Sunteți pe pagina 1din 255

# 1 B E S T S E L L E R INTERNATIONAL

SYLVIA

DAY

# 1 B E S T S E L L E R INTERNATIONAL SYLVIA DAY Un

Un roman

CROSSFIRE

New York era orasul care nu dormea niciodata; nici macar nu i se facea somn

New York era orasul care nu dormea niciodata; nici macar nu i se facea somn vreodata. Apartamentul meu din Upper West Side se bucura de nivelul de izolare foni- ca asteptat de la o proprietate care valora cateva milioane de dolari, dar chiar si a?a se strecurau Inauntru sunetele ora$ului - duduitul ritmic al cauciucurilor pe strazile in- tens circulate, protestele franelor pneumatice obosite §i claxonatul neintrerupt al taxiurilor. Cand am ie$it din cafeneaua din coif pe vesnic aglo- meratul Broadway, torentul de sunete al orasului se revarsara peste mine. Cum putusem trai \Teodata fara harmalaia Manhattanului? Cum putusem trai vreodata fara el? Gideon Cross. I-am prins barbia in maini, 1-am simfit aplecandu-fi capul pentru a se rasfafa sub atingerea mea. Acel gest de \-ulnerabilitate §i de afecfiune m-a atins pana in adancul sufletului. Cu doar cateva ore in urma crezusem ca nu avea sa se mai schimbe vreodata, ca aveam sa fiu nevoita, poate, sa fac prea multe compromisuri pentru a-mi putea imparti viata cu el. Acum eram martora la curajul lui si ma indoiam de al meu.

8

Sylvia Day

Cerusem oare mai mult de la el decat de la mine in- sami? Ma ru^ina gandul ca poate pe el il for$asem sa evo- lueze, in timp ce eu ramisesem cu incapapinare aceea§i. Statea in fata mea, atat de inalt si de puternic. In blugi §i tricou, cu o $apc& de baseball trasa mult peste ochi, nu 1-ar fi recunoscut nimeni ca fiind mogulul glo­ bal pe care il §tia toata lumea, ins5 chiar ?i a$a $armul lui innascut ii afecta pe toti cei pe langa care trecea. Cu col^ul ochiului am observat c9 oamenii din apropiere ii aruncau o privire, apoi se il mai priveau o data. Indiferent dac9 Gideon era imbracat intr-o pnuta casual sau purta vreunul dintre costumele la trei piese facute la comanda care ii placeau atat de mult, puterea corpului lui zvelt $i musculos era inconfundabila. Ae- rul pe care il avea, autoritatea pe care o exercita cu un control impecabil facea sa ii fie imposibil s9 se piarda vreodata in fundal. New York-ul inghitea orice primea in el, in timp ce Gideon tinea intreaga metropola intr-o lesa aurita. Si era al meu. Chiar vazand inelul meu pe degetul lui, uneori imi venea greu sa o cred. Nu avea sd fie niciodata un simplu barbat. Era feroci- tate ascunsa in teaca elegantei, perfectiune strabatuta de vini§oare de defecte. Era punctul central al lumii mele, un punct central al lumii. $i totu,si, tocmai imi demonstrase c9 era capabil sa se modeleze ?i sa cedeze pana la punctul limita pentru a fi cu mine. Ceea ce trezea in mine o hotarare $i mai ferma de a-i dovedi ca eram demna de durerea pe care il for^asem sa o infrunte. In jurul nostru se redeschideau vitrinele de pe Broad­ way. Fluxul traficului de pe strada incepea sa se inte- teasca, masini negre ?i taxiuri galbene saltand agitate pe suprafa^a neregulata. Locuitorii ora$ului apareau pe tro- tuare, scotandu-^i cainii la plimbare sau indreptandu-se

Descatu^area

9

spre Central Park pentru o alergare de dimineafa, rapin- ilu-^i atata timp cat apucau inainte ca ziua de munca sa se napusteasca peste ei cu ferocitate. Mercedesul Benz opri langa bordura chiar in clipa in care am ajuns la ea, in spatele volanului aflandu-se silueta masiva $i intunecata a lui Raul. Angus intra cu Bentley-ul in locul din spatele lui. Marina mea si cea a lui Gideon, mergand spre case separate. Ce fel de casni- cie era asta? La drept vorbind, a§a era casnicia noastra, de§i nici unul dintre noi nu $i-ar fi dorit-o astfel. Fusesem ne- voita sa trag linie cand Gideon il angajase pe fostul meu ?ef, luandu-1 de la agenpa de publicitate pentru care lucram.

ca eu sa intru in

Intelegeam dorinta sotului meu

randurile Cross Industries, dar sa incerce sa-mi for(;eze mana acponand pe la spatele meu? Nu puteam permi- te a$a ceva, nu cu un barbat precum Gideon. Fie eram impreuna - ?i luam deciziile impreund -, fie eram prea departe unul de celalalt pentru ca relapa noastra s5 poa- ta funcpona. Dandu-mi capul pe spate, am ridicat ochii spre chipul lui uluitor. Am vazut o expresie de remu^care pe chipul lui, $i u$urare. $i iubire. Atat de multa iubire. Imi taia respira;ia cat era de frumos. Ochii lui erau alba§tri ca Marea Caraibilor, parul - o coama neagra, bogata ?i lucioasa, ce ii ajungea la guler. O mana iubi- toare ii sculptase fiecare plan $i unghi al fe^ei pana la o perfectiune ce fascina $i te impiedica sa gandesti ratio­ nal. Fusesem captivata de frumusetea lui inca din prima clipa cand il vazusem ?i inca ma trezeam cu sinapsele arse cand ma a^teptam mai putin. Gideon pur $i simplu ma naucea. Insa mult mai mult de atat era barbatul dinauntru, energia ?i puterea lui nesfar^ita, inteligenta lui taioasa

10

Sylvia Day

p

necrutarea, toate ad&ugandu-se unei inimii care putea

fi

atat de tandra

- Mulpimesc. Degetele mele rrecura u$or peste arcul

intunecat al sprancenei lui, cuprinse de furnicaturi ca intotdeauna cand ii atingeau pielea. Pentru ca m-ai su-

nat. Pentru ca mi-ai povestit despre visul tau. Pentru ca ai venit sa ne intalnim aici.

- M-a$ intalni cu tine oriunde.

Rosti cuvintele ca pe un juramant, fervent p cu

asprime. Toata lumea avea demoni. Cei ai lui Gideon erau p- nup in frau de vointa lui de tier atunci cand era treaz. Cand dormea, il torturau in cosmaruri violente, crude, pe care evitase sa mi le impartaseasca. Aveam atat de multe in comun, insa abuzul prin care trecuseram aman- doi in copilarie era o trauma impartapta care ne apropia

p ne indeparta in acelap timp. Ma facea sa lupt mai tare

pentru Gideon p pentru ceea ce exista intre noi. Cei

care ne abuzasera ne rapisera deja atat de multe.

E$ti singura forpi de pe pamant care ma poate

pne departe. -I p multumesc p pentru asta, am murmurat eu, cu

inima stransa. Separarea noastra recenta fusese brutala pentru amandoi. Stiu ca nu p-a fost u$or sa imi lap pupn spapu, dar aveam nevoie de asta. $i $tiu ca am tras tare de tine

- Eva

- Prea tare.

Colturile buzelor mi se ridicara auzind strafulgerarea taioasa de gheata din cuvintele lui. Gideon nu era ge- nul de barbat obisnuit sa i se refuze ceea ce voia. Dar oricat de mult detestase sa nu aiba acces la mine, eram

impreuna acum fiindca acel refuz il forpise sa faca un pas inainte. -$tiu . Iar tu m-ai lasat, fiindca ma iubesti.

- E mai mult decat iubire.

Descatu$area

11

Mainile lui se inchisera peste incheieturile mele, .1rflngandu-se in felul acela autoritar care facea totul din mine sa se abandoneze. Am dat din cap, nemaifiindu-mi teama si recunosc i a aveam nevoie unul de celalalt intr-o masura pe care unli ar fi considerato nesanatoasa. Eram cine eram cu ndevarat, ce exista intre noi. $i era ceva prepos.

- Vom merge impreuna pana la doctorul Petersen.

Rostise cuvintele pe un ton inconfundabil de co- manda, insa ochii lui ii cercetara pe ai mei ca p cum ar

li pus o intrebare.

- Epi atat de tiranic, 1-am tachinat eu, dorindu-mi

sa ne desparpm cu emopi pozitive. Plini de speran^a. Mai aveam doar cateva ore pana la §edinta noastra sap- tamanaU de terapie cu doctorul Lyle Petersen, p nici ca ar fi putut fi mai bine aleasa ziua. Trecuseram printr-un moment de cotitura. Ne-ar fi prins bine pupn ajutor ca sa ne dam seama care ar fi trebuit sa fie urmatorii nostri

pap pe mai departe. Mainile lui imi cuprinsera talia.

- Tu adori asta.

M-am intins spre tivul camapi lui, strangand in pumn

jerseul moale.

- Te ador pe tine.

- Eva

Respirapa lui infiorata se revarsa fierbinte pe gatul meu. Manhattanul ne inconjura din toate partile, dar nu putea sa intre peste noi. Cand eram impreuna, nu mai exista nimic altceva. Un sunet jos infometat mi-a scapat de pe buze. Tan- jeam dupa el p imi era pofta de el, tremurand de incan- tare ca era din nou lipit de mine. Ii inspiram prezen^a trSgand adanc aer in piept, in timp ce degetele mele ii framantau mu§chii rigizi ai spatelui. Torentul de sen- zapi ce ma strabatea era imbatator. Eram dependenta

12

Sylvia Day

de el - trup, suflet ?i inima - ?i ma lipsisem cateva zile de doza mea obi$nuita, astfel ca acum eram nesigura 51 deze- chilibrata, incapabila sa funcponez cum ar fi trebuit. Ma acoperea cu totul cu trupul lui atat de mult mai mare $i mai solid. Ma simfeam la adapost in imbrap- §area lui, iubita ?i protejata. Nimic nu putea sa ma ra- neasca atata timp cat ma pnea el in brap:. Voiam ca ,si el sa se simta la fel de in siguranpi cu mine. Aveam nevoie ca el sa ?tie ca putea lasa garda jos, sa inspire adanc ?i sa ma lase pe mine sa asigur protecpa necesara pentru amandoi. Trebuia sa fiu mai puternica. Mai desteapta. Mai in- spaimantatoare. Aveam du?mani, iar Gideon se ocupa de ei de unul singur. Era in firea lui sa fie protector: era una dintre trasaturile lui pe care le admiram profund. Dar trebuia sa incep sa le arat oamenilor ca eram o ad- versara la fel de formidabila ca sotul meu. Mai important, trebuia sa ii demonstrez acest lucru

lui Gideon. Sprijinindu-ma de el, i-am absorbit caldura. Iubirea. -N e vedem la cinci, asule. -N ici o clipa mai tarziu, mi-a poruncit el posac. Am ras fara sa vreau, indragostita de fiecare fa^eta taioasa a personalitapi lui.

- Altfel ce?

Desprinzandu-se de mine, imi arunca o privire care m-a facut sa ma infiorez pana in. varful degetelor de

la picioare.

- Altfel vin dupa tine.

Ar fi trebuit sa ma furi$ez pe varfuri in apartamen-

tul tatalui meu vitreg $i pnandu-mi respirapa, avand in

vedere ca la ora aceea -

cel mai probabil a$ fi fost prinsa strecurandu-ma inapoi

pupn dupa $ase dimineata -

Descatu$area

13

m , nsa. In schimb am intrat cu un pas hotarat, cu gandul 11schimbarile pe care le aveam de facut.

A j? fi avut timp de un du^ -

la limits

dar am de-

, is sa nu il fac. Trecuse atata timp de cand nu ma mai itlntese Gideon. Prea mult timp de cand nu mai avu- ,csi:m mainile lui pe mine, corpul lui in mine. Nu VO- 1,un sa spal amintirea atingerii lui. Acea atingere avea ,,:i fie suficienta pentru a-mi da for^a de a face ceea ce

trebuia facut. Cineva aprinse 0 veioza.

- Eva.

Am tresarit.

- Doamne!

Rasucindu-ma, am gasit-o pe mama asezata pe una

ilintre micile canapele din living.

- M-ai speriat de moarte! am acuzat-o eu, frecponan-

du-ma cu o mana in dreptul inimii ce imi gonea. Ea se ridica, halatul ei de satin ivoriu, lung pana in podea, dansand in ape in jurul picioarelor ei tonifiate, ll?or bronzate. Monica Tramell Barker Mitchell Stanton era obsedata sa i$i menpna frumuse^ea. Toata via^a ei fusese o sope-trofeu; frumuse^ea ei tinereasca era spe-

cialitatea ei. -Inainte sa incepi, am spus eu, da, trebuie sa discu- tam despre nunta. Dar acum trebuie neaparat sa ma pre- gatesc de serviciu ?i sa-mi strang lucrurile pentru a putea sa ma intorc acasa diseara

- Ai o aventura?

Intrebarea ei taioasa m-a $ocat chiar mai mult decat

atacul ei surpriza din intuneric.

- Poftim? Nu!

risipindu-se

vizibil. - Slava Domnului! Vrei sa-mi spui ce naiba se petre- ce? Cat de urata a fost cearta asta dintre tine ?i Gideon?

Ea

expira,

tensiunea

din

umerii

ei

14

Sylvia Day

Urata. O vreme ma temusem ca Gideon pusese capat relapei noastre prin deciziile pe care le luase.

- Incepem sa rezolvam situapa, mama. A fbst doar o

poticnire.

- O poticnire care te-a facut sa il eviti zile intregi? Nu a$a se rezolva problemele, Eva.

- E o poveste lunga

Ea i§i incruci?a bra^ele.

-N u m3 grabesc nicaieri.

- Ei bine, eu da. Am de mers la serviciu §i trebuie sa ma pregatesc.

O expresie ranita ii trecu pentru o clipa pe chip. Am

fost cuprinsa imediat de remujcari. Candva imi dori- sem sa cresc si sa devin exact ca mama. Imi petreceam ore intregi imbracandu-ma in hainele ei, impleticindu- ma prin casa in pantofii ei cu toe, manjindu-ma pe fapi cu cremele p cu cosmeticele ei scumpe. Incercase sa ii copiez vocea soptita p manierismele senzuale, convin- sa ca mama era cea mai superba si perfecta femeie din

lume. $i felul in care se purta cu barbatii, cum o priveau

ace§tia p ii indeplineau toate dorinpde risem p eu acea atingere magica a ei.

in final, la maturitate, ajunsesem leit ea, in afara de

coafura p de culoarea ochilor. Insa acest lucru era doar la exterior. Ca femei nu am fi putut fi mai diferite una de cealalta p, din pacate, era ceva cu care ajunsesem sa

ma mandresc. Incetasem sa mai apelez la ea pentru sfa- turi, mai putin cand era vorba de haine p decorapuni. Acest lucru urma sa se schimbe. Acum. Incercasem o mulpme de tactici diverse pentru a ges- tiona relapa mea cu Gideon, dar nu ii cerusem niciodata ajutorul exact acelei persoane care imi era apropiata si care $tia cum era si fii c&sStorit& cu b&rbap importanp si influenp.

ei bine, imi do-

- Am nevoie de sfatul t&u, mama.

Descatusarea

15

l luvintele mele au ramas suspendate in aer, apoi am v.oui iipelegerea dilatand ochii mamei mele intr-o ex- de surprindere. O clipa mai tarziu se cufunda din nun in canapea, ca p cum i-ar fi cedat genunchii. $ocul

, I u fost o lovitura puternica pentru mine, aratandu-mi

i ii ile complet o exclusesem din viata mea. Cu inima indurerata, m-am a§ezat pe canapeaua din l.ipi ei. Invatasem sa fiu prudenta in privinta a ceea ce ii liuparta§eam mamei mele, straduindu-ma sa ii ascund Inlormapile care ar fi putut da startul unor discupi care m-ar fi scos din minp. Dar lucrurile nu statusera dintotdeauna astfel. Frate- lc ineu vitreg, Nathan, imi rapise relapa cSlduroasa ?i re- laxata cu mama, la fel cum imi rapise $i inocenta. Dupa

i e mama aflase despre abuz, se schimbase, devenind exa-

gerat de protectoare, pana in punctul in care ajunsese sa ma urmareasca peste tot §i sa ma sufoce cu grija ei. Era extrem de increzatoare in privinta tuturor aspectelor din via^a ei, mai pupn in privinpi mea. Cu mine era nelini?- lira $i bagacioasa, uneori la limita isteriei. De-a lungul •milor ma fopasem sa ocolesc adevarul mult prea free- vent, sa pastrez secrete fa^a de topi cei pe care ii iubeam,

doar pentru a menpne pacea.

- Nu §tiu cum sa fiu genul de sope de care are nevoie

Gideon, i-am marturisit eu. Urnerii ei se trasera in spate, intreaga ei postura va-

dind ca era scandalizata.

- El are o aventura?

-N u!

Un

hohot de ras

mi-a scapat fara voie. Nu

are nimeni nici o aventura. Nu ne-am face a^a ceva unul altuia. Nu am putea. Inceteaza sa-p mai faci griji

pentru asta. Nu puteam sft nu ma intreb daca nu cumva la radacb na ingrijorftrii mamei se afla de fapt recenta ei infidelita- te cu tata. Oare ii impovara gandurile? ii starnea indoieli

16

Sylvia Day

privind relatia ei cu Stanton? Nu $tiam ce sa cred in privin^a asta. Imi iubeam mult tatal, dar in acela§i timp consideram c& tatal meu vitreg era perfect pentru mama si era exact a$a cum ar fi trebuit sa fie un so£ potrivit pentru ea.

- Eva

- Eu si Gideon ne-am casatorit in secret acum cateva

sapt&mani. Doamne, ce placut era sa o spun in sfarsit! Ea ma privi clipind. O data, de doua ori.

- Poftim?

- Lui tata nu i-am spus inca, am continuat eu. Dar o sa-1 sun azi. Ochii ei scanteiau, inotand in lacrimi.

cum am ajuns sa ne ricim

atat de mult una de cealalta?

- De ce? Doamne, Eva

- Nu plange.

M-am ridicat §i m-am dus la ea, a.^ezandu-ma alaturi.

Am dat sa o prind de maini, dar ea prefera sa ma traga intro imbrap$are stransa. Am inspirat mirosul ei fami­ liar iji am cunoscut pacea pe care nu o gasesti decat in bratele propriei mame. Pret de cateva clipe, cel pupn.

mama. Am plecat intr-o

excursie de weekend, iar Gideon m-a intrebat daca a? fi

A fost totul

spontan. Dintr-un impuls de moment. Ea se trase in spate, dezvaluindu-mi o fata manjita de lacrimi $i o privire din care pi$neau flacari.

- S-a casatorit cu tine fara un contract prenuptial? Am ras, nu m-am putut abtine. Fire?te ca mama se

concentra pe detaliile financiare. Banii erau de multa vreme forta motrice a vietii ei.

-N u

a fost ceva planificat,

dispusa $i a facut aranjamentele necesare

- Exista un contract prenuptial.

- Eva Lauren! Ai cerut cuiva sa arunce o privire peste el? Sau $i ala a fost spontan?

Descatu$area

L-am citit pana la ultimul cuvint;el. Dar tu nu e§ti avocat! Dumnezeule, Eva

17

te-am

, ducat sa fii mai de§teapta de-atat! Si un copil de 5ase ani ar fi putut sa inpdeaga term * Hll, i-am aruncat eu, iritata de adevarata problema dm Hdsnicia rnea. lntre mine ?i Gideon existau prea multe iMisoane care i§i bagau nasul in relatia noastra, distra- Lulu-ne atentia, astfel ca nu ne mai ramanea timp sa ocupam de aspectele la care chiar era de lucrat. Nu-p

|,,ce izriii pentru contractul prenuptial. - Ar fi trebuit sa-1 rogi pe Richard sa il citeasca. Nu tnteleg de ce n-ai fi facuto. E atat de iresponsabil din

portea ta. Pur ?i simplu nu - L-am vazut, Monica. Ne-am intors amandoua auzind vocea tatalui meu vitreg. Stanton intra in incapere pregatit pentru ziua de [ucru, aratand ferche? in costumul bleumann $1 cravata galbena. Mi-am imaginat ca ?i Gideon avea sa arate cam In fel ca tatal meu vitreg cand ajungea lavarstalui: intro forma fizica buna, distins, un mascul alfa la fel de lmpu-

nator ca intotdeauna. -Serios? l-am intrebat eu surprinsa.

- Cross mi 1-a trimis acum cateva saptamam. Stanton

sc apropie de mama, luandu-i mana intr-a lui. Nu a? ti

putut cere condipi mai bune.

- Exista intotdeauna condipi mai bune, Richard, ros-

ti mama pe un ton taios. - Exista recompense pentru fiecare moment esenpal, cum ar fi aniversari sau nasterea unui copil ?i nimic care sa reprezinte o penalitate pentru Eva, in afara de consi- liere de cuplu. Un divorl; ar atrage o imparpre mai mult decat echitabila a bunurilor. Am fost tentat sa-1 intreb. pe Cross daca a cerut *i parerea avocaplor din firma lui. Imi imaginez ca acedia s-au impotrivit din rasputer. condip-

ilor stipulate de el.

18

Sylvia Day

Mama se linipi pentru 6 clips, reflectand la ceea ce !i spusese el. Apoi se ridica brusc In picioare, enervandu-se.

ai piut c3 intenponau sa se casStoreasca in

secret? Ai piut p nu ai spus nimic? -Bineinteles ca nu am stiut. O trase in brafele lui, gangurindu-i bland ca p cum ar fi fost un copil: Presu- pun ca se pregatise din timp. $tii ca astfel de lucruri ne- cesita de regula cateva luni de negocieri. Dep, in cazul de fata, nu a? fi putut cere nimic mai mult.

M-am ridicat in picioare. Trebuia sa ma grabesc daca voiam sa ajung la munca la timp. Azi, mai mult decat oricand, nu voiam sa intarzii.

-D a r

- Unde pleci? Mama se desprinse din bratele lui Stan­

ton. Nu am terminat discutia. Nu pop sa-mi arunci pur

p simplu o bomba ca asta p sa pleci!

Intorcandu-ma cu fata spre ea, am pornit spre u p mergand cu spatele.

-Trebuie neaparat sa m3 pregatesc. Ce-ar fi sa ne ve- dem la pranz p s3 mai discutam atunci?

- Doar nu

Am intrerupt-o:

-C orinne Giroux. Mama facu ochi mari, apoi ii ingusta. Un singur nume. Nu era nevoie sa mai spun nimic altceva. Fosta lui Gideon era o problems care nu necesita ex- plicatii suplimentare.

Rareori se intampla sa ajunga cineva in Manhattan si

sa nu simta imediat o oarecare familiaritate. Orizontul

ora$ului fusese imortalizat in prea multe filme p seriale pentru a le mai pne socoteala, raspandind povestea de dragoste cu New York-ul de la locuitorii acestuia la tot restul lumii.

Iar eu nu faceam exceppe.

Descalu$area

19

Adoram eleganpi Art Deco a clsdirii Chrysler. Mi-a$ fi

I'Uiiii identifica oricand pozipa pe insula raportandu-mS 11Umpire State Building. Eram uluita de inalpmea ame- Iit, mre a Turnului Libertapi care domina acum centrul oi.iflilui. Insa cladirea Crossfire era o minunape aparte. \>iii o considerasem chiar p inainte de a m3 indragosti

lr barbatul din a carui viziune se nSscuse aceasta.

C;1nd

Raul opri

Mercedesul

langa bordura,

m-am

mlnunat de sticla albastra, intr-o nuan^a aparte de sa- lli, care inchidea in ea silueta de obelise a construcpei. Mi-am dat capul pe spate, lasandu-mi privirea sa alunece in siis pe toatS lungimea scanteietoare a cladirii, pana la .papul inundat de lumina care gSzduia compania Cross Industries. Pietonii forfoteau in jurul meu pe trotuarul plin ochi de femei importante p oameni de afaceri care

mo indreptau spre birouri, purtand intr-o

plomat p po$ete, iar in cealalta c3ni aburinde de cafea. L-am simpt pe Gideon inainte de a-1 vedea, intregul

meu corp vibrand de prezenpi lui cand a coborat din Bentley-ul care oprise in spatele Mercedesului. Aerul din jurul meu se incSrca de electricitate, cu acea oner- gle scanteietoare care anunpi intotdeauna apropierea

unci furtuni. Eu m3 numaram printre pupnii care piau ca nelini§- tea din sufletul chinuit al lui Gideon era ceea ce alimen-

ta furtuna. Intorcandu-ma spre el, i-am zambit. Nu era o coin­

acest lucru

mana genp di­

cid en t ca ajunsesem deodata. Am in^eles

chiar inainte de a vedea confirmarea din ochii lui. Purta un costum gri carbune cu o c3ma$a alba p o

cravata argintie, cu t satuta in diagonal. Parul lui negru

ii atingea obrazul p gulerul intr-o cascada sexy p obraz-

nica de ?u vit precum cerneala. In continuare ma privea cu aceeap ferocitate sexuala aprinsa care m3 mistuise prima data, dar acum in albastrul scanteietor al ochilor

20

Sylvia Day

lui se reflectau p o tandre^e p o deschidere care pentru mine insemnau mai mult decat orice ar fi putut sa imi ofere vreodata. Am pornit spre el cand s-a apropiat.

- Buna dimineata, Domnule Intunecat p Primejdios.

Buzele lui se curbara p o expresie de amuzament ii incalzi si mai mult privirea.

- Buna dimineata, sop a mea.

M-am intins dupa mana lui p m-am simpt lini^tita cand el i-a iept in intampinare, prinzandu-ma ferm.

- I-am spus mamei mele azi-dimineata ca ne-am casatorit.

despre faptul

Una din sprancenele lui brunete se arcui intr-o ex- presie surprinsa, apoi zambetul lui se largi intr-unul de placere victorioasa. - Bun.

1-am inghiontit

bland in umar. El se misca fulgerator, prinzandu-ma cand eram aproape de el p sarutandu-ma pe colpjl gurii ridicat intr-un zambet.

Veselia lui era molipsitoare. Am simpt-o explodand in mine, luminand toate colp$oarele care fusesera atat de intunecate in ultimele cateva zile. -A m sa-1 sun pe tata la prima pauza. Sa il anunp El deveni serios. - De ce abia acum?

Razand

de

posesivitatea

lui

fap?a,

Vorbea incet, pe un ton scazut care sa ne asigure inti- mitatea. Mulpmea ce se indrepta spre birouri se revarsa in continuare pe langa noi, acordandu-ne prea pupna atentie. Chiar p a$a, am ezitat sa raspund, simpndu-ma prea expusa.

adevarul mi-a iept mai u^or ca niciodata. Ma

obi^nuisem sa ascund atat de multe lucruri de oamenii pe care ii iubeam. Lucruri marunte, lucruri mari. tncercand

Apoi

Dcscatu^arca

21

i | mu

ultuapa a$a cum era, dep sperand in acelap

umi

i a' nut nevoie de schimbare.

Mi

. I n .u urn nu-p mai

Nu.

Ai Hfl-mi spui de ce la noapte.

l lost teama, i-am spus. ipropie, fixandu-ma cu o priviTe intensa.

este.

I I

Sin Incuviintat din cap.

,i

Am sa-p spun. Mitnu lui se curba peste ceafa mea intr-un gest posesiv M i n i m in acelap timp. Chipul ii era impasibil p nu

n ill niniic, insa ochii lui . I. notenu de emope.

O sa reupm, ingera?.

acei ochi atat de alba?tri

Inbirea aluneca fierbinte prin mine ca ameteala data

ile un vin bun.

Ba bine ca nu.

lira ciudat sa tree pragul companiei Waters Field &.

lucrasem la prestigioasa agenfie de publicitate. Me-

11.unan numarand in gand cate zile aveam sa pot pretin-

, le ca

gumi Kaba imi facu semn cu mana din spatele biroului de receppe, batand u$or in casca de pe cap pentru a-mi arata ca era in mijlocul unui apel p nu putea vorbi. 1-am incut p eu cu mana ?i m-am indreptat spre propriul meu birou, papnd hotarata. Aveam multe de facut, aveam de

pus pe roate un nou inceput. Dar tTebuia sa iau lucrurile pe rand. Mi-am lasat po- jeta p geanta in sertarul de jos, apoi m-am instalat in scaun p am deschis pagina web a florariei mele prefera- te. $tiam ce imi doream. Doua duzini de trandafiri albi intr-o vaz3 de cristal ro?u aprins.

dra-

goste eterna. Era in acelap timp drapelul predarii. Intra- sem in lupta fortand o separare intre mine p Gideon p,

Alb pentru

puritate. Pentru prietenie. Pentru

22

Sylvia Day

in final, o castigasem. Dar nu voiam s3 due un r3zboi impotriva sopilui meu. Nici mScar nu am Incercat s3 n3scocesc vreun text inteligent de adaugat intr-un bilet intre flori, a?a cum fScusem in trecut. Am scris pur p simplu din inim3.

Esti miraculos, domnule Cross. Te pretuiesc si te iubesc atdt de mult.

Doamna Cross

Site-uI mi-a cerut sa finalizez comanda. Am apasat pe butonul de trimitere p mi-am l3sat o clips r&gaz sa imi imaginez ce pSrere va avea Gideon de cadoul meu. Intro buna zi speram sS il privesc primind flori de la mine. Oare zambea cand i le aducea inauntru Scott, secretarul lui? Se oprea din sedinta pe care o conducea, oricare ar fi fost ea, pentru a-mi citi biletelele? Sau astepta pana la unul dintre rarele momente de acalmie din programul lui pentru a se bucura de intimitate? Buzele mi se curbara intr-un zambet in timp ce reflec- tam la diversele posibilitSp. Adoram s3 ii ofer cadouri lui Gideon. Si in curand aveam si m3 bucur de mai mult timp liber pentru a i le alege.

- Demisionezi? Privirea ?ocata a lui Mark Garrity se ridicS de pe demisia mea scrisii si o intalnit pe a mea. Stomacul mi se stranse in noduri cand am vazut expresia de pe fata §efului meu. -D a. Imi pare rau cS nu-p pot oferi un preaviz ceva mai lung. -M aine e ultima ta zi? Se l3s3 pe spate in scaun. Ochii ii erau precum ciocolata calda p cu cateva tonuri

Descatusarea

23

„ hip decat pielea lui, iar in ei se reflecta atat sur-

I l imit uycfttp mahnire.

De ce, Eva?

,. I,

i ilund,

|„

coa-

jjenunchi. $i de data aceasta am ales s& spun

m-am

aplecat in

fa^3,

sprijinindu-mi

fb tArull

(

,

'.tin cii e lipsit de profesionalism s3 dispar asttel, In irebuie sS-mi rearanjez prioritaple, iar in momen-

nu mai pot acorda muncii

i „|

Inin itgii mea atenpe, Mark. Imi pare r3u.

pur $i simplu

.

Imft

As

|,

Expir3 zgomotos §i i?i trecu o man3 prin carli-

i.npl intunecap§i stranp. Pe top dracii

Ce s3 zic?

( Ifl m3 vei ierta p nu-mi vei purta pica? Am lasat i Imi scape un hohot de ras lipsit de umor. $tiu ca ip

i cr mull. El reup s3-mi ofere un zambet stramb. UrSsc s3 te pierd, Eva, §tii asta. Nu sunt sigur dac3 p .m, spus vreodata cu adev3rat cat de mult ne-ai ajutat.

Mn faci s3 lucrez mai bine. Mulpimesc, Mark. Ip sunt foarte recunosc3toare

pentru asta. Doamne, intreaga treab3 se dovedea a ti mai diticila dec4t m3 a§teptasem, chiar ?tiind c3 era cea mai bun3 p slngura decizie pe care a? fi putut s3 o iau. Privirea mea a alunecat dincolo de §eful meu cnipe^ spre privelipea din spatele lui. In calitate de manager junior de portofoliu, avea un birou mic, iar priveli§tea ii era blocata de cl3direa de peste drum, dar tot era o chint- esenpi a spiritului newyorkez, la fel de mult ca biroul Uria$ al lui Gideon Cross care se laf3ia la ultimul etaj. Din multe puncte de vedere, felul in care erau inv pSpite etajele reflecta modul in care incercasem eu s3 imi definesc relapa cu Gideon. Stiam cine era. Stiam ce era: un b3rbat cu totul p cu totul aparte. Iubeam asta la el p nu voiam s3 se schimbe; voiam doar s5 urc pana la nivelul lui prin fope proprii. Ins3 aspectul

24

Sylvia Day

pe care nu il luasem In considerare era eft, refuzand cu in-

cftpftpinare sa accept ca planul se schimbase odata ce ne casatoriseram, il trageam pe el in jos spre nivelul meu. Nu aveam sa fiu recunoscuta drept cineva care a ajuns pe merit in varful ierarhiei profesionale. Unii oameni aveau s3 ma priveasca intotdeauna ca pe o femeie care a cunoscut succesul prin casatorie. $i aveam sa fiu nevoita

sa accept pur si simplu acest lucru.

- Deci ce vei face mai departe? ma intreba Mark.

- Sincer

inca incerc sa ma hotftrasc. $tiu doar ca nu

mai pot sa raman. Casnicia mea avea o limita in materie de presiune

pe care ar fi putut sa o indure panft sa se frangft, iar eu

ii permisesem sa alunece periculos de aproape de buza

prapastiei in incercarea mea de a ma deta$a pupn. In incercarea de a ma pune pe mine pe primul loc. Gideon Cross era profund $i vast ca oceanul, iar mie imi fusese teama sa nu ma inec in el inca din clipa cand il vazusem pentru prima data. Nu puteam sa ma mai tern de acest lucru. Nu acum, dupa ce imi dadusem sea- ma ca ceea ce ma inspftimanta §i mai mult era gandul de

a-1 pierde. Incercand sa raman neutra, fusesem imbrancita din- tr-o parte intr-alta. $i oricat de tare rn-ar fi scos din sarite acest lucru, nu imi lasasem ragaz sa in;eleg ca, daca imi doream sa pastrez controlul, tot ce aveam de facut era sa il preiau.

- Din cauza clientului LanCorp? m3 intreba Mark.

- Parpal.

dungi inguste, alun-

gand din minte ultimele ramapte de resentiment fa£a de felul in care il angajase Gideon pe Mark. Catalizatorul

fusese decizia companiei LanCorp de a apela la Waters Field & Leaman cu o solicitare anume pentru Mark - ?i prin urmare pentru mine - , manevra pe care Gideon

Mi-am netezit fusta-creion cu

Descatuaarea

25

mi vise cu suspiciune. Schema Ponzi a lui Geoffrey

i

,,. »dccimase averea familiei Landon, ?i chiar daca atat

p.

I andon, cat ?i Gideon reconstruisera ceea ce pier-

a tupi lor, Landon inca tanjea sase razbune.

Dar in

, , i mai mare parte din motive personale. hulreptandu-se, Mark i$i sprijini coatele pe birou ?i

.

iipleca spre mine.

Nu m3 priveijte cu nimic $i nu am sa-mi bag nasul, .1 „ sft 5tii ca eu, Steven ?i Shawna Hi vom fi mereu ala- mil dacft vei avea nevoie de noi. J inem ^ tine-

. Slnceritatea din vocea lui mi-a umplut ochu de la- , t|„,i usturfttoare. Logodnicul lui, Steven Ellison, 5i_sora lui Steven, Shawna, imi devenisera dragi in cele cateva |uui J c cand ma aflam in New York, facand parte din re- lun noua de prieteni pe care mi-o construisem in noua mea viata. lndiferent ce s-ar fi intamplat, nu voiam sa

^ ' - Stiu. Am zambit chiar dacft eram trista. Dacft voi uvea nevoie de voi, vft voi suna, Hi promit. Dar totul va left cum nu se poate mai bine. Pentru noi top. Mark se relaxa ?i imi zambi la randul lui. -Steven o sft-5i iasft din minp. Poate ar trebui sft te

, Gandul la antreprenorul corpulent ?i vesel alunga orice urmft de tristete. Steven urma sft mft certe zdravftn pentru eft il lftsam balta pe partenerul lui, dar avea sft o faeft in cel mai binevoitor mod posibil.

pun pe tine sft-ispui.

,

- Ei, haide, 1-am tachinat $i eu. Nu mi-ai face a$a ceva,

nu? E destul de greu §i a$a.

- Nu mft deranjeazft sft fac sa-p fie §i mai greu.

Eu am ras. Da, avea sa-mi fie dor de Mark $i de locul

meu de munca. Chiar mult. Cand a venit timpul pentru prima mea pauzft, era inca devreme in Oceanside, California, a5a eft i-am sens un mesaj tatftlui meu in loc sft-1 sun: „Anun;a-ma can

26

Sylvia Day

te trezesti, bine? Trebuie sa-p spun ceva“. $i cum stiam c3 Victor Reyes, in calitate de polipst ?i de tata, era genul care i$i facea mereu griji, am adaugat: „Nimic de rau, doar ni$te ve§ti“. De-abia pusesem jos telefonul pe masa din spatiul de recreere pentru a merge s3 imi iau o can5 de cafea cand acesta a inceput sa sune. Fapi chipesa a tatalui meu lu- mina ecranul, poza lui dezvaluind ochii cenu^ii pe care ii mostenisem de la el. Am fost cuprinsa brusc de spaima. Cand am intins mana dupa telefon, imi tremura. Imi iubeam ambii pa­ ring foarte mult, dar considerasem dintotdeauna ca tata sim;ea lucrurile la un nivel mai profund decat mama. $i in timp ce mama nu ezita niciodata sa imi atraga atenpa cum anume as fi putut sa imi indrept cusururile, tata nu

parea sa con?tientizeze ca aveam $i a?a ceva. Sa il dezama-

gesc

sa il ranesc

era brutal sa ma gandesc la a§a ceva.

- Buna, tata. Cum esti?

-A sta e intrebarea mea, scumpo. Eu sunt la fel ca intotdeauna. Dar tu? Ce se petrece? M-am dus la cea mai apropiata masa $i m-am a$ezat pe un scaun pentru a ma lini§ti putin.

- Ti-am spus ca nu e nimic de rau, si totusi pari ingri- jorat. Te-am trezit?

- E treaba mea sa-mi fac griji, spuse el, vocea lui pro­

funda tradand un amuzament cald. $i ma pregateam sa ies la alergat inainte sa-mi incep ziua, a$a ca nu, nu rn-ai trezit. Spune-mi ce ve§ti ai.

- Aaa Inecandu-ma cu lacrimi, am inghitit un nod.

lisuse, e mai greu decat mi-am imaginat ca va fi. I-am spus lui Gideon ca pentru mama imi faceam griji, c3 tu vei reac^iona bine, $i uite ca totu?i

- Eva.

Am inspirat adanc.

- Eu $i Gideon ne-am c3satorit in secret.

Descatu$area

27

I i , , Intuit capat al firului se lasa o tacere sinistra,

bun?

i ftltd?

I. mill aspru al vocii lui m-a dat gata. A( um cftteva saptamani. Iunlnte sa vii in vizita? Kli mn dres vocea.

- Du.

I'llcere.

Al., Doamne! Absolut brutal. Cu doar cateva sap- i tm,Ini in urma ii povestisem despre abuzul lui Na­ il. m, lar marturisirea aproape il fransese. Acum veneam

i n Tatil

, i i superb, atat de frumos. In stapunea in care eram

. iM|i se organizeaza mereu nun|;i, fac ca totul sa fie atat

,1, u»or

iilbil tot timpul ?i cineva care se ocupa de documente. A lost pur $i simplu un moment perfect, $tii. Ocazia per-

ca in Las Vegas. Exista un preot oficiant dispo-

m3 bagi in speriejji. Ne aflam pe o insula ?i

|,.cta. Vocea mi s-a frant. Tata

te rog, spune ceva.

- Nu

nu $tiu ce sa spun.

O lacrima fierbinte mi-a alunecat pe fa^a. Mama mea ulcsese bogapa in defavoarea iubirii, iar Gideon era un oxemplu des3var$it al tipului de barbat pe care mama il

alcscse in locul tatalui meu. Eram conijtienta ca dadu- sem na$tere unei prejudec3{i pe care tata trebuia sa o dcpa$easca, iar acum aveam $i acest obstacol.

- Vom organiza oricum §i o nunta, i-am spus. Vrem

sft avem prietenii §i familia alaturi cand ne rostim

juramintele -L a asta ma a§teptam §i eu, Eva. La naiba, marai el. Ma simt ca $i cum Cross mi-ar fi furat ceva! Ar fi trebu- it sa te conduc la altar, m3 pregateam suflete$te pentru asta, iar el a venit $i mi te-a luat? lar tu nu mi-ai spus

28

Sylvia Day

nimic? Ai fost aid, in casa mea, ?i nu mi-ai spus nimic? Asta ma doare, Eva. Ma doare. Nu aveam cum sa mai opresc lacrimile odata ce {a?ni- sera intr-un torent fierbinte, intunecandu-mi vederea ?i punandu-mi un nod in gat. Am tresarit cand usa salii de recreere s-a deschis si a intrat Will Granger. - E probabil aici, incepu colegul meu. Si uite-o Vocea i se pierdut cand mi-a v3zut fafa, iar din ochii lui disparu zambetul din spatele ochelarilor dreptun- ghiulari. Un bra^ imbracat in ceva de culoare inchisa se nftpus- ti inauntru ?i il impinse deoparte. Gideon. Aparu in prag, umpland cadrul u?ii, cu privirea apntita asupra mea ?i inghetata ca un vant arc­ tic. Devenise brusc un inger razbunator, costumul lui elegant facandu-1 sa arate in acelasi timp capabil si peri- culos, cu fa^a impietrita intr-o masca superba. Am clipit, creierul meu incercand sa inteleaga cum ?i de ce se afla acolo. Inainte sa se intample acest lucru, m-am trezit cu Gideon in fata mea care mi-a luat tele- fonul, coborand privirea spre ecran inainte de a-1 duce la ureche. -Victor. Rostise numele tatalui meu pe un ton de avertizare. Se pare ca ai suparat-o pe Eva, deci vei discuta cu mine acum. Will se retrase cu spatele si inchise u?a in urma lui. In ciuda tonului taios al cuvintelor lui Gideon, dege- tele care m-au atins fin pe obraz erau infinit de blande. Privirea lui era concentrata asupra mea, din albastrul ochilor lui razbatand o furie de gheata care aproape m-a facut sa ma infior. Sfinte Sisoe, dar ?tiu ca Gideon era furios. $i la fel era ?i tatal meu. 11 auzeam tipand de unde stateam.

Descatu$area

29

L-am prins pe Gideon de incheietura, clatinand dm cap, cuprinsa brusc de panica la gandul ca cei dot barbap pe care ii iubeam cel mai mult aveau sa sfar?easca pnn a se antipatiza - sau poate chiar detesta - reciproc. - E in regula, i-am ?optit eu. Sunt bine. El ingusta ochii ?i imi arunca mut: „Nu, nu e . Cand i se adresa din nou tatalui meu, vocea lui Gide­ on era ferma ?i controlata - ceea ce o facea cu atat mai

insp&imant&toare:

-A i tot dreptul sa fii furios $i r&nit, asta recunosc. Dar nu voi permite ca sotia mea sa fie chinuita cu asta Nu, evident ca, neavand copii, nu imi pot imagina. Am ciulit urechile sa aud mai bine, sperand ca re- ducerea volumului insemna ca tatal meu incepuse sa se

calmeze, in loc sa se agite $i mai tare.

_ Gideon incremeni brusc, retragandu-?i mana de pe

mine-

^

-N u , nu a§ fi fericit daca sora mea s-ar casatori - in se­

cret Acestea fiind zise, nu pe ea mi-a? descarca nervii M-am crispat. Sotul meu ?i tatal meu aveau acest lu­ cru in comun-. erau amandoi incredibil de protectori tata

de cei pe care ii iubeau.

. Ba chiar voi

.

-E u

sunt disponibil oricand, Victor.

veni eu la tine, daca a?a dore?ti. Cand m-am casatont cu fiica ta, am acceptat sa imi asum pe deplin raspunde- rea atat pentru ea, cat ?i pentru fericirea ei Daca exista consecinte care trebuie infruntate, nu ma deranjeaza sa

le infrunt. Ochii i se ingustara in timp ce asculta. Apoi Gideon se aseza pe scaunul din fata mea, puse telefonul pe masa ?i comuta pe difuzor. Vocea tatalui

meu umplu aerul;

- Eva? Am inspirat adanc, tremurator, ?i am strans mana pe

care mi-a intins-o Gideon.

30

Sylvia Day

- Da, sunt aici, tata.

InspirS adanc ?i el. Nu fi suparata, bine?

Sunt doar

tea. Nu ma a?teptam la asta ?i

ce ?i cum. Putem discuta mai tarziu diseara? Dupa ce ies de la munca?

trebuie sa ma lamuresc

trebuie sa-mi las pupn ragaz sa procesez ves-

-Scumpo

- Da, desigur.

-Bun. Facu o pauza - Te iubesc, tata. Sunetul lacrimilor mele se reflecta ?i in voce, iar Gi­ deon i?i trase scaunul mai aproape, prinzandu-mi coap- sele intre ale lui. Era uluitor cat de multa forpi gaseam in el, ce u?urare era sa ma pot sprijini pe el. Era diferit de suspnerea pe care mi-o oferea Cary. Cel mai bun prieten al meu era o ureche mereu dispusa sa ma asculte, cineva care ma incuraja ?i care imi lua apararea. Gideon era un scut.

Si trebuia sa fiu suficient de puternica pentru a recu- noa?te atunci cand aveam nevoie de unul.

eu te iubesc, fetijo, spuse tata, cu o nota sfa?i-

etoare de durere ?i triste^e care mi se infipse in inima. Te sun mai tarziu.

Ce altceva a? fi putut sa spun? Ha-

bar nu aveam cum sa repar lucrurile. Pa, pa.

inchise conversapa, apoi imi prinse mana

- $ i

- In regula. Eu

Gideon

tremuratoare intr-a lui. Ochii lui erau apntip pe ai mei,

gheatyi din ei topindu-se intr-o expresie de tandre^e.

- In nici un caz nu ip va fi rusine din pricina asta, Eva. Ne-am inteles? Eu am incuviintat din cap.

- Nu mi-e.

Imi prinse fafa in palme, degetele lui mari ?tergan- du-mi lacrimile. - Nu suport sa te vad plangand, ingera?.

Descalu$area

31

Mi-am alungat restul de migrena, impingand-o intr-un mb, unde aveam sa ma ocup de ea mai tarziu.

-

Ce caup aici? De unde ai ?tiut?

-

Am venit sa-p mulpimesc pentru flori, imi murmu-

iflel.

-

Oh. Ip plac? Am reupt sa zambesc. Voiam sa te tac

un te gande§ti la mine. -Tot timpul. Clipa de clipa. Ma prinse de ijiolduri ?i ma trase mai aproape.

- Ai fi putut sa imi trimip doar un bilevel.

-Alt. Umbra de zambet de pe buzele lui mi-a facut pulsul sa tresara. Dar nu ar fi cuprins §i asta. Gideon m-a tras in poala lui si m-a sarutat pana m-a

Insat fara suflare.

„Mai mergem acasa diseara?

mi-a scris Cary intr-un

mesaj in timp ce a?teptam liftul sa cobor inapoi in hoi la nmiaza. Mama ma a$tepta deja acolo, iar eu incercam sa

Imi adun gandurile. Aveam rnulte de discutat. Doamne, speram ca avea sa ma poata ajuta sa le re-

zolv pe toate. „Asta e planul“, i-am raspuns eu indragitului ?i une- ori sacaitorului meu coleg de apartament, tastand in timp ce urcam in lift. „Dar am o programare dupa mun­ ca, apoi cina cu Gideon. S-ar putea s3 ajung tarziu. ’ „Cina? Trebuie sa ma pui la curent.“ Am zambit. „Desigur.“ „M-a sunat Trey.“ Am rasuflat u?urata, ca ?i cum mi-a? fi pnut respira- pa. Cred ca, intr-un fel, chiar asta facusem. Nu ii puteam repro?a partenerului lui Cary, cu care era cand impreuna, cand desparpt, ca facuse un pas mare inapoi cand aflase ca tipa la care mergea uneori Cary pentru sex ramasese insarcinatS. Trey avusese diiv totdeauna dificultap in a accepta bisexualitatea lui Cary,

32

Sylvia Day

iar acum aparipa unui copilas insemna ca in permanen­ ts avea sS existe o tertS persoana in relatia lor. Nu incSpea nici o indoialfl c& intr-adevSr Cary ar fi trebuit sa i se dedice exclusiv lui Trey fi sS aleagS mai re- pede, in loc sa-fi pastreze si alte optiuni, insS in^elegeam teama din spatele actiunilor lui Cary. Cunofteam mult prea bine gandurile care ip goneau prin minte cand su- praviepiiai unor experience precum cele prin care tre- cuseram eu fi Cary, dar dadeai totufi peste o persoana fantastica fi care te iubea. Cand era prea frumos pentru a fi adevarat, cum oare ar fi putut sS fie real? II intelegeam fi pe Trey, iar daca acesta ar fi decis sa se retraga din relape, i-af fi respectat decizia. Dar era cel mai bun lucru care i se intamplase lui Cary de mult timp. As fi fost extrem de dezamSgitS daca nu ar fi reus it sa o scoata la capat impreuna. „Ce-a zis?“ „Ip spun cand ne vedem.“ „Cary! Asta e o cruzime." Am apucat sa tree prin turnichetul holului pana sa imi raspunda: „Da, mie imi spui?“ Mi s-a strans inima, cSci nu aveam cum sa interpretez cuvintele lui ca fiind de bun augur. Dandu-ma la o parte pentru a-i lSsa pe alpi sa treaca pe langa mine, i-am scris:

„Te iubesc la nebunie, Cary Taylor“. „Si eu te iubesc, fetito.“ -Eva! Mama traversa spatiul dintre noi in sandale cu toe delicat, o femeie care nu ar fi avut cum sa nu se facS remarcatS chiar fi in mijlocul mulpmii de oameni ie§ipi in pauza de pranz, care intrau §i ieseau din cladirea Cros­ sfire. La cat era de marunta, Monica Stanton ar fi trebuit sS se piarda in oceanul de costume, dar atragea prea mul- ta aten^ie ca acest lucru sS se intample vreodata.

Descatu$area

33

i harismS. Senzualitate. Fragilitate. Era combinapa

I care o facuse pe Marilyn Monroe vedeta si care

it icprezenta perfect pe mama. ImbrScata intr-o salopeta

lb umarin fara maneci, Monica Stanton arSta mult mai

Miinrtt ilecat era $i mai increzStoare decat o cunoscusem

.

ii 1’imterele Cartier incoladte in jurul gatului ?i ale in-

.

In leturilor ei arStau cunoscatorilor c5 era o persoana

i

,iii' aprecia luxul. Vcni direct la mine si ma prinse intr-o imbrap^are

i

ne nva luat prin surprindere:

Mama.

- E^ti bine? Dandu-se in spate, imi studie fafa.

- Poftim? Da. De ce?

- M-a sunat tatal tau.

-O h . Am privit-o circumspecta. Nu a primit vestea

prea bine.

- Nu, nu prea. I§i impleti brapd cu al meu p am por-

nit spre iepre. Dar incearcS sa se impace cu gandul. Nu

era tocmai pregatit sa renunte la tine.

- Fiindca ii amintesc de tine.

Pentru tata, mama fusese marea iubire pierduta. Inca

o iubea, chiar mai mult dupa mai bine de douazeci de

imi de cand se desparpsera.

- Prostii, Eva! Semanam intr-o oarecare masura, dar

lu e$ti mult mai interesanta. M-a surprins suficient cat sa ma faca sa izbuenese in ras. -G ideon suspne ca sunt interesanta. Ea zambi luminos, facandu-1 pe barbatul care tocmai

trecea pe langa ea sa se impiedice in propriile picioare.

- Fireste. E cunoscator in materie de femei. Oricat ai

fi de superba, ar fi fost nevoie de mai mult decat frumu-

se^e pentru a-1 determina sa te ia de sope.

34

Sylvia Day

Oprindu-ne langa u?a turnanta, am lasato pe mama s5 iasS prima. Un val de caldura sufocanta m-a izbit din plin cand am iesit dupa ea pe trotuar, f&cand sa-mi apara instant pe piele o pelicula fina de transpirape. In unele momente ma indoiam daca aveam sa mS obi?nuiesc vre- odata cu umiditatea, dar o consideram parte din prepil platit pentru a locui In ora?ul pe care il iubeam atat de mult. Primavara fusese superba, ?i la fel ?tiam ca avea sa fie ?i toamna. Momentul perfect din an pentru a-mi re- innoi juramintele fapi de barbatul care era stapan peste

inima si sufletul meu. Tocmai ii mulpimeam lui Dumnezeu pentru existen- pa aerului condiponat cand barn observat pe ?eful garzi- lor de corp ale lui Stanton a?teptand pe bordura langa o

ma?ina neagra. Benjamin Clancy ma intampina cu un salut relaxat $i tncrezator din cap. Atitudinea lui era perfect profesi- onala, in vreme ce eu sim^eam o asemenea recuno?tinpi fa(a de el meat imi era greu sa ma abpn sa nu il prind in

bra^e ?i sa il sarut. Gideon il omorase pe Nathan pentru a m3 proteja. Clancy se asigurase ca Gideon nu avea sa plateasca nici-

odata pentru fapta sa.

- Salut, i-am spus eu, vazandu-mi zambetul reflectat

in ochelarii lui de soare, stil aviator, cu lentile oglinda.

- Eva. Ma bucur sa te vad.

- Exact la acela?i lucru ma gandeam §i eu.

El nu zambi fap?, nu ii statea in fire. Dar i-am simpt

oricum zambetul. Mama urea prima, apoi am intrat dupa ea pe ban- cheta din spate. Chiar inainte ca Clancy sa apuce sa oco- leasca portbagajul ma?inii, mama mea se intoarse spre

mine ?i se intinse sa-mi ia mana.

Descatusarea

35

Nii'p face griji pentru tatal tau. Are un temperament la m fierbinte, dar furia lui nu dureaza niciodata prea m u ll . Nu i?i doreijte decat sa fie sigur ca esti fericita. I am strans bland degetele. $tiu. Dar imi doresc foarte, foarte tare ca tata $i

i Jldeon sa se inpdeaga. Sunt doi barbap foarte incapa^anap, scumpo. be

n n ciocni din cand in cand. Nu se in?ela. Voiam sa visez la ei doi pnandu-?i re- i Iproc companie a?a cum o faceau de obicei barbapi, dlscutAnd afectuos despre sport sau ma?ini, cu toate UHepaturile ?i palmele peste spate date in joaca ?i care Insoveau de regula astfel de interaepuni. Dar trebu- |,i sA tnfrunt realitatea, indiferent cum s^ar fi dovedit

nccasta a fi.

,

.„

- Ai dreptate, am admis eu. Sunt amandoi barbap in

iout a firea. Vor gasi o solupe. Speram eu.

- Fire?te ca da.

Oftand, am aruncat o privire pe geamul maiyinii.

- Cred ca am gasit o solupe in privinpi lui Corinne

Giroux. Se lasa tacerea. -Eva, trebuie sa tf-o scop din cap pe femeia aceea. Gflndindu-te oricat de pupn la ea, ii oferi mai multa pu- te re decat merita.

, - Noi i-am permis sa devina o problema, fiind atat de sec reto? i. M-am uitat din nou la mama. Lumea e teribil de lacoma in tot ce pne de Gideon. E superb, bogat, sexy ?i genial. Oamenii vor sa ?tie totul despre el, dar el si-a pazit intimitatea, ducand-o la asemenea extreme incat nu se ?tie mai nimic despre el. Ceea ce i-a oferit lui Corinne oportunitatea de a scrie o carte despre timpul

petrecut cu Gideon. Mama mea imi arunca o privire circumspecta.

36

Sylvia Day

- La ce te gandepi?

Scotocind prin po$eta, am scos o tablets mica.

- Avem nevoie de mai multe astfel de lucruri.

Am intors ecranul, aratandu-i o fotografie cu mine

p cu Gideon care fusese fScuta cu doar cateva ore in

urmS, in timp ce ne aflam in fapi cladirii Crossfire. Felul in care ma pnea el de ceafa era in acelap timp tandru

p posesiv, in timp ce felul in care eu imi ridicam fa{a

spre el dezvaluia iubirea p adorarea ce le nutream fapi de

el. Mi se intorcea stomacul pe dos vazand un moment

atat de intim expus lumii intregi, oferit oamenilor spre

a se holba la el, dar trebuia sa tree peste acea senzape.

Trebuia sS le ofer mai multe astfel de momente. -E u p Gideon trebuie sa incetam sa ne mai ascun- dem, i-am explicat eu. Trebuie sS ne lasam vazup. Pe- trecem prea mult timp inchip. Publicul vrea sa il vada pe celibatarul miliardar care se transforms in sfarpt in Fat'Frumos. Oamenii ip doresc basme, mama, p finaluri fericite. Trebuie sa le ofer oamenilor povestea pe care p-o doresc p fScand acest lucru am s-o pun pe Corinne p

cartea ei intro luminS jalnicS. Mama mea ip indreptS umerii.

- Asta e o idee oribila.

- Ba nu e.

- E ingrozitoare, Eva! Nu pop sa dai pe nimic intimi-

tatea capigata cu atata truda. Dac3 alimentezi foamea publicului, nu vei face decat sS o intepipi. Pentru nu- mele lui Dumnezeu, doar nu vrei sa ajungi o prezenpi constants in ziarele de scandal! BSrbia mea s-a inalpit intro expresie hotarata. -N u se va ajunge la asta. - De ce p-ai asuma riscul? Tonul vocii ei urea p deve- ni strident. Din cauza lui Corinne Giroux? Cartea ei va aparea p va disparea cat ai clipi, dar tu nu vei mai scSpa vreodatS de atenpe odatS ce te bagi in ea!

Descatu$area

37

Nu te inpdeg. E imposibil sa fii cSsStoritS cu Gide­ on p sS nu atragi atenpa lumii! E mai bine sa preiau eu , onlrolul p sa stabilesc singura contextul. - Exista o diferenpi intre a fi cunoscuta p a deveni

titlui de senzape in TMZ! Am marait in sinea mea. - Cred cS exagerezi cu dramatismul. Ea clatinS din cap. -Ip spun, nu e maniera potrivitS de a aborda situa- pa. Ai vorbit despre asta cu Gideon? Nu mi-1 imaginez

ucceptand api ceva. M-am holbat la ea, sincer surprinsS de reaepa ei. M-as li apeptat sS ma suspna total, avand in vedere parerea ei despre importanpi de a face o partida buna p tot ceea ce presupunea acest lucru. Acela a fost momentul in care am vazut teama ce ii impietrise buzele p ii inecase ochii

In umbre.

- Mama. Am adoptat un ton mai bland, mustran-

du-ma in sinea mea cS nu pricepusem mai repede. Nu

mai e cazul sS ne facem griji din cauza lui Nathan. Ea mS fixa la randul ei cu privirea.

- Nu, consimp ea, catup de pupn linipita. Dar sS vezi

tot ce-ai spus sau decis, disecat

de dragul distraepei oamenilor, e un co?mar in sine.

- Nu am sS permit ca alp oameni din lumea asta sa dicteze cum sunt perceputa eu p cSsnicia mea!

tot ce-ai facut vreodata

Ma saturasem sa ma simt ca

o victims. Voiam sS fiu

cea care prelua ofensiva. - Eva, nu epi -O ri imi oferi o alternativS care sa nu presupunS sS stau degeaba cu brapde incrucipte, ori renunp la subiect, mama. Mi-am intors capul. Nu vom ajunge la un acord, iar eu nu am sS mS rSzgandesc fara sa am la

dispozipe un alt plan. Ea scoase un sunet de frustrare, apoi tScu.

38

Sylvia Day

Degetele mi s-au flexat sub impulsul de a-i scrie un mesaj lui Gideon pentru a-mi descarca sufletul. Imi spusese candva ca a$ excela la gesdonarea situapilor de crizii. Imi sugerase s& imi pun talentele in slujba Cross Industries, lucrand ca intermediar. De ce sS nu incep in schimb cu ceva mai intirn si mai important?

Capitolul 2

- lar flori? ma intreba Arash Madani pe un ton tara- jjUnat, intrand in biroul meu pe uple duble de sticla ce stflteau larg deschise. Avocatul meu principal se apropie de locul in care trundafirii albi ai Evei decorau zona rezervata pentru dis- i upi. Cerusem sa fie a§ezap pe masup de cafea, direct sub ochii mei. De acolo reupsera s3 imi distraga atentia de la indicatorii de stoc ce se derulau pe peretele de ecra- ne plate din spatele lor. Bilepdul care insopse florile se afla pe sticla fumurie a biroului meu, iar eu imi faceam de lucru cu el, recitind cuvintele pentru a suta oara.

Arash

la nas.

scoase

un

trandafir

din

buchet

p

il

duse

- Care e secretul pentru a primi a$a ceva?

Eu m-am lasat pe speteaza, remarcand distrat ca pur- la o cravata verde smarald in aceeap nuanpi a carafelor ornate cu pietre prepoase care decorau barul. Pana la sosirea lui, carafele viu colorate p vaza rope a Evei fuse- sera singurele pete de culoare in intinderea monocroma

a biroului meu.

- Femeia potrivita.

40

Sylvia Day

El puse floarea Inapoi In vazS. - DS-i bataie, Cross, r5suce$te-mi cuptul In ranS. - Prefer sS m3 bucur in sinea mea. Ai ceva pentru mine?

Apropiindu-se de masa mea de lucru, imi ranji intr-un fel care imi arSta cS ip iubea munca, desi nu ma indoisem nici o clips de acest lucru. Instinctele lui de prSdStor erau aproape la fel de puternic dezvol- tate ca ale mele.

- Contractul cu Morgan Incepe sS se contureze fru- mos. Aranjandu-p pantalonii de firms, se instals intr- unul din cele douS scaune din fafa biroului meu. Stilul lui era u$or mai ppStor decat ai meu, dar fSrS cusur. Am pus la punct aspectele principale. Mai avem de retusat unele clauze, dar ar trebui sS fim gata sS mergem mai departe sSptSmana viitoare.

- Bun.

- E$ti genul care nu vorbe$te mult. Pe un ton nepSsS-

tor, ma IntrebS: Ai avea chefsa iepm weekendul asta? Eu am clStinat din cap.

- Eva s-ar putea sS vrea sS iasS. DacS da, am sS incerc sa o fac sS se rSzgandeasca. Arash rase.

-Trebuie sS recunosc, mS a?teptam sS te a$ezi la casa

ta la un moment dat - top o facem, In cele din urma -, dar am crezut cS imi voi da seama din timp.

-

La fel p

eu.

Ceea ce nu era complet adevSrat. Nu mS a$teptasem ca vreodatS sS imi impart viapj cu cineva. Nu negasem niciodatS faptul cS trecutul imi umbrea prezentul, dar inainte de Eva nu simpsem nevoia sS imp3 rt3$esc acel istoric cu nimeni. Nu mai putea fi schimbat, deci ce rost ar fi avut sa il retrSiesc?

Ridicandu-mS, m-am dus la unul din cei doi pe- rep realizap integral din sticls care incadrau incSperea

Descatu$area

41

*• " "

privit splendoarea urbanS ce se intindea dincolo

di I'l umuri.

Nu $tiusem cS Eva era acolo, imi fusese teams chiar

P 11 visez cS voi gasi unica persoanS din lume care sS ma •■■cptc p sS iubeascS tot ceea ce pnea de mine.

l urn era posibil sS o fi gSsit aici, in Manhattan, exact 1Isdirea pe care o construisem in pofida sfaturilor in­ i' I' pte p asumandu-mi un rise imens? Era prea scumpa,

se spusese, p deloc necesarS. Dar eu simpsem nevoia

' .1 numele de Cross sS devinS memorabil p menponat inn un alt fel. Tatsl meu tarase numele nostru prin no- idli cu il ridicasem pe culmile celei mai importante me- U'opole din lume.

Nu ai dat absolut nici un semn cS ai fi fost tentat ■I' a$a ceva, zise Arasb din spatele meu. DacS bine pn 'i'lnte, ai agSpit doua femei cand ne-am dat In stamba de ( Unco de Mayo, apoi cateva sSptSmani mai tarziu mi-ai o rtir sS redactez un contract prenuppal nebunesc. Eu am studiat ora$ul, lSsandu-mi ragazul rar de a m3 bucura de perspectiva cuprinzStoare pe care mi-o nsigurau inalpmea $i pozipa biroului meu din cladirea ( 'lossfire.

mi

-C and m-ai $tiut sS aman incheierea unui contract? -U n a e sS ip extinzi portofoliul, cu totul alta sS ip transformi radical via^a peste noapte. Chicoti. Deci care sunt planurile tale, atunci? S3 inaugurezi noua casS de pe plajS? - O idee excelenta. Planul meu era sS-mi due sopa inapoi la Outer Banks. Sa o am doar pentru mine fusese un adevSrat paradis. Momentele mele de fericire supremS erau cand m3 gSseam undeva singur cu ea. Ma revitaliza, m3 facea sS a$tept cu nerabdare sS trSiesc intr-un fel in care nu o mai facusem niciodatS panS atunci.

42

Sylvia Day

Imi construisem un imperiu mereu cu gandul la tre- cut. Acum, grade ei, aveam sa continui sa il construiesc pentru viitorul nostru. Becul telefonului de pe birou incepu sa palpaie. Era Scott, pe linia unu. Am apasat butonul, iar vocea lui ra- suna in difuzor:

- Corinne Giroux se afla la receppe. Suspne ca are

nevoie doar de cateva minute pentru a va lasa ceva. Fiind

ceva privat, vrea sa vi-1 inmaneze personal.

- Fireste c3 da, interveni Arash. Poate e un alt buchet

de flori. Eu i-am aruncat o privire scurta.

- E femeia nepotrivita.

- Ce bine ar fi dac5 p femeile mele nepotrivite ar ara- ta precum Corinne.

- Gande$te-te la asta p in timp ce porne§ti spre recep­ pe ca sa preiei orice o fi adus. El ridica din sprancene. -Serios? Au!

- Daca vrea sa vorbim, n-are decat sa vorbeasca direct

cu avocatul meu. Arash se ridica in picioare p se indrepta spre u$a. -A m priceput, ?efu\ Am aruncat o privire la ceas. Cinci fara un sfert.

- Sunt sigur ca ai auzit asta, Scott, dar ca sa fie clar, se va ocupa Madani de ea.

- Da, domnule Cross.

Prin peretele de sticla care separa biroul meu de re- stul etajului, 1-am privit pe Arash cotind dupa col^ *n drum spre receppe, apoi mi-am alungat din minte intrea- ga poveste. Eva avea sa ni se alature in scurt timp, exact ceea ce a§teptasem sa se intample de cand incepuse ziua

de munca. Dar, desigur, nu putea fi atat de u§or.

Descatuearea

43

cftteva clipe mai tarziu, o strafulgerare de roi?u

Intrezarita cu colp.il ochiului m-a facut sa imi in-

,|i. |.i din nou privirea spre spapul de lucru p am vazut-o I„ i orinne venind hotarata spre biroul meu, urmata

in,I

de Arash. Barbia i se inalpi cand imi intal-

hi privirea. Zambetul ei crispat deveni mai larg, trans-

i ,i itulnd-o dintr-o femeie frumoasa intr-una

I'm, am sa o admir a$a cum admiram orice in afara de

I ,

implicat intr-o cisnicie fericita, pu-

1,'iim 1nfelege pe deplin ce greseala oribila ar fi fost daca

I '

ni

iproape

naucitoare.

i

obiectiv, neutru.

Acum ca eram

in ay fi casatorit cu Corinne. Era regretabil pentru noi nip eft ea refuza sa vada acest lucru.

ocolit

M-am

ridicat si

am

masa

de scris.

Privirea

p, care am apntit-o atat asupra lui Arash, cat ?i a lui Scott i-a impiedicat pe amandoi sa mai faca vreun pas. I)acft totusi Corinne insista sa aiba de-a face direct cu mine, aveam sa ii ofer o ultima ocazie de a face ceea ce

rl’ii corect. Se strecura in biroul meu in varful tocurilor ropi. Kochia fara bretele pe care o purta era de aceeap nuanpa cu pantofii p ii punea in evident atat picioarele lungi, dir p pielea alba. Ip purta parul despletit, ?uvi(ele negre iilunecandu-i pe umerii goi. Era opusul absolut al sotiei mele p o replica fidela a tuturor celorlalte femei care lrecusera prin viata mea:

- Gideon. Sunt sigura ca ip pop g3si cateva minute pentru o prietena veche? Sprijinindu-ma cu spatele de masa de lucru, mi-am incruciijat brat;ele. - $i sa-p fac favoarea de a nu chema paza. Spune ra­ pid ce-ai de spus, Corinne. Ea zambi, dar ochii ei, de culoarea acvamarinelor, erau tri§ti.

44

Aylvia Day

Tinea sub bras o micusa cutie rope. Cand ajunse Ian- ga mine, Corinne mi-o oferi.

mana

dupa ea.

- Ce-i asta? am

intrebat eu,

fara a intinde

- Astea sunt fotografiile care vor aparea in carte.

Am arcuit o spranceana. M-am trezit cedand p accep- tand cutia, manat de curiozitate. Nu trecuse prea mult timp de cand fuseseram impreuna, dar aproape nu-mi mai aminteam deloc detaliile. Nu imi ram§sesera decat impresii, momente importante p regrete. Fusesem atat de tanar p periculos de lipsit de conpiitpa de sine. Corinne ip puse popta pe masa mea de lucru, mip candu-p mana intr-un gest care facu ca bra^ul sa i se atin- g& usor de al meu. Prudent, m-am intins p am acponat butonul care controla opacitatea peretelui de sticla. Daca voia sa se dea in spectacol, aveam sa ma asi- gur ca o lasam fara spectatori. indepartand capacul cutiei, am dat peste o fotografie cu mine si Corinne imbrapsap in fat;a unui foe de taba- ra. Capul ei era cuibarit in scobitura umarului meu, fata ridicata astfel incat sa pot depune un sarut pe buzele ei. Amintirea m-a asaltat imediat. Facusem o excursie de o zi la casa unui prieten din Hamptons. Vremea fusese racoroasa, de sfarpt de toamna mergand pe iarna. !n poza aratam fericip p indragostip p, intr-un fel, presupun ca a$a p fuseseram. Dar eu refuzasem invita- pa de a ramane peste noapte, in ciuda dezamagirii evi- dente a lui Corinne. Date fiind co?marurile mele, nu puteam sa dorm langa ea. $i nu puteam nici sa i-o trag, dep piam ca era ceea ce i?i dorea, deoarece camera de hotel pe care o rezervasem in acest scop era la kilometri

buni distanta.

Atat de

multe

blocaje emoponale.

Atat de

multe

minciuni §i eschivari. Am inspirat adanc p m-am desprins de trecut:

Dcscatu^area

45

|in p Eva ne-am casatorit luna trecuta. i nrinne incremeni. 1'nnftnd cutia pe masa de scris, m-am intins dupa ■m.mphone-ul meu p i-am aratat poza pe care o pneam 11< Itmdalul ecranului - eu p Eva prinp in sarutul care in pecetluise juramintele. Imorcand capul, Corinne ip feri privirea. Apoi baga hi,ma in cutie, rasfoind printre cele cateva fotografii din , .1, 11||teancului pentru a scoate una cu noi doi la plaja. I u stateam cufundat pana la brau in valuri. Corinne 11i Incoladta in jurul meu din fa^a, cu picioarele stranse I ■ lie talia mea, cu brai;ele trecute peste umerii mei §i malnile in parul meu. Capul ii era dat pe spate p radea, liticuria ei radiind din poza. Eu o pneam strans, cu fapi 11,lii nia pentru a o privi. Am vazut recunopin^a in ochii mi-i p uluire. Afecpune. Dorinta. Necunoscatorii ar fi i auit acea poza p ar fi crezut ca era iubire. Acosta fiind p scopul lui Corinne. Eu negam ca mai lublsem vreodata pe cineva inainte de Eva, ceea ce era 11, l icet adevarat. Corinne era hotarata sa imi demon- iiiozc ca ma in?elam p voia sa o faca in cel mai public

moil posibil.

Aplecandu-se

in

fa^a,

studie

poza,

apoi

pe

mine.

Speranfa ei era palpabila, ca p cum s-ar fi apeptat sa ma loveasca brusc o revelape monumentala. Ip facu de IIu rn cu lanpp>rul de la gat p mi-am dat seama ca era unui pe care i-l oferisem eu, o micupi inima de aur pe un

Inn? simplu. Ce mama naibii! Nici macar nu mai ;ineam minte l ine facuse nenorocita de poza sau unde ne aflam in inomentul acela p nici nu conta. - Ce crezi ca vei demonstra prin aceste poze, Corinne? Am fost impreuna. S-a terminat. Tu te-ai casatorit, iar mum am facut-o p eu. Nu a mai ramas nimic.

46

Sylvia Day

-A tunci de ce ip sare atat de tare {andara? Nu efti indiferent, Gideon. -N u , sunt iritat. Pozele astea nu fac decat sa ma de­ termine sa apreciez fi mai mult ceea ce exista intre mine fi Eva. $i faptul ca stiu ca o vor rani nu ma face catufi de pupn sentimental in privinfa trecutului. E ultima data cand ne luam adio, Corinne. I-am suspnut privirea, avand grija sa vada cat eram de hotarat. Daca mai vii pe aici, cei de la paza nu te vor lasa sa intri. -N u voi mai veni. Va trebui sa Telefonul imi semnaliza tin apel de la Scott fi am ri- dicat receptorul:

-Da? - A venit domnifoara Tramell sa va vada. M-am aplecat din nou peste masa de lucru, apAsand butonul care deschidea ufile. O clipa mai tarziu Eva intra. Avea sa vina vreodata fi ziua in care sa o vad fi sa nu simt pamantul fugindu-mi de sub picioare? Ea se opri brusc, oferindu-mi placerea de a o studia indelung. Eva era blonda natural, cu fuvpe palide inca- drand o fapi delicata fi accentuandu-i ochii cenufii ca norii de furtuna, ochi in care as fi putut sa ma pierd ore intregi - dupa cum o fi facusem. Era mica de inalpme, dar cu rotunjimi periculos de.placute, cu un corp moale pe care era delicios sa il rostogolefti in asternuturi. Poate ca a? fi considerat-o de o frumusete angelica daca nu ar fi existat acea senzualitate desavarfita care ma facea intotdeauna sa ma gandesc fi sa poftesc la o parti- da de sex pervers de brutala. Fara voia mea, mintea mi-a fost inundata de aminti- rea parfumului ei fi de felul cum o simtisem sub mainile mele. Rasul gutural care imi starnea bucuria fi mania apriga fi iute care ma doborau la pamant erau amintiri viscerale. Totul in mine se trezea vibrand la viapi, intr-o

Dcscatufarea

47

■(plozie de energie fi conftiinpi de sine pe care nu o inlmteam decat atunci cand eram cu ea. Corinne vorbi prima:

- Buna, Eva.

M-am enervat. Nevoia de a apara fi a proteja cel mai ip pre( lucru din viata mea se dovedi mai puternica ■let At orice alt gand. 1ndreptandu-ma, am aruncat poza inapoi in cutie fi in am dus la sopa mea. Fata de Corinne, era imbracata

i iiminte, intro fusta neagra cu dungi subpri fi o bluza

. Ic inatase fara maneci care scanteia ca o perla. Valul de

i lldura care m-a napadit a fost suficient pentru a-mi ara­ ta care dintre femei era mai sexy. Eva. Acum fi pentru totdeauna. Atracpa pe care o simteam m-a purtat pana in celalalt

i upAt al incAperii cu pafi mari fi rapizi. Ingerul meu. Nu am rostit cuvintele cu voce tare, nu voiam sa le imda Corinne. Dar imi dadeam seama ca Eva le simpse.

I am luat mana fi am simpt o furnicatura de intelegcre

profunda care m-a facut sa io strang mai tare. Ea se intoarse sa priveasca dincolo de mine fi sa ia act ilc prezenta femeii care nu putea rivaliza cu ea.

-Corinne. Eu nu m-am intors sa o privesc. -Trebuie sa fug, rosti Corinne din spatele meu. Co-

pi lie astea ip

raman pe, Gideon.

Incapabil sa imi iau ochii de la Eva, i-am aruncat pes-

tc umar:

- Ia-le cu tine. Nu le vreau.

-A r trebui sa te uip peste ele pana la capat, replica

ca, apropiindu-se.

- De ce? Iritat, i-am aruncat o privire lui Corinne care

se oprise langa noi. Daca ma va interesa vreodata sa le vAd, pot oricand sa ip rasfoiesc cartea.

48

Sylvia Day

Zambetul ei deveni crispat. - La revedere, Eva. Gideon.

Dupa ce Corinne a ie?it, eu am fScut incS un pas spre sopa mea, anuland ?i mica distant rSmasS Intre noi. I-am luat 5i cealaltS mans, aplecandu-mS spre ea sS 11 inhalez parfumul. M-a cuprins o senzape de calm.

-M a bucur ca ai venit, am ?optit eu, cu buzele lipite <- e fruntea ei, avand nevoie de orice legaturS pe care as fi reuflt sa o stabilesc. Mi-e atat de dor de tine. Inchizand ochii, ea se sprijini de mine cu un oftat. oimpnd mahnirea ce incS nu se risipise din ea, i-am strans mai tare mainile.

- E$ti bine?

- Da. Sunt in regula. o vad.

- Nici eu.

Doar cS nu

mS a?teptam sS

Oricat de mult uram sa mS desprind de langa ea uram $1 mai mult gandul la acele fotografii.

Intorcandu-mS la birou, am pus capacul inapoi pe cutie ?i am aruncat-o cu totul in co?ul de gunoi.

- Mi-am dat demisia, spuse ea. mea zi.

Maine este ultima

Decizia era una pe care sperasem ca avea sS o ia sin- gum. Gonsideram cS era cel mai bun ?i cel mai sigur pas pe care il putea face. Dar ?tiam cat de dificils fusese probabil pentru ea aceea incheiere. Eva i?i iubea munca ?i oamenii alsturi de care muncea.

$tnnd cat de bine putea sS mS citeascS, mi-am pSstrat tonul neutru:

-A , da? - Da. Am studiat-o. -C e vei face mai departe, atunci? -A m de organizat o mints.

Descatusarea

49

Ah. Gura mi s-a curbat intr-un zambet. DupS cateva if in care m3 temusem ca era incercatS de indoieli ^i

sfl se retraga din casnicia noastrS, era o u^urare sS

il In eft nu era cazul. E bine de

?tiut.

Am chemat-o langft mine indoindu-mi degeail Ino ea. Vino $i tu spre mine, imi aruncS ea, cu o scanteiere ■I' ifIdare in ochi. 1 aim a§ fi putut sS ii rezist? Ne-am intalnit in mijlocul im ftperii. Acesta era motivul pentru care aveam sa trecem si I" ic obstacolul de acum p peste oricare altele ne-ar fi ipftrut in drum. Eram mereu dispup amandoi sa ne in- 1lliiim la jumStatea drumului. Eva nu avea sa fie vreodata sopa docila pe care si-ar

Ii dorit-o pentru mine prietenul meu Arnoldo Ricci. Era I'ton independents, prea apriga. Avea o vana de gelozie 1are nu putea fi ignoratS. Era solicitantS $i incftpSpmatS ••I 111ft sfida doar pentru a ma scoate din minp. lar acea tensiune dintre noi funepona intr-un fel in 1.ire nu ar fi functional cu nici o altS femeie, fiindca I va imi fusese sortita mie. Credeam acest lucru cum nu eredearn nimic altceva. - Asta e ceea ce-ti dore^ti? am intrebat-o eu incet, iiciirtandu-i chipul in eftutarea unui raspuns. -T u esti ceea ce-mi doresc. Restul tine doar de logistics. Gura mi s-a uscat brusc, iar inima a inceput sS-mi bats prea repede. Cand ea a ridicat o manS ca sS-mi dea pftrul deoparte, am prins-o de incheietura si i-am lipit palma pe obraz, inchizand ochii in timp ce absorbeam atingerea ei. SSptamana care tocmai se incheiase mi-a disparut complet din minte. Zilele pe care le petrecusem despSr-

pti, orele de tScere, teama paralizantS

Imi arStase toata

50

(Sylvia Day

ziua ca era pregatita sa mearga mai departe, ca proceda- sem corect luand decizia de a discuta cu doctorul Peter­ sen. De a discuta cu ea.

Nu doar ca nu ma respinsese, ci ma voia cu atat mai mult. $i spunea ca eu sunt miraculos.7 Eva ofta. Am simpt ultimele ramasi^e ale tensiunii ei risipindu-se. Stateam acolo, restabilind legaturile dintre noi, absorbind forp de care aveam nevoie. Ma zguduia pana in adancul fiin^ei mele gandul ca ii puteam oferi o oarecare pace sufleteasca. Si ce imi oferise ea? Totul.

Felul in care Angus se lumina la fapi cand o vazu pe Eva iejind din cladirea Crossfire m-a tulburat in feluri pe care nu a? putea sa le explic vreodata. Angus McLeod era tacut $i din fire ?i prin pregatire. Rareori trada vreo urma de emope, ins3 facea o exceppe pentru Eva.

Dumnezeu imi era

martor ca eu nu puteam. -Angus. Eva ii oferi zambetul ei luminos ?i deschis. Arati deosebit de elegant azi.

L-am privit pe barbatul pe care il iubeam ca pe un t.ita ducandu-$i scurt mana la borul §epcii de $ofer §i zambindu-i Evei cu o urma amuzanta de stinghereala. Dupa sinuciderea tatalui meu, intreaga mea via^a fusese data peste cap. In anii haotici care urmasera, sin- gurul punct de stabilitate fusese Angus, un barbat anga- jat drept ?ofer $i garda de corp, dar care se dovedise in schimb a fi un adevarat colac de salvare. Intr-o perioada cand m3 simpsem izolat $i tradat, cand chiar $i propria mea mama refuzase sa creada ca fusesem in mod repetat violat de catre terapeutul care ar fi trebuit sa m3 ajute sa ma adaptez, Angus fusese cel de care ma aga^asem.

Sau poate nu se putea abpne.

Descaluc»area

51

I I nil se tndoise niciodata de mine. Iar cand devenisem independent, el m3 urmase. t And picioarele subpri $i tonifiate ale sopei mele dis- I'itilira pe bancheta din spate a Bentley-ului, Angus mi ■i iidresat:

-Sa n-o dai in bara si de data asta, baiete. IWizele mele au schi^at o grimasa trista. Mulpjmesc pentru incredere. Am urcat langa Eva, cuibarindu-ma pe banche-

Angus ocolea marina pentru a ajunge la

vnlnn. Mi-am pus mana pe coapsa ei $i am a$teptat sa in.i priveasca.

Vreau neaparat sa te due la casa de pe plaja in weokendul asta.

expira

tilerAtor. Mama mea ne-a invitat la Westport. Stanton i-a che- mat pe nepotul lui, Martin, $i pe prietena lui Martin,

I ncey - e colega de camera a lui Megumi, nu stiu daca

mai pi minte

am promis ca vom veni.

•A In timp ce

Ea

i$i

tinu

respirapa

pentru

o

clipa,

apoi

Cary va fi si el acolo, desigur. Oricum,

Luptandu-ma cu dezamagirea, mi-am cantarit oppunile.

- A§ vrea sa facem activitap in familie, continua ea.

I‘Ins ca mama vrea sa discute cu tine despre un plan nl meu.

Am ascultat-o in timp ce mi-a relatat conversatia ei de la pranz cu Monica. Eva mi-a studiat fapi in timp ce incheia:

- Ea a spus ca nu o sa-ti placa deloc ideea, dar tu

le-ai mai folosit ?i altadata de paparazzi, cand m-ai luat

In bra(e pe trotuar §i m-ai sarutat pana nu am mai putut gandi limpede. Ai vrut ca poza aceea s3 fie fa­ una publica.

- Da, dar ocazia a aparut pur §i simplu, nu am c3u-

into eu. Mama ta are dreptate - exista o diferenpi.

52

Sylvia Day

Buza ei de jos se rasfranse intro expresie bosumflata, iar eu mi-am regandit strategia. Voiam ca Eva sa fie im- plicata p sa participe direct. Ceea ce insemna sa o inert- rajez p sa pn cont de ea, nu sa ii pun piedici.

- Dar p tu ai dreptate, ingera§. Daca exista un public

pentru cartea lui Corinne, exista un gol pe piapi care trebuie umplut si e ceva de care ar trebui sa ne ocupam. Zambetul radios pe care mi-1 adresa a fost o recom- pensa in sine.

- Ma gandeam ca 1-am putea ruga pe Cary sa ne faca

ni.ste poze spontane weekendul acesta, continua ea. Ca- teva momente mai personale p mai relaxate decat foto- grafiile de covor ro§u. Am putea sa le alegem pe cele care ne plac cel mai mult si sa le vindem mass-mediei, ca apoi sa donam veniturile catre Crossroads. Fundatia de caritate pe care o infiintasem avea finan- ptri suficiente, dar intelegeam c3 o strangere de fonduri era un beneficiu colateral al planului Evei de a atenua din impactul carpi de dezvaluiri senzationale a lui Co- rinne, Fiindca regretam suferinpi pe care situapa produ- sa avea sa i-o provoace inevitabil sotiei mele, eram dispus sa o suspn in orice mod p-ar fi dorit ea, insa acest lucru nu insemna ca nu aveam sa ma lupt pentru a obtine un weekend doar cu ea.

- Putem face o excursie de o zi, am sugerat eu, dema-

rand negocierile de la o extrema, pentru a avea spapu sa mai reduc din pretentii. Am putea petrece noaptea de vineri p prima parte din dimineata de sambata in Carolina de Nord, apoi sa ne petrecem duminica in Westport.

- Sa mergem din Carolina de Nord in Connecticut p

apoi in Manhattan intr-o zi? E§ti nebun?

- Atunci de vineri noaptea pana sambata noaptea.

- Nu putem ramane singuri a$a, Gideon, rosti ea in-

cet, punandu-si mana peste a mea. Trebuie sa urmam

Descatu$arca

53

. i vreme sfaturile doctorului Petersen. Cred ca avem iicvoie s3 petrecem ceva timp iesind la intalniri, lasan- i In ne vazuti in public, gasind modalitap de a rezolva problemele fara a ne folosi de sex drept sprijin. M-am holbat la ea.

- Doar nu vrei sa spui ca nu putem face sex.

- Doar pana ne casatorim. Nu va fi

- Eva, suntem deja casatoriti. Nu-mi pop cere sa-mi (in mainile departe de tine.

- X io cer.

-Nu. Buzele ei tresarira.

- Nu pop spune riu.

- Ba tu nu pop spune nu, am replicat eu, inima ince-

pftnd sa imi bubuie. Palmele mi s-au umezit p o panica ulna simpta a inceput sa se instaleze. Era iraponala, ener- vunta. Ma doresti la fcl de mult cum te doresc p eu.

Ea m3 atinse pe obraz. -U neori cred ca te doresc mai mult p nu ma deran- jenza asta. Dar doctorul Petersen are dreptate. Ne-am miijcat atat de repede p am trecut peste toate limita- toarele de viteza cu doua sute de kilometri la ora. Simt i a avem aceasta mica fereastra de timp in care am pu- lea sa incetinim. Doar pentru cateva saptamani, pana la nunta.

- Cateva saptamani? Dumnezeule, Eva!

M-am desprins de langa ea, trecandu-mi mana prin par. Intorcand capul, m-am uitat pe geam. Gandurile

(mi goneau. Ce insemnau toate acestea? Ce urma sa Imi ceara? Cum naiba aveam so fac sa se razgandeasca? Am simpt-o strecurandu-se mai aproape de mine, apoi ghemuindu-se langa mine. Ip cobori vocea pana la o $oapta:

54

Sylvia Day

-N u tu ai fost cel care mi-ai descris avantajele ama-

narii plftcerii? Eu i-am aruncat o privire taioasa. _$i cat de bine a funcponat ideea aia? Noaptea aceea a fost una dintre gre$elile cele mai mari pe care le fftcuseram in relap a noastrft. Seara in- cepuse in fopa, apoi aparipa neapeptata a lui Corinne daduse totul peste cap, starnind una dintre cele mai ura­ te certuri pe care le avusesem vreodata cu Eva - o cearta care fusese cu atat mai aprinsa din cauza tensiunii sexu- ale clocotitoare pe care o creasem intenponat §i pe care

amanasem sa o satisfac. - Eram alp oameni atunci. Eva se trase inapoi, ochu ei cenu^ii rftmanand limpezi cand se apntirft intr-ai mei. Tu nu mai e$ti acela$i barbat care m-a ignorat atunci

la cina.

-N u te-am ignorat.

.

.

.

n

-Ia r eu nu mai sunt aceea$i femeie, insista ea. Da, faptul ca am vazut-o pe Corinne azi m-a facut cam agi­ tata, dar piu ca nu reprezinta o amenintjare. $tiu ca

Ca suntem amdndoi loiali. De asta §i putem

sa o facem. Picioarele mele s-au deschis mai larg p m-am inttns

e§ti loial

dup3 ea.

- Nu vreau s-o fac.

- Nici eu. Dar cred ca e o idee buna. Gura ei se indul-

ci intr-un zambet. E de moda veche ?i romantic sa a?tepp

pana in noaptea nunpi. Gande$te-te cat de palpitant va

fi sexul cand o vom face.

- Eva, nu e cazul sa ne facem viapi sexuala mai palpi-

tanta decat e deja.

- Avem nevoie sa o transformam in ceva ce facem de

placere, nu sa ne bazam pe sex sa ne pna laolalta.

- E §i una, ?i alta $i nu e nimic in neregula cu asta.

DescaLue&rea

55

Era ca ;i cum mi-ar fi cerut sa nu mai mtaftnc , ceea , n$ fi fost mai tentat sa accept, daca mi s-ar fi dat

llt 1. Gideon

intre noi doi exista ceva fantastic. Merita

„Afacem un efort pentru a ne construi o casnicie de pia-

(ffl din toate punctele de vedere.

r

Am clatinat din cap. Ma scotea din sarite faptul ca

ma sinrpeam nelini?tit.

-,| m. puteam accepta a5a ceva cu ea. Nu era ceea ce-i

Era

o

pierdere

a

controlului

ITCAplecSndu-ma in fata, mi-am lipit buzele de ure-

'

*

trebuie sa-mi imbunatatesc tehnica, nu sa ma abtin. Fiorul ei m-a facut sa zambesc in sinea mea. Chiar 51

iiyu, imi §opti:

_ lngera?, daca nu p-e dor sa-mi simp scula in tine,

-T e rog, incearca. De dragul meu.

-L a

dracu’! M-am trantit din nou pe bancheta. On-

de mult a? fi vrut sa-i spun nu, nu puteam. Nici ma-

car in legatura cu a?a ceva. La naiba!

- Nu te supara. Nu ^i-as cere asta daca nu a§ considera

eft e important sa incercftm. $i e un timp atat de scurt.

- Eva, cinci minute ar insemna un timp scurt. Tu vor-

besti de cateva saptamani.

Rase "meet. Te-ai bosumflat. E§ti atat de

adorabil. Aplecandu-se in fata, i?i Upi buzele de obrazul

meu. §i foarte flatant. Multumesc. Eu mi-am ingustat privirea. -N u accept sa-ti fac situatia mai u?oara. Ea i?i cobori degetele pe cravata mea.

- Fire$te c8 nu. Vom incerca sa facem sa fie distractiv.

- lubitule

O

provocate. Sa vedem cine cedeazft primul.

-

Eu, am bombanit eu. Nu am naibii nici o motivape

sft

ca§tig cursa.

56

Sylvia Day

- Ce-ai zice de mine? Legata doar cu o funda - p ni- mic altceva - drept cadou de ziua ta?

M-am posomorat. Nimic nu putea sa fac& situapa mai usor de indurat. Nici macar gandul la ea iepnd pe neasteptate, goala pusca, din mijlocul unui tort, nu pu- tea sa IndulceascS lucrurile.

- Ce legatura are ziua mea de napere cu toate astea?

Eva m-a naucit cu zambetul ei, ceea ce nu a avut da- rul decat sa ma faca sfl o doresc p mai mult. Era soare p cildura in orice moment, dar cand o aveam sub mine, zvarcolindu-se de placere p gemand sa intru mai tare mai adanc

- E ziua cand ne casatorim.

A durat o clipa pana am procesat informapa in creie- rul meu adormit de doriipa.

- Nu piam asta.

-N ici eu nu am piut, pana azi. In ultima mea pauza am intrat pe internet p am incercat sa aflu daca se pe- trece ceva anume in septembrie p octombrie, ceva care sa trebuiasca luat in considerare la alegerea datei. Cum nunta o vom face pe plaja, e de dorit sa nu fie prea frig, deci trebuie sa rezolvam sau luna asta, sau urmatoarea. -Slava Domnului ca vine iarna, am mormait eu.

am obtinut o alerta Google

legata de tine

- Obsedatule! In fine

- Inca mai exista a$a ceva?

- p mai era p o postare despre noi pe un site creat

de fani. Conpnea -Site creat de fani? - Da. Exista site-uri p bloguri care ip sunt dedicate in intregime. Cu ce te imbraci, cu cine epi intro relape, la ce evenimente participi. Doamne sfinte!

-C el pe caTe 1-am accesat eu conpnea toate datele tale: inalpme, greutate, culoarea ochilor, data naperii

DescaLu^arca

57

iiiiul, Sincera sa fiu, m-a ingrozit pupn gandul ca cineva cnmplet strain cunoape despre tine alte detalii pe care i ii nti le ?tiu, motiv in plus pentru care consider ca ar tre- Imi sa iepm oficial la intalniri $i sa vorbim mai mult Pot si-p recit date in timp ce neo tragem. Cu asta un rezolvat problema. Ranjetul ei era unul de incantare. MS omori. In fine, e o idee buna sa organizam nun-

Ui ile ziua ta, nu crezi? Nu vei uita niciodata aniversarea. Aniversarea nunpi noastre e in unsprezece august,

I am amintit eu sec.

-Vom

avea

doua

de

sarbatorit.

Ip

trecu

mana

prin parul meu, facandu-mi pulsul sa o ia razna. Sau,

p

mai bine, o vom pne tot intro sarbatoare de la una

In

cealalta.

Din 11 august pana in 22 septembrie - o luna juma- late zdravana. Gandul la a$a ceva era aproape suficient pentru a face urmatoarele cateva saptamani suportabile.

-Eva. Gideon. Doctorul Lyle Petersen se ridica in picioare si ne zambi cand am intrat in cabinetul lui. lira un barbat inalt, iar privirea lui cobori vizibil pana sa se opreasca asupra mainilor noastre stranse. Aratap bine amandoi. - Eu ma simt bine, spuse Eva, pe un ton ferm p con- vins. Eu nu am zis nimic, intinzand mana pentru a o stran­ ge pe a lui. Doctorul pia despre mine lucruri pe care sperasem sa nu le impartasesc niciodata nimanui. Din acest motiv, nu ma sinpeam complet in largul meu cu el, in ciuda combinapei linipitoare de culori neutre p a mobilierului confortabil care ii alcatuiau cabinetul. Doc- torul Petersen era el insup un om placut, care se simtea bine in propria piele. Parul grizonant aranjat cu grija

58

Sylvia Day

ii indulcea in mare masurS infafi?area, dar nu putea as- cunde cat era de incisiv §i de perspicace. Imi venea greu sa ma bazez pe cineva care imi cunoJ tea atat de bine punctele vulnerabile, dar m3 descurcam cat de bine puteam fiindca nu aveam de ales - doctorul Petersen era o piesa esenpala in casnicia mea. Hu $i Eva ne-am asezat pe canapea, in timp ce docto rul Petersen s-a instalat in obi$nuitul lui fotoliu cu spatar inalt. I$i lasa tableta ?i stylus-ul pe brapjl acestuia $i ne studie cu ochii lui de un albastru-inchis ce scanteiau de inteligen^a.

-G ideon,

incepu el, spune-mi ce s-a intamplat de

cand ne-am intain it marp.

Eu m-am lasat pe spate ?i am trecut la subject:

- Eva a decis s3 ip urmeze recomandarea de a se abp- ne de la sex pana nu ne casatorim in mod public. Eva izbucni in rasul ei grav $i ragu^it. Se sprijini de mine, prinzandu-ma de brat. -A i surprins tonul de acuzare? il intreba ea pe doc­ tor. E doar vina ta ca nu va avea deloc parte de sex timp de vreo doua saptamani.

-S u n t mai mult de doua saptamani, am suspnut eu. - Dar mai pupn de trei, mi-a replicatea. Ii zambi doc- torului Petersen. Ar fi trebuit sa ?tiu ca despre asta va pomeni prima data. -T u cu ce ai fi inceput, Eva? o intreba el. -G ideon mi-a povestit detalii din co$marul lui de noaptea trecuta. Imi arunca o privire scurta. A fost ceva impresionant. E cu adevarat un punct major de cotitura pentru noi.

Nu aveam cum sa nu observ iubirea din ochii ei in timp ce vorbea, nici recuno?tinta 5i speranfa. Mi s-a pus un nod in gat vazandu-le. A vorbi cu ea despre rahatu- nle haotice din capul meu a fost cel mai greu lucru pe care am fost nevoit sa il fac vreodata - chiar ?i a-i spune

Descatu^area

59

dniinrului Petersen despre Hugh fusese mai usor -, in i meritase totul doar pentru a vedea acea expresie pe >liipul ei.

i vie mai urate lucruri din trecutul fiecaruia dintre

mil erau ?i cele care ne apropiasera. Era o nebunie si 11i minimat. I-am tras mana in poala mea, prinzand-o litl11 palme. Simteam §i eu aceeasi iubire, recuno^tinta

■ji peranta ca ea. I )octorul Petersen i^i lua tableta. ■Saptamana asta (i-a adus destul de multe revela^ii, i ltdeon. Ce anume le-a determinat? -$tii ce. Eva a refuzat sa se mai vada cu tine.

- $i sa imi mai vorbeasca.

El se uita la Eva. Asta a fost din cauza ca Gideon 1-a angajat pe $eful Mil, luandu-1 de la agenda pentru care lucrezi? Acela a fost catalizatorul, confirma ea, dar ne apro-

Iilnm de ceva vreme de un punct de conflict. Era inevita- bll sa se intample ceva. Nu puteam sa ne tot invartim in i ere, prin§i in acelea^i certuri. -A$a ca te-ai retras. Ceea ce ar putea fi considerat inintaj emotional. Asta a fost intentia ta? Ea stranse din buze, reflectand la intrebare.

- A§ zice ca am fost disperata.

- De ce?

s3 traseze linii care sa ne

defineasca relafia. Si nu ma puteam vedea traind intre

acele linii pentru tot restul vietii mele. Doctorul Petersen !§i nota cateva lucruri.

- Gideon, tu ce parere ai despre cum a gestionat Eva

situapa asta? Mi-a luat un minut pana sa raspund:

-A m avut impresia ca sunt prins naibii intr-o bula temporala, doar ca de o suta de ori mai rea.

- Fiindca Gideon incepuse

6 0

Sylvia Day

El imi aruncS o privire.

-T in

minte ca atunci cand ai venit prima data la

mine, tu p Eva nu mai vorbiserap de cateva zile.

- El mi-a taiat macaroana, spuse ea.

- Ea mi-a intors spatele p a plecat, am replicat eu.

Din nou, fusese o noapte cand ne deschiseseram mult unul fapi de celalalt. Ea imi povestise despre atacu- rile lui Nathan, imi dezvaluise sursa a ceea ce ne atrasese inconpient unul spre celalalt. Apoi eu avusesem un co$- mar despre propriul meu abuz, iar ea insistase sa vorbesc despre el.

Nu am putut sa o fac, iar ea ma par8sise. Eva se enerva:

rupto cu mine folosind mesageria interna a biro

ului! Cine ar face ap ceva? - Nu am rupt-o cu tine, am corectat-o eu. Te-am

provocat sa te intorci. Tu intorci spatele situapei atunci

cand lucrurile nu

-A

- Asta e pntaj emoponal. Ip desprinse mana dintr-a mea p se intoarse spre mine. Tu ma indepartezi anume pentru a ma face sa accept starea ta de fapt. Nu-mi place cum stau lucrurile? Prea bine, atunci, ai sa ma pi la dis­ ta n t pana nu mai rezist. -N u tocmai asta mi-ai facut tu mie? Falcile mi s-au inclepat. $i tu pari sa rezipi excelent. Daca eu nu ma schimb, tu nu te clintepi.

Ceea ce ma omora. Imi dovedise de atatea ori ca era capabila sa m3 paraseasca fara a privi in urma ei, in timp ce eu nu puteam sa respir fara ea. Acest lucru reprezenta un dezechilibru fundamental in relapa noastra, care pla- sa intotdeauna mingea in terenul ei.

- Pari

chinuit

de

doctorul Petersen.

resentimente,

Gideon,

interveni

- $i eu nu par? intreba Eva, incrucipndu-p brafele. Eu am clatinat din cap.

D escatuprca

61

Nu sunt resentimente. E iitlorc spatele, dar ea, da.

Asta nu e drept! $i nu e adev3rat. Singura arma la i me pot sa apelez e s3 te fac s3-p fie dor de mine. Incerc n> discut cu tine, dar, in final, tu oricum faci ce vrei. Nu Imi spui nimic, nu te consulp cu mine.

frustrare. Eu nu pot sa ii

- Ma straduiesc s3 indrept asta.

- Acum o faci, dar am fost nevoita s3 m3 indepartez

ilc tine pentru a te aduce in punctul asta. Fii sincer, Gi- deon, cand am aparut eu, p-ai dat seama ca exista in via- ( i ta un gol pe care eu puteam s3 il umplu, dar tu voiai sa ma pui acolo p s3 lap rested viepi tale a p cum era.

- Ceea ce voiam era ca tu s3 permip ca relapa noastra

i*a decurga firesc. Sa ne bucuram pur p simplu unul de celalalt o vreme.

- Dreptul meu de a decide, de a spune da sau nu, e

ul dracului de important pentru mine! In nici un caz

nu pop sa-mi iei asta sau s3 te enervezi cand nu imi

convine!

- Iisuse! M-am trezit brusc la realitate. Ma simteam

ca p cum a? fi incasat un pumn in stomac. Avand in

vedere trecutul ei, faptul ca o facusem s3 se simta - chiar

p pentru o clipa - ca p cum i-a§ fi rap it orice libertate de

a alege, era o lovitura brutala. Eva $tiam de ce avea nevoie, intelesesem de la bun in-

ceput. Ii oferisem un cuvant de siguraipa pe care il res- pectam in orice imprejurari, in public sau in privat. Ea rostea cuvantul, iar eu ma opream. Ii aminteam adesea, aveam grija s3 pie intotdeauna ca alegerea de a se opri sau a conti nua se afla in intregime in mainile ei. Ins3 nu reupsem s3 ma prind de acest lucru p cand venise vorba de munca ei. Era impardonabil. M-am intors spre ea.

62

(Sylvia Day

- Ingera$, nu am vrut s3 te fac sa te simp neputin-

cioasa. Nu a? face-o niciodata. Absolut niciodata. Nu am

privit situapa din perspectiva asta. imi

Cuvmtele nu erau suficiente; nu erau niciodata. Vo- iam sa fiu pentru ea un nou inceput, o noua via^a. Cum a? E putut sa o fac daca ma purtam ca ticalosii din tre- cutul ei?

imi pare r3u.

Ea m3 privi cu ochii aceia care vedeau tot ce a? fi pre- lerat s3 pn ascuns. De data asta m-am bucurat ca putea sa vada.

Postura ei combativa se relaxa, 5i privirea ii fu imblan- zita de iubire.

- Poate ca nu m-am explicat bine. Stateam acolo, incapabil sa exprim gandurile care mi se zvarcoleau prin minte. Cand discutaseram despre fap- tul ca eram o echipa $i trebuia s3 ne imparpm poverile nu facusem legatura cu nevoia ei de a-5i da sau nu acor- dul. Crezusem ca o puteam ap3ra de problemele cu care ne confruntam ?i sa fac lucrurile mai ujoare pentru ea. Eva merita acest lucru. Ea m3 impinse in umar.

- Nu p-a facut bine, chiar dac3 doar pupn, sa vorbesti cu mine despre visul de noaptea trecuta?

-N u

$tiu. Am

rasuflat adanc. $tiu doar ca e$ti in­

cantata de mine ca am facut-o. Dac3 de asta e nevoie atunci asta voi face.

Ea se lasa din nou pe pernele canapelei, cu buzele tremurandu-i, $i se uita la doctorul Petersen. - Iar acum m3 simt vinovata. Se lasa tacerea. Eu nu 5tiam ce s3 zic. Doctorul Pe­ tersen se mulpjmea s3 a?tepte cu acea rabdare innebu- mtoare a lui.

Eva inspira adanc, tremurator.

Ma gandeam ca dac3 ar fi dispus s3 incerce si abordarea mea, ?i-ar da seama cat de mult s-ar putea

si abordarea mea, ?i-ar da seama cat de mult s-ar putea Descalusarea 6 3 fmbunatap lucrurile

Descalusarea

63

fmbunatap lucrurile intre noi. Dar daca nu fac declt s3

11 lmP'ng lnf-un colt

daca doar il santaiez

O l ! Poate

ma ,1 aluneca pe obraz, spintecandu-ma ca o lama

vem conceppi diferite despre cum ar trebui sa f . e c W

’astra- Daca asta nu se va schimba7 -Eva.

r

dcgraba un armistipu de moment.

7

'

meu. Nu in sen,,, j e p i

P

Era suficient.

Petersen3 DeH

imPon*nt&,

afirma

tras- ° mai

'

£

’ M

doctorul

r

intr-un m'od^oidbna^I'pentru^lf ^

t l u r S o ^

de noi|U ?tIU'

?tCrSe Iacrimile-

d-eTti d S mpara

^

^

?tiu ce s-ar alege

Toate speranfele pe care le avusesem cand intrasem

n cabmet

s-au

spulberat.

a readuce lucrurileT “ candtSemCrUrde “ ^

Pierdut, i-am spus:

Dezmierdandu-i

PZ

2

^ PUtUt 83 " Spun Pentru

in Care

i atunci

d e *™

' T

' tau de " “

■**

pentru mine,

amandoi un compromis7

 

m

n i s 1 au de munca’ «

Ea se ghemui langa mine.

-Incepuse s3 provoace prea multe nrobleme

~

f

mi T

bat CapuL ln Plus’ Gideon are drem

si eu'putin

**

PUtin' ded mi *

sa cede.

64

Sylvia Day

-N-as descrie nici unul din aceste compromisuri ca fiind m&runte. $i amandoi ati ales s3 dap startul acestei

pdinpi cu alte aspecte, ceea ce sugereaza c3 nici unul din voi nu e complet mulpimit de sacrificiu. Se las3 pe spe- teaz3, punandu-p tableta in poala. V-ap intrebat vreunul din voi de ce va grabiti atat de tare? Ne-am uitat amandoi la el. El ne zambi. -V a incruntap amandoi, deci presupun ca asta in- seamna nu. Ca pereche, avep o mulpme de puncte forte. Chiar daca nu va impartapp totul, comunicap p o facep intr-un mod productiv. Exista doze de furie p de frustra­ te, dar le exprimap p va validap reciproc sentimentele. Eva ip indrepta spatele. -Dar ? -Dar in acelap timp insistap fiecare pe obiectivele personale p va manipulap reciproc pentru a le aduce

la indeplinire. Ceea ce ma Ingrijoreaza e ca acestea sunt

probleme p schimbari care s-ar produce in mod firesc

p s-ar rezolva in timp, dar nici unul din voi nu vrea

s3 apepte. Amandoi impingep relapa voastra inainte intr-un ritm accelerat. Nu au trecut decat trei luni de cand v-ap intalnit prima data. Acesta ar fi momentul in care majoritatea cuplurilor ar decide s3 devina monoga­ me, dar voi doi suntep casatorip de aproape o luna. Mi-am simpt umerii dandu-se in spate. -C e rost ar fi avut sa mai amanam inevitabilul? -D aca e inevitabil, raspunse el cu o privire blanda, de ce sa va grabip? Dar nu la asta vreau sa ajung. Va pu- nep amandoi in pericol casnicia fortandu-va reciproc sa acponap inainte de a fi pregatip. Avep fiecare mecanis-

me de gestionare a situapilor dificile. Gideon, tu apelezi

la disociere, asa cum ai facut cu familia ta. Eva, tu te

invinova^epi singura pentru faptul ca relapa nu funcpo- neaza p incepi s3-p subminezi propriile nevoi, ap cum ai demonstrat in cazul relatiilor tale romantice anterioare,

Dcscalu^area

65

nutodistructive. Daca vep continua s3 va impingep reciproc in situapi in care va simpp ameninpp, veti declanp in cele din urma unul din aceste mecamsme

de autoaparare. in timp ce pulsul meu a luat-o la goana, am simpt-o pe Eva crispandu-se langa mine. Imi spusese p ea aceste lucruri, dar piam ca acea confirmare din partea unui psi- lllatru nu avea decat sa ii valideze ingrijorarea. Am tras-o mai aproape, inspirandu-i parfumul pentru a ma calma. Ura pe care o sinpeam in clipa aceea fapi de Hugh 51 Nathan era feroce. Erau amandoi morp ?i ingropap, dar

Inca ne distrugeau vieple. - Nu o sa-i lasam s& castige, mi-a sopdt Eva. Am depus un sarut pe crepetul ei, teribil de recunos- cator pentru existen^a ei. Gandurile ei erau ca ale mele,

. Capul i se lasa pe spate, varfurile degetelor ei aiune- cand pe obrazul meu, ochii ei cenupi scanteind blanzi

ceea ce m3 umplea de

uluire.

.

si tandri.

- Nu pot sa rezist in fata ta, sa pu. Doare prea tare s3

stall departe. Doar fiindca tu epi primul care trece peste l-ranita conflictului nu inseamna c3 eu am mai pupn de

-

pierdut. Inseamna doar ca sunt mai incipatanata.

- Nu vreau s3 m3 lupt cu tine.

- Atunci s3 nu o facem, zise ea simplu. Azi am ince- put ccva nou - prin faptul ca tu ai vorbit, lar eu mi-am Pat demisia. Hai s3 facem asemenea lucruri o vreme p s3

vedem ce se alege de noi. - Asta pot sa o fac.

Inipal intenponasem s3 o due pe Eva la cina intr-un local linipit p discret, dar am optat in schimb pentru (_;R)sby Street Hotel. Restaurantul era popular, iar hote- lul avea reputapa de a fi vanat de paparazzi. Nu eram pre- gatit s3 iau m3suri extreme, dar dup3 cum discutaser3m

66

Sylvia Day

cu doctorul Petersen, eram deschis la ideea de a-i ie$i in intampinare. Aveam sa g5sim o solupe de compromis. - Cat e de frumos, zise ea in timp ce o urmam pe ?efa de sala la masa noastra, lasandu-si privirea sa cuprinda peretii de un albastru-deschis p lumina discreta ce se re- vSrsa din tavan. Cand am ajuns la masa noastra, mi-am plimbat privi- rea prin incapere in timp ce ii tr&geam scaunul. Atragea atenpa, a?a cum se intampla intotdeauna. Eva era nau- citor de frumoasa, dupa orice standarde, insa senzuali- tatea ei era ceva ce trebuia descoperit de aproape. Era tradata de felul in care se mi$ca, de felul in care se purta, de zambetul ei. $i era a mea. Privirea pe care le-am aruncat-o celorlal- te persoane din restaurant arata acest lucru cat se poate de limpede. M-am a$ezat pe scaunul din fata ei, admirand felul in care lumina lumanarii de pe masa ii poleia tenul $i parul auriu. Luciul de pe buzele ei ispitea la saruturi prelungi si profunde, la fel si expresia din ochii ei. Nimeni nu ma privise vreodata a$a cum o facea ea, cu acceptare si in^e- legere depline, adaugandu-se iubirii $i dorin^ei. A§ fi puuit sa-i spun orice, iar ea m-ar fi crezut. Un dar atat de simplu, dar atat de rar p de pretios. Doar tacerea mea ar fi putut sa o alunge, niciodata adevarul. - Ingera§. Am luat-o de mana. O sa te intreb din nou, apoi o sa inchid subiectul. E$ti sigura ca vrei sa renunp la locul t3u de munca? Nu o sa mi-o repro^ezi peste do- uazeci de ani.7Nu exista nimic ce sa nu putem repara sau anula, e suficient doar sa-mi ceri. -Peste douazeci de ani s-ar putea sa fii tu cel care lucreaza pentru mine, asule. Rasul ei ragu$it umplu ae- rul, starnindu-mi foamea de ea. Nu-p face griji, bine? La drept vorbind, a fost o oarecare u§urare. Am multe

Descatusarea

67

pc cap: impachetatul, mutatul, planificatul. Dupa ce ter- minam cu toate astea, o sa decid ce sa fac mai departe. O cuno?team bine. Daca ar fi avut vreo urma de in- Joiala mi-a? fi dat seama. Ceea ce am perceput insa la ea

era ceva diferit. Ceva nou. Se aprinsese o flacara in ea. Nu am reu$it sa imi desprind ochii de la ea nici macar in timp ce comandam vinul. Dupa ce chelnerul s-a indepartat, m-am lasat pe spa­ te, savurand placerea simpla de a-mi studia indelung

superba sope. Eva ip urnezi buzele, trecandu-?i ispititoare limba pes­

te ele, apoi se apleca in fa^a.

- E§ti atat de sexy ca innebunesc.

Gura mi-a zvacnit intr-un zambet.

- Acum sunt?

Gamba ei se freca de a mea.

- Esti - de departe - cel mai atragator barbat din in­

capere! ceea ce face intreaga experienta foarte distractiva.

Imi place sa fac parada cu tine. Eu am lasat sa-mi scape un oftat exagerat. -In continuare ma dorepi doar pentru corpul meu. -C lar. Cui ii pasa de miliardele tale? Ai tu comori

mai prepoase. Lam prins piciorul explorator intre glezne.

-C u m ar fi sopa mea. Ea e cel mai de pre^ lucru pe

care il depn. Sprancenele ei se ridicara intr-o expresie amuzata.

- Pe care o depi, deci?

Ii zambi chelnerului cand acesta sosi sa ne aduca sti-

da de vin. In timp ce el turna, piciorul Evei aluneca in mis pentru a ma tachina, fixandu-ma cu ochii ei incinp,

cu pleoapele grele. Am impins paharul spre ea, am pri- vito plimband prin pahar vinul ro$u-inchis, ridicandu-1 la nas, apoi luand o inghiptura. Murmurul de placere

68

(Sylvia Day

Srnitreuna f^ °S/ nfST

aproba ^ e r e a

mi-,,

- tarmt un f.or de fierb.n^eals, ceea ce fusese, farfl ?n.

n

ala

?i mtenfia ei. Dezmierdarile ei lente pe pidorul

meu ma scoteau din m in * Deveneam tot ntai tare cu

de prtTre.

^

mUlt dec4t preg3tit duPa zile Intregi

profunda D ro b m d pana f8-^ 1 nu CS o SCXUl intalnisem ,PUtea 53 pe Pot°leasca Eva o sete m j

P li” ailh e nrui

aml Pr° aSP!U UmPl1" '

-Te-ai razgandit in privin^a a^teptarii? -N u . Vreau doar sa-fi men^in interesul -bunt perfect capabil * 0 fee jocul, am avertizafro eu ta imi ranji incantata. - Ma $i bazam pe asta.

(jiiritolul 3

Tu unde te duci dupa aceea? bam intrebat eu pe i , i, Iron cand m-a condus in holul de la intrare al cladi- i,l mele. Upper West Side era casa mea - deocamdata. ,\|iiirlamentul de lux al lui Gideon se afla in Upper East. V.nta intindere verde a Central Park ne separa, unul din- in obstacolele dintre noi care era u§or de traversat. 1-am facut cu mana lui Chad, unul dintre paznicii de noapte de la intrare. El imi zambi ?i il saluta politicos

din cap pe Gideon. -V in sus cu tine, mi-a raspuns

blftnd mana la baza spatelui meu. Eram extrem de con$tienta de acea atingere. Trans- mitea posesiune $i control fara cel mai mic efort $i ma •■tarnea atat de tare. Ceea ce a facut sa imi fie cu atat mai I'teu sa refuz ceea ce ne doream amandoi atunci cand

am ajuns la lift. -Trebuie sa ne luam la revedere aici, asule.

- Eva - Nu am suficienta voin^a, i-am marturisit eu, sim- pnd magnetismul dorin^ei lui. Fusese dintotdeauna ca- pabil sa ma seduca prin simpla for^a a voin^ei lui. Era unul dintre lucrurile pe care le adoram la el, unul dintre

Gideon, apasandu-$i

70

Sylvia Day

semnele care imi aratau eft fuseserftm sortip unul altuia. Legfttura care exista intre noi ajungea pans in suflete. Noi doi cu un pat prin apropiere e o idee proastft. El i?i atinti privirea asupra mea, curbandu-?i buzele intr-un zambet stramb care era sexy ca naiba. - Ma ?i bazam pe asta.

panft la nunta

noastra. Eu asta fac. Minut cu minut.

$i era sfa?ietor de greu. Legfttura fizieft dintre mine ?i Oideon era la fel de vitalft pentru mine ca si cea emopo-

nalft. Adoram sa il ating, sft il lini?tesc, sft ii ofer ceea ce

-M ai

bine numftrft zilele rftmase -

avea nevoie

Dreptul de a o face tnsemna totul pentru

mine.

L-am prins de antebrap strangand bland mu?chii tari ca piatra de sub materialul manecii.

- $i mie mi-e dor de tine.

- Nu e nevoie sft-p fie dor de mine.

Tragandu-1 deoparte, am coborat vocea:

-T u decizi cand, tu decizi cum, am murmurat eu, repetand principiukheie al viepi noastre sexuale. $i o parte din mine i?i dore?te foarte mult ca tu sft decizi sa fie acum. Dar e ceva ce imi doresc chiar mai mult de atat. Am sft te sun mai tarziu in seara asta, dupft ce discut pupn cu Cary, ?i am sft-p spun despre ce e vorba. Zambetul lui pftli, ?i privirea ii deveni avidft.

- Pop sft vii pur ?i simplu in apartamentul vecin si sft-mi spui acum.

Eu am clfttinat din cap. Cand Nathan fusese o ante- nin^are, Gideon se instalase in apartamentul aflat langft al meu, supraveghindu-mft ?i avand grijft sft fiu in sigu- ran^ft, de$i eu nu ?tiusem. Putea face a5a ceva deoarece era proprietarul intregii clftdiri, una dintre multele din ora? care ii aparpneau.

Descfttu^area

71.

Iu trebuie sa mergi la apartamentul tftu, Gideon. |u liDtenzft-te pur si simplu ?i bucurft-te de locuin^a aia su- ,., ,bft pe care vom ajunge in scurt timp sft o impftrpm. Nu e la fel fftra tine acolo. Imi pare goalft. i Pvintele lui nvau lovit dureros. Inainte sft apar eu, i lideon l?i organizase via^a astfel incat sft poata ti smgur ,||„ coate punctele de vedere - munca era presftratft cu , „ nidi ocazionale ?i eforturi de a-?i evita familia. bu 11 „ Llmhasem acel stil de via^ft ?i nu voiam ca el sft ajunga

111regrete.

. Acum ai ?ansa sft te descotorose?ti de toate lucrun- |, pe care nu vrei sft le gasesc dupft ce mft mut cu tine, | .m tachinat eu, ineft incercand sa dau un ton lejer

I'onversapei. ■Tu imi ?tii toate secretele. _ Maine vom fi impreunft in Westport.

- Maine e prea departe.

Ridicandu-mft pe varfuri, bam sftrutat pe obraz.

- O parte din timp o sft-p treaeft dormind, iar restul

inuncind. Apoi i-am ?optit: Am putea sft ne trimitem

inesaje sexy.

Kft fiu. - Prefer originalul in locul reproducerilor. Eu am coborat vocea panft a devenit un tors:

Pop vedea cat de creativft sunt capabila

-Video, atunci. Cu sunet. El intoarse capul ?i imi captura buzele, rSpindu-mi aura intr-un sftrut prelung ?i profund. -A sta inseamnft sft iube?ti, murmurft el. Sft accepp

asa ceva.

,

i

„ I-am zambit ?i m-am dat in spate, apftsand bu-

tonul pentru a chema liftul. Ai putea ?i tu sa-mi trimip

poze obraznice, sft ?tii. El i?i ingustft ochii.

-Stiu

, - Dacft vrei poze cu mine, ingera?, va trebui sft le taci

.

.

c

singurft.

72

Sylvia Day

Descalu$area

73

Intrand

cu

spatele

in

lift,

am

fluturat

un

deget

ca

un manechin supersexy, ceea ce p era. Cum a fost

la

cin3?

- Bine. M-am dus langa el, descotorosindu-ma pe drum de pantofii cu toe. Ma gandeam sa savurez acea neglijen-

D cat Inca mai puteam. Nu m3 vedeam lflsand pantofi

aruncap prin toate parple in apartamentul de lux al lui Gideon. Probabil Far cam fi scos din minp. $i cum eram sigura c3 existau alte lucruri cu care urma sa-1 scot din minp, probabile era mai bine s3 imi aleg cu grija viciile.

- A ta cum a fost? Dupa miros se pare c3 ai gatit. -Pizza. Semi facuta in casa. De asta i-a fost pofta

lui Tat. -C u i nu-i e pofta de pizza? am spus eu, trantindu-ma

lata urma de grape pe canapea. E inca aici? -N u . I§i lu3 privirea de la televizor pentru a o apnti asupra mea, cu o expresie serioasa in ochii lui verzi.

A plecat turbata de furie. I-am spus ca nu intenponez s3

ne mutam impreuna. -O h . Sincera s3 fiu, nu imi placea Tatiana Cherlin. Precum ('ary, era ?i ea un manechin de succes, de?i nu devenise Inca la fel de cunoscuta ca el. Cary o cunoscuse la un proiect. Relapa lor pur se- xuala se modificase dramatic cand ea descoperise ca era insarcinata. Din nefericire, descoperise ca ramasese gravida aproximativ in aceeap perioada in care Cary g3- sise un tip grozav, cu care ar fi vrut s3 ip construiascS

o relape. - O decizie importanta, am spus eu.^ - $i nu sunt sigur ca e cea corecta. Ip trecu o mana peste chipul superb. Daca nu ar exista Trey in ecuape, a? face ceea ce ar fi corect fapi de Tat.

spre el. -Trisorule! Uple au inceput sa se inchida. Am fost nevoita sa ma prind de balustrada interioara pentru a ma stapani sa nu ma napustesc inapoi afara la el. Fericirea p se oferea in atat de multe forme. A mea era Gideon. -Sa-p fie dor de mine, imi porunci el. Eu i-am trimis o bezea. - Intotdeauna.

Cand am deschis usa apartamentului meu m-au izbit doua lucruri deodat3: mirosul de mancare proaspat gati- ta p acordurile lui Sam Smith. Ma sim^eam acas3. Dar m-a lovit brusc triste^ea c3 acel loc nu avea sa mai insemne acas3 pentru mult timp. Nu c3 m-a? fi indoit de viitorul pe care il acceptasem cand m3 casatorisem cu Gideon, fiindca nu o facusem. Eram atat de incantata de ideea de a locui cu el, de a fi sopa lui in privat p in public, de a-mi imparp zilele - ?i nopple - cu el. Chiar p a?a, schimbarea era mai greu de realizat cand erai deja fericita si in versiunea de viapi pe care o traisep inainte de schimbare. -Scumpule, m-am intors! am strigat eu, lasandu-mi po$eta pe unul dintre scaunele de bar din lemn de tec de langa masuta de mic dejun. Mama decorase intregul apartament intr-un stil tradi- ponal modern. Eu probabil nu a? fi facut aceleap alegeri in unele privinte, dar imi placea rezultatul. -S u n t aici, p§pu?3, raspunse Cary tar3ganat, facan- du-ma sa-mi indrept atenpa spre celalalt cap3t al spa- pului deschis, unde se lafaia pe canapeaua din living, imbracat in pantaloni scurp p fara tricou. Era zvelt p bronzat, cu abdomenul la fel de frumos definit ca al lui Gideon. Chiar p in timpul liber ar3ta

74

(Sylvia Day

-C in e spune ca nu o faci? Pentru a fi un parinte bun nu e neaparat nevoie sa locuip impreuna. Uita-te la mama p tatal meu.

- La naiba, gemu el. Am impresia ca m3 pun pe mine

pe primul loc, in detrimentul copilului meu, Eva. Ce inseamna asta daca nu ca sunt un ticalos egoist?

- Nu e ca p cum i-ai intoarce spatele. $tiu ca vei avea

grija si de ea, p de copil, doar c3 nu in felul acela. Intin- zandu-ma spre el, am rasucit o suvipl din parul lui cioco- latiu in jurul degetului meu. Prietenul meu cel mai bun indurase atat de multa suferinpi in viata. Felul bolnav in care descoperise sexul p iubirea ii lasase o mulpme de sechele p de obiceiuri proaste. Deci Trey va ramane cu tine?

- Inca nu a decis.

- Te-a sunat?

Cary clatina din cap. -N u . Am cedat eu p Lam sunat inainte sa uite cu totul de mine. Eu Lam imbrancit u§or. -D e parca s-ar putea intampla asta vreodata. Tu, Cary Taylor, e$ti absolut imposibil de uitat.

- Ha! Se intinse oftand. Nu a parut prea incantat ca

1-am sunat. Mi-a spus ca inca analizeaza ni$te chestii in

minte.

- Ceea ce inseamna c3 Inca se gande^te la tine.

-D a , se gande$te c3 a sc3pat ca prin urechile acului, bombani Cary. Mi-a spus ca relatia dintre noi nu o s3 funcponeze nicicum dac3 m3 mut cu Tat, dar cand i-am spus c3 voi rezolva asta, replica lui a fost c3 s-ar simp ca un ticalos pentru c3 ne-a stat in cale. E o situate in care toata lumea are de pierdut, dar oricum i-am expus-o clar

lui Tat, fiindca trebuie s3 incerc. -T e afli intr-o situape dificila. Personal, nici nu mi-o puteam imagina. Incearca doar s3 iei cele mai bune

Descatu-sarea

75

decizii posibile. Ai dreptul s3 fii fericit. Este cel mai bun lucru pentru top cei din jurul tau, inclusiv pen­ tru copila§.

- Asta daca se va naste. Cary inchise ochii. Tat susp-

ne c3 nu e dispusa s3 treaca prin asta singura. Dac3 nu rftman lang3 ea, nu vrea s3 duc3 sarcina la capat. -N u cumva e cam tarziu ca s3 spuna a§a ceva? Nu am reupt s3 imi ascund furia din voce. Tatiana ora o persoana manipulatoare. Mi-era imposibil sa nu m3 gandesc la viitor si s3-mi imaginez cum acest lucru avea sa devina o sursS de nefericire pentru un copil ne-

vinovat. -N ici m3car nu pot s3 m3 gandesc la asta,

ies din minp. Intreaga situatie e atat de incalcita. Lasa s3-i scape un hohot de ras lipsit de umor. $i cand m3 gandesc c3 la un moment dat sustineam c3 este u?or

tie trait cu ea. Nu i-a pasat niciodata c3 sunt bisexual $i

O parte din mine e

Incantata c3 acum ii pasa suficient cat s3 isi doreasca o relatie monogama, dar nu am cum sa imi inabus ceea

ce simt fata de Trey. Ip abatu privirea tulburata. Ma durea inima s3 il vad atat de mahnit.

Eva. Imi

nu i-a pasat daca ma culc §i cu altii

- Poate ar trebui sa discut eu cu ea, i-am sugerat. El ip lasa capul pe spate ca s3 m3 priveasca.

- $i cum ar trebui sa m3 ajute asta? Voi dou3 nu va

intelegep. -N u sunt incantata de ea, am recunoscut eu. Dar pot s3 tree peste asta. O discutie ca intre femei - purtata corect - ar putea ajuta. Chiar nu ar avea cum sa inrauta- (easca p mai mult lucrurile, nu? Am ezitat inainte de a merge mai departe. Ii doream binele, ins3 intenpile mele bune pareau intr-adevar

naive. El pufni in ras:

76

Sylvia Day

- Intotdeauna e loc de mai riu.

- Da’ stiu ca te pricepi sa vezi partea buna a lucruri-

lor! 1-am mustrat eu. Trey §tie ca ai vorbit cu Tatiana si

nu se va muta la tine?

- I-am trimis un mesaj. Nu am primit nici un raspuns.

Dar nici nu mS a§teptam, la drept vorbind.

- Mai lasa-i pupn timp.

- Eva, in fond si la urma urmei, el p-ar dori sa fiu in

intregime homosexual. In mintea lui, faptul ca sunt bise­

xual inseamna ca trebuie neaparat sa m J culc p cu alpi. Nu in^elege ca, doar pentru ca sunt atras si de barbap,

p de femei nu inseamna ca nu pot fi fidel unei singure

persoane. Sau poate pur p simplu nu vrea sa inteleaga.

Am rasuflat prelung.

-C red ca eu

nu prea te-am ajutat la capitolul asta.

Trey a deschis o data subiectul p nu i-am explicat prea bine cum stau lucrurile. Era ceva ce ma macinase o vreme. Trebuia sa iau lega- tura cu Trey p sa lamuresc situapa. Cary fusese in spital, refacandu-se dupa un atac salbatic, cand ma abordase Trey. Mintea mea nu fusese tocmai limpede la momen- tul respectiv. -N u pop sa rezolvi tu totul pentru mine, fetito. Se intoarse pe burta p ma privi. Dar te iubesc foarte mult

pentru ca incerci s3 o faci. -E§ti o parte din mine. M-ara chinuit sa imi gasesc cuvintele. Am nevoie s3 $tiu ca e$ti bine, Cary. -Lucrez la asta. Ip stranse parul de pe fapi, dan- du-1 la o parte. Am sa folosesc weekendul asta petrecut

in Westport pentru a reflecta la posibilitatea ca Trey sa

fi disparut complet din ecuape. Trebuie sa fiu realist in

privinpi asta. -T u n-ai decat sa fii realist, eu voi ramane optimista.

- Distracpe placuta cu asta! Se ridica in fund p ip

sprijini coatele pe genunchi, plecandu-p capul. Ceea

Descalu^area

77

ce readuce discupa la Tatiana. Cred ca in privinta ei mi-e clara treaba. Nu putem fi impreuna. Cu sau fara copil, relapa dintre noi doi nu ar funcpona.

- Ip respect decizia.

Imi venea greu sa nu mai spun nimic altceva. Aveam sa ii ofer intotdeauna celui mai bun prieten al meu susp- nerea p alinarea de care avea nevoie, dar avea de invatat cfiteva lecpi usturatoare din intreaga poveste. Trey, Ta­ tiana p Cary sufereau acum cu topi - p in scurt timp avea sa li se alature p un copila? - din cauza alegerilor pe care le facuse Cary. Prin faptele lui, ii alunga pe cei pe care ii iubea, sfidandu-i sa ramana. Era un test care invariabil dadea gre$. Poate ca daca infrunta acum consecinpde avea sa fie nevoit sa se schimbe in mai bine.

Cary imi ranji stramb, deschizand un superb ochi verde din spatele perdelei de suvite lungi de par.

- Nu pot sa tot aleg p sa selectez bazandu-ma strict pe

ceea ce as avea de ca§tigat eu. E nasol, dar

ma maturizez p eu la un moment dat.

e valabil pentru top? I-am zambit incurajator.

Eu mi-am dat demisia azi. De fiecare data cand o spuneam cu voce tare imi

venea din ce in ce mai u$or sa accept ca o facusem.

trebuie sa

-N u

- Pe bune?

Ridicand privirea spre tavan, am replicat:

- Pe bune.

El fluiera.

- Sa scot sticla de bourbon p doua paharele? Eu m-am cutremurat.

-U h ! $tii ca nu suport bourbonul. $i, la drept vor- bind, demisia mea ar trebui mai degraba intampinata cu ijatnpanie p pahare de cristal.

- Serios? Vrei sa sarbatore^ti?

78

Sylvia Day

-N u am de inecat nici un necaz, asta-i sigur. Mi-am intins brafele deasupra capului, scuturandu-ma p de ultimele ramapte de tensiune. Dar m-am gandit la asta toata ziua.

at fi reacponat dife-

rit cand i-am dat vestea, a$ fi stat apoi pe ganduri, dar p el pleaca, iar el e acolo de mult mai mult timp decat cele trei luni pe care le-am petrecut eu acolo. Nu ar avea logi­

cs sa sufar eu mai mult pentru plecare decat sufera el. - Fetpo, lucrurile nu trebuie neaparat sa fie logice pentru a fi adevSrate.

Luand telecomanda, dadu mai tncet volumul boxelor. -A i dreptate, dar 1-am cunoscut pe Gideon in ace- Iasi timp in care am inceput sa lucrez la Waters Field &. Leaman. Practic vorbind, nu se poate compara un loc de munca pe care 1-ai avut trei luni cu un sot; cu care ip vei petrece tot restul viepi. El imi arunca o privire.

- Ai trecut de la a fi rezonabila la a fi practica. E din ce in ce mai rau.

-S u n t bine. Poate ca daca Mark

- O, taci odata!

Cary nu ma lasa niciodata sa scap doar cu o explicate de suprafapi. Cum ma pricepeam adesea sa m3 mint sin- gura, politica lui de neacceptare a gogoplor era o oglinda de care aveam nevoie. Zambetul meu a palit.

- Vreau mai mult.

- Ce anume mai mult?

-M ai mult din toate. Mi-am apntit din nou privirea asupra lui. Gideon are o anumit prezeipa, pii? Cand in- tra intr-o incSpere, toata lumea ip indreapta spatele p devine atenta. Imi doresc asta. ~ Te-ai casatorit cu asta. Te alegi cu asta in mod inevi- tabil, odata cu numele p contul din banca.

Descatuaarea

79

M-am ridicat. -Vreau asta pentru ca mi-am castigat-o, Cary. Geof­ frey Cross a lasat in urma lui o multime de oameni care vor sa se razbune cumva pe fiul lui. Iar Gideon p-a facut propriii inamici, cum ar fi sopi Lucas.

- Cine anume?

Eu am strambat din nas. -A nne Lucas cea nebuna de legat p sopil ei la fel de ^acanit. Apoi mi-am dat seama de ceva. O, Doamne, Cary! Nu ti-am spus. In legatura cu roscata cu care p-ai facut de cap la cina aceea de acum cateva saptamani. Era

Anne Lucas.

- Ce naiba tot spui acolo?

- Mai pi minte cand te-am rugat sa il verifici pe doc-

torul Terrence Lucas? Anne e sopa lui. Confuzia lui Cary era evidenta. Nu puteam sa ii dau detalii despre faptul ca Terry Lucas il examinase pe Gideon in copilarie p minpse in privinpi faptului ca nu gasise urme ale unei traume se-

xuale. O facuse pentru a-1 feri pe cumnatul lui, Flugh, de a fi pus sub acuzare. Nu aveam sa reu^esc sa inpdeg vreodata cum fusese in stare sa faca a?a ceva, indiferent cat de mult §i-ar fi iubit sopa. Cat despre Anne, Gideon

se culcase cu ea pentru a se razbuna pe sopil ei, insa ase-

manarea fizica dintre ea p fratele ei dusese la o depravare sexuala care acum il bantuia pe Gideon. O pedepsise pe Anne pentru pacatele fratelui ei, reusind prin aceasta

sa se distruga psihic p pe el, p pe ea.

Ceea ce insemna ca Gideon p cu mine aveam de infruntat doi inamici foarte periculop. I-am explicat atat cat puteam:

-Sopi Lucas au un istoric foarte intortocheat cu Gideon, o poveste pe care nu o pot discuta, dar nu este

o coincidenta ca voi doi ap sfarpt impreuna in noaptea aia. A fost planul ei.

8 0

Sylvia Day

- De ce?

- Fiindca este nebuna p pie ca o sa ma zapaceasca de cap.

- De ce naiba p-ar pasa pe cu cine ma incurc eu.?

- Cary

mobil incepand sa sune. Tonul de apel din piesa Hanging by a Moment mi-a aratat ca cel care ma suna era sopil meu. M-am ridicat In picioare. Dar In acest caz, e vorba de intenpa ei. Tu nu ai fost un simplu flirt sexy, ales la intamplare. A pus ochii anume pe tine pentru ca epi cel mai bun prieten al meu.

imi pasa intotdeauna. Mi-am auzit telefonul

- Nu inteleg ce obtine cu asta.

- Ii da cu tifla lui Gideon. Ii atrage atentia, ceea ce ea ip dorepe mai mult decat orice. Cary arcui o spranceana. -Toata povestea pare cam bizara, dar cum zici tu. Am dat intamplator peste ea nu demult.

- Poftim? Cand?

-Saptamana trecuta, poate. Ridica din umeri. Toc- mai terminasem o pdinta foto si m3 astepta mapna In

fa^a studioului. Ea atunci iepa dintr-o cafenea, insopta de o prietena. A fost complet neasteptat.

clatinat din cap. Telefonul meu se opri din

sunat.

Am

- In nici un caz. Ti-a spus ceva?

-Sigur. A cam flirtat pupn, ceea ce nu ma surprinde, avand in vedere ce s-a intamplat ultima data cand ne-am vazut. Eu am respins-o, i-am spus ca am o relatie la care lucrez. A reacponat calm. Mi-a urat noroc, mi-a mulpi- mit din nou pentru distracpe. A luat-o in jos pe strada. $i cu asta-basta.

Telefonul meu inceput din nou sa sune. - Daca o mai vezi vreodata, intoarce-i spatele p su- na-ma. Bine?

Dc«catu$area

81

- Bine, dar nu mi-ai spus suficient cat s3 inteleg ce se petrece.

- Lasa-ma sa vorbesc cu Gideon. M-am dus in graba

la telefon $i am raspuns. Buna.

-E rai la du§? murmura Gideon. E$ti goala si uda,

ingera^?

-O , Doamne. Stai o clipa. Am lasat telefonul pe

umar si m-am intors la Cary. Purta o peruca atunci cand

ai vazut-o? Sprancenele lui Cary se ridicara brusc.

- De unde naiba sa $tiu?

- Avea p3rul lung cand ai intalnit-o prima data?

- Da. La fel.

Am dat din cap cu un aer sumbru. Anne i$i purta p3rul tuns scurt si nu vazusem niciodata vreo fotogra- fie cu ea in care sa arate altfel. Purtase o peruca atunci cand il sedusese pe Cary la cina, ceea ce ma indusese in eroare ?i o ascunsese de ochii lui Gideon. Poate era un stil nou pentru ea. Sau poate era un indiciu ca avea planuri speciale in ceea ce il privea pe Cary. Mi-am dus telefonul la ureche. -A m nevoie sa te intorci, Gideon. Si adu-1 pe Angus cu tine.

Ceva din tonul meu probabil imi tradase ingrijora- rea, cad Gideon apSru insopt atat de Angus, cat ?i de Raul. Am deschis usa si i-am gasit pe cei trei barbati urn- pland holul, cu so^ul meu in fapi $i in mijloc $i cele dou3 garzi de corp flancandu-1. Sa spun c3 akatuiau impreuna

o priveli^te impresionanta ar fi fost prea putin. Gideon ip largise cravata p ip descheiase gulerul

p vesta, dar era in rest imbracat la fel ca mai devreme,

cand ne desparpseram. Vagul aer ravapt era al naibii de sexy, starnindu-mi instantaneu in sange furnicaturi

82

(Sylvia Day

fXC'ta^e! j Fa ° ‘spjta’ ° iiwitafie sa m3 ocup eu sA il

dee n

dezbrac ma, depane de acele sm turi scumpe 5

m

dedesubtul lor. Oncat de ucigAtor de chipe? ar fi fort

S

r

J

*

p« » ™

/p r i m J v d "

Si »

i 3

u

$

racat' " ,miC " U *

COmpara cu

« * •

P«r

*

dat gandurile. Una dmtre sprancenele lui negre se arcui sus, .ar colp.1 gurii i se ridica Intro expresie amuzata.

tachinS d> drept r3spuns la privirea F ca

dat a t o d S i u ?

f

°

Ch“ lu‘ Gideon »<

mea~f

mea aprinsa.

?

el 1 ° ’ bafbap din spatele lui contrastau puternic cu el, .mbrAcap in costume negre facute la comanda, dar

un rem CC Sirnp C’ cam a?1 albe ?* cravate negre fAra nici un ornament, toate perfect aranjate.

Nu mai observasem pana acum cat de inutili pareau Angus 5i Raul cand stSteau langa Gideon, un barhat care

RaU! aVea ° expresle impietrita, ca de obicei. Angus

a el stoic, insa privirea pozna?a pe care mi-o arum

X

l Z

i

^ mS V3ZUSe de2br^ d u - l din priviri pe

;

Am simpt cum ma incing la fapi. Dandu-ma In spate >, eliberSnd cadrul usii „ im

T

t e p L 'c "

r 8T

«* * « *

POrniril * »

living, unde

inchis usa

V'

rSma5'

“ "S'1

m‘" '

«">

il

u

a

aauc pe Angus. Explica-mi.

d

f

“ncat PriTirea a» ' 1

p erfccT p e S ,‘f " T

perrect pentru a spulbera tensiunea.

&CUt 53 rM ' “

dar M

«

cerut sa

«

dovedit

~C. T

a? fi PUtUt St1 ma ab*in cand Ia?i impresia ca

tocmai faceai striptease cand te-am sunat?

- rot sa termin aici.

Descatu$area

83

■ E^ti con$tient ca s-ar putea sA fiu nevoita sa ip '"‘I ,,);lte bainele dupa nunta. Ar trebui s3 fii in perma- lienpl gol.

Asta

ar

face

Intcresante.

$edinple

de

la

birou

mult

mai

- Urn

atunci poate ca nu. Doar pentru ochii mei.

Main sprijinit de u§A $i am

inspirat adanc. Anne 1-a

1 'Utat din nou pe Cary dup3 cina aceea. Toata caldura $i relaxarea din ochii lui Gideon dis­ parting imediat, locul lor fiind luat de o rAcealA care nu prevestea decat lucruri tele. Porni spre living. Am luat-o la fugA sA il ajung din urma, prinzandu-1 de manA pentru a-i aminti c3 eram vAnip impreuna in povestea asta. $tiam c3 era o idee cu care nu aveam sa ne obijnuim tlecat in timp. Gideon luptase singur atat de mult timp, purtandu-$i singur $i bataliile proprii §i pe cele ale oame- nilor pe care ii iubea.

A^ezandu-se pe mAsupt de cafea, se intoarse spre Cary $i ii spuse:

- Poveste$te-mi ce i-ai spus Evei. Gideon ar3ta gata s3 intre in acpune pe Wall Street, in timp ce Cary ar3ta gata s3 tragA un pui de somn, dar acest lucru nu p3ru sa il afecteze catu$i de pupn pe sopil meu.

Cary repovesti totul, privirea alunecandu-i ocazional spre Angus ?i Raul, care ajteptau in picioare nu departe de noi.

- Asta-i tot, incheie el. Nu v3 supArati, baiep, dar pa­

red ° fopa exagerat de mare pentru o ro$catA care nu cred c3 are mai mult de cincizeci $i cinci de kilograme cu tot cu haine.

Eu a? fi estimat greutatea lui Anne pe la ?aizeci de kilograme, dar era prea pupn relevant.

- Paza bunA trece primejdia rea, am spus eu.

84

Sylvia Day

Cary imi arunca o privire.

- Ce poate si facS? Serios. De ce sunteti top atat de neliniftip? Gideon se foi agitat.

aventura. Nu e cuvantul potrivit. Nu

a ie§it bine. -I-ai tras-o, rosti Cary fara menajamente. De-atata mi-am dat $i eu seama.

- I-a tras-o de nu s-a v&zut, am explicat eu, venind mai

aproape pentru a putea s5 imi sprijin mana pe urnSrul lui Gideon. Imi sustineam sopil, de?i nu puteam fi de acord cu ceea ce facuse. Si, la drept vorbind, acea parte din mine care era obsedata de Gideon o compatimea pe Anne. Existasera unele momente in care crezusem ca il pierdu- sem pe Gideon pentru totdeauna ?i incepusem sa imi pierd si eu pupn minple. Chiar §i a$a, ea era periculoasa intr-un fel in care eu nu a? fi putut fi vreodata, iar amenintarea se indrepta asupra oamenilor pe care ii iubeam. -N u tolereaza prea bine faptul ca Gideon e acum cu mine.

filmul Atractie

fatala’

- Ei bine, ea e psiholog, deci ar fi mai corect sa spu- nem ca e o combinatie intre Atractie fatala §i Instinct primar. E ca un maraton cu Michael Douglas ascuns sub masca unei femei. -N u glumi, Eva, spuse Gideon incordat.

-A m

avut o

-Poftim?

Te

referi

la chestii

ca

in

- Cine glume^te? i-am aruncat eu. Cary a vazut-o cu

peruca aia lunga pe care a purtat-o la cina. Ma gandesc ca a vrut ca el s-o recunoasca, pentru a putea sa schimbe cateva vorbe cu el. Cary pufni in ras:

DescaLusarea

85

- Deci ii lipse^te o doaga. Ce vrei sa fac? Sa te anun^ daca mai dau peste ea?

- Vreau sa fii pazit de g3rzi de corp, am spus eu. Gideon incuviinpa din cap.

- De acord.

-U au! Cary i$i frectiona obrazul, umbrit de incepu- till de barba de dupa-amiaza. Sunteti pu§i pe treburi se-

rioase cu povestea asta.

- Tu ai destule pe cap, i-am amintit eu. Daca Anne

urmare$te ceva anume, nu-p lipse$te sa te complici ?i

cu asta. Buzele lui se curbara intr-un zambet stramb.

- Nu pot sa te contrazic.

- O s8 ne ocupam noi, interveni Angus. Raul incuviin^a din cap, apoi ambii barbati parasira apartamentul. Gideon ramase cu noi. Cary i?i plimba privirea de la mine la el, apoi se ridica

in picioare.

cred ca voi doi mai aveti nevoie de mine, a§a

ca ma retrag. Vorbim dimineata, mi-a spus mie, inainte de a porni vioi pe coridor, indreptandu-se spre dormi-

torul lui.

- Esti ingrijorat? 1-am intrebat eu pe Gideon cand am ramas singuri.

-N u

- E$ti tu. Asta e suficient.

M-am a^ezat pe canapea exact in fata lui. -N u e neaparat ingrijorare. Mai degraba curiozitate.

Ce crede ca poate obtine folosindu-se de Cary? Gideon ofta obosit.

- Incearca doar sa te dea peste cap, Eva. Atata tot.

- Eu nu cred. S-a exprimat foarte concret in comen-

tariile pe care mi le-a facut la cina aceea, avertizandu-ma sa stau departe de tine. Ca si cum nu te-a? cunoa§te $i nu

te-a? mai vrea daca te-as cunoa^te.

86

Sylvia Day

Obrazul i se crispa, p mi-am dat seama ca atinsesem o coarda sensibila. Nu imi impartapse niciodata cu ade- varat ce discutasera cand se dusese el la cabinetul ei. Era posibil ca ea sa ii fi spus p lui ceva similar. -A m de gand sa discut cu Anne, 1-am anunpit eu. Gideon ma strapunse cu privirea de gheapi a ochilor lui albapri.

- In nici un caz.

Am ras incet. Bietul meu sop Era atat de obi^nuit ca tot ceea ce spunea el sa fie lege, iar acum alesese s3 ip ia de sope o femeie ca mine.

- $tiu ca am vorbit despre multe in cursul relatiei

noastre, dar printre toate astea am discutat si despre a lucra in echipa.

~$i sunt dispus sa o fac, replica el netulburat, dar Anne nu e un punct de pornire potrivit. Nu pop aborda raponal o persoana care e complet iraponala.

- Eu nu vreau sa o abordez raponal, asule. Se leaga de

prietenii mei p considera ca sunt un punct slab pentru tine. Trebuie s3 afle ca nu sunt neajutorata, p ca daca te ataca pe tine ne ataca pe amandoi.

-A nne e problema mea. Ma ocup eu de ea.

- Daca tu ai o problema, Gideon, e p problema mea.

Asculta-ma. Operapunea „Gideva“ e in plina desfapirare acum. Lipsa mea de acpune nu face decat sa inrauta^eas- ca situapa cu Anne. M-am aplecat in fapi. Ea ip imagi- neaza c3 fie piu ce se petrece, dar sunt prea slaba pentru a lua masuri, fie imi ascunzi tu totul, ceea ce sugereaza c3 sunt prea slaba pentru a face fapi situapei. Oricum ar fi, faci din mine o pnta p nu ai vrea sa se intample asta.

-N-ai de unde sa pii ce ip imagineaza ea, rosti el tensionat.

- Lucrurile sunt cam sucite in treaba asta, cu siguran-

ta. Dar e femeie. Crede-ma, are nevoie sa afle ca am p eu gheare p sunt dispusa sa le folosesc.

Descatu$area

87

El ma privi cu ochii ingustap.

- Ce i-ai spune?

u§oar3 tresarire de triumf m-a facut sa imi inabu?

un zambet.

- Sincer, cred ca e suficient daca apar la un moment

dat undeva unde nu se apeapta. Ca intro ambuscada, cum ar veni. Asta o so zdruncine pupn, sa ma gaseasca stand la panda. Va trece in defensiva sau va trece la atac? Vom invata ceva din reacpa ei p avem nevoie de asta.

O

Gideon clatina din cap.

- Nu imi place.

-N ici nu ma apeptam sa-p placa. Mi-am intins pi-

cioarele intre ale lui. Dar pii c3 am dreptate. Nu strate- gia mea e ceea ce te sacaie, Gideon. Mai degraba faptul

ca

trecutul tau refuza sa ramana in urma, iar tu nu vrei

sa

imi stea in gat. -V a ramane in urma, Eva. Lasa-ma pe mine sa m i

ocup de asta. - Trebuie sa privepi situapa dintro perspectiva mai

analitica. Fac parte din echipa ta, la fel ca Angus p Raul, doar ca, evident, nu ip sunt angajata p in mod cert nu depind de tine - sunt partenera ta de viapl. Nu mai epi doar tu, Gideon Cross. Nici macar doar Gideon Cross p sopa. Suntem impreuna Gideon p Eva Cross, p trebuie

sa

ma lap sa ma ridic la inalpmea noului nostru statut. El se apleca in fapi, fixandu-ma cu o privire fierbinte

p

intensa.

- Nu ai nimic de demonstrat nimanui. -C h iar a?a? Fiindca eu am impresia ca trebuie sa-p demonstrez ceva pe. Daca nu consideri ca sunt suficient

de puternica -E va. Palmele lui Gideon se inchisera peste partea din spate a genunchilor mei, tragandu-ma mai aproape. Epi cea mai puternica femeie pe care o cunosc.

88

Sylvia Day

Rostise cuvintele, dar imi dsdeam seama c3 nu fuse- sera cu adevSrat sincere. Nu a?a cum aveam eu nevoie

s3 fie. El m3 vedea ca pe o supraviepiitoare, nu ca pe

o luptStoare.

-Atunci inceteazS s3-p mai faci griji, am replicat eu,

?i lasa-m3 s3 fac ce am de facut.

- Nu sunt de acord c3 ai avea ceva de fScut.

-Atunci va trebui s3 accepti c3 nu suntem de acord. M-am sprijinit de el, drapandu-mi brafele pe dup3

umerii

lui severe.

lui

lap

- Ingera?

$i

apSsandu-mi

buzele pe colpil

gurii

-C a s3 fie clar, nu ip ceream permisiunea, Gideon. Doar te informam ce fac. Pop fie s3 participi, fie s3 te dai la o parte - tu alegi. El scoase un sunet de frustrate.

- Unde e compromisul pe care insi?ti mereu?

Dandu-ma in spate, i-am aruncat o privire.

-Compromisul e s3 m3 la$i s3 incerc a?a cum vreau eu de data asta. Daca nu funcponeaza, vom incerca in felul tau data viitoare.

- Mulpimesc.

- Nu fi a?a. Vom sta ?i vom pune impreun3 la punct detaliile logistice privind locul $i momentul. Vom avea nevoie de Raul pentru a ne informa in privinpi rutinei

ei zilnice. Prin definite, o ambuscada e ceva neasteptat,

ar ar trebui totu?i s3 se intample undeva unde ea se sim-

te confortabil $i in siguranpy S3 o zdruncine zdravSn. Am ridicat din umeri. Ea a stabilit regulile. Noi doar ii urmam exemplul.

Gideon inspir3 adanc ?i prelung. Aproape ca il ve- deam gandind, mintea lui agila incercand s3 g3seasc3 o solute pentru a obfine rezultatul pe care ?i-l dorea. A^a c3 i-am distras atenfia:

DescaLu^area

89

- Tii minte azi-diminea^a, cand ti-am promis c3 iti voi

explica de ce am decis sa le spun pSrintilor mei despre c3s3toria noastra? Atentia lui se indrepta instant asupra mea, privirea

devenindu-i concentrata si alert3.

-

Fireste.

-$tiu ca ai avut nevoie de mult curaj pentru a-i spu­ in' doctorului Petersen despre Hugh, mai ales avand in vedere ce parere ai tu despre psihologi. $i cine ar fi putut s3 il invinovafeasca pentru acea Iipsa de incredere? Hugh apSruse in viap lui Gideon sub masca unui ajutor terapeutic ?i se dovedise a fi de fapt

un abuzator. -T u m-ai inspirat s3 fiu la fel de curajoasa. Tr3saturile lui superbe se inmuiar3 intr-o expresie de tandre^e. -Azi am auzit cantecul acela, imi murmura el, adu- candu-mi aminte de momentul cand ii cantasem imnul Sarei Bareilles. I-am zambit.

- Aveai nevoie ca eu sa ii spun, imi zise el incet.

Cuvintele fuseser3 formulate ca intr-o afirmape, dar

puse de fapt ca intrebare.

- Da, a§a e,

Mai mult, §i Gideon avusese nevoie de acest lucru. Abuzul sexual era o experienta privata ?i personala, dar, intr-un fel, trebuia sa i se dea glas. Nu era un secret mur- dar §i ru.pnos de indesat intr-o cutie. Era un adev3r urat, iar adevarurile - prin natura lor - aveau nevoie s3 fie

date la iveal3.

- Iar tu ai nevoie sa o infrunti pe Anne.

Eu am ridicat din sprancene.

- La drept vorbind, nu incercam s3 intorc din nou

conversapa spre asta, dar da

asa e.

De data aceasta Gideon incuviinta din cap.

90

Sylvia Day

- In regula. O sa ne descurcSm. Mi-am permis sa ma

rasfat cu un gest de triumf in mintea mea. Unu-zero pen­ tru Gideva. Spuneai $i ca exista ceva ce ip doresti chiar mai mult decat a face sex cu mine, imi aminti el sec,

expresia din ochii lui acuzandu-ma c5 minteam.

- Ei bine, nu a? pune problema chiar asa. Mi-am tre-

cut degetele prin parul lui. Sa mi-o trag cu tine e efectiv activitatea mea favorita. Din toate timpurile. El ranji. -Dar?

- O sa crezi ca sunt caraghioasa.

- Voi crede oricum ca esti sexy.

L-am sarutat pentru acele cuvinte. -L a liceu, majoritatea fetelor pe care le cun05team aveau prieteni. $tii cum e, furtuni hormonale §i povepi de dragoste epice.

- Asa am auzit, raspunse el ironic.

Cuvintele mi s-au poticnit in gat. Ce prostie din partea mea sa uit cat de greu trebuie sa fi fost pentru

Gideon! El nu avusese pe nimeni pana nu o cunoscuse pe Corinne la facilitate, fiind prea traumatizat de abuzu- rile lui Hugh pentru a se bucura de angoasele normale ale pove$tilor de dragoste adolescentine la care ma gan- deam eu.

- Ingeras?

Am injurat in sinea mea.

- Las-o balta. E patetic.

-$ tii ca asta nu o sa tina.

-N ici m3car de data asta? -N u. - Te rog? El clatina din cap.

- Zi tot.

Eu am strambat din nas.

Descatu^area

91

-B ine. Adolescentii povestesc la telefon ore intregi

liindca au ?coala si pSrinti ?i nu pot fi impreuna. Fetele

l$i petrec

orice. Eu nu am avut niciodata parte de a?a ceva. Nu am

Mi-am inabu§it stanjeneala. Nu am avut

niciodata un astfel de prieten.

avut niciodata

toata noaptea discutand cu iubipi lor despre

Nu era nevoie sa explic. Gideon §tia cum fusesem.

Cum sexul fusese la un moment dat felul meu sucit de a ma simti iubita. Tipii cu care mi-o trasesem nu ma suna-

sera. Nici inainte, nici dupa.

- In fine, am incheiat eu cu vocea ragupta. Imi tre- cuse prin minte ca am putea sa ne bucuram de asta

deocamdata

noapte, discu^ii purtate doar de dragul de a ne auzi unul

altuia vocea. Gideon ma fixa cu privirea. -Suna mai bine in mintea mea, am bombanit eu. Gideon ramase tacut timp de o clipa prelunga. Apoi ma saruta. Apasat. Eram inca ametita de sarut cand se desprinse de mine $i imi vorbi cu o voce considerabil ragu^ita:

cat a?teptam. Telefoane pana tarziu in

-E u sunt acel tip pentru tine, Eva.

Mi s-a pus un nod in gat.

- Fiecare punct de cotitura. Fiecare rit de trecere

Totul. Mi-a §ters lacrima care mi se scurgea din coltul ochiului. Si tu e§ti fata aceea pentru mine.

- Doamne! Am ras cu lacrimi in glas. Te iubesc atat ile mult. Gideon imi zambi.

- O sa ma due acasa acum, fiindca asta e ceea ce ip

doresti. Iar tu o s3 ma suni §i o sa-mi spui asta din nou, fiindca asta e ceea ce imi doresc eu.

- De acord.

92

Sylvia Day

M-am trezit inaintea alarmei a doua zi. RSmanand in pat cateva minute, mi-am lasat creierul sa se trezeasca atat cat avea de gand sa o fac3 fara cafea. M-am format sa ma concentrez pe faptul ca era inceputul ultimei mele zileja locul de munca.

mai mult decat incan­

tata de idee. Ma sim^eam

timpul sa ma scutur pupn de monotonie. Iar acum urma intrebarea cu adevarat importanta:

Ce sa port?

In

mod surprinzator,

eram

nerabdatoare.

Chiar

era

M-am dat jos din pat ?i m-am dus la dulap. Dupa ce am rasfoit cam toate hainele pe care le aveam, m-am

oprit asupra unei rochii-tunica verde smarald, care avea un decolteu ?i un tiv asimetric. Dezvaluia ceva mai mult din piciorul meu decat a? fi ales in mod normal pentru

o finuta de munca, dar de ce sa inchei la fel cum incepu-

sent? De ce sa nu profit de ocazie pentru a face trecerea de la trecut la viitor?

Azi era ultima zi a Evei Tfamell. De luni avea sa i?i faca debutul Eva Cross. Mi-o puteam imagina. Miniona

?i blonda, in contrast cu silueta inalta ?i intunecata a

sofului ei, dar la fel de primejdioasa ca el, intr-un mod foarte similar.

Sau poate c3 nu. Eventual a? fi putut pune accentul pe diferen^e. Laturi opuse ale aceleia?i lame taioase Aruncand o ultima privire in oglinda mea cu picior, am pornit spre baie pentru a ma machia. La scurt timp dupa aceea, Cary baga capul pe u?a. $i fluiera admirativ. - Arafi bine, papula. -Mulfumesc. Mi-am pus pensula pentru ruj lichid inapoi in suport. Pot sa te conving sa ma aju{i s3-mi fac un coc?

Cary intra vesel, imbracat doar intr-o pereche de boxeri Grey Isles, aratand in foarte mare masura la fel

Descalu^area

93

cu in panourile publicitare care il infa^au §i care im- bracau chio?curi de telefoane si statu de autobuz de pes- l:e tot din ora?. -Traducere: Sa p-1 fac eu. Desigur. Prietenul meu cel mai bun se apuca de treaba, peri- indu-mi expert parul si rasucindu-1 intr-un coc subtire ?i elegant. -A fost destul de intensa experien{a de noaptea irecuta, spuse el, dupa ce i?i scoase ?i ultima agrafa de par din gura. Sa m3 trezesc in sufragerie cu atatea costu­ me negre. Privirea mea a intalnit-o pe a lui in oglinda. -Trei costume. -D oua costume ?i Gideon, imi replica el, care e sufi- cient el singur sa umple o camera. Nu il puteam contrazice in aceasta privinta. Cary imi arunca zambetul lui ultraluminos. -D aca prinde cineva de veste c3 am propria garda de corp, vor crede fie ca sunt mai important decat ?tiau ei, fie ca am un sim^ exagerat al propriei importance. Ambele fiind explicapi valabile. Ridicandu-ma in picioare, m-am inal^at pe varfuri ?i 1-am sarutat pe obraz.

-N ici macar nu vei ?ti ca sunt prin preajma. Vor superdiscreti.

fi

- Pun pariu ca pot sa ii identific.

- Pe cinci dolari, am spus eu, trecand pe langa el pen­ tru a-mi lua o pereche de pantofi din dormitor.

- Poftim? Ce-ai zice de cinci sute, doamna Cross?

-H a! Mi-am inhacat telefonul cand acesta a sunat, anunCandu-ma ca aveam un mesaj nou. Gideon toc- mai urea. -D e ce nu a ramas peste noapte?

I-am raspuns peste umar, ie?ind in graba pe coridor:

- Practicam abstinenta pana la casatorie.

94

Sylvia Day

- Ip bap naibii joc de mine? Pasii lungi ai lui Cary

m-au ajuns cu u?urinpi din urma, chiar daca el mersese agale, iar eu ma grabisem. Credeam ca perioada lunii de rniere dureaza mai mult de atat. Nu e tipic pentru major titatea soplor sa aiba parte de cel pupn capva ani inainte sa li se taie porpa? -Taci, Cary!

Mi-am luat peseta p am deschis usa tn forpL