Sunteți pe pagina 1din 2

Cafeaua este este foarte indragita pentru savoarea sa unica, gustul bogat si confortabil, pentru

proprietatile ei unice dar si pentru efectul sau asupra creierului care o fac incomparabila cu nicio alta
bautura, indiferent ca este vorba de ceai verde, ceai negru, maticha, mate si lista poate continua.

Este, insa, cafeaua buna pentru sanatatea noastra?

S-au facut multe studii referitoare la cafea, multe contrazicandu-se intre ele. De aceea a devenit o
bautura destul de controversata, oamenii devenind confuzi cu privire la beneficiile acesteia.

Eu insami, o bautoare inraita de cafea, am simtit ca nu genereaza efecte intocmai pozitive in corpul meu
si am decis sa renunt la cafea. Dar inainte de asta, am vrut sa ma informez citind informatii despre
consumul de cafea, dar cantitatea de informatie contradictorie gasita pe internet, m-a facut sa fiu si mai
confuza.

In general, cafeaua este recunoscuta pentru antioxidantii continuti dar si pentru efectul sau tonic asupra
creierului. Exista un studiu publicat in New England Journal of Medicine care sustine ca bautorii de cafea
traiesc mai mult decat cei care nu consuma o asemenea licoare, tocmai datorita acestor antioxidanti.

Pe de alta parte, imaginile RMN realizate inainte si dupa o ceasca de cafea au aratat o scadere a fluxului
sanguin catre creier cu 45%. Atunci cand masurarea fluxului de sange a fost si mai precisa, ea a aratat de
fapt cu 52% mai putina cantitate de sange catre creier, dupa doar o mica cana de cafea.

Alte studii privind imagistica creierului consumatorilor de cafea cronici au aratat ca acestia prezinta
aceeasi degradare a creierului lor ca alcoolicii cronici, fumatorii de tigari, si utilizatorii de marijuana.

Bobul de cafea verde contine intre 6 si 10 procente polifenol antioxidant, insa aceasta cantitate scade
odata cu temperatura de prajire. Cafeaua prajita la 500 grade F (260 grade Celsius) ramine aproape in
intregime fara antioxidanti. In plus, in timpul procesului de prajire se formeaza, Acrilamida care este o
substanţă potenţial cancerigenă. Evident, cu cât este prăjită mai mult, cu atât este mai periculoasă. Ce
incredere putem avea in modul de preparare a cafelei existente pe piata?

De asemenea, cafeina stimuleaza secretia hormonilor de stres ( cum ar fi epinefrina si norepinefrina)


care cresc tensiunea arterial. Mai mult decat atat, hormonii de stres activeaza reactii ale organismului
gen “lupta sau fugi”, determinand organismul sa redirectioneze fluxul sanguine de la sistemul digestiv la
muschi. In acest fel scaderea fluxului de sange la nivelul tractului gastro-intestinal va incetini rata de
absorbtie si va conduce la indigestie.

In plus, epinefrina suplimentara creste secretia de gastrina a hormonului gastric, care va accelera
peristaltismul gastric si hipersecretia de acid gastric . Acidul gastric suplimentar va duce la chimul acid
care ajunge in intestinal subtire si cauzeaza o problema intestinala.

Chiar doar o ceasca de cafea va creste aciditatea din organism care in general este destul de crescuta
datorita unei alimentatii formata preponderant din alimente acide. Iar aciditatea conduce la proliferarea
celulelor canceroase din organism, precum si la un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor si
virusurilor.

Mai mult decat atat cafeaua creeaza dependenta, bautorii de cafea experimenteaza simptomele unui
sevraj atunci cand renunta la cafea: letargie, dureri de cap, iritabilitate, constipatie si chiar insomnie.
Aceste simptome cauzate de lipsa de cafeina sunt in prezent recunoscute ceea ce inseamna ca licoare
neagra poate fi considerata un adevarat drog.

Din punctul meu de vedere cafeaua are mai multe dezavantaje decat beneficii. Beneficii pe care cel
putin eu, le pun sub semnul intrebarii. A renunta la cafea este o decizie personala si subiectiva.
Important este sa fim atenti la corpul nostru, sa il ascultam si sa luam o decizie benefica pentru
organismul nostru.