Sunteți pe pagina 1din 75

Ghidul de arhitectură se adresează: Colectiv de elaborare:

 
• locuitorilor satelor Coordonator:
• administrației locale și regionale arh. Katalin Moscu
• investitorilor publici și privați  
• consultanților specializați în Consultant științific:
accesarea fondurilor europene Dr. Augustin Goia
• proiectanților  
Echipă:
în vederea întocmirii proiectelor pentru arh. Katalin Moscu
stud. arh. Zsuzsánna BANCSI-RIGÓ
• investiții din Programul Național de Dezvoltare Rurală stud. arh. Ildikó SÁNDOR
• investiții private arh. stag. Árpád NAGY
• investiții publice Grupul Rural al OAR

și a fundamentării documentațiilor de urbanism. Editare și machetare:


stud. arh. Zsuzsánna BANCSI-RIGÓ
stud. arh. Ildikó SÁNDOR

Corectură de text:
Ana PASCU

Ghidul a apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România și a fost finanțat din Fondul „Timbrul Arhitecturii”.
- decembrie 2016 -
ROSTUL GHIDULUI Rostul acestui material este de
a furniza un instrument de lucru
proiectare/consultanță în alegerea
configurațiilor, a materialelor și a
durabilă în mediul rural.
În acest sens, există deschidere
Mediul construit (construcțiile de
orice fel) poate fi o resursă extrem
locuitorilor din mediul rural, autorităților tehnologiilor necesare construirii în pentru abordări specifice secolului de valoroasă sau, din contră, doar un
locale, investitorilor, proiectanților și mediul rural, fie că vorbim despre al XXI-lea care țin cont de resursele consumator de resurse. În acest sens,
consultanților implicați în procesul proiecte finanțate prin PNDR, despre locale, de energiile regenerabile, prezentul material propune soluții
de elaborare a unor regulamente de elaborarea documentațiilor de precum și de cunoașterea acumulată care pun în valoare înțelepciunea
construire în mediul rural. urbanism sau despre simple intervenții local (meșteșugurile și tehnica tradiției constructive locale, a utilizării
Ghidul își propune să fie un set de cu finanțare exclusiv privată. populară). responsabile a resurselor locale, dar
reguli ușor de aplicat, cu exemple Obiectivul esenţial al acestui ghid Proiectele de succes din mediul în același timp oferă soluții noi, ce
clare (inclusiv de tipul AŞA DA sau este păstrarea nealterată a spiritului rural evidențiază faptul că există o țin de materiale și tehnici moderne
AŞA NU), care să faciliteze alegerea așezărilor în care sunt propuse legătură foarte strânsă între calitatea de construcție și de surse de energie
modelelor adecvate de către cei ce proiectele și creșterea calității vieții, dar peisajului natural, a celui construit regenerabilă.
vor să construiască în mediul rural. cu conservarea tradițiilor și a peisajului și calitatea vieții. Viitorul oricărei

1
În același timp, ghidul intenționează cultural existent, acestea fiind, de comunități depinde de modul în
să ușureze activitatea echipelor de fapt, chiar resurse pentru dezvoltarea care își administrează resursele.

Imagine din satul Nădășelu


IMPLICAREA întreținere, de modernizare sau de
construire) sunt următoarele:
ansamblu pentru comunitate? Cum se
va asigura întreținerea și funcționarea
deservească locuirea, ci şi personalul
calificat capabil să le utilizeze.
Rostul arhitectului
COMUNITĂȚII ÎN ▪▪ Respectul pentru moștenirea
noilor clădiri?”
▪▪ Incluziunea socială: „Cât de
Acest deziderat se poate atinge
doar printr-o politică investiţională Arhitectul are rostul de a îmbina
GOSPODĂRIREA culturală; se va urmări cu precădere echitabilă este repartizarea serviciilor, coerentă, care trebuie să urmeze oportunitățile
nevoile
cu resursele
beneficiarilor,
și
indiferent
integrarea în context prin păstrarea a utilităților, a facilităților de producție niște paşi necesari, cum sunt:
RESPONSABILĂ nealterată a identității așezării, a în teritoriu?” Se va urmări favorizarea ▪▪ cooptarea localnicilor adulţi şi dacă aceștia sunt o familie, o firmă,
A MEDIULUI peisajului construit și a celui natural.
▪▪ Responsabilitate față de urmași;
accesului tuturor membrilor
comunității în aceeași măsură la noile
lipsiţi de ocupaţie ca mână de lucru,
pentru început, necalificată;
un ONG sau autorități locale, și
de a oferi soluții realiste în timp
CONSTRUIT îmbunătățirea condițiilor de viață în
prezent prin valorificarea resurselor
funcțiuni. ▪▪ aducerea în teritoriu a inginerilor, a
maiştrilor, a tehnicienilor şi a muncitorilor
util. Reușita demersului său este
direct proporțională cu adecvarea
proiectului la cele enumerate mai
locale în mod judicios, pe termen
lung, pentru a rămâne disponibile și Dezvoltare comunitară capabili să instruiască şi să asigure
calificarea lucrătorilor necalificaţi; sus. Aceste lucruri nu trebuie rupte
prin calificare
2 Grija cu care întreținem, reparăm generațiilor viitoare. ▪▪ organizarea de cursuri practice din contextul mediului rural românesc
de la începutul secolului XXI, în care
sau construim – fie că este vorba
de casele tradiționale, părintești,
▪▪ Utilizarea surselor de energie
regenerabile. profesională și şi de cursuri de formare şi calificare
pentru localnici; confuzia dintre valoare și nonvaloare
sau de clădiri noi –, reprezintă un ▪▪ Valorificarea amplasamentului încurajarea economiei ▪▪ dezvoltarea unor centre de este mult prea des întâlnită. În
acest sens, arhitectul are și rolul de
proces ce presupune asumarea
unei responsabilități față de întreaga
astfel încât forma/volumetria și
înfățișarea clădirii să reflecte climatul locale valorificare a materialelor
construcție ecologice rurale, cu
de
a-și consilia beneficiarul (fără a-l
comunitate. Orice clădire trebuie local: orientare și însorire, umiditate aplicații în domeniul construcțiilor; manipula), pentru a asigura premise
percepută în primul rând ca o și vânturi dominante, oscilații de În anumite comunităţi, deşi există ▪▪ pe măsura derulării programului, realiste unor proiecte/demersuri
componentă a ansamblului așezării temperatură etc. resurse de materie primă valoroase, gradul de calificare a personalului ce au ca finalitate sporirea calității
sătești. Astfel, o clădire trainică, ▪▪ Utilizarea materialelor și a acestea sunt neglijate de localnici, iar creşte; consecutiv, creşte remuneraţia vieții, inclusiv prin atributele mediului
frumoasă, care își îndeplinește bine tehnicilor tradiționale, care, de fapt, meşteşugul prelucrării lor s-a pierdut. şi capacitatea de a întreţine locuinţele natural sau ale fondului construit, la
rostul pentru care a fost construită, reflectă soluțiile cele mai bune, În această situaţie, este necesară nou create; care participă în mod direct. Rostul
ar trebui să fie un motiv de mândrie cristalizate de-a lungul timpului pentru calificarea localnicilor astfel încât ▪▪ atingerea obiectivelor avute în lui este să aducă echilibru acolo unde
pentru întreaga comunitate. Acest condițiile de mediu locale. să poată avea acces la resurse, în vedere la terminarea programului: este chemat.
lucru devine și mai evident, mai ▪▪ Utilizarea materialelor reciclabile vederea susținerii unor activităţi de aceste funcţiuni productive vor rămâne
relevant, în cazul clădirilor cu funcțiuni și refolosirea apelor uzate și pluviale. economie socială capabile să aducă în teritoriu, urmând să deservească
publice, comunitare: primăria, școala, un venit constant în comunitate. întreaga aşezare în ansamblul ei;
căminul cultural, dispensarul, clădirile Pentru noile programe/ Acest principiu este extrem de în plus, la terminarea programului,
de cult etc. funcțiuni propuse în mediul important atât datorită rezultatului zona va fi locuită de un segment de
rural, întotdeauna se vor analiza direct de ieftinire a investiţiei prin populaţie productiv. Lucrătorii vor fi
Principiile care vor sta la baza următoarele aspecte: folosirea forţei de muncă locale, cât capabili să presteze munci calificate
oricărei intervenții asupra mediului şi datorită efectului pe termen lung în cadrul aşezării, dar şi în vecinătate,
construit din zonele rurale (fie ▪▪ Relevanța: „Cât de necesară este pe care îl asigură: în teritoriu rămân putând astfel să-și întrețină casele și
că este vorba de conservare, de această nouă clădire sau acest nou nu numai funcţiunile capabile să gospodăriile.
CUPRINS 5.2. PEREŢII ...............................................................................38
5.2.1. Specificul local ................................................................38
C.6. Culorile ...........................................................................51
C.7. Tehnologiile ....................................................................51
C.8. Instalaţiile şi instalaţiile tehnologice (după caz) .............51
ROSTUL GHIDULUI ......................................................................1 5.2.2 Recomandări ..................................................................39
IMPLICAREA COMUNITĂȚII ÎN GOSPODĂRIREA A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții
RESPONSABILĂ A MEDIULUI CONSTRUIT .............................2 noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) .................................39 5.6. CONSTRUCȚIILE ANEXE...................................................53
1. ZONA .........................................................................................4 B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp), de tip 5.6.1.Specificul local.................................................................53
1.1. Delimitarea geografică a zonelor după unități administrativ- monovolum ..........................................................................40 5.6.2. Recomandări...................................................................54
teritoriale .............................................................................4 C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic,
1.2. Precizarea caracteristicilor zonei ......................5 mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ...40 5.7. AMENAJĂRILE EXTERIOARE ...........................................55
5.7.1. Specificul local ................................................................55
2. SPECIFICUL LOCAL .................................................................5 5.3. FUNDAŢIILE .......................................................................43 5.7.2. Recomandări...................................................................55
2.1. Peisaj cultural rural...............................................................5 5.3.1. Specificul local ................................................................43 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții

3
2.2. Tipologii de sate...................................................................5 5.3.2.Recomandări...................................................................43 noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții
2.3. Lotizare.................................................................................6 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi noi cu gabarit mare (250–395 mp), dispuse în
2.4. Amplasarea pe lot și sistemul constructiv ............................6 cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit sistem pavilionar și C. Intervențiile pe construcțiile
2.5. Tipologiile de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, mare (peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar ............... existente..................................................................................56
culori, goluri de iluminare și ventilare (forme permise) în funcție ..................................................................................................43 Spaţiile de trecere/spaţiile exterioare ..................................56
de caracteristicile climei, ale reliefului și de tehnicile locale..........9 B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp), de tip Scările exterioare ................................................................56
2.6. Gabaritele/proporțiile conforme specificului local și soluții monovolum ............................................................................43 Pavimentele exterioare .......................................................56
ecologice durabile de secol XXI .................................................9 C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu sau Vegetaţia .............................................................................56
2.7. Traveele de fațadă conforme specificului local, fără a ieși din mare, dispuse pavilionar sau monovolum) .......................43 Împrejmuirile .......................................................................56
scara clădirilor învecinate, ca percepție umană ..........................9 Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce,
2.8. Raportul plin/gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor 5.4. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE ................................................44 adăpătoare etc. ...................................................................57
conform specificului local ...........................................................9 5.4.1. Specificul local ................................................................44 Echiparea edilitară ..............................................................57
5.4.2. Recomandări .................................................................45 B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip
3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR ........................................10 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi monovolum ..........................................................................58
3.1. Prevederi generale privind intervențiile noi ...........................10 cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit Spaţiile de trecere/spaţiile exterioare ..................................58
3.2. Amplasare în cadrul aşezării ................................................10 mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar .............45 Scările exterioare ................................................................58
3.2.1. Specificul aşezărilor ...................................................10 B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip Pavimentele exterioare .......................................................58
3.2.2. Recomandări .............................................................11 monovolum ..........................................................................46 Vegetaţia .............................................................................58
3.3. POT, CUT, regim de înălțime ...........................................12 C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, Împrejmuirile .......................................................................58
3.4. Amplasarea construcțiilor și amenajărilor noi în afara vetrei mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ...47 Iluminarea exterioară ..........................................................58
satului – probleme de încadrare în peisaj .................................14 Echiparea edilitară ..............................................................58
3.5. Amplasarea construcțiilor și amenajărilor noi în vatra satului 5.5. ELEMENTELE DE FAŢADĂ ...............................................49
– probleme de încadrare pe lot .................................................14 5.5.1. Specificul local: registre orizontale (coamă, cornișă, brâu, 5.8. PORȚILE .............................................................................59
soclu) şi verticale (târnaț, foișor, decorații de fațadă etc.).............. 5.8.1.Specificul local.................................................................59
4. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE ...........................18 .................................................................................................49 5.8.2. Recomandări.....................................................................59
5.5.2. Recomandări .................................................................49
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE ...........................................23 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi 6.SPAȚIUL PUBLIC....................................................................60
5.1. ACOPERIŞUL .....................................................................24 cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit 36.1.Specificul local....................................................................60
5.1.1. Specificul local ................................................................24 mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar .............49 6.2. Recomandări......................................................................60
5.1.2. Recomandări ..................................................................26 A.1. Marcarea registrelor orizontale .......................................49 Drumurile și alte căi de acces public ......................................60
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții A.2. Marcarea registrelor verticale .........................................49 Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce,
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi A.3. Timpanele și decoraţiile de faţadă ..................................49 adăpătoare, stații de transport public, vegetație, locuri de joacă
cu gabarit mare (peste 250 mp), dispuse în sistem A.4. Streşinile și burlanele .....................................................49 pentru copii etc. .....................................................................62
pavilionar ...............................................................................26 A.5. Materialele pentru finisaje ..............................................49 Iluminarea exterioară .............................................................62
Forma şi volumetria ................................................................26 A.6. Culorile............................................................................50 Reclamele, firmele, inscripțiile, însemnele .............................62
Şarpanta ................................................................................27 A.7. Tehnologiie......................................................................50
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ....................28 B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip 7. PERFORMANȚA ENERGETICĂ..............................................63
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ........................29 monovolum ...........................................................................50 7.1 Recomandări.......................................................................63
B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip B.1. Marcarea registrelor orizontale și verticale......................50 7.1.1. Sistemele de încălzire (cerinţele de securitate la foc) ....64
monovolum ..........................................................................29 B.2. Timpanele și decoraţiile de faţadă ..................................50 7.1.2. Eficienţa termică (sisteme şi materiale de izolare) .........64
Forma şi volumetria ................................................................29 B.3. Streşinile și burlanele .....................................................50
Şarpanta ................................................................................30 B.4. Materialele pentru finisaje ..............................................50 ANEXE....................................................................................71
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ....................30 B.5. Culorile ...........................................................................50 Anexa 1: Studiu de amplasare și încadrare în imaginea așezării
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ........................30 B.6. Tehnologiile ....................................................................50 (imagine generală din punct de belvedere, silueta așezării,
C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit B.7. Instalaţiile şi instalaţiile tehnologice .................................50 desfășurate stradale) ................................................................71
mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar C. Intervenţiile pe construcţiile existente (de gabarit mic, Anexa 2: Glosar de termeni ......................................................71
sau monovolum) .......................................31 mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) .....51 Anexa 3: Legislație .....................................................................73
Forma şi volumetria ................................................................31 C.1. Marcarea registrelor orizontale ......................................51
Şarpanta ................................................................................31 C.2. Marcarea registrelor verticale .........................................51 BIBLIOGRAFIE..........................................................................74
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ....................32 C.3. Timpanele și decoraţiile de faţadă .................................51 CREDIT IMAGINI.........................................................................74
Elementele de iluminare și ventilare, instalaţiile ........................34 C.4. Streşinile și burlanele .....................................................51
C.5. Materialele pentru finisaje ..............................................51
1. ZONA 1.1. Delimitarea geografică a zonelor după unități administrativ-teritoriale
Teritoriul din centrul Transilvaniei este o zonă clar delimitată din punct de vedere etnografic; din punct de vedere geografic,
se situează în județul Cluj, cuprinzând în plus nouă sate de la granița sudică a județului Sălaj. Țara Călatei ocupă cca 0,7 %
din suprafața României. Subzonele etnografice ale Țării Călatei sunt: Ținutul de Sus, Ținutul de Jos, Valea Nadășului și Valea
Căpușului.

MM Ghidul se aplică în com. Mărgău/ Meregyó, satele

4 toate satele de pe
teritoriul administrativ al
Bociu (Bocs), Buteni (Kalotabökény)
Ciuleni (Incsel), Răchițele
(Havasrekettye), Scrind-Frăsinet
următoarelor localități: (Kőrizstető); com. Poieni, satele
Bologa (Sebesvár, Resculum),
Judeţul Cluj: com. Aghireșu Morlaca (Marótlaka); com.
(Egeres, Erldorf), satele Arghișu Săcuieu (Székelyjó, Zekeldorf),
(Argyas), Aghireșu-Fabrici (Egeres), satele Rogojel (Havasrogoz),
SJ Băgara (Bogártelke), Dâncu Vișagu (Viság); com. Săvădisla
(Dank), Dorolțu (Nádasdaróc), (Tordaszentlászló), satele Finișel
Inucu (Inaktelke), Leghia (Kisfenes), Hășdate (Hasadát), Lita
(Jegenye), Macău (Mákófalva), (Oláhléta), Liteni (Magyaréta), Stolna
Ticu (Forgácskút, Hochbrunn), (Sztolna), Vălișoara (Járarákos);
BISTRITA
BN Ticu-Colonie (Ferencbánya); com. com. Sâncraiu (Kalotaszentkirály-
Zentelke, Heilkönig, Sehngrall),
DEJ

Baciu (Kisbács), satele Corușu


(Nádaskóród), Mera (Méra), Popești satele Alunișu (Magyarókereke),
(Nádaspapfalva, Pfaffendorf), Brăișoru (Malomszeg),
Săliștea Nouă (Csonkatelep- Domoșu (Kalotadámos),
Szelistye), Suceagu (Szucság); Horlacea (Jákótelke); com.
HUEDIN

CLUJ-NAPOCA

com. Călățele (Kiskalota), satele Sânpaul (Magyarszentpál),


satele Șardu/Magyarsárd.
REGHIN

Călata (Nagykalota), Dealu Negru


(Bánffytelep), Finciu (Kalotaújfalu),
AR CJ Văleni (Magyarvalkó); com. Căpușu
Judeţul Sălaj: com. Almașu
TURDA

Mare (Magyarkapus), satele


Agârbiciu (Egerbegy), Căpușu (Váralmás), satele Băbiu (Bábony),
T.MURES

Mic (Magyarkiskapus), Dângău Jebucu (Zsobok), Petrinzel


IERNUT

Mic (Gyerőfidongó), Dângău (Kispetri), Sfăraș (Farnas), Stana


AB MS Mare (Bánffydongó), Dumbrava (Sztána),Tetișu (Ketesd); com.
(Gyerővásárhely), Păniceni Cuzăplac/ Középlak.
(Gyerőfalva), Straja (Gesztrágy);
com. Florești (Szászfenes),
satele Luna de Sus (Magyarlóna,
Deutschdorf), Tăuți (Kolozstótfalu),
Vlaha (Magyarfenes); com. Gârbău
(Magyargorbó, Gorbau), satele
Cornești (Somtelke), Nădășelu
(Magyarnádas), Turea (Türe), Viștea
(Magyarvista); com. Gilău (Gyalu),
satele Someșu Cald (Melegszamos,
Hévszamos), Someșu Rece
(Hidegszamos); Huedin, satul
LEGENDĂ Bicălatu (Magyarbikal); com. Izvoru
Crișului (Körösfő), satele Nadășu
(Kalotanádas), Nearșova (Nyárszó),
CĂLATA Șaula (Sárvásár); com. Mănăstireni
(Magyargyerőmonostor,
ZONE INTERFERENȚE: CĂLATA + DEALURILE CLUJULUI Ungarisch Klosterdorf), satele
Ardeova (Erdőfalva), Bedeciu
(Bedecs), Bica (Kalotabikal),
Dretea (Deréte), Mănășturu
Românesc (Felsőgyerőmonostor);
1.2. Precizarea caracteristicilor zonei
DA
2. SPECIFICUL
Caracteristici adesea găsim și zone industriale.
LOCAL
geografice și climatice Ocupaţii:
2.1. Peisajul cultural
Zona Țara Călatei se întinde pe
teritoriul județului Cluj și cuprinde
- Agricultura: este practicată în
toate localitățile din zonă, la nivel
rural
trei sate maghiare (Tetișu, Jebuc, de subzistență sau la scară mare.
Petrinzel) și șase sate mixte (Băbiu, Satele din Țara Călatei sunt așezate

5
Sfăraș, Almașu, Stana, Cuzăplac) - Silvicultura: se practică în văile dintre dealuri. Casele se
din partea de sud a județului Sălaj. în zonele forestiere. înșiruie de-a lungul unei străzi relativ
Este situată în Transilvania Centrală, înguste sau sunt grupate, oferind o
delimitată clar la sud, vest și nord- - Creşterea animalelor: se practică imagine relativ compactă. În vatra
vest de masivele Muntele Mare și uniform pe tot teritoriul zonei; aproape satului sau pe un deal se înalță turla
Vlădeasa. La nord și nord-est nu există în fiecare gospodărie există bovine, bisericii. Tot în vatra satului găsim
o limită geografică bine precizată, iar ovine, porcine, cabaline și păsări. clădirile publice: biserica, primăria,
în est limita se materializează mai școala, căminul cultural. Clădirile
mult pe plan economic, din cauza - Apicultura: se practică în anumite agricole se află în afara satului.
învecinării cu zona metropolitană zone, datorită bogăției florei melifere; În mod tradițional, satul este
a municipiului Cluj-Napoca. mierea a fost folosită în alimentație înconjurat de fânațe și terenuri
Clima este temperat-continentală. până la fabricarea zahărului din sfeclă, agricole, cu grajduri și fânare.
ceara a servit secole de-a rândul la Împrejmuirile, băncile, fântânile,
iluminat; produsele apicole au fost construcțiile gospodărești și vegetația
Caracteristici întrebuințate în medicina populară. tipică (pomi fructiferi,
colorează imaginea de ansamblu.
tufișuri)
demografice şi - Extragerea și finisarea pietrei 1 Cimitirul se află fie în grădina bisericii
etnografice naturale și a calcarului natural:
atât pentru spații interioare, cât
(țintirim), fie la marginea satului.
AȘA DA: Clopotniță specifică zonei, care respectă materialele tradiționale și
Din punct de vedere etnografic, și pentru ornamente exterioare. vălătuci. Argila și noroiul se folosesc punerea lor în operă (imagine din satul Dorolțu).
regiunea Țara Călatei, compusă din în toate formele posibile (chirpici,
satele de pe văile pâraielor Călata, Meșteșuguri țărănești: cob, paiantă etc.) Sunt și pereți din
Căpuș, Nadăș și parțial din partea grinzi. Tencuielile sunt pe bază de DA
superioară a văii râului Almaș, este Între meșteșugurile practicate, se var sau din pământ la casele lipite.
împărtiță în trei subzone: Ținutul de numără: Se folosesc în egală măsură
Sus, Ținutul de Jos, Valea Nadășului. - prelucrarea lemnului: bisericile și piatra de carieră (acolo unde
Există o ipoteză prin care ar exista clopotnițele din zonă au fost construite există resurse) și piatra de râu.
și o a patra subzonă, numită Valea fie din grinzi, fie cu structură de lemn, Din 1900, se folosește și cărămida,
Căpușului. La începutul secolului umpluturi din împletituri de nuiele și pentru zidărie. Învelitoarea a fost din
al XX-lea, etnografii maghiari noroi; paie, stuf, șindrilă și mai târziu din
considerau că existau 31 ‒ 37 de - tâmplăria; plăci de ardezie și țiglă. În ultima
sate cu populație preponderent - pictura pe lemn: s-au pictat vreme, a sporit ponderea de case
maghiară sau integral maghiară. tavanele casetate, stranele, masa de cărămidă și cadre de beton,
Întreaga zonă a Călatei cuprinde în Domnului, cutiile de orgă din bisericile cu acoperiș din țiglă ceramică.
jur de 84 de sate. Arhitectura rurală protestante;
a zonei poate fi considerată foarte - olăritul, ceramica;
similară cu cea românească (apar - țesăturile și portul popular: toate
diferențe de culori și ornamente). hainele purtate în mediul rural au fost
confecționate local (Huedin);
-prelucrarea pietrei: în zona Aghireș-
Ramuri economice Almașu.
și meșteșugărești
Locuitorii se ocupă în special cu
Materiale de construcție
creșterea animalelor și cu agricultura. Principalul material de construcție
Turismul este foarte slab promovat, este lemnul de brad, iar pentru
excepție făcând Mera, Stana și elementele structurale de rezistență
Viștea, Sâncraiu, Izvoru Crișului. ridicată ‒ lemnul de stejar, dar
Industria s-a dezvoltat în principal 3
structura este una pe cadre de lemn
pe baza resurselor de piatră. Fiind în așezate pe tălpi. Spațiul dintre cadre AȘA DA: Zidării tradiționale din zonă (la stânga: imagine din satul Vlaha; la
2 dreapta: imagine din satul Leghia )
apropierea municipiului Cluj-Napoca, se umplea cu împletitură și lipitură sau
exemplu, Văleni.
Așezările de dimensiuni mai mari
2.3. Lotizarea
2.2. Tipologii de sate sunt de tip ramificat: de exemplu, În Țara Călatei, se găsește o
Suceagu, Viștea, Gârgău, Macău, mai mare varietate de forme de
Țara Călatei este o zonă deluroasă, Inucu, Jebucu, Luna de Sus. parcele. Fiind o zonă geografică mai
cu văi relativ înguste. Așezările sunt Satele care urmează cursul apelor deluroasă, se tinde spre împărțirea
nevoite să se conformeze acestor sunt: Sâncraiu, Căpușu Mic, Bedeciu, într-o formă cât mai dreptunghiulară,
forme de relief. Astfel, cele de Luna de Sus, Turea. Satele în care de tip curea, dar adesea se găsesc
dimensiuni mici sunt de tipul: accesul în case se face pe un mic și parcele dreptunghiulare comasate
- o stradă: de exemplu, Șaula, podeț construit deasupra apei sunt: sau mai puțin poligonale. Aceste
Nearșova, Tetișu, Domoșu, Horlacea, Căpușu Mic, Mănăstireni, Agârbiciu, tipologii se găsesc în satele mai
Dorolțu, Căpușu Mare, Leghia, Bociu. răsfirate sau grupate în mici „pâlcuri”.
6 Ciuleni, Stolna;
- o stradă, cu vatra în formă de fus: de
Influența unui castel sau a unei
moșii și-a pus amprenta pe așezările: 2.4. Amplasarea pe lot
Săvădisla, Sfăraș, Almașu, Gilău. și sistemul constructiv
Construcțiile sunt așezate fie
la frontul străzii, fie cu o mică
retragere. Această aliniere începe
3 să apară în secolele XIX și XX,
odată cu tendința de urbanizare.
În ce privește modul în care
Tipologie de sat influențat de o moșie/un castel (satul Almașu) sunt așezate construcțiile pe
parcele, distingem două tipologii:
- În zonele Ținutul de Sus și
Valea Căpușului, apare tipologia
gospodăriilor cu șură transversală.
În aceste cazuri, șura, grajdul se
așază perpendicular pe axa casei,
astfel încât gospodăria este închisă în
partea din spate. Restul anexelor se
pot ridica de-a lungul casei sau vizavi,
rareori primind loc la frontul străzii.
Avantajele acestui mod de aranjare
este acela că accesul cu căruța se
poate realiza ușor prin poarta șurii.
1 - Aranjamentul de gospodărie de
tip linear, șurile fiind construite mai
4 retras în curte sau câteodată chiar
Tipologie de sat de mari dimensiuni (satul Inucu) vizavi de casă, având axa paralelă cu
axa clădirii de locuit: Valea Nadășului,
Tipologie de sat cu o stradă (satul Șaula) câteva sate din Ținutul de Jos.
Adesea șura, de dimensiuni mai
semnificative, este așezată paralel
cu casa și perpendiculară pe
stradă. Acestă situație o găsim când
parcela este mai lată decât în mod
obișnuit. În caz contrar, șura este
așezată ca o alungire a casei, dar
se mai poate găsi și varianta în care
șura se află în mijlocul parcelei.
Acest tip de împărțire a parcelei
este specifică zonelor deluroase.
În satele românești care se află pe
dealuri, adesea nu găsim această
conformare riguroasă, mai ales în
cazul parcelelor mai late, casa fiind
așezată pe zona cea mai plată a
parcelei, din acest motiv neexistând
o regulă anume pentru locul ei.
În satul Bocs, avem o aranjare atipică:
2 5 în partea de jos a satului, șurile se
găsesc pe latura adiacentă străzii
Tipologie de sat cu un curs de apă (satul Mănăstireni) Tipologie de sat cu o stradă și centru în formă de fus (satul Văleni) (uliței). Majoritatea stau paralel cu
strada, creând o imagine de case
înșiruite. Accesul între șuri se face Tipologia gospodăriilor pe parcelă Tipologia gospodăriilor pe parcelă
prin porți mobile. Casa se găsește
în fundul gospodăriei, de asemenea, alungită, cu șură transversală alungită, cu șură transversală
cu axa perpendiculară pe stradă.
Axa casei poate fi pe aceeași linie
cu șura sau decalată. Acest tip de
așezare o putem găsi la Văleni.

5
1 3
Gospodărie în care șura este Parcelă compactă, cu amplasarea construcțiilor pe axe paralele
amplasată la stradă, paralel cu casa Parcelă alungită, cu șură transversală (C: casă de (C: casă de locuit, Ș: șură, G: grajd) (satul Inucu)
(imagine din satul Turea). locuit, Ș: șură, A: alte anexe) (satul Văleni)

Tipologia gospodăriilor pe parcelă Tipologia gospodăriilor pe parcelă Tipologia gospodăriilor pe parcelă


neregulată, cu șură transversală compactă, cu șură transversală alungită, cu șură transversală

2 4 6

Parcelă neregulată, cu șură transversală (C: casă de locuit, Parcelă compactă, cu șură transversală (C: Parcelă dreptunghiulară (C: casă de locuit, Ș: șură, G: grajd, H:
Ș: șură, G: grajd, H: hambar/găbănaș, A: alte anexe) casă de locuit, Ș: șură, G: grajd) hambar/găbănaș) (satul Văleni)
Tipologia gospodăriilor pe parcelă Tipologia gospodăriilor pe parcelă Tipologia gospodăriilor pe parcelă
compactă, cu curte închisă compactă, cu casă și șură la front alungită, cu curte comună și șură
transversală

8
1 3 5

Parcelă alungită, cu curte comună și șură transversală (C: casă


Parcelă compactă, cu curte închisă (C: casă de locuit, Ș: șură) Parcelă compactă cu casă și șură la front (C: casă de locuit, Ș: de locuit, Ș: șură, G: grajd, H: hambar/găbănaș, A: alte anexe)
șură, G: grajd, H: hambar/găbănaș, A: alte anexe)

Tipologia gospodăriilor pe parcelă Tipologia gospodăriilor cu „casă-tip” Tipologia gospodăriilor


alungită, cu curte comună și șură aparute în anul 2000
transversală

Ș
C

2 4 6
C
A
G

Parcelă neregulată, cu amplasarea construcțiilor în paralel (C: Parcelă dreptunghiulară, cu amplasarea construcțiilor în curte Parcelă dreptunghiulară, cu amplasarea casei în mijlocul
casă de locuit, Ș: șură, G: grajd, H: hambar/găbănaș, A: alte închisă (C: casă de locuit, Ș: șură, A: alte anexe) gospodăriei (C: casă de locuit, Ș: șură, A: alte anexe)
anexe) (satul Băgara)
GSPublisherEngine 0.0.100.100

GSPublisherEngine 0.0.100.100
2.5. Tipologiile două ape, cu țigle ceramice și
timpanul bogat decorat. Schimbarea
2.8. Raportul plin/gol,
de acoperișuri, materialului învelitorii a dus adesea DA DA forma, dimensiunea și
pante, materiale de la necesitatea schimbării structurii
șarpantei (pentru a suporta greutatea
proporția golurilor și
învelitori, culori, sporită). În paralel cu țigla, au apărut a ferestrelor, conform
goluri de iluminare și plăcile de ardezie, așezate la 45° în
raport cu coama. Greutatea specifică
specificului local
și ventilare (forme fiind apropiată de cea a șindrilei,
permise) în funcție de soluția nu presupunea modificarea
structurii șarpantei. Acoperișuri de
Ferestrele întâlnite sunt, în general,
în două sau trei canaturi. Acestea au
caracteristicile climei, acest tip se găsesc în Ținutul de un rol important în conturarea imaginii
ale reliefului și de Sus (Mănăstireni, Văleni, Sâncraiu, casei tradiționale, oferind specificitate

9
Nearșova, Izvoru Crișului, Căpușu și individualitate construcțiilor vechi.
tehnicile locale Mic, Petrinzel, Dorolțu, Macău). Ferestrele și, în general, tâmplăria
În zonele mai sărace, odată cu (uși, porți, obloane), în mod tradițional
deteriorarea învelitorii originale, sunt realizate din lemn aparent sau
În zona Călatei, imaginea satului
acestea au fost înlocuite sau sunt vopsite cu vopsele pe bază de
este puternic influențată de forma
acoperite cu carton gudronat sau 2 3 ulei de in sau pe bază de rășini. La
acoperișurilor. Diferitele forme
tablă (în prezent, tablă cutată construcțiile mai noi, tâmplăriile nu
sugerează perioada în care a fost
sau ondulată, materiale plastice). Înălţimea pereţilor este mai mare decât Înălțimea pereților este egală sau mai au o coerenţă de ansamblu și au
realizată construcția. Înainte de
cea a acoperișului (imagine din satul mai mică decât înălțimea acoperișului deseori culori standard (din pricina
mijlocul secolului al XIX-lea, erau
Inucu). (imagine din satul Alunișu). resurselor financiare reduse): alb, de
raspândite acoperișurile în patru
ape, învelite cu paie. În prezent, 2.6. Gabaritele/ cele mai multe ori, sau sunt acoperite
cu folie PVC ce imită lemnul.
s-au păstrat doar câteva șuri și proporțiile conforme peretelui şi cea a acoperişului,
respectiv, de întrepătrunderea
la pazie, la capetele de grinzi, și
contribuie la imaginea de ansamblu a În unele situaţii, dimensiunile
anexe gospodărești de acest gen.
Casele din zonele silvice aveau specificului local spaţiilor închise cu spaţiile de tranziție peisajului rural. Aproape toate casele tradiţionale ale ferestrelor nu mai
corespund necesităţilor utilizării
acoperiș cu șindrilă. Panta acestor sau soluții ecologice (târnaț, verandă). Astfel, se întâlnesc
următoarele proporții:
sunt prevăzute cu târnaț, plasat pe
latura dinspre curte. actuale a spaţiilor, fapt ce se răsfrânge
acoperișuri era de cca 60°. La sfârșitul
secolului al XIX-lea, odată cu apariția durabile de secol XXI • înălţimea pereţilor este mai mare În ultimele decenii, aceste caractere în tendinţa de mărire a dimensiunilor.
decât cea a acoperișului (în cazul regulatoare comune s-au diluat din Ca rezultat al importurilor nefericite,
țiglei, scade panta acoperișurilor
caselor cu demisol, subsol sau cauza apariţiei acoperişurilor cu mai în ultimele decenii au apărut goluri
(30° ‒ 50°) și apar formele în două
Din punct de vedere volumetric, casa etajate); multe pante, a existenţei coamelor de dimensiuni şi forme ce nu au
ape, teșite, cu fronton. Pe frontonul
tradiţională se încadrează în tipul • înălţimea pereţilor este egală sau mai înclinate, a dispariţiei târnațului. nicio legătură cu specificul local,
realizat din scândură sau din
monobloc, unde armonia şi echilibrul mică decât cea a acoperişului. incoerente unele cu altele, care nu
zidărie, apar găurile de aerisire.
sunt date de raportul dintre înălţimea se pot caracteriza printr-un raport
Acoperișul contemporan este în tipic şi o coerenţă locală, și ale căror
2.7. Traveele de fațadă dimensiuni sunt de multe ori dictate
de ferestrele cumpărate la mâna a
DA conforme specificului DA doua. Pentru construcțiile noi, se
local, fără a ieși recomandă a se păstra raportul plin/
gol al construcțiilor tradiționale, ceea
din scara clădirilor ce nu înseamnă că vor trebui folosite
învecinate, ca percepție dimensiunile tradiționale ale golurilor,
ci că pot fi creați pereți vitrați de
umană dimensiuni mari, care să corespundă
unei necesități mari de iluminat, în
Elementele importante ale faţadelor acord cu funcțiunea propusă. Se
sunt: acoperișul (linia coamei și recomandă alternarea golurilor mici
streaşina), târnațul și soclul sau specifice arhitecturii vernaculare cu
pereții exteriori ai beciului. pereți vitrați. Nu se recomandă lucarne
Se remarcă elementele de conturare cu forme rotunde, triunghiulare sau
a ferestrelor pentru construcţiile trapezoidale.
tencuite şi cu precădere pentru
construcţiile mai noi din cărămidă, cu
vădite influenţe din zona orăşenească.
De asemenea, tencuiala este uneori
colorată, iar motivele ornamentale
se grupează la cornişe şi în jurul
1 ferestrelor, după modelul caselor 4
orăşeneşti.
Detalii decorative mai apar, de
AȘA DA: Înălțimea pereților este egală cu înălțimea acoperișului (imagine din asemenea, la nivelul unor anexe AȘA DA: Casă nouă care respectă gabaritul cerut, cu fațada specifică zonei, cu
satul Nădășel). gospodăreşti, la porți, la uși, la goluri de mărime adecvată atât din punct de vedere estetic, cât și din punctul de
obloane, la stâlpi, la streașină, vedere al eficienței termice (imaginea din satul Viștea).
3. AMPLASAREA ţesutul rural a construcţiilor propuse
şi armonizarea cu scara şi modul de
distribuţie pe lot.
de producție de dimensiuni medii. aceeași înălţime sau la înălțime
mai mică decât acoperișul existent,
păstrând însă forma acestuia și
CONSTRUCȚIILOR
C. Construcții noi cu gabarit
mare (peste 250 mp), realizate respectând ierarhia volumelor;
3.1. Prevederile sub formă de ansamblu pavilionar,
adecvat implantării în țesutul rural a
▪▪ ca volum nou, similar ca formă şi
proporţie, legat de volumul existent
generale privind funcțiunilor de tip: educațional (școli),
servicii, birouri, administrație, IT etc.
prin diverse spaţii de articulare;
▪▪ pe verticală, prin mansardarea
intervențiile noi sau realizate sub formă de ansambluri
de dimensiuni mari, adecvate pentru
podului existent, fără a ridica toată
structura acestuia pe un parapet (vezi
funcțiuni de tipul: educațional (școli, ilustrațiile de la capitolul 3.5.)

10
Există două soluții de amplasare: săli de sport), producție, activități
a) în afara vetrei satului, pentru meșteșugărești, depozitare, clădiri
funcțiuni precum: centre de producție
și de procesare de dimensiuni mari,
zootehnice, vinării etc.
Ghidul se adresează atât 3.2. Amplasarea
mori de apă, ferme agrozootehnice,
săli de sport mari etc.
construcţiilor existente, cât
construcţiilor propuse. Atât pentru
şi în cadrul aşezării
1
b) în vatra satului: toate celelalte conversia construcţiilor existente,
Perspectivă stradală din satul Turea funcțiuni. cât și pentru construcţiile propuse, Construcțiile cu gabarit mic, cele cu
Amplasarea pe lot se va face (250 – 395 mp), dispuse în sistem Noile construcții se vor împărți în trei se recomandă folosirea tehnicilor, a gabarit mijlociu și cele cu gabarit mare
conform specificului localităţii, în pavilionar categorii: materialelor tradiţionale originale şi care pot fi realizate sub formă de
funcţie de accesibilitate, panta Amplasarea construcţiilor pe lot se a meşterilor care încă mai există în ansamblu pavilionar și se încadrează
terenului, orientare, însorire, curenţi va face cu păstrarea organizării şi A. Construcții noi cu gabarit mic zonă. în țesutul local vor fi amplasate în
de aer, prezenţa unui curs de apă, a ierarhizării specifice pe parcelă a (max. 120 mp), adecvate pentru Pentru toate funcţiunile aflate în vatra satului sau la marginea acestuia,
alinieri, fronturi, retrageri de la stradă/ construcţiilor, asigurându-se coerenţa funcțiuni precum: locuințe individuale studiu, se recomandă refolosirea ținând cont de amplasarea clădirilor
uliţă, număr de clădiri amplasate ansamblului și integrarea volumelor și anexele lor gospodărești, cabinete fondului construit existent: a caselor, a din vecinătate, pentru a asigura
pe lot şi distanţele dintre acestea în imaginea generală percepută de medicale, puncte farmaceutice, grajdurilor, a șoproanelor și a șurilor, însorirea, igiena și coerența arealului
(ierarhizare). la nivelul străzii. Pentru menținerea instituții publice, ateliere care să valorifice un fond construit din care vor face parte. Construcțiile
Modul de amplasare pe parcelă, sau refacerea identității spațiului meșteșugărești sau de producție de remarcabil (există, de exemplu, cu gabarit mare, monovolum,
reglementat prin PUG, va avea la tipic rural, este importantă preluarea mici dimensiuni, centre comunitare cu problema caselor tradiționale care depășesc scara locului, vor fi
bază cutumele locale, prezentul ghid, și evidențierea relației dintre zonele rol social, agropensiuni. abandonate, nu neapărat listate ca obligatoriu amplasate în afara satului,
Codul Civil, normativele şi legislaţia în unei gospodării, accesurile către monumente istorice), care păstrează la marginea localității, într-o zonă
vigoare privitoare la: distanţa minimă locuință/anexe, traseele, articulațiile, B. Construcții noi cu gabarit de cele mai multe ori caracteristici rezervată prin PUG sau neocupată de
dintre construcţii, însorire, siguranţă şi gabaritele, orientarea construcțiilor mediu (120 – 250 mp), adecvate esențiale ale arhitecturii tradiţionale. țesutul specific local, fără să agreseze
stabilitate și siguranţă la foc, la data unele față de celelalte și față de pentru funcțiuni de tipul: locuințe peisajul și perspectivele importante
întocmirii proiectului. drum, precum și specificul arhitecturii individuale și anexele lor gospodărești, Modalităţile de extindere se pot către sat. În general, se recomandă ca
În cazul zonelor construite compact, locale. Pentru intervenţiile pe funcțiuni educaționale (creșe, realiza: acestea să fie amplasate într-o zonă
clădirile se vor alinia cu clădirile construcţii existente (reconversie şi/ grădinițe, afterschool etc.), instituții ▪▪ prin reconversia şi extinderea aflată în afara conurilor de vizibilitate
existente. Se recomandă retragerea sau extindere), conversia funcţională publice, ateliere mecanice, hale de anexelor: șoproane, grajduri, șuri; importante, chiar la o depărtare mai
construcţiilor faţă de aliniament, dacă şi volumetrică se va realiza cu producție, ateliere meșteșugărești și ▪▪ în continuarea volumului, la mare de sat.
se respectă coerenţa şi caracterul păstrarea specificului local şi
fronturilor stradale. integrarea construcţiei şi a extinderilor DA 3.2.1. Specificul
Nu se recomandă derogări de la
regulamentele locale de urbanism
în ansamblul organizării gospodăriei.
Intervenţiile pe construcţiile existente așezărilor
prin documentații de urbanism şi construcţiile noi nu trebuie să iasă
PUD/PUZ. În situaţia în care se vor în evidenţă ca elemente dominante, Formele de relief preponderente sunt
întocmi astfel de documentaţii (PUZ vizibile din drum sau din diverse dealurile și văile înguste ale pâraielor.
sau PUD), acestea vor cuprinde puncte de perspectivă şi de belvedere Satele sunt așezate de obicei în văi
OBLIGATORIU documentaţia pentru cunoscute la nivel local. Se va justifica secundare, fiind, în general, retrase
studiul de amplasament şi încadrare amplasarea pe teren cu un plan de față de văile principale. Satele mai
în volumetria de ansamblu, conform încadrare în zonă (Anexa 1), care să mici au o singură stradă. Așezările
cu Anexa 1. Se va justifica amplasarea evidențieze așezarea tradițională a mai mari au formă tentaculară și, în
pe teren cu un plan de încadrare în construcțiilor pe loturi în zonă. general, sunt poziționate la intersecția
zonă (Anexa 1), care să evidențieze a două văi, zona mai înaltă dintre
așezarea tradițională a construcțiilor B. Construcții noi cu gabarit mare cele două fire de apă fiind folosită, de
pe loturi în zonă. (peste 250 mp), de tip monovolum asemenea, pentru ridicarea bisericii.
Se vor identifica ZONE DE RISC Construcţiile noi nu trebuie să iasă Câteodată, părți ale satelor sunt
(de exemplu, harta de inundabilitate, în evidenţă ca elemente dominante așezate pe platouri, loturile fiind
alunecările de teren etc.) vizibile din drum sau din diverse grupate corespunzător structurii
puncte de perspectivă şi belvedere sociale a comunității. Structura
A. Construcții noi cu gabarit cunoscute la nivel local. Se va 2 anumitor așezări este înrudită cu cea
mic (<120 mp), construcții noi cu justifica amplasarea pe teren cu un a satelor montane dispersate.
gabarit mediu (120 – 250 mp) și plan de încadrare în zonă (Anexa AȘA DA: Alinierea clădirilor noi la cele existente este importantă pentru coerența
construcții noi cu gabarit mare 1), care să evidențieze încadrarea în urbanistică a așezării, chiar și atunci când ne referim la partea din spate a lotului
(imagine din satul Stana).
3.2.2. Recomandări A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții B. Construcții noi cu gabarit mare (peste
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu 250 mp), de tip monovolum
Amplasarea trebuie să aibă la gabarit mare (peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar
bază cutumele locale, reglementările Se vor amplasa în exteriorul vetrei satului, într-o zonă acceptată prin PUG/PUZ
prevăzute în regulamentul de Se vor amplasa, preferabil în vatra satului, ținând cont de țesutul rural existent sau neocupată de țesutul specific local, pentru a nu agresa caracterul rural al
urbanism specific fiecărei zone şi și de specificul local, iar dacă este cazul modificării planului parcelar existent zonei. Se vor găsi soluții compensatorii de ameliorare a impactului vizual major
Regulamentul General de Urbanism, (divizare sau comasare), acest lucru se va realiza fără modificarea aspectului asupra teritoriului: împrejmuirea cu vegetație, acoperirea cu iarbă, îngroparea
cu modificările şi completările spațiului public. Amplasarea în vatra satului se va justifica printr-un studiu de parțială în pământ etc. Amplasarea se va justifica printr-un studiu de amplasare.
ulterioare. amplasare doar pentru clădirile cu gabarit mare.
Nu sunt recomandabile derogările
de la RLU prin documentații de
urbanism PUD/PUZ. NU!
Autorizarea lucrărilor se face cu DA
respectarea normelor stabilite de
consiliile locale pentru ocuparea
raţională a terenurilor şi pentru
11
realizarea următoarelor obiective:
▪▪ completarea zonelor centrale,
potrivit condiţiilor urbanistice specific
impuse de caracterul zonei, având
prioritate instituţiile publice, precum şi
serviciile de interes general;
▪▪ valorificarea terenurilor din zonele
echipate cu reţele tehnico-edilitare;
Construcţiile se vor amplasa
corespunzător funcţiunilor pe care
le adăpostesc: funcţiunile cu scară
mare, funcţiunile posibil generatoare
de poluare (fermele de animale, de
procesare a biomasei, depozitele
etc.), incompatibile în mod direct
cu funcţia de locuire, se vor muta
la periferia satului, în zonele de
dezvoltare a acestuia, în zone cu
grad mare de răsfirare, după caz.
Amplasarea construcţiilor care, prin 1 3
natura şi destinaţia lor, pot genera
riscuri tehnologice (determinate de AȘA NU: Este interzisă amplasarea în vatra satului a unor construcții
procesele industriale sau agricole AȘA DA: Exemplul se referă la dispunerea pavilionară a construcțiilor care se
pretează la funcțiuni precum: școli, grădinițe, afterschooluri, centre de producție supradimensionate, având o volumetrie ce nu amintește de specificul local
care prezintă pericol de incendii, (imagine din satul Aghireșu).
explozii, radiaţii, surpări de teren sau etc.
de poluare a aerului, a apei sau a
solului) se face numai pe baza unui NU! NU! NU!
studiu de impact elaborat şi aprobat
conform prevederilor legale.
Se va evita comasarea sau
divizarea parcelelor, ţinându-se cont
de caracteristicile parcelarului istoric
păstrat. Modificarea (comasarea
sau divizarea) acestuia este permisă
dacă nu se schimbă/alterează
imaginea spaţiului public. Amplasarea
intervenţiilor în vatra satului şi/sau în
zonele periferice se va justifica prin
studiul de amplasament (Anexa 1).
Autorizarea executării construcţiilor
şi a amenajărilor pe terenurile
agricole din extravilan este permisă
pentru funcţiunile şi în condiţiile 2 4 5
stabilite de lege. Se va urmări
gruparea suprafeţelor de teren AȘA NU: Volumul clădirii depășește cu mult AȘA NU: Nerespectarea dispunerii construcției în AȘA NU: Nerespectarea aliniamentului general la
afectate construcţiilor, spre a evita volumul construcțiilor din zonă, umbrește conformitate cu specificul local duce la o imagine streașină și la coamă atrage după sine agresarea
prejudicierea activităţilor agricole şi vecinătatea, forma construcției nu este una dezordonată a satului (imagine din satul Bicălatu). imaginii de ansamblu a desfășuratei stradale (imagine
de creştere a animalelor. specifică zonei, nu s-a respectat paleta de din satul Izvoru Crișului).
culori a zonei (imagine din satul Suceagu).
3.3. POT, CUT, B. Construcții noi cu gabarit mare
(peste 250 mp), de tip monovolum
DA DA NU!
regim de înălțime ▪▪ Coeficienții urbanistici POT și
pod pod
CUT maximi vor fi conformi Planului etaj etaj etaj
Regulile de amplasare a clădirilor Urbanistic General al mansardăunității
mansardămansardă
vor avea la bază cutumele locale, administrativ-teritoriale. mansardatmansardat
mansardat
etaj etaj
reglementările PUG, Codul Civil, ▪▪ Regimul maxim de înălțime: S/D + < 1,2m < 1,2m < 1,2m

< 5.5 m < 11m


< 11m
> 1,2m > 1,2m

> 11m
> 11m
> 1,2m

< 11m
< 11m
< 11m
mansardă
normativele şi legislaţia în vigoare la P + M (subsol sau demisol + parter

> 5.5m
> 5.5m
data întocmirii proiectului, privitoare + mansardă).

< 8m

≤ 3m
≤ 3m
< 1,2m
la distanţa minimă dintre construcţii, Înălțimea maximă la streașină va fi parter

< 5.5 m
parter
parter parter
parter parter parter
parter

< 5.5m
< 5.5m
< 5.5m
însorire, siguranţă şi stabilitate, de 5,5 m, măsurată în punctul cel mai

< 3.5m
siguranţă la foc. înalt al terenului.

12
parter
Nu sunt recomandabile
< 2m derogările Înălțimea maximă la coamădemisol
vademisol
fi de demisol demisol demisol
demisol demisol
demisol
de la RLU prin documentații de 12 m (în cazul învelitorilor cu panta
urbanism PUD/PUZ. În situaţia de 45 – 55°) și de 14 m (în cazul
în care se vor> 1m întocmi astfel de învelitorilor cu panta de 55 – 70°). > 1m
> 1m > 1m > 1m> 1m > 1m
> 1m
documentaţii, acestea vor cuprinde Loturile cu suprafața mai mică
OBLIGATORIU documentaţia pentru de 400 mp nu sunt eligibile pentru AȘA DA: Amenajarea în volumul AȘA DA: Se poate amenaja un etaj AȘA NU: Nu se recomandă
studiul de amplasament şi încadrare construire. podului a unei mansarde se poate mansardat, prin ridicarea cotei la construirea de locuințe unifamiliale cu
în volumetria de ansamblu, pentru realiza cu costuri reduse și fără a streașină, dar nu mai mult de 5,5 mai mult de două nivele + mansardă,
justificarea oportunității intervenției. altera imaginea construcției și a m față de teren și 3 m față de cota adică va fi posibil doar demisol +
A. Construcții noi cu gabarit vecinătăților. parterului, dar nu în cazul caselor cu parter + mansardă.
mic (<120 mp), construcții noi cu târnaț.
gabarit mediu (120 – 250 mp) și
construcții noi cu gabarit mare
(peste 250 mp), dispuse în sistemGSPublisherVersion 0.0.100.100 GSPublisherVersion
GSPublisherVersion
0.1.100.100
0.1.100.100

pavilionar
Pentru parcele cu suprafața mai DA
mică de 1 000 mp se recomandă: mansardă
mansardămansardă mansardă
mansardămansardă
etaj mansardă
mansardămansardă
▪▪ POT maxim = 30 % , pentru parcelele mansardă
mansardat
sub 500 mp, și scade cu câte 3 %

< 10m

< 10m

< 10m

< 10m

< 10m

< 10m
< 10m

< 10m

< 10m
< 1,2m
pentru fiecare 100 mp în plus; > 1,2m

< 11m
mansardă
▪▪ Regimul maxim de înălțime: parter parter parter parter parter parter
parter parter parter
S/D + P + M (subsol sau demisol + < 1,2m < 8m
parter + mansardă1); parter parter

< 5.5m
▪▪ Înălțimea maximă măsurată la
< 3.5m

< 2m < 2m < 2m < 2m < 2m < 2m < 2m < 2m < 2m


streașină nu va depăși 5,5 m, ân nici parter
un punct de pe conturul< 2mconstrucției; demisoldemisol demisol
demisol demisoldemisol demisol
demisol demisoldemisol demisol
▪▪ Înălțimea maximă la coamă, nu va > 1m > 1m > 1m > 1m > 1m > 1m > 1m > 1m > 1m
depăși: > 1m
-- 11 m (în cazul >învelitorilor
1m cu AȘA DA: Amenajarea în volumul
panta de 45 – 60°); podului a unei mansarde se poate
așezare
așezare
pe pantă
pe pantă
0°-10°
așezare (17%)0°-10°
pe 0°-10°
pantă (17%) (17%) așezare așezare
pe pantăpe pantă
așezare10°-20° (36%)
pe 10°-20°
pantă (36%) (36%) așezare
10°-20° așezare
pe pantă
pe pantă
20°-30°
așezare (57%)
pe 20°-30°
pantă (57%) (57%)
20°-30°
-- 12,5 m (în cazul învelitorilor cu realiza cu costuri reduse și astfel
aproape se dublează suprafața Schemă explicativă privind așezarea construcțiilor pe teren în pantă, ilustrarea termenilor: subsol, demisol și parter,
panta de 60 – 70°). conform Indicativului P118.
Pentru parcele cu suprafața mai parterului.
mare sau egală cu 1 000 mp se
recomandă:
▪▪ POT maxim = 20 %; DA NU!
▪▪ Regimul maxim de înălțime: S/D +
P + M (subsol sau demisol + parter GSPublisherVersion 0.0.100.100

+ mansardă2);
▪▪ Înălțimea maximă măsurată la
streașină nu va depăși 5,5 m, în nici
un punct de pe conturul construcției;
▪▪ Înălțimea maximă la coamă, nu va
depăși:
-- 11 m (în cazul învelitorilor cu
panta de 45 – 60°);
-- 12,5 m (în cazul învelitorilor cu
GSPublisherVersion
GSPublisherVersion
0.1.100.100 0.1.100.100 0.1.100.100
GSPublisherVersion

panta de 60 – 70°). 1
AȘA DA: Amenajarea unei funcțiuni de producție, care respectă gabaritul AȘA NU: Se interzice amplasarea unor clădiri noi în vizorul primei imagini
1
Vezi Anexa 2. Glosar de termeni.
volumelor din împrejurimi, aspectul clădirii este una modernă, care se integrează asupra satului, indiferent dacă se merge pe un drum de țară, printre dealuri, sau
2
Idem.
în imaginea de ansamblu a satului. pe o șosea de mare trafic.
DA DA

13
1 4
AȘA DA: Respectarea alinierii la streașină și la coamă este o primă condiție AȘA DA: Imaginea armonioasă a unui sat, definitorie pentru peisajul rural transilvănean (imagine din satul Vlaha).
pentru coerența imaginii de ansamblu a localității (imagine din satul Viștea).

NU!

2 5 7
AȘA NU: Nerespectarea alinierii la streașină și la coamă are ca rezultat
agresarea imaginii de ansamblu a localității (imagine din satul Tetișu). Sat dominat vizual (și spiritual) de verticala bisericii (imagine din satul Nădășel) Exemplu de poziționare a gospodăriilor
față de drum (satul Turea)

DA DA

3 6 8
AȘA DA: Construcțiile de mari dimensiuni se vor amplasa în afara vetrei satului, Exemplu de poziționare a
iar prin conformația lor se va urmări integrarea în peisaj. AȘA DA: Prin fragmentarea volumului, dar fără a pierde din suprafața construită, gospodăriilor față de drum (imagine
se îmbunătățește vizibil impactul vizual asupra mediului, dând întregii construcții
GSPublisherVersion 0.1.100.100
din satul Macău)
GSPublisherVersion 0.1.100.100
o scară umană.
3.4. Amplasarea construcțiilor și a 3.5 Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi
amenajărilor noi în afara vetrei satului în vatra satului – probleme de încadrare pe lot
– probleme de încadrare în peisaj
NU!
NU! NU!

14
1
AȘA NU: Se va evita amplasarea construcțiilor de dimensiuni mari la intrarea în
sat, mai ales în conul de vizibilitate a unui monument sau ansamblu important
de clădiri. În general, gabaritul clădirilor scade spre marginea satului, iar clădirile
noi trebuie să țină cont de acest lucru.

NU! 4 6

AȘA NU: Se va evita amplasarea unor construcții noi în vatra satului AȘA NU: Amplasarea unei clădiri permanente de
în locurile în care acestea impietează asupra vizibilității către un locuit în afara vetrei satului are un efect distrugător
monument istoric sau către o perspectivă valoroasă. asupra peisajului. Satele grupate și pajiștile
neconstruite reprezintă o caracteristică extrem de
importantă a peisajului cultural sud-transilvănean,
unic în Europa, și din această cauză trebuie păstrată.

2
DA NU!
AȘA NU: Amplasarea inadecvată a unei construcții supradimensionate la
intrarea în sat (imagine din satul Mera).

DA

5 7
3 AȘA DA: Compoziția asimetrică a ansamblului fațadei este o AȘA NU: Casele noi nu vor fi amplasate pe mijlocul
caracteristică pregnantă a satelor arhaice și dă o notă pitorească parcelei, deoarece blochează complet folosirea
desfășuratei stradale. Se recomandă, pe cât posibil, păstrarea normală a spațiului gospodăriei, pe care îl taie în
AȘA DA: Amplasarea corectă a unei construcții, care se integrează în imaginea acestei soluții pentru intervențiile noi. Se acceptă în mod excepțional două.
satului atât prin volumetrie, cât și prin folosirea unor materiale tradiționale mărirea gabaritului clădirii mici până la nivelul casei vecine, dar
(imagine din satul Bicălatu). numai în cazurile justificate.
DA DA DA

15

1 3 5

AȘA DA: Volumul în care se vor încadra clădirile noi trebuie să respecte AȘA DA: Alipirea casei mici de casa vecină s-a făcut în trecut din motive AȘA DA: Exemplul se referă la dispunerea și volumetria
specificul local; în cazul acesta, cel dat de vecinătăți. de ordin practic: folosirea maximală a spațiului curții, apa urmând a fi adecvată a corpurilor (imagine din satul Stana).
scursă înspre interiorul lotului.

DA DA DA

2 4 6
AȘA DA: Tipologie nouă: case de factură și dimensiuni urbane pe AȘA DA: Compoziția asimetrică a ansamblului construcțiilor spre AȘA DA: Amplasarea unor clădiri permanente de locuit în
parcele înguste, cu fronton la stradă; se recomandă întoarcerea stradă este o caracteristică pregnantă a satelor tradiționale și dă o notă afara vetrei satului este posibilă doar dacă se contopesc
coamei acoperișului și dispunerea lucarnelor spre stradă. pitorească străzii. Se recomandă păstrarea acestei caracteristici pentru cu peisajul și folosesc materiale naturale biodegradabile,
clădirile noi. Se acceptă mărirea gabaritului clădirii mici până la nivelul păstrând specificul local.
casei alăturate, cu respectarea liniei de streașină a caselor învecinate.
NU! NU! NU!

16

1 4 6
AȘA NU: Construirea unei case cu gabarit excesiv AȘA NU: Este interzisă realizarea unor construcții care nu țin cont de AȘA NU: Supradimensionarea clădirilor noi este interzisă, chiar dacă
în mijlocul incintei și retras de la marginile lotului nu amplasarea specifică pe parcelă (retragerea față de aliniament, față de respectă retragerea față de aliniament a clădirilor învecinate. În cazul
reprezintă un specific al zonei și trebuie, ca atare, limitele laterale de proprietate, alinierea la streașină și la coamă) și de necesității realizării unei suprafețe construite mai mari, se recomandă
evitată (imagine din satul Stana). regimul de înălțime a clădirilor din vecinătate. segmentarea gabaritului în volume ierarhizate adecvat.

NU! NU! NU!

2 5 7

AȘA
Kalotaszeg / CălataNU: Este interzisă realizarea unor construcții AȘA NU: Construirea unei case cu gabarit excesiv în mijlocul incintei și AȘA NU: Este interzisă realizarea unor construcții în axa lotului sau
în axa lotului sau apropiat de aceasta, chiar dacă retras de la marginile lotului nu reprezintă un specific al zonei și trebuie, apropiat de aceasta, chiar dacă construcția nouă respectă aliniamentul
construcția nouă respectă aliniamentul la stradă ca atare, evitată. la stradă.
(imagine din satul Mera).
3.40
1.17
0.90
1.95
3.40

40
1.17
0.90
Recomandări care ţin de sporită, orientarea sălilor de clasă va laboratoarele, spaţiile care necesită o
fi către sud, sud-est, sud-vest (mai lumină constantă pe tot parcursul zilei
calitatea utilizării spaţiilor puţin recomandat). Dormitoarele şi se vor orienta spre nord. Terenurile de
spaţiile de joacă din creşe, creşe sport se vor orienta cu latura lungă
Cultură şi educaţie: În cazul speciale şi centre pentru copii vor pe direcția nord-sud, cu o abatere de
construcţiilor de învăţământ, fi orientate spre sud, sud-est, sud- maximum 15 grade spre est sau spre
se recomandă împărţirea vest. Bibliotecile, sălile de ateliere şi vest.
amplasamentului în mai multe
zone funcţionale: zona ocupată
de construcţie, zona curţii pentru
recreaţie, zona terenurilor şi a DA NU!
instalaţiilor sportive şi zona verde.
Pentru învățământul preşcolar
(grădiniţe), se va asigura o suprafaţă
minimă de teren de 22 mp/copil, iar
pentru şcoli primare, gimnaziale, licee,
şcoli postliceale şi şcoli profesionale,
17
o suprafaţă minimă de 20 mp/elev.
Modul de ocupare a terenului:
- 25 % teren ocupat de construcţii;
- 75 % teren amenajat (curte pentru
recreaţie şi amenajări sportive, zonă
verde, grădină de flori) din terenul
total.

Sănătate: Pentru construcţiile


destinate creşelor şi creşelor
speciale, amplasamentul trebuie să
asigure o suprafaţă de minimum 25
mp/copil pentru creşe şi de 40 mp/
copil pentru creşe speciale, grupate
în mai multe zone: zona ocupată de
construcţii, zona ocupată de spaţiile
de joacă (nisip, bazin, plajă, gazon), 1 4
zona administrativă şi zona verde, de
parc şi alei. AȘA DA: Conformația clădirilor noi trebuie să răspundă cerințelor actuale de AȘA NU: Construcția nu se integrează în imaginea satului. Atât prin volumetrie,
Modul de ocupare a terenului: locuire. În cazul de mai sus, construcția nouă primește funcția de garaj, fiind cât și prin forma acoperișului, nu ține seama de reglementările cerute (imagine
- 20 % teren ocupat de construcţii; prevăzută cu un gol adecvat pentru accesul spre carosabil (satul Căpușu Mare). din satul Vlaha).
- 80 % teren amenajat (curte pentru
recreaţie şi amenajări sportive, zonă
verde, grădină de flori) din terenul
total. NU! NU! NU!
Pentru a asigura un grad de însorire
optim şi o eficienţă energetică sporită,
saloanele, rezervele, cabinetele
medicale se vor orienta spre sud,
sud-est şi sud-vest. Laboratoarele,
serviciile tehnice medicale, spaţiile
care necesită o lumină constantă pe
tot parcursul zilei se vor orienta spre
nord.

Construcţiile comerciale şi de
servicii: se recomandă orientarea
spaţiilor funcţionale pe lot astfel încât
să se asigure însorirea spaţiilor pentru
public şi a birourilor. Depozitele,
atelierele de lucru, spaţiile care
necesită o lumină constantă pe tot 2 3 5
parcursul zilei se vor orienta spre
nord.
AȘA NU: Clădirile noi nu vor depăși AȘA NU: Garajele nu vor fi amplasate AȘA NU: Și clădirile serviciilor trebuie să respecte retragerea față de aliniamentul
Construcţiile de învăţământ: ca înălțime construcțiile dominante pe limita de proprietate cu strada și reglementat sau specific locului, indiferent de funcţiunile lor, noi sau vechi.
pentru a asigura un grad de însorire din gospodărie (casa și șura) (imagine vor fi executate din materiale naturale Acoperişul-terasă și cele cu pantă mică nu sunt recomandate în Țara Călatei,
optim şi o eficienţă energetică din satul Tetișu). și durabile (imagine din satul Deușu). deoarece ploile şi zăpada duc la degradarea sa în doar câţiva ani (satul Vlaha).
4. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE

DA DA DA

> 1/3 h
> 1/3 h

> 1/3 h
h

h
< 1m
18

> 1/3 h
> 1/3 h

> 1/3 h
h

h
< 1m
GSPublisherVersion 0.0.100.100

1
AȘA DA: Amenajarea unor încăperi cu funcțiuni noi în interiorul construcțiilor AȘA DA: Extinderile nu vor depăși în înălțime AȘA DA: Posibilități de extindere a șurilor în cazul lipsei altor
existente volumul dominant al casei, nici la cornișă, nici la reglementări specifice.
coamă.

DA GSPublisherVersion 0.0.100.100
DA DA

2 3 4
AȘA DA: Mansardarea podurilor caselor și anexelor poate constitui o modalitate AȘA DA: Șoproanele și grajdurile au dimensiuni AȘA DA: Prin realizarea unui acoperiș cu pantă mai mare, se
eficientă de a câștiga spațiu de locuit. care se pretează la amenajarea unor spații creează condiții optime pentru amenajarea unor spații locuibile,
locuibile. dormitoare, băi etc.
GSPublisherEngine 0.0.100.100
DA DA DA

19

1 2 3
AȘA DA: Spațiul de sub casa scării reprezintă un spațiu de multe AȘA DA: Amplasarea băii în holul de la intrare este o alegere AȘA DA: Cămara poate fi o variantă bună pentru amenajarea
ori neutilizat. Acesta poate primi foarte bine o utilitate nouă, precum rațională și preferată de majoritatea beneficiarilor. unei băi atunci când nu-și mai găsește utilitatea. Prin extinderea
amenajarea unei băi. târnațului, poate fi introdusă o scară interioară, care duce la
mansardă.

DA DA DA DA

4 5 6 7
AȘA DA: Pivnițele pot fi transformate foarte ușor AȘA DA: Șurile care și-au pierdut funcția de depozitare se pretează foarte bine la amenajarea în AȘA DA: Scară interioară și bucătărie
în spații de locuit utile: crame, bucătării, băi, spații de locuit. Alături de casele de locuit, șurile sunt acele construcții care contribuie cel mai mult la amenajate într-o casă țărănească.
dormitoare, camere de zi etc. imaginea caracteristică a unei localități.
DA DA NU!

40
20

1 3 5

AȘA DA: Anexele din prelungirea casei pot fi extinse pe verticală, cu condiția să AȘA DA: Extinderea pe orizontală respectă nu doar ierarhia volumelor, ci și AȘA NU: Extinderea pe verticală face
se păstreze o diferență de cel puțin 20 cm între coama casei și cea a noii clădiri. ierarhia materialelor: cărămida tencuită indică existența unei clădiri principale clădirea originară de nerecunoscut
Ierarhia istorică a volumelor este determinantă pentru imaginea de ansamblu a de locuit, pe când lemnul indică o clădire cu o funcție secundară, după cum se (imagine din satul Tetișu).
gospodăriei și a satului. obișnuiește în arhitectura vernaculară.

DA NU! NU!

2 4 6
AȘA DA: Intervenția nouă respectă ierarhia volumelor (imagine din satul Căpușu AȘA NU: Supradimensionarea pe verticală a clădirii noi, construită în prelungirea AȘA NU: Exemplu de intervenție
Mare). casei pe locul anexelor, inversează imaginea de ansamblu a gospodăriei, cu greșită privind extinderea pe verticală
efect nociv pentru specificul local. Se observă cum extinderea pe verticală a a casei. Decorațiile și proporțiile se
casei tradiționale creează probleme suplimentare de conformare structurală, modifică în noua conjunctură (imagine
lăsând aparente capetele căpriorilor (imagine din satul Leghia). din satul Gârbău).
AȘA DA: Intervenție „modernă” într-un interior tradițional de casă și șură, cu
mansardă amenajată în volumul podului transformarea șurii în garaj și un mic atelier.
Mansardă amenajată

DA
în volumul podului
Lucarnă
Horn
lucarnă

21
târnaț deschis vara și închis iarna
Târnaț deschis vara și închis iarna

G.S.
GSPublisherVersion 0.0.100.100 A: 5.220 m2
Garaj
A: 31.787 m2

Atelier
A: 24.845 m2

scară nouă

închiderea târnațului
pe perioada iernii
Secțiune A-A’

Dormitor
A: 23.567 m2

Camera de zi
A: 46.178 m2

16

17
15
Hol
Baie
A: 13.101 m2 Baie 14

A: 5.936 m2 13
A: 4.463 m2
12

A 11
10 Hol
A
9
8 A: 13.051 m2
7

A Cămară A Baie 6

A: 4.946 m2 A: 3.401 m2 5
4

1
F

Bucătărie
A: 23.803 m2
Dormitor
A: 11.368 m2 cameră de zi
Dormitor
A: 14.060 m2
baie
bucătărie
dormitor
GSPublisherVersion 0.0.100.100

10m 1m 0

2 3
5m
GSPublisherVersion 0.0.100.100
NU! NU!

22 1 3 4

Posibilități de transformare a „casei-tip” din anii `60, frecventă în Transilvania, AȘA NU: Tendința vizibilă de revenire la soluția cu târnaț a dus la apariția unor copertine improvizate în zona intrării sau la
care nu mai are calitățile bioclimatice ale casei cu târnaț și care nu mai folosește adoptarea unei soluții ineficiente și inestetice de realizare a mansardării și a acoperirii zonei de intrare.
spațiul acoperișului decât pentru depozitare (pod).

NU! NU!

5 6

DA acoperiș cu panta >450 DA Bucatarie Bucatarie Dormitor Dormitor


A: 13.70 m2
Birou
A: 13.70 m2
Birou
Baie Baie A: 14.33 m2 A: 14.33 m2
A: 13.70 m2 A: 13.70 m2
A: 4.90 m2 A: 4.90 m2

lucarnă
A: 4.62 m2 A: 4.62 m2
F F

W
15

16

17

15

16

17
G.s. G.s. Hol Hol 14 14 Hol Hol
A: 2.95 m2 A: 2.95 m2
A: 6.30 m2 A: 6.30 m2 13 13
A: 7.37 m2 A: 7.37 m2
12 12
11 11
10 10
9 9
8 8
7 7
Camera de zi Camera de zi 6 6

A: 23.90 m2 A: 23.90 m2 5 5
4 4
3 3
2 2 Dormitor Dormitor
1 1
A: 13.53 m2 A: 13.53 m2

târnaț

2 Plan parter Plan mansardă 7


AȘA DA: „Casa-tip” poate fi transformată astfel încât să corespundă nevoilor zilei de azi, prin intervenții inteligente, respectând specificul local. Prin mărirea pantei acoperișului, se poate obține un spațiu locuibil
GSPublisherVersion 0.0.100.100 GSPublisherVersion 0.0.100.100

în mansardă, iar prin adăugarea unei lucarne, se poate obține necesarul de lumină și ventilare în spațiul respectiv, precum și spațiul necesar construirii unei scări de acces.
5. ELEMENTELE DE DA DA DA
CONSTRUCȚIE
În prezent, materialele moderne durabilității, materialelor de sinteză
de proastă calitate și efectele folosite la izolații.
modernizării prost înțelese au un efect Astfel, materialele naturale,
negativ asupra mediului și asupra provenind și formându-se în mediul
ambianței rurale. Spre exemplu: natural, sunt deosebit de rezistente la 1 2
• tencuielile interioare și exterioare, acțiunea radiației solare și în special

23
realizate tradițional pe rețea de șipci a componentelor UVA și UVB, care AȘA DA: Casă cu structură de lemn și pereți din amestec de cânepă cu var;
de lemn și mortare pe bază de nisip și produc degradări rapide oricărui denumirea materialului este Hempcrete (Hempline); sursa imaginii este
var stins, au fost înlocuite cu tencuieli material de sinteză (PVC, polistiren, http://thelaststraw.org/building-with-hempcrete-part-1/.
uscate: plăcile de gips-carton, utilizate poliuretan, rășini de aglomerare,
la exterior și interior; compuși ai varurilor și ai vopselelor Materialul local Componenta calității vieții care
• pardoselile din lemn natural (de sintetice etc). este resimțită pozitiv datorită
tip dușumea, parchet din lemn etc.) La fel, materialele naturale au o utilizării materialului 3
au fost înlocuite cu parchetul laminat, mai bună durabilitate și comportare
care este un material de sinteză, sub acțiunea factorilor climatici ciclici, Piatra Stabilitate termică, izolare acustică AȘA DA: Casă cu structură din
neecologic și impermeabil la vapori; temperatură, umiditate, gelivitate, panouri de lemn lamelar încleiat;
• finisajele exterioare și interioare sau a acțiunilor rezultate din seism, Agregatele naturale Stabilitate termică, izolare acustică denumirea materialului este CLT
pe bază de var natural ale pereților incendiu, accidente climatice.2 (Cross-laminated timber); sursa
și tavanelor au fost înlocuite aproape După cum au spus și specialiștii imaginii: http://www. hughstrange.
Argila Confort higrotermic, regulator com.
în totalitate cu materiale de sinteză de la INCERC Iași, este imperios de umiditate a aerului, stabilitate
de tipul vopselelor lavabile sau pe necesar ca specialiștii și autoritățile termică, izolare acustică
bază de ulei, pierzându-se o sursă locale:
importantă de sănătate pentru - să transmită aceste informații Varul natural stins (hidraulic) Purificare și dezinfectare a aerului, efect DA
locatari, finisajele realizate cu var comunităților locale și să le îndrume bactericid, depoluare prin absorbția de CO2
natural având efect bactericid, de în timp util, pentru a valorifica cât mai 2
combatere a efectelor de acumulare a bine oportunitatea de a avea o locuință Lemnul de foioase Stabilitate termică, regulator de umiditate
apei în pereți, regulator de umiditate și sau o clădire sănătoasă și trainică, cu
de combatere a mucegaiurilor; costuri/lucrări de întreținere reduse;
• izolațiile termice realizate la - să susțină necesitatea de a renunța Lemnul de rășinoase Stabilitate termică, regulator de umiditate
tavane, poduri, pardoseli cu materiale la materialele absolut nesănătoase,
tradiționale, ecologice, au fost înlocuite promovate pe piață în mod agresiv, Fibrele din lemn, fibrele celulozice Confort termic, regulator de umiditate
cu materiale de sinteză sau cu și de a folosi tehnicile și materialele
compuși de sinteză, eficienți din punct locale naturale/sănătoase, trainice și
de vedere termic, dar care nu mai ieftine pe care le au la îndemână; Baloții din paie, Confort termic, regulator de umiditate
au calitatea de a asigura condiții de - să insufle comunităților convingerea deșeurile vegetale
viață sănătoasă. La casele existente, că tehnicile și materialele locale care
cu pereții din bârne de lemn, se și-au dovedit durabilitatea în timp sunt Cânepa Confort termic, regulator de umiditate
utilizează frecvent, în ultima vreme, mult mai valoroase și mai sănătoase
ca material de izolație termică, pe termen lung. Utilizarea unor
polistirenul expandat, care alterează materiale de construcție artificiale și Stuful Confort termic, regulator de umiditate
calitățile ecodurabile ale construcției.1 profund nesănătoase atrage după 4
sine numai consecințe negative în
Caracteristicile definitorii timp, chiar dacă par o soluție mai Lâna de oaie Confort termic, regulator de umiditate AȘA DA: Casă cu structură din lemn
complexe, fizico-chimice, relevante ușoară pe moment; și pereți din baloți de paie sau pereți
pentru utilizarea în construcții a - să promoveze, la nivelul propriilor din blocuri de argilă amestecată cu
materialelor naturale din România construcții, varul stins (hidraulic) Vata bazaltică Confort termic, siguranță la paie
în locul finisajelor lavabile, lemnul foc, izolare acustică
Materialele naturale, fie de natură prelucrat superior în locul plasticului și
minerală (anorganice), fie organică multe alte materiale naturale în locul Amestecurile de Confort termic, regulator de umiditate,
(de origine vegetală sau animală), celor de sinteză. cânepă, lână și var siguranță la foc, purificare și dezinfectare
au caracteristici comune deosebit de a aerului, efect bactericid, depoluare
importante, care le fac net superioare, prin absorbția de CO2, izolare acustică
din punct de vedere ecologic și al
Dr. ing. C. Miron, Materiale neconvenționale Amestecurile de paie, fibre Confort higrotermic, regulator de umiditate 3
1

locale pentru energie sustenabilă, INCD URBAN lemnoase, fibră de lână, cânepă a aerului, stabilitate termică, izolare
INCERC Iași, p. 53 – 55, http://documents.tips/ cu argilă (chirpici), var stins pastă acustică, siguranță la foc, purificare și
documents/neconventionale.html. 2
Idem. dezinfectare a aerului, efect bactericid, 5
depoluare prin absorbția CO2
5.1. ACOPERIŞUL 5.1. Specificul local acestea au fost înlocuite sau acoperite
cu carton gudronat sau tablă (în
vechi, corzile sunt singurele elemente
orizontale de legătură. La cele mai
reazemă căpriorii).
Forma veche a acoperișului tradițional
prezent, tablă cutată sau ondulată, recente, corzile sunt dublate sub tavan era cu patru ape, acoperit cu paie
În zona Călatei, imaginea satului materiale plastice). cu grinzi de tavan. În secolul al XX- sau șindrilă. Acoperișul în două
Analiza şi recomandările privitoare este puternic influențată de forma Cea mai răspândită structură lea, la construcțiile în două ape, este ape și cel cu fronton teșit sunt de
la acoperiş se referă la următoarele acoperișurilor. Diferitele forme tradițională de șarpantă este cea pe mai răspândită structura de șarpantă inspirație orășenească târzie, deseori
componente ale sale: formă şi sugerează perioada în care a fost căpriori. Este o formă găsită frecvent cu căpriori și popi. Fermele principale în legătură cu trecerea la învelitoarea
volumetrie, şarpantă (tipuri de realizată construcția. Înainte de în Europa de Vest și Centrală, sunt rigidizate prin antretoaze (traverse din țiglă (sfârșitul secolului al XIX-lea,
structură, materiale utilizate şi mijlocul secolului al XIX-lea, erau indiferent de etnie. La construcțiile superioare), popii apar la șarpantele sau debutul secolului al XX-lea, în
tratamente), învelitoare (materiale răspândite acoperișurile în patru vechi, streașina era realizată din mai mari și mai late. La unele anexe, funcție de situația economico-socială
utilizate şi culori), marcarea ape, învelite cu paie. În prezent, s-au capetele alungite ale căpriorilor, ca găsim și șarpantă „cu sleme” (două a familiei).
posibilelor probleme ce pot apărea la păstrat doar câteva șuri și anexe și în cazul târnațului. La construcțiile furci ce poartă o coamă pe care se
comportarea în timp. gospodărești de acest gen. Casele

24 Recomandările se grupează în trei din zonele silvice aveau acoperiș cu


șindrilă. Panta acestor acoperișuri era NU!
categorii:
de cca 60°. La sfârșitul secolului al DA
a. Construcții cu gabarit mic
(<120 mp), construcții cu gabarit XIX-lea, odată cu apariția țiglei, scade
mediu (120 – 250 mp) și construcții panta acoperișurilor (30° ‒ 50°) și apar
cu gabarit mare (peste 250 mp), formele în două ape, teșite, cu fronton.
dispuse în sistem pavilionar Pe frontonul realizat din scândură sau
b. Construcții cu gabarit mare zid apar găurile de aerisire.
(peste 250 mp), de tip monovolum Specificul contemporan este
c. Intervenţii pe construcţii acoperișul în două ape, cu țigle
existente (gabarit mic, mediu ceramice și timpanul bogat decorat.
sau mare, dispuse pavilionar sau Schimbarea materialului învelitorii
monovolum) adesea a dus la necesitatea schimbării
Toate materialele care alcătuiesc structurii șarpantei (pentru a suporta
acoperişul au nevoie de întreţinere greutatea sporită). În paralel cu
în exploatare (în mai mică sau în mai țigla, au apărut și plăcile de ardezie,
mare măsură). Realizarea de alcătuiri așezate la 45° în raport cu coama.
constructive corecte, cu materiale Greutatea specifică fiind apropiată de
naturale, compatibile, de calitate, cea a șindrilei, soluția nu presupunea
precum şi urmărirea în execuţie îi pot modificarea structurii șarpantei.
asigura o durată mai mare de viaţă, Acoperișuri de acest tip se găsesc în
împreună cu o întreţinere conştientă, Ținutul de Sus (Mănăstireni, Văleni,
Sâncraiu, Nearșova, Izvoru Crișului, 2 4
periodică, din partea utilizatorilor.
Căpușu Mic, Petrinzel, Dorolțu, AȘA DA: Casă cu acoperiș în două ape, cu foișor și învelitoare din țiglă ceramică AȘA NU: Volumetria agresivă a
Macău). trasă (imagine din satul Inucu) acoperișului clădirii noi contrastează
În zonele mai sărace, odată cu puternic cu specificul zonei (imagine
deteriorarea învelitorii originale, din satul Nădășel).

DA DA NU!

1 3 5
AȘA DA: Extindere corectă de casă, cu învelitoare din țiglă ceramică trasă AȘA DA: Casă cu acoperiș în două ape, teșit, cu fronton și aruncător de apă AȘA NU: Forma acoperișului este
(imagine din satul Tetișu) (imagine din satul Văleni) una complicată, nu este specifică
zonei (imagine din satul Turea).
DA NU! NU!

1 4 7
AȘA DA: Extindere a unor construcții existente, ale căror acoperișuri respectă
panta minimă de 45 % a construcțiilor din vatra satului.
AȘA NU: Lucarnele așezate spre stradă sunt agresive și nu oglindesc specificul
zonei, panta acoperișului este prea mică (imagine din satul Mera).
AȘA NU: Instalațiile nu își au locul pe
învelitoare, deoarece permit infiltrațiile.
25
DA DA DA

2 5 8
AȘA DA: Casă cu acoperiș în patru ape și învelitoare din țiglă ceramică trasă AȘA DA: Casă cu acoperiș în două ape, cu o prelungire care acoperă scara de AȘA DA: Șură cu acoperiș în patru
(imagine din satul Mănăstireni) acces și învelitoare din țiglă ceramică trasă (imagine din satul Inucu). ape, cu aruncător de apă (Nădășel)

DA DA DA

3 6 9
AȘA DA: Șură cu acoperiș în două ape, teșit, cu aruncător de apă pe fronton, AȘA DA: Șură cu acoperiș în două ape, cu învelitoarea din țiglă trasă (imagine AȘA DA: Imaginea satului este
învelitoare din țiglă ceramică trasă (imagine din satul Dorolțu) din satul Nădășel) uniformă, dacă toți respectă specificul
zonei (imagine din satul Macău).
5.1.2. Recomandări
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), DA NU!
construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250
mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste
250 mp), dispuse în sistem pavilionar
Forma şi volumetria Se recomandă ca înălțimea clădirii
principale, de la stradă, să nu fie
Spaţiul interior generat de acoperiş depășită de cea a clădirilor anexe,
se va utiliza ca spaţiu funcţional. Nu excepție putând face doar șurile, care,

26 se recomandă folosirea acestuia în mod tradițional, erau adesea mai


ca pod/depozitare pentru obiecte mari și mai înalte decât casa propriu-
voluminoase sau grele, din motive de zisă. Clădirile nou construite nu vor
siguranţă în exploatare, siguranţă la depăși, ca înălțime la coamă, clădirile
foc etc. principale de pe parcelă.
Se va păstra specificul local prin Acoperișul lucarnelor va ocupa
preluarea nealterată a formei şi maximum 25 % din suprafaţa
a volumetriei existente în zonă. pantei respective şi acestea vor fi 2 5
Acoperişul va fi cât mai simplu, cu dimensionate şi poziţionate astfel AȘA DA: Construcție cu acoperiș-grădină, situată în afara vetrei satului. Aceasta AȘA NU: Nu se recomandă realizarea
două sau patru ape, cu streşinile încât să creeze o imagine coerentă cu este o bună soluție de integrare a casei în peisaj. Poate fi vorba de o casă de unor balcoane spre stradă de acest tip
şi coamele orizontale. Nu se admit specificul locului şi să nu constituie un vacanță/weekend, dependințe etc. (imagine din satul Mera).
forme şi pante provenite din alte zone element discrepant, vizibil din drum
climatice sau geografice. Streşinile sau din diverse puncte de perspectivă
vor fi ample (45 – 90 cm), inclusiv în şi belvedere cunoscute la nivel local.
jurul târnațului sau în zona de intrare. În general, se propune amenajarea DA DA
La intersecția cu frontonul, streașina lucarnelor spre curte.
va avea 30 – 45 cm, pentru a proteja Decoraţiile, dacă este cazul, se vor
zidăria din piatră sau lemnul folosit la prelua nealterate, dar într-o formă
placarea frontonului. simplificată, păstrând specificul
Se acceptă şi acoperiri cu pantă local. Nu se vor folosi forme şi detalii
mică, de minimum 2 %, dar cu provenite din alte zone etnografice,
învelitoare din strat vegetal, format geografice sau climatice.
din ierburi și plante locale, acolo unde
sunt necesare soluţii speciale de
integrare în peisaj și relieful o permite: DA
volume mari, (semi)îngropate, garaje
sau spaţii tehnice parţial sau total
îngropate, care pentru integrarea în
peisaj pot avea un acoperiș-grădină.
În acest caz, se permite utilizarea
membranelor din PVC sau a celor 3
bituminoase în alcătuirea învelitorii. 6
Pentru proiectarea și execuția AȘA DA: Compoziție plină de rafinament artistic: forma acoperișului respectă AȘA DA: Amplasarea panourilor
acoperișurilor verzi, atât la clădirile specificul local (imagine din satul Vlaha). generatoare de energie nu va depăși
max. 12 m

15 % din suprafața învelitorii.


50°- 60°
noi, cât și la cele existente, se va ține
cont de reglementările tehnice din 30°- 50°

normativul GP 120-2013. DA NU!


max. 11 m

În funcție de tipul de învelitoare, 45-80 cm


panta recomandată este între 45 și
60 de grade pentru țigla ceramică
și de maximum 70 de grade pentru
max. 5,5 m

învelitorile lemnoase (cu șiță sau


șindrilă), din paie sau stuf, ținând
cont de specificul local. Se pot realiza
balcoane sau terase, cu condiția ca 1
acestea să nu fie vizibile din stradă
sau dintr-un punct important de
perspectivă. Acestea trebuie să se Panta acoperișului construcțiilor are,
integreze peisagistic şi volumetric în în general, între 30° și 60°. Înclinația 4 7
ansamblul gospodăriei. acoperișului este unul dintre elementele AȘA NU: Nu se recomandă
Se va păstra și prelua raportul AȘA DA: Decoraţiile se vor prelua nealterate, dar într-o formă simplificată,
definitorii pentru specificul local. păstrând specificul local (imagine din satul Stana). complicarea soluției de acoperire.
volumetric al clădirilor de pe lot.
GSPublisherVersion 0.0.100.100
Şarpanta
Şarpanta se va realiza din lemn,
DA DA
folosind tehnici şi îmbinări tradiţionale
locale, dar și contemporane (lemn
lamelar, stratificat sau încleiat),
pe cât posibil, prin implicarea
meşterilor tâmplari şi dulgheri din
zonă. Nu se recomandă utilizarea
materialelor organice rezultate în
urma polimerizării (cele denumite, în
mod generic, „plasticuri”), întrucât își
schimbă calitățile (portanță, torsiune,
curgere) în timp, din cauza condițiilor
de mediu (proces repetat de îngheț/
dezgheț, radiații ultraviolete, variații
27
de temperatură vară/iarnă).
Pentru toate elementele din lemn,
se vor realiza lucrări de ignifugare
şi biocidare cu materiale care nu
afectează structura şi culoarea 2 5
lemnului şi care permit tratamentul
ulterior al acestuia cu ceruri, uleiuri şi AȘA DA: Șarpantă realizată cu „scaun” specific construcțiilor cu deschidere AȘA DA: Interiorul unui pod: structura spectaculoasă a șarpantei poate face
soluţii naturale. mare (imagine din satul Roșia Montană) parte din compoziția arhitecturală a amenajării spațiului.
Există posibilitatea realizării unor
șarpante din alte materiale, precum
metalul în asociere cu lemnul, atunci DA DA
când activitatea desfășurată o
impune.
Există posibilitatea folosirii și a
altor materiale obținute din lemn,
prin mijloace tehnologice: CLT, lemn
lamelar, lemn stratificat. De reținut că
folosirea lemnului lamelar, stratificat
sau încleiat permite realizarea unor
piese de lemn de mari dimensiuni și
geometrii diverse, cu performanțe
deosebite, fără a fi necesară tăierea
unor arbori seculari pentru aceasta. 3 6
AȘA DA: Șarpanta unei șure. (sat Băgara) AȘA DA: Amenajarea spațiului interior; mansardare

DA DA DA

4 7
AȘA DA: Pentru construcții cu funcțiuni industriale cu deschideri mari, se pot AȘA DA: Exemplul unei șarpante simple, un sistem care se folosește regulat în
folosi sisteme structurale combinate, atât metal, cât și lemn, pentru a permite centrul Transilvaniei (imagine din satul Roșia Montană).
1 utilizarea unor materiale locale pentru finisaje și învelitori, precum țigla și lambriul.
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) Culorile vor fi cele naturale (atât cele
pentru materialele de învelitoare, cât şi
Învelitoarea se va realiza din materiale naturale regenerabile, cu păstrarea DA cele pentru alte elemente constructive DA
imaginii locale nealterate. În funcţie de specificul zonei şi de panta aleasă, sau tehnologice): nu se vor folosi
învelitoarea va fi din țiglă ceramică, șindrilă sau paie, cu păstrarea streșinilor. Se culori stridente. Acoperirea lucarnelor,
vor folosi materiale şi tehnologii locale sau care derivă din tehnologii locale, fără umbrirea ferestrelor în planul
a avea efecte negative asupra destinaţiei construcţiei. Se vor păstra sistemul de acoperişului se vor face din materiale
lățuire și dispunerea specific locală a pieselor de învelitoare, inclusiv forma și care nu contravin specificului local şi
dimensiunea acestora. imaginii de ansamblu a construcţiei.
Materialele de termoizolare/hidroizolare pentru învelitoare vor fi compatibile Elementele de umbrire/control solar
cu cele din care este realizată aceasta. Se vor folosi, pe cât posibil, materiale pot servi şi ca elemente de camuflare
naturale şi soluţii de alcătuire care să permită schimbul de vapori dintre interior și ale acestora în volumul şi forma
exterior, prin aceasta asigurându-se realizarea unui climat interior optim utilizării/ învelitorii.

28 locuirii (se va avea o grijă sporită la detaliile constructive din jurul coşurilor de
fum, al lucarnelor, de la intersecţia cu foişoarele etc.). Nu este recomandată
combinarea la același acoperiș a mai multe tipuri, culori, materiale sau forme de
Elementele de
învelitori, cu excepția acoperișului acoperit cu vegetație. În cazul intervenției pe 4 iluminare, ventilare,
o clădire existentă, se va înlocui obligatoriu învelitoarea din tablă, azbociment, AȘA DA: Lucarnele pot fi folosite ca instalaţiile
membrană bituminoasă sau din alte materiale sintetice cu materialele acceptate. elemente de ritmare a învelitorii și ca
sursă de identitate vizuală. (Vlaha) Elementele de iluminare
(luminatoare, ferestre în planul
acoperişului), instalaţiile (panouri
solare, panouri fotovoltaice, coşuri
DA DA NU! de fum) sunt permise doar dacă sunt 7
justificate funcţional şi vor ocupa
maximum 25 % din suprafaţa unei AȘA DA: Pentru construcții noi, se pot
fețe a acoperișului. Pe cât posibil, folosi țigle industriale care respectă
se vor orienta spre interiorul lotului, forma și dispunerea tradițională.
astfel încât să se păstreze o imagine
coerentă şi acestea să nu constituie
un element discrepant, vizibil din drum
1 2 5 sau din diverse puncte de perspectivă NU!
şi belvedere cunoscute la nivel local.
Se încurajează utilizarea panourilor
de captare a energiei solare pe
AȘA DA: Țigla nouă produsă manual în tehnica tradițională poate fi folosită la AȘA NU: Folosirea țiglelor solzi partea sudică și în planul acoperișului
construcții noi. „false” are un efect contrastant cu (panouri fotovoltaice, panouri solare
învelitoarea istorică din imagine. etc.).

8
NU! AȘA NU: Folosirea țiglelor „mari” din
DA beton vopsit este total neadecvată.
Sunt multe situații în care acestea
s-au decolorat, nemaiținând cont de
aspectul nepotrivit al formei importate.

AȘA NU: Folosirea tablei ridică o


gamă largă de întrebări, plecând de la
problema reciclării ei până la probleme
de onestitate: imitarea prin culoare și
formă a țiglei ceramice. Cele mai mari
probleme rămân însă cele legate de
aspect, de încălzire excesivă, care
poate crea un disconfort vara într-o
mansardă locuită, și de zgomot pe
timp de ploaie sau grindină. În cele
din urmă, tabla este un material
ieftin, importat din zona construcțiilor
industriale, unde până de curând nu a
3 6 contat aspectul finisajului.
AȘA DA: Țiglă manuală tradițională folosită la o construcție nouă; proiect realizat
cu finanțare europeană
B. Construcții noi Forma şi volumetria spaţii tehnice parţial sau total îngropate,
care pentru integrare în peisaj se
cu gabarit mare Noua construcție se va integra în
acoperă cu strat vegetal. Sunt interzise
acoperişurile de tip terasă, care ocupă
DA
(250 – 395 mp), de specificul local prin preluarea formei
şi a volumetriei specifice zonei, chiar
mai mult de 60 % din suprafața totală
a acoperișului, și dispuse spre stradă.
tip monovolum dacă scara obiectului va fi mai mare. Panta acoperișului va fi de minim 30o.
Acoperişul va fi cât mai simplu, în cele Nu se recomandă învelitorile realizate
Construcțiile de mari dimensiuni se vor mai multe cazuri, cu două ape, cu din tablă sau beton, din cauza lipsei de
amplasa în afara vetrei satului. Doar în pante egale, cu streşinile şi coamele durabilitate a acestora și a costurilor
cazuri excepționale și riguros justificate orizontale. Nu se admit forme şi pante mari de mediu pe care le implică.
se vor amplasa în vatra satului, situație provenite din alte zone climatice sau Se recomandă învelitorile cu
în care se va păstra specificul local geografice, teşiri nejustificate ale captatoare solare (panouri fotovoltaice,

29
prin preluarea formei şi a volumetriei pantelor. Streşinile vor fi de 45 – 60 cm, solare sau alte sisteme care folosesc
existente în zonă, păstrându-se iar la intersecția cu frontonul vor avea energia solară, acoperișurile verzi,
imaginea locală nealterată. între 0 și 45 cm, în funcție de materialul acoperite cu vegetație, sau combinații
În cazul amplasării construcției în din care este alcătuit frontonul și de între cele enumerate mai sus). La
zone special destinate (prin PUG) soluția tehnică adoptată. construcțiile noi cu gabarit mare, se
pentru producție, servicii, sănătate, Se acceptă şi acoperiri cu pantă mică, recomandă realizarea unor porticuri pe
educaţie, se permite și folosirea altor de maximum 2 – 5 %, doar pentru fața cea mai folosită a clădirii (cea cu
acoperișurile verzi, al căror strat vegetal accesuri), pentru protejarea activității
tipuri de materiale și tehnologii (metal,
este alcătuit din plante locale, și doar 5
beton etc.), acolo unde este necesar în aer liber și a depozitărilor temporare.
şi unde folosirea materialelor locale nu acolo unde relieful permite și sunt Ele vor proteja pereții și deschiderile
necesare soluţii speciale de integrare clădirii de intemperii și vor da un plus de AȘA DA: Exemplul unei volumetrii simple, în care panta acoperișului se apropie
poate asigura cerinţele de siguranţă, de valoarea celei adecvate (imagine din satul Macău).
stabilitate şi de rezistenţă la foc. în peisaj: în cazul volumelor mari, identitate și de funcționalitate clădirilor
îngropate sau semiîngropate, garaje sau respective.

DA DA

AȘA DA: Pentru construcții zootehnice se acceptă alternarea pantei acoperișurilor


cu condiția ca volumetria de ansamblu să se încadreze în specificul local,
precum acest adăpost pentru animale.

1 3 6

DA DA
Adaptarea proportiilor

2 4 7
AȘA DA: Construcție agricolă care respectă cele mai importante reguli de AȘA DA: Pentru camuflarea gabaritelor, sunt permise acoperișurile verzi sau învelitorile cu captatoare solare. În imagine,
încadrare în specificul local, inclusiv forma acoperișului (imagine din satul se observă intenția de încadrare în peisaj prin folosirea unui acoperiș verde și mascarea înălțimii construcției printr-un taluz
Bicălatu). înierbat. Aceste procedee se pretează la clădiri de dimensiuni foarte mari, precum săli de sport, hale de producție, spații de
depozitare a cerealelor etc. (fig. 3, 4, 7)
Şarpanta urma polimerizării (cele denumite, în
mod generic, „plasticuri”), întrucât își
DA În cazul amplasării construcției în schimbă calitățile (portanță, torsiune, DA
vatra satului, structura șarpantei va curgere) în timp, din cauza condițiilor
fi, recomandabil, de lemn, folosind, de mediu (proces repetat de îngheț/
oriunde e posibil (nealterând dezgheț, ultraviolete, variații de
procesul tehnologic), materiale temperatură vară/iarnă).
naturale regenerabile sau tehnologii În cazul amplasării construcției în
contemporane de industrializare zone special destinate (prin PUG)
a lemnului (lemn lamelar, panouri pentru producție, servicii, sănătate,
1 multistrat, lemn stratificat). Se pot educaţie, se permite și folosirea altor
folosi rigidizări suplimentare din alte tipuri de materiale și tehnologii (metal,
AȘA DA: Pentru animarea volumului, materiale structurale pentru prinderi/ beton etc.), acolo unde este necesar

30 se pot utiliza procedee arhitectecturale legături, fără ca acestea să fie prezente şi unde folosirea materialelor locale nu
care să nu iasă din scara obiectului. ca pondere importantă în ansamblu. poate asigura, prin folosire singulară,
Nu este recomandată utilizarea cerinţele de siguranţă, stabilitate şi de
materialelor organice rezultate în rezistenţă la foc.
NU!
6
DA
AȘA DA: Țigla industrială trasă, cu formă și dispunere specific locale, poate
constitui o variantă pentru acoperirea construcțiilor noi de gabarit mare.

Învelitoarea Elementele de
2 (materiale folosite iluminare și ventilare,
AȘA NU: Folosirea acoperirii generale
şi compatibilităţi) instalaţiile
de tip terasă este interzisă în satele Învelitoarea se va realiza din Elementele de iluminare
tradiționale, motivul fiind neîncadrarea materiale naturale regenerabile, cu (luminatoare, ferestre în planul
în specificul local, atât prin formă, cât păstrarea imaginii locale nealterate. acoperişului), instalaţiile (panouri
și prin aspectul învelitorii pe care o Învelitoarea va fi din țiglă ceramică solare, panouri fotovoltaice, coşuri
presupune utilizarea acestui tip de de tip solzi sau trasă, cu păstrarea de fum) sunt permise doar dacă sunt
acoperire. Suplimentar, soluția de streșinilor (specifică materialelor). Se justificate funcţional.
terasă poate aduce cu sine probleme 4 vor folosi materiale şi tehnologii locale Se acceptă și se recomandă
de infiltrație a apei dacă nu este pusă sau care derivă din tehnologii locale, utilizarea panourilor de captare a
în operă foarte bine, evenimentele AȘA DA: Utilizarea unei soluții locale de realizare a șarpantei. Astfel, se susține fără a avea efecte negative asupra energiei solare în planul acoperișului
multiple de acest gen confirmând economia locală, prin utilizarea forței de muncă și a materialelor din zonă destinaţiei construcţiei. (vezi capitolul 7. Performanța
afirmația noastră (imagine din satul (imagine din satul Roșia Montană). Materialele de termoizolare/ energetică).
Mera). hidroizolare pentru învelitoare vor fi Acoperirea lucarnelor, umbrirea
compatibile cu cele din care aceasta ferestrelor în planul acoperişului se vor
este realizată. Se vor folosi, pe cât face din materiale care nu contravin
NU! DA posibil, materiale naturale, precum specificului local şi imaginii de
țigla ceramică, şi soluţii de alcătuire ansamblu a construcţiei. Elementele
care să permită schimbul de vapori de umbrire/control solar pot servi şi ca
dintre interior și exterior, prin aceasta elemente de camuflare a acestora în
asigurându-se realizarea unui climat volumul şi forma învelitorii.
interior optim utilizării (se va avea o Culorile vor fi naturale (atât cele
grijă sporită la detaliile constructive pentru materialele de acoperire, cât şi
din jurul coşurilor de fum, al cele pentru alte elemente constructive
lucarnelor etc.). Nu este recomandată sau tehnologice), similare cu cele
combinarea la același acoperiș a mai ale învelitorii: nu se vor folosi culori
multe tipuri de învelitori, cu excepția stridente.
acoperișului vegetal.
Culorile vor fi naturale (atât cele
3 5 pentru materialele de învelitoare,
AȘA NU: Forma acoperișului din AȘA DA: Utilizarea unei structuri din lemn lamelar sau a uneia zăbrelite poate fi cât şi cele pentru alte elemente
imagine intră în totală contradicție cu o soluție practică pentru realizarea clădirilor cu deschideri mari. constructive sau tehnologice): nu se
noțiunea de încadrare în specific local vor folosi culori stridente sau saturate.
și atrage după sine alte probleme,
precum utilizarea contextuală a
finisajelor. (sat Aghireșu)
C. Intervenţii pe construcţiile existente Şarpanta
(gabarit mic, mediu sau mare, dispuse În cazul intervenţiilor asupra
DA
pavilionar sau monovolum) construcţiilor existente,
unde acestea nu se încadrează în
acolo
specificul local şi sunt lipsite de valori
constructive şi memoriale certe, se
Forma şi volumetria va reconforma şarpanta, pentru a
răspunde nevoilor de încadrare în
Se vor realiza, în prealabil, fotografii ale clădirii existente care vor cuprinde și specificul local (recomandări similare
vecinătățile, pentru a înțelege modul în care trebuie realizată intervenția, ținând cu cele pentru construcţiile noi).
seama de context și de impactul pe care-l va avea. Extinderile şi/sau conversiile vor ţine
Dacă nu se încadrează în specificul local şi este lipsit de valori constructive şi cont de recomandările din capitolele
memoriale certe, acoperişul se va reconforma, pentru a răspunde nevoilor de
încadrare în specificul local (recomandări similare cu cele pentru construcţiile
noi: vezi recomandări la capitole în funcţie de volumul construcţiei). Extinderile
anterioare, în funcţie de volumul
rezultat al construcţiei.
În cazul intervenţiilor asupra
31
şi/sau conversiile vor ţine cont de recomandările din capitolele anterioare, în construcţiilor existente, acolo
funcţie de volumul rezultat al construcţiei. unde şarpanta (prin materiale
Dacă se încadrează în specificul local, intervenţiile vor respecta scara şi şi conformare) se încadrează în 3
conformația acoperişului existent. specificul local, se recomandă
În cazul înlocuirii totale a structurii, se va efectua, în prealabil, releveul păstrarea elementelor constructive AȘA DA: Structura acoperișurilor
acoperișului existent și nu se va modifica lățimea și cota streșinii, aceasta putând valoroase şi, pe cât posibil, repararea reprezintă un element important
fi ridicată până la maxim 5,5 metri față de cota terenului natural, măsurată în şi conservarea la nivel cât mai extins, pentru evidența istorică și dau un DA
punctul cel mai înalt, dar fără ca aceasta să depășească 3 metri față de cota prin folosirea tehnologiilor tradiţionale farmec aparte spațiilor mansardate
parterului. locale. Elementele deteriorate se atunci când rămân aparente; de
Decoraţiile se vor prelua nealterate (dacă este cazul). Nu se vor folosi forme şi pot înlocui cu elemente similare din aceea, nu se recomandă schimbarea
detalii provenite din alte zone etnografice, geografice sau climatice. lemn de aceeaşi esenţă, pentru a nu lor integrală, ci înlocuirea pieselor
Se va păstra ierarhia volumetrică a clădirilor de pe lot. Se recomandă ca interveni şi a dezechilibra capacitatea degradate.
înălțimea clădirii principale, de la stradă, să nu fie depășită de cea a clădirilor portantă de ansamblu a structurii. Se 4
anexe, excepție putând face doar șurile, care, în mod tradițional, erau adesea pot folosi rigidizări suplimentare din AȘA DA: Intervenția păstrează
mai mari și mai înalte decât casa propriu-zisă. Nu se admite sub nicio formă ca lemn şi/sau metal pentru prinderi/ dimensiunile și înclinația originară a
anexele din continuarea clădirii principale să fie extinse peste nivelul coamei legături, fără ca acestea să fie acoperișului. Se recomandă totuși
acesteia din urmă. Se admite extinderea unei construcții/anexe cu regim de prezente ca pondere importantă păstrarea unei perechi de căpriori-
înălțime parter, cu un corp având acoperiș verde, în situația în care extinderea în ansamblu. Intervenţiile realizate martori din structura originară.
nu se face spre stradă și gabaritul ei nu concurează cu cel al construcției inițiale. trebuie să poată fi reversibile, pentru
a nu împiedica şansa unei intervenţii
viitoare, cu materiale şi tehnologii noi,
NU! ce se pot dovedi benefice în privinţa DA
calităţii de ansamblu a obiectului
şi a utilizării optime a acestuia.
Intervenţiile vor respecta scara şi
conformația acoperişului.
Pentru toate elementele din lemn,
se vor realiza lucrări de ignifugare
şi biocidare cu materiale care nu
afectează structura şi culoarea
lemnului şi care permit tratamentul
ulterior al acestuia cu ceruri, uleiuri şi
soluţii naturale.

NU!

1 2 5
AȘA NU: Intervenții greșite care apar în mod frecvent la clădirile tradiționale. AȘA NU: Exemplu contraindicat de AȘA DA: Dublarea căpriorilor este uneori necesară, dar nu obligatorie, atunci
intervenție (imagine din satul Tetișu) când este necesară termoizolarea spațiilor.
Învelitoarea este realizată din tablă, azbociment,
diverse membrane bituminoase sau
(materiale folosite alte materiale nespecifice zonei, DA DA
şi compatibilităţi) acestea se vor înlocui cu cele care se
încadrează în specificul local.
În cazul intervenţiilor asupra Materialele de termoizolare/
construcţiilor existente, acolo hidroizolare pentru învelitoare vor fi
unde acestea nu se încadrează în compatibile cu cele din care aceasta
specificul local şi sunt lipsite de valori este realizată. Se vor folosi, pe cât
constructive şi memoriale certe, se posibil, materiale naturale, precum 2
va interveni asupra învelitorii, pentru țigla produsă manual, şi soluţii de
a răspunde nevoilor de încadrare în alcătuire care să permită schimbul
specificul local (recomandări similare de vapori interior/exterior, prin

32 cu cele pentru construcţiile noi). aceasta asigurându-se realizarea


Extinderile şi/sau conversiile vor ţine unui climat interior optim utilizării/ DA
cont de recomandările din capitolele locuirii (se va avea o grijă sporită
anterioare, în funcţie de volumul la detaliile constructive din jurul
rezultat al construcţiei. coşurilor de fum, al lucarnelor, de
Acolo unde învelitoarea (prin la intersecţia cu foişoarele etc.). Nu
materiale şi conformare) se încadrează este recomandată combinarea la
în specificul local, se recomandă același acoperiș a mai multe tipuri,
păstrarea elementelor valoroase, culori sau forme de învelitori, cu
excepția acoperișului vegetal. Culorile 3
în special a ţiglei vechi, şi, pe cât
posibil, repararea şi conservarea la vor fi cele naturale (atât cele pentru
un nivel cât mai extins, prin folosirea materialele de învelitoare, cât şi cele AȘA DA: Țigla nouă produsă manual
tehnologiilor tradiţionale locale. Țigla pentru alte elemente constructive sau după rețete tradiționale este soluția
ceramică tradițională și-a dovedit tehnologice): nu se vor folosi culori recomandată atunci când vorbim 4
durabilitatea de peste 100 de ani, iar stridente sau saturate și se va evita despre înlocuirea învelitorilor istorice
o parte dintre piese sunt inscripționate folosirea țiglei industriale în a cărei degradate. Țigla manuală se situează AȘA DA: Țiglă manuală nouă, utilizată la o pensiune turistică; proiect realizat cu
și au forme unice. Dacă învelitoarea compoziție s-a introdus colorant. la un nivel de cost sensibil egal cu cel finanțare europeană
al țiglei industriale.

DA DA

1 5

AȘA DA: Exemplu de compatibilitate, obținut prin alăturarea acoperișului vegetal/verde cu cel de stuf/paie AȘA DA: Țiglă trasă, folosită pentru acoperirea unor case
DA NU! NU!

33

1 4 7
AȘA DA: Refolosirea țiglei vechi este o soluție foarte bună pentru intervenția pe AȘA NU: Aspectul izbitor al învelitorilor industriale intră în disonanță cu coloritul AȘA NU: Folosirea țigelor/a
clădiri tradiționale, în contextul în care majoritatea pieselor au rezistat sute de pământiu, natural, al învelitorilor tradiționale, care se integrează și se contopesc învelitorilor de alt format decât cel
ani. Aceasta trebuie însă foarte bine selectată pentru acoperirea acoperișurilor insesizabil în coloritul peisajului agrar înconjurător, o caracteristică aparte și poate tradițional nu are ce căuta într-o
în care se amenajează o mansardă (imagine din satul Mera). cea mai importantă a satului sud-transilvănean (imagine din satul Nădășel). intervenție asupra clădirii tradiționale.
(imagine din satul Jebucu).
AȘA DA: Țigla veche recondiționată AȘA NU: Țigla de tip solzi dublă este
prin îndepărtarea lichenilor. Poate AȘA NU: Sunt suficiente motive de a contraindicată pentru reabilitarea
DA constitui o modalitate de intervenție, evita amplasarea tablei pe acoperiș NU! construcțiilor tradiționale, pentru că
dar nu este recomandată în toate (vezi la capitolul despre învelitorile nu respectă forma și dispunerea
2 intervențiile, din cauza timpului pentru clădirile noi). tradițională.
consistent necesar curățării ei. 5

NU! DA DA

7 8

AȘA DA: O tehnologie actuală, care e în curs de răspândire în zonele rurale,


sunt țiglele solare.
Acestea pot fi un bun înlocuitor al acoperișurilor clasice, pentru că vor avea, pe
lângă calitatea pe care orice acoperiș trebuie să o aibă, și pe cea de a produce
energie.
Pe de altă parte, nu fac notă discordantă în ce privește culoarea cu vecinătățile,
3 prin stratul suport, care este de culoarea țiglei naturale, și prin textura mată
6 obligatorie.
AȘA NU: Se va evita utilizarea plăcilor de policarbonat sau a altor materiale
de tip plastic. Acestea au o durată de viață scurtă, sunt inestetice, iar când se
incălzesc de la soare emană un miros neplăcut.
Elementele de iluminare și ventilare, instalaţiile
DA
Elementele de iluminare Lucarnele vor ocupa maximum 25 % lumină în interiorul mansardei este
(luminatoare, ferestre în planul din suprafaţa unei fețe a acoperișului mai mare, se reduce numărul de
acoperişului), instalaţiile (panouri şi vor fi dimensionate şi poziţionate puncte nevralgice prin care apa s-ar
solare, panouri fotovoltaice, lucarne, astfel încât să se păstreze o imagine putea infiltra, iar costul manoperei și
coşuri de fum) sunt permise doar coerentă cu imaginea specifică al materialelor este mai mic. Acolo
dacă sunt justificate funcţional şi vor locului şi acestea să nu constituie un unde se poate dovedi existența unor
ocupa maximum 25 % din suprafaţa element discrepant, vizibil din drum alte forme tradiționale de lucarne, se
pantei respective. Pe cât posibil, sau din diverse puncte de perspectivă vor prelua exemplele respective.
se vor orienta spre interiorul lotului, şi belvedere cunoscute la nivel local. Acoperirea lucarnelor, umbrirea

34
astfel încât să se păstreze o imagine Se recomandă ca lucarnele noi să ferestrelor în planul acoperişului
coerentă şi acestea să nu constituie fie poziționate spre curte. În general, se vor face din materiale care nu
un element discrepant, vizibil din drum se recomandă utilizarea unor lucarne contravin specificului local şi imaginii
sau din diverse puncte de perspectivă într-o singură apă sau în formă de „ochi de ansamblu a construcţiei.
şi belvedere cunoscute la nivel local. de pisică” (acolo unde este nevoie
Se recomandă utilizarea unor de ventilare și mai puțin de lumină
tipuri de lucarne care se bazează pe naturală). Se recomandă realizarea
tehnica locală, generând o dezvoltare unor lucarne lungi, cu înălțimea de
a meșteșugurilor în defavoarea maximum 0,8 m, în locul mai multor
produselor industriale. lucarne mici, deoarece aportul de 4
Existenţa nenumăratelor ruine, în general, clădiri al căror acoperiș s-a prăbușit,
a făcut ca unii arhitecți să acorde o importanță sporită conceptului de intervenție
pe restaurare (imagine din satul Gârbău).

DA DA

DA

DA

5
3
AȘA DA: Construirea unui acoperiș nou peste o clădire aflată în ruină propune
AȘA DA: Intervenție de reconstruire a unui acoperiș și de înălțare a construcției. un concept interesant privind intervenția contemporană vizibilă asupra unei
Intervenția contemporană este vizibilă prin folosirea unui model de traforaj clădiri tradiționale. În mod normal, modificarea unui acoperiș existent în acest
2 aparte, iar forma tradițională a acoperișului este respectată. fel ar fi contraindicată pentru clădirile tradiționale (imagine din satul Mănăstireni).
DA DA

35

1 3

AȘA DA: Amenajarea unor goluri în planul acoperișului aduce cele mai AȘA DA: Micile lucarne într-o singură pantă, amenajate în mansarda unei clădiri secundare, pot aduce suficientă lumină
puține modificări volumetriei acestuia, dar sunt de preferat intervențiile în care pentru spații precum dormitoare, băi etc. Tipul de lucarnă cu o singură pantă aduce aminte de golurile de intrare în pod
construirea de ferestre și lucarne se bazează pe susținerea economiei locale; or, și pot avea dimensiuni consistente. Acest tip de lucarnă poate fi folosit și la casa principală, cu condiția ca dimensiunea
ferestrele de tip Velux nu angrenează într-o formă consistentă meșteșugul local lor sa rămână între niște valori decente, mai mici decât la cele de la anexe, în funcție de gabaritul clădirii. În general, se
tradițional. recomandă ca acestea să se încadreze într-un dreptunghi de 60 x 80 cm pentru casele tradiționale.

DA

2 4
AȘA DA: Lucarnele de tip ochi de pisică sunt cele mai folosite pentru a ilumina un AȘA DA: Lucarna prelungită într-o singură apă precum cea din imagine e o
pod mansardat. Acestea modifică nesubstanțial volumul acoperișului (imagine soluție viabilă de iluminare a mansardei.
din satul Văleni).
DA DA

36

1 3
AȘA DA: Pentru construcțiile anexe în care se amenajează spații de locuit mansardate, se pot utiliza procedee precum cel AȘA DA: Lucana prelungită îintr-o singură apă precum cea din imagine e o
din imagine, privind vitrarea întregului fronton, mai ales dacă acesta a fost inițial din lemn. soluție viabilă de iluminare a mansardei.

DA

2
4
AȘA DA: Introducerea luminii printr-o lucarnă poate AȘA DA: Introducerea luminii printr-o lucarnă poate AȘA DA: Soluția de lucarnă realizată foarte estetic și discret, asigură necesarul
fi o soluție de iluminat eficientă pentru spațiile destul fi o soluție de iluminat eficientă pentru spațiile de la de lumină și ventilare a spațiului mansardei.
de întunecate de la parter, ale cărui ferestre nu se mansardă.
recomandă a fi modificate.
GSPublisherVersion 0.0.100.100
DA DA NU! NU!

37

1 3 6 7
AȘA DA: Amplasarea ferestrelor în găurile de aerisire a podului nu modifică cu AȘA DA: Atunci când nu se distruge AȘA NU: Nu se acceptă amplasarea AȘA NU: Modificarea gurilor de
nimic aspectul general al locuinței. (imagine din satul Tetișu) vreo evidență istorică, se pot amplasa unor goluri nespecifice ca formă, aerisire nu este permisă în vederea
goluri în elementele geometrice ale precum cele din imagine (imagine din amplasării unor ferestre. Aceasta
fațadelor, întărindu-le efectul (imagine satul Tetișu). aduce grave modificări aspectului
din satul Inucu). general al fațadei.
Balcoanele/logiile de la etajul/mansarda caselor sunt elemente care apar - sunt greu de întreținut ca hidroizolație și igienă;
frecvent în urma importului din mediul urban (român și străin) care s-a făcut din - e un plus de investiție la construire;
anii 1990 și până acum. Aceste elemente sunt insuficient înțelese, inutile și cu - deși se fac pentru a evita dificultățile de execuție și costurile lucarnelor sau ale luminatoarelor, prețul lor, în timp, îl
efect negativ asupra construcției, deoarece: depășește pe al acestora;
- produc scurgeri de căldură la nivelul plăcii dintre parter și etaj (punte termică), - nu se folosesc în mod curent, fiind doar elemente de mândrie sau de prestigiu prost înțeles (fiind la stradă, sunt mereu
precum și pierderi de căldură la nivelul ușilor și al ferestrelor suplimentare (cost pline de praf, deci nu se pot scoate la aerisit nici măcar așternuturile).
suplimentar);

DA DA NU!

2
5 8
AȘA DA: Amplasarea găurilor de aerisire a podului nu modifică cu nimic aspectul AȘA DA: Amenajarea ingenioasă a AȘA NU: Nu se acceptă amplasarea logiei și a balconului către stradă și cu atât
general (imagine din satul Văleni). unei ferestre în zona de streașină. mai puțin distrugerea frontonului și a decorațiilor pentru realizarea intervenției.
5.2. PEREŢII investiţia, sunt, după caz: piatră, lemn,
cărămidă, lut, având ca liant var-nisip
sau lut.
Printre cele mai vechi tipuri de
case cu structură de lemn erau cele
cu grinzi chertate din lemn rotund.
mai lesne. Adesea, aceste structuri
erau dimensionate și asamblate
„la comandă” în satele românești
aceștia apar în secolul al XX-lea
la extinderile caselor vechi sau ca
material de bază pentru construcțiile
Analiza şi recomandările privitoare Aspectele principale care trebuie Grinzile se întrepătrund și sunt lăsate din munți, apoi deazasamblate și mai noi, voluminoase. Structurile
la pereţi se referă la tipurile de pereţi avute în vedere fac referire la: cu capetele libere. Cele mai vechi transportate în satele maghiare. de cărămidă s-au extins în satele
(portanţi sau de compartimentare), siguranţă şi stabilitate, protecţie la case de acest tip datează din mijlocul apropiate de calea ferată (mai ales
la materialele folosite în alcătuirea foc, compatibilitatea materialelor de sau de la sfârșitul secolului al XIX-lea Pereții din împletitură pe Valea Nadășului), unde transportul
acestora şi la marcarea posibilelor alcătuire, compatibilitatea materialelor și se găsesc cu precădere în Ținutului Găsim astfel de structuri în număr acestui material nou se făcea mai
probleme ce pot apărea în de acoperire, termoizolaţii şi ruperi de de Sus și Valea Căpușului, dar se mai redus, cu precădere în zonele ușor.
comportamentul în timp. capilaritate. întâlnesc și în Ținutul de Jos și pe sărace în păduri (pe Valea Nadășului: Pereții caselor, în general, erau lipiți
Valea Nadășului. Macău, Petrinzel, Inucu și Băgara). cu lut, apoi văruiți. La început, lipirea
Recomandările se grupează în trei Între stâlpii chenarelor de lemn se făcea pe cepuri din lemn de esență
categorii: 5.2.1. Specificul local Pereții din blănuri așezate pe cant se introduceau baghete de lemn tare. După apariția gaterelor, se lipea

38 A. Construcții noi cu gabarit mic și glisate de-a lungul unui stâlp orizontale, în jurul cărora se împleteau pe scânduri prinse în cuie de grinzi
(<120 mp), construcții cu gabarit Zidării de piatră Casele cu astfel de pereți erau pe verticală nuielele. Structura se sau nuiele de alun crăpate. Tencuielile
mediu (120 – 250 mp) și construcții În Țara Călatei, clădiri cu zidărie cele mai răspândite în Țara Călatei. lipea cu noroi sau lut și pleavă pe pe bază de var au apărut la sfârșitul
cu gabarit mare (250 – 395 mp), din piatră se găsesc în zonele cu Structura casei este formată dintr-un ambele fețe. secolului al XIX-lea și la începutul
dispuse în sistem pavilionar cariere de piatră (Ținutul de Jos și schelet de lemn, cu grinzi la talpă, secolului al XX-lea, la construcțiile
B. Construcții noi cu gabarit mare zona Nadășului: Văleni, Dumbrava, în care sunt așezați stâlpii fălțuiți, în Pereții din cărămidă cu tentă urbană. Din anii 1960, s-au
(250 – 395 mp), de tip monovolum Stana, Mera, Viștea, Suceagu) care se glisează blănurile, apoi cadrul Pereții din cărămidă sunt rari în răspândit tencuielile pe bază de
C. Intervenţii pe construcţiile și, în general, sunt construcții mai este închis cu o grindă de centură. arhitectura tradițională din Călata; ciment, improprii pentru structurile
existente (gabarit mic, mediu noi din secolul al XX-lea. Piatra se Grinzile pot avea secțiune rotundă, de zidărie tradiționale, deoarece
sau mare, dispuse pavilionar sau folosește fie la fundații, fie la fundații pot fi bușteni decojiți sau chertați sau împiedică circulația liberă a vaporilor,
monovolum). și întreaga zidărie, fie la împrejmuiri. elemente prelucrate cu fierăstrăul. ceea ce duce la menținerea unei
În majoritatea cazurilor, zidăria este La anexe, blănurile se înlocuiau cu umidități ridicate în casă.
Toate materialele de alcătuire tencuită, rar este lăsată aparentă (de dulapi. Pentru rigidizarea cadrelor,
pentru pereţi au nevoie de întreţinere exemplu, la șuri). Materialul este folosit între grinzile orizontale și stâlpi, la
în exploatare (în mai mică sau în formă de piatră brută sau fasonată. colțuri, se introduceau contrafișe.
mai mare măsură). Realizarea de Lespezi de piatră pot fi folosite pe post Este o tipologie de tranziție de la DA
alcătuiri constructive corecte, cu de paviment. structurile pe grinzi la cele cu cadre de
materiale naturale, compatibile, lemn și umplutură, unde rolul portant
de calitate, precum şi urmărirea în Pereții din grinzi este preluat atât de elementele
execuţie pot asigura o durată mai Fiind o zonă bogată în păduri, cadrului, cât și de blănurile sau dulapii
mare de viaţă a acestora, împreună casele cu două sau trei încăperi erau orizontali.
cu o întreţinere conştientă, periodică, construite din lemn. Pereții cu cadre Avantajele acestei structuri
din partea utilizatorilor. Materialele de lemn și împletituri se găseau mai constau în folosirea cherestelei de
recomandabile, în funcţie de zona ales în Ținutul de Jos și în Valea lungimi mai reduse, respectiv, într-o
în care urmează să se realizeze Nadășului, la gospodăriile mai sărace. o dezasamblare și o transportare

1 2 3
Detaliu de fundație din piatră cu pereți Casă cu pereți din blănuri așezați Casă cu pereți din blănuri, stâlpi 4
de lemn pe un demisol construit din piatră din lemn, peste care s-au așezat
(imagine din satul Leghia). scânduri, pentru o priză mai bună a
tencuielii (imagine din satul Leghia). Fundație de piatră și pereți din lemn
5.2.2. Recomandări la nivel local (lemn, cărămidă, piatră).
La construcțiile pentru care studiile
în măsura în care o permit calculele
structurii de rezistență. Se vor realiza
Pentru construcțiile noi, se recomandă
tratarea unitară a fațadelor, prin care să
termică este capacitatea elementelor
de construcție de a înmagazina căldura
geotehnice dovedesc că orice soluţie alcătuiri constructive care să diminueze/ se asigure, pe lângă eficiența energetică și de a o elibera în timp, prelungind
A. Construcții noi cu tradiţională este imposibil de aplicat în împiedice capilaritatea, în condiţiile în conformă cerințelor secolului XXI, și o efectul sursei de căldură – solară
gabarit mic (<120 mp), exploatare (ţinând cont de zona seismică care realizarea unei impermeabilizări întreținere mai ușoară. sau pe combustibil – prin așa-numita
în care se încadrează construcţia și de pe toată suprafaţa fundaţiei nu este Tradițional, au fost utilizate ca masă caracteristică de volant termic)1.
construcții noi cu gabarit caracteristicile terenului), se vor utiliza recomandabilă. termică: Pereţii de compartimentare se vor
mediu (120 – 250 mp) alte materiale de construcție (preferabil În mod tradițional, fațada de la stradă - pământul, argila sau piatra, soluții construi din materiale regenerabile şi se
naturale), nespecifice local. Zidăria este cea mai decorată, cea dinspre utilizate tradițional și la care se revine vor utiliza cu preponderenţă materialele
Pereţii portanţi sunt esenţiali portantă din piatră sau cărămidă va fi curte este tratată mai auster, dar este azi pentru construcții moderne, eficiente de construcţie considerate tradiţionale la
prin contribuţia la durabilitatea lăsată aparentă sau va fi tencuită cu totuși zugrăvită, cea dinspre vecin este, din punct de vedere energetic; nivel local (lemn, cărămidă, piatră) sau
construcţiilor. Aceştia se vor construi mortar pe bază de var, pentru a permite în general, tencuită, dar nezugrăvită, - lemnul, care, deși nu a fost și nu materiale ecologice sau ecodurabile
din materiale regenerabile şi se vor absorbția, circulația și evaporarea iar fațada din spate apare de multe ori este utilizat în principal pentru această de secol XXI (lemn, cărămidă, argilă/
utiliza cu preponderenţă materialele
39
apei într-un ritm normal. Liantul folosit netencuită, cu parament aparent de calitate, rămâne materialul ideal lut, cânepă, lână, paie, rumeguș sau
de construcţie considerate tradiţionale pentru zidire va fi tot pe bază de var, piatră sau cărămidă. pentru construcții ecodurabile. Calitatea conglomerate cu lianți naturali), pentru
extraordinară a lemnului este aceea funcțiuni care permit această compoziție.
că, datorită capacității calorice ridicate Nu se exclude utilizarea cărămizii
(a doua ca valoare după apă), posedă industriale cu goluri, a elementelor
DA practic aceeași „masă termică ca a structurale din beton, a structurilor mixte
pietrei sau a argilei”, dar este de cel puțin sau de lemn placate cu plăci antifoc și
șapte ori mai bun izolator termic decât izolație la interior, atunci când destinația
acestea din urmă și decât materialele clădirilor și normativele în vigoare o
de zidărie curent utilizate (cărămidă, impun. Nu este recomandată folosirea
blocuri din beton ușor, BCA etc.). (Masa unor materiale ca azbestul, bolțarii de
beton sau zgură și PVC-ul (plastic).

op. cit.
DA

2
1
AȘA DA: Materialele de construcție tradiționale, precum lemnul și piatra, pot fi
AȘA DA: Construcție nouă cu pereți și stâlpi din cărămidă și beton: cărămida tradițională, prin dimensiunile ei mici, se puse în operă într-o modalitate contemporană, corespunzând standardului de
adaptează ușor la orice configurație planimetrică, chiar și în detaliu. confort actual.
absorbția, circulația și evaporarea efecte directe apariţia igrasiei şi a îngroşări de pereţi etc). În condiţii
apei într-un ritm normal. Liantul folosit mucegaiurilor şi diminuarea calităţii speciale, consolidările se pot realiza şi
DA pentru zidire va fi tot pe bază de var, cu exploatării în timp a construcţiei. din alte tipuri de materiale nespecifice
aditivi pentru rezistența la intemperii Se pot realiza bariere de rupere de (beton, lemn lamelar, lemn stratificat
în caz de nevoie, pe cât permit capilaritate prin injectarea cu mortare etc.), cu asigurarea realizării unor
calculele structurii de rezistență. Se speciale de asanare. alcătuiri de pereţi compatibile cu
vor realiza alcătuiri constructive care La intervenția pe construcții existente, structura existentă.
să diminueze/împiedice capilaritatea, dacă expertiza tehnică relevă Atât pentru finisajele exterioare,
în condiţiile în care realizarea unei necesitatea consolidării, arhitectul va cât şi pentru finisajele interioare, se
impermeabilizări pe toată suprafaţa propune soluții care să implice folosirea vor folosi vopsele care nu împiedică
fundaţiei nu este recomandabilă. de materiale și tehnici tradiționale transferul de vapori.
Pereţii de compartimentare se vor (reparații locale la zidărie, inserarea Pentru obținerea unei construcții
construi din materiale regenerabile unor elemente structurale noi din lemn ecodurabile, se recomandă ca

40 şi se vor utiliza cu preponderenţă sau piatră, îngroșări de pereți etc.) finisajele finale ale pereților și tavanelor
materialele de construcţie considerate sau tehnici de secol XXI care folosesc să se facă exclusiv cu var natural stins
tradiţionale la nivel local (lemn, materiale regenerabile (lemn lamelar, sub formă de pastă, hidratată timp
cărămidă, piatră) sau materiale lemn stratificat, plăci lemnoase multistrat îndelungat pentru creșterea calităților
ecologice sau ecodurabile de etc. de liant, precedate fiind de un strat din
secol XXI (lemn, cărămidă, argilă/ Pentru reparațiile/restaurarea pereților așa-numita tencuială din nisip cu var,
lut, cânepă, lână, rumeguș sau de piatră, se recomandă folosirea cu granulație mai mare.
1 conglomerate cu lianți naturali). Nu pietrei, obținută din carierele locale Se recomandă, de asemenea,
este recomandată folosirea unor agrementate sau din surse preexistente folosirea vopselurilor pe bază de var,
AȘA DA: Zid mixt din piatră de gresie, cărămidă și elemente din beton, care materiale cum sunt BCA-ul, cărămida (reciclarea materialelor rezultate din silicaţi etc. Pentru finisajele exterioare,
combină tehnica tradițională cu cea contemporană, pentru a corespunde de sticlă etc. demolări) și folosirea mortarul pe bază se vor folosi culori specifice zonei în
cerințelor de stabilitate etc. – proiect realizat cu finanțare europeană. Nu se exclude utilizarea cărămizii de var stins (hidraulic). În cazul lemnului, care se realizează construcția; nu se
industriale cu goluri, a elementelor se recomandă refolosirea lemnului vechi vor folosi culori stridente şi saturate.
structurale din beton sau de lemn nedeteriorat, recuperat din desfacerea Extinderile şi/sau conversiile vor ţine
placate cu plăci antifoc, atunci când unor anexe gospodărești, sau a lemnului cont de recomandările din capitolele
DA normativele o cer. certificat ecologic, care provine din anterioare, în funcţie de volumul
păduri gestionate durabil, pe criterii rezultat al construcţiei.
economice și ecologice.
C. Intervenţii Se vor alege soluţii care să implice
pe construcţiile folosirea de tehnici şi materiale
tradiţionale (reparaţii locale,
existente (gabarit inserarea unor elemente structurale
mic, mediu sau mare, noi, preferabil din lemn sau piatră,
dispuse pavilionar
sau monovolum)
Se vor păstra și se vor restaura toate
detaliile istorice de parament, inclusiv DA
cornișele, bosajele etc.
Pentru construcţiile existente,
2 cel mai mare pericol îl reprezintă
modalitatea de armonizare cu
standardele şi normativele în vigoare
AȘA DA: Clădirea nouă, realizată din cărămidă cu goluri mari și beton, arată că privitoare la cerinţele de rezistenţă,
anumite materiale noi pot fi puse în operă, în logica lor, într-un mod care să țină stabilitate, protecţie la foc (în special
cont de volumetria specific locală. pentru clădirile cu funcţiuni publice),
hidroizolare şi izolare termică, igiena
şi sănătatea oamenilor. Ca principiu
B. Construcții noi la nivel local (lemn, cărămidă, piatră).
La construcțiile pentru care studiile general, trebuie încercată găsirea
cu gabarit mare geotehnice dovedesc că orice soluţie unor soluţii compatibile cu materialele
existente, care să nu influenţeze
(peste 250 mp), de tradiţională este imposibil de aplicat
în exploatare (ţinând cont de zona negativ structura şi comportamentul
tip monovolum seismică în care se încadrează acestora în exploatare (ţinând
construcţia și de caracteristicile cont de zona seismică în care se
Pereţii portanţi sunt esenţiali, terenului), se vor utiliza alte materiale încadrează construcţia), concomitent
cu păstrarea a cât mai mult din fondul 3
prin contribuţia la durabilitatea de construcție (preferabil naturale),
construcţiilor. Aceştia se vor construi nespecifice local (de exemplu, construit valoros.
din materiale regenerabile şi se vor betonul sau metalul). Zidăria portantă Nu se vor realiza suprafeţe mari AȘA DA: Casă de locuit tradițională după restaurare
utiliza cu preponderenţă materialele din piatră sau cărămidă va fi lăsată de pereţi la care, prin alcătuirea
de construcţie considerate tradiţionale aparentă sau va fi tencuită cu mortar constructivă, transferul vaporilor este
pe bază de var, pentru a permite împiedicat, acest fenomen având ca
C.1. Pereţii din lemn C.2. Pereţii din piatră
Se vor înlocui piesele deteriorate cu piese identice, realizate din lemn de Materialele se vor alege compatibile cu tipul de piatră folosită, fiind dependente conținuți în vopselele respective.
aceeaşi esenţă (masiv sau lamelar), pentru a nu interveni şi a nu dezechilibra de gradul de porozitate a acesteia. Rostuirea pietrei, în cazul în care aceasta se Intervenţiile pe mortare se vor realiza
capacitatea portantă de ansamblu a structurii şi comportamentul higrotermic al lasă aparentă, se recomandă a se face cu un mortar pe bază de var stins pastă, cu materiale compatibile, elastice,
acesteia. Se pot folosi rigidizări din lemn (sau metal) pentru îmbinări/legături, amestecat cu praf din piatra respectivă și nisip. Piatra nu se va acoperi cu lacuri care să favorizeze transferul vaporilor:
fără ca acestea să fie prezente ca pondere importantă în ansamblu. Se vor şi vopseluri care influenţează porozitatea şi permeabilitatea la vapori a acesteia. mortare şi tencuieli var-nisip, lut. Nu
realiza lucrări de ignifugare şi biocidare cu materiale transparente, care nu Rostuirea nu se face la fața pietrei, ci la o retragere de cel puțin un centimetru se vor folosi tencuieli acoperitoare
afectează structura şi culoarea lemnului şi care permit tratamentul ulterior al de la fața acesteia. Nu se acceptă vopsirea rosturilor în negru, cărămiziu sau din ciment, care nu sunt permeabile
acestuia cu ceruri, uleiuri şi soluţii naturale. alte culori, deoarece acest lucru atrage după sine distrugerea eleganței imaginii la vapori.
specifice a zidăriei de piatră și a pietrei din zidărie, datorită compușilor chimici

DA DA DA 41

1 3 5
AȘA DA: Cadre tradiționale din lemn în timpul restaurării: un element afectat de AȘA DA: Zidurile din piatră tencuite cu mortare pe bază de var reprezintă două
degradare nu trebuie înlocuit cu totul (imagine din satul Roșia Montană). tipuri de materiale compatibile.

DA DA DA

2 4 6
Folosirea pietrei pentru zidurile și
AȘA DA: Intervenție de reabilitare a unui perete din lemn în care s-au păstrat fundațiile construcțiilor noi este optimă
majoritatea elementelor originare. în zonele cu umiditate mare.
C.3. Pereţii din cărămidă
NU! DA
Porțiunile deteriorate realizate din
cărămidă vor fi asigurate, desfăcute
și rezidite cu același material (nou
sau provenit din demolări), avându-
se grijă la întrețeserea porțiunilor de
zidărie.
Dacă expertiza tehnică stabileşte ca
fiind necesare consolidări structurale
ale pereţilor din cărămidă, se vor
evita soluţiile de cămăşuire pe toată
suprafaţa peretelui; când acest lucru 3
42 nu este posibil, se pot folosi aditivi
care să crească permeabilitatea
la vapori a acestuia, cu scopul
AȘA NU: Clădire tradițională după intervenție: s-au îndepărtat elementele
caracteristice ale fațadei, precum sunt decorațiile, tâmplăriile, țiglele, în locul
prevenirii efectului „de pungă”, care cărora s-a montat o tâmplărie din PVC, material necaracteristic zonei, s-au
va diminua confortul utilizării în timp a distrus decorațiile istorice, montându-se probabil în schimb o termoizolație din
construcţiei. Se vor realiza intervenţii polistiren, s-a folosit o țiglă total inadecvată pentru o clădire tradițională.
cu materiale compatibile, elastice,
care să favorizeze transferul vaporilor: Clădiri tradiționale înainte de
mortare şi tencuieli var-nisip, lut. Nu intervenție: se evidențiază elementele
se vor folosi tencuieli acoperitoare decorative deosebit de valoroase. DA
din ciment, care nu sunt permeabile
la vapori.

DA

4 6
AȘA DA: Cărămida tradițională se
pretează foarte bine la realizarea
pereților din partea superioară, feriți
1 de umiditate, în special a frontonului

DA DA NU!

7
2 5
AȘA DA: Restaurarea elementelor decorative este deosebit de importantă AȘA NU: Se interzice importul de detalii decorative sau constructive străine.
pentru imaginea de ansamblu, pitorească, a clădirii.
5.3. FUNDAŢIILE gabarit mare (250 – 395
mp), de tip monovolum
fundaţia construcţiei. Acesta va fi
realizat din materiale naturale (piatră,
pietriș) și va avea rosturi de dilataţie,
apele pluviale de fundaţia construcţiei
fără a intra în contact direct sau a
sigila pereții sau fundația clădirii
Prin fundaţii se înţeleg, în funcţie de secolului al XIX-lea, sub grinda de iar în punctele de scurgere a apelor alăturate lui. Trotuarul se va realiza din
tipul construcţiei şi de zona în care se talpă se așază o bază continuă de Fundaţiile contribuie esențial la pluviale se vor realiza detalii care materiale naturale, va avea rosturi de
realizează investiţia: fundaţiile-soclu, piatră, pentru a prelua denivelarea durabilitatea clădirilor. Acolo unde este să favorizeze expulzarea acestora dilataţie, iar în punctele de scurgere
pivniţele, subsolurile şi demisolurile. terenului. Astfel, apar casele cu posibil din punct de vedere structural şi îndepărtarea lor de construcţie a apelor pluviale se vor realiza detalii
Recomandările se grupează în trei demisol. În cazul caselor etajate sau (dar și tehnologic şi economic), în (direcţionare preponderentă către care să favorizeze expulzarea acestora
categorii: cu subsol (pivniță), peretele înalt funcţie de zona seismică în care se suprafeţele verzi amenajate). şi îndepărtarea lor de construcţie
A. Construcții noi cu gabarit mic din subsol era realizat tot din piatră. încadrează construcţia, se vor folosi (direcţionare preponderentă către
tehnici tradiţionale.
(<120 mp), construcții cu gabarit
mediu (120 – 250 mp) și construcții
Piatra de fundare este piatră de
carieră din zonă: calcar dur sau Se vor folosi sisteme tradiționale C. Intervenţii pe suprafeţele verzi amenajate).

noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), rocă metamorfică. Piatra proaspătă (fundații continue pe sub ziduri construcţiile existente
43
portante sau fundații izolate) și
dispuse în sistem pavilionar
B. Construcții noi cu gabarit mare
de carieră este un material ușor de
lucrat și de tăiat; având în compoziție se va evita „sigilarea” terenurilor (de gabarit mic,
(250 – 395 mp), de tip monovolum diverși lianți, oferă o imagine cu radiere sau șape realizate din mediu sau mare,
ciment, mai puțin în situația în care
C. Intervenţii pe construcţiile
existente (gabarit mic, mediu
tipică pentru arhitectura din zonă.
În satele din apropierea carierelor cerințele structurale o impun. Este dispuse pavilionar
sau mare, dispuse pavilionar sau (Vișta, satele din Valea Nadășului, de preferat adoptarea unor soluții sau monovolum)
monovolum) Stana, Petrinzel, Jebucu sau zona ecodurabile; unde sunt necesare,
Căpușu Mare), sunt folosite pietre de se vor face sisteme subterane de Fundaţiile contribuie esențial
Toate materialele de alcătuire pentru carieră mari, fasonate sau cioplite. drenare. Materialele recomandate, la durabilitatea clădirilor. Pentru
fundaţii au nevoie de întreţinere în Piatra se zidește prin metodă uscată în funcţie de zona în care urmează construcţiile existente, probleme
exploatare (în mai mică sau în mai sau este lipită cu lut sau noroi. Lutul să se realizeze investiţia şi de tipul multiple se întâlnesc mai ales la 1
mare măsură). Realizarea de alcătuiri a fost înlocuit cu mortarul pe bază acesteia, sunt, după caz: piatră, imobilele de mică anvergură din
constructive corecte, cu materiale de var. Astăzi, aceste structuri par beton ciclopian, cărămidă, beton (cu mediul rural, unde de obicei nu a
naturale, compatibile, de calitate, a fi realizate prin metodă uscată, condiţia să se realizeze fundaţii sub fost acordată o importanţă deosebită
precum şi urmărirea în execuţie le pot deoarece din cauza mișcărilor de zidurile portante; nu se recomandă fundaţiilor, acestea fiind mici, prost
asigura o durată mai mare de viaţă, teren (tasări, umflări), mortarul s-a soluţiile cu radier general, care conformate şi prost rezolvate din
împreună cu o întreţinere conştientă, spart, s-a fărâmițat și a căzut dintre impermeabilizează o suprafaţă mare punct de vedere constructiv, ceea
periodică, din partea utilizatorilor. pietre. Odată cu apariția cimentului, de teren). Nu se vor folosi pereţi ce a dus la degradări şi prăbuşiri ale
Materialele recomandate, în funcţie mortarele au fost înlocuite cu acest masivi din beton, care împiedică diverselor elemente constructive (mai
de zona în care urmează să se material nou, care însă nu este indicat transferul de vapori, reţin umezeala ales în cazul construcţiilor din lemn,
realizeze investiţia, sunt, după caz: pe post de liant, deoarece este un şi nu favorizează existenţa unui climat paiantă şi al construcţiilor anexe).
piatra, cărămida, betonul armat. material mai dur decât piatra de sănătos pentru utilizatori. Pivniţele şi Dacă sunt necesare consolidări
Aspectele principale care zidărie. În urma ciclurilor de îngheț- bolţile se vor realiza cu preponderenţă ale fundației (în funcţie de zona
trebuie avute în vedere fac dezgheț, a infiltrării apei și a frecării din cărămidă şi/sau piatră, legate cu seismică în care se încadrează), cât
referire la: siguranţă şi stabilitate, acestor materiale, mortarul mult mai mortar pe bază de var. Pivnițele vor este posibil, se vor propune soluții
compatibilitatea materialelor de dur tinde să distrugă straturile de avea goluri de ventilație în soclu, la (subzidiri, reparații, îngroșări, țeseri
alcătuire, compatibilitatea materialelor suprafață ale elementelor de piatră. nivel de siguranță împotriva inundării, de ziduri, tencuieli cu diverse mortare
de acoperire, termoizolaţiile şi Soclul și zidăria subsolului erau care vor fi deschise vara, pentru cu componente naturale armate cu
hidroizolaţiile, realizarea straturilor tencuite și vopsite, dar în cazul caselor uscarea pereților. fibre), care să folosească materiale de
de drenaj pentru îndepărtarea apelor familiilor mai sărace sau al anexelor, Pentru realizarea soclurilor din construcție naturale (piatră). Soluţiile
de la nivelul fundaţiei, materialele şi acestea rămâneau netencuite. piatră, se vor folosi materiale locale, de hidroizolare şi de termoizolare,
modalităţile de realizare a trotuarului cu tehnologii şi mână de lucru locală, prin alcătuirile constructive propuse,
prin activarea meşterilor din zonă. nu vor îmbrăca toată infrastructura: se
de gardă, îmbinarea soclu/material de
tencuire/placare soclu cu trotuarul de 5.3.2. Recomandări Nu se va folosi în exces cimentul (cu pot realiza bariere de capilaritate prin
gardă. precădere cimentul Portland, mai ales injecţii cu mortare speciale, tencuieli
A. Construcții noi fără rosturi de dilatare constructive
prevăzute în proiect) ca material de
cu mortare de asanare speciale, se
pot realiza straturi de drenaj care să
5.3.1. Specificul local cu gabarit mic (<120 lucru sau ca material de bază pentru faciliteze îndepărtarea apelor de la
mp), construcții noi liant. În cazul în care este necesară
realizarea unor fundaţii/socluri din
fundaţie şi să prevină infiltraţiile şi
degradările la nivelul acesteia (vezi
Casele tradiționale din Călata sunt
construite pe același principiu cu cu gabarit mediu beton armat, se recomandă tencuirea şi recomandările generale). Nu se vor
cele din restul Transilvaniei; astfel, (120 – 250 mp) și cu mortare cu textură lisă, pe bază
de var, în alcătuiri constructive
„sigila” terenurile cu şape realizate din
ciment, pivniţele vor păstra sau vor
fundația este una continuă pe sub
zidurile portante, realizată din piatră. construcții noi cu compatibile. Nu se va realiza placarea „primi” goluri de ventilaţie în soclu, la
Datele din secolul al XVIII-lea gabarit mare (250 – simplă cu piatră de râu sau piatră
spartă de gresie a soclului, care să
nivel de siguranţă împotriva inundării,
în vederea uscării pereţilor. Se va
dovedesc existența unor case
construite pe piloni, care la începutul 395 mp), dispuse în aducă un aspect „rustic”, de cele mai folosi cu precădere mortar de pământ
secolului al XIX-lea, au fost înlocuite sistem pavilionar multe ori impropriu şi incompatibil cu
arhitectura locală
sau de var, care permite evaporarea
apei infiltrate.
de case cu structură pe grinzi de
talpă, unde, sub grinzile de bază, la o și Se va construi un trotuar de gardă Se va repara/construi (dacă este 2
anumită distanță, se așezau pietre de B. Construcții noi cu perimetral, cu pantă suficientă, care
să îndepărteze apele pluviale de
cazul) trotuar de gardă perimetral, cu
pantă suficientă, care să îndepărteze
mari dimensiuni. Începând cu sfârșitul Imagine din satul Căpușu Mare
5.4. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE montate prin sistem lambă și uluc
sau chenare de foioase cu tăblii de
scândură sau placaj). Tâmplăriile
lemn de esență tare și, începând
din secolul al XX-lea, căptușite cu
scândură sau tăblii. Cercevelele,
foloseau vopsele pe bază de ulei.
Odată cu dorința de urbanizare,
apar și decorațiile, în primul rând
Prevederile referitoare la uşi şi cu o întreţinere conştientă, periodică, se montau în goluri de zidărie, cu blănurile, placajele, montanții, șipcile pe montantul orizontal (profiluri cu o
ferestre se referă la materialele de din partea utilizatorilor. buiandrug din lemn de esență tare și pervazurile se realizau din lemn de baghetă decorativă) și pe montanții
construcţie, la conformaţia acestora, la partea superioară, sau ‒ în cazul brad. Ferestrele vechi dispuneau de verticali, prin profilare și adăugarea
pereților de grinzi de lemn ‒ între doi foi de sticlă subțiri (2,5 mm), presată. unor capete de diamant sau capiteluri.
la soluţiile de umbrire şi la culori.
Acolo unde este posibil, se 5.4.1. Specificul local stâlpi de lemn, cu grindă de perete pe Foile nu se montau prin chituire, ci Feroneria (colțarii, balamalele,
recomandă să se apeleze la tehnici post de buiandrug. Tocurile (ascunse se fixau cu baghete de lemn teșite. clanțele, butoanele) erau realizate din
Golurile casei tradiționale au fost sau la vedere) erau realizate din Tâmplăriile se băițuiau sau se fier forjat.
tradiționale şi la meşteri locali pentru dimensionate la minimum, fiind
realizarea tâmplăriei interioare şi proporționate conform secțiunii de aur
exterioare, ca şi pentru realizarea (circa 2/3) și așezate cu axa lungă pe
feroneriilor şi/sau a diverselor verticală. Fațadele dispuneau de un DA
44 elemente decorative de mascare, ritm caracteristic, dat de alternarea
DA
care pot fi bătute sau turnate. golurilor mici cu porțiunile de plin
(zidite).
Recomandările se grupează în trei Cele mai vechi case dispuneau de
categorii: o singură foaie de ușă și un singur
A. Construcții cu gabarit mic rând de vitraj. Foile acestor ferestre
(<120 mp), construcții cu gabarit erau, de obicei, împărțite în trei și cu
mediu (120 – 250 mp) și construcții deschidere către exterior.
cu gabarit mare (250 – 395 mp), La începutul secolului al XX-lea,
dispuse în sistem pavilionar ferestrele au fost dublate cu foi ce
B. Construcții cu gabarit mare se deschideau către interior. Un tip
(250 – 395 mp), de tip monovolum mai recent de ferestre este cel care
C. Intervenţii pe construcţiile dispune de un montant orizontal la
existente (de gabarit mic, mediu treimea superioară, care divide astfel
sau mare, dispuse pavilionar sau fereastra în două foi mai mari la
monovolum) partea inferioară și două ochiuri mici
la partea superioară (așa-numitele
Toate elementele de tâmplărie au supraluminatoare sau oberlihturi).
nevoie de întreţinere în exploatare (în Supraluminatoarele permiteau
mai mică sau în mai mare măsură). aerisirea permanentă a încăperilor
Realizarea de alcătuiri constructive fără a permite intrarea frauduloasă
corecte, cu materiale naturale, în interior. Ușile, la rândul lor, au fost 2
compatibile, de calitate, precum şi 4
dublate, pentru o termoizolare mai
urmărirea în execuţie le pot asigura o
durată mai mare de viaţă, împreună eficientă. D obicei, foile de exterior
sunt pline (realizate din scânduri Fereastră în două straturi de geam Fereastră istorică într-o singură foaie de geam (imagine din satul Jebucu)

DA DA DA

1 3 5
Fereastră în două straturi de geam
Fereastră istorică într-o singură foaie Fereastră în două straturi de geam (imagine din satul Văleni)
de geam (imagine din satul Văleni)
5.4.2. Recomandări situațiile impuse de lege și normativele
în vigoare.
Pentru îndeplinirea cerinţelor actuale DA
privitoare la eficienţa energetică, se NU!
A. Construcții noi cu poate folosi vitrajul termoizolant (cu
gabarit mic (<120 mp), două sau trei foi). Pentru a asigura
un grad sporit de izolare fonică
construcții noi cu (pentru construcţiile situate pe lângă
gabarit mediu (120 – drumurile cu circulaţie intensă sau dacă
funcţia o impune), atât pentru vitrajul
250 mp) și construcții termoizolant, cât şi pentru vitrajul simplu
noi cu gabarit mare de la geamurile duble, se pot folosi
foi de sticlă de grosimi diferite, care
(250 – 395 mp), dispuse
45
„rup” vibraţia sunetului. Geamul folosit
în sistem pavilionar va fi cu preponderenţă transparent,
poate fi acoperit cu diverse folii care
să realizeze controlul solar, fără a
Materialele modifica culoarea şi textura acestuia.
Ferestrele şi uşile vor fi realizate Nu se vor folosi: geam bombat, geam
din lemn (masiv sau stratificat) tratat reflectorizant, geam oglindă. În mod
cu ulei, ceruit sau vopsit cu soluţii excepţional şi justificat, atunci când
naturale, cu feronerie metalică. Pentru contextul şi funcţia o impun, se pot
tâmplăria exterioară, se va folosi lemn folosi şi alte tipuri de prelucrări/acoperiri 2 4
de esenţă tare. În realizarea acestora, ale sticlei (de exemplu, folii speciale
se vor respecta tehnicile tradiţionale şi necesare măsurilor antiefracţie sau
antivandalism). AȘA DA: Forma și dimensiunile ferestrelor tradiționale, precum AȘA NU: Proporția ferestrelor este nehotărâtă și nu
se vor activa, pe cât posibil, meşterii și ritmul lor, sunt elemente definitorii ale specificului local și vor respectă specificul local; împărțirea canaturilor este
din zonă. Tâmplăria poate fi simplă Pentru asigurarea cerinţelor
privitoare la igienă şi sănătate, se fi preluate și în cazul noilor construcții (imagine din satul Viștea). impersonală, iar ritmul golurilor nu are nicio legătură
sau dublă, în funcţie de necesarul de cu specificul local.
izolare termică corelat cu climatul şi vor folosi aerisitoare cu acţionare
factorii de mediu din zona în care se automată (incluse în tocul geamului)
inserează construcţia. Elementele sau manuală, pentru a asigura o
componente ale tâmplăriei: rame, ventilare naturală a spaţiilor interioare,
cercevele, şprosuri, traverse etc. se vor atunci când alcătuirea ferestrelor
realiza din lemn. În mod excepțional, duce la etanşeizare, care nu permite
pentru conformarea la reglementările împrospătarea aerului (altfel fiind DA DA
privind rezistența la foc, care nu poate necesare sisteme suplimentare de
fi obținută cu lemn, sau rezistența la ventilare mecanică sau naturală).
deteriorările cauzate de animale, se
poate folosi tâmplărie metalică, strict în

DA

1 3 5
AȘA DA: Dimensiunea golurilor și a ferestrelor respectă întocmai specificul local AȘA DA: Proporția și ritmul golurilor construcției noi respectă specificul local – AȘA DA: Fereastră nouă din lemn,
(imagine din satul Săvădisla). proiect realizat cu finanțare europeană (imagine din satul Văleni). inspirată din specificul local și care
este prevăzută cu accesorii de
impermeabilizare și înlăturare a apei.
Confecționarea acestor ferestre se poate
face într-un atelier local, sprijinind astfel
economia locală.
Conformaţia ferestrelor nu modifică aspectul lemnului și nu automată (incluse în tocul geamului)
Ferestrele vor respecta proporţiile dau senzația de ud sau lucios. Pentru sau manuală, pentru a asigura o
tradiţionale între lungime şi lăţime în colorare, se vor folosi cu precădere ventilare naturală a spaţiilor interioare, DA
special la fațada principală, pentru a da pigmenţii naturali. atunci când alcătuirea ferestrelor
o unitate stilistică desfășuratei stradale. duce la etanşeizare, care nu permite
Se recomandă alternarea unor goluri împrospătarea aerului (altfel, fiind
mici, specifice arhitecturii vernaculare, B. Construcții noi cu necesare sisteme suplimentare de
cu vitraje mari, de dimensiunea unui
perete, pentru funcțiuni principale care gabarit mare (250 – 395 ventilare mecanică sau naturală).

necesită un iluminat corespunzător. mp), de tip monovolum Conformaţia ferestrelor


Se admit, ca accente compoziţionale Dimensiunile golurilor vor respecta
bine justificate (deschidere către peisaj, Materialele logica procesului tehnologic pentru
folosire pasivă a energiei solare), altele Ferestrele şi uşile vor fi realizate din interior.

46
decât verandele, panourile vitrate de lemn (masiv sau stratificat) tratat cu Ferestrele vor avea, în general, o
dimensiuni mai mari, dar nu pe mai mult ulei, ceruit sau vopsit cu soluţii naturale, geometrie simplă şi neornamentată.
de 30 % din suprafața fațadei, dispuse cu feronerie metalică. Pentru tâmplăria Nu se vor realiza goluri atipice: cerc,
cu preponderenţă spre interiorul lotului. exterioară, se va folosi lemn de triunghi, romb, hexagon etc. (care în
Nu se vor realiza goluri atipice: cerc, esenţă tare. Se vor respecta tehnicile exploatare pot dovedi diverse vicii/
triunghi, romb, hexagon etc. (care în tradiţionale şi se vor angrena, pe cât inconveniente: neetanşeizare corectă
exploatare pot dovedi diverse vicii/ posibil, meşterii din zonă. Tâmplăria datorată formei atipice, soluţii de
inconveniente: neetanşeizare corectă poate fi simplă sau dublă, în funcţie umbrire atipice, costisitoare şi uneori
datorată formei atipice, soluţii de de necesarul de izolare termică corelat ineficiente şi inestetice etc.).
umbrire atipice, costisitoare şi uneori cu climatul şi factorii de mediu din 1
ineficiente şi inestetice etc.). zona în care se inserează construcţia.
Elementele componente ale tâmplăriei: AȘA DA: Necesitatea de lumină poate constitui un factor decisiv în arhitectura
Soluţiile de umbrire rame, cercevele, şprosuri, traverse etc., fațadei. Pereții vitrați pot fi dublați de un element de umbrire din lemn, care trimite
Pentru umbrirea suprafețelor vitrate, se vor realiza din lemn. la detaliile de închidere a construcțiilor tradiționale.
se vor folosi obloanele din lemn, În mod excepțional, pentru
streșinile sau vegetația. În cazuri conformarea la reglementările
justificate formal sau funcțional, se privind rezistența la foc, care nu
pot prevedea obloane sau măști din poate fi obținută cu lemn, se poate
lemn, după forma și aspectul ușilor și folosi tâmplărie metalică, strict în
închiderilor de la anexele gospodărești amplasamentele impuse de lege. La DA
specific locale. funcţiunile cu flux de circulaţie mai
Soluţiile de umbrire alese trebuie să mare interior/exterior, se pot folosi
respecte soluţiile tradiţionale existente uși batante, glisante etc., panouri de
în zonă. Acestea vor fi realizate din sticlă mobile sau goluri cu dimensiuni
lemn, se vor monta cu preponderenţă agabaritice faţă de specificul zonei.
la exterior (pentru a asigura un control Pentru îndeplinirea cerinţelor actuale
climatic şi o protecţie suplimentară privitoare la eficienţa energetică, se
a ferestrelor împotriva intemperiilor) poate folosi vitrajul termoizolant (cu
şi pot avea lamele reglabile, care să două sau trei foi). Pentru a asigura un
permită un grad de umbrire optim, grad sporit de izolare fonică (pentru
ajustabil, pe toată perioada zilei şi în construcţiile situate pe marginea
funcţie de fiecare anotimp, dar să nu drumurilor cu circulaţie intensă sau
împiedice, în acelaşi timp, pătrunderea dacă funcţia o impune), atât pentru
luminii din exterior. Nu se vor folosi vitrajul termoizolant, cât şi pentru
rulouri exterioare, montate aparent, fără vitrajul simplu de la geamurile duble
reglaje, care iau din lumina geamului. se pot folosi foi de sticlă de grosimi
Pentru vitrajele cu suprafeţe mari, diferite, care „rup” vibraţia sunetului.
acolo unde sunt necesare şi justificate, Geamul folosit va fi cu preponderenţă
se pot instala soluţii de umbrire din transparent, poate fi acoperit cu diverse
lemn, fixe sau cu lamele cu unghi folii care să realizeze controlul solar, fără
reglabil, care să camufleze elementele a modifica culoarea şi textura acestuia.
discrepante în ansamblul volumetric. Nu se vor folosi: geam bombat, geam
Se interzice ca aceste conformaţii să reflectorizant, geam oglindă. În mod
se realizeze pe faţadele dinspre stradă. excepţional şi justificat, atunci când
Elementele de lemn se vor proteja cu contextul şi funcţia o impun, se pot
uleiuri, ceruri sau alte soluţii naturale. folosi şi alte tipuri de prelucrări/acoperiri
ale sticlei (de exemplu: folii speciale
Culorile necesare măsurilor antiefracţie sau
Tâmplăria exterioară şi elementele de antivandalism). 2
umbrire sau alte elemente decorative Pentru asigurarea cerinţelor
se pot vopsi în diferite nuanțe opace, privitoare la igienă şi sănătate, se AȘA DA: Golurile și ușile corespund necesităților de utilizare, iar alternarea ferestrelor mici cu ușile mari de acces, care
nesaturate, cu pigmenți naturali, care vor folosi aerisitoare cu acţionare preiau liniile de compoziție a ferestrelor, intră într-o alcătuire echilibrată.
metalică se va înlocui cu tâmplărie
din lemn masiv sau stratificat. Pentru
DA sporirea confortului de izolare termică, DA DA
se permite, acolo unde fereastra este
într-o singură foaie, să se dubleze
în spatele ei cu o fereastră cu vitraj
termoizolant în două sau trei foi într-un
singur canat, astfel încât intervenția
să nu se observe din exterior. Se va
avea grijă ca fereastra tradițională să
se poată deschide înspre interior.
Tâmplăria poate fi simplă sau
dublă, în funcţie de necesarul de

47
izolare termică corelat cu climatul şi
cu factorii de mediu din zona în care
se inserează construcţia. Elementele
componente ale tâmplăriei: rame,
cercevele, şprosuri, traverse etc.
se vor realiza din lemn. În mod
excepțional, pentru conformarea la
reglementările privind rezistența la 2 4
foc, care nu poate fi obținută cu lemn,
se poate folosi tâmplărie metalică,
strict în amplasamentele impuse AȘA DA: Pentru clădiri vechi fără valoare AȘA DA: Fereastră nouă cu două rânduri
de lege. La funcţiunile cu flux de istorică mare, se poate recurge la soluția de geamuri, primul fiind multistrat
1 circulaţie mai mare interior/exterior se unei ferestre din lemn cu croi tradițional,
pot folosi panouri de sticlă mobile sau cu un singur rând de geamuri multistrat:
AȘA DA: Ușă nouă, confecționată după modelul originar goluri cu dimensiuni agabaritice faţă cunoscutele ferestre de tip termopan.
de specificul zonei.
Soluţiile de umbrire Pentru îndeplinirea cerinţelor actuale
Pentru umbrirea suprafețelor vitrate, Culorile privitoare la eficienţa energetică, se
se vor folosi obloanele din lemn, Tâmplăria exterioară şi elementele poate folosi vitrajul termoizolant (cu
streșinile sau vegetația. În cazuri de umbrire sau alte elemente două sau trei foi). Pentru a asigura un
justificate formal sau funcțional, se decorative se pot vopsi în diferite grad sporit de izolare fonică (pentru DA DA
pot prevedea obloane sau măști nuanțe opace, nesaturate sau cu construcţiile situate pe marginea
din lemn, după forma și aspectul pigmenți naturali, care nu modifică drumurilor cu circulaţie intensă sau
ușilor și închiderilor de la anexele aspectul lemnului și nu dau senzația dacă funcţia o impune), atât pentru
gospodărești specific locale. de ud sau lucios. Pentru colorare, vitrajul termoizolant, cât şi pentru
Soluţiile de umbrire alese trebuie să se vor folosi cu precădere pigmenţii vitrajul simplu de la geamurile duble,
respecte soluţiile tradiţionale existente naturali. se pot folosi foi de sticlă de grosimi
în zonă. Acestea vor fi realizate din diferite, care „rup” vibraţia sunetului.
lemn, se vor monta cu preponderenţă C. Intervenţii pe Geamul folosit va fi cu preponderenţă
la exterior (pentru a asigura un control transparent, poate fi acoperit cu
climatic şi o protecţie suplimentară construcţiile existente (de diverse folii care să realizeze controlul
ferestrelor împotriva intemperiilor) gabarit mic, mediu sau solar, fără a modifica culoarea şi
şi pot avea lamele reglabile, care să mare, dispuse pavilionar textura acestuia. Nu se vor folosi:
permită un grad de umbrire optim, sau monovolum) geam bombat, geam reflectorizant,
ajustabil, pe toată perioada zilei şi geam oglindă. În mod excepţional
în funcţie de fiecare anotimp, dar Materialele şi justificat, atunci când contextul
să nu împiedice, în acelaşi timp, Ferestrele şi uşile vor fi realizate şi funcţia o impun, se pot folosi şi
pătrunderea luminii din exterior. Nu se din lemn (masiv sau stratificat) tratat alte tipuri de prelucrări/acoperiri ale
vor folosi rulouri exterioare, montate cu ulei de in, vopsit sau ceruit cu sticlei (de exemplu: folii speciale
aparent, fără reglaje, care iau din soluţii naturale, cu feronerie metalică. necesare măsurilor antiefracţie sau 3 5
lumina geamului. Pentru tâmplăria exterioară, se va antivandalism).
Pentru vitrajele cu suprafeţe folosi lemn de esenţă tare. Se vor Pentru asigurarea cerinţelor AȘA DA: Ferestrele tradiționale merită AȘA DA: Atunci când fereastra nu mai
mari, acolo unde sunt necesare şi respecta tehnicile tradiţionale şi se privitoare la igienă şi sănătate, se restaurate atunci când se prezintă în poate fi salvată, se poate recurge la
justificate, se pot instala soluţii de vor angrena, pe cât posibil, meşterii vor folosi aerisitoare cu acţionare condiții acceptabile. Elementele degradate serviciile unui atelier local de tâmplărie,
umbrire din lemn, fixe sau cu lamele din zonă. Elementele valoroase se automată (incluse în tocul geamului) din lemn trebuie înlocuite, feroneria pentru a reproduce fereastra după croiul
cu unghi reglabil, care să camufleze vor conserva şi se vor recondiţiona sau manuală, pentru a asigura o făcută să funcționeze din nou, iar întreg originar.
elementele discrepante în ansamblul folosindu-se aceleaşi materiale şi ventilare naturală a spaţiilor interioare, ansamblul trebuie protejat de o peliculă
volumetric. Se recomandă ca acestea tehnici constructive (atât elementele atunci când alcătuirea ferestrelor de vopsea.
să nu se realizeze pe faţadele dinspre cu forme tipice, cât şi cele cu forme generează o închidere etanşă, care nu
stradă. Elementele de lemn se vor atipice) sau se vor înlocui, fără permite împrospătarea aerului (altfel,
proteja cu uleiuri, ceruri sau alte soluţii modificarea împărţirii specifice sau a fiind necesare sisteme suplimentare
naturale. detaliilor. Tâmplăria din PVC sau cea de ventilare mecanică sau naturală).
DA DA NU!

48

1 4
AȘA NU: Folosirea materialelor din PVC
și împărțirea prin baghete false este
interzisă (imagine din satul Macau).
DA

NU!

2 3 5

AȘA DA: Inexistența în trecut a unor ferestre pentru funcțiuni precum baie, mansardă, AȘA DA: În lipsa existenței unui model originar, se poate recurge la o soluție modernă. AȘA NU: Imagine din satul Savadisla
restaurant etc. poate lăsa loc liber unei abordări creative în acest domeniu – imaginea
este dintr-un proiect realizat cu finanțare europeană.
DA
Conformaţia ferestrelor Soluţiile de umbrire Culorile

Elementele valoroase se vor Elementele valoroase se vor Tâmplăria exterioară şi elementele de


conserva şi se vor recondiţiona, conserva şi se vor recondiţiona, umbrire sau alte elemente decorative
folosindu-se aceleaşi materiale şi folosindu-se aceleaşi materiale şi se pot vopsi în diferite nuanțe opace,
tehnici constructive (atât elementele tehnici constructive (atât elementele nesaturate, de preferabil menținând
cu forme tipice, cât şi cele cu forme cu forme tipice, cât şi cele cu forme culoarea originară, sau cu pigmenți
atipice), sau se vor înlocui, fără atipice), sau se vor înlocui, fără naturali care nu modifică aspectul
modificarea împărţirii specifice. modificarea împărţirii specifice. lemnului și nu dau senzația de ud sau
Tâmplăria din PVC sau cea metalică Elementele metalice sau din PVC se lucios. Pentru colorare, se vor folosi
se va înlocui cu tâmplărie din lemn vor înlocui cu lemn. cu precădere pigmenţii naturali.
masiv sau stratificat. 6
5.5. ELEMENTELE DE FAŢADĂ În cazul unei interpretări contemporane,
soclul poate fi mascat de un taluz din
pamânt acoperit cu vegetație.
A.2. Marcarea registrelor verticale
Coşul de fum: transformat,
conform necesităţilor actuale, în coş
prefabricate tencuite. Pe cât posibil,
vor respecta forma şi materialele de
finisaj locale: în general, mortare de var
5.5.1. Specificul local: șabloane sau prin aplicarea unor
basoreliefuri turnate.
Târnațul: marchează una dintre
principalele linii orizontale ale fațadei,
pentru instalaţia de încălzire, trebuie
realizat din materiale solide, care
nezugrăvite. Nu se recomandă lăsarea
aparentă a coșurilor de fum metalice.
registre orizontale Lipitura aplicată direct pe grinzi sau având un rol estetic şi funcţional să corespundă atât principiilor de
(coamă, cornișă, brâu, pe zidurile de chirpici nu putea susține
decorațiile și de aceea treptat a fost
(protecție împotriva precipitațiilor și
asigurarea umbririi pe timp de vară). Se
rezistenţă şi stabilitate (în raport cu
vânturile, factorii de mediu, încadrarea
A.3. Timpanele și decoraţiile de
faţadă
soclu) şi verticale înlocuită cu aplicarea mortarului de var va realiza cu preponderenţă din lemn seismică), cât şi protecţiei la foc (există Se recomandă o abordare rezervată
(târnaț, foișor, decorații în mai multe straturi, pe un suport de
lațuri sau plasă. Decorațiile din mortar
şi va respecta prin proporţii, formă şi
volumetrie specificul local.
un mare risc de incendiu, în special
în zonele de traversare a şarpantei şi,
în ce privește preluarea elementelor
decorative din arhitectura tradițională,
de fațadă etc.) sau ipsos pot fi foarte simple (de tip eventual, a altor elemente constructive cu excepția acelora a căror simbolistică
chenare, brâie fără profiluri, pilaștri) sau din lemn). Hornurile vor fi zidite la s-a păstrat și care sunt susținute încă de

49
În Țara Călatei, decorațiile de mai elaborate (de la denticule până la exterior din cărămidă sau piatră sau meșteșugurile locale prin continuitate.
fațadă apar ca o influență urbană, cu basoreliefuri florale sau antropomorfe). vor fi realizate din elemente ceramice Pot fi preluate și reinterpretate detaliile
precădere la clădirile famililor înstărite. care marchează registrele clădirii:
Tencuirea pereților exteriori apare din profilul de streașină, profilul de cornișă,
trei motive: pentru protejarea zidăriei,
termoizolarea casei și crearea unui 5.5.2. Recomandări DA
profilul de brâu etc.

fond pentru decorațiile de scândură, A.4. Streşinile și burlanele


mortar sau ipsos. Decorațiile vechi Recomandările se grupează în trei Streaşina, element cu rol de protecție,
ale elementelor de lemn se obțineau categorii: se va realiza conform specificului local
prin cioplire; strunjirea scândurii sau A. Construcții noi cu gabarit mic (ca formă şi elemente de decoraţie).
traforajul apar mai târziu. (<120 mp), construcții noi cu gabarit Jgheaburile şi burlanele nu vor fi
Prin apariția scândurii, decorarea mediu (120 – 250 mp) și construcții strălucitoare sau realizate din materiale
lemnului devine mai ușoară și realizabilă noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), inadecvate din punctul de vedere al
prin utilaje mecanice. Odată cu secolul dispuse în sistem pavilionar specificului local și al sustenabilității,
al XX-lea, frontoanele de scândură și B. Construcții cu gabarit mare (250 nu se vor evidenţia coloristic la nivelul
parapetele târnațului cunosc o varietate – 395 mp), de tip monovolum construcţiei şi vor fi realizate din
mare de motive. Această tehnică de C. Intervenţii pe construcţiile materiale durabile. Nu se vor folosi
decorare permitea inscripționarea în existente (de gabarit mic, mediu elemente din PVC sau polietilenă. Se
timpane a unor simboluri religioase, a sau mare, dispuse pavilionar sau pot folosi, acolo unde este cazul, lanţuri
inițialelor beneficiarului sau a anului în monovolum) care să direcţioneze scurgerea apelor
care s-a realizat construcția. Toate materialele şi alcătuirile pluviale.
Pe lângă parapetul târnațului, constructive au nevoie de întreţinere
decorațiile se găsesc la portițele în exploatare (în mai mică sau în mai A.5. Materialele pentru finisaje
târnațului, în zona de contravântuire mare măsură). Realizarea de alcătuiri Folosirea materialelor naturale locale,
a stâlpilor târnațului, la șorțuri, sub constructive corecte, cu materiale 1 cum sunt piatra, lemnul, varul, pigmenții
streașină, la scândura de țiglă și în naturale, compatibile, de calitate, naturali pentru var, este esențială
colțurile triunghiului formate de cele precum şi urmărirea în execuţie le pot pentru păstrarea specificului peisajelor
asigura o durată mai mare de viaţă, AȘA DA: Realizarea unei prispe la o clădire nouă s-a făcut fără preluarea
două ape ale acoperișului la fațada ornamentației locale. rurale.
principală sau la foișor. Decorațiile împreună cu o întreţinere conştientă, Nu se vor folosi, ca finisaje exterioare:
parapetului imită formele elementelor periodică, din partea utilizatorilor. placările ceramice pentru pereţi şi
istorice de balustradă realizate din soclu (de multe ori, soluţiile alese sunt
piatră. A. Construcții noi cu DA inadecvate folosirii la exterior: atât
În zona Călatei a avut un mare acestea, cât şi materialele de punere
impact o alternativă a stilului eclectic, gabarit mic (<120mp), în operă nu rezistă la cicluri repetate
modelul vilei de tip elvețian. Detaliile construcții noi cu de îngheţ/dezgheţ, deteriorându-se
decorative nu sugereaza nimic legat în timp foarte scurt şi de multe ori
de etnie, crucea fiind singurul detaliu gabarit mediu (120 – chiar favorizând apariţia infiltraţiilor)
care indică clar apartenența religioasă 250 mp) și construcții sau tabla (tablă simplă, tablă cutată
(ortodoxă, catolică sau greco-catolică). etc.), materialele care conţin azbest,
La protestanți, crucea este înlocuită noi cu gabarit mare materialele plastice sau PVC-ul,
cu simbolul pocalului, al stelei sau al (250 – 395 mp), dispuse similipiatra etc.
buzduganului. Nu se vor realiza placări cu piatră
La nivelul ferestrelor, ornamentele în sistem pavilionar spartă sau cu elemente de lemn care
sunt mai rare. Ușa, fiind un element să dea un aspect „rustic”. Conceptul
de accent, primește mai multă atenție A.1. Marcarea registrelor de „rustic” este diferit de conceptul de
din punct de vedere estetic. La casele orizontale „specific local rural”.
mai înstărite, se urmărește o arhitectură Soclul: va fi marcat vizual prin Se pot folosi sisteme prefabricate de
eclectică. finisaje, materiale și printr-o decalare 2 pereţi sau realizate in situ cu finisaj
Fațadele tencuite s-au răspândit de față de planul peretelui. Cromatica va de lemn spre exterior, ca de exemplu:
la începutul secolului al XX-lea, oferind respecta specificul aşezării. Detalierea AȘA DA: Finisajul cu lambriu de lemn după dimensiunile locale este varianta fațade ventilate cu placaj de lemn
suportul pentru decorații realizate din alcătuirilor şi a principiilor constructive optimă pentru clădirile de orice dimensiune (imagine din satul Stana). aparent sau de șindrilă, sistem caplama
mortar și ipsos prin intermediul unor s-a realizat în capitolul 5.3. Fundaţiile. etc. Se pot folosi soluţii şi alcătuiri
decorative naturale pentru pereţi prin realizate din materiale inadecvate, asigurare a alimentării cu energie
dublarea cu suporturi pentru vegetație: nu se vor evidenţia coloristic la electrică sau termică, în condiţiile şi cu
plante cățărătoare permanente sau DA nivelul construcţiei şi vor fi realizate recomandările prezentate în capitolele DA
sezoniere. din materiale durabile, adecvate anterioare: panouri solare, panouri
specificului local. Nu se vor folosi fotovoltaice, turbine eoliene la scară
A.6. Culorile elemente din PVC sau polietilenă. redusă, pompe de căldură etc.
Nu se vor folosi culori tari, Se pot folosi, acolo unde este cazul,
contrastante. Se va opta pentru lanţuri care să direcţioneze scurgerea B.7. Instalaţiile şi
nuanţele naturale ale materialelor apelor pluviale. Sistemele de protejare instalaţiile tehnologice
folosite sau pentru culori şi nuanţe împotriva intemperiilor vor fi doar la Acestea nu se vor poziţiona înspre
nesaturate apropiate de cele naturale. intrarea în clădire. stradă. Elementele aparente pentru
Albul poate fi folosit pretutindeni instalaţii şi instalaţiile tehnologice vor
pentru clădiri cu gabarit mic. Pigmenţii 2 B.4. Materialele pentru finisaje fi realizate din materiale durabile (se

50
utilizaţi în vopseluri, uleiuri sau ceruri Folosirea de materiale naturale exclud PVC-ul şi polietilena). Acestea 3
vor fi naturali. Pentru construcțiile noi, AȘA DA: Ritmul golurilor construcției locale, cum sunt piatra, lemnul, nu vor constitui elemente dominante
zidăria poate fi lăsată aparentă sau noi respectă ritmul impus de clădirile varul, pigmenții naturali pentru var, privind din punctele de perspectivă AȘA DA: Esențializarea unor forme
tencuită și zugrăvită. Se pot adăuga vecine. este esențială pentru conservarea sau de belvedere ale zonei, iar ale arhitecturii vernaculare precum
aditivi care să crească durabilitatea frumuseții peisajelor rurale. funcţionarea lor nu va avea un impact ornamentul din lemn din imagine
tencuielii la acțiunea factorilor Nu se vor folosi, ca finisaje exterioare: negativ asupra mediului şi a sănătăţii poate fi de bun augur pentru tendința
climatici. B. Construcții noi cu placările ceramice pentru pereţi şi
soclu (de multe ori, soluţiile alese sunt
populaţiei locale. de încadrare în specificul local.
gabarit mare (250 – 395 inadecvate folosirii la exterior: atât
mp), de tip monovolum acestea, cât şi materialele de punere
în operă nu rezistă la cicluri repetate
de îngheţ/dezgheţ, deteriorându-se NU!
B.1. Marcarea registrelor
orizontale și verticale în timp foarte scurt şi de multe ori
chiar favorizând apariţia infiltraţiilor),
NU! Soclul: va fi marcat vizual prin
placările cu tablă (tablă simplă, tablă
finisaje, materiale și printr-o decalare
față de planul peretelui. Cromatica cutată etc.), materialele care conţin
va respecta specificul aşezării. azbest, materialele plastice sau PVC-ul.
Detalierea alcătuirilor şi a principiilor Nu se vor realiza placări cu piatră
constructive s-a realizat în capitolul spartă sau cu elemente de lemn care
5.3. Fundaţiile. să dea un aspect „rustic”. Conceptul
În funcţie de soluţia şi de gabaritul de „rustic” este diferit de conceptul de
construcţiei, se pot marca registrele „tradiţional” (și de cel de „specific rural
orizontale și verticale care se local”).
1 încadrează în specificul local, fără a se Se pot folosi soluţii şi alcătuiri
crea construcţii inadecvate din punct constructive naturale pentru pereţi 4
de vedere volumetric doar pentru a vegetali şi acoperişuri verzi (cu panta
AȘA NU: Nu se recomandă folosirea redusă sau accentuată). AȘA NU: Se interzice fixarea instalațiilor pe fațade sau învelitoare, deoarece
unor culori saturate, precum cea din respecta cerinţele de încadrare în acestea provoacă atât daune, cât și afectarea imaginii casei. (Aghireșu)
imagine; această intervenție, deși specific. Volumetria se va raporta la
construcţiile învecinate şi, pe plan B.5. Culorile
este reversibilă, alterează calitatea Nu se vor folosi culori tari,
estetic, nu va constitui un element
spațiului înconjurător. (Mera)
discrepant în ansamblul aşezării. contrastante. Se va opta pentru NU!
Marcarea registrelor orizontale folosirea nuanţelor naturale ale
A.7. Tehnologiile reprezintă un deziderat, însă nu este materialelor folosite sau a unor culori
Se vor folosi tehnologiile locale (care obligatorie la acest tip de clădiri. şi nuanţe nesaturate, apropiate de
sunt cunoscute și accesibile celor care cele naturale. Pigmenţii utilizaţi în
execută, întrețin și utilizează lucrarea) B.2. Timpanele și decoraţiile de vopseluri, uleiuri sau ceruri vor fi
sau ecodurabile, de secol XXI. Pentru faţadă naturali.
oricare dintre variantele pentru care Se recomandă o abordare rezervată
se optează, se va avea în vedere în ce privește preluarea elementelor B.6. Tehnologiile
realizarea unor alcătuiri din materiale de decorative din arhitectura tradițională, Se vor folosi tehnologiile locale (care
construcţie compatibile şi respectarea cu excepția acelora a căror simbolistică sunt cunoscute și accesibile celor
principiilor de asigurare a izolării s-a păstrat și care sunt continuate încă care execută, întrețin și utilizează
termice, a hidroizolării, de igienă şi prin meșteșugurile locale. lucrarea) sau ecodurabile, de secol
sănătate, de siguranţă şi stabilitate, de XXI. Pentru oricare dintre variantele
rezistenţă la foc. Se pot folosi tehnologii B.3. Streşinile și burlanele pentru care se optează, se va avea
alternative de asigurare a alimentării Streaşina, element cu rol de umbrire, în vedere realizarea unor alcătuiri din
cu energie electrică sau termică, în se va realiza conform specificului local materiale de construcţie compatibile şi
condiţiile şi cu recomandările prezentate respectarea principiilor de asigurare 5
(ca formă şi elemente de decoraţie).
în capitolele anterioare: panouri solare, Existenţa streşinilor reprezintă un a izolării termice, a hidroizolării, de
panouri fotovoltaice, turbine eoliene la igienă şi sănătate, de siguranţă şi AȘA NU: Se interzice placarea cu piatră și cu materiale ceramice a soclului
deziderat, nu este obligatorie la și a pereților. Aceste materiale trebuie puse în operă în logica lor constructivă
scară redusă, pompe de căldură etc. acest tip de clădiri. Jgheaburile şi stabilitate, de rezistenţă la foc. Se
pot folosi tehnologii alternative de (imagine din satul Inucu).
burlanele nu vor fi strălucitoare sau
pereţi şi soclu (de multe ori, soluţiile
alese sunt inadecvate folosirii la
DA exterior: atât acestea, cât şi materialele NU! DA
de punere în operă nu rezistă la
cicluri repetate de îngheţ/dezgheţ,
deteriorându-se în timp foarte scurt şi
de multe ori chiar favorizând apariţia
infiltraţiilor), placările cu tablă (tablă
simplă, tablă cutată etc.), materialele
care conţin azbest, materialele plastice
sau PVC-ul.
Nu se vor realiza placări cu piatră
spartă sau cu elemente de lemn care

51
să dea un aspect „rustic”. Conceptul
de „rustic” este diferit de conceptul de
„tradiţional” (și de cel de „specific local
rural”) și nu e în direcția sprijinită de 2 4
acest ghid.
AȘA NU: Este contraindicată folosirea AȘA DA: Restaurarea elementelor
C.6. Culorile unor zugrăveli acrilice pe clădirile decorative este deosebit de
1 Nu se vor folosi culori tari, contrastante. tradiționale. Acestea nu aderă la importantă pentru imaginea de
Se va opta pentru folosirea nuanţelor zugrăveala pe bază de var originală și ansamblu, pitorească, a clădirii
AȘA DA: Se recomandă folosirea unor culori neutre, precum cele din imagine, naturale ale materialelor folosite sau a nu lasă pereții să respire. Decaparea tradiționale.
pentru a marca existența unei clădiri noi. unor culori şi nuanţe nesaturate, apropiate lor în caz de degradare este dificilă.
de cele naturale. Pigmenţii utilizaţi în
C. Intervenţii pe C.3. Timpanele și vopseluri, uleiuri sau ceruri vor fi naturali. NU!
decoraţiile de faţadă NU!
construcţiile existente (de Se vor păstra şi se vor valorifica C.7. Tehnologiile
gabarit mic, mediu sau decoraţiile tradiţionale ale târnațului,
mare, dispuse pavilionar ale obloanelor, ale stâlpilor, ale Se vor folosi tehnologiile locale (care
sau monovolum) streșinii, ale paziei și ale capetelor sunt cunoscute și accesibile celor
de grinzi, dacă acestea sunt specifice care execută, întrețin și utilizează
C.1. Marcarea registrelor peisajului cultural local. lucrarea) sau ecodurabile, de secol 5
orizontale XXI. Pentru oricare dintre variantele
Soclul: va fi marcat vizual prin finisaje, C.4. Streşinile și burlanele pentru care se optează, se va avea
materiale și printr-o decalare față de Streaşina, element cu rol de în vedere realizarea unor alcătuiri din 3 AȘA NU: Se interzice pentru orice tip
planul peretelui. Se va păstra aspectul umbrire, dar și de protejare a zidurilor materiale de construcţie compatibile de construcție folosirea unor finisaje
tradițional al soclurilor construcțiilor de intemperii, se va păstra conform şi respectarea principiilor de asigurare AȘA NU: Zugrăvirea pereților unei metalice exterioare pe suprafețe mari,
existente, iar în cazul în care au fost specificului local (ca formă şi elemente a izolării termice, a hidroizolării, a construcții noi în culori pastelate, precum tabla industrială. Se acceptă
alterate prin intervenții neadecvate, de decoraţie) sau se va reconforma igienei şi a sănătății, a siguranţei şi nespecifice, este strict nerecomandată finisarea metalică pe suprafețe foarte
se vor repara/reface, respectând pentru a-l respecta. Jgheaburile şi a stabilității, a rezistenţei la foc. Se (imagine din satul Jebucu). mici, atunci când fluxul tehnologic sau
materialele și tehnicile constructive burlanele nu vor fi strălucitoare sau pot folosi tehnologii alternative de condițiile obiective de altă natură o
specifice locului. Cromatica va realizate din materiale inadecvate, asigurare a alimentării cu energie impun.
respecta specificul aşezării. Detalierea nu se vor evidenţia coloristic la electrică sau termică, în condiţiile
alcătuirilor şi a principiilor constructive nivelul construcţiei şi vor fi realizate şi cu recomandările prezentate în
s-a realizat în capitolul 5.3. Fundaţiile. din materiale durabile, adecvate capitolele anterioare: panouri solare, NU!
În funcţie de soluţia şi de gabaritul specificului local. Nu se vor folosi panouri fotovoltaice, turbine eoliene la
construcţiei, se vor păstra şi se vor elemente din PVC sau polietilenă. scară redusă, pompe de căldură etc.
marca şi alte registre orizontale Se pot folosi, acolo unde este cazul,
(streașina, târnațul etc.), care se lanţuri care să direcţioneze scurgerea C.8. Instalaţiile şi instalaţiile
încadrează în specificul şi scara locală, apelor pluviale. Se vor păstra acele tehnologice (după caz)
fără a se crea construcţii inadecvate elemente caracteristice şi valoroase
din punct de vedere volumetric, din punctul de vedere al specificului Acestea nu se vor poziţiona înspre
neadaptate climei (greu de întreținut) local. stradă. Elementele aparente pentru
și păguboase din punctul de vedere al Apa pluvială nu se va scurge direct instalaţii şi instalaţii tehnologice vor
eficienței energetice a clădirii. în șanțul exterior gospodăriei (adiacent fi realizate din materiale durabile (se
drumului/străzii), prin jgheab și burlan. exclud PVC-ul şi polietilena).
C.2. Marcarea C.5. Materialele pentru finisaje Acestea nu vor constitui elemente
registrelor verticale Folosirea materialelor naturale dominante privind din diversele puncte
În funcţie de soluţia şi de gabaritul locale, cum sunt piatra, lemnul, de perspectivă sau de belvedere ale
zonei, iar funcţionarea lor nu va avea 6
construcţiei, se vor păstra şi/sau marca varul, pigmenții naturali pentru var,
registrele verticale care se încadrează este esențială pentru conservarea un impact negativ asupra mediului şi AȘA NU: Zugrăvelile moderne sunt incompatibile cu materialele de construcție
în specificul şi scara locală. frumuseții peisajelor rurale. a sănătăţii populaţiei locale. tradiționale (lemn, piatră, cărămidă), deoarece împiedică transferul de vapori de
Nu se vor folosi, ca finisaje apă dinspre interior spre exterior. Acest lucru va duce, în timp, la deteriorarea
exterioare: placările ceramice pentru peretelui și a finisajului exterior (imagine din satul Bicălatu).
DA DA DA

52

1 3 5

AȘA DA: Timpan realizat din lemn, cu decoruri tradiționale și specifice zonei. Pe latura AȘA DA: Decorarea fațadei s-a realizat AȘA DA: Se recomandă punerea în valoare a culorilor naturale ale materialelor, atât
cu târnațul, învelitoarea este prelungită pentru a oferi protecție zonei de acces. prin elemente decorative la nivelul pentru construcțiile noi, cât și pentru reabilitarea celor existente.
ferestrelor și a ancadramentelor, la nivelul
timpanului avem elemente decorative
realizate prin traforaj.

NU! NU! DA

2 4 6
AȘA NU: Se interzice folosirea culorilor stridente pentru zugrăvirea fațadei. AȘA NU: Culori stridente, nespecifice AȘA DA: Culorile uzuale folosite în trecut erau: ocrul, albastrul și verdele
Aceasta distonează profund cu caracterul natural al plasticii fațadei. Culorile locului (imagine din satul Leghia). (imagine din satul Inucu).
uzuale care fac obiectul acestei greșeli sunt: roșu, roz, violet, portocaliu, verde-
aprins, galben-citron, dar și altele.
5.6. CONSTRUCȚIILE ANEXE DA

5.6.1. Specificul și ca funcțiuni, este șura. Șurile, mai


ales cele de piatră, care ajung până la
accesul carului încărcat în interior, și
adesea sunt atent decorate.
local 16 m lungime și 6 m înălțime, întrec,
prin dimensiunile lor, casele și au Bucătăria de vară
Caracterul mixt al ocupaţiilor a servit atât ca loc pentru adăpostirea Bucătăria de vară sau „cohea”
influenţat în mod direct structura cerealelor, cât și ca loc de desfășurare este o construcție anexă cu utilitate
şi funcţionalitatea gospodăriei, a unor munci agricole. Modul de sezonieră, începând din primăvară
amplasare pe parcelă și față de casă până toamna, iar în timpul iernii fiind
53
care la rândul său reflectă natura
îndeletnicirilor şi complexitatea a șurilor determină diferitele tipologii utilizată doar pentru activități care ar
acestora. Construcţiile anexe sunt descrise la capitolul 2.3. presupune un deranj prea mare în
determinate de ocupaţia de bază Deși în trecut șura era separată casă.
a familiei şi sunt proporţionale cu de grajd, restrângerea suprafeței Bucătăria de vară este amplasată
statutul social al proprietarului. Astfel, gospodăriei a dus la alipirea șurii în apropierea casei, în continuarea 2
se disting: de grajd, devenind un singur volum. acesteia sau vizavi. Este formată
▪▪ Construcții ce aparțin casei: Poiata (sau grajdul) este destinată dintr-o singură încăpere, cu un târnaț AȘA DA: Amenajarea unei curți gospodărești: șura este paralelă cu casa, șura
bucătărie de vară, șopru. adăpostirii vitelor, iar șura propriu- la intrare. Cuptorul de pâine este lipit având dimensiuni mai ample (imagine din satul Inucu).
▪▪ Adăposturi pentru păstrarea zisă, mai mare decât prima, adăpostirii de ea sau în imediata sa apropiere.
cerealelor și a fânului: șuri înalte și carului și a uneltelor gospodărești. De obicei, bucătăria de vară este
lungi închise cu scândură (în multe Podul poieții este folosit la depozitarea construită din materiale cu o durată DA
cazuri, combinate cu grajduri), fânare, nutrețului pentru vite și a cerealelor. de viață mai scurtă și este înălțată pe
hambare pentru porumb (coșere). Ocazional, șura mai poate îngloba un postament de piatră.
▪▪ Adăposturi pentru animale: găbănașul și bucătăria de vară. Acoperișul este simplu, în două
grajduri (lemn şi, ulterior, piatră, sau patru ape, cu învelitoare din
cărămidă de chirpici, cărămidă), țiglă astăzi, iar în trecut, din paie sau
şoproane, coteţe etc. (denumiri şi În zona Țara Călatei, șurile erau trestie.
forme diferite, în funcţie de animalele construite din piatră, cărămidă, lemn În ultimele decenii, bucătăriile
pe care le adăpostesc). sau pământ, pe fundații de piatră. Cele de vară, care erau construite în
▪▪ Adăposturi pentru utilaje şi unelte: construite din piatră sau cărămidă general din lemn sau pământ, au
şoproane şi șuri. puteau fi tencuite sau materialul de fost reconstruite din cărămidă și
▪▪ Adăposturi în afara satului: târle, construcție putea fi lăsat aparent. îmbunătățite din punct de vedere
staul și ceairuri. Acoperișul este, de regulă, simplu, termic, devenind un spațiu locuibil pe
În Țara Călatei, întâlnim tipologia în două ape, cu fronton triunghiular, tot parcursul anului.
gospodăriilor cu o singură curte. decorat cu motive geometrice simple:
În cazul parcelelor dreptunghiulare romburi, elemente în „V”, arce (de
(uneori amplasate cu latura lungă cărămidă) etc.
spre stradă), casa se află pe o parte, Ușile de lemn ale șurilor au
anexele mai mici pe partea cealaltă, dimensiuni mari, pentru a permite
iar șura ‒ între cele două, în partea din
spate a parcelei, paralelă cu strada. 3
În unele cazuri, amplasarea
construcțiilor pe parcelă pare DA AȘA DA: Anexe gospodărești. (imagine din satul Suceagu).
aleatorie, dar din punct de vedere
funcțional, nicidecum nu este așa!
Forma mai răspândită este cea
lungă și îngustă, pe care construcțiile DA
majore sunt dispuse în șir, pe o
singură latură, pe latura opusă
poziționându-se doar anexe minore
(găbănaș, șopron, coteț).
În cazul parcelelor mai late,
construcțiile majore sunt dispuse pe
două rânduri, de o parte și de alta
a curții. Tipul de lot cu șura dispusă
perpendicular pe axa lungă a lotului,
delimitând curtea de grădină, este
relativ rară. 1 4
Șura
Cea mai importantă construcție din AȘA DA: Bucătărie de vară (imagine din satul Leghia). AȘA DA: Anexe gospodărești cu orientare diferită (imagine din satul Turea).
gospodărie, atât ca dimensiuni, cât
5.6.2. Recomandări vor utiliza, pe cât posibil, materiale
naturale, lăsate aparente sau
identitate locală. Șurile sau alte clădiri
realizate din piatră vor fi păstrate fără
zugrăvite în culori tradiționale: alb, a li se modifica semnificativ forma și DA
Prevederile se referă la materialele albastru, ocru etc. volumetria, iar intervențiile vor viza, în
de construcţie, la conformaţia principal, spațiile interioare, care vor fi
acestora, la soluţiile tehnice şi la
compatibilitatea materialelor de C. Intervenții pe adaptate pentru a putea adăposti noi
funcțiuni: locuire, ateliere etc.
alcătuire. construcțiile existente Se va urmări păstrarea formei și a
Acolo unde este posibil, se dimensiunilor golurilor, precum și a
recomandă să se apeleze la tehnici Intervenţiile pe construcţiile tâmplăriei de lemn. Culorile utilizate
tradiționale şi meșteri populari. existente urmează să conserve cât pentru finisarea fațadelor vor fi neutre,
mai mult din fondul specific existent. specifice locului: alb, albastru, ocru
Recomandările se grupează în trei Orice extindere a acestora, în funcţie etc. Se va evita colorarea fațadelor în
categorii: de gabarit, va urmări recomandările
54
culori stridente: roz, roșu, verde etc.
A. Construcții noi cu gabarit mic pentru grupa de construcţii noi în care
(<120 mp), construcții noi cu gabarit se încadrează.
mediu (120 – 250 mp) și construcții În rândul clădirilor anexe, există
noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), numeroase construcții valoroase
dispuse în sistem pavilionar care păstrează mult mai multe
B. Construcții cu gabarit mare (250 elemente tradiționale decât locuințele.
– 395 mp), de tip monovolum Prin intervențiile asupra clădirilor 3
C. Intervenţii pe construcţiile existente, se va urmări păstrarea și
punerea în valoare a elementelor de AȘA DA: Șură realizată din diferite materiale care reflectă tradiția locului, cu
existente (de gabarit mic, mediu aruncător de apă pe fațada dinspre stradă, element specific locului. (Turea)
sau mare, dispuse pavilionar sau
monovolum)

Toate materialele şi alcătuirile NU! DA


constructive au nevoie de întreţinere
în exploatare (în mai mică sau în mai
mare măsură). Realizarea de alcătuiri
constructive corecte, cu materiale
naturale, compatibile, de calitate,
precum şi urmărirea în execuţie pot
asigura o durată mai mare de viaţă a
acestora, împreună cu o întreţinere
conştientă, periodică, din partea
utilizatorilor.

A. Construcții noi cu gabarit


mic (<120 mp), construcții
noi cu gabarit mediu (120 – 1 4
250 mp) și construcții noi cu AȘA NU: Se va evita schimbarea culorilor originare a clădirilor anexe și înlocuirea AȘA DA: Șură de dimensiuni mari, care poate fi transformată într-o casă
gabarit mare (250 – 395 mp), acestora cu zugraveli acrilice impermeabile, adesea în culori stridente, care se vor modernă, foarte încăpătoare (imagine din satul Dorolțu).
dispuse în sistem pavilionar decolora neuniform, invelșitori de culori si materiale nespecifice.

Construcţiile anexe se pot reutiliza


pentru a adăposti noi funcțiuni, cu DA DA
păstrarea/integrarea în specificul local
şi păstrarea raportului dintre volumetria
acestora şi alte volumetrii dominante:
acestea nu vor domina prin volumul
şi plastica faţadelor corpul principal
existent sau elementul principal al
ansamblului în care urmează să se
insereze.

B. Construcții noi cu
gabarit mare (250 – 395
mp), de tip monovolum 2 5
Construcţiile anexe noi nu vor
domina prin volum și plastică AȘA DA: Anexe gospodărești grupate adecvat (imagine din satul Leghia). AȘA DA: Șură reparată corect și refuncționalizată: zidăria a fost reparată, acoperișul
ansamblul în care se integrează. Se a fost refăcut cu țiglele originare și șarpanta a fost consolidată cu elemente noi: ea se
încadrează perfect în peisajul gospodăriei (imagine din satul Nădășel).
5.7. AMENAJĂRILE EXTERIOARE
5.7.1. Specificul piatră de râu pusă în dungă, lespezi
de piatră așezate plat, pământ bătut,
în mediul rural. Singura excepție
este plasa de sârmă (culoare
acestora, în funcţie de gabarit, va
urmări recomandările pentru grupa de
constructive corecte, cu materiale
naturale, compatibile, de calitate,
local calupuri și grinzi de lemn, pietriș,
eventual alei înierbate. Oamenii au
naturală sau verde) care poate fi
folosită la delimitarea grădinilor pe
construcţii noi în care se încadrează.
Toate materialele şi alcătuirile
precum şi urmărirea în execuţie le pot
asigura o durată mai mare de viaţă,
Toate amenajările exterioare din acordat o atenţie deosebită realizării porțiunile mai puțin vizibile din stradă. constructive au nevoie de întreţinere împreună cu o întreţinere conştientă,
cadrul unei așezări rurale respectă şanţurilor de îndepărtare a apelor de în exploatare (în mai mică sau în mai periodică, din partea utilizatorilor.
și se subordonează caracterului lângă casă şi de lângă căile de acces mare măsură). Realizarea de alcătuiri
local. Materialele sunt exclusiv locale, interioare, realizării pantelor necesare
tehnicile de punere în operă sunt scurgerii apei şi direcţionării acesteia
către spaţiile verzi. DA DA DA
55
tradiționale. Amenajările exterioare
cuprind spațiile de legătură dintre În cadrul gospodăriilor, sunt foarte
clădiri și spațiile exterioare, scările importante pavarea și amenajarea
exterioare, pavimentele, gardurile, căilor de evacuare a gunoaielor
elementele de mobilier rural. animaliere.

Spaţiile de trecere/spaţiile Vegetaţia


exterioare Vegetaţia exterioară deţine un rol
Înainte de apariția târnațului, spațiul important în amenajarea curţii, pe
de trecere dintre casa de locuit și de-o parte având funcţie utilitară
curte era o simplă platformă de piatră (pomi şi arbuşti fructiferi, plantaţii de
și pământ, fără stâlpi (numită podmol), protecţie, umbrire), cât şi decorativă
care înconjura casa, iar mai târziu a (flori, arbuşti). Nucul se regăsește
primit stâlpi ornamentați și balustradă. aproape în fiecare gospodărie, fiind
Târnațul (veranda, foișorul) foarte util în reglarea nivelului pânzei
este prezent la aproape de apă din sol. Vița-de-vie adesea
toate casele, fiind, de obicei, plasat umbrește curțile din zonă.
pe latura dinspre curte. Mai rar, se În mediul rural nu-și au locul arbuștii
regăseşte pe două sau trei laturi. În și vegetația decorativă, plantarea lor
unele zone, târnațul este evazat, la fiind o modă orășenească. 1 2 3
mijlocul ei formându-se un foișor de
acces. Împrejmuirile (gardurile) AȘA DA: Amenajarea lateralei casei AȘA DA: Fântâna din spațiul public este
AȘA DA: Fântână tradițională cu materiale tradiționale (imagine din un elemente specific satelor. (Vlaha)
Cel mai des întâlnit este Împrejmuirea gospodăriei şi (imagine din satul Aghireșu)
târnațul simplu, cu stâlpi şi grinzi delimitarea spaţiilor funcţionale satul Roșia Montana)
de lemn slab decorate, de regulă, interioare s-au realizat, de-a lungul
cu decoruri geometrice, particulare.
În multe zone, târnațul și foișorul
timpului, din mai multe considerente:
- necesitatea separării spaţiului 5.7.2. Recomandări DA
sunt închise cu ochiuri de ferestre. privat de spaţiul public, dar şi
„apărarea” gospodăriei – care se Prevederile se referă la materialele
În situații nefericite, ele sunt zidite. de construcţie, la conformaţia
Balustrada este realizată din reflectă în garduri, cărora li se
acordă o importanţă sporită atât acestora, la soluţiile tehnice şi la
bârne de lemn orizontale, compatibilitatea dintre materialele de
parapetul ‒ din scânduri de lemn constructiv, cât şi decorativ, având
un grad de opacizare crescut. alcătuire.
dăltuite sau, mai nou, traforate. Acolo unde este posibil, se
Este un element ce se poate Împrejmirile tradiționale din Țara
Călatei erau din lemn și piatră. recomandă să se apeleze la tehnici
valorifica contemporan și care tradiționale şi meșteri populari.
sporește suprafața utilă de locuire. Împrejmuirile din piatră erau de mică
înălțime; tradițional, erau acoperite cu
un capac de piatră (mai nou, de beton), Recomandările se grupează în
Scările exterioare categorii:
Scările exterioare sunt prezente în peste care se puneau pământ si
plante. Împrejmuirile din grădini sunt A. Construcții noi cu gabarit
directă legătură cu intrarea în casă, mic (<120 mp), construcții noi
fiind realizate din piatră sau lemn. realizate din garduri de lemn opace
sau semiopace. Gardurile opace cu gabarit mediu (120 – 250 mp)
Parapetul este, în general, din zidărie, și construcții cu gabarit mare
dar sunt situații în care este de lemn. sunt realizate din stâlpi din lemn
de salcâm, cu închideri orizontale (250 – 395 mp), dispuse în sistem
În unele zone, scara este prevăzută pavilionar
cu portiță. Scările pot fi libere sau din scânduri de brad sau de stejar.
Gardurile semitransparente sunt B. Construcții noi cu gabarit mare
acoperite sau, ulterior, incluse în (250 – 395 mp), de tip monovolum
spațiul interior al casei sau al târnațului. realizate din închideri cu lațuri.
Gardurile și porțile din fier forjat, C. Intervenţii pe construcţiile
beton, tablă, policarbonat sunt de existente: urmează să conserve 4
Pavimente şi amenajări exterioare cât mai mult din fondul specific
Amenajarea exterioară a terenului factură nouă, preluate din moda AȘA DA: Anexă gospodărească realizată sub teren. Aceasta dă un aspect plăcut,
orășenească. Ele nu își au locul existent, elementele discrepante vor fi
este realizată din materiale locale şi convertite în elemente care respectă nefiind o intervenție agresivă, și este executată din materiale naturale (imagine din satul
depinde de necesităţile gospodăriei: specificul local. Orice extindere a Leghia).
A. Construcții noi cu gabarit va realiza o zonă de pietriș (de drenaj)
de minim 60 cm în jurul clădirilor, pentru
mic (<120 mp), construcții a proteja pereții de umezeală. Se vor DA DA
noi cu gabarit mediu (120 – crea jgheaburi/rigole la sol, sub streșini,
250 mp) și construcții noi cu pentru îndepărtarea apelor pluviale.
gabarit mare (250 – 395 mp), Platformele pentru autovehicule și
aleile carosabile vor fi pietruite și/sau
dispuse în sistem pavilionar înierbate. În mod excepțional, dacă
și există pericolul scurgerii de hidrocarburi,
C. Intervenții pe se va permite construirea unei platforme
construcțiile existente de dimensiuni minime, cu alcătuirea și
dotările conforme normativelor. Pe cât
posibil, aceasta se va amplasa pe teren

56
Spaţiile de trecere/spaţiile astfel încât să nu fie vizibilă din spațiul
exterioare public.
Întrucât acestea reprezintă un Platformele și traseele de circulație
aspect dominant al specificului zonei, vor urmări suprafața terenului natural.
se recomandă folosirea târnațului ca Accesurile și amenajările din incintă vor
spaţiu funcţional şi estetic. Integrarea ţine cont de necesitățile maşinilor de
va ţine cont de specificul local: proporţii intervenţie: pompieri, Salvare.
tradiţionale şi materiale de alcătuire: Culorile folosite vor fi cele ale
piatră, cărămidă, lemn etc. Elementele materialelor naturale, nu se vor utiliza
pot primi, de asemenea, profiluri minime pigmenți tari şi nespecifici. Toate
la brâie și cornișe, pentru evidențierea materialele folosite se vor trata în
registrelor, ele având rolul de a sublinia consecinţă şi se va urmări îngrijirea lor
şi de a potenţa frumuseţea şi valoarea periodică.
construcţiei. Nu se vor folosi materiale, 1 3
precum: inox, plastic, sticlă colorată Vegetaţia
(texturi şi culori nespecifice). Se va conserva biodiversitatea AȘA DA: Gardul de piatră sau din lemn este un tip de împrejmuire folosit adesea AȘA DA: În zonele cu acces facil la
(se va încerca, inclusiv, păstrarea în satele din sudul Transilvaniei, mai ales în satele românești (imagine din satul carierele de piatră de pe marginea
Scările exterioare lângă construcţii a speciilor de păsări
Acestea vor marca, de regulă, accesul Turea). râurilor mari, s-a folosit preponderent
şi animale care asigură echilibrul piatra de râu.
principal şi vor avea rolul de a prelua ecosistemului: rândunele, cucuvele,
eventualele diferenţe de nivel existente lilieci, vrăbii etc.), prin folosirea plantelor
pe teren. Nu se vor realiza scări şi autohtone specifice zonei şi a practicilor
accesuri care nu se încadrează în agricole tradiţionale.
specificul local: scări monumentale,
realizate din materiale nespecifice,
În cadrul amenajării, se va păstra DA DA
ierarhizarea parcelei în mod similar
placate cu plăci ceramice sau cu aspect gospodăriei tipice: spaţiile de grădină
rustic. Treptele sau rampele vor fi decorativă, livadă, fâneaţă (după caz).
alcătuite din materiale naturale: lemn, Suprafaţa spaţiilor verzi va predomina
piatră, cărămidă, şi nu vor fi marcate în cadrul gospodăriei (minimum 60
prin elemente decorative excesive. % din suprafaţa terenului în cazul
loturilor răsfirate/risipite și minimum 50
Pavimentele exterioare % în cazul loturilor adunate/înşiruite).
Se vor realiza din materiale locale Spaţiile libere vizibile din drumurile
şi naturale: piatră, lemn, cărămidă; publice vor fi transformate în grădini
după caz, acestea pot fi înierbate. decorative, cuprinzând specii locale de
Nu se acceptă fixarea elementelor de plante. Nu se vor planta specii exotice
pavaj în beton. Se va asigura panta sau specii cu rezistenţă ridicată, care
pentru scurgerea apelor pluviale şi pot tinde să ia locul celor autohtone (de
îndepărtarea acestora de construcţii exemplu, cenuşer, Paulownia, oţetar-
concomitent cu dirijarea către spaţiile fals: Ailanthus altissima).
verzi. Vegetaţia se poate utiliza ca
Nu se recomandă folosirea dalelor de element arhitectural sau de mascare a
ciment și a aleilor turnate. Cimentul este construcţiilor cu gabarite care depăşesc
un material care absoarbe şi radiază scara locului (vegetaţie care trebuie să
căldura, accentuează disconfortul fie prezentă şi pe timpul iernii). Nu este
termic mai ales în sezoanele recomandabilă fasonarea decorativă a
călduroase. Se va evita orice compus arbuştilor.
ce conţine ciment Portland şi asfalt 2 4
sau răşini sintetice. Se vor folosi cu Împrejmuirile
precădere sisteme permeabile la apă. Pentru tipurile de împrejmuiri folosite, AȘA DA: Se acceptă împrejmuirea din lemn, care, atât ca și formă, cât și prin AȘA DA: Împrejmuirea din piatră
Nu se vor impermeabiliza suprafețe prin se va ține cont de următoarele principii: coloristică, se intergrează in peisajul rural; mai mult, având băncuța alături, s-a folosit adesea pentru a delimita
platforme şi alei turnate din beton. Se ▪
▪împrejmuirea înspre spaţiul public reflectă tradiția (imagine din satul Macău) . gospodăria. (Roșia Montană)
va fi opacă în cazul clădirilor construite Echiparea edilitară
în vatra satului și semitransparentă în Toate construcţiile trebuie să
DA cazul clădirilor construite în afara vetrei beneficieze de utilităţile necesare pentru NU!
satului; desfăşurarea activităţilor cotidiene,

▪împrejmuirea faţă de vecinătăţi va fi cu respectarea normelor de sănătate
cu precădere semitransparentă; poate şi igienă, atât pentru utilizatori, cât şi
fi opacă, pentru păstrarea intimităţii; se pentru vecinătăţi. Acţiunile întreprinse
recomandă ca această opacizare să fie în acest sens nu trebuie să deranjeze
dublată sau să se realizeze cu garduri mediul şi să afecteze vecinătăţile prin
înierbate/arbuşti fructiferi; poluare de orice fel (poluare fonică,

▪împrejmuirile din cadrul parcelei vor fi scurgeri de canalizare şi ape uzate,
transparente. diverse alte infiltraţii şi materiale care
Împrejmuirile şi porţile de intrare pot afecta pânza freatică, poluare

57
se vor realiza din materiale locale, luminoasă etc.).
naturale (piatră, lemn, nuiele, pământ), Toate branşamentele noi pentru
păstrându-se specificul local şi electricitate, gaze, internet şi telefonie
raportându-se la gabaritul împrejmuirilor vor fi realizate îngropat. Nu se vor
adiacente şi al celor existente în amplasa antenele TV satelit, de internet
zonă. Se va păstra aspectul natural al sau de telefonie mobilă în locuri vizibile
materialelor utilizate sau se vor folosi din stradă.
tratamente tradiţionale (de exemplu, Se pot amenaja locuri speciale, cu
tencuieli şi văruieli ale soclurilor de respectarea normelor sanitare, pentru 3
piatră). crearea de compost din materialele
Înălţimea împrejmuirilor la stradă nu organice rezultate din activitatea AȘA NU: Se interzice montarea
va depăşi 2,00 m. Nu se vor realiza gospodăriei (resturi alimentare organice, contoarelor electrice pe fațada de
1 garduri din elemente prefabricate deșeuri de textile organice, crengi, frunze, la stradă, acest lucru riscând să
metalice, tablă simplă şi tablă cutată, resturi vegetale, resturi animale, carton deterioreze decorațiile sau alte
elemente din beton, policarbonat, etc.). inscripții încă nedecapate și urâțind
AȘA DA: Materialele naturale dau un aspect plăcut întregului ansamblu, dar materiale plastice. Nu se vor realiza Se pot realiza soluţii de captare şi în același timp fațada. Se recomandă
acestea trebuie întreținute. garduri care să reţină şi să radieze refolosire a apelor pluviale. montarea lor în interiorul incintei,
căldura, având consecinţe directe şi Amplasarea panourilor fotovoltaice/ legislația prevăzând că acestea
imediate asupra confortului resimţit în solare se va face astfel încât să nu afecteze trebuie montate în locuri ușor
zona adiacentă şi distrugând (pârjolind) imaginea de ansamblu a construcției și a accesibile și nu neapărat pe fațada
vegetaţia aflată în vecinătate. În alcătuiri peisajului înconjurător. Se recomandă de la stradă, așa cum se întamplă
constructive compatibile, se pot folosi și o utilizare sub 25 % a suprafeței unui adesea (imagine din satul Leghia).
materiale nespecifice locului, care s-au acoperiș pentru amplasarea panourilor.
dovedit necesare şi care prin culoare
și textură nu constituie o prezență
supărătoare. Nu se vor folosi culori
stridente, materiale lucioase şi sidefate.
Nu se va folosi sârma ghimpată.

Elementele de mobilier exterior/


alte construcții: bancă, fântână,
cruce, adăpătoare etc.
Mobilierul se va realiza cu
preponderenţă din materiale naturale:
lemn, piatră. În alcătuirile constructive
pot fi folosite şi alte materiale (de
exemplu, prinderile metalice), însă
acestea nu vor avea o pondere
importantă și se vor încadra în specificul
şi în formele locale. Nu se vor folosi
materiale ca betonul, metalul (de
exemplu, pe băncile din beton/metal
nu se poate sta vara/iarna), materiale
strălucitoare (inox) sau alte materiale
nespecifice (răşini, PVC, mase plastice, 4
2 fibră de sticlă). Nu se vor realiza placări
cu piatră spartă sau cu elemente de
AȘA DA: Împrejmuire adecvată zonei: poarta mare ‒ pentru accesul căruței/ lemn care să dea un aspect „rustic”. AȘA NU: Nu se recomandă folosirea împrejmuirilor din PVC și fier forjat în stil „rustic”. Acesta
autoturismului, poarta mică ‒ pentru acces pietonal, zona pentru băncuță ‒ Conceptul de „rustic” este diferit de degradează imaginea așezărilor (imagine din satul Nădășel).
pentru a încuraja relațiile care leagă comunitatea (imagine din satul Tetișu). conceptul de „tradiţional”.
B. Construcții noi cu vor planta specii exotice sau specii cu afecteze vecinătăţile prin poluare de
gabarit mare (250 – 395 rezistenţă ridicată, care pot tinde să ia orice fel (poluare fonică, scurgeri de
locul speciilor autohtone (ex: cenuşer, canalizare şi ape uzate, diverse alte DA DA
mp), de tip monovolum oţetar-fals: Ailanthus altissima). infiltraţii şi materiale care pot afecta
Vegetaţia se poate utiliza ca pânza freatică, poluare luminoasă
Spaţiile de trecere/spaţiile element arhitectural sau de mascare etc.).
exterioare a construcţiilor existente cu gabarite Toate branşamentele noi pentru
Se vor evita materialele precum: care depăşesc scara locului (vegetaţie electricitate, gaze, internet şi telefonie
inoxul, plasticul, sticla colorată (texturi care trebuie să fie prezentă şi pe vor fi realizate îngropat. Nu se vor
şi culori nespecifice), metalul etc. timpul iernii). Nu este recomandabilă amplasa antenele TV, de satelit, de
fasonarea decorativă a arbuştilor. internet sau de telefonie mobilă în
Scările exterioare locuri vizibile din circulaţiile publice.
Acestea vor marca, de regulă, Împrejmuirile Se pot amenaja locuri speciale, cu
58 accesul principal şi vor avea rolul de
a prelua eventualele diferenţe de nivel
existente pe teren. Nu se vor realiza
Pentru tipurile de împrejmuiri
folosite, se va ține cont de următoarele
principii:
respectarea normelor sanitare, pentru
crearea de compost din materialele
organice rezultate din activitatea
scări monumentale, din materiale ▪▪ împrejmuirea faţă de spaţiul public: desfășurată pe teren (resturi alimentare
nespecifice, placate cu ceramică va fi opacă sau semitransparentă, în organice, deșeuri de textile organice,
sau cu aspect rustic. Treptele sau funcție de localizarea clădirii (în vatra crengi, frunze, resturi vegetale, resturi
rampele vor fi din materiale naturale: satului sau în afara acesteia); animale, carton etc.).
lemn, piatră, cărămidă. Scările pot ▪▪ împrejmuirile faţă de vecinătăţi vor Se pot realiza soluţii de captare şi
fi realizate şi din alte materiale, fi cu precădere semitransparente; pot refolosire a apelor pluviale.
nespecifice (metal), dacă au un fi opace, pentru diminuarea poluării Amplasarea panourilor fotovoltaice/
aspect discret. vizuale, acolo unde este cazul; solare se va face astfel încât să nu
▪▪ împrejmuirile din cadrul parcelei afecteze imaginea de ansamblu a 1 2
Pavimentele exterioare vor fi transparente. construcției și a peisajului înconjurător.
Vor corespunde cerințelor tehnice Împrejmuirile şi porţile de intrare Se recomandă o utilizare sub 25 % AȘA DA: Mod de mascare și de AȘA DA: Pavaj din piatră de gresie de
impuse de funcțiunea lor. Acolo se vor realiza din materiale naturale. a suprafeței unui acoperiș pentru protecție a unui contor electric. diferite dimensiuni (imagine din satul
unde este posibil, se vor realiza din Înălţimea gardurilor nu va depăşi amplasarea panourilor. Roșia Montană)
materiale locale şi naturale: piatră, 2,00 m. Nu se vor realiza garduri
lemn, cărămidă; dacă nivelul de trafic din elemente prefabricate metalice,
corespunzător funcţiunii o permite, tablă simplă şi tablă cutată, elemente
pot fi înierbate. Se va asigura panta din beton, policarbonat, materiale
pentru scurgerea apelor pluviale plastice. În alcătuirile constructive
şi îndepărtarea de construcţii compatibile, se pot folosi și alte DA
concomitent cu dirijarea către spaţiile materiale, care s-au dovedit necesare
verzi. şi care au o prezență discretă.
Se va realiza o zonă de pietriș Nu se vor folosi culori stridente,
(de drenaj) de minim 60 cm în jurul materiale lucioase şi sidefate. Pe
clădirilor, pentru a proteja pereții de gardurile din plasă metalică sau
umezeală. Se vor crea jgheaburi/ pe elementele metalice ale altor
rigole la sol, sub streșini, pentru tipuri de gard se vor amplasa plante
îndepărtarea apelor pluviale. căţărătoare permanente. Nu se va
Platformele pentru autovehicule folosi sârma ghimpată.
și aleile carosabile vor fi pietruite și/
sau înierbate. În mod excepțional,
dacă există pericolul scurgerii de Iluminarea exterioară
hidrocarburi, se va permite construirea Corpurile de iluminat vor avea
unei platforme de dimensiuni minime, volume simple, fără ornamentări
cu structura și dotările conforme excesive. Se recomandă folosirea
normativelor. Căile de acces pentru luminii calde, apropiate de cea
maşinile de intervenţie (Salvare, naturală (3 000 K). Iluminarea nu se
pompieri) se vor dimensiona conform va realiza cu mai multe culori. Pe
normelor specifice. cât posibil, se recomandă realizarea
Culorile folosite vor fi discrete, controlului luminii cu variatoare.
apropiate de cele ale materialelor
naturale. Echiparea edilitară
Toate construcţiile trebuie să
Vegetaţia beneficieze de utilităţile necesare
Suprafaţa spaţiilor verzi va fi pentru desfăşurarea activităţilor
conformă legilor și normativelor în 3
prevăzute, cu respectarea normelor
vigoare. Spaţiile libere cuprinse între de sănătate şi igienă, atât pentru
aliniament și construcție vor fi plantate utilizatori, cât şi pentru vecinătăţi. AȘA DA: Acoperirea parțială și protejarea fațadelor de dimensiuni mari ale halelor cu taluzuri de pământ vegetat, rezultat
cu specii locale de arbori și arbuști, Acţiunile întreprinse în acest sens în urma escavărilor din timpul construirii obiectivului.
într-o proporție de minim 50 %. Nu se nu trebuie să deranjeze mediul şi să
5.8. PORȚILE DA

5.8.1. Specificul local


Porțile și împrejmuirile, gardurile gospodăriilor tradiționale, joacă un rol
important in conturarea peisajul cultural și a imaginii satului. Tradițional, acestea
sunt realizate din lemn, cu stâlpi din lemn sau piatră. Poarta are două intrări:
poarta mică și poarta mare, una pentru oameni și cealaltă pentru animale și
care. În funcție de dimensiuni, se evidențiază două tipuri de porți: porți scunde
și porți înalte.
- Porțile scunde au stâlpii cam de aceeași înălțime cu aripile porții mari, ce închid
spațiul dintre ele și au sau nu acoperită portița.
- Porțile înalte au stâlpii de 4 m înălțime și un acoperiș în două ape comun pentru
portițe și pentru poartă, susținut de o grindă lungă. Aripile porții propriu-zise
59
au, de obicei, aceeași înălțime cu stâlpii, fiind decorate în partea superioară prin 5
traforaj, dar se întâlnesc și de dimensiuni mai mici, spațiul de deasupra lor rămânând
liber. AȘA DA: Reconstruirea unei porți tradiționale după un model local
În unele locuri, lângă poartă, în planul gardului sunt așezate bănci sau nișe de (imagine din satul Leghia)
șezut acoperite. Aceste elemente se vor păstra obligatoriu.
Începând din anii 1950, au apărut porțile de metal și s-au extins în detrimentul
celor de lemn, ele fiind procurate fie de la atelierele din orașe, fie de la meșterii
fierari specializați. O tendință nouă este poarta din fier forjat sau cu cadru metalic
acoperit cu foi de policarbonat. DA

5.8.2. Recomandări 3
Porțile și împrejmuirile (înălțimi, forme, materiale) se vor construi ținând cont AȘA DA: Reconstruirea unei porți tradiționale după un
de specificul local, cu atenție sporită la dimensiuni și la soluțiile tehnice. model local (imagine din satul Inucu)
Porțile de intrare în gospodărie se vor realiza din materiale naturale locale,
alcătuirea și dimensiunea lor fiind similare cu cele învecinate, dacă acestea
păstrează specificul local. Sunt permise decorații discrete, tipice pentru peisajul
rural din zonă. Se va păstra aspectul natural al materialelor în ceea ce privește
textura și culoarea.
Vor fi evitate porțile metalice lucioase (vezi inoxul) sau cele cu structură
metalică, placată cu tablă lucioasă, ondulată, policarbonat sau PVC. Nu se
recomandă folosirea culorilor stridente, a materialelor lucioase, sidefate, a 6
elementelor prefabricate metalice și a materialelor plastice.

NU! NU! DA

1 2 4 7

AȘA NU: Metalul este tradițional, AȘA NU: A se evita placarea stâlpilor AȘA DA: Realizarea porților cu meșteri locali (imagine din AȘA DA: Utilizarea materialelor locale și încadrarea în peisajul rural
coloristica nu este una tradițională și porțil cu materiale neadecvate satul Inucu) răspund și cerințelor omului modern (imagine din satul Viștea).
specifică locului. (Nădășelu) (imagine din satul Vlaha).
6. SPAȚIUL PUBLIC SCHEMĂ EXPLICATIVĂ: AȘEZAREA
DRUMULUI ȘI MODUL
SCURGERE A APEI DE PLOAIE
DE

6.1. Specificul local toată comunitatea atât ca arhitectură,


cât şi ca amenajare şi integrare în
drumului, a scurgerii apelor pluviale,
a terasamentelor. Ignorarea acestor
vor fi integrate în vegetaţie şi nu vor
fi marcate cu vopsele, ca în mediul
peisaj. detalii sau rezolvarea lor superficială urban.1 Pistele pentru biciclete între
Specificul spaţiului public rural – „la conduce la deteriorarea rapidă a sate sunt necesare și obligatoriu
ţară” – este fluiditatea şi polivalenţa Drumurile şi alte căi de acces asfaltului sau a stratului de uzură (în de făcut de către autorități, pentru
spaţiilor. Terenul de întâlnire este şi public special în zonele umbrite, unde apa şi ușurarea transportului de scurt parcurs
loc de adunare (nunţi, pomeni etc.), Majoritatea drumurilor publice sunt gheaţa stagnează) şi face extrem de apentru localnici, cât și pentru turiști.
şi teren de fotbal. Iarba întâlneşte neasfaltate, pietruite şi întreţinute dificilă folosirea drumului.

60
pietrişul într-un mod delicat, natural, necorespunzător. De aceea, pe timp Drenajul căilor de circulaţie trebuie
1
R. Munteanu, Ghid de construire în zona de
apa se scurge prin mici şanţuri uscat, circulaţia auto ridică praful, realizat cu şanţuri deschise, cu
dezvoltare durabilă a Parcului Naţional „Piatra 4
înierbate, uneori pavate. Spaţiul public pe timp ploios se face mult noroi, iar vegetație, care prezintă următoarele
Craiului”, Editura Arhiterra, București, 2013.
rural nu se ascunde sub o vegetaţie circulaţia pe timp de iarnă este extrem avantaje: încetinesc scurgerea apei,
.
AȘA DA: DRUM PE COAMĂ
bogată, ci caută un loc bine însorit. de dificilă. În ultimii ani, drumurile reduc riscul de inundaţii (reducerea - rigolele transversale leagă scurgerile
Se poate observa câte un brad sau principale sunt modernizate exclusiv vitezei apei înseamnă debite mai mici
NU! laterale, pentru a preveni erodarea
un molid cu valoare simbolică lângă o pentru circulaţia auto, la această în aval) şi participă la preepurarea drumului și băltirea în caz de ploi
biserică sau un grup de pomi fructiferi. tendință adăugându-se amenajările apelor recuperate de pe drumuri abundente;
Nu există nimic gratuit, fără scop. de tip urban (trotuare înguste, (fenomenul de fitoepurare). Se - apele pluviale se colectează în rigole
Fântâna, troiţa, banca, copacul au cu pavele de beton) în interiorul recomandă rezolvarea corectă a înierbate pe ambele părți ale drumului.
toate valoare funcţională. Materialele localităţilor. colectării şi a scurgerilor de ape
folosite sunt cele locale: lemn, piatră, 1
În mod tradiţional, drumurile săteşti pluviale, a taluzurilor, a podeţelor, a
pietriş, iarbă. Nu se foloseşte metalul, sunt delimitate de zone înierbate, sprijinirilor de pe marginile drumului,
nu se pun flori decorative de plastic. taluzuri sau şanţuri deschise. Ele sunt a parapetelor şi a infrastructurii
Astăzi, în majoritatea satelor utilizate simultan de către oameni, drumului, înaintea lucrărilor de DA
traversate de un drum județean sau biciclişti, animale, căruţe, sănii şi finisare rutieră. În cazul drumurilor
național, strada principală a devenit autovehicule. Tendinţa actuală – secundare, pavarea cu piatră spartă
șosea și a rămas puțin spațiu alocat prin amenajări şi asfaltare – este de împănată, pe pat de geotextil, este
oamenilor. Un fenomen recent apărut a creşte şi a favoriza tranzitul auto, mai rezistentă în timp şi mai eficientă.
este apariția spațiului public amenajat în detrimentul celorlalţi participanţi Elementele de siguranţă a drumului
în acest scop și dotat cu mobilier la trafic. Acest lucru dăunează (podeţe, ziduri de sprijin, balustrade
corepunzător. siguranţei, confortului de locuire şi etc.) vor fi realizate din materiale 5
comunităţii. La nivelul spaţiului public, locale: zidărie din piatră naturală,
6.2. Recomandări se vor reface aliniamentele existente
la nivelul străzii (pomi fructiferi sau alte
construcţii din lemn sau plantaţii cu
scop de stabilizare a terenului.
AȘA DA: DRUM PE CURBE DE
NIVEL
Spaţiul public rural trebuie să-şi aliniamente specifice fiecărei localităţi/ Indiferent de modul de realizare a - marginea drumului expusă erodării
păstreze autenticitatea, să conserve zone din interiorul localităţii). Se va drumurilor, acestea se întreţin periodic trebuie înverzită (nu se recomandă
austeritatea, simplitatea şi fluiditatea. conserva biodiversitatea (inclusiv, se (se completează pietrişul, se repară zidurile de sprijin, betonarea taluzului);
Acest specific nu trebuie distrus prin va încerca păstrarea lângă construcţii asfaltul, se curăţă şanţurile etc.). Fără - apele pluviale se scurg în lungul
diverse amenajări urbane (ca în orașe: a speciilor de păsări şi animale care o întreţinere corespunzătoare, orice drumului prin rigole înierbate;
pavele de beton, trotuare cu borduri asigură echilibrul ecosistemului: drum se deteriorează şi face dificilă 2 - local, sunt necesare rigole
etc.). Pentru a-l conserva intact, se rândunele, cucuvele, lilieci, vrăbii deplasarea. Întreţinerea drumurilor transversale, care previn erodarea
recomandă evitarea amenajării cu etc.), prin folosirea plantelor autohtone asfaltate e mai costisitoare, iar pe drumului prin spălarea în caz de ploi
decoraţii de tipul căruţelor cu flori, al specifice zonei şi a practicilor agricole timp de iarnă, aderenţa lor e mai mică AȘA DA: Amenajarea cu piatră a abundente.
fântânilor arteziene sau al plantaţiilor tradiţionale. decât a celor pietruite. rigolei de scurgere a apelor pluviale
horticole cu flori şi soiuri de arbuşti de În spiritul principiilor de conservare Aleile pietonale se vor pava cu (imagine din satul Roșia Montană)
import. a specificului local, se recomandă materiale naturale: piatră cioplită de
Materialele folosite trebuie să fie păstrarea polivalenţei drumurilor şi râu sau de calcar.
exclusiv cele locale, iar elementele limitarea vitezei auto, păstrarea reţelei Tradiţional, pentru suprafeţele
stradale existente şi a profilurilor drumului sunt folosite pietre de râu de
de mobilier (bănci etc.) trebuie
transversale ale drumurilor. Nu se diferite culori sau cărămidă, în forme DA
confecţionate cu meşteri locali.
Mobilierul urban, cofretele publice şi permite lărgirea drumurilor şi crearea geometrice simple. Uliţele şi potecile
posturile de transformare şi reglare de trotuare supraînălţate de tip urban, nu vor fi asfaltate sau pavate, se
vor fi astfel proiectate, încât să se cu rigole îngropate. Suprafeţele de recomandă pietruirea sau înierbarea
integreze în peisaj şi în arhitectura circulaţie (drumuri şi alei publice lor. 6
locală. Nu se acceptă proiecte sau private) trebuie să fie cât mai Pentru plantaţiile menite să
tipizate, ci doar soluţii adaptate permeabile, cu pavaj din piatră sau stabilizeze drumurile se recomandă AȘA DA: DRUM TIP DEFILEU
locului. Investiţiile şi evenimentele pietriş de calcar, evitându-se folosirea specii locale. 3
- rigolele transversale leagă scurgerile
publice: clădirile publice (şcoală, betonului, a asfaltului şi a pavelelor Zonele de parcare vor fi realizate laterale, pentru a preveni erodarea
primărie, biserică etc.), pieţele pentru din beton. din pietriş compactat (criblură AȘA DA: Malul râului a fost păstrat drumului și băltirea în caz de ploi
produsele locale, târgurile sezoniere, Asfaltarea drumurilor trebuie să se spartă), din materiale locale (refuz natural, amenajat cu pietriș și iarbă abundente;
festivalurile şi sărbătorile, trebuie să limiteze la drumurile principale şi să de ciur). Sunt interzise pavelele de (exemplu din satul Vale, comuna - apele pluviale se colectează în rigole
fie exemple de bune practici pentru includă o atentă rezolvare a pantelor beton şi zonele asfaltate. Parcările Aluniș). înierbate pe ambele părți ale drumului.
DA NU! NU!

3
AȘA NU: Exemplu din localitatea
Bicălatu: betonarea nu este permisă.
61
DA
5
AȘA NU: Se vor evita amenajările de spații verzi împrejmuite cu garduri din
fier, cu alei pavate cu pavele de beton sau beton turnat și mobilate neadecvat
specificului tradițional (imagine din satul Aghireșu).
1 4

AȘA DA: Se recomandă amenajarea de piste pentru biciclete între localități; AȘA DA: Exemplu de podeț nou de DA
există o vădită necesitate (în imagine este un exemplu din Germania). lemn

DETALII SCHEMATICE PENTRU SISTEMELE RUTIERE RECOMANDATE

(cm) (cm)
DA STRAT DE UZURĂ
strat înierbat
STRAT DE UZURĂ
piatră spartă
15
30 FUNDAȚIE
balast bine compactat 20 FUNDAȚIE
balast bine compactat
geotextil nețesut
anticontaminare
6
TEREN NATURAL
TEREN NATURAL AȘA DA: Amenajare nouă a unui parapet lângă râu

Alei, poteci și ulițe utilizate de pietoni, Ulițe și drumuri utilizate de pietoni, NU!
animale, biciclete, ocazional de căruțe animale, biciclete, căruțe, mașini <1,5t
(trafic redus)
(cm) (cm) STRAT DE UZURĂ
STRAT DE UZURĂ beton asfaltic uzură
6 piatră cubică fasonată 4 geotextil antifisură
4-5 strat suport din nisip 10-12 beton asfaltic strat suport
15 STRAT DE BAZĂ
piatră spartă compactată 20 STRAT DE BAZĂ
balast stabilizat
20 FUNDAȚIE
balast bine compactat
25 FUNDAȚIE
geotextil nețesut balast bine compactat
anticontaminare
geotextil nețesut
anticontaminare
TEREN NATURAL
TEREN NATURAL

2 7
Alei și drumuri private utilizate de Drumuri principale utilizate de pietoni, AȘA NU: Se va evita amenajarea taluzurilor și a malurilor pâraielor cu pavele de
pietoni, animale, biciclete, căruțe, animale, biciclete, căruțe, mașini beton sau cu beton turnat.
mașini <1,5 t (trafic redus) (trafic normal)
Elementele de mobilier rural Iluminarea exterioară
exterior: bancă, fântână, cruce, Nu se va folosi lumina artificială
adăpătoare, stații de transport în exces (ţinând cont de contextul NU! DA
public, vegetație, locuri de joacă cu preponderenţă natural în care se
pentru copii etc. încadrează, aceasta poate dăuna
Se întâlnesc, în funcţie de specificul bioritmului animalelor şi al insectelor
şi destinaţia aşezării, o serie de din zonă). Corpurile de iluminat vor
elemente caracteristice realizate avea volume simple, fără ornamentări
cu preponderenţă din lemn, nuiele/ excesive. Se recomandă folosirea
lețuri şi zidărie din cărămidă și piatră. luminii calde, apropiate de cea naturală
De aceea, se recomandă ca pentru (3 000 K). Iluminarea nu se va realiza
obiectele noi de mobilier din spațiul în mai multe culori. Pe cât posibil, se
public rural să se păstreze specificul recomandă realizarea controlului luminii

62
localității în care se află. cu variatoare, atât pentru spaţiul public,
Mobilierul se va realiza cu cât şi pentru cel privat. 2 5
preponderenţă din materiale naturale: Reclamele, firmele, inscripţiile,
lemn, piatră. În alcătuirile constructive însemnele AȘA NU: Nu se recomandă plantarea AȘA DA: Loc de joacă pentru copii (imagine din satul Șaula).
pot fi folosite şi alte materiale (de ex., Se vor amplasa în așa fel, încât să unor specii nespecifice de arbuști,
prinderi metalice etc.), însă acestea nu constituie elemente care obturează cum ar fi tuia în exemplul din imagine.
nu vor avea o pondere importantă, sau concurează cu elementele de
încadrându-se în specificul şi formele faţadă (profilaturi, ferestre, streşini
locale. Nu se vor folosi materiale ca etc). Se va evita poluarea luminoasă.
betonul, metalul (de ex., pe băncile din Dimensiunile panourilor vor fi specifice DA NU! NU!
beton/metal nu se poate sta vara sau funcţiunilor pe care le anunţă şi nu
iarna), materiale strălucitoare (inox) se vor amplasa mai sus de nivelul
sau alte materiale nespecifice (răşini, parterului. Se recomandă realizarea
PVC, mase plastice, fibră de sticlă). Nu unor piese/construcţii mobile pe
se vor realiza placări cu piatră spartă, care să fie amplasate reclamele
plăci ceramice sau cu elemente de luminoase, amplasate în aşa fel,
lemn care să dea un aspect „rustic”. încât să nu obtureze construcţiile
Conceptul de „rustic” este diferit de principale. Pe cât posibil, nu se vor 3 6 7
conceptul de „tradiţional”. amplasa pe clădiri.
Se va evita vopsirea mobilierului Amplasarea panourilor obligatorii
în culori stridente sau folosirea unor de edificare a investițiilor se va face AȘA DA: Panou de afișaj care AȘA NU: Exemplu negativ de AȘA NU: Exemplu negativ de
culori nespecifice de baiț pentru astfel încât să nu obtureze imaginea respectă materialele locale și decorul stație de autobuz confecționată din stație de autobuz din lemn băițuit cu
mobilierul din lemn. de ansamblu a investiției. tradițional (imagine din satul Vlaha). materiale nespecifice unei zone o culoare stridentă și acoperită cu o
rurale (imagine din satul Aghireșu) învelitoare nespecifică zonei rurale

DA DA DA

1 4 8
AȘA DA: Clopotnițele sunt elemente care marchează locul; AȘA DA: - Exemplu de troițe tradiționale AȘA DA: Amenajarea staţiilor de autobuz cu materiale locale este recomandată:
ele pot fi simbolul unei așezări, oglindesc tradiția locală exemplu din comuna Zetea, județul Harghita.
(imagine din satul Dorolțu).
7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ
Performanța energetică a unei
clădiri ne spune în ce măsură clădirea
eficiența termică, cât și eficiența
energetică, atunci când sunt înțelese 7.1. Recomandări cu produsele de sinteză, poluante
încă din faza de fabricare și pe toată DA
respectivă are un consum mai mic într-un sens foarte simplist, având la durata de exploatare, dar care sunt
sau mai mare de energie/combustibili bază doar considerentele economice, Recomandările se referă la considerate moderne (de exemplu,
în raport cu folosirea ei în condiții de pot duce la soluții cu consecințe materialele de construcţie, la PVC, BCA, polistirenul expandat sau
confort. negative asupra sănătății clădirii conformaţia acestora, la soluţiile extrudat, produsele aglomerate cu
De asemenea, casele în care locuim și a utilizatorilor săi. De exemplu, tehnice şi la compatibilitatea dintre rășini sintetice ș.a.).1
și clădirile în care ne desfășurăm prin utilizarea unei termoizolații de materialele de alcătuire. Acolo unde este posibil, se
Utilizarea materialelor de construcție
63
activitățile zilnice trebuie să ne asigure polistiren (care nu este permeabilă recomandă să se apeleze la materiale
condiții optime de trai (căldură, lumină la vapori) la o clădire tradițională, ecologice, din resurse naturale sau locale naturale, la tehnicile tradiționale
etc.), fără ca acest lucru să aducă ale cărei zidării sunt permeabile la produse naturale reciclate, constituie, şi la meșterii populari.
de fapt, un prim pas către bunăstare și 7
prejudicii atât mediului, cât și celor din vapori (adică „respiră”), pot apărea Recomandările sunt comune tuturor
jur. În acest sens, e necesar ca toate numeroase consecințe negative în un nivel superior de viață, în condițiile categoriilor de construcţii:
clădirile să își păstreze temperatura timp, deși clădirea devine, aparent, în care sărăcia este o caracteristică
potrivită la interior, fără a avea mai eficientă din punct de vedere atât de prezentă astăzi în majoritatea
zonelor rurale.
A. Construcții noi cu gabarit DA
pierderi de căldură sau emanații cu termic. Una dintre aceste consecințe mic (<120 mp), construcții noi cu
efect poluant semnificativ în mediul negative este deteriorarea zidăriei În mod paradoxal, deși multe dintre gabarit mediu (120 – 250 mp) și
înconjurător. existente din cauza barierei materialele naturale au fost tradițional construcții noi cu gabarit mare
Astfel, și în România, legislația impermeabile și a acumulării de utilizate în construcții durabile și (250 – 395 mp), dispuse în sistem
devine din ce în ce mai exigentă cu săruri în zidărie, care, prin fenomenul sănătoase de sute de ani, acestea au pavilionar.
privire la performanța energetică a de îngheț/dezgheț, dezagregă fost total ignorate tehnic și legislativ- B. Construcții noi cu gabarit mare
clădirilor (Legea 372/2005 privind suprafața zidurilor. O altă consecință normativ, fiind considerate demodate (250 – 395 mp), de tip monovolum,
performanța energetică a clădirilor negativă este apariția condensului și sau „rușinos a fi utilizate” (de exemplu, atât pentru construcţiile noi/
și Legea 120/2002 privind utilizarea a mucegaiului la interior, lucru care chirpiciul din argilă, vălătucii, paiele, conversii/extinderi, cât şi pentru
lâna de oaie, uneori chiar și lemnul, 8
eficientă a energiei). duce la degradarea calității aerului. construcţiile existente.
Trebuie avut în vedere că atât varul natural etc.), în comparație
1
C. Miron, op. cit., p.10 – 11.

NU! NU!

5 9
2

NU!

1 3 4 6 10

AȘA NU: Placarea cu polistiren a pereților exteriori ai unei construcții este deosebit de nocivă nu numai pentru că distruge/ascunde AȘA DA: Folosirea unui sistem de încălzire în pereții exteriori în planul tencuielii
decorațiile, ci mai ales pentru că prin translatarea punctului de rouă se creează condens în interiorul zidurilor; acest lucru atrage este o metodă deosebit de eficientă și elegantă de încălzire. Încălzind zidurile groase,
cristalizarea sărurilor, care cu greu mai pot fi îndepărtate ulterior. Impermeabilizarea zidurilor exterioare prin placarea cu polistiren cu inerție termică mare, întreaga construcție se comportă ca o teracotă. Sistemul are
și montarea ferestrelor din plastic dublu stratificate, coroborată cu folosirea unei zugrăveli impermeabile la interior, atrage după sine însă și dezavantajul că nu permite lipirea mobilierului de peretele în cauză și necesită o
apariția mucegaiului. Zidurile din cărămidă ale construcțiilor vechi au o grosime considerabilă, nefiind necesară izolarea. Se recomandă atenție sporită atunci când se bate un cui în perete. De aceea, se recomandă montarea
mai degrabă izolarea cu materiale naturale a tavanelor și a pardoselilor. În imagine, o simulare de calcul a eficienței termice a unei acestui sistem de încălzire până la o înălțime la care nu ar prezenta riscul de a fi perforat
clădiri tradiționale la care nu s-au înlocuit ferestrele tradiționale, dar s-au izolat tavanul și pardoseala. Graficul arată o îmbunătățire accidental cu ocazia fixării unor tablouri sau a mobilierului de perete.
considerabilă a eficienței termice a clădirii.
7.1.1. Sistemele de 7.1.2. Eficienţa
încălzire (cerinţele de DA DA termică (sisteme şi
securitate la foc) materiale de izolare)
Sistemele de încălzire folosite vor fi Termoizolațiile frecvent utilizate în
eficiente termic, conform standardelor prezent au la bază materiale minerale
de mediu și eficienței energetice a (anorganice): vata de sticlă, vata
clădirilor. bazaltică, sau materiale organice:
Se recomandă folosirea unor polistirenul și poliuretanul.
sisteme de încălzire alternative Materia primă pentru aceste
folosirii gazului metan sau a materiale provine din surse
combustibililor solizi (fosili). Acestea neregenerabile, presupunând un

64
pot fi folosite acolo unde există reţele consum mare de energie și emisii
locale specifice, însă se recomandă de CO2 atât pentru fabricare, cât și
şi folosirea unor tehnologii alternative, pentru prelucrare.
pentru asigurarea unui grad minim de În timp ce termoizolațiile minerale
independenţă. sunt permeabile la vapori, deci permit
Dintre sistemele de energie zidăriei să „respire”, polistirenul
alternativă, se pot folosi: și poliuretanul nu permit trecerea
▪▪ Panourile solare şi panourile vaporilor, astel încât acestea din urmă
fotovoltaice (se încurajează nu sunt recomandate a fi utilizate în
amplasarea lor pe acoperiș în măsura cazul construcțiilor tradiționale.
în care nu denaturează imaginea 1 4 Izolația are rolul de a reduce
ansamblului și se încadrează discret consumul de energie pentru încălzire.
în peisajul rural). AȘA DA: Teracotele sunt elemente AȘA DA: Șemineele sunt corpuri de încălzire care, în afară de funcția de destindere pe Soluția care oferă beneficii atât din
▪▪ Este acceptată folosirea pompelor importante, care fac parte în continuare care o au, pot fi introduse cu succes în circuitul sistemului de încălzire al clădirii. Există punctul de vedere al eficienței termice
de căldură acolo unde este posibil și din amenajarea unei case tradiționale. şeminee din oţel cu funcţionare pe peleți și ventilaţie forţată, termoșeminee, cât și al costurilor (prețul este redus
investiția se justifică (în variantele În afară de funcția estetică de animare potrivite pentru locuințe moderne, eficiente energetic, cu sistem de recuperare. atunci când sunt produse local),
aer-apă, sol-apă, apă-apă, în funcţie a interiorului pe care o au uneori, sunt În afară de încălzirea apei, termoșemineul nu generează doar o căldură plăcută având avantajul provenienței din
de caracteristicile terenului). și foarte practice, în condițiile în care în interior, dar creează, de asemenea, o atmosferă confortabilă. surse regenerabile, este folosirea
Se recomandă încadrarea combustibilul solid se găsește încă la un unei termoizolații naturale, care este
sistemelor de energie alternativă în preț redus față de ceilalți combustibili. la fel de performantă ca izolația din
specificul local prin mascarea lor fibre sintetice.
adecvată cu ajutorul unor elemente Caracteristici: putere calorică mare, a biomasei (resturi vegetale din
provenite din forme uzuale, folosindu- densitate mare, costuri relativ reduse agricultură: paie de grâu, orz, orez, Tipurile de izolații naturale:
se materiale locale. Amplasarea de transport; sunt o sursă alternativă rapiță, muștar, vrejuri de soia, fasole, a. Izolația naturală din fibre de
lor va respecta recomandările de la de energie capabilă să înlocuiască resturi vegetale de viță-de-vie, coceni lână de oaie se utilizează ca izolator
capitolul 5.7. Amenajările exterioare, combustibilii convenționali (gazul de porumb, resturi forestiere), pentru termic și fonic atât pentru construcțiile
subcapitolul Echiparea edilitară din natural, GPL, petrol, cărbune, lemn, reducerea dimensiunilor și obținerea din lemn, cât și pentru casele din
Recomandări (pentru fiecare tip ulei, electricitate etc.); sunt neutri unui produs compact și cu o putere cărămidă sau piatră.
de construcţie). Dimensionarea, din punctul de vedere al emisiilor calorică mare. Dintr-o tonă de paie se Calitățile izolației din fibre de lână
punerea în operă şi funcţionarea lor de carbon. La ardere, aceștia emit obține o tonă de brichete. de oaie:
trebuie să respecte normativele şi aceeași cantitate de dioxid de carbon Puterea calorică a brichetelor din • este un material termofonoizolant
prevederile tehnice în vigoare la data care a fost absorbită de pădure în resturi vegetale este mai mare decât a ecologic și sănătos, obținut din materii
întocmirii proiectului/execuţiei. 2 timpul creșterii; peleții din lemn ard lemnului de fag și aduce o economie prime naturale, regenerabile. După
• Cazanele cu combustibil aproape fără emisie de fum, în timp ce de 60 % față de încălzirea cu gaze și terminarea ciclului de viață, izolația
solid regenerabil (biomasă şi/ Peleți din lemn în gazele de ardere praful este alcalin; de 40 % față de încălzirea cu lemne.1 din lână se poate refolosi sau este
sau combustibil rezultat în urma au un conținut scăzut de metal, iar biodegradabilă;
reciclării). Materialele combustibile sulfurile sunt aproape inexistente. • este accesibilă local (se produce în
disponibile local se pot împărți în: Cenușa, bogată în minerale, poate fi 1
Ibidem, p.106 – 116. România);
materiale lemnoase (deșeuri de folosită cu succes drept îngrășământ
lemn, rumeguș, căzătură de lemn natural. Peleții costă mai puțin decât
masiv în păduri, resturi de lemn) și combustibilii fosili și sunt considerați
materiale nelemnoase (cerealiere sau înlocuitori ai gazelor naturale. Mai
de origine organică). Pentru zonele ieftini cu 20 – 25 % față de gazul
în care nu sunt disponibile ca sursă natural, nu prezintă pericol de
de energie termică gazele naturale, explozie, se utilizează cu același
este necesară utilizarea centralelor confort. Comparativ cu lemnul de foc,
cu combustibili solizi. Exemple de peleții sunt mai eficienți din punctul de
materiale combustibile sustenabile: vedere al randamentului de ardere,
- Peleții din lemn sunt deșeuri al puterii calorice, al confortului și al
lemnoase, deshidratate și 3 siguranței în utilizare. 5 6
comprimate până la dublul densității - Brichete din resturi vegetale
energetice a lemnului verde, neuscat. Brichete din resturi vegetale din agricultură: se obțin prin Saltele termoizolante din lână de oaie Saltele termoizolante din fibre de cânepă
comprimarea mecanică sau hidraulică
• se realizează din fibre de lână des întâlnite în încălzitoarele cu gaz, • montare rapidă şi simplă, fără Prin acest procedeu se obține
naturală de oaie, spălată, tratată în focurile deschise sau în fumul de zgârieturi şi iritaţii ale pielii; un material neportant, sustenabil,
cu săruri de bor pentru insecte și eşapament (care pătrunde în casă din • poate absorbi umiditate până permeabil la vapori, care se poate DA
ignifugată. Poate fi prelucrată în cauza proximității şoselelor circulate). la 20 % din greutatea sa fără nicio folosi la realizarea pereților și a
saltele, plăci semirigide sau puf, fără Izolația din lână de oaie absoarbe deteriorare a performanței termice, planșeelor, a pardoselilor sau la izolarea
mijloace speciale de protecție; definitiv aceste gaze nocive, așa cum spre deosebire de izolațiile din fibre acoperișului, realizându-se astfel
• este rezistentă împotriva absoarbe formaldehida, realizând sintetice; îmbunătăţirea comportării la transfer
mucegaiului (conform EN ISO 846 astfel o filtrare a aerului din interior. • are capacitatea de a regla termic a elementelor de construcţie.
are nota cea mai bună: 0) și nu Lâna de oaie este singurul tip de umiditatea din încăpere. Pentru a nu Procedeul de realizare a pereților
putrezește; izolație care are calitatea de filtrare a influența negativ această trăsătură, neportanți de tip Hempcrete contribuie
• are capacitatea de a absorbi și aerului din interior, contribuind astfel trebuie folosite folii și bariere de vapori la economia de energie în construcţii.
de a elibera umiditatea din aerul nu doar la un confort termic sporit, dar care permit transferul umidității; Durabilitatea pereților neportanți din
înconjurător. Lâna este un material şi la menținerea pe termen lung a unui • are o conductivitate termică amestec de cânepă cu var, respectiv,

65
higroscopic, ceea ce înseamnă că mediu sănătos.1 scăzută, cu o valoare de 0,040 W/mK; a izolațiilor termice realizate cu
poate absorbi până la 30 % – 40 % • datorită faptului că fibrele de acest procedeu este asigurată prin
din propria greutate în umiditate, b. Izolația din fibre de cânepă este cânepă nu conţin albumină, nu este satisfacerea cerinţelor de calitate
păstrându-și proprietățile. Fibrele de un material natural care nu conține nevoie de un tratament împotriva impuse produselor predozate.
lână încearcă, în mod natural, să se substanțe de adaos dăunătoare moliilor şi a gândacilor. În condițiile unei puneri în operă
menţină în echilibru cu umiditatea sănătății. Procesul de producere corespunzătoare, durata de viaţă a
schimbătoare a atmosferei. Când presupune un consum redus de c. Pereții termofonoizolanți produselor finite este de minimum 70
temperatura exterioară scade și energie, iar rezultatul este un material neportanți de tip Hempcrete de ani.
umiditatea aerului creşte, atunci lâna cu calități tehnice excepționale. Se realizați din cânepă marunțită Tencuielile și zugrăvelile recomandate
preia din umiditatea suplimentară şi livrează sub formă de saltele sau role, (puzderie) și un liant pe bază de var pentru pereții și tavanele de tip
eliberează căldură în acest proces. fiind un produs recomandat pentru calcic hidratat. Hempcrete sunt cele permeabile
Într-o zi călduroasă se întâmplă izolarea acoperişurilor, a pereţilor şi a Procedeul de realizare a pereților la vaporii de apă, precum cele
procesul invers: lâna eliberează pardoselilor. Se realizează din fibre la neportanți de tip Hempcrete constă tradiționale pe bază de var stins pastă.
umiditatea în aer și în același timp care se adaugă 10 – 12 % fibre Biko în execuţia pereților prin turnarea Aplicarea unor produse de tencuire și/
absoarbe energie, astfel răcind (fibre sintetice), pentru o stabilitate în cofraje pierdute a unui amestec sau vopsire cu permeabilitate redusă,
încăperea pe care o izolează. Din dimensională optimă. În ultima realizat din cantități controlate de de exemplu, cu vopsele alchidice,
acest motiv, se spune că lâna „respiră” perioadă, a apărut izolația din cânepă puzderie de cânepă, un liant pe bază lacuri sau pe bază de polimeri, nu
și acţionează ca un condiţionator 100 % naturală. În acest caz, fibrele de var calcic hidratat, un liant pe bază este recomandată, deoarece vor
natural de aer. Fibrele sintetice sau Biko sunt înlocuite cu fibre naturale de var hidraulic și apă. Procedeul compromite permeabilitatea peretelui 3
minerale nu au această proprietate și din porumb. constă în amestecarea produselor și durabilitatea acestuia.2
nu reacționează la schimbările rapide Calitățile izolației din fibre de componente cu apă și realizarea unui AȘA DA: Pereți termoizolanți din
de temperatură sau umiditate; cânepă: amestec omogen care se toarnă în Agrementul Tehnic 001SC-02/612-2016 pentru
2
Hempcrete
• conductivitatea termică a izolației 1
www.izomiorita.ro cofraje pierdute. realizarea pereților neportanți de tip Hempcrete și
din lână este cuprinsă între 0,0356 W/ a termoizolațiilor din puzderie de cânepă cu liant
mK și 0,040 W/mK; pe bază de var hidraulic și apă.
• este un depoluant natural;
locuințele moderne sunt din ce în
ce mai populate cu produse care DA DA DA
emană substanțe toxice pentru
sănătatea umană. Lâna absoarbe
în mod natural diverși poluanți ai
aerului: formaldehida (un cancerigen
cunoscut), dioxidul de azot și dioxidul
de sulf. Formaldehida este foarte des
utilizată în produsele răşinoase din
lemn, cum ar fi plăcile de aglomerații 4
de lemn (MDF), parchetul și mobila.
Formaldehida este eliberată încet
din aceste produse pe măsură ce
răşinile conținute hidrolizează (se DA
dizolvă în contact cu vaporii de apă).
Aceste emisii nocive cresc odată cu
temperatura și umiditatea. Fibrele de
lână absorb şi se contopesc ireversibil
cu formaldehida şi alte substanțe
nocive. O casă complet izolată cu
lână de oaie poate absorbi aproape 1 2 5
100 % din formaldehida eliberată
în aerul interior. Dioxidul de sulf și
dioxidul de azot sunt deșeuri gazoase AȘA DA: Termoizolația din cânepă: montare rapidă şi simplă. Nu este necesar un AȘA DA: Termoizolația din lână este deosebit de recomandată. Folosirea unei izolații din
produse prin arderea combustibililor costum de protecție, deoarece produsul nu irită pielea și nu conține substanțe lână sprijină o industrie a prelucrării produselor locale: în mod frecvent, lâna se aruncă, în
fosili sau a cărbunelui. Sunt cel mai periculoase pentru mediu sau sănătate. loc să fie utilizată. Această măsură este încă la început în țara noastră, dar se folosește
cu succes și pe scară largă în majoritatea țărilor europene.
un perete din baloţi de paie tencuit cu elastice, pe un suport din împletitură specifică, fie că e vorba de pereți din
argilă şi var, cu o grosime totală de 50 de nuiele. Densitatea brută a piatră (tencuiți sau nu), din cărămizi
DA cm, asigură aceeaşi termoizolare ca un amestecului de argilă ușoară cu de pământ nearse (văioage), chirpici,
perete din 20 cm de BCA cu 20 cm de paie este mai mică de 1 200 kg/mc. pământ compactat (obligatoriu
polistiren. Producerea unor materiale Paiele folosite pot fi de secară, grâu tencuiți) sau baloți de paie. Se
ca BCA-ul, polistirenul, tencuiala pe sau ovăz. Pentru tencuieli din argilă dorește totuși păstrarea apareiajului
bază de ipsos şi vopseaua pentru sunt preferate paiele de orz, pentru sau a stereotomiei, astfel încât fața
finisaje necesită însă un consum de că sunt mai moi. Mai important decât exterioară a peretelui brut să rămână
energie mult mai ridicat decât paiele, tipul de paie este structura tulpinii. neschimbată în cazul reabilitării
lemnul, pământul şi varul, generând, Un câștig pentru creșterea capacității termice. Dacă se termoizolează
în acelaşi timp, şi un nivel ridicat de termoizolante este folosirea paielor pe interior, detaliul constructiv va fi
emisii CO2. De asemenea, costul subțiri cu tulpini rezistente, care nu se de asemenea natură, încât să nu
pentru 1 mp de perete din baloţi de strivesc. rețină apa rezultată din procesul de

66
paie tencuit cu argilă şi var este de trei condensare în interiorul pereților.
ori mai mic decât cel pentru 1 mp de Concluzie/recomandări: se vor Membrana trebuie să fie permeabilă,
perete din BCA, polistiren şi tencuială folosi materiale naturale regenerabile, iar materialele indicate pentru
din comerţ. În plus, aceste case sunt în alcătuiri constructive care să termoizolație, la fel, permeabile și
sigure, rezistente la foc şi cutremur, se respecte normativele şi prevederile biodegradabile, cum ar fi cânepa sau
realizează rapid şi oferă un mediu de în vigoare referitoare la izolarea lâna de oaie.
1 2 viaţă plăcut şi sănătos.1 termică, la protecţia la foc etc. Pentru Planșee: Alcătuirea planșeelor
termoizolare, se vor folosi sisteme de va urma aceeași linie ca a pereților,
AȘA DA: Exemple de pereți placați cu panouri termoizolante de stuf g. Plăcile de stuf termoizolante termoizolare ecologice, pe cât posibil păstrându-se materiale pe cât posibil
sunt obținute prin asamblarea cu materiale provenite din mediul naturale, biodegradabile.
tulpinilor de stuf uscat. Asamblarea local (lână, cânepă, paie, rumeguș).
se realizează prin legarea strânsă Există pe piață deja suficienți
d. Izolația din fibre de lemn dacă ard, plăcile nu emit vapori toxici. a pachetului de stuf cu legături de producători de tencuieli termoizolante
se prezintă sub formă de vrac, • izolațiile din fibre de lemn sunt sârmă din oțel zincat (dispuse la și materiale naturale termoizolante
plăci flexibile sau plăci rigide materiale de construcții din surse o distanță de cca 20 cm) și agrafe agrementate tehnic (începând cu
(dispuse la o distanță de aproximativ 2015, s-au agrementat tehnic de către
termofonoizolante. Aceste produse naturale, regenerabile și care nu au
60 mm), fixate de legăturile din sârmă. INCD URBAN INCERC Cluj-Napoca DA
reprezintă o soluție modernă, un impact negativ asupra mediului
eficientă și ecologică și sunt utilizate înconjurător. Avantaje: izolații din lână și cânepă), care
în special la casele pe structură de • eliminarea punților termice; îndeplinesc toate cerințele impuse de
lemn, la casele eficiente energetic, e. Izolația din vată bazaltică • reglarea umidității; deci, o casă actele normative în vigoare.3 Nu se va
dar și la casele tradiționale, construite este un material ecologic care se fără mucegai; folosi termoizolarea cu polistiren (vezi
din cărămidă. comercializează sub formă de plăci • eliminarea apariţiei fisurilor, care capitolul 5.2. Pereţii).
Calitățile izolației din fibre de lemn: rigide sau saltele. constituie cauza majoră de degradare Prin programele „Casa Verde”
• fiind un produs natural care nu Calitățile plăcilor termoizolatoare a fațadelor; și „Casa Verde Plus”, lansate de 3
influențează biologia construcțiilor, se din vată bazaltică: • sunt ușor de montat; Ministerul Mediului, se încurajează
recomandă folosirea lui la reabilitarea • nu ard, nu emană gaze toxice și • tencuielile și zugrăvelile folosirea sistemelor de încălzire
recomandate sunt cele permeabile la din surse alternative și materiale AȘA DA: Termoizolație fibrolemnoasă.
termică a construcțiilor existente, atât împiedică răspândirea focului; Produs fabricat din materii prime
pentru cele cu pereți din cărămidă, cât • sunt permeabile la vapori și vaporii de apă, realizate din materiale regenerabile, acordându-se finanțări
naturale.2 caselor sau altor obiective care naturale, utilizând tehnologii moderne și
și pentru cele cu structura din lemn permit trecerea vaporilor de apă prietenoase cu mediul. Fiind permeabilă
sau cu pereți din lemn masiv; din interior spre exterior, prevenind folosesc panouri solare sau pompe
h. Tencuielile termoizolante de căldură, sisteme de acoperișuri la vaporii de apă, păstrează structura
• pentru fabricarea panourilor astfel condensul. Pereții vor fi uscați, casei în stare uscată în mod permanent.
izolatoare din fibre de lemn se locuința aerisită, eliminând riscul de tradiționale pe bază de argilă verzi, sisteme de iluminat ecologice
amestecată cu paie sau pleavă sau aleg să își izoleze termic pereții Poate fi utilizată pentru fațadă, pardoseli
utilizează, ca materie primă, deșeurile apariție a mucegaiului și a igrasiei. și mansarde.
de așchii lemnoase provenite din O bună variantă pentru Transilvania cu materiale ecologice precum lâna,
fabrici de cherestea sau de la alți f. Baloții de paie: Paiele sunt folosite este folosirea tencuielii termoizolante cânepa sau celuloza.
producători de produse din lemn sau sub forma unor baloţi compactați, care realizată din argila amestecată cu
din lemnul nevalorificat silvic; sunt inseraţi în perete prin presare paie. Argila protejează materialul În cazul intervenţiilor pe
• este rezistentă la șocuri mecanice, ușoară. Un balot de paie are la bază organic, paiele, iar acestea au rol de construcţiile existente (de gabarit DA
absoarbe zgomotele și izolează acelaşi material ca şi lemnul: celuloza. izolator termic. Amestecurile de argilă mic, mediu sau mare, dispuse
excelent atât pe timp de iarnă, cât și Pentru că paiele sunt goale în interior, cu paie sau pleavă folosite la izolarea pavilionar sau monovolum), se
vara; gradul de termoizolare este mai bun termică a tavanelor, a podurilor și a recomandă următoarele:
• este ușor de montat, disponibilă decât în cazul lemnului. În plus, pardoselilor au calitatea de a genera Pereții: Își vor menține stratificația
și cu profiluri de nut și feder pentru comprimarea balotului îl face rezistent condiții de viață sănătoase prin masa 7 De exemplu, Agrementul Tehnic 001SC-
o montare mai sigură și pentru la compresie, ceea ce înseamnă că termică, capacitatea de regulator 02/612-2016 pentru realizarea pereților neportanți
eliminarea punților termice. Se este potrivit pentru construcţia unor de umiditate și lipsa oricărei emisii tip HEMPCRETE și a termoizolațiilor din puzderie
livrează în diverse grosimi. ziduri solide. Tencuiala din pământ poluante, chiar dacă din punct de de cânepă cu liant pe bază de var hidraulic și
• plăcile fibrolemnoase sunt şi var permite pereţilor să „respire”, vedere termic nu sunt foarte eficiente. apă; Agrementul Tehnic 001SC-03/319-2015
deschise la difuzia vaporilor de apă și reglează umiditatea şi conferă un Tradițional, argila ușoară se folosea
în amestec cu paie la construcțiile din
pentru panouri termoizolante din lână de oaie; 4
regularizează umiditatea, oferind un mediu de viaţă plăcut şi sănătos. Agrementul Tehnic 001SC-03/314-2014 pentru
climat de locuit sănătos; Construcţiile din baloți de paie sunt lemn pentru realizarea închiderilor saltele termoizolante din lână de oaie; Agrementul AȘA DA: Plăci izolatoare din plută
• corespund tuturor normelor foarte eficiente energetic datorită 1
www.earthsafedesign.com. Tehnic 001SC-03/320-2015 pentru termoizolație expandată
referitoare la rezistența la foc și chiar calităţilor termoizolante ale acestora: 2
www.natural-home4u.com. din lână de oaie.
DA

Alcătuirea pardoselii din pod


1. Grinda de planşeu
2. Scândurile de planşeu
3. Elemente de egalizare a reazemului

67
4. Strat protector contra prafului, deschis spre difuzie
5. Umplutură din argilă şi paie, compactată sau necompactată
6. Acoperire cu cărămizi (rar)
2 7

Tavan cu grinzi de lemn. Construcție cu pardoseală flotantă:


1. grinzi de tavan
2. lați de susținere pentru pardoseala oarbă, de 30 x 50 mm Modul de construire a pardoselilor din cărămizi peste pământul
3. pardoseală oarbă: 25 mm natural al încăperilor fără pivniţă
4. geotextil, permeabil la difuzia vaporilor 1. pământ natural
5. umplutură din lut cu paie: 80 – 100 mm 2. pietriş grosier (8 – 32 mm)
6. rigle pentru pardoseală: 35 x 60 mm 3. folie protectoare (geotextil)
7. izolație rigidă sau granulată: 40 mm 4. izolaţie din umplutură
8. dușumea de 25 – 30 mm, rostuită și nutuită: 6 x 12 mm 5. placă din argilă compactată
9. pene: 6 x 20 mm 6. plăci de cărămidă pe pat de mortar
1 10. suport din scânduri 18 mm
11. tencuială de tavan aplicată pe un strat de armătură

DA DA

3 5
NU!

DA DA

9
4 6 AȘA NU: Reabilitarea unui cămin cultural prin izolarea cu polistiren. Folosirea
polistirenului atrage după sine probleme legate de condens, igrasie, apariția mucegaiului
AȘA DA: Izolarea podurilor și a pardoselilor cu materiale ecologice este recomandată. În imagine, detalii de compunere. și este un material ușor de vandalizat de către copii, animale, persoane agresive etc.
ANEXA 1 ANEXA 2
Studiu de amplasare și încadrare în Glosar de termeni
imaginea așezării (imagine generală
din punct de belvedere, silueta
așezării, desfășurate stradale)
Conservarea patrimoniului: răspândită, deoarece, prin aplicarea consideră „atic” elementul superior al
reprezintă un proces prin care ei, clădirea devine utilizabilă în condiţii fațadei, care depășește cota ultimului
În vederea obținerii avizului caracteristică prin construcția care materialitatea, istoria și integritatea de confort contemporane. Intervenţia planșeu și are rol constructiv, de
Comisiei pe „încadrarea în specificul face obiectul intervenției. Identificați conceptuală a patrimoniului construit îşi propune să conserve tot ce este rebord, pentru straturile componente
68 local”, solicitanții vor depune online,
la
sau la
adresa_________________
secretariatul Filialei
limitele parcelei investiției, cotați
amplasarea construcției față de
aliniament și construcțiile învecinate,
al umanității sunt prelungite prin
intervenții atent planificate. Procesul
presupune utilizarea profesională
valoros pentru clădirea respectivă, să
aplice reparaţiile necesare la structura
istorică şi să introducă în structura
ale învelitorii, și rol în ghidarea apelor
meteorice.
Conductivitate termică de calcul
OAR__________________, cotați secțiunea la o scară adecvată, a științei, a artei, a artizanatului și a clădirii amenajările necesare pentru (lambda): valoare a conductivităţii
adresa:_______________, un dosar astfel încât investiția să poată fi tehnologiei, privite ca instrument al a o face utilizabilă pentru o funcţiune termice a unui material sau a unui
privind evaluarea impactului pe care comparată cu restul construcțiilor conservării. nouă sau pentru cea originală, dar produs de construcţie, în condiţii
l-ar avea gabaritul investițiilor cu descrise. Conservarea curativă este îmbunătăţită (de exemplu, zone de interioare şi exterioare specifice,
construcții de tip hală (aici ar trebui ▪▪ Două cadre în perspectivă de ansamblul acțiunilor întreprinse primire, termoizolaţii, băi, bucătării, care poate fi considerată ca fiind
detaliate tipurile) în silueta și imaginea la nivelul ochiului în susul și în josul asupra unui bun sau asupra unui grup acces pentru persoane cu dizabilităţi caracteristică pentru performanţa
generală a zonei rurale. Dosarul va străzii cu clădirea studiată. Evidențiați de bunuri având ca obiectiv oprirea etc.). acelui material sau produs când este
conține planșe la o scară adecvată modul în care ați integrat clădirea în unui proces activ de deteriorare sau Reconstrucţia: presupune încorporat într-o parte de construcţie.
prezentării și următoarele documente: fondul construit vecin și în peisaj. consolidarea sa structurală. Aceste readucerea clădirii (structurii) într-un Construcții anexe: construcții
acțiuni sunt întreprinse numai atunci stadiu documentabil dintr-o perioadă distincte, de regulă având dimensiuni
▪▪ Documentație fotografică când însăși existența bunului este anterioară semnificativă şi care reduse și un singur nivel suprateran,
generală privind zona în care se va amenințată, din cauza fragilității și a se deosebeşte de restaurare prin care deservesc funcțiunea de
desfășura investiția, în care să apară, vitezei de deteriorare. Aceste acțiuni introducerea unor materiale noi în locuire. Din categoria construcțiilor
din puncte de belvedere cunoscute la modifică uneori aspectul construcției. ţesutul clădirii. Este o intervenţie anexe fac parte: garaje individuale,
nivel local, modul de așezare în relief Conservarea preventivă cuprinde aplicabilă clădirilor în stare de depozite pentru unelte de grădinărit,
a localității, principalele repere și ansamblul de măsuri și acțiuni având colaps sau precolaps, unde structura șoproane, terase acoperite, foișoare,
limitele localității (în cazul localităților ca obiectiv evitarea și minimizarea portantă nu-şi mai îndeplineşte pergole, bucătării de vară. Realizarea
neîncadrate sau fără repere înalte, deteriorărilor sau a pierderilor viitoare. rolul. Presupune înlocuiri masive de construcțiilor anexe se autorizează în
folosiți vederi panoramice din afara Aceste măsuri și acțiuni sunt indirecte, material, dar cu folosirea la maximum aceleași condiții în care se autorizează
localității). Identificați locul investiției neafectând aspectul construcției. a materialului original, care va fi corpurile principale de clădire.
pe aceste documente. Restaurarea: presupune reaşezat în structura reconstruită prin Construcții cu caracter
▪▪ Două siluete caracteristice ale readucerea clădirii (structurii) într- anastiloză (se va pune exact în locul provizoriu: construcțiile autorizate
localității, prezentate la o scară un stadiu documentabil dintr-o de unde a fost demontat). Restaurarea ca atare, indiferent de natura
adecvată prezentării. Identificați locul perioadă anterioară, originară sau şi reconstrucţia presupun, de fapt, o materialelor utilizate, care, prin
investiției pe aceste siluete. principală, prin eliminarea extinderilor dezasamblare parţială sau integrală specificul funcțiunii atribuite ori din
▪▪ Ortofotoplan sau vedere de sus (adăugirilor) secundare sau prin urmată de reconstruire. cauza cerințelor urbanistice impuse
a localității de tip Google Earth, cu reasamblarea componentelor de autoritatea publică, au o durată
marcarea punctelor de unde s-a făcut (subansamblurilor) existente, fără Termeni generali de existență limitată, precizată și prin
documentarea fotografică și siluetele a introduce elemente noi. Este o Aliniamentul: este linia de autorizația de construire. De regulă,
descrise mai sus. Identificați locul intervenție prin care sunt îndepărtate demarcație dintre domeniul public și construcțiile cu caracter provizoriu se
investiției pe acestă planșă. extinderile inadecvate, realizate într-o proprietatea privată. realizează din materiale și alcătuiri
▪▪ Documentație fotografică la manieră diferită față de cea tradițională Alterarea: este intervenţia care care permit demontarea rapidă în
nivelul ochiului sau din repere în sau cu caracter provizoriu, și care modifică (negativ) funcţiunea sau vederea aducerii terenului la starea
imediata vecinătate a investiției. pune în valoare clădirea într-o formă aspectul unei aşezări (clădiri). inițială (confecții metalice, piese
Identificați locul investiției pe aceste reconstituită pe baza unor fotografii Anvelopa clădirii: totalitatea de cherestea, materiale plastice
documente. de arhivă, a unor studii și cercetări suprafeţelor elementelor de ori altele asemenea) și sunt de
▪▪ O desfășurată stradală, în care realizate pe structura și arhitectura construcţie perimetrale, care dimensiuni reduse. Din categoria
să apară de o parte și de alta a casei. Nu presupune înlocuiri masive delimitează volumul interior (încălzit) construcțiilor cu caracter provizoriu
parcelei investiției frontul la stradă de material, amenajări de confort al unei clădiri, de mediul exterior sau fac parte: chioșcuri, tonete, cabine,
a cel puțin trei parcele. Identificați substanţiale sau extinderi moderne. de spaţii exterioare de trecere (târnaț) locuri de expunere situate pe căile și
limitele parcelei investiției, cu fațada Poate fi aplicată pentru clădiri sau de relaxare (foișor sau terasă). în spațiile publice, corpuri și panouri
detaliată spre stradă a investiției, vernaculare (tradiţionale) recente, Aşezarea/locul: poate fi orice de afișaj, firme și reclame, copertine,
cotați amplasarea construcției față prevăzute cu bucătării şi toalete în element, la orice scară, al mediului pergole ori altele asemenea. În sensul
de limitele laterale și construcțiile case. istoric a cărui identitate distinctă este prezentei legi (Legea 50/1991),
învecinate. Reabilitarea: însumează toate percepută de comunitate. realizarea construcțiilor provizorii se
Un profil stradal transversal, în intervenţiile care urmăresc valorificarea Aticul: Parte a unei construcții autorizează în aceleași condiții în care
care să apară construcțiile la stradă şi remedierea clădirii (structurii) prin situată deasupra cornișei și menită să se autorizează construcțiile definitive
de pe parcele, secțiunea drumului păstrarea semnificaţiei culturale a mascheze acoperișul (DEX 1998). În (Legea 50/1991).
și amenajările acestuia, secțiune acesteia. Este intervenţia cea mai cazul clădirilor cu acoperiș-terasă, se
Construcție existentă: în prezentul bunurilor care fac obiectul dreptului de acoperite cu vegetaţie forestieră cu o clădire care nu este destinată mediul natural imediat învecinat cu
ghid, se înțelege acea construcție proprietate publică, ce aparțin statului o suprafaţă mai mare de 0,25 ha. demolării, indicatorii urbanistici (POT așezarea, poate fi exploatat manual,
care există fizic la data curentă și este sau unităților administrativ-teritoriale. (Legea nr. 46/2008 – Codul silvic). şi CUT) se calculează adăugându-se satisface cerințele de anduranță,
evidențiată ca atare în documentațiile Domeniul public poate fi de interes Garajele: construcţii cu unul sau suprafaţa planşeelor existente la cele confort și prelucrabilitate.
cadastrale, fiind înscrisă în cartea național, caz în care proprietatea mai multe niveluri pentru staţionarea, ale construcţiilor noi; „Natura 2000”: rețeaua ecologică
funciară. asupra sa, în regim de drept public, adăpostirea, întreţinerea şi eventual - dacă o construcţie este edificată pe europeană de arii naturale protejate
Construibilitatea: calitatea unui aparține statului, sau de interes local, reparaţia autovehiculelor (G.M-007 – o parte de teren dezmembrată dintr-un care cuprinde arii de protecţie
teren de a primi o construcție, ale caz în care proprietatea, de asemenea 2000). teren deja construit, indicii urbanistici specială avifaunistică, stabilite în
cărei destinație și caracteristici în regim de drept public, aparține Habitatul natural: zona terestră, se calculează în raport cu ansamblul conformitate cu prevederile Directivei
sunt compatibile cu atributele de comunelor, orașelor, municipiilor sau acvatică sau subterană, în stare terenului iniţial, adăugându-se 79/409/CEE privind conservarea
fapt (legate de natura terenului și județelor (G.M.-007 – 2000). naturală sau seminaturală, care suprafaţa planşeelor existente la cele păsărilor sălbatice, şi arii speciale de
de caracteristicile sale) și de drept Dotări publice: terenuri, clădiri, se diferențiază prin caracteristici ale noii construcţii (Legea 350/2001). conservare, desemnate de Comisia
(vizând servituțile care îl grevează). construcții, amenajări și instalații, geografice, abiotice și biotice. (OUG Interdicţie de construire (non Europeană şi ale Directivei 92/43/

69
(G.M.-007 – 2000) altele decât sistemul de utilități 57/2007) aedificandi): regula urbanistică după CEE privind conservarea habitatelor
Contextul: este orice relaţie publice, aparținând domeniului Indicii urbanistici: instrumente care, într-o zonă strict delimitată, naturale, a faunei şi florei sălbatice.
relevantă din punct de vedere public sau privat al unităților teritorial- urbanistice specifice de lucru pentru din raţiuni de dezvoltare urbanistică (OUG 57/2007)
arhitectural între o aşezare (obiect) şi administrative sau al statului și controlul proiectării şi al dezvoltării durabilă, este interzisă emiterea Nivelul: spaţiu construit suprateran
alte aşezări (obiecte). destinate deservirii populației unei durabile a zonelor urbane, care se de autorizaţii de construire, în mod sau subteran al construcţiilor închise
Coridor ecologic: zonă naturală anumite zone. Realizarea acestora definesc şi se calculează după cum definitiv sau temporar, indiferent sau deschise, delimitat de planşee.
sau amenajată care asigură cerințele reprezintă un obiectiv de utilitate urmează: Coeficient de utilizare de regimul de proprietate sau de Constituie nivel supanta a cărei
de deplasare, reproducere și refugiu publică. Dotările publice cuprind: a terenului (CUT): raportul dintre funcţiunea propusă (Legea 350/2001). arie este mai mare decât 40 % din
pentru speciile sălbatice terestre și · obiective de învățământ; suprafaţa construită desfăşurată Intervenţia: este o acţiune care are cea a încăperii/spaţiului în care se
acvatice (OUG 57/2007). · obiective de sănătate; (suprafaţa desfăşurată a tuturor efect fizic în structura unei aşezări/ află (Normativ de siguranţă la foc a
Cornișă: Partea superioară, ieșită · obiective de cultură; planşeelor) şi suprafaţa parcelei. Nu construcții. construcţiilor, indicativ P118-99).
în afară și ornamentată, a zidului unei · obiective de sport și recreere; se iau în calculul suprafeţei construite Împrejmuirile: construcţiile sau Obiectul: este orice lucru (încă)
construcții, având rolul de a sprijini · obiective de protecție și asistență desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu amenajările (plantaţii, garduri vii), nefixat (mobil) sau neîncorporat în
acoperișul și de a împiedica scurgerea socială; înălţimea liberă de până la 1,80 m, cu caracter definitiv sau temporar, structura unei aşezări, dar care, istoric
apei de ploaie pe fața clădirilor (DEX · obiective de administrație publică; suprafaţa subsolurilor cu destinaţie amplasate la aliniament sau pe vorbind, poate fi asociat cu aşezarea.
1998). · obiective pentru autoritățile strictă pentru gararea autovehiculelor, celelalte laturi ale parcelei, pentru a Paramentul: partea exterioară
Degradarea: este o schimbare judecătorești. spaţiile tehnice sau spaţiile o delimita de domeniul public sau de finisată a unei construcții, a unui
de stare în rău; se referă în mod Drumurile publice: drumurile destinate protecţiei civile, suprafaţa proprietăţile învecinate (G.M-007 – element de construcție etc.; material
particular la lipsa lucrărilor corecte/ destinate transportului rutier public balcoanelor, a logiilor, a teraselor 2000). care căptușește (cu scop ornamental)
constante de întreţinere şi/sau la de toate categoriile, gestionate de deschise şi neacoperite, a teraselor Învelitoarea: stratul impermeabil această parte.
efectele unor intervenţii inadecvate autoritățile administrației publice şi a copertinelor necirculabile, precum exterior al acoperișului care nu Parcela: suprafaţa de teren ale
asupra unei aşezări/construcții sau centrale sau locale și clasificate şi a podurilor neamenajabile, aleile de permite infiltrațiile de apă. Este cărei limite sunt sau nu materializate
asupra valorilor patrimoniale. tehnic, conform legislației și acces pietonal/carosabil din incintă, formată din materialul de acoperire și pe teren, proprietatea unuia sau
Demisol (prescurtat D): nivel terminologiei tehnice, în: autostrăzi, scările exterioare, trotuarele de din elementele de fixare și racordare mai multor proprietari, aparţinând
construit al clădirii având pardoseala drumuri expres, naționale, județene și protecţie (Legea 350/2001). Procent ale acestuia. domeniului public sau privat, şi care
situată sub nivelul terenului comunale – în extravilan – și străzi – de ocupare a terenului (POT): Întreţinerea: este o muncă de rutină are un număr cadastral ce se înscrie
(carosabilului) înconjurător, cu în intravilan (G.M.-007 – 2000). raportul dintre suprafaţa construită perpetuă, necesară pentru a păstra în registrul de publicitate funciară.
maximum jumătate din înălţimea Echiparea edilitară: ansamblul (amprenta la sol a clădirii) şi suprafaţa starea de sănătate a unei construcţii Împreună cu construcţiile sau
liberă a acestuia şi prevăzut cu format din construcţii, instalaţii şi parcelei. Suprafaţa construită este şi/sau a unei structuri sau a ţesutului amenajările executate pe suprafaţa
ferestre în pereţii de închidere amenajări, care asigură în teritoriul suprafaţa construită la nivelul solului, unei aşezări în stare bună. sa, parcela reprezintă un bun imobil
perimetrală. Demisolul se consideră localităţilor funcţionarea permanentă cu excepţia teraselor descoperite Mansardă (prescurtat M): (G.M.-007 – 2000).
nivel suprateran al construcţiei. a tuturor construcțiilor și amenajărilor, ale parterului care depăşesc planul spaţiu funcţional amenajat integral Patrimoniul: înglobează toate
Atunci când pardoseala este situată indiferent de poziţia acestora faţă faţadei, a platformelor, a scărilor de în volumul podului construcţiei. resursele moştenite pe care
sub nivelul terenului (carosabilului) de sursele de apă, energie, trasee acces. Proiecţia la sol a balcoanelor Se include în numărul de niveluri comunitatea le apreciază din alte
înconjurător cu mai mult de jumătate majore de transport rutier, feroviar, a căror cotă de nivel este sub 3,00 supraterane. (Normativ de siguranţă motive decât cel strict utilitar.
din înălţimea liberă, se consideră aerian sau naval, cu respectarea m de la nivelul solului amenajat şi a la foc a construcţiilor, indicativ P118- Patrimoniul cultural: însumează
subsol şi se include în numărul de protecţiei mediului ambiant (G.M.-007 logiilor închise ale etajelor se include 99). Se consideră mansarde acele bunurile moştenite identificate şi
niveluri subterane ale construcţiei – 2000). în suprafaţa construită. (Legea spaţii care respectă următoarele apreciate de comunitate ca fiind
(Normativ de siguranţă la foc a Edificabil (suprafaţă edificabilă): 350/2001) În înţelesul prezentului condiţii suplimentare: reflexia şi expresia cunoştinţelor
construcţiilor, indicativ P118-99). suprafaţă componentă a unei Regulament, pe terenurile în pantă, - podul construcţiei va forma un dezvoltate, a credinţelor şi a tradiţiilor,
Desemnarea/clasarea: presupune parcele în interiorul căreia pot fi nivelurile clădirilor/corpurilor de unghi maxim de 60 grade cu planul respectiv a modului de interpretare a
identificarea valorilor patrimoniale amplasate construcţii, în condiţiile clădire la care, cel puţin pe o latură orizontal; credinţelor şi a tradiţiilor altora.
ale unei aşezări (obiect), conferindu-i Regulamentului Local de Urbanism. a acestora, pardoseala este situată - podul construcţiei nu va depăşi, în Patrimoniul natural: însumează
statut formal prin legi sau reglementări Fondul Forestier Naţional: este sub nivelul terenului (carosabilului) proiecţie orizontală, conturul exterior habitatul şi speciile moştenite,
menite să îi protejeze valoarea. constituit din păduri, terenuri destinate înconjurător cu mai mult de jumătate al ultimului nivel plin (inclusiv balcoane geologia şi morfologia ecosistemelor,
Destinația terenurilor: Modul împăduririi, cele care servesc nevoilor din înălţimea liberă, sunt considerate sau cursive) cu mai mult de 1 m. La inclusiv a celor acvatice şi
de utilizare a acestora, conform de cultură, producţie ori administraţie subsoluri şi vor fi luate ca atare la calculul coeficientului de utilizare a subacvatice, cărora comunitatea le
funcțiunii prevăzute în reglementările silvică, iazurile, albiile pâraielor şi calculul indicelui CUT. Excepţii de terenului, mansarda va contribui cu cel conferă valoare.
cuprinse în planurile de urbanism terenurile neproductive incluse în calcul ale indicatorilor urbanistici mult 60 % din suprafaţa desfăşurată a Pazia: Scândură (ornamentală)
și amenajarea teritoriului, aprobate amenajamente silvice, indiferent POT şi CUT: ultimului nivel plin. așezată vertical la capătul din afară al
conform legii (G.M.-007 – 2000). de natura dreptului de proprietate. - dacă o construcţie nouă este Materialul natural de construcție: căpriorilor unui acoperiș cu streașină,
Domeniul public: totalitatea Sunt considerate păduri terenurile edificată pe un teren care conţine este orice material ce provine din pentru a ascunde capetele acestora.
Performanţa energetică a clădirii şi care permite adaptări minore rezistență a unui acoperiș și este proiectarea și executarea lucrărilor de
(PEC): energia efectiv consumată cu scopul de a obţine un rezultat influențată în mod direct de tipul învelitori;

ANEXA 3
sau estimată pentru a răspunde sustenabil, dar nu implică lucrări de de învelitoare care se dorește a fi Reglementări tehnice privind
necesităţilor legate de utilizarea restaurare sau alterare/modificare. folosită, de greutatea acesteia, de proiectarea și executarea lucrărilor de
normală a clădirii, necesităţi care Reversibilitatea: presupune o existența sub acoperiș a unui spațiu izolații;
includ în principal:
prepararea apei calde de consum,
încălzirea, intervenţie ce poate fi îndepărtată
oricând, pentru a se reveni la starea
locuibil etc. Poate fi alcătuită din lemn
(cel mai frecvent), metal sau beton
Legislație Reglementări tehnice privind
proiectarea și executarea lucrărilor de
răcirea, ventilarea şi iluminatul. iniţială. (cazuri mai rare). tencuieli, placaje și tapete;
Performanţa energetică a clădirii se Schimbarea naturală: este Şura: construcţie anexă dintr-o Reglementări locale Reglementări tehnice privind
determină conform unei metodologii schimbarea ce are loc în cadrul gospodărie rurală în care se Planurile Urbanistice Generale ale proiectarea și executarea lucrărilor de
de calcul şi se exprimă prin unul sau mediului istoric fără intervenţie umană, adăpostesc vitele şi se păstrează Unităților Administrativ-Teritoriale pardoseli, plinte, scafe, elemente de
mai mulţi indicatori numerici, care se lucru care însă, în unele cazuri, diferite vehicule, unelte agricole etc. aprobate, în vigoare; scări;
calculează luându-se în considerare necesită raspunsuri administrative (DEX 1998). Planurile de Amenajare ale Reglementări tehnice privind

70
izolaţia termică, caracteristicile (întreţinere specială sau înnoire Teritoriul administrativ: suprafaţă Teritoriilor Județene și Zonale proiectarea și executarea instalațiilor
tehnice ale clădirii şi ale instalaţiilor, periodică) pentru a susţine permanent delimitată de lege, pe trepte aprobate, în vigoare. electrice, de apă și canalizare,
proiectarea şi amplasarea clădirii în semnificaţia acestui mediu. de organizare administrativă a termice, condiționare a aerului, gaze;
raport cu factorii climatici exteriori, Semnificaţia (unui loc): teritoriului: naţional, judeţean şi unităţi Reglementări naționale Reglementări tehnice privind
expunerea la soare şi la influenţa însumează valorile naturale şi administrativ-teritoriale (municipiu, Legea nr.10/1995 privind calitatea în proiectarea și executarea clădirilor de
clădirilor învecinate, sursele proprii culturale patrimoniale ale unui loc, oraş, comună) (Legea 350/2001). construcții, republicată și actualizată; locuit și social-culturale;
de producere a energiei şi alţi factori, adeseori sub forma unui statut sau a Teritoriul extravilan: suprafaţa Legea 50/1991 privind autorizarea Reglementări tehnice privind
inclusiv climatul interior al clădirii, care unei declaraţii. cuprinsă între limita administrativ- lucrărilor de construcții, cu modificările proiectarea și executarea construcțiilor
influenţează necesarul de energie. Structura: este substanţa materială teritorială a unităţii de bază (municipiu, ulterioare; industriale, agrozootehnice și de
Peisajul: este constituit din ce alcătuieşte o aşezare: geologia, oraş, comună) şi limita teritoriului Legea nr.114/1995, Legea locuinței, irigații;
mulţimea trăsăturilor, a caracterelor, a depunerile arheologice, reţelele intravilan (Legea 350/2001). cu modificările ulterioare; Reglementări tehnice privind
formelor unui teritoriu (regiune, ţinut). construite, clădirile şi flora. Teritoriu intravilan: totalitatea Legea nr.153/2011 privind măsurile proiectarea și executarea construcțiilor
Peisajul cultural: este un termen Structura portantă: este suprafeţelor construite şi amenajate de creştere a calităţii arhitectural hidrotehnice, amenajărilor și
ce reuneşte diverse manifestări ansamblul elementelor de construcție ale localităţilor ce compun unitatea -ambientale a clădirilor, cu modificările regularizărilor de râuri; Reglementări
ale interacţiunii dintre om și natură solidarizate între ele care țin în administrativ-teritorială de bază, ulterioare; tehnice privind proiectarea și
reprezentative pentru gradul de picioare o clădire, preiau toate delimitate prin planul urbanistic Regulamentul (UE) nr. 305/2011 executarea organizării lucrărilor de
evoluţie a societăţii umane sub sarcinile la care este supusă clădirea general aprobat şi în cadrul cărora se al Parlamentului European și al construcții-montaj;
influenţa constrângerilor de ordin fizic, și care îi asigură sprijinirea și poate autoriza execuţia de construcţii Consiliului din 9 martie 2011 de Reglementări tehnice privind
a oportunităţilor habitatului natural şi a transmiterea acestor sarcini la sol. şi amenajări. De regulă, intravilanul se stabilire a unor condiții armonizate verificarea calității și recepția lucrărilor
factorilor social, economic şi cultural. Principalele subansambluri ale unei compune din mai multe trupuri (sate pentru comercializarea produselor de construcții-montaj;
Peisajul antropic: se structuri tradiționale sunt: fundațiile, sau localităţi suburbane componente) pentru construcții și de abrogare a Reglementări tehnice privind
caracterizează prin lipsa aproape bolțile, planșeele, pereții portanți și (Legea 350/2001). Directivei 89/106/CEE a Consiliului; lucrările de reparații, întreținere și
totală a elementelor naturale din șarpanta sau acoperișul. Valoarea: este un aspect ce Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 postutilizare a construcțiilor;
cadrul componentelor peisajului, fapt Subsolul (prescurtat: S): nivelul punctează meritul sau importanţa; în privind stabilirea condițiilor de Reglementări tehnice privind
relevant în fizionomia acestuia. Locul construit al clădirii având pardoseala cazul nostru, ceea ce oamenii atribuie introducere pe piață a produselor performanța energetică a clădirilor;
acestora este luat de componentele situată sub nivelul terenului calităţilor unei aşezări. pentru construcții, republicată, cu Reglementări tehnice privind
antropice ale unui mediu construit, (carosabilului) înconjurător cu mai Valoarea comună: este calitatea modificările și completările ulterioare; securitatea la incendiu;
rezultat în urma unei activităţi umane mult de jumătate din înălţimea liberă. ce derivă din semnificaţia pe care un Ordinul ministrului dezvoltării Hotărârea Guvernului nr. 226/2015
intense într-un areal bine delimitat. Subsolul se consideră nivel subteran loc îl are în conştiinţa oamenilor care regionale și locuinței nr. 839/2009 privind stabilirea cadrului general
Proporţionalitatea: presupune al construcţiei (după Normativ de relaţionează cu el sau a acelora care pentru aprobarea Normelor de implementare a măsurilor
calitatea de a fi în relaţie corectă în siguranţă la foc a construcţiilor, au o memorie a locului sau au trăit o metodologice de aplicare a Legii nr. programului național de dezvoltare
dimensiune, în grad sau în orice altă indicativ P118-99). Pe terenurile în experienţă colectivă în locul respectiv. 50/1991 privind autorizarea executării rurală cofinanțat din Fondul European
caracteristică măsurabilă cu un alt pantă, se consideră subsol nivelurile Valoarea estetică: este calitatea lucrărilor de construcții, cu modificările Agricol pentru Dezvoltare Rurală și
obiect. construite care respectă regula de ce derivă din modul în care oamenii ulterioare; de la bugetul de stat, cu modificările
Puntea termică: este acea mai sus pe cel puţin o latură a clădirii. percep stimulii senzoriali şi intelectuali Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 ulterioare;
suprafață unde intră în contact două Suprafaţa construită (SC) ai unui loc (ai unei aşezări). pentru aprobarea Regulamentului Ordinul 961/2016 al Ministerului
materiale ale căror capacități de (amprenta la sol a clădirii): Valoarea evidentă (intrinsecă): privind agrementul tehnic pentru Agriculturii și Dezvoltării Rurale
reținere a căldurii sunt diferite, având suprafaţa construită la nivelul solului, este calitatea ce derivă din potenţialul produse, procedee și echipamente pentru aprobarea Regulamentului
loc o pierdere de căldură. Știind că cu excepţia teraselor descoperite unui loc de a pune în valoare mărturiile noi în construcții, modificată și de organizare și funcționare a
posibilitățile de reținere a căldurii ale parterului care depăşesc planul activităţilor umane din trecut. completată; procesului de evaluare, soluționare a
sunt date și de grosimea materialului, faţadei, a platformelor și a scărilor de Valoarea istorică: este calitatea Ordinul Ministerului Transporturilor, contestațiilor, selecție și contractare
puntea termică poate să apară la acces. Proiecţia la sol a balcoanelor ce derivă din modul în care oamenii, Construcțiilor și Turismului nr. pentru proiectele aferente măsurilor
elementele de închidere alcătuite din a căror cotă de nivel este sub 3,00 evenimentele şi aspectele vieţii 1889/2004 pentru aprobarea din Programul Național de Dezvoltare
același material care are variații de m de la nivelul solului amenajat cotidiene din trecut pot fi legate prin Procedurii de agrement tehnic pentru Rurală 2007 – 2013 pentru care s-a
grosime. Punțile termice se formează şi a logiilor închise ale etajelor se intermediul unui loc (al unei aşezări) produse, procedee și echipamente dispus evaluarea și/sau contractarea
și în acele locuri unde este întreruptă include în suprafaţa construită (Legea de prezent. noi în construcții și a Procedurii privind prin hotărâri judecătorești definitive,
termoizolația, permițând pierderea de 350/2001). avizarea agrementelor tehnice; care pot fi finanțate de la bugetul de
căldură prin locurile respective. Sustenabilitatea: presupune Reglementări tehnice privind stat, cu modificările ulterioare;
Reparaţia: presupune o lucrare mai capabilitatea de a armoniza fără documentațiile de urbanism (sursa; Ordinul 763/2015 privind aprobarea
complexă decât întreţinerea, prin care compromisuri necesităţile actuale cu http://www.mdrap.ro/constructii/ Regulamentului de organizare și
sunt remediate defectele cauzate de cele din viitor. reglementari-tehnice); funcționare a procesului de selecție
degradare, vătămare sau exploatare, Șarpanta: este structura de Reglementări tehnice privind și a procesului de verificare a
contestațiilor pentru
aferente măsurilor din Programul
proiectele

Național de Dezvoltare Rurală 2014 –


BIBLIOGRAFIE
2020, cu modificările ulterioare;
Ordinul 1731/2015 al Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale Furu Árpád, Kalotaszeg népi építészete, Exit, 2012
privind instituirea schemei de
ajutor de minimis „Sprijin acordat Faragó József-Nagy Jenő-Vámszer Géza, Kalotaszegi magyar nápviselet, București,1977
microîntreprinderilor și întreprinderilor
mici din spațiul rural pentru înființarea Gönyey Sándor, Kalotaszegi jármos csürök, Ethnographia LXVIII, 504-511,1957
și dezvoltarea activităților economice
neagricole”, cu modificările ulterioare; Jankó János, Kalotaszeg magyar népe, Athenaeum Kiadó, Budapest, 1892
Ordinul 2112/2015 al Ministerului
Kós Károly, Kalotaszeg. Kolozsvár, 1932
71
Agriculturii și Dezvoltării Rurale
privind instituirea schemei de ajutor
de minimis „Sprijin acordat pentru Dr. Kós Károly, Egy Kolozs megyei román ácsfalu. In eszköz, munka, néphagyomány, 278-290, 1979
stimularea investițiilor asociate Erdély népi épitészete, Budapest, 1989
conservării patrimoniului și pentru
menținerea tradițiilor și moștenirii Miron, C., Materiale neconvenționale locale pentru energie sustenabilă, INCD URBAN INCERC Iași, http://documents.tips/documents/neconventionale.html
spirituale”, cu modificările ulterioare;
Ordinul 847/2016 privind aprobarea Malonyay Dezső, A kalotaszegi magyar nép művészete. A magyar nép művészete I. Budapest, 1907
Regulamentului de organizare și Munteanu, R., Ghid de construire în zona de dezvoltare durabilă a Parcului Naţional „Piatra Craiului”, Editura Arhiterra, București, 2013
funcționare a procesului de evaluare, Sebestyén Kálmán, Kalotaszeg népi épitészete a 18. században. Ház és ember 12. Szentendre, 69-80, 1998
verificare, soluționare a contestaţiilor
și selecție pentru proiectele aferente
submăsurii 9.1. „Înființarea grupurilor
de producători în sectorul agricol”
și 9.1.a. „Înființarea grupurilor de
producători în sectorul pomicol” din
Programul Național de Dezvoltare
Rurală 2014 – 2020;
Ordinul 295/2016 al Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind
aprobarea Ghidului solicitantului
pentru participarea la selecția
Strategiilor de Dezvoltare Locală.

Reglementări europene
REGULAMENTUL (UE) NR.
1305/2013 AL PARLAMENTULUI
EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din
17 decembrie 2013 privind sprijinul
pentru dezvoltare rurală acordat
din Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală (FEADR) și de
abrogare a Regulamentului (CE)
nr.1698/2005 al Consiliului;
REGULAMENTUL DE PUNERE
ÎN APLICARE (UE) NR. 808/2014
AL COMISIEI din 17 iulie 2014 de
stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului (UE) nr. 1305/2013
al Parlamentului European și al
Consiliului privind sprijinul pentru
dezvoltare rurală acordat din Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare
Rurală (FEADR)
DECIZIA DE PUNERE ÎN
APLICARE A COMISIEI din
26.5.2015 de aprobare a programului
de dezvoltare rurală al României
pentru sprijin din Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Rurală CCI
2014RO06RDNP001.
CREDIT IMAGINI
Imaginile 5 – 10, pagina 63 - ©Ulrich Roth
Imaginea 1, pagina 64 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 4, pagina 64 - ©Copșa Mare Guesthouses
Imaginea 1-5, pagina 65 - ©www.naturalpaint.ro
Imaginea 6, pagina 65 - ©HempFlax Europe srl
Imaginea 1, pagina 66 - ©S.C. Tradiția noastră SRL - Galați
Imaginea 2, pagina 5 - ©http://www.tektum.ro Imaginea 2, pagina 66 - © http://casenaturale.ro
Imaginile 1 ‒ 5, pagina 6 - ©Google Maps Imaginea 3, pagina 73: ©Gutex, www.naturalpaint.ro
Imaginea 1, pagina 11 - ©Peter Mrass Imaginea 4, pagina 73: ©Alex Wilson - BuildingGreen
Imaginea 2, pagina 12 - ©Robert Farczadi Imaginile 1 – 3, 5 – 8, pagina 67 - ©Jan Hülsemann
Imaginea 4, pagina 13 - ©Paul Borde Imaginile 4, 9, pagina 67 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 3, pagina 13 - © Centru de Agrement Trotuș - Odu Green Roof
Imaginea 2, pagina 18 - ©Paul Borde

72 Imaginea 3, pagina 18 - ©Copșa Mare Guesthouses


Imaginea 4, pagina 18 - ©http://www.tektum.ro
Imaginea 1, pagina 19 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 2, pagina 19 - ©Paul Borde
Imaginea 3, pagina 19 - © Viscri 125
Imaginile 5, 6, pagina 19 - ©Magyari István
Imaginea 7, pagina 19 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 3, pagina 20 - ©Robert Farczadi
Imaginile 1, 2, pagina 23 - ©HempFlax Europe
Imaginea 3, pagina 23 - © David Grandorge, proiect Architecture Archive - Hugh Strange Architects
Imaginea 4, pagina 23 - ©Earth Safe Design - www.earthsafedesign.com
Imaginea 5, pagina 23 - © CONSTRUCCIONES MAROBA - www.marobasl.es
Imaginea 1, pagina 25 - ©Robert Farczadi
Imaginea 3, pagina 26 - ©http://www.tektum.ro
Imaginea 6, pagina 26 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 4, pagina 27 - ©Peter Mrass
Imaginea 4, pagina 28 - ©Erhárdt Gábor
Imaginea 7, pagina 28 - ©Peter Mrass
Imaginea 1, pagina 29 - ©Lard Buurman, Bureau B+B urbanism and landscape architecture
Imaginea 6, pagina 29 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 7, pagina 29 - ©RAUM arhitectură
Imaginea 1, pagina 30 - ©Erhárdt Gábor
Imaginea 5, pagina 30 - ©Peter Mrass
Imaginea 5, pagina 31- ©Viscri 125
Imaginea 1, pagina 32 - ©RAUM arhitectură
Imaginea 4, pagina 32 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginile 6, 7 pagina 33 - ©Tesla solar roof
Imaginile 1 ‒ 3, pagina 34 - ©Doris Lasch, http://www.vsarch.ch/
Imaginea 1, pagina 35 - ©Erhárdt Gábor
Imaginea 3, pagina 35 - ©Erhárdt Gábor
Imaginea 1, pagina 36 - ©Copșa Mare Guesthouse
Imaginea 1, pagina 39 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 2, pagina 39 - ©http://www.tektum.ro
Imaginea 6, pagina 41 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 1, pagina 46 - ©Joachim Belaieff, Enflo Arkitekter, DEVE Architects
Imaginea 2, pagina 46 - ©Peter Mrass
Imaginile 2 ‒ 5, pagina 47 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 2, 4pagina 51 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 3, pagina 56 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 1, pagina 57 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 2, pagina 58 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 3, pagina 58 - ©RAUM arhitectură
Imaginea 8, pagina 62 - © Szigeti Vajk István
Imaginea 2, pagina 63 - ©Jan Hülsemann

NOTA: Toate imaginile nespecificate mai sus sunt proprietatea firmei Kamos, ©Katalin Moscu, și a echipei ©Zsuzsánna Bancsi-Rigó, ©Árpád Nagy, ©Ildikó Sándor, ©Grupul Rural al OAR.