Sunteți pe pagina 1din 5

NUTRITIE SI ALIMENTATIE

1. Alimentatia sugarului 0-6 luni

1.1. Alimentatia naturala.


Laptele de mama (L.M.) este alimentul ideal pentru nou-nascut si sugarul pana la
varsta de 6 luni.

Notiuni de tehnica a alaptarii . Alaptarea este un act fiziologic care se desfasoara “de la
sine”. Pentru a facilita alaptarea, cel putin in primele 2-3 saptamani dupa nastere, sunt
bine de urmat cateva principii importante:
-nou nascutului i se va oferi lapte la cerere, fara orar, de cate ori este nevoie (in general
un nou-nascut suge de 10-12 ori in 24 de ore, ulterior pe masura cresterii in varsta
numarul de mese se micsoreaza progresiv la 7-8-10 mese pana la momentul diversificarii
cand suge de 5-7 ori in 24 de ore;
- nou nascutul poate fi pus la san in primele 30 de minute dupa nastere;
- durata unui supt este recomandat sa dureze 15-20 minute, maxim 30 minute.
-mama trebuie sa se aseze intr-o pozitie comfortabila;
-sanii trebuie goliti dupa fiecare supt; la fiecare supt va primi lapte din ambii sani
- nu se ofera sugarului suzeta si nici lapte la biberon – aceste gesturi vor genera scaderea
secretiei lactate a mamei.

Durata alimentatiei cu lapte de mama. Recomandarile actuale incurajeaza alaptarea


exclusiva pana la varsta de 6 luni, asociat alimentatiei complementare dupa diversificare
cel putin pana la 1 an si in continuarea ulterioara in functia de libera decizie a mamei
si/sau a copilului (ESPGHAN Committee on Nutrition: Breastfeeding. J Pediatr
Gastroenterol Nutr. 2009; 49(1): 112-125).

Compozitia laptelui de mama.


Calitatile de neegalat al laptelui de mama, imposibil de atins de formulele obtinute prin
procese tehnologice sunt variabiabilitatea compozitiei si prezenta factorilor
imunologici. Proportiile substantelor nutritive din compozitia L.M. variaza in perioadele
urmatoare nasterii de la laptele initial (colostru) in primele 6 zile, ulterior laptele de
tranzitie (6-14 zile) si laptele matur. Compozitia laptelui matur variaza de la un supt la
altul si chiar in timpul aceluiasi supt. Cantitatea crescuta de lipide de la sfarsitul suptului
este considerata a avea rol in reglarea mecanismului de foame si satietate.
Compozitia in macronutrienti ai laptelui de mama nu este in general conditionata de
starea de nutritie a mamei cu exceptia continutului in vitamine, acizi grasi si iod.
Mamele cu malnutritie si/ sau deshidratare produc cantitati mai mici de lapte. De acea o
buna stare de nutritive si de hidratare a mamei este esentiala pentru alaptarea eficienta a
copilului.
Proteinele (1g/100 ml) se regasesc in cantitate ideala, independent de starea de nutritie a
mamei; cantitatea de albumina este mare (lapte de tip “albuminos”); proportia
albumina/cazeina este de 60:40, spre deosebire de cea din laptele de vaca in care cazeina
greu de digerat se gaseste in cantitate mare impunand alimentatia “cu orar” a copilului
care nu este alaptat.
Glucidele 7g/100ml in cantitate mai mare ca in laptele de vaca, sunt reprezentate
predominant de lactoza, cu important rol energetic si de stimulare al lactazei intestinale;
in mai mica proportie, in compozitia glucidelor din laptele de mama intra oligozaharidele
cu rol de intretinere al florei intestinale.
Lipidele 3.8g/100ml se gasesc in cantitate similara cu cea din laptele de vaca, dar
calitatea este net superioara; sunt reprezentate de acizi grasi esentiali (linoleic, linolenic,
arahidonic) cu rol major in dezvoltarea sistemului nervos central.
Valoarea calorica: 66kcal/100 ml.
Sarurile minerale se regasesc in cantitate mica in compozitia laptelui de mama, cantitate
adaptata rinichiului de nou nascut
Calciul beneficiaza de absorbtie superioara prin raportul optim cu fosforul (2:1)
Fierul se gaseste in cantitate mica, de aceea nu este suficient pentru acoperirea
ncesarului la copiii cu nevoi crescute sau care s-au nascut cu depozite scazute de fier (de
exemplu copiii priveniti din mame care au avut anemie in ultimul trimestru de sarcina
sau daca provin din sarcina gemelara si/sau cu nastere prematura). Cantitatea relativ
scazuta a fierului in laptele de mama este in parte compensata de biodisponibilitatea
ridicata prin prezenta lactoferinei, proteina transportoare.
Vitamina K si vitamin D sunt continute in cantitate mica, insuficienta in L.M. de aceea
se recurge la suplimentare (administrare de vitamin K la nastere pentru profilaxia bolii
hemoragice a nou nascutului si suplimentare zilnica la vitamin D pentru profilaxia
rahitismului).
Factorii imunologici si enzimatici: macrofage,PMN, lactoferina, IgA secretor, lizozim,
lactoperoxidaza, prostaglandina E2, prostaglandina F2, IgG, elemente ale sistemului
complement, factor de coagulare, factor de favorizare a cresterii Lactobacillus bifidus.
Beneficiile directe ale acestor elemente sunt protectia ridicata pentru anumite tipuri de
afectiuni infectioase cum sunt bolile diareice acute si otitele medii acute.

Contraindicatii ale laptelui de mama. Contraindicatiile alimentatiei cu lapte de mama se


reduc la o serie de situatii, in care nou nascutul nu poate metaboliza anumite component
ale L.M.: galactozemia congenitala, fenicetonuria, tirozinemia (se vor detalia intr-un curs
dedicat) sau la situatiile in care mama se afla in tratament cu medicatie cu toxicitate
ridicata (medicatie citostatica si/sau radioactiva) sau in situatia unor afectiuni grave
casectizante ( de exemplu neoplazii in stadii avansate sau HIV). In cazul tuberculozei la
mama alimentatia cu L.M. se poate continua prin administrarea laptelui cu biberonul
(bacilul Koch nu se elimina prin lapte) si cu conditia lipsei medicatiei toxice. Infectia
mamei cu virusul hepatic B nu reprezinta contraindicatie pentru alaptare.

1.2. Alimentatia artificiala si/sau mixta.

Laptele de vaca nu este considerat acceptabil pana la 1 an!

Alimentatia artificiala este considerata o alternativa de folosit exclusiv in situatiile in


care alimentatia cu L.M. este imposibila. Pentru alimentatia artificiala se recurge la
formula de lapte obtinuta prin prelucrarea industriala a laptelui de vaca in incercarea de
apropiere a compozitiei cu cea a L.M. Totusi, calitatile L.M. sunt imposibil de atins.

Tipuri de formule de lapte:

-formule de start: se folosesc in primele 4-6 luni

-formule de continuare: se folosesc de la 6 luni la 1 an

-formule de prematuri: hipercaloric, hiperproteic, glucide si lipide usor digerabile

-formule hidrolizate proteic : in care prin hidrolize enzimatice proteinele sunt digerate
pana la stadiul de peptide, oligopeptide sau aminoacizi; sunt indicate pentru copiii care
prezinta istoric documentat de afectiuni atopice in familie (formule cu hidroliza blanda,
asa cum sunt formulele “HA”) sau pentru copiii care au dezvoltat deja alergie sau
intoleranta la proteinele laptelui de vaca (formule hidrolizate extensiv sau formule de
aminoacizi)

-formule hipo/delactozate (in variantele cu sau fara proteinele laptelui de vaca): in care
prin metode tehnologice este eliminata o anumita cantitate de lactoza; aceste tipuri de
formule sunt folosite in cazul bolilor diareice severe (vezi cursul bolile diareice acute),
in afectiunile cu intoleranta primara sau secundara la lactoza,

-formule cu proteine din soia – se recomanda in unele cazuri de alergie/ intoleranta la


proteinele laptelul de vaca

-formule speciale dedicate anumitor tulburari metabolice, de exemplu formula fara


fenilalanina (pentru cei cu fenilcetonurie) si formula fara tirozina (pentru cei cu
tirozinemie)

Imbogatirea formulelor. In incercarea optimizarii formulelor de lapte, diferiti


producatori recurg la imbogatirea formulelor cu aminoacizi (de exemplu cu taurina si /sau
carnitina), cu PUFA acizi grasi polinesaturati sintetizati din acid linoleic (18:2ω6) si acid
linolenic (18:3ω3), cu prebiotice si/sau probiotice.
Suplimentarea formulelor cu preb si/sau probiotice est obiectul multor polemici.
Evaluarile curente concluzionaeza ca nu exista date suficiente de consistente pentru a se
putea formula o concluzie definitia cu privire la beneficiile suplimantarii cu prebiotice
si/sau probiotice si nici cu privire la consecintele pe termen lung ale unei astfel de
suplimentari (J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2011; 52(6): 662-9. Supplementation of Infant
Formula With Probiotics and/or Prebiotics: A Systematic Review and Comment by the
ESPGHAN Committee on Nutrition).

1.3. Alimentatia complementara.

Varsta de diversificare. Introducerea alimentatiei complementare (diversificarea) se


recomanda a fi realizata in intervalul 4-6 luni, cu inceperea diversificarii la 4 luni la
copilul alimentat artificial si in jurul varstei de 6 luni la copilul alaptat. Recomandarile
curente insista asupra ferestrei de diversificare 17-26 saptamani si subliniaza ca
introducerea intarziata a alimentelor cu potential alergic nu a fost dovedit ca ar evita sau
intarzia afectiunile alergice (J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2008; 46: 99-110.
Complementary Feeding: A Commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition).
Cu toate aceste in practica curenta, alimente precum albusul de ou si fructele din familia
capsunilor, fructele de mare si fructele oleaginoase (nuci, alune) in practica curenta se
introduc in alimentatie mai tarziu (albusul de ou la 1 an, capsunile in jurul varstei de 3
ani).
Pentru facilitarea diversificarii in practica curenta se recomanda cateva principii
importante:
- diversificarea se incepe in plina stare de sanatate a copilului
- procesul este progresiv, pentru fiecare aliment nou se testeaza preferinta copilului
si tolerabilitatea fata de alimentul respectiv
- se recomanda folosirea linguritei
- nu se adauga sare si /sau zahar.
Alimentele se introduc progresiv, initial in cantitati mici, ulterior progresiv crescute
divizate in 5 mese (3 mese principale si 2 gustari). Alimentele ce pot fi oferite sugarului
sunt: supa/pure de legume, suc/pure de fructe, fainos (inclusiv gluten), carne de pasare,
vita), lactate (branza de vaci, iaurt), uleiuri vegetale (ulei de masline). In cazul copilui
alaptat, se continua in paralel cu diversificarea.

2. Alimentatia copilului mic (1-3 ani), a prescolarului (3-6 ani) si scolarului.


Incepand cu aceasta varsta, copilul poate participa la mesele familiei cu mentiunea ca
alimentele solide si semisolide sa fie acompaniate de apa, nu de bauturi dulci sau sucuri
de fructe. Copilul va primi 3 mese principale si 2 gustari, va avea orar de mese regulat si i
se va acorda suficient timp pentru a se alimenta incercand a oferi cat mai timpuriu
independenta in actul alimentatiei.
Alimentele oferite vor fi variate si complete astfel incat sa ofere cantitati optime ale
principalilor macro si micronutrienti: produsele lactate, legumele, fructele si cerealele
vor fi prezente zilnic in alimentatie. Carnea si pestele pot fi oferite alternativ, fara a
depasi 1-2 portii peste/ saptamana. Oul va fi oferit cu o frecventa de 1-2/ saptamana la
copilul mic si prescolar si 2-3/ saptamana la scolar. Dulciurile concentrate (gem,
dulceata, ciocolata) se pot oferi in cantitate de maxim 10-20 grame/ zi, iar prajiturile in
cantitati de maxim 50-80 grame/zi (Kersting M, et al. Using the concept of Food Based
Dietary Guidelines to develop optimized mixed diet (OMD) for german children and
adolescent. J Ped Gastro Nutr. 2005;40:301-308.

3. Necesarul nutritional este cuprins la sugar intre 100-120 kcal/zi, ulterior cantitati
progresiv crescute de la 1300 kcal/ zi la varsta de copil mic (1-3 ani) la 2200-2700 kcal/
zi la scolar. Nevoile proteice se apreciaza la 1.5-2 grame/kg/ zi (15-20 % din necesarul
caloric zilnic), cele lipidice la 4 g/ kg/ zi (30-40%% din necesarul caloric zilnic), restul
necesarului caloric provenind din glucide.
Anexa
Termeni utilizati in practica curenta.

Alimentatie naturala (alimentatie la san, alaptare) - sugarul este alimentat


exclusiv cu lapte de mama. Nota bene: uneori, cand alaptarea nu este posibila,
copilul primeste laptele de mama din biberon

Alimentatie mixta - sugarul este alimentat si cu alt fel de lapte decat cel matern

Alimentatie artificiala - sugarul primeste exclusiv alt lapte decat cel matern

Alimentatie diversificata complementara - sugarul primeste si alimente


semisolide si solide

Diversificarea -introducerea treptata de alimente semisolide si solide

S-ar putea să vă placă și