Sunteți pe pagina 1din 5

L. Cerempei, S. Coblleanschi, Е. Cucieru, L. Botnarc1u,, л. --т ..

·'
. d d .. provocate de helminti, саге pot
Helmintiaze]e digestive intrunesc о sепе е ma1~ 1.1 . . etc
. . 5t . u~chi ficat plam1ш , cre1er .
parazita in difeпte organe: шtе ше: m .' .' i in deoseЬi Ja acele parazitoze la
Copiii sunt foarte expu~i paraz1to:el~r шtestшa1е ~
care contaminarea se face ре cale orala dш cauza:
- fe]ului lor de а se juca;
- nerespectarea igienei;
- folosirea aJimentelor infectate; . . .
in lume sunt inregistrate peste 250 tipuri de helminti, care pot paraz1ta 1П organ1smul
uman, in Moldova - peste 70 de tipuri.
Helminfii se clasifica in 3 clase mari:
Nematoda (viermi cilindrici);
Cestoda (viermi plati);
Trematoda (viermi inelari).
!п dependenfa de sursa de invazie he!mintiazele se impart in 3 g rupe:
Geohelmintiazele;
- Biohelmintiazele;
- Helmintiazele de contact.
Geohelmintiazele se tгaп s m it omului prin sol, p rin intermediul legumelor, fructelor,
apei infectate. Din aceasta grнpa fac parte: ascaridia::::a, tricocefa loza etc.
Biohelmintiazele se transm it prin intermediul altor organisme. Provocatorul bolii schimba
2-3 gazde pina se maturizeaza. Se transm ite о data c u consumul carnii, laptelui etc. Din
aceasta grupa fac parte: teniaza, opistorhoza etc.
Helmintiazele le contact. Provocatorii acestor boli se dezvolta pina la maturizare prin
apropierea omului (lengerie, unghii, jucarii etc. ). Se transmit prin intermediul miinilor
murdare. Din aceasta grupa face parte enteroЬiaza.
50% din toate helmintiazele depistate Ia от о constituie cele provocate de viermii ro-
tunzi numф nematode. fn organismul uman pot parazita mai multe tipuri de helminti.

ASCARIDIAZA

Este о geohelmintiaza c~re se transmite ре cale fecalo-orala fara а schimba gazda.


Conform datelor OMS ш lume au fost inregistrati peste un milion de bolnavi de as-
caridiaza.

306
Agentul etiologic а1 bolii este .Etiologia
, asscans lитЬ . 'd
- Feme1а matura are Iungim d ncoz es, un nematod de culoare roza
еа е 25-40 - .
- Mascu1и1 are lungimea de 15 _ ст, capatul distal ascЩit;
. .. а du1t1. paraziteaza in . 20. ст ' cap"t
Аsсапzн а u1 d'1sta1 rotungit.
. ( . шtestшul subt· D - •
neembrюnate neшvazive) , care sunt . . ,Ire. upa fecundare feme1e1e depun oua
11
}а 200 mii oua ре zi. In sol ре fondale mш~t~ _с~. s~aunele. О femela poate produce pina
1
se embloneaza. ~i devine infectios (in ~-u;:~it~tн. ~1. ciildurii (~emperatura 24-30°С) ~u!
sunt foarte rez1stente. In sol se past , aptamшi). ln medшl extern ouiile de ascarlZI
Contaminarea se face prin in reat~a pi~ii 1а 3-6 ani.
ges 1 а oualelor 1· l
oualor infestante pot contribui ~i mu t _ _ . си а 1mente е murdare. La raspindirea
1
Mai frecvent infestarea se produc •~ el е, _Рasaпle, ара de ploaie, miinile murdare, jucariile.
А
In шtestш шve1i~u1 oului este 1. t d
• • • 1
е 1П uщ е de varii t
- oamna.
·
erforeaza peretele intestinal p"t izda • е s~cul ga5tric ~i astfel se elibereaza larva care
P , а run е ш sшgele . . .
venele suprahepatice, vena cava inr, . • . • ve.n~s ~1 си acesta traverseaza ftcatul,
'Jerюara a;ungmd !а т 1т d • . . • z· . . . .
еа perforeaza alveola urca de- . а reapta ~z apoz т р ammz; аю
' а 1ungu1 arborelш resp· t0 · · • с · d
inghфta ~i apoi in intestin se transformii • . ira ~ ~1 aJunge ш 1aпnge, un е este
de emisiunea de oua in sc d .ш vierme adult. Timpul care separa contaminarea
. .. . аuпе este е c1rca 2 luni.
. V1ermнd"adult1· pot trai in organism и1 итаn 12-18 luni, parasind apoi spontan oraa-
шsmu1 gaz а. ь
А Manifestarile clinice
In clinica ascaridiazei se deosebesc 2 faze·. la rvara· ~1· шtestшa
· · 1·а.
Faza larvarii
. _ . (pulmonara, de invazie, de migratie)
. S~ caracteп~eaza рпn .араrфа sindromului Loffler manifestat prin febra, tuse uscata,
chшшtoare, mai rar dureп toracice ~i hemoptizie. Examenul radioloaic evidentiaza zone
de matitate (орасШф) си limite imprecise in ambli cimpi pulmonari. °Caracteris~ic este са
aceste imagini sunt 1аЬi1е, pot disparea spontan in citeva zile. Constant in aceastii faza este
hipe_:eozinofilia sangvinii. Ocazional larvele pot fi evidentiate in sputii.
In formele mai grave sindromul Loffler este insotit de febra inalta urmata apoi de о
pneumonie bacteriana.
De asemenea in faza migratoare are loc sensibllizarea organismului си produsele toxice
eliminate de ascarizi, astfel apar diferite manifestari alergice, са pruritul cutanat, pruritul
nazal, urticarie etc.
Faza intestinalii
Evo1Щia ascaridiazei in aceasta faza este de oblcei latenta, uneori asimptomatica. Ma-
nifestarile cele mai grave se intilnesc indeoseЬi in infestatiile masive ~i se caracterizeaza
prin urmatoarele semne:
- Tulburari digestive: varsaturi (uneori си eliminarea ascarizilor), dureri abdominale
cu caracter general, uneori си caracter de colici, diaree. In unele cazuri durerile sunt
localizate in jurul ombllicului, in regiunea epigastrala sau in zona iliaca dreapta imi-
tind O apendicita. Unii bolnavi acuza inapetenta, in timp се altii prezinta bulemie.
Poate aparea modificarea gustului, pr~zenta gustulu~ sarat in gurii. Uneori apare
scaunul diareic iar in cazuri grave, ch1ar mucosangvшolent;
Semne nervoas~: ticuri, tulburari de somn ~i de A comportament, meningism, cefalee, as-
· t 1· ducerea randamentului ~colar. In formele grave pot aparea convulsii;
teше, ame,e 1, re . ·с •
;~ - •
- мam1 estan а ergtce: р
1 · ruri·t anal nazal cutanat, d1spnee astmat11orma, tuse spas-
, '
modica, edem Quincke.
307
ComplicafH
Ocluzii intestinale (pachete de ascarizi obtureaza lumeп ul intestiпult1i);
Apendicite (deplasarea viermilor in lumenul apendicular);
Icter obstructiv acut (migrarea ascarizilor iл caile biliare);
- Pancreatita acuta, absec hepatic (deplasarea viermilor in canaluJ Wirsung, canaklt?
hepatice);
- Perforatia peretelui intestinal си dezvoltarea peritoпitei generalizate;

Copii sunt predispщi la ocluzii iлtestinale din cauza diametrului mai mic al lumeпu!ui
intestinal comparativ cu adultul. Viermii adulti sint stimulati sa migreze in timpul febrei,
imbolnavirilor, anestezie, de unele droguri antihelmintice.

Diagnostic
iп stadiul larvar diagnosticul se bazeaza ре semлele clinice ~i mai ales ре cele radio-
logice. Hemograma poate prezenta leucocitoza ~i eozinofilie. ExamenuJ parazitologic
al scaunelor este negativ pinii spre а 60 zi dupa infestare.
iп faza intestinald diagnosticul se bazeaza ре examenul coproparazitologic, hipe-
reozinofilie, ultrasonografie, ~i rareori ре descoperirea viermilor adulti in scaune,
lichiduJ de varsaturi.
Tratament
iп рпеитопiа ascaridiand se indica antihistaminice ~i alt tratament simptomatic.
in faza intestinala se indica un tratament specific, chiar daca boala evoluaza lateпt,
си preparate antihelmintice:
Mebendazol I 00mg de 2ori/zi in decurs de 3 zile, este medicamentul de electie.
Alternative:
- Pirantel-pamoat - 10 mg/ kg, in doza unicii (maximum l g).
- Albendazol 400 mg, in dozii unica;
- Thiabendazol (antihelmiпtic си spectru larg de actiune) se administreazii in doza
25 mg/kg/zi, fractionat in 2 prize, timp de 2-5 zile;
Levamizol (Decaris)- 3 mg/kg/zi, in doza tшicii .
Vermox- doza unica 100 mg de 2 ori/zi, timp de 2 zile;
Vermigal - 5 mg/kg in dozii unica;
- Siiruri de piperazina - 75 mg/kg/zi, iп dozii unicii zilnicii, timp de 2 zile.
Preparatele antihelmiпtice paгalizeazii шusculatшa viermilor care apoi sunt eliminati
prin peristaltica intestinala. fn caz de complicatii chirurgicale se impune interveщia ope-
ratorie corespunziitoare.
Terapia simptomatica:
- Polivitamine;
- Fermentoterapia;
- Preparatele ferului in aпemie.
Tratamentul medicamentos este completat си toaleta analii си ара calda ~i sapun de
2 ori ре zi. fn condфi de stationar poate fi folosita ~i metoda oxigenoterapiei (100 ml/anul
de viata, intrarectal).
Masuri de control ~i educatie sanitara
- Depozitarea sanitara а tecalelor;
- Igienizarea zonelor de joaca ale сорШоr;
Fructele / legumele crude vor fi bine spalate inainte de а fi consumate;
fnformatia sanitara а populatiei;

308

- -- ·-·----
_ Examinare~ scaunelor pacientiJor /а 2- 3 zile dupa tratamentul medicamentos;
_ Dehelment~zarea focarelor daca infestarea este mai mare de 30%;
DeheJment1zarea
. . . . . intregii
. familii se va face de 2 оп· ре an,. d
1 1
Не m~~t~1 е 1mmat1 de bolnavi sunt inactivati cu clorurii de var (200 g !а 1 kg е
mater11 tecale) sau cu uncrop intr- un vas •теh 1s
" .in d ecurs d е 30 - 40 minute·

nu/Ui OXIURAZA (ENTEROBIAZA)


~ьrej,
Воа!а ~ste ~auzata d_e _oxiuri (Enterobius vermicularis) $i se manitesta prin semne ge-
nerale ~1 d~gest1ve. Sufer~ ш deosebl $Colarii $i pre~colarii.
Oxшrul este un v1erme rotund de culoare а!Ьа. Femela miisoarii 9-12 mm lungime
dio- $i are extremitatea cauda!a et11ata·
)gic Masculul are 3-5 mm lungime ;i extremitatea caudala recurbatii.
Viermii a~ulti traiesc i~ regiunea ileonului ~i cecoapendiculara. Dupii fecundare $i
ре­
maturarea .ouaJ_o r, femela m1greaza in rect $i depune ouale /а nivelul anusului, in plicile
пе,
perianale ~1 peпneale. Dupii depunerea oualor (10.000-15.000) femela piere. Ouiile necesita
4-6 ore de la depunere pentru а deveni infestante $i i$i pastreaza calitatile sale timp de
20-30 zile, dacii se aflii intr-un mediu inchis, шned.
Contaminarea are !ос:
- ре cale fecal-orala, prin intermediul jucariilor, alimentelor infectate, miinilor mur-
Н,
dare.
- In oxiurazii este posibllii ~i autoinfectarea cind, in timpul scarpiniirii zonei prurigi-
noase perianale ouiile sunt luate ре degete ~i apoi duse in gurii.
- Este admisii ~i infectarea de oxiuraza prin inhalarea oualelor din aerul conta-
minat.
Dupii ingestia o ualor se elibereazii larva care migreaza catre сес , transformindu-se in
1 vierme adult in I 5-28 de zile.
Manifestari clinice
Boala poate З \'еа о evolщi e latenta sau poate tJ. mai manifesta cu urmatoarele semne
clinice:
- Prurit апа/, legat de fixarea femelelor ре mucoasa anala; este vesperal (la culcare)
~i uneori inter·mitent; este de inte11sitate diterita $i responsabll de leziuni de grataj:
mici hemo ragii ~i s uprainfectii.
La fеЩе pruritt.!l ana1 poate fi insotit de prurit vulvar prin patrunderea femelelor in
vagin ~i ара п~iа vaginitelor. Uneori oxiurii ajung in uter, ovare, peritoneu, provocind
salpingile, peпtonite.
Tulburari drgcstrve s uлt nespecifice: greata, iлapetenta, dureri abdominale localizate
iл regiuлea crcuapendiculara, tulburari de tranzit intestinal. Cu toate са oxiurii sunt
prezenti in apendice, declan~area crizelor apendiculare sunt discutaЬile.
Tulburari nervoase: insomnie, terori nocturne, iritaЬilitate, asteпie, scaderea randa-
mentului ~colar, scri~пirea dintilor noaptea (bruxism), enurezis.
Diagnostic
Este adesea facut de parinti, саге observa viermii adulti !а suprat"ata scaunelor sau la
nive/u/ marginii anale.
Cercetarea fecalelor priл tehnici coprologice oЬi~nuite este de oЬicei negativa, deoarece ouale
пu sunt depuse in intestiп . Rezultate pozitive se obtin priп metoda raclajului perianal.
Hematograma prezinta O eozinofilie moderata (5-10%), rareori crescuta (20-50%).

309
-
Tratament

/. Medicamento_s: d ul de electie. Se administreaza I0mg/kg in doza unica, :.е


- Combantrrn este rog . . .
repeta doza dupa 2 saptamim. d . . I00mg pQ (peros). indiferent Je
- Mebendazol (Vermox, Ре~т~х)_ _oza umca ,
~ . repeta dupa 2 saptamш1. . . . .
v1rsta, se . • d 400 РО se repeta dupa 2 saptam1ш .
- А /ьеп azo,
d / doza uшса е mg, · о
. . . (тr. . 1 М"ale\iac) Smg/kg in doz-a unica. Р . se repeta
- Pamoatum de p1rv1mu verm1ga ' I
dupa 2-З saptamini. . . _ . ·, с
. .. • _. · 50-60 g/kg/zi in doza uшса , , -8 zt1е consecut1\. ura
Denvaf11 de p1pera,,,ma m . .
de tratament se repeta dupa 2-3 siiptamini in асееа~1 doza.
2 _ Masuri generale, educa(ie sanitara: . . ..
Se prescrie O igiena corectii cu scopul prevenirii autocontamшar11 :
- Taierea unghiilor; .
Spiilarea ~i perierea miinilor i~aint~ ~е ~a_sa ~i dupii defecat1e;
- Purtarea unei pijamale sau ch1Iota~1 шсh1~1;
- Schimbarea zilnicii а Jenjeriei de corp; . _ .
_ Fierberea rurariei de corp ~i de pat sau dezinfectarea ei си a1uto rul tierulu1 de
ciikat incins;
- Piistrarea lenjeriei murdare in vase speciale inchise;
- Curatarea in casii cu aspiratorul;
- Deridicarea umedii zilnicii а inciiperii;
- Spiilarea de 2 ori ре zi а regiunii perianale cu ара ~i sapun ~i ungerea localii cu
oxid galben de miercur de 2%, unguente indeferente pentru copii sat1 unguient
cu anestezinii;
- Spiilarea juciiriilor cu ajutorul solЩiilor antiseptice;
- Dezinfectarea oЩelor, viceului;
- Tratarea simuJtana а intregii fami!ii.
Este foarte important pentru personaJuJ institЩiilor infantile de а educa la copii de-
prinderi igienice corecte, се vor proteja copiii de eventualeJe infestari.

ProЫeme posiЬile la parinti


Informatii insuficiente си referire la helmintiaze;
- Subaprecierea starii de boala la copil;
- Riscul reinfectarii tuturor membrilor familiei;
- Insuficienta culturii sanitare;
Defecte in educatia copilului;

Consilierea parintilor
Completarea cuno~tintelor pariЩilor privitor helmintiazelor la copii;
- Crearea mediului decent de ingrijire (lipsa animalelor domestice, curatarea cu as-
piratorul, ~tergerea prafului, etc.);
- Instruirea parintilor си privire la ingrijirea copilului: taierea unghiilor; dezinfectarea
lenjeriei, spalarea ре miini, spalarea jucariilor, etc.;
- Instruirea copilului си privire la respectarera igienei;
- Instruirea parintilor privitor unei diete щоr asimilablle си limitarea grasimilor;
- Necesitatea examinarii tuturor membrilor familiei ;
Instruirea parintilor privitor administrarii preparatelor antihelmintice.

310