Termenul de „bancă comercială” a apărut în primele etape de dezvoltare ale activităţii bancare, când

băncile sprijineau preponderent comerţul, schimbul de mărfuri şi plăţile. Principalii clienţi ai acestor
bănci erau „comercianţii” – de aici se trage şi noţiunea de „bancă comercială”.

Odată cu dezvoltarea industriei, au apărut operaţiile de creditare pe termen scurt a ciclului de

producţie. Termenul de creditare se majora treptat, o parte a resurselor bancare a început să se
învestească în capital fix, hârtii de valoare ş.a., astfel termenul „comercial” în noţiunea de bancă şi-a
pierdut sensul iniţial.

Acum acest termen presupune caracterul „de afacere” al băncii, orientarea ei spre deservirea tuturor
agenţilor economici indiferent de sfera de activitate. În mecanismul de funcţionare al sistemului de
creditare al statului un rol important îl au băncile comerciale. Ele sunt nişte organizaţii multifuncţionale
ce activează în diferite sectoare ale pieţei capitalului de împrumut. Băncile acumulează partea de bază a
resurselor de creditare şi oferă clienţilor ei un complex de servicii financiare, care includ creditarea,
deschiderea depozitelor, decontări, vânzarea-cumpărarea şi păstrarea valorilor mobiliare, a valutei
străine etc. În economia de piaţă modernă activitatea băncilor comerciale are un rol major datorită
legăturii lor cu toate sectoarele economiei. Scopul băncilor este de a asigura circulaţia continuă a
capitalului şi a banilor, creditarea întreprinderilor industriale, a statului şi a populaţiei, crearea
condiţiilor favorabile pentru creşterea economică.

Băncile comerciale moderne, având rolul de intermediari financiari, îndeplinesc o funcţie

macroeconomică importantă, asigurând redistribuirea interramurală şi interregională a capitalului
bănesc. Mecanismul bancar de distribuire şi redistribuire a capitalului pe sfere şi ramuri permite
dezvoltarea economiei în dependenţă de necesităţile obiective ale producerii şi contribuie la
restructurarea economiei. Creşterea rolului economic al băncilor comerciale se observă în prezent şi prin
lărgirea sferei lor de activitate şi dezvoltarea unor tipuri noi de servicii financiare. În prezent, băncile
comerciale ale unor ţări pot presta clienţilor lor până la câteva sute de servicii. O trăsătură specifică
băncilor comerciale constă în faptul că scopul de bază al activităţii lor este obţinerea profitului. În
aceasta şi constă „interesul comercial” din sistemul relaţiilor de piaţă.

În Republica Moldova crearea şi funcţionarea băncilor comerciale se bazează pe „Legea cu privire la

instituţiile financiare”, aprobată la 21 iulie 1995. În conformitate cu această lege, banca – este o
instituţie financiară care primeşte de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalentele lor, ce pot
fi transferate prin intermediul diferitor instrumente de plată, şi care foloseşte total sau parţial aceste
mijloace pentru acordarea de credite sau investire pe propriul său cont şi risc.

Conform Legii cu privire la instituţiile financiare nr. 550-XIII din 21.07.95 noţiunea de bancă este tratată
astfel: “Banca este o instituţie financiară care acceptă de la persoane fizice sau juridice depozite sau
echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente de plată, şi care utilizează aceste
mijloace integral sau parţial pentru a acorda credite sau a face investiţii pe propriul cont şi risc.”

Denumirea de bancă comercială provine de la activitatea sa comercială: cumpără şi vinde resurse. O

bancă “cumpără resurse”, prin atragerea depozitelor clienţilor. Preţul pentru banii atraşi sub formă de
depozite constituie dobânda pe care o plăteşte banca clienţilor. Banca “vinde resurse” prin acordarea de
credite clienţilor în urma cărora solicitanţii de credite plătesc pentru folosirea acestor împrumuturi o
dobândă. Dobânzile la resursele cumpărate de bancă sunt mai mici în comparaţie cu dobânzile plătite de
creditorii de resurse de la bănci. Diferenţa dintre aceste dobânzi formează profitul băncii comerciale.
O bancă comercială urmăreşte scopul de a obţine profit potenţial şi suplimentar din principalele sale
activităţi, oferind clienţilor o gamă largă de produse şi servicii financiare.

Băncile pot fi clasificate după următoarele criterii:

1. după forma de proprietate (private, publice, mixte);

2. după apartenenţa naţională a capitalului (autohtone, străine, mixte);

3. după specializare (universale, specializate)

Rolul băncilor poate fi analizat, în primul rând, prin utilizarea conceptului de intermediere între agenţii
debitori şi creditori în economie, iar, în al doilea rând, prin funcţiile tradiţionale de finanţare, colectare a
depozitelor şi de gestionare a mijloacelor de plată.

Pentru a evidenţia rolul băncilor, este necesară situarea acestora în cadrul sistemului financiar, al căror
element principal îl constituie.

Pe plan financiar există două categorii de participanţi, ale căror preocupări sunt complementare,
respectiv cei care au necesităţi de finanţare şi care doresc procurarea de resurse, pe de o parte, şi cei cu
capacităţi de finanţare şi care doresc plasarea eficientă a resurselor lor.

Pornind de la acest dublu rol, şi de la calitatea lor de intermediar, băncile comerciale îndeplinesc
următoarele funcţii:

1. constituirea de resurse prin atragerea disponibilităţilor temporale ale clienţilor;

2. utilizarea, plasarea acestor resurse;

3. asigurarea mecanismului de funcţionare a plăţilor. Operațiunile efectuate de băncile comerciale pot fi

grupate în active și pasive.

Între operațiunile pasive și active ale băncilor comerciale, există o interdependență puternică. Structura
și caracterul pasivelor determină, în mare măsură, posibilitățile băncii de a efectua operațiuni active și,
în același timp, schimbarea politicii băncii în domeniul creditării poate influența esențial caracterul
resurselor. Operațiunile pasive reprezintă operațiunile care modifică pasivul bilanțului bancar și se
caracterizează prin formarea resurselor bancare atât a celor proprii, cât și a resurselor atrase.

Banca Naţională a Moldovei- organ abilitat în licenţierea băncilor comerciale

BNM este persoană juridică de drept public, autonomă reponsabilă faţă de Parlament. Ea este formată
din departamente, direcţii şi alte subdiviziuni. Banca Naţională a Moldovei (denumirea echivalentă -
Banca Naţională) este banca centrală a Republicii Moldova. Banca Naţională este o persoană juridică
publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament. Ea nu este supusă înregistrării în Registrul de
stat al întreprinderilor şi în Registrul de stat al organizaţiilor.
Banca Naţională are următoarele atribuţii de bază:

a) stabileşte şi implementează politica monetară şi valutară în stat;

b) acţionează ca bancher şi agent fiscal al statului;

c) întocmeşte analize economice şi monetare şi în baza lor adresează Guvernului propuneri, aduce
rezultatele analizelor la cunoştinţa publicului;

d) licenţiază, supraveghează şi reglementează activitatea instituţiilor financiare;

e) acordă credite băncilor;

f) supraveghează sistemul de plăţi în republică şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a

sistemului automatizat de plăţi interbancare;

g) activează ca organ unic de emisiune a monedei naţionale;

h) stabileşte regimul cursului de schimb al monedei naţionale;

i) păstrează şi gestionează rezervele valutare ale statului;

j) în numele Republicii Moldova îşi asumă obligaţii şi execută tranzacţiile rezultate din participarea
Republicii Moldova la activitatea instituţiilor publice internaţionale în domeniul bancar, de credit şi
monetar în conformitate cu condiţiile acordurilor internaţionale;

Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea
activităţii instituţiilor financiare. În acest scop Banca Naţională este împuternicită să emită actele
normative necesare şi să ia măsurile cuvenite pentru a-şi exercita împuternicirile şi atribuţiile ce decurg
din prezenta lege, prin acordarea de licenţe instituţiilor financiare şi elaborarea de standarde de
supraveghere a acestora şi să stabilească modul de aplicare a actelor normative şi măsurilor menţionate,
să efectueze, prin intermediul funcţionarilor săi sau al altor specialişti calificaţi antrenaţi în acest scop,
controale asupra tuturor instituţiilor financiare, precum şi să examineze registrele, documentele şi
conturile acestora, condiţiile la care îşi desfăşoară activitatea, şi respectarea de către aceste instituţii a
legislaţiei, să ceară oricărui salariat dintr-o instituţie financiară să furnizeze Băncii Naţionale informaţiile
necesare în scopul supravegherii şi reglementării activităţii instituţiilor financiare, să impună oricărei
instituţii financiare măsuri de remediere sau să aplice sancţiunile prevăzute de Legea cu privire la
instituţiile financiare, dacă instituţia financiară sau salariaţii ei;

- au încălcat legea menţionată sau vreun act normativ al Băncii Naţionale;

- au încălcat vreo obligaţiune fiduciară;

- s-au angajat în operaţiuni riscante sau incorecte ale instituţiei financiare sau ale oricăreia din
sucursalele ei.1

Modul de licenţiere a băncilor comerciale

1
Legea nr. 548 din 21.07.1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei
Licenţă este un act oficial, eliberat de autoritatea pentru licenţiere, ce atestă dreptul titularului de
licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă determinată, genul de activitate indicat în acesta, cu
respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere. Licenţierea reprezintă totalitatea procedurilor legate
de eliberarea, reperfectarea, suspendarea, reînnoirea şi retragerea licenţelor, eliberarea copiilor şi
duplicatelor de pe acestea, ţinerea dosarelor de licenţiere şi a registrelor de licenţe, controlul asupra
respectării de către titularii de licenţe a condiţiilor de licenţiere, adoptarea prescripţiilor privind
lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere.

Banca Naţională este învestită cu dreptul exclusiv de a elibera licenţe băncilor. Suma minimă subscrisă şi
depusă în capitalul băncii se stabileşte în cuantum de 100 de milioane de lei. Acţiunile se achită integral
cu mijloace băneşti sau cu valori mobiliare de stat, în cazul capitalului inițial al băncii. Pentru eliberarea
licenţei de a desfăşura activităţi financiare,se depune la Banca Naţională, în modul stabilit de ea, o
cerere scrisă, la care se anexează:

 acte care atestă existenţa sau inexistenţa antecedentelor penale, precum şi informaţii
referitoare la calificarea şi experienţa administratorilor viitoarei instituţii financiare,
activitatea lor profesională din ultimii 10 ani;

 date despre capitalul viitoarei bănci care se prevede să fie plătit;

 business-planul viitoarei bănci cuprinzînd structura organizatorică, tipurile de

activităţi financiare preconizate, pronosticul rezultatelor financiare pentru următorii 3
ani etc.;

 acte care atestă existenţa sau inexistenţa antecedentelor penale, precum şi informaţii
referitoare la numele (denumirea), domiciliul (sediul), activitatea comercială sau
profesională din ultimii 10 ani şi cota de participare a fiecărei persoane care
intenţionează să deţină 1% sau mai mult din acţiunile cu drept de vot ale băncii;

 orice alte informaţii prevăzute de regulamentele Băncii Naţionale.

În cazul în care Banca Naţională consideră că informaţiile de bază sînt insuficiente pentru eliberarea
licenţei, poate cere solicitantului date suplimentare. Cererea de eliberare a licenţei pentru sucursalele
unei bănci străine se depune de către aceasta în modul stabilit prin regulamentele Băncii Naţionale.

În termen de 3 luni de la data primirii cererii, Banca Naţională o aprobă preliminar sau o respinge,
aducînd în scris la cunoştinţa solicitantului decizia sa. Refuzul de a elibera licenţă trebuie să fie motivat.
Ca motiv de respingere a cererii poate servi şi faptul că informaţia depusă este insuficientă pentru a se
constata că solicitantul corespunde cerinţelor. Banca Naţională eliberează licenţă numai dacă este pe
deplin convinsă că:

1. banca se va conforma condiţiilor legii

2. calificarea, experienţa şi integritatea morală a administratorilor, acţionarilor cu cote

substanţiale şi achizitorilor potenţiali sînt adecvate din perspectiva necesităţii
asigurării unei administrări prudente şi sănătoase şi corespund business-planului şi
activităţilor financiare pentru care banca va primi licenţă.
 3. situaţia financiară a băncii va fi satisfăcătoare.

După aprobarea preliminară a cererii, Banca Naţională stabileşte următoarele cerinţe pentru primirea
licenţei:

a) depunerea capitalului iniţial, care nu trebuie să fie mai mic decît capitalul prevăzut în lege

b) angajarea de specialişti;

c) încheierea de contract cu o societate de audit;

d) închirierea sau cumpărarea de utilaj pentru efectuarea operaţiunilor bancare şi de edificii bancare.

Dacă în decursul unui an banca nu îndeplineşte cerinţele enumerate, aprobarea preliminară a cererii
se anulează. În cazul cînd cerinţele enumerate sînt satisfăcute, Banca Naţională eliberează licenţa în
termen de o lună.

Instituţiile financiare care practică unele activităţi financiare şi care nu sînt calificate ca bancă potrivit
prezentei legi primesc licenţă în modul stabilit de Banca Naţională. Banca Naţională nu eliberează licenţă
în cazul cînd capitalul băncii ce se constituie nu corespunde cuantumului capitalului reglementat plus
cheltuielile necesare pentru constituirea băncii. Cheltuielile legate de constituirea băncii se efectuează în
limita prevăzută în business-planul elaborat în conformitate cu prevederile legii.

Licenţa se eliberează pe un termen nedeterminat şi este netransferabilă. Pentru fiecare filială sau o altă
subdiviziune separată a băncii în care se va desfăşura activitatea pe baza licenţei, băncii i se eliberează
copii autorizate de pe aceasta. Taxa pentru eliberarea licenţei se stabileşte la valoarea de 50 000 de lei.
Taxa pentru eliberarea copiei autorizate de pe licenţă, pentru reperfectarea licenţei/copiei autorizate de
pe aceasta, precum şi cea pentru eliberarea duplicatului licenţei/copiei autorizate de pe aceasta se
stabilesc la valoarea de 450 lei. Sumele taxelor respective se varsă la bugetul de stat şi sînt
nerambursabile în cazul în care banca/filiala sau o altă subdiviziune separată a băncii nu îşi începe
activitatea sau încetează să funcţioneze.

Banca Naţională ţine registrul băncilor și filialelor băncilor străine, în care se înscriu denumirea, adresele
sediului central şi ale filialelor şi reprezentanţelor lor şi la care se anexează copiile de pe documente.
Acest registru va fi accesibil permanent publicului.2

Retragerea licenţei şi interdicţii

Banca Naţională poate retrage licenţa băncii în cazul în care retragerea licenţei este solicitată de bancă,
sau licenţa a fost obţinută în baza unor informaţii eronate, oferite de solicitant sau referitoare la el.
Deasemenea, i se poate retrage licenţa băncii care nu a început activitatea într-un termen de un an de la
data eliberării licenţei sau a fost incapabilă timp de peste 6 luni de a efectua operaţiuni de atragere a
depozitelor sau a altor fonduri rambursabile sau a avut loc reorganizarea băncilor sau vinderea unei
părţi ce reprezintă 25% şi mai mult din activele băncii;

2
Legea cu privire la instituţiile financiare nr.550-XIII din 21.07.95
 Licenţa se retrage şi în cazl în care:

a) banca este lichidată conform hotărîrii luate de acţionarii ei sau încetează să existe ca unitate
juridică independentă;

b) activităţile financiare ale băncii din primii 3 ani de funcţionare se deosebesc considerabil de cele
preconizate în cererea de eliberare a licenţei, iar în opinia Băncii Naţionale o astfel de deviere nu este
justificată de noile circumstanţe economice;

c) deţinătorii direcţi şi indirecţi de acţiuni ale băncii nu respectă condiţiile prevăzute de lege pentru
asigurarea unei administrări prudente şi sănătoase a băncii ori nu permit efectuarea unei supravegheri
eficiente;

d) nu au fost lichidate circumstanțele ce au servit drept temei pentru desemnarea administratorului

temporar ori, în opinia Băncii Naționale, acestea nu pot fi lichidate în perioada aplicării respectivei
măsuri;

e) măsura suspendării dreptului de vot este aplicată acţionarilor care deţin întregul capital social al
băncii;

f) au fost comise încălcări ale prevederilor legislației privind prevenirea şi combaterea spălării banilor
și finanțării terorismului;

g) banca nu mai îndeplinește cerințele care au stat la baza acordării licenței.

Banca Naţională retrage licenţa băncii în cazul insolvabilităţii ei, dacă condițiile de declanșare a
procedurii de rezoluție, prevăzute în art. 58 din Legea privind redresarea și rezoluția băncilor, nu sînt
întrunite. În cazul în care retragerea licenţei este solicitată de bancă sau de acţionarii ei în baza hotărîrii
luate, retragerea licenţei şi lichidarea băncii se efectuează în conformitate cu prevederile legii. Hotărîrea
Băncii Naţionale de retragere a licenţei va cuprinde temeiurile de retragere a licenţei, data și ora exactă
a adoptării hotărîrii. Despre retragerea licenţei se comunică imediat în scris băncii respective, Fondului
de garantare a depozitelor în sistemul bancar şi Serviciului Fiscal de Stat.

Hotărîrea de retragere a licenţei se publică, în cel mult 7 zile de la adoptare, în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. Un anunţ privind retragerea licenţei se publică în termenul indicat în ziarele de
circulaţie generală, precum şi în ziarele din localităţile în care banca are subdiviziuni separate. Hotărîrea
de retragere a licenţei intră în vigoare la data și ora exactă a adoptării hotărîrii, prevăzute în aceasta.De
la data intrării în vigoare a hotărîrii de retragere a licenţei, banca este obligată să nu se angajeze în
activităţi financiare, să-şi lichideze activele într-un timp cît mai scurt, să înceteze acceptarea depozitelor
şi să-şi onoreze obligaţiile. În procesul de lichidare banca rămîne subiectul prezentei legi, ca şi în timpul
deţinerii licenţei, în măsura în care este necesar pentru dobîndirea şi recuperarea activelor, conservarea
şi lichidarea patrimoniului, inclusiv pentru onorarea obligaţiilor, şi pentru luarea altor măsuri în vederea
lichidării băncii.Banca Naţională supraveghează procesul de lichidare a băncii pînă la încheierea acestuia
şi radierea băncii din Registrul de stat al persoanelor juridice. Banca, la cererea Băncii Naţionale, asigură
accesul angajaţilor împuterniciţi la încăperile şi registrele băncii, prezintă documente, informaţii şi
rapoarte în legătură cu lichidarea băncii.

Lichidarea silită a băncii

Dacă se constată că banca (instituţia financiară), acţionarii sau administratorii ei au încălcat prezenta
lege, actele normative ale Băncii Naţionale, condiţiile de licenţiere sau cerinţele autorizaţiei, permisiunii,
aprobării, confirmării (denumite în continuare autorizaţie), obligaţiile fiduciare, obligaţiile prevăzute de
legislaţia privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, al căror control al
respectării ţine de competenţa Băncii Naţionale, periclitează interesele deponenţilor ori s-au angajat în
operaţiuni riscante sau dubioase, nu au raportat, au raportat cu întîrziere, au raportat date eronate
privind indicatorii de prudenţă bancară sau alte exigenţe prevăzute în actele normative ale Băncii
Naţionale, nu au respectat măsurile de remediere stabilite de Banca Naţională sau luînd în considerare
specificul situaţiei financiare curente sau din trecut a băncii (instituţiei financiare), a fost admisă în mod
deliberat compromiterea integrității datelor aferent sistemelor informaţionale, Banca Naţională poate
aplica următoarele sancţiuni:

 emite un avertisment;

 aplică și percepe incontestabil amendă băncii (instituției financiare) pînă la 5% din capitalul
băncii (instituției financiare) și/sau deținătorilor direcți și indirecți de cote de participare în
capitalul social al băncii pînă la 100% din mărimea cotei de participare în capitalul social al băncii
calculată la valoarea nominală și/sau administratorilor în mărime de la 1 la 100 de salarii medii
ale administratorului sancționat, pentru ultimele 12 luni, care includ toate beneficiile
(suplimente, prime și alte adaosuri la salariul de funcție), inclusiv pentru neîndeplinirea deciziei
de sistare a tranzacției emise de organul învestit cu atribuții de prevenire și de combatere a
spălării banilor și finanțării terorismului;

 retrage confirmarea dată administratorilor băncii (instituţiei financiare);

 limita sau suspenda activitatea băncii (instituţiei financiare);

 retrage licenţa sau autorizaţia.

În cazul retragerii licenţei băncii ca urmare a constatării a cel puţin uneia din situaţiile de insolvabilitate,
Banca Naţională ia, din oficiu, hotărîrea de iniţiere a procesului de lichidare silită a băncii. Lichidarea
băncii în alte temeiuri decît în cel al insolvabilităţii nu împiedică iniţierea procesului de lichidare silită în
temeiul insolvabilităţii dacă în decursul procesului de lichidare se constată că banca a devenit
insolvabilă. Odată cu retragerea licenţei şi iniţierea procesului de lichidare silită a băncii, Banca
Naţională numeşte un lichidator. Din motive întemeiate, Banca Naţională îl poate înlocui pe lichidator.
Ordonanţa Băncii Naţionale cu privire la numirea (înlocuirea) lichidatorului se publică în termen de 7 zile
de la adoptare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. De la data de retragere a licenţei băncii:

a) Banca Naţională închide conturile în lei ale băncii respective şi deschide un nou cont cu specificarea
„bancă în proces de lichidare”, la care vor fi virate sumele de bani disponibile la acea dată în conturile
respective şi prin intermediul căruia lichidatorul va efectua toate operaţiunile în lei ale băncii ce se
lichidează;

b) lichidatorul închide conturile în valută străină deschise în alte bănci (inclusiv în Banca Naţională), iar
valuta străină disponibilă la acea dată în aceste conturi, la ordinul lichidatorului, va fi virată, în funcţie de
tipurile valutei străine, în unul sau mai multe conturi cu specificarea indicată la lit. a), deschise la o
bancă/bănci din Republica Moldova, prin intermediul cărora lichidatorul va efectua operaţiunile în
valută străină ale băncii ce se lichidează.
 Lichidarea silită a băncii se desfăşoară în mod extrajudiciar. Procesul de lichidare a băncii nu poate
depăşi 5 ani de la data de retragere a licenţei. Termenul indicat poate fi prelungit de Banca Naţională
pentru cel mult 2 ani, în baza demersului argumentat al lichidatorului băncii.3

Banca Naţională a Moldovei- organ abilitat în licenţierea băncilor comerciale străine

Banca Naţională a Moldovei are dreptul exclusiv de a elibera licenţe băncilor și filialelor băncilor străine.
Banca străină, care doreşte să deschidă sucursale pe teritoriul Republicii Moldova, trebuie să obțină
licenţa Băncii Naţionale a Moldovei, în modul stabilit de regulamentul nr. 37 din 15.08.1996 cu privire la
licenţierea băncilor și filialelor băncilor străine nr.23/09-01. Banca străină care dorește să deschidă filială
pe teritoriul Republicii Moldova trebuie să respecte cerințele și să obțină licenţa Băncii Naționale a
Moldovei în modul stabilit de legislaţie. Cuantumul capitalului minim se stabileşte pentru capitalul de
gradul I în mărime de 200 mil. lei. Plata pentru acţiuni se efectuează numai din mijloace băneşti
patrimoniale şi alte cote nebăneşti nu pot fi utilizate pentru cumpărarea acţiunilor băncii. Băncile se
constituie sub formă de societăţi pe acţiuni conform legislaţiei despre societăţile pe acţiuni. Toţi
administratorii trebuie să corespundă cerinţelor înaintate de Banca Naţională prin reglementările
aferente exigenţilor faţă de administratorii băncii.

Cererea scrisă pentru primirea licenţei privind desfăşurarea activităţilor financiare, întocmită în
conformitate cu prevederile stipulate în anexele la prezentului regulament, se înaintează de către
fondatorii băncii Guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei. Cererea se întocmeşte şi se semnează de
către fondatorii băncii. Cererea şi pachetul de documente se prezintă Băncii Naţionale a Moldovei în
limba de stat a Republicii Moldova, iar în cazul în care cererea şi pachetul de documente sînt întocmite
într-o limbă străină, acestea se prezintă în original, cu anexarea traducerii în limba de stat a Republicii
Moldova, autentificate/legalizate conform legislaţiei. Cu acordul prealabil al Băncii Naționale a
Moldovei, cererea şi setul de documente pot fi întocmite și prezentate Băncii Naționale a Moldovei întro
limbă de circulație internațională. Dacă setul de acte prezentat în limba respectivă creează impedimente
materiale sau procedurale pentru examinarea cererii, Banca Națională a Moldovei suspendă examinarea
acesteia și solicită prezentarea traducerii legalizate în limba de stat a setului de acte.

La cerere trebuie să fie anexat pachetul de documente enumerate în anexe. Îndată ce pachetul de
documente va fi prezentat conform prevederilor anexei corespunzătoare la prezentului regulament,
solicitantul va fi informat despre aceasta în scris. Concomitent cererea va fi înregistrată şi primită de
către Banca Naţională a Moldovei spre examinare. Banca Naţională este în drept să ceară prezentarea
informaţiei suplimentare, în cazul în care informaţia prezentată este insuficientă pentru luarea deciziei
la cererea pentru eliberarea licenţei.

În termen de trei luni de la data înregistrării cererii, Banca Naţională aprobă preliminar cererea sau o
respinge, informînd în scris solicitantul despre decizia sa.

Decizia privind refuzul de a elibera licenţă trebuie să conţină motivarea cauzelor în baza cărora se
respinge cererea în conformitate cu legea instituţiilor financiare. Drept motive de respingere a cererii
pot fi de asemenea şi prezentarea Băncii Naţionale a Moldovei informaţiei insuficiente pentru luarea
deciziei privind eliberarea licenţei şi/sau prezentarea informaţiei neautentice în cererea pentru primirea
licenţei. Banca Naţională nu eliberează licenţă în cazul cînd capitalul băncii ce se constituie nu
corespunde cuantumului capitalului minim plus cheltuielile necesare pentru constituirea băncii.

3
Legea cu privire la instituţiile financiare nr.550-XIII din 21.07.95
Cheltuielile legate de constituirea băncii se efectuează în limita prevăzută în business-planul elaborat în
conformitate legea.

Solicitantul trebuie să prezinte în scris confirmare privind îndeplinirea cerinţelor enumerate ale Băncii
Naţionale calculul capitalului normativ total întocmit la ultima dată gestionară a lunii şi decizia de
înregistrare eliberat de Agenţia Servicii Publice. După ce Banca Naţională a Moldovei se va convinge, că
cerinţele ei sînt îndeplinite, eliberează autorizaţia în termen de o lună precum şi permisiunea scrisă
privind deţinerea cotei substanţiale de către acţionarii care au solicitat o astfel de cotă.

Banca Naţională, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei privind eliberarea
licenţei, înştiinţează solicitantul în scris despre acest fapt şi despre necesitatea achitării taxei stabilite în
Legea instituţiilor financiare pentru eliberarea licenţei. Autorizaţia se semnează în termen de 3 zile
lucrătoare de la data primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei şi se
înmînează, contra semnătură, persoanei împuternicite de către bancă. Banca are dreptul să desfăşoare
activităţile financiare prevăzute în licenţă din data semnării acesteia.