Specificul curriculumului de Consiliere si Orientare pentru învatamântul gimnazial rezida
în: - abordarea cu prioritate a problematicii referitoare la cariera, în conditiile în care, la finalul acestui ciclu de învatamânt, elevul îsi va exprima optiunea pentru urmatorul nivel de scolarizare, în termeni de filiera, profil si specializare; - contributia majora a acestei discipline la autocunoasterea elevilor – conditie fundamentala pentru orientarea scolara optima a acestora. Astfel profesorul diriginte trebuie să dispună de metode şi tehnici de consiliere în probleme legate de: 1. Autocunoastere si dezvoltare personala 2. Comunicare si abilitati sociale 3. Managementul informatiilor si al învatarii 4. Planificarea carierei 5. Calitatea stilului de viata Unul dintre obiectivele curriculumului de Consiliere si orientare este stimularea abilitatilor de învatare permanenta, în scopul dezvoltarii personale si al integrarii socio-profesionale viitoare, de succes. Elevii experimenteaza practic, în cadrul orelor de Consiliere si orientare, diferite tehnici de învatare, de relationare, de comunicare eficienta, abilitati de explorare a resurselor personale si a carierei, apoi aplica ceea ce au asimilat în clasa, în situatii de viata diverse si îsi evalueaza propriul progres. Învata astfel sa îsi asume responsabilitatea propriei învatari Procesul didactic se focalizeaza atât pe asimilarea de cunostinte si abilitati specifice disciplinei, cât si pe dezvoltarea atitudinilor si a mecanismelor învatarii personalizate, constiente si eficiente, pe care elevii sa le aplice si în diferite contexte de viata, nu doar în cadrul scolii. Procesul de predare-învatare specific Consilierii si orientarii este orientat de principiile învatarii active, centrate pe elev. În acest scop, metodele recomandate pentru orele de Consiliere si orientare sunt cele activ-participative. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi sau în echipa, prin activitati independente sau asistate, precum • jocul de rol, simularea, • brainstorming-ul, • metode art-creative, • exercitiul, • chestionarul de interese si abilitati, • conversatia, discutia, dezbaterea. Astfel, metodele folosite pentru consilierea şi orientarea şcolară sunt: convorbirea, testarea psihologică a elevilor, consultarea catalogului, discuţii cu părinţii, investigarea intereselor profesionale şi şcolare, tehnici de clarificare a valorilor, consilierea de grup şi individuală, dezbaterea, programul „Consilierea şi Orientarea Carierei”, interviul, oferirea de informaţii privind reţeaua şcolară, metoda testelor, analiza profilelor psihologice, vizionări de casete video pe problematica OSP, observaţia, convorbirea, chestionare, brainstorming, etc. Alte metode de consiliere şi orientare şcolară care ar trebui să le cunoaştem sunt cele care s-au dovedit utile, cele utilizate în alte ţări, de consiliere în grup, de consiliere pe specialităţi, interactive, de cunoaştere a cererii pe piaţa muncii la nivel naţional şi judeţean, de consiliere a elevilor în condiţiile şomajului, teste şi chestionare de personalitate, informaţii despre piaţa muncii, consiliere asistată de calculator, teste de aptitudini şi interese etalonate pe populaţie românească, reţeaua şcolară din România la nivel preuniversitar, sisteme interactive computerizate de testare a intereselor şi aptitudinilor, de explorare a conţinutului şi cerinţelor ocupaţiilor. Metodele de consiliere în probleme legate de tehnicile de învăţare eficientă sunt de o mare diversitate: expunerea şi dezbaterea, efectele unor modalităţi de învăţare, prezentarea de cărţi, optimizarea învăţării, gestionarea timpului şi a efortului, aplicaţii în grupe mici, consilierea individuală, consilierea de grup, studiul de caz, chestionare, teste, interviuri, convorbiri cu tema „învăţarea eficientă”, activităţi de grup (brainstorming, dezbateri, discuţii, joc de rol, exerciţii), analiza rezultatelor şcolare, învăţarea diferenţiată pe grupe, învăţarea pe ateliere de lucru, evaluarea curentă, evaluarea cunoştinţelor pe baza testelor grilă, metoda cunoaşterii personalităţii elevului etc. Alte metode de învăţare eficientă care trebuie cunoscute ar fi: tehnici experimentate de învăţare eficientă, metode de tratare diferenţiată şi de individualizare a învăţării, metode de raţionalizare a timpului, metode de intercunoaştere şi interrelaţionare, instrumente şi tehnici de modelare audio-vizuală, calculatoare, proceduri de instruire şi de evaluare a rezultatelor, metoda proiectelor (cercetare-acţiune), soft educaţional pentru eficientizarea învăţării etc. Tehnicile folosite în consilierea elevilor rămaşi în urmă la învăţătură sunt multe, dintre care o frecvenţă mai mare o au: discuţiile cu părinţii şi profesorii, convorbirile cu elevii, testarea psihologică, investigarea climatului socio-afectiv şi a atitudinii faţă de şcoală, identificarea nevoilor elevilor, consilierea individuală, studii de caz, interviul, consilierea pe multiple planuri, Tehnicile de consiliere a elevilor rămaşi în urmă la învăţătură care trebuie a fi cunoscute sunt : consilierea de grup a celor rămaşi în urmă la anumite materii, tehnicile cognitiv- comportamentale, de dezetichetare, suportive, metode concrete de motivare a învăţării, lucrul pe echipe în care fiecare are un rol şi contribuie activ la viaţa echipei, instrumente pentru dezvoltarea capacităţilor, teste de identificare a capacităţilor deficitare, tehnici de recuperare, terapia familiei, terapie cognitivă, cursuri de psihoterapie, psihodramă, tehnici referitoare la dificultăţile de învăţare şi eşec şcolar. Cât priveşte consilierea şi orientarea şcolară a elevilor performanţi, testarea psihologică, urmărirea integrării sociale a elevilor performanţi, identificarea copiilor supradotaţi, teste de aptitudini, consiliere (individuală, de grup, a familiei,, procedee de clarificare a valorilor personale, de identificare a intereselor şi tehnici de reprezentare a spaţiului personal. Procedeele predominant pedagogice mai frecvent folosite sunt următoarele: jocul didactic, testele grilă cu grad de dificultate maxim, iniţierea unor teme de cercetare în care să fie implicaţi aceşti elevi şi stimularea lor, organizarea modulară a activităţii de instruire, programe speciale de pregătire intensivă, „îmbogăţirea orizontală şi verticală” a materiei, studiul individual, lectura suplimentară. De asemenea, sunt prezente procedee de organizare a instruirii, cum ar fi: munca diferenţiată pe grupe omogene de elevi cu performanţe superioare, recomandarea directorilor de şcoli pentru organizarea unor cercuri pe discipline, informarea despre activităţi alternative (de exemplu cercuri) Trebuie cunoscute si alte procedee de Consiliere şi Orientare Şcolară a elevilor performanţi cu caracter psihologic (procedee de relaxare, exemple de metode de consiliere şi orientare şcolară a elevilor performanţi, informaţii despre posibilităţile oferite de actualul sistem de învăţământ, procedee de formare a imaginii de sine, identificarea dificultăţilor de relaţionare cu părinţii, relaţia copiilor supradotaţi cu şcoala, planificarea carierei, tehnici cognitiviste, tehnici de dezvoltare a creativităţii, procedee de consiliere şi orientare articulate într-un program coerent cu un grup ţintă, programele educative speciale Procedeele cu caracter pedagogic sunt : metode şi tehnici de muncă intelectuală, mentoriat prin corespondenţă Toate tehnicile folosite în consilierea în chestiuni legate de viaţa personală au un caracter psihologic (100%).Acestea sunt: -cele slab definite (convorbirea, observaţia, chestionarele, testele psihologice, testele de personalitate, metoda cunoaşterii elevului, dialogul, sfatul, îndemnul, testul sociometric, convorbirea, anamneza, studiul de caz) - cele bine definite (identificarea problemelor, stabilirea alternativelor, tehnici cognitive comportamentale,, toate tehnicile de întărire a eului, consilierea individuală şi de grup, probe psihometrice, metode noi de "lectură a realului", "cele 7 trepte ale eficienţei", antrenamentul asertiv, tehnici de restructurare cognitiv–comportamentală, tehnici cognitiviste, tehnici de relaxare, confruntarea subiectului cu imaginea de sine). Astfel, de exemplu, avem tipul de tehnică (cognitivă, de autocunoaştere, de autoevaluare, terapie de susţinere, psihoterapie), care se raportează la probleme specifice (tehnici de formare şi dezvoltare a atitudinilor morale, tehnici de elaborare a profilurilor psihologice pe categorii de vârstă, prevenţia şi eliminarea stresului, violenţa în şcoli, intervenţie în cazul consumului de alcool, tutun, droguri). În concluzie este necesară : -o colaborare între şcoală şi Centrele de Asistenţă Psihopedagogică în activităţi educative, -participarea acestora la consilii profesorale, -cursuri de consiliere cu profesorii de OSP, -consilierea individuală şi de grup, examinări psihologice, -consilieri colective cu părinţii, -asistenţă la orele de dirigenţie, -dezbateri interactive, -lectorate cu părinţii, întâlniri cu celelalte cadre didactice, -participări la comisii ale diriginţilor şi la orele de dirigenţie, - perfecţionări pentru bibliotecari, pedagogi, învăţători, educatoare. Sunt necesare cursurile de perfecţionare, programele de prevenţie, consilierea terapeutică şi vocaţională, formarea psihopedagogică a cadrelor didactice, participarea la consiliile elevilor, îndrumarea metodică a profesorilor în aria curriculară "Consiliere şi Orientare", cursurile de formare a formatorilor pe probleme de HIV-SIDA colaborări cu Departamentul de Protecţie a Copilului şi Centrul de Sănătate Mintală, participări la comisiile metodice, lectorate cu părinţii, activităţi de formare continuă prin Casa Corpului Didactic, activităţi ale ONG , inspecţii şcolare, colaborări, parteneriate, consultaţii ocazionale, participarea directorilor de şcoli. la cercuri, etc...