MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA DE ENERGETICĂ ȘI INGINERIE ELECTRICĂ
Catedra de Termotehnică şi Management în Energetică

Lucrare individuală

La disciplina: Eficiența energetică a clădirilor

Auditul energetic

A efectuat
studentul gr.EM – 15M: Pavel URSACHI

A verificat :
Lector universitar Larisa TCACI

Chişinău 2016
INTRODUCERE
Clădirea reprezintă un ansamblu de spaţii cu destinaţie stabilită, delimitat de elementele de construcţie,
care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile sale, în care energia este folosită pentru asigurarea
confortului hidro-termic interior. Eficienţa energetică a clădirilor se caracterizează prin energia efectiv
consumată pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii referitor la încălzire,
prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Creşterea costului resurselor
energetice, degradarea calităţii mediului şi dependenţa fară piaţa externă a purtătorilor de energie
reprezintă argumentele esenţiale în promovarea politicilor naţionale în domeniul eficienţei energetice a
clădirilor.

Clădirile existente atunci cînd sunt supuse unor renovări majore, trebuie să beneficieze de o
îmbunătăţire a performanţei energetice, astfel încît să îndeplinescă, de asemenea cerinţele minime.
Atunci cînd sunt nou instalate înlocuite sau modernizare sistemele tehnice ale cădirilor cum sunt
sistemele de încălzire, sisteme de apă caldă, sistemele de climatizare şi sisteme de ventilare de mari
dimensiuni trebuie sa îndeplinească de asemenea cerinţele în materie de performanţă energetică.
Elementele unei clădiri care fac parte din anvelopa clădirii şi care au un impact semnificativ asupra
performanţei energetice a acestei anvelope, trebuie să respecte de asemenea cerinţele minime în materie
de performanţă energetică atunci cînd sunt înlocuite sau modernizate pentru a atinge niveluri optime,
din punct de vedere al costurilor.

În contextul epuizării rezervelor de combustibil fosili, al creşterii preţului acestora, dar în primul rînd al
schimbărilor climatice şi măsurilor necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, este
evident că alternativă o reprezintă dezvoltarea şi aplicarea pe scară largă a tehnologiilor bazate pe
sursele regenerabile de energie. Pentru a reduce dependenţa de resursele fosile şi pentru a păstra un
mediu înconjurător cît mai sănătos. Dezvolatarea tot mai rapidă a civilizaţiei a generat apariţia a două
fenomene negative ce se accentuează pe zi ce trece şi constituie ameninţări tot mai grave pentru
întreaga omenire. Primul dintr-e acestea îl reprezintă epuizarea resurselor fosile de energie ( gazul
natural, petrolul, cărbunele).

Al doilea fenomen este încălzirea globală a Terei din cauza efectului de seră determinat de creşterea
conţinutului de gaze în straturile înalte ale stratosferei. În aceasta situaţie este nevoie implimentarea
unor strategii de mediu prin care aceste probleme sa se diminueze. Utilizarea surselor regenerabile de
energie pe plan mondial cu siguranţă va avea efecte dorite, deşi costurile pe care le implică asemenea
tehnologii sunt foarte mari. De aceea implicarea statului este esenţială pentru dezvoltarea acestui
domeniu în timp care va acoperi cheltuielile făcute şi care nu se confruntă cu cele mai mari neajunsuri
ale surselor convenţionale de energie. Sectorul clădirilor reprezintă 40 % din consumul total de energie
în UE. Reducerea consumului de energie în acest domeniu constituie, o prioritate în cadrul obiectivelor
„20-20-20” , în materie de eficienţă energetică. În anul 2000 ponderea surselor regenerabile în
producţia totală de energie primară pe plan mondial era de 13,8%. Din analiza ratelor de dezvoltare din
ultimele 3 decenii, rezultă că energia produsă din sursele regenerabile a crescut annual cu 2%. Unele
ţări şi-au propus deja investiţii masive în sursele energetice alternative.

Prin adoptarea şi aplicarea programelor concrete de reabilitare termoenergetică a clădirilor şi

modernizare a instalaţiilor aferente lor, s-au atins performanţe destul de serioase care au permis
reducerea semnificativă de peste 2,5 ori a consumului specific de căldură pentru încălzirea şi
prepararea apei calde de consum. Unul din obiectivele prioritare a Strategiei Naţionale de Dezvoltare
„Moldova 2020” este - diminuarea consumului de energie în diverse sfere de activitate umană prin
sporirea eficienţei energetice a clădirilor şi valorificarea surselor regenerabile de energie. O abordare
obiectivă orientată spre asigurarea unei alimentari continuie, fiabile şi în deplină siguranţă a
consumatorilor cu energie, la preţuri minime şi cu respectarea condiţiilor de protecţie a mediului.

Eficienţa energetică este un element central şi a Strategiei UE Europa 2020 pentru o creştere
inteligentă, durabilă şi favorabilă în care resursele sunt utilizare eficient. Eficienţa energetică stă la baza
strategiei energetice UE pentru 2020 şi subliniază necesitatea unei noi strategii în materie de eficienţă
energetică care să permită tuturor statelor membre să decupleze consumul de energie de creşterea
economică.Din multe puncte de vedere, eficienţa energetică poate fi văzută drept cea mai mare resură
de energie a Europei. Economia de energie obţinută prin eficienţa energetică reprezintă sursa cea mai
ieftină de energie şi cea mai avantajoasă pentru mediul înconjurător, comparativ cu resursele de energie
regenerabilă sau de combustibili fosili.

În prezenta lucrare se vor analiza posibilităţile de reducere a consumului de energie electrică cît şi cea
termică, prin intalarea sistemelor moderne de încălzire, ventilare, climatizare, care au scop de a
implimenta soluţii noi privind eficienţa energetică a clădirilor.
DESCRIEREA OBIECTULUI
Proectul casei supuse auditării este luat de pe saitul proiectedecase.net. Datele generale sunt prezentate in
tabelul nr.1
Tabelul nr1. Caracteristici geometrice
Unitatea
Nr. Caracteristici geometrice de Bloc A
măsură
1 Lungime m 10,00
2 Lățime m 6,45
3 Înălțimea medie m 4,50
4 Nr. de etaje - 1,00
5 Suprafaţa de contact cu pământul m2 64,50
6 Suprafața planșeu de pod m2 64,50
7 Volum total al blocurilor m3 290,25
8 Suprafața planșee/podele dintre nivele m2 0,00
9 Suprafaţa laterală exterioară m2 148,05
10 Suprafața totală podele pe blocuri m2 64,50
11 Suprafața încălzită/podele pe blocuri m2 61,28
12 Volumul intern încălzit m3 246,71
13 Perimetru pentru țevi m 29,61

Planul casei este prezentat în figura nr.1

Determinăm pierderile de căldură prin pereți.
Pereţii constituie cea mai mare sursă de pierdere a căldurii, deoarece reprezintă cea mai mare zonă în
contact cu aerul rece de afară. Un exemplu „vizibil” de pierdere a căldurii este peretele din spatele
caloriferului din camera dumneavoastră. Caloriferul, care este de obicei situat foarte aproape de perete,
emite căldură nu numai spre spaţiul liber al camerei, ci şi spre perete. Peretele este astfel încălzit şi
căldura se pierde în exterior dacă peretele nu este izolat suficient.
Pierderea de căldură este mai mare în casele izolate care au cel mai mare număr de pereţi exteriori şi
mai mică într-un apartament dintr-o locuinţă pentru mai multe familii. În general 20-40 % de pierderi
sunt prin pereții exterior. Piederile de caldură din casa pot avea loc prin conductie, convectie si radiație.
Aceasta este de obicei modelată ca fiind prin conducție, deși infiltratiile aerului prin pereți și în jurul
ferestrelor pot contribui cu o pierdere suplimentară semnificativă în cazul în care nu sunt bine etansate.
Pierderea de caldura prin radiație poate fi minimizata prin utilizarea de izolare cu folie reflectorizanta.
Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul nr.2

Tabelul nr.2 Pierderile de căldură prin pereți

Unitatea
Valoare Valoare de
Nr. Caracteristici de
actuală proiect
măsură
Material termoizolant
1 tip lipsește MW
Conductivitatea termică a materialului
termoizolant
2 W/mK 0,000 0,044
Suprafața peretelui exterior
3 m2 119 119
Rezistența specifică la permiabilitatea termică 2
m K/W
4 0,535 2,273
Transmitanța termică W/(m2K)
5 1,867 0,440
Perioada de încălzire
6 h/an 3.984 3.984
Pierderi termice prin pereții fațadei treală
7 kWh/an 12.951 -
Pierderi termice prin pereții fațadei tnormată
8 kWh/an 14.718 3.468
Determinăm pierderile de căldură prin ferestre.
Prin ferestre se pierde până la un sfert din pierderea totală de energie, fie direct prin geamurile de sticlă,
fie prin ventilaţia produsă de orice breşă între cadrul ferestrei şi perete. Ferestrele cu un singur geam de
sticlă permit căldurii să treacă de la sursa mai caldă spre cea mai rece. Cu cât fereastra este mai mare,
cu atât va fi mai mare transferul de căldură: pierderea de căldură iarna şi încălzirea vara. Ferestrele cu
un singur geam de sticlă pot contribui la formarea condensului în timpului iernii, deoarece umezeala se
condensează în interiorul ferestrei. Nivelurile ridicate de condensare pot avea drept consecinţă
probleme de sănătate, deoarece acestea pot crea condiţii în care în case înfloreşte condensul ceea ce
conduce la boli ale bronhiilor, cum sunt astmul şi alergiile. Astfel, reducerea ratelor de transfer al
căldurii prin ferestre are mai multe avantaje. Pierderile de energie prin ferestre sunt prezentate in
tabelul nr 3.

Tabelul nr.3 Pierderile prin ferestre

Unitate Valoar Valoar Reducere

Nr Reducere
Caracteristici a de e e de a în
. a în %
măsură actuală proiect unități
Suprafața ferestre
1 m2 21,39 21,39 - -
Rezistența specifică la permiabilitatea
termică m2K/W
2 0,278 0,690 0,412 60%
Transmitanța termică
ferestre W/(m2K)
3 3,600 1,450 2,150 60%
Rata infiltrațiilor de aer
4 h-1 3,5 0,0 3,500 100%
Pierderi termice prin
tâmplărie treală
5 kWh/an 7.774 2.058 5.716 74%
Pierderi termice prin
tâmplărie tnormată
6 kWh/an 8.834 2.058 6.777 77%
Determinăm pierderile de căldură prin uși.
Uşile spre exterior sau la balcon sunt mai puţine decât ferestrele, astfel încât contribuie mai puţin la
transferul căldurii, totuşi aceleaşi principii se aplică în special pentru uşile cu geamuri.
Calulele sunt prezentate în tabelul nr.4

Tabelul nr.4. Pierderile de energie prin uși

Unitatea Valoar Valoare Reducere

Reducere
Nr. Caracteristici de e de a în
a în %
măsură actuală proiect unități
Suprafața uși externe
1 m2 7,91 7,91 - -
Rezistența specifică la
permiabilitatea termică m2K/W
2 0,256 0,556 0,299 54%
Transmitanța termică W/(m2K)
3 3,900 1,800 2,100 54%
Rata infiltrațiilor de aer
4 h-1 3,4 0,0 3,420 100%
Pierderi termice prin uși treală
5 kWh/an 3.083 944 2.139 69%
Pierderi termice prin uși tnormată
6 kWh/an 3.504 944 2.559 73%

Determinăm pierderile de căldură prin planșeu și pardosea

Pentru acestea există o varietate de materiale de izolare. Dacă avem acces la spaţiul dintre acoperiş şi
tavan, o inspectare a acestuia ne va permite să determinăm nivelul izolaţiei. Dacă acesta nu este
suficient pentru a preveni pierderea de căldură (în UK-250 mm), în general este posibil să adăugăm o
izolaţie suplimentară, la un nivel de cost relativ scăzut, pentru care poate fi disponibil un grant sau o
subvenţie. Dacă nu există pod, atunci izolarea poate fi adăugată sub tavan, dacă înălţimea o permite sau
pe acoperiş, dacă acesta este plat.
În general nu este posibil să se verifice dacă există vreo izolare sub podea decât dacă locuinţa are
pardoseli din lemn. Numai casele noi au o izolaţie sub podea. Covoarele pot furniza un nivel de
izolaţie. Calculele efectuate sunt prezentate în tabelul nr.5 și tabelul nr.6
Tabelul nr.5. Pierderile de căldură prin planșeu

Unitatea
Valoare Valoare de
Nr. Caracteristici de
actuală proiect
măsură
tip Plăci de MW
Material termoizolant
1 beton armat
Conductivitatea termică a materialului
termoizolant
2 W/mK - 0,044
Suprafața planșeului de pod+acoperiș
1 m2 64,50 64,50
Rezistența specifică la permiabilitatea termică 2
m K/W
2 0,266 2,539
Transmitanța termică W/(m2K)
3 3,758 0,394
Perioada de încălzire
4 h/an 3.984 3.984
Pierderi termice prin planșeu de pod/acoperiș
treală kWh/an 14.156 -
5
Pierderi termice prin planșeu de pod/acoperiș
tnormată kWh/an 16.088 1.585
6

Tabelul nr.6. Pierderile de căldură prin pardosea

Valoar
Unitatea Valoare Reducere
e Reducere
Nr. Caracteristici de de a în
actual a în %
măsură proiect unități
ă
Suprafața pardosea
3 m2 64,50 64,50 - -
Rezistența specifică la
permiabilitatea termică m2K/W
4 0,387 1,815 1,429 79%
5 Transmitanța termică 2
W/(m K) 2,586 0,551 2,035 79%
Pierderi termice prin pardosea
treală
7 kWh/an 9.739 - - -
Pierderi termice prin pardosea
tnormat
8 kWh/an 11.068 2.358 8.710 79%
CONCLUZIE.

Auditul energetic al unei clădiri urmărește identificarea principalelor caracteristici termice și energetice ale
construcției și ale instalațiilor aferente acesteia și stabilirea, din punct de vedere tehnic și economic a soluțiilor
de reabilitare sau modernizare termică și energetică a construcției și a instalațiilor aferente acesteia, pe baza
rezultatelor obținute din activitatea de analiză termică și energetică a clădirii.
După calculele efectuate vedem că cele mai mari pierderi de energie se datorează perețelor fațadei ,care este
urmată de ferestre , apoi pardoselei și ușilor. Ca metode de reducere a pierderilor de energie propun ca măsuri:

1) Sporirea rezistenșei termice a tavanului.

2) Executarea tencuielei fațadei.
3) Schimbarea ferestrelor cu termopan.
4) Instalarea sistemului ( HVAC ) – este tehnologia de a menține parametrii prestabiliți ale
temperaturii aerului, umidității și compoziției chimice a aerului