepermise, etc).
In acelasi timp se vor verifica :
- pozitia golurilor de trecere, pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior.
Toate constatarile vor fi consemnate intr-un proces verbal de lucrari ascunse.
5.C.2. Solutiile de remediere a defectelor se vor stabili de comun acord
cu proiectantul in functie de tipul defectelor, respectandu-se normativul C 149-87:
- remedierea defectelor de suprafata (segregari sau zone de beton necompactat) se va face prin torcretare
conform pct.5.C.3;
- remedierea zonelor de beton cu goluri sau rosturi de betonare nepermise se va face prin rebetonare
(plombare) conform pct.5.C.4;
5.C.3. La remedierea defectelor prin torcretare se vor respecta urmatoarele reguli:
- se curata bine prin spituire zonele de beton necompactate sau segregate, pana la betonul sanatos si
compact, se curata armatura, se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa sub presiune. Spalarea zonelor pe
care urmeaza a se aplica torcretul se va face cu 1-2 ore inainte de executarea operatiei de torcretare; torcretul nu se
va aplica decat dupa zvantarea suprafetei;
- la prepararea amestecului de torcret se va utiliza ciment H II/A-S 32,5 si nisip 0-3 mm in proportie de 1/2;
cantitatea de apa se stabileste de catre executant in functie de consistenta necesara la punerea in opera;
- aplicarea torcretului se va face in straturi succesive pana la completarea zonei de remediat;
- finisarea suprafetei se va face la 30-45 min. dupa torcretare mai intai cu mistria si dreptarul pentru
indepartarea excesului de beton apoi prin driscuire cu drisca metalica sau mistria pana se obtine o suprafata
apropiata de cea a betonului din zonele invecinate; se admite pentru corectarea neregularitatilor utilizarea de
mortar fin preparat din ciment si nisip fin 0-1 mm in proportie de 1/2;
- protectia zonelor remediate se va face prin protectia lor cu solutie polisol sau sinolac, fie prin stropire
permanenta cu apa timp de 3 zile si protectie cu panza de sac sau prelata.
5.C.4. Remedierea defectelor prin rebetonare (plombare) se va face respectand urmatoarele precizari:
- se curata bine prin spituire betonul necompact pana la betonul sanatos; se curata armatura, se sufla cu aer
comprimat si se spala cu jet de apa sub presiune;
- punerea in opera a betonului se va face prin turnarea in exces in cofraje evazate, prevazute de la caz la caz
pe una sau toate fetele elementului remediat;
- compozitia betonului de plombare va fi stabilita in functie de clasa betonului ce se remediaza.
- la prepararea betonului se va folosi aditiv superplastifiant in proportie de 1.5% fata de cantitatea de ciment,
urmarindu-se realizarea betonului la o tasare de 12 - 15 cm;
- compactarea betonului se va face prin vibrare interna concomitent cu turnarea, pana la umplerea completa
a zonei de plombat;
- la cca. 24 ore dupa turnare, zona se decofrează si se indeparteaza prin cioplire excesul de beton pana la
fetele elementului si se va finisa suprafata cu mortar fin avand ciment / nisip 1/2;
- protectia zonelor remediate se va face prin acoperire cu solutia polisol sau sinolac, fie prin stropire
permanenta cu apa timp de 3 zile si protectie cu panza din sac sau prelata.
D. ABATERI SI TOLERANTE LA TURNAREA ELEMENTELOR

5.D.1. Daca prin proiect nu este specificat, se admit urmatoarele abateri limita conform Codului NE 012-99 Anexa
III.1 tabel III.1.1.
La dimensiunile elementelor executate monolit:
- lungimi ale fundaţiilor ±20 mm
- lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, placilor, peretilor pana la 3 m ±16 mm
- 3....6 m ±20 mm
- peste 6 m ±25 mm
Dimensiunile sectiunii transversale:

- latimea fundatiilor ±20 mm
- inaltimea fundatiilor < 2 m ±20 mm
- inaltimea fundatiilor > 2 m ±30 mm
Grosimea peretilor si placilor

- pana la 10 cm ±3 mm
- peste 50 cm ±5 mm
Latimea si inaltimea sectiunii grinzilor si stalpilor
- pana la 50 cm ±5 mm
- peste 50 cm ±8 mm
Inclinarea fata de proiect:

Fundatii, stalpi, pereti:

- pe verticala 3 mm/m
16 mm total
- pe orizontala 5 mm/m
20 mm total
Grinzi si placi
- pe verticala 5 mm total
- pe orizontala 10 mm total
Abateri limita la pozitia elementelor:

Axe in plan orizontal:
- pentru fundatii, grinzi, pereti si stalpi ±10 mm mm
Cote de nivel
- fundatii ±10 mm
- placi si grinzi cu deschidere pana la 6 m ±10 mm
- idem cu deschiderea peste 6 m ±16 mm
6. APLICABILITATE
Conform proiect.
7. TESTARI
CONTROLUL CALITATII BETONULUI PROASPAT
7.1.Valoarea caracteristicilor betonului proaspat pentru fiecare din tipurile de betoane utilizate la executia lucrarilor,
se va face conform prevederilor din Codul NE 012-99 anexa VI pct.C1.
7.2. Interpretarea rezultatelor se face astfel:
La statia de betoane (laborator):
- daca rezultatul determinarii se situeaza in afara limitelor admise, se va repeta imediat determinarea;
- daca nici acest rezultat nu se incadreaza in limitele admise, se va opri prepararea betonului si se vor lua
masurile necesare pentru obtinerea caracteristicilor prevazute prin corectarea compozitiei si verificarea instalatiei.
La locul de punere in lucrare:
- daca nu este indeplinita conditia prevazuta se vor efectua pentru acelasi transport de beton, inca doua
determinari si se va calcula valoarea medie a celor 3 rezultate;
- daca nici valoarea medie nu indeplineste conditia prevazuta, se va proceda astfel:
pentru lucrabilitate:
- daca tasarea betonului este sub limita admisa, lucrabilitatea se poate imbunatati, adaugand in agitator
aditivi plastifianti (superplastifianti);
- dacă este depasita limita admisa, transportul respectiv de beton se refuza.
CONTROLUL CALITATII BETONULUI INTARIT

7.3. Verificarea calitatii betonului intarit (rezistenta la compresiune si gradul de impermeabilitate) se va face la
laborator, pe probe prelevate conform prevederilor din Codul NE 012-99 Anexa VI.1 pct.C2 si D2.
Prin “proba” se intelege o serie de minim 3 epruvete in varsta de 28 zile.
Epruvetele pot fi:
- cilindrice avand diametrul de 150 mm si inaltimea de 300 mm;
- cubice cu latura de 150 mm;
- cubice cu latura de 141 mm (admise temporar).
7.4. Aprecierea calitatii betonului preparat si livrat se va face conform prevederilor din Codul NE 012-99 cap.17.2.2 si
anexa VI.3 pct.3, pe baza interpretarii rezultatelor obtinute in urma incercarilor la compresiune, la varsta de 28 zile,
executate pentru fiecare tip de beton in parte, pe epruvete pastrate in conditii standard.
7.5. Verificarea indeplinirii nivelelor de performanta trebuie sa se faca prin control interior de catre producatorii de
beton si executanti si/sau prin control exterior de conformitate de catre executanti si investitori, in conformitate cu
Codul NE 012-99 pct.17.2.2.1.
7.6. Planul de prelevare a probelor si criteriilor de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului se vor
stabili prin contract intre executant si producator in cazul livrarii betonului de catre statii (fabrici) de beton atestate
si intre executant si investitor in cazul betonului preparat pe santier sau in statii ale executantului, in conformitate cu
prevederile Codului NE 012-99 pct.17.2.2.2.
7.7. Criteriile de conformitate, se dau in Codul NE 012-99 pct.17.2.2.3 in functie de numarul probelor prelevate si
constau in compararea rezistentei medii X (media aritmetica a rezultatelor pentru probele relevate) si a rezistentei
minime Xmin cu rezistenta caracteristica la compresiune fck corectata statistic.
7.8. Pentru betoanele prevazute in proiect se dau rezistentele caracteristice la compresiune.
Clasa betonului Rezistenta caracteristica fck N/mm²

Definitia de STAS 10107/0-90 Definitia de Cod NE 012-99 cilindrica cubica
Bc 10 C 8/10 8 10
Bc 15 C 12/15 12 15
Bc 20 C 16/20 16 20
Bc 25 C 20/25 20 25
Bc 30 C 25/30 25 30
7.9. In cazul in care nu se indeplinesc criteriile de conformitate, trebuie efectuari incercari suplimentare (incercari
nedistructive, prelevari de carote, etc.) de catre organisme autorizate.
In baza acestor incercari se vor lua masurile corespunzatoare de catre investitor si proiectant, in conformitate cu
Codul NE 012-99 anexa VI.3.
8. MATERIALE
Conform proiect.
9. MASURATORI
Conform antemasuratorii din proiect.
VIII.2. COFRAJE
Se aplica prevederile:
- C11-74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje;
- C162-73 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti din
beton monolit la cladiri;
- NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.
2. DATE GENERALE
Cofrajele utilizate pot fi realizate din lemn sau produse pe baza de lemn, metalice sau cu structura mixta. Materialele
utilizate trebuie sa asigure realizarea unei suprafete de beton corespunzatoare.
La adoptarea tipului de cofraj ce se va utiliza, se va tine seama de tipul elementelor de executat, de dimensiunile
acestora si de tehnologia de punere in opera a betonului.
Conform catalog producator.
4. CARACTERISTICI
Cofrajele si sustinerile lor vor indeplini urmatoarele conditii:
- sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect;
- sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de executie;
- sa fie alcatuite din elemente care sa permita un numar mare de refolosiri;
- sa fie etanse si sa nu permita pierderea laptelui de ciment.
5. TEHNOLOGIE
UNGEREA COFRAJELOR
Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje, acestea se ung pe fetele ce vin in contact cu betonul, inainte de
fiecare folosire, cu agenti de decofrare. Acestia trebuie sa nu pateze betonul, sa nu deterioreze cofrajul, sa se aplice
usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate, in conditiile climatice de executie a lucrarilor.
DEPOZITAREA
Depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire,
ruginire, etc.). Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de
panouri de cofraje.
CONDITII DE MONTAJ
La montarea cofrajelor se va acorda o atentie deosebita sprijinirilor si legarii cofrajului.
Este interzisa legarea cofrajului de barele de armatura.
Se vor utiliza tiranti, bare metalice sau buloane corespunzatoare.
Legaturile cofrajelor nu vor lasa gauri sau spatii neregulate care sa necesite reparatii ale suprafetei betonului si nu
vor conduce la degradarea acestuia.
Se recomanda ca, dupa indepartarea cofrajului sa nu ramana nici un element metalic inglobat in beton la o distanta
mai mica de 5 cm de la fata betonului.
Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate incat sa nu permita deplasari sau deformari ale cofrajului in timpul turnarii
betonului.
La cofrajele stalpilor, se vor prevedea la partea inferioara ferestre speciale pentru curatire inainte de betonare; la
intervale de maxim 2 m inaltime, se vor prevedea ferestre pentru turnarea betonului, daca betonul nu se toarna cu
pompa sau bene cu furtun.
TOLERANTE
Panourile de cofraj si piesele de sustinere si asamblare trebuie sa fie in stare tehnica buna, astfel ca sa asigure
exactitatea dimensiunilor, formelor si pozitiilor pieselor. Abaterile si tolerantele cofrajului vor fi, conf.NP 002-99,
tabel III.1.1 :
Abateri limita la dimensiunile panourilor de cofraj:

- la lungimi ±4 mm
- la latimi ±3 mm
Abateri limita pentru cofraje fata de prevederile proiectului :

Lungime Latime Inaltime
- fundatii ±15 mm ±6 mm ±10 mm
- stalpi, grinzi, pereti, placi ±10 mm ±3 mm ±3 mm
Inclinarea fata de proiect:

- fundatii 3 mm şi 15 mm / total
- stalpi, grinzi, pereti, placi 2 mm şi 10 mm / total
6. APLICABILITATE
Recomandari privind utilizarea cofrajelor
In ultima perioada s-a extins utilizarea unor sisteme de cofraje cu performante superioare care sa corespunda
actualelor cerinte si sa inlocuiasca cofrajele depasite din punct de vedere tehnic.
In acest sens se recomanda utilizarea panourilor de cofraj alcatuite dintr-o structura metalica si placa cofranta din
placaj special protejat cu film adeziv si tesatura din fibre de sticla.
Principalele avantaje ale acestor cofraje sunt:
- sporirea gradului de universalitate al cofrajelor in cadrul fiecarui sistem;
- realizarea unor cofraje pentru presiuni de turnare sporite care permit cresterea ritmului de executie prin
marirea vitezei de turnare a betonului;
- reducerea dimensiunilor si a greutatii panourilor in comparatie cu cofrajele metalice;
- reducerea consumului de manopera la operatiile de asamblare si demontare;
- sporirea eficientei cofrajelor in principal prin marirea numarului de refolosiri si ridicarea calitatii suprafetelor
de beton obtinute.
7. TESTE
Conform instructiuni producator.
8. MATERIALE
Conform catalog producator.
9. MASURATORI
Conform proiect de tehnologie de executie.
VIII.3. ARMATURI
Se aplica: STAS 438/1-89 - Otel beton OB 37, PC 52, PC 60
STAS 438/2-91 - Sarma rotunda trefilata
STAS 438/3-98 - Plase sudate pentru beton armat STAS 438/4-98 - Sarma cu profil peridic
STAS 6482/1,2,3,4-80 - Sarme pentru beton precomprimat
STAS 889-89 - Sarma neagra
2. DATE GENERALE
Conform pct.1.
Conform proiect.
4. CARACTERISTICI
Armaturile vor fi confectionate din materialele prevazute in proiect.
Produsele de otel pentru armarea betonului trebuie sa indeplineasca
conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89, 438/2-91 si 438/3/4-98.
Produsele de otel pentru armarea betonului precomprimat trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din STAS
6482/1,2,3,4-80.
5. TEHNOLOGIE
LIVRARE
Livrarea otelului-beton si a plaselor sudate se va face conform prevederilor in vigoare si trebuie sa fie insotita de
certificatul de calitate emis de producator. Daca livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este
obligata sa transmita copii ale certificatelor de calitate, corespunzatoare loturilor pe care le livreaza.
DEPOZITARE
Barele de otel-beton si plasele de armatura trebuie depozitate separat, pe tipuri si diametre, urmarindu-se:
- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului.
- evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
FASONARE
Inainte de fasonarea armaturilor trebuie sa fie curate si rectilinii, in acest scop se va indeparta pamantul, urmele de
ulei vopseaua sau alte impuritati.
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea eventualelor carcase sau plase de armatura, se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se
asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.
Indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara soc.
La masinile de indoit cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor cu profil periodic, la viteza mare a masinii.
Se va aduce la cunostinta proiectantului daca, la indoire, barele au tendinta de a se fisura sau rupe.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10°C.
Barele din oţel PC52 şi PC60 cu diametre mai mari de 25 mm se vor fasona la cald.
MONTARE
Armaturile vor fi montate la pozitia prevazuta in proiect prin detaliile de armare; mentinerea la pozitie trebuie sa fie
asigurata in tot timpul turnarii betonului.
Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut, se vor utiliza distantieri confectionati din mase plastice
sau prisme de mortar prevazute cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi; se interzice folosirea cupoanelor din
otel-beton.
La montare se vor prevedea:
- cel putin 3 distantieri / mp de placa sau perete;
- cel putin un distantier la fiecare ml de grinda sau stalp.
Daca nu se specifica altfel prin proiect, legarea armaturilor se va face cu doua fire de sarma neagra de 1,5 mm
diametru (STAS 889-89) in modul urmator:
- retelele de armaturi din pereti si placi vor fi legate in mod obligatoriu la toate incrucisarile, daca latura
retelei este mai mare de 30 cm; in caz contrar vor fi legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale
pe tot conturul, iar restul incrucisarilor din 2 in 2 in ambele sensuri (sah);
INNADIREA BARELOR
Innadirea barelor se va face in conformitate cu prevederile proiectului.
Procedeele de innadire se vor aplica cu respectarea conditiilor prevazute in Codul NE 012-99, cap.10.9.
TOLERANTE
La fasonarea si montarea armaturilor se vor respecta urmatoarele abateri limita:
- Distanta intre barele longitudinale:
- fundatii ±10 mm
- pereti si placi ±5 mm
- stalpi si grinzi ±3 mm
- Distanta intre etrieri si pasul fretei ±10 mm
- Lungimi partiale sau totale:
- sub 1 m ±5 mm
- intre 1 si 10 m ±20 mm
- peste 10 m ±30 mm
- La lungimea de petrecere a barelor la innadirea prin suprapunere (fata de prevederile proiectului
sau prescriptiilor) ±3 d;
- Pozitia innadirilor (fata de proiect) 50 mm
- Grosimea stratului de acoperire (se admit numai abateri pozitive)
- fundatii +10 mm
- pereti, stalpi, grinzi +3 mm
- placi +2 mm
STRATUL DE ACOPERIRE DIN BETON

Stratul de acoperire cu beton a armaturilor se considera de la fata interioara a cofrajului la fata exterioara a
armaturii.
Grosimea stratului de acoperire cu beton se specifica prin proiect si se stabileste in functie de tipul elementului si al
armaturii, conditiile de expunere, gradul de rezistenta la foc, etc.
Asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat se va realiza cu distantieri din materiale plastice sau din
mortar de ciment. (Se interzice utilizarea distanţierilor din cupoane metalice sau lemn).
6. APLICABILITATE
Conform proiect.
7. TESTARI
CONTROLUL CALITATII
Pentru fiecare cantitate si diametru aprovizionat, conform Codului NE 012-99, anexa VI.1. pct.A5 şi A6 operatia de
control va consta din:
- constatarea existentei certificatului de calitate;
- vetificarea dimensiunilor sectiunii;
- examinarea aspectului;
- verificarea prin indoire la rece;
La cererea proiectantului sau a beneficiarului, sau cand exista dubii asupra calitatii otelurilor, aprovizionarea
executantului va proceda la verificarea caracteristicilor mecanice prin incercare la tractiune, conform STAS 6605-78.
La terminarea montării armăturilor, conf.Codului NE 012-99, anexa VI.2 pct.5, se vor verifica:
- numarul, diametrul si pozitia barelor prevazute in proiect;
- pozitia innadirilor si calitatea executiei;
- numarul si calitatea legaturilor intre bare;
- dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;
- pozitia, modul de fixare si dimensiunea pieselor inglobate.
8. MATERIALE
Conform pct.1.
9. MASURATORI
Conform masuratori din proiect.
VIII.4. CARAMIZI
Se aplica urmatoarele standarde: STAS 3281-75
STAS 457-86
STAS 5185/1-86
STAS 5185/2-86
2. DATE GENERALE
Produse ceramice. Clasificare
Caramizi ceramice pline.
Caramizi si blocuri ceramice cu goluri. Conditii tehnice de calitate.
Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme si dimensiuni
Documentatia pentru executie trebuie sa stabileasca:
- tipul de caramida;
- sortimentul de calitate;
- dimensiunile caramizilor;
- eventualele piese speciale.
Caramizile pentru zidaria obisnuita se impart in urmatoarele categorii:
- caramizi pline: caramizi cu mai putin de 15 % goluri
- caramizi perforate: caramizi cu cel putin 15 % goluri
- caramizi cu goluri: caramizi cu cel putin 15 % goluri, iar golurile care nu strapund caramizile trebuie sa fie mai
mari de 2,5 cm3 fiecare.
4. CARACTERISTICI
Caramizile care prezinta extolieri, clivaj, corpuri straine in stare cruda, eflorescente sau nu sunt arse suficient, pot
slabi rezistenta zidului sau conduce la deteriorari ulterioare si se vor elimina din lot.
Acestea se pot folosi la pereti de umplutura sau de compartimentare mai putin importanti.
Daca proiectantul a prevazut doua sau mai multe tipuri de caramizi, acestea se vor utiliza conform prescriptiilor din
proiect.
Din tipurile de caramizi utilizate se pot realiza zidarii mixte in conditiile din documentatie sau cu avizul
proiectantului.
5. TEHNOLOGIE
Caramizile se pun in opera in buna stare fizica si mecanica, fiind sortate calitativ.
Daca este necesar se vor curata inainte de prinderea cu mortar.
6. APLICABILITATE
Caramizile sunt folosite la realizarea peretilor interiori si exteriori, in subsol sau peste nivelul solului.
VIII.5. BLOCURI DE BETON PENTRU ZIDARIE

Se aplica urmatoarele standarde: STAS 8036-81
STAS 10833-80
STAS 6029-89
2. DATE GENERALE
Beton celular autoclavizat . Gazbeton
Conditii tehnice generale.
Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate. Blocuri mici de beton cu agregate usoare.
Documentatia de executie trebuie sa stabileasca:
- tipul de bloc;
- categoria, daca tipul recomandat se imparte in categorii;
- eventuale piese speciale;
- dimensiunea blocurilor.
Blocurile de beton se subimpart in diverse tipuri functie de masa volumetrica aparenta.
4. CARACTERISTICI
Blocurile prost formate trebuiesc indepartate. Daca mai mult de 10 % din blocurile livrate sunt prost formate, se va
refuza intregul transport, indiferent de alte verificari.
Blocurile livrate trebuie sa nu aiba o vechime mai mare de doua luni de la sosirea lor pe santier.
Producatorul va prezenta un certificat de calitate in care trebuie sa se mentioneze si originea, vechimea si daca este
necesar si conditiile de fabricatie.
5. TEHNOLOGIE
Blocurile sunt livrate pe palete, acoperite cu plastic care nu se va scoate decat in momentul utilizarii blocurilor.
Descarcarea se va face mecanic, iar pe timpul depozitarii vor fi protejate pentru a nu se murdari.
6. APLICABILITATE
Blocurile se vor folosi la realizarea peretilor interiori si exteriori, numai peste nivelul solului.
VIII.6. MORTAR
Se aplica urmatoarele standarde si normative: STAS 1030-85
STAS 2634-80
STAS 6203-75
C17-82
2. DATE GENERALE
Mortare obisnuite pentru zidarie si tenucieli;
Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli; Metode de incercare
Incercari de aderenta a mortarelor;
Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.
Tipurile de mortare cu var si ciment, pentru zidarie sunt urmatoarele:
Mortar 1. M10-z: var-ciment
Mortar 2. M25-z: ciment-var
Mortar 3. M50-z: ciment-var
Mortar 4 M100-z: ciment-var

Mortar 5. M100-z: ciment
Mortar 6. mortar adeziv
Pentru cantitati mari de mortar furnizate de statii de mortare fiecare livrare va avea un buletin de calitate in care
este specificata compozitia si marca.
Mortarele se pot prepara si pe santier cu ajutorul malaxoarelor, cu conditia ca se respecte retelele din
reglementarile in vigoare.
- Apa
- Agent hidraulic de legatura (ciment)
- Nisip
- Aditivi
Daca se opereaza adaosuri la mortar, proportiile si metodele de prelucrare stipulate de fabricant trebuie strict
respectate.
4. CARACTERISTICI
Rezistenta mecanica a mortarului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor.
Mortarul trebuie sa prezinte o buna consistenta si coeziune.
Mortarul nu trebuie sa piarda apa din cauza suctiunii materialelor folosite.
5. TEHNOLOGIE
Mortarul se prepara mecanic si toate componentele trebuie amestecate in acelasi timp.
Malaxorul trebuie sa fie perfect curat.
Este interzis descarcarea mortarelor direct pe pamant. Mortarul este utilizat inainte de a face priza.
Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in lucrare a mortarelor sa se faca in
max. 10 ore de la preparare pentru mortarele tip 2-5 fara intarzietor.
6. APLICABILITATE
Daca prin proiect nu se mentioneaza altfel, mortarele se utilizeaza
astfel:
- pentru zidarie din caramida deasupra solului: mortar nr.1,2,3,4
- pentru zidarie subterana sau sub apa: mortar nr.2,3
- pentru zidarie subterana sau sub apa: mortar nr.5
- pentru contact cu apa curata sau coroziva: mortar nr.6
- pentru zidarie la canalizare: mortar nr.6
- pentru zidarie la cosuri de fum: mortar nr.3
7. TESTARI
Rezistenta mecanica si consistenta mortarului se testeaza conform standardelor.
8. MATERIALE
Conform standardelor si normativelor de la pct.1.
9. MASURATORI
VIII.7. LEMN
Se aplica urmatoarele standarde si normative: STAS 256 - 79 Lemn brut rotund de mina
STAS 257 - 78 Stalpi si adaosuri de lemn pentru linii aeriene
STAS 1040 - 85 Lemn brut rotund de rasinoase
STAS 3416 - 75 Lemn rotund pentru piloti
STAS 4342 - 85 Lemn brut rotund din foioase
STAS 942 - 86 Cherestea de rasinoase - dimensiuni
STAS 1949 - 74 Cherestea de rasinoase - clase de calitate
STAS 8689 - 86 Cherestea de foioase - dimensiuni
STAS 1928 - 90 Cherestea de stejar
STAS 1961 - 80 Cherestea de fag
STAS 3363 - 73 Cherestea de cires,frasin,paltin,par si ulm
STAS 3575 - 86 Cherestea de anin,plop,salcie si tei
STAS 6709 - 86 Cherestea de artar,carpen,jugastru,mesteacan si
salcam
STAS 2111 - 90 Sarma de otel
STAS 925 - 80
STAS 1451 - 1455 Suruburi pentru lemn
STAS 1755 - 80
STAS 922 - 89 Piulite pentru lemn
STAS 926 – 89
2. DATE GENERALE
Materialele din acest capitol se refera la elementele de rezistenta din lemn masiv ale structurilor pentru cladiri.
Conform proiect.
4. CARACTERISTICI
Materialele de bază sunt indicate în planurile de execuţie, pentru fiecare reper în parte. În caz de dubiu,
întreprinderea executantă va cere avizul proiectantului. Eventualele schimbări ale speciei de lemn şi claselor de
calitate prevăzute în proiect nu sunt admise decât cu aprobarea scrisă a proiectantului.
5. TEHNOLOGIE
PROTECTIA MATERIALULUI LEMNOS
Contra putrezirii se vor lua urmatoarele masuri :
- utilizarea lemnului uscat;
- interzicerea îngropării şi încastrării directe în pământ a elementelor de rezistenţă din lemn ale clădirilor
definitive (stâlpi, arce, cadre, etc.);
- tratare cu antiseptice până la uscarea lemnului şi după prelucrarea mecanică, în porţiunile rămase
descoperite prin prelucrare;
- tratarea cu soluţii chimice hidrofuge pentru reducerea absorbţiei de apă şi a variaţiilor dimensionate ale
lemnului;
- masuri de prevedere si dezinfectare pentru protectia lemnului impotriva daunatorilor (insectofungicide).
Protectia impotriva incendiilor precum si stabilirea gradului de rezistenta la foc se va face in conformitate cu normele
PSI in vigoare,prevazute in proiect.
Pentru protectia ignifuga se vor respecta normele ISO 2394; ISO 9000 si Legea Mediului 137/95.
Materialele ignifuge folosite vor respecta normele de produs si agrementele in vigoare.
REALIZAREA IMBINARILOR
Pentru realizarea imbinarilor (asamblajelor) la construcţiile din lemn se vor folosi cuie din sârmă de oţel , şuruburi
pentru lemn , piuliţe , buloane confecţionate din OB 37, şaibe confecţionate din tablă joasă, inele metalice, profile
laminate.
6. APLICABILITATE
Conform proiect.
7. TESTARI
CONTROLUL CALITATII
Conditiile de admisibilitate a defectelor lemnului masiv de rasinoase (noduri,fisuri,etc) pentru confectionarea
elementelor de constructii trebuie sa corespunda standardelor de calitate ale lemnului (clase de calitate) si
prevederilor proiectului.
Clasele de calitate pentru diferitele specii de lemn sunt specificate în STAS 1928-90; 1961-80; 3363-86; 3575-86;
6709-86.
Materialul lemnos livrat din bazele de aprovizionare trebuie sa fie insotit de certificate de calitate conform
prevederilor standardelor de produse.
Pentru confectionarea elementelor structurale din lemn de rasinoase se va folosi lemn cu umiditate de maxim 15%,
tratat antiseptic si ignifugat.
Piesele metalice de asamblare trebuie sa corespunda standardelor de produs.
Mărcile şi clasele de calitate ale oţelurilor, precum şi caracteristicile mecanice ale pieselor metalice de îmbinare
prevazute in proiect nu pot fi schimbate fără acordul în scris, prealabil, al proiectantului.
Materialele de tratare şi finisare care se folosesc trebuie să fie agrementate.
8. MATERIALE
Conform proiect.
9. MASURATORI
Conform proiect.
IX. LUCRARI DE DEMOLARE

Se aplica specificatiile de la cap.I - IV din acest Caiet de sarcini.
2. DATE GENERALE
Prezentul capitol se refera la lucrarile de demolare si de dezafectare partiala sau totala a unor elemente de
constructii existente in vederea consolidarii lor.
In functie de tipul de interventie pentru consolidare prevazut in proiect,pot fi necesare:
- demolări parţiale sau totale ale fundaţiilor ;
- demolări parţiale sau totale ale unor pereţi din zidarie de caramida ;
- demolări parţiale sau totale ale plăcilor din beton armat ;
- demolări parţiale sau totale ale unor grinzi din beton armat ;
- demolări parţiale sau totale ale unor stâlpi din beton armat ;
- demolări ale unor camasuieli de stalpi executate anterior.
4. CARACTERISTICI
Conform proiect.
5. TEHNOLOGIE
Demolările se execută conform unui proiect tehnologic întocmit de constructor în care se stabilesc ordinea de
demolare, precum şi modul de sprijinire a grinzilor şi planşeelor în funcţie de avansarea frontului de lucru;
consolidarea structurii, transport moloz,etc.
La executarea lucrarilor mentionate in prezentul capitol se vor respecta prevederile Regulamentului privind
protectia si igiena muncii, aprobat de MLPAT cu Ordinul nr. 9/N/15.03.1993 si a Normelor generale de prevenire si
stingere a incendiilor, aprobat de MI cu Ordinul 381/04.03.1993 si de MLPAT cu Ordinul 7/N/03.03.1993.
Toti muncitorii participanti la demolari vor avea instructajul de protectia muncii efectuat si vor fi echipati cu
echipamentul de protectie necesar conform reglementarilor specifice si in vigoare la data efectuarii lucrarilor.
DEMOLARI LA ELEMENTE DIN ZIDARIE,BETON SI B.A.

Demolările au ca scop crearea spaţiului necesar pentru executarea noilor elemente structurale care să răspundă
temei de proiectare si prevederilor proiectului.
Acestea pot fi:
- spargeri ale fundaţiilor existente cu scopul de îndepărtare totală, sau realizarea unor fundaţii noi care să
preia noile elemente structurale verticale, precum şi lăţirea unor fundaţii care nu au capacitate;
- spargeri locale în pereţii subsolului pentru cămăşuirea unor stâlpi,precum si realizarea de goluri de uşă
necesare noilor funcţiuni;
- spargeri totale ale pereţilor de subsol cu scopul remodelării vechilor structuri;
- spargeri locale ale plăcilor pentru a permite trecerea armăturilor verticale;
Spargerea plăcilor, grinzilor şi nodurilor de cadru, au drept urmare schimbarea temporară a schemei de rezemare a
plăcilor şi grinzilor, fiind necesară sprijinirea provizorie cu popi extensibili şi grinzi extensibile a plăcilor şi grinzilor
afectate de demolare parţială.
Popii vor fi montaţi pe elemente de repartiţie care să transmită încărcările la grinzile planşeului inferior celui la care
se lucrează.
Spargerea betonului în plăci, grinzi se face după montarea popilor şi
grinzilor extensibile pentru sprijinire. Spargerea betonului se face cu atenţie, fără tăierea sau deformarea barelor din
plăcile existente şi fără afectarea armăturii grinzilor sau nodului de cadru.
După spargerea plăcii şi îndepărtarea molozului, zonele respective vor fi semnalate cu plăci de avertizare şi vor fi
îngrădite cu balustrade din bare de oţel până la refacerea plăcilor.
Toate suprafeţele elementelor care urmează să fie cămăşuite se vor buciarda. La elementele unde se indica prin
proiect se îndepărteaza si stratul de acoperire al armăturii.
Refacerea zonelor demolate sau cămăşuirea grinzilor şi stâlpilor se face conform detaliilor din proiect, numai după
curăţarea elementului respectiv cu aer comprimat şi spălarea zonei de contact între betonul nou şi betonul vechi cu
jet de apă sub presiune.
Locurile de depozitare ale molozului pentru evacuarea lui ulterioară, se stabilesc înainte de începerea demolării, în
funcţie de modul în care constructorul face evacuarea: pe scara interioară sau tobogan.
Aceste locuri vor fi, de regulă, pe sau langa grinzi ale planşeelor, iar depozitarea se va face temporar (câteva ore
până la sosirea mijlocului de transport sau la aruncarea pe tobogan) fără a se depăşi o încărcare locală de 500 kg/m2.
6. APLICABILITATE
Conform proiect.
7. TESTARI
Conform cap.II - IV din prezentul Caiet de sarcini.
8. MATERIALE
Conform proiect.
9. MASURATORI
Intocmit
ing. Cornelia Grădinaru

Caiet Sarcini Beton

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Sarcini Beton

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI

PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN

IV. LUCRARI DE BETON ARMAT

V. LUCRARI DIN ZIDARIE DE CARAMIDA

VI. LUCRARI DIN ZIDARIE DE B.C.A.

VII. LUCRARI DIN LEMN

IX. LUCRARI DE DEMOLARE

B. MASURI PREMERGATOARE EXECUTIEI

C. ORDINEA ARTICOLELOR DIN SPECIFICATIILE TEHNICE

10. ANEXE LA SPECIFICATIILE GENERALE

GE 029-96 - Normativ pentru executarea piloţilor.

IV. LUCRARI DE BETON ARMAT

3.1. Prevederi pentru executia peretilor din beton armat monolit

3.2. Prevederi pentru executia stalpilor din beton armat monolit

3.4. Prevederi pentru executia planseelor cu ajutorul predalelor

La utilizarea predalelor trebuiesc asigurate urmatoarele conditii tehnice:

V. LUCRARI DE ZIDARIE DIN CARAMIDA

VI. LUCRARI DE ZIDARIE DIN B.C.A. SI DIN IPSOS

STAS 1030-85 - Mortare obisnuite. Clasificare si conditii tehnice.

a. Controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera va consta din:

b.Verificarea calitatii executiei zidariei consta din:

VII. LUCRARI DE LEMN

VIII.5 BLOCURI PENTRU ZIDARIE

Tip element Clasa de consistenta

Fundatii din beton simplu T2 sau T3

Fundatii , stalpi, grinzi, pereti din b.a., placi T3/T4

Idem, realizate din beton pompat si rezervoare T4

Bc 25 I; II/A-S; II/A-L; 325 0.50

CONDITII DE PREPARARE PE TIMP FRIGUROS

CONDITII DE PREPARARE PE TIMP CALDUROS

Temperatura Durata maxima de transport - minute

TURNAREA BETONULUI PE TIMP FRIGUROS

TURNAREA BETONULUI PE TIMP CALDUROS

TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

Termenul minim de decofrare in zile pentru temperatura mediului °C

5.B.19. La decofrare se vor respecta urmatoarele:

D. ABATERI SI TOLERANTE LA TURNAREA ELEMENTELOR

Dimensiunile sectiunii transversale:

Grosimea peretilor si placilor

Inclinarea fata de proiect:

Fundatii, stalpi, pereti:

Abateri limita la pozitia elementelor:

CONTROLUL CALITATII BETONULUI INTARIT

Clasa betonului Rezistenta caracteristica fck N/mm²

Abateri limita la dimensiunile panourilor de cofraj:

Abateri limita pentru cofraje fata de prevederile proiectului :

Inclinarea fata de proiect:

STRATUL DE ACOPERIRE DIN BETON

VIII.5. BLOCURI DE BETON PENTRU ZIDARIE

Mortar 4 M100-z: ciment-var

Materialele ignifuge folosite vor respecta normele de produs si agrementele in vigoare.

IX. LUCRARI DE DEMOLARE

DEMOLARI LA ELEMENTE DIN ZIDARIE,BETON SI B.A.

S-ar putea să vă placă și