OFERTA TEHNICA

EXTINDERE SI MODERNIZARE SECTIE ORTOPEDIE – TRAUMATOLOGIE,

REABILITAREATABLOURILOR ELECTRICE SALI DE OPERATII CHIRURGIE, Spitalul
Judetean de urgenta Targu-Jiu, str. Tudor Vladimirescu, nr. 32
Pentru elaborarea documentatiei tehnico-economice in urmatoarele faze de proiectare :
1. Documentatii avize/acorduri solicitate in Certificatul de Urbanism, inclusive studiile
de specialitate pentru obtinerea acestora(scenariu de siguranta la foc);
2. Documnetatie tehnica de Autorizarea Constructiei;
Proiect Tehnic, caiete de sarcini pentru executie, liste de cantitati si detalii de executie.
3. Documentatia tehnica de utilizare gaze naturale;

PARTILE SCRISE
1 .Descrierea generala a lucrarilor
1.1 Elemente generale
Documentatia tehnica va fi elaborata in conformitate cu standardele in vigoare si va
asigura informatii complete, astfel incat Autoritatea Contractanta sa obtina date tehnice si
economice complete privind viitoarea lucrare care va raspunde cerintelor sale tehnice,
economice si tehnologice. Ea va fi destul de clara, astfel incit sa nu fie necesara suplimentarea
cantitatilor de lucrari si sa nu depeasca costul acestora. Precizam ca va avea continutul
conform prevederilor Legii 10/1995 si Ordinului comun al MF/MLPTL nr. 1013/873/2001
privind aprobarea structurii si continutului documentatiei tehnico-economice de proiectare.
In cadrul descrierii lucrarilor care fac obiectul documentatiei tehnice se vor face
referiri asupra urmatoarelor elemente:
- amplasamentul;
- documentatia topografica (stabilita prin studiul topografic efectuat de topometrist
autorizat)
- clima si fenomene naturale specifice zonei (conform harilor de zonare nationala,
observatiilor personale si informatiilor culese de la localnici);
- geologia, seismicitatea (conform hartilor de zonare si studiului geologic preliminar)
prezentarea proiectului pe volume,brosuri, capitole;
- graficul de executie, programul de urmarire a calitatii, programul de receptie la terminarea
lucrarii si finala;
- trasarea lucrarilor;
- protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier masurarea lucrarilor
- tipul de laborator de incercari necesar si testele ce cad in sarcina constructorului
- norme de asigurarea Protectiei Muncii in santier, servicii sanitare necesare;
- asigurarea curateniei in santier;
- mernorii tehnice pe specialitati.

1.2.Caietele de sarcini pentru executie elaborate pentru fiecare componenta executarii

lucrarilor se vor explicita prin breviare de calcul si calcul de dimensionare a lucrarile a caror
executie va face obiectul achizitiei de lucrari; vor descrie solutia tehnica si tehnologia
folosita, caracteristicile si calitatile rnaterialelor folosite, testele s i probele acestor lucrari,
ordinea de executie s i de rnontaj s i aspectul final. Vom descrie, deasemeni, modul de
urmarire a comportarii in timp a lucrarii si vom elabora caiet de sarcini pentru receptie in care
vom descrie si continutul Cartii tehnice a Constructiei.
Astfel, continutul unui capitol de lucrari din caietul de sarcini va cuprinde :
- breviarele de calcul pentru dimensionarea elernentelor de constructii;
 - nomonalizarea planselor care sustin lucrarea;
- proprietatile fizice, chimice, de aspect, de calitate tolerante , probe, teste, etc. pentru
materialele cornponente ale lucrarii, cu indicarea standardelor;
- dimensiunea, forma, aspectul si descrierea executiei lucrarii ordinea de executie, probe,
teste si verificari ale lucrarii;
- standardele, normativele si alte prescriptii care trebuie respectate la rnateriale,
utilaje, confectii, executie, rnontaj, probe, teste si verificari;
- conditiile de receptie, masuratori, aspect, culori, tolerante, etc.
O parte din acestea au fast solicitate in caietul de sarcini pentru proiectare elaborat
de Autoritatea Contractanta.
1.3 Listele cantitatilor de lucrari
Vor cuprinde toate elementele necesare in vederea cuantificarii valorice si a duratei de
executie a lucrarilor si anurne:
- centralizatorul obiectelor pe obiectiv centralizatorul categoriilor de lucrari, pe obiecte;
- listele cuprinziind cantitatile de lucrari pe capitole de lucrari, aferente categoriilor de
lucrari, cu descrierea in detaliu a acestora, le vom elabora conform antemasuratorilor intocmite
de catre noi, listele cuprinzind cantitatile de utilaje si echipamente tehnologice
- specificatii tehnice pentru utilaje
1.4 Graficul general de executie
Vorn elabora un grafic de realizare a lucrarilor,care va cuprinde etapele executiei
proiectului pentru obiectiv .

B. PAR.TILE DESENATE
Planele principale ale documentatiilor tehnice pe baza carora se elaboreaza partile
scrise ale proiectului se compun din:
Planul de incadrare in zona si plan de situatie
Planse arhitectura, planse rezistenta si planse instalatii
Planele vor fi desenate cu mentionarea tuturor informatiilor necesare constructorului pentru
executie, informatii care au fost solicitate in caietul de sarcini pentru proiectare.

SOLUTIA TEHNICA
Situatia existenta
Constructia studiata - Spitalul Judetean de urgenta Targu-Jiu (etajul 1 al cladirii).
Regim de inaltime - S+P+3E.
Spatiile interioare sunt prevazute cu pardoseala rece din mozaic si gresie.
Finisajele peretilor sunt realizate din vopsitori lavabile cat si in ulei, iar in dreptul fiecarui
lavoar sunt placate cu faianta.
Tamplaria este realizata ata din PVC cu geam termopan cat si din lemn cu geam sticla.
Instalatiile termice sunt realizate din coloane de cupru prevazute cu radiatoare din otel.
Tablorile electrice sunt echipate cu sigurante fuzibile, iar circuitele electrice sunt
realizate din conductori de aluminiu.
Conform observatiilor directe cat si expertizei tehnice starea generala a structurii de
rezistenta a cladirii este buna, nu se observa degradari de tipul fisurilor inclinate, al
deformarilor sau al dislocarilor elementelor constructiei.
Situatia existenta
Lucrarile necesare sunt prezentate in caietul de sarcini pus la dispozitie de Autoritatea
Contractanta si se vor proiecta si executa punct cu punct.

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE OBIECTIVULill

Documentatia de fata cuprinde totalitatea lucrarilor necesare pentru aducerea zonei
studiate (etaj 1) la un nivel optim de functionalitate si exploatare, asigurarea unei bune desfasurari
de activitati in conditii de securitate si confort.

SOLUTII PRIVIND ASIGURAREA EXIGENTELOR MINIME DE FUNCT,IONARE

Legea calitatii in constructii stabileste o serie de exigente de proiectare. Acestea au
ca scop asigurarea unui sistem de verificare si control al calitatii proiectelor pentru
asigurarea unui nivel optim de calitate al viitoarelor constructii . Ele privesc atat proiectantii,
cat si beneficiarii proiectelor care trebuie sa se asigure, prin intermediul verificatorilor de
proiecte, de respectarea acestor exigente.
Nu numai in constructii, dar si in domeniul proiectarii exista nenumarate normative
de proiectare, legi si ghiduri de proiectare, norme obligatorii, generale sau specifice unor
anurnite tipuri de cladiri, fie ca urmare a functiunii, a importantei lor, fie ca urmare a unor
parametrii geometrici (ca inaltimea, in cazul securitatii la incendiu), pozitiei in teritoriu (mediu,
sanatate publica) samd.

EXIGENTE DE PROIECTARE

Rezistenta si Stabilitate
Se refera, bineinteles, la structura de rezistenta a constructiilor. Impartite in clase
si categorii de importanta, prin proiectare, cladirile trebuie sa asigure un raspuns la
actiunile seismice, la incarcarile gravitationale, din vant si zapada in limitele normativelor de
proiectare.
Toate proiectele trebuie verificate la aceasta exigenta de proiectare, indiferent de
marimea , pozitia sau clasa de importanta.
In Romania cel mai important risc este cel seismic, bineinteles. In pofida parerii
publice, cladirile nu sunt proiectate pentru a rezista unui cutremur de magnitudine X.
Raspunsurile cladirii se calculeaza pentru acceleratiile gravitationale si frecventa seismului
(perioada de colt). Aceste doua elemente stabilesc practic deplasarile pe care cladirea le va
suporta si sunt date stabilite statistic si experimental. Raspunsul cladirilor are doua
caracteristici: rezistenta si stabilitatea, insa si un sistem de siguranta care sa previna
cedarea unor elemente vitale ale structurii, concomitent cu urmarirea unui anurnit tip de
cedare. Prin proiecte se evita cedarile casante, bruste precum si cele care ar duce la
prabusirea cladirii.
Construirea unor cladiri care sa reziste oricarui cutremur ar fi extrem de
costisitoare. De aceea, cladirile extrem de importante, cum ar fi spitalele sunt proiectate
astfel incat sa reziste unor sesisme devastatoare permitand ingrijirea ranitilor dupa sinistru.
Cele mai multe cladiri sunt insa proiectate astfel incat sa reziste cutremurelor care pot
aparea in durata lor de viata (50-100 de ani), iar in cazul unor cutremure devastatoare
sa se poata avaria, insa fara a permite ranirea ocupantilor.
Aceasta exigenta de proiectare urmareste si raspunsul corect al cladirii la incarcarile
utile (din exploatarea normala), la cele din vant sau zapada, precum si la stabilitatea si
rezistenta unor portiuni de cladire nestructurale, care insa ar putea provoca prin desprindere,
cadere samd ranirea oamenilor.

Siguranta in exploatare
Este fireasca dorinta ca prin folosirea normala a unei cladiri sa nu apara raniri sau
decese ale persoanelor. Pericolele uzuale sunt cele care apar ca urmare a alunecarii,
impiedicarii, caderii de la inaltime, dar si a lovirii de unele elemente de constructie sau ranirea
prin taiere, electrocutare, inecare etc.
 Proiectele trebuie sa nu permita prin conformarea cladirilor, prin materialele folosite
sau prm geometria elementelor constructive astfel de accidente.
0 preocupare ceva mai noua este grija fata de persoanele cu handicap. Cel putin
cladirile publice trebuie sa permita accesul acestora. De asemenea, trebuie asigurate
facilitatile sanitare pentru persoanele cu dizabilitati locomotorii. Prin proiectare se urmareste
sa nu apara "bariere arhitecturale" trepte sau borduri fara rampe de ocolire, ascensoare
insuficent de mari pentru a permite accesul carucioarelor, usi cu actionare inafara razei de
actiune al acestor semeni ai nostri.

Securitate in caz de incendiu

Unele norme de protectie impotriva actiunii focului par ciudate si sunt greu de
inteles. Adevarul amar este insa ca aceastea au fost instituite ca urmare al unor intamplari
absolut infioratoare. Astfel de experiente au fost impartasite de pompierii din toata lumea
de-a lungul timpului.
Exista mai multe prioritati pe care aceasta exigenta de proiectare le urmareste:
Impiedicarea propagarii focului in localitate: distante minime intre cladiri, conformari
obligatorii ale cladirilor invecinate.
Accesul echipajelor de interventie la cladire: cai de interventie atat inafaa proprietatii
cat si pe proprietate, asigurarea unui numar suficient de fronturi de interventie samd.

Alarmarea in caz de incendiu.

Asigurarea evacuarii oamenilor: probabil cea mai importanta parte a securitatii la
incendiu. Prin proiecte se urrnaresc traseee, cai de evacuare, precum si siguranta si
practicabilitatea lor in tirnpul unui incendiu, dar si tirnpii de evacuare. Sunt asigurate prin
proiect masurile de evacuare a fumului pe caile de evacuare, precum si de a impiedica
patrunderea fumului. De asemenea, trebuie asigurata rezistenta la foe a elementelor de
constructie care delimiteaza caile de evacuare, astfel incat acestea sa perrriita asigurarea
timpului minim pentru evacuarea tuturor persoanelor din cladire.
Masurile de desfumare si de limitare a propagarii fumului, cu precadere m spatiile
care as1gura evacuarea, insa si de evacuare a gazelor fierbinti.
Masurile de lirnitare a propagarii focului: pereti si elemente de constructie
rezistentente sau etanse la foe 30, 60, 120, su 180 de minute urmarind impiedicarea
patrunderii focului in caile de evacuare, sau trecerea de la un etaj la altul, dintr-o zona in
alta samd.
Asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor, pornind de la hidrati, sprinklere,
drencere, dar si a mijloacelor mobile de stingere a incendiilor. Asigurarea rezervelor de
apa, fie din retelele edilitare, fie din rezerve proprii.
Probabil ca nu am enumerat toate aspectele pe care aceasta exigenta de
proiectare le urmareste. Modul firesc de respectare a acestor cerinte este urmarind pentru
fiecare tip de cladire, pentru fiecare caz in parte toate prevederile normativelor, in acord cu
pericolele de incendiu, si gradele de rezistenta la foe ale cladirilor in cauza.
Complexul de masuri obligatorii sau recomandate privind securitatea la incendii pare
adesea extrem de dur. Insa probabil ca arareori astfel de obligatii si indatoriri sunt atat de
importante.

Igiena, sanatate si mediu inconjurator

Asigurarea spatiilor si utilitatilor pentru igiena nu mai este un obiectiv atat de savant
in privinta locuintelor, de exemplu, insa numeroase alte tipuri de cladiri au cerinte specifice.
In privinta sanatatii si igienei oamenilor sunt avute in vedere situatiile care pot duce la
imbolnavirea acestora printr-o igiena deficitara, prin calitatea aerului, insorire si iluminare,
umiditate si calitatea apei samd. Conditiile de aparitie si raspandire a unor pericole biologice
(microbiene sau bacteriologice) trebuie urmarite si evitate prin proiectare, dar si cele legate
de managementul deseurilor, de exemplu.
Grija fata de mediu nu este un apanaj al ecologistilor, ci o datorie a fiecarei
persoane. Folosirea materialelor, tehnologiilor sau solutiilor care nu afecteaza mediul
inconjurator este un obiectiv firesc al proiectarii, iar atunci cand acestea au un impact asupra
mediului, tot din proiect trebuie urmarite modurile in care acestea sunt folosite sau puse in
opera, astfel incat aceasta sa nu duca la poluarea sau infestarea aerului, solului, apelor de
suprafata sau subterane.

Protectie impotriva zgomotelor

Exista doua directii de urmarit pomind de la aceasta exigenta: odata protectia
utilizatorilor unei cladiri fata de zgomotele dinafara cladirii, in al doilea rand protectia fata
de zgomotele care apar din din exploatarea sau constructia cladirii. Un regim similar il au
si producerea si propagarea vibratiilor fie din utilizarea unor echipamente si utilaje (instalatii
de aer conditionat, instalatii mecanice ca ascensoarele).

Economie de energie si izolare termica

Aparent aceasta exigenta urmareste izolarea termica, insa limitarea pierderilor de
caldura nu este nici pe departea eel mai mare consumator de energie. Un impact energofag
il au si asigurarea unei temperaturi optime in sezonul cald, dar si asigurarea calitatii aerului.
Aceste cerinte functioneaza uneori simbiotic, alteori in contradictie cu cele de la
punctul D., privind igiena si sanatatea oamenilor. Etansarea golurilor pentru a preveni
pierderile de caldura aduce prejudicii ventilatiei si implicit umiditatii si calitatii aerului din
spatiile construite. Conditionarea acestuia este o mare consumatoare de energie, astfel incat
echilibrul intre aceste tipuri de masuri este intotdeauna unul delicat.

DURATA DE ELABORARE A DOCUMENTELOR

D.T.A.C = 7 zile
Proiect tehnic, detalii de executie, liste de cantitati si caiete de sarcini = 21 zile
de la data ordinului Autoritatii contractante de elaborare a fazei de proiectare
DURATA DE EXECUTIlE A LUCRARILOR
Executie lucrari = 90 zile
de la data ordinului Autoritatii contractante de incepere a lucrarilor de executie

Lista prescriptiilor in vigoare aplicate la realizarea proiectului:

> P 100-1/2013 Cod de proiectare seismica pentru cladiri - Partea a 1 : Prevederi
de proiectare pentru cladiri
> P 130/ 1999 Normativ pentru urmarirea comportarii in timp a constructiilor
> SR EN 1990:2004/A l :2006 Bazele proiectarii structurilor
> SR EN 1990:2004/NA:2006 Bazele proiectarii structurilor. Anexa nationala
> SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Actiuni asupra constructiilor. Greutati specifice,
greutati proprii, incarcari din exploatare pt constructii. Anexa nationala
> Interpretate impreuna cu
> CR 0-2005 Bazele proiectarii structurilor in constructii-Clasificarea si gruparea
actiunilor
> SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006 Actiuni asupra structurilor. Incarcari date de
zapada. Anexa nationala
> Interpretat impreuna cu
> CR 1-1-3-2005 Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor, cu modificarile
si completarile date prin Od. MDLPL nr. 345/19.03.2008
> SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007 Actiuni asupra structurilor. Actiuni ale vantului .
Anexa nationala
> Interpretat impreuna cu
> NP 082-2004 Cod de proiectare . Actiuni asupra constructiilor date de vant, modificat
cu
> Od. MDLPL nr. 690/10.08 .2007
> GP-1O1-2004 Ghid privind proiectarea sistemelor de izolare seismica pasiva
(reazeme, disipatori) a cladirilor
> MP-031-2003 Metodologie privind programul de urmarire in timp a
comportarii constructiilor din punct de vedere al cerintelor functionale
> STAS 10265/2 - 1990 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante
> LG.50/1991( autorizarea lucrarilor de constructii);
> LG.137/1995( legea protectiei mediului) ;
> LG.90/1996( legea protectiei muncii);
> LG.10/95( Legea calitatii);

Intocmit,
Ing. Zorlescu Adrian