COLINDE

©2012. Toate drepturile rezervate. Copierea de orice fel se va efectua exclusiv cu

acordul scris al S.C. Casa de Editură GRAFOART.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Colinde. - Bucureşti : Grafoart,

2011 ISBN 978-973-9054-77-5 398.332.416(498) 821.135.1-91-192

EDITURA MUZICALĂ GRAFOART

Bucureşti, str. Braşov nr. 20

LIBRĂRIA MUZICALĂ G. Enescu

Bucureşti, piaţa Sfinţii Voievozi nr. 1
TEL.:

0747 236 278 (07-G R A F O A R T ); 021 315 07 12 E-MA IL : GRAFOART1991@GMAIL.COM

COMENZI ON-LINE:
CUPRINS

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . 5 1. Am plecat să colindăm. . . . . . . . . . .
Muntenia (Vlaşca) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 2. Ian’te scoală, gazdă
bună . . . . . . . . . Transilvania (Târnava Mare). . . . . . . . . . . 7 3.
Colindă de fereastră . . . . . . . . . . . . . Muntenia (Petreşti-Vlaşca) . . . . .
. . . . . . . 8 4. Veseleşti-te domn bunu . . . . . . . . . . Transilvania (Măguri-
Cluj) . . . . . . . . . . . . 9 5. Ale cui sunt ceaste curţi . . . . . . . . . .
Muntenia (Cosâmbeşti-Ialomiţa) . . . . . . 10 6. D-ale cui aceste case. . . . . . .
. . . . . . Muntenia (Căciulaţi-Moara Săracă-Ilfov) . 11 7. Asta-i casă?... . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . Transilvania (Târgu-Mureş) . . . . . . . . . . 12 8.
Masă rotilată . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Transilvania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 9. Pomuţ
răzmuratu . . . . . . . . . . . . . . . Transilvania (Ghirişu de Criş - Mureş) . .
14 10. Iată lumea că-nfloreşte. . . . . . . . . . Muntenia (Gogoşanii Noi-Vlaşca) .
. . . . 15 11. Nouraş cu flori . . . . . . . . . . . . . . . . Bucovina . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . 16 12. Dalbe zori de
ziuă. . . . . . . . . . . . . . Muntenia (Bragadiru-Zimnicea) . . . . . . . 17 13.
Voi ziori de ziuă . . . . . . . . . . . . . . . Muntenia (Slănic-
Muscel) . . . . . . . . . . . 18 14. Hai Lerunda... . . . . . . . . . . . . . . . .
. Muntenia (Brăila) . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 15. Cine-şi hărăneşte... .
. . . . . . . . . . . . Muntenia (Bragadiru-Zimnicea) . . . . . . . 20 16. Pleacă
june la vânat . . . . . . . . . . . . Transilvania (Lelese-Hunedoara) . . . . . .
22 17. Cerbu’ sus la munte . . . . . . . . . . . . Banat (Săvârşin-
Arad) . . . . . . . . . . . . . . 24 18. Cel unchieş
bătrânî . . . . . . . . . . . . . Transilvania (Zagon-Sf. Gheorghe). . . . . . 26
19. Tună cerbul di la munte. . . . . . . . . Transilvania (Bunila-
Hunedoara) . . . . . . 28 20. Mioriţa.... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Transilvania (Turda-Cluj) . . . . . . . . . . . . 29 21.
Mioriţa.... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Transilvania (Dobric-Someş) .
. . . . . . . . 30 22. Trei păcurărei . . . . . . . . . . . . . . . . . Banat
(Şanoviţa-Timiş) . . . . . . . . . . . . . 31 23. Pe drumul cel mare. . . . . . . .
. . . . . Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 24. La poartă la
Ştefan Vodă . . . . . . . . Oltenia (Vâlcea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
25. Ce şezi, june, nu te-nsoriu? . . . . . . Transilvania (Hunedoara) . . . . . . .
. . . . 34 26. Cocoşi negri au cântatu . . . . . . . . . Transilvania (Poieniţa-
Voinii-Hunedoara) 35 27. Ce e sus pe lângă cer?. . . . . . . . . . . Muntenia
(Pucioasa-Dâmboviţa) . . . . . . 36 28. Citinele, citioară... . . . . . . . . . . .
. . . Muntenia (Ialomiţa) . . . . . . . . . . . . . . . 37 29. La fântâna din
bunget . . . . . . . . . . Oltenia (Dolj) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
38 30. Colo sus la răsăritu . . . . . . . . . . . . . Banat
(Belinţ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
31. Liliană, fată dalbă . . . . . . . . . . . . . . Banat
(Arad) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 32. Ia te scoală, fată
mare! . . . . . . . . . . Oltenia (Gorj) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
33. Pleacă Lina la fântână. . . . . . . . . . . Banat
(Belinţ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 34. Fata
mândră. . . . . . . . . . . . . . . . . . . Banat (Lipova-
Timiş) . . . . . . . . . . . . . . 44 35. La luncile soareluiu. . . . . . . . . . .
. . Banat (Belinţ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 36. În sălcetul de
brădetu. . . . . . . . . . . Transilvania (Cerbăl-Hunedoara) . . . . . . 48 37.
Pleacă Lina la fântână. . . . . . . . . . . Banat . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . 49 38. Colo-n josu, mai din josu . . . . . . . Transilvania
(Deuş-Cluj) . . . . . . . . . . . . 50 39. Ziorel de ziuă . . . . . . . . . . . . .
. . . . Transilvania (Bârlea-Someş) . . . . . . . . . . 51 40. Sus la drumul
mare. . . . . . . . . . . . . Banat (Lipova-Timiş) . . . . . . . . . . . . . . 52
41. Mă luai, luai.... . . . . . . . . . . . . . . . . .
Transilvania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 42. Cesta domnu
bunu . . . . . . . . . . . . . Transilvania (Bunila-Hunedoara) . . . . . . 55 43.
Pe-o gură de vale. . . . . . . . . . . . . . . Oltenia (Romanaţi) . . . . . . . . .
. . . . . . . 56 44. Ia sculaţi, sculaţi . . . . . . . . . . . . . . . Muntenia
(Dumbrava-Dâmboviţa) . . . . . . 58 45. Ia sculaţi, sculaţi . . . . . . . . . . . .
. . . Muntenia (Pietroşiţa-Dâmboviţa) . . . . . . 60 46. Mâine Anul se-
noieşte . . . . . . . . . . Muntenia (Ioneşti-Argeş). . . . . . . . . . . . 61 47.
Pluguşor cu şase boi. . . . . . . . . . . . Muntenia (Mihăileşti-
Vlaşca) . . . . . . . . . 62 48. Pluguşorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Muntenia (Vlaşca) . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 49.
Căpriţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Muntenia (Buşchea de jos-
Muscel) . . . . . 64 50. Vasilca. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Oltenia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 51. Aho, aho copii şi
fraţi („Plugul”) . Muntenia (Negreni-Teiuş-Olt) . . . . . . . . 66 52. Sorcova. . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Muntenia (Croitori-Dâmboviţa) . . . . . . .
68 Glosar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
INTRODUCERE
Colindele sunt cântece populare, de diverse dimensiuni, care adesea se cântă în
ajunul Crăciunului şi al Anului Nou. Prin tradiţie colindătorii le transmit
gazdelor urări de mai bine, de sănătate sau pentru un an mai bun. Apărute ca o
datină precreştină, de-a lungul ultimelor secole s-au impus colindele influenţate
de creştinism şi de Biserică, în special în Evul Mediu. După mutarea Anului Nou la
1 ianuarie, în vecinătatea Crăciunului, ritualul colindatului şi al uratului au
fost serbate numai în preajma celor două sărbători, respectiv din seara zilei de 24
decembrie şi până după Anul Nou. Datina colindatului spune că după ce cântă prima
colindă şi sunt invitaţi în casă de către gazde, deci primesc aprobarea lor de a
continua, urătorii sunt răsplătiţi cu diverse daruri. Existente într-un număr
impresionant, în toate zonele ţării, dar mai ales în sate, colindele sunt
caracterizate de originalitate, varietate şi diversitate muzicală şi literară.
Varietatea lor tematică este determinată de o profundă încărcătură de semnificaţii
şi simboluri ale unei spiritualităţi specifice. De-a lungul deceniilor, colindele
au fost cercetate, analizate şi conservate de către specialiştii în folclor pentru
a se vedea cum s-au putut păstra şi transmite peste secole în marea lor varietate
şi într-un număr absolut impresionant, cum s-au format şi care au fost funcţiile
lor sociale, istorice şi artistice, demers care a dus la redactarea unei întregi
literaturi de specialitate, ce cuprinde analize privind conţinutul muzical şi
literar al colindelor. Au fost culese, redactate şi tipărite numeroase dintre ele,
de pe tot cuprinsul ţării, rămânând, totuşi, destul de multe neculese, netipărite,
nevalorificate, adesea în situaţia de a fi supuse unui proces lent de dispariţie,
odată cu trecerea timpului. Există o serie întreagă de colecţii adunate de-a lungul
anilor de Sabin V. Drăgoi, George Breazul, Gheorghe Ciobanu, Traian Mârza, Ioan R.
Nicola, Elisabeta Moldoveanu, dar şi de mulţi alţii. Majoritatea specialiştilor în
folclor au inclus în acţiunile lor de culegere şi analiză şi colindele. Acest volum
include o selecţie de 52 de colinde din vastul repertoriu existent în întreaga
ţară, menită a arăta fondul comun de tradiţie şi creaţie orală populară din care
fac parte.
1. AM PLECAT SĂ COLINDĂM
Allegretto

Am ple cat

să

co

lin

dăm,

Domn,

domn

să

năl

ţăm,

Când bo

ie

rii

nu-s a

ca

să,

Domn,

domn

să

năl

ţăm.

Am plecat să colindăm, Domn, domn să-nălţăm, Când boierii nu-s acasă, Domn, domn
să-nălţăm. C-au plecat la vânătoare, Să vâneze căprioare. Căprioare n-au vânat, Ci-
au vânat un iepuraş. Să facă din pielea lui Veşmânt frumos domnului.

6
5. ALE CUI SUNT CEASTE CURŢI
Allegretto

A le cui

sunt

ceas

te

cur

ţi,

Hoi, le

roi,

dai,

Le

ro loi, doam

ne le, Ceas te curţi,

ceas

te

dom

neşti?

Ale cui sunt ceaste curţi, Hoi, leroi, dai, leroloi, doamnele, Ceaste curţi, ceaste
domneşti? Aşa-nalte, stohorate, Cu stohor de siminoc. Ui-te-n sus şi ui-te-n jos,
Văzui curtea-nvineţită, Şi sunt vineţi porumbei. Dar nu-s vineţi porumbei Şi sunt
juni colindători.

Ei pe noi ne-au colindat, C-aşa-i legea din bătrâni, Din bătrâni, din oameni buni.
Intră-n casă, şezi la masă, Pe sub masă, grâu revarsă; Iar pe masă ce-i mai pui? Un
colac de grâu curat. Pe faţa colacului, Jumătatea francului. Busuioc verde pe masă,
Rămâi gazdă sănătoasă !

10
26. COCOŞI NEGRI AU CÂNTATU
Moderato

Co coşi

ne

gri

au cân

ta

tu,

Oi,

le

roi,

dai,

le

roi,

doam

ne,

Zori de

zi

s-au

re

văr

sa

tu.

Cocoşi negri au cântatu, Oi, leroi, dai, leroi doamne, Zori de zi s-au revărsatu.
Zori de zi fără de soare, Pleacă june să se-nsoare. Poruncit-a-o dalbă fată: „Să-mi
facă junele bine Să vină pe joi la mine; Să nu-mi vină sus pe munţi, Ci să-mi vină
jos pe vale; Munţi-s nalţi şi râuroşi, Valea-i mare şi mai tare.“ June bine de-
auzea,

Negru cal îşi pregătea Şi pe vale îmi pornea. Porunceşte dalba fată Cu chica
neperiată: „Eu sunt mică şi netare, Nu ştiu cum te-oi aşteptare ! June mi-are căluţ
bun, Căluţ bun şi haine scumpe; Căluţ vine tot jucând, June haine ponosind.“
Poruncit-a dalba fată: „Eu sunt mică şi netare, Nu ţi le-oi putea spălare !“ Ne-
nchinăm cu sănătate, Pe la gazdă, pe la toate!

35
39. ZIOREL DE ZIUĂ
Andantino

La poar tă

la

Ţa

ri

grad,

Zi

rel

de

zi

uă,

Şa de-un fe

cior

de-m pă

rat,

Zi

rel

de

zi

uă.

La poartă la Ţarigrad, Ziorel de ziuă, Şade-un fecior de-mpărat, Ziorel de ziuă.

„Soră, soră Salomie, Hai cu mine-ncununie“.

„Ba eu, frate, n-oi veni, Până tu nu-i împlini: Pod de-aramă peste ramă, Pod de-
argint peste pământ“. Cruce-n casă, cruce-n masă, Rămâi gazdă sănătoasă!

51
45. IA SCULAŢI, SCULAŢI...
Allegro

Ia

scu

laţi,

scu

la

ţi,

Măi

bo

ieri

bo

ga

ţi!

Ce

tot vă ui ta ţi,

Pe-o

gu

ră de va le

spre soa

re ră sa re?

Ia sculaţi, sculaţi, Voi boieri bogaţi, De vă mai uitaţi: Pe-o gură de vale,
Soarele răsare. Soare-a răsăritî, Vouă v-a venitî, Tot turme de oi: Oile zbierândî,
Mieluşei jucândî. Şi pe urma lorî, Tot mereu vă vine,

Tot cirezi de vaci: Vacile zbierândî, Viţeluşi jucândî. Cu corniţe voalte, Voalte-a
răsuciţî, Steaua poleiţî. Şi pe urma lori, Tot mereu vă vine, Murgu-mpodobitî, Cu
şa de argintî, Cu frâu de mătase Împletit în şase.

60
49. CĂPRIŢA
Allegretto

Vi

ne

ca pra

de

la mun te

Cu

ste

lu ţe

al be-n frun te.

Ţa,

ţa,

ţa

că

pri

ţă,

ţa,

Ţa,

ţa,

ţa

că

pri

ţă,

ţa!

Vine capra de la munte Cu steluţe albe-n frunte. Ţa, ţa, ţa căpriţă, ţa! Asta-i
capră-adevărată, Pe la şale deşelară ; Pe la şale deşelată Şi la cap încornorată.

Capre ca ea multe nu-s, Umblă tot cu coada-n sus. Ţa, ţa, ţa căpriţa mea, Că eu
muguri verzi ţi-oi da; Gazdele să-ţi dea paraua Şi să-ţi umple teşchereaua. Hai,
căpriţă, să plecăm Şi la alţii să jucăm!

64
GLOSAR

băluşel = bălai, blond. bondă = vestă căptuşită. botă = bâtă, băţ. bunget = pădure
deasă şi întunecoasă, desiş. chehăhăi = a se văita. chieptoare = pieptar. chieutori
= cornii casei. chindisi = a broda. cleştar = cristal. cop = cană (de aproape un
litru). frânci = nume dat odinioară latinilor occidentali. împupit = îmbobocit.
închinciuni = a închina. învoalt = bogat, des. luncet = din luncă. mărgărit =
împodobii cu flori. molin = molid, molift. năstrapă = cană, vas mare. ociş = brun,
cu părul negru. păcurar = păstor, cioban. pecie = carne de porc, vită sau oaie.
porumb = cenuşiu-albăstrui, vânăt. rit = loc şes, de-a lungul apei, păşune. rujă =
trandafir. stobărat, stohorat = îngrăditură, împrejmuire. speche = spinare, spate.
trândăsoru = a intra. turiş = locul de odihnă al oilor, ţarcul oilor. teşcherea =
pungă în care se ţin banii. viguri = valuri, suluri de postav sau de pânză.

69
ACEASTĂ LUCRARE ESTE PROTEJATĂ DE LEGEA DREPTULUI DE AUTOR ! VĂ MULŢUMIM DACĂ NU
VEŢI FOTOCOPIA ACEASTĂ LUCRARE INTEGRAL SAU PARŢIAL ! RESPECTAŢI EFORTUL AUTORULUI
ŞI AL ECHIPEI REDACŢIONALE ŞI SUSŢINEŢI PUBLICAREA ALTOR LUCRĂRI SIMILARE !

PUTEŢI ACHIZIŢIONA LUCRĂRILE NOASTRE DIN LIBRĂRIA MUZICALĂ G. Enescu Bucureşti,

piaţa Sfinţii Voievozi nr. 1 (lângă Liceul de muzică G. Enescu)
SAU PUTEŢI COMANDA ONLINE VIZITÂND WWW.LIBRARIAMUZICALA.RO E-MA IL :
GRAFOART1991@GMAIL.COM TEL.: 0747 236 278 (07-GRAFOART)