Lp.

INFLAMATIA I

DEF.: Inflamatia = proces patologic complex care include pe de-o parte , fenomene
alterative si pe de alta parte, fenomene reactionale vasculo-exudative si proliferative
la care se adauga fenomene reparatorii.
Acest proces odata declanssat se desfasoara prin mecanisme nespecifice. El
are o etiologie multifactoriala, putand fi indus de numerosi agenti si de variate conditii
etiologice.
• Agenti etiologici:
- microorganisme patogene;
- paraziti animali
- unii agenti fizici ( radiatii ionizante/neionizante, energie electrica, frig,
caldura, traumatisme mecanice)
- subst. chimice exogene (dextran, terebutina, etc.)
- produsi nespecifici si specifici rezultati din procese necrotice sau din distructii
tisulare (striviri), etc.
• Manifestarile inflamatorii pot fi:
1. LOCALE (la poarta de intrare a agentului flagogen):
- rubor (rosata)
- tumor (tumefactie)
- calor (caldura)
- dolor (durere)
- functiolesa (impotenta functionala)
Aceasta simptomatologie se explica prin modificarile vasculare locale ce constau in
vasodilatatie asociata cu cresterea permeabilitatii vasculare, cu exudarea plasmei in
focarul inflamator si migrarea leucocitelor in zona inflamata.
2. EFECTE BIOLOGICE SISTEMICE:
- febra
- leucocitoza
- disproteinemie
(de corectat)
Vom lua in studiu TESTE NESPECIFICE ce apar modificate in contextul inflamatiei:
1. VSH
2. Reac. RIVALTA
3. LEUCOGRAMA
4. FIBRINOGENUL
5. PROTEINA ‘C’ REACTIVA
6. TESTE DE LABILITATE SERICA
7. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE
8. HAPTOGLOBINA SERICA
INFLAMATIA si INFECTIA nu sunt sinonime.
INFLAMATIA = proces biochimic si celular care apare in tes. vascularizate ca reactie
de aparare declansata de patrunderea unor agenti patogeni in tes. organismului.
INFECTIA = proces ce apare datorita prezentei unui agent patogen infectios in tes.
organismului; poate fi cauza de inflamatie.
Dar INFLAMATIA poate sa apara in conditii de perfecta sterilitate.

1
 1. Viteza de sedimentare a hematiilor(VSH-ul)
(Principiu: daca sangele este tratat cu un anticoagulant si lasat in repaus eritrocitele sedimenteaza dupa un interval
variabil)

Metoda utilizata este metoda WESTERGREEN.

Materiale necesare:
- sange (recoltat fara stazaa prin suspendarea garoului);
- solutie citrat de sodiu 3,8% - 0,4 ml;
- seringa de 2 ml;
- pipete Westergreen de 300 mm (gradata in mm de la 0 la 200)
- aparat Westergreen (stativ)

Metoda de lucru:
- se recolteaza 1,6 ml sange (fara staza) in seringa de 2 ml ce contine 0,4 ml
citrat de sodiu 3,8% sterila, urmata de agitarea prin inclinare succesiva
orizontala-verticala la recoltarea cu seringa, sau rotirea (agitarea) flaconului cu
anticoagulant (EDTA) la recoltarea directa in flaconul cu anticoagulant
(vacuuteiner).
- se aspira sange in pipeta Westergreen pana la marca superioara;
- se apasa varful pipetei pe dopul de cauciuc al stativului Westergreen si se
fixeaza pipeta perfect vertical;
- din acest moment se porneste ceasul;
- se citeste cati milimetri a scazut coloana de eritrocite la 1 h, respectiv 2 h.

Factori care influenteaza VSH-ul: (de completat)

• Elementele figurate au pe suprafata lor sarcini negative si de aceea se resping
reciproc;
• plasma are in general o incarcatura electrica pozitiva dependenta in mare
masura de raportul A/G.
Factorii ce influenteaza VSH sunt:
1. Fact. eritrocitari
Daca eritrocitele sunt normale, VSH este influentat numai de concentratia
eritrocitara. Cu cat o anemie este mai severa, cu atat sedimentarea eritrocitelor
este mai rapida (scade forta de respingere ?). Cu cat poliglobulia este mai
pronuntata, cu atat VSH este mai scazut (creste respingerea reciproca).
2. Fact. plasmatici
Sunt legati de modificari cantitative si calitative ale proteinelor plasmatice.
Albuminele, care se gasesc in concentratie mai mare si au sarcini negative maresc
stabilitatea sistemului prin respingere si de aceea diminua VSH, iar globulinele
care au mai mult sarcini pozitive maresc incarcatura pozitiva a plasmei si prin
urmare accelereaza VSH.

VALORI NORMALE:
- dupa 1 h = 1-20 mm femei si 1-15 mm barbati;
- dupa 2 h = 8-38 mm femei si 7-30 mm barbati;
- dupa 24 h = barbati 50 mm, femei 70 mm.

2
Variatii fiziologice:
Se remarca unele modificari in timpul: digestiei, ciclului menstrual, sarcina.
Este de preferat sa se evite recoltarea sangelui in aceste situatii.
Mai pot apare erori in cazul coagularii partiale a sangelui sau in cazul scurgerii unui
intervaal prea mare intre recoltare si efectuarea examenului;
Dea semenea pot apare erori in caz de anemii grave sau poliglobulii (vezi mai sus fact
ce influenteaza VSH).

VARIATII PATOLOGICE:

1) Cresterea VSH-ului:
- orice proces inflamator;
- orice proces infectios (faza aacuta sau convalescenta)
- boli infectioase si inflamatoriii (este utila pt. tratamentul si urmarirea evolutiei
lor): TBC activ, RAA, maladia ÖSLER, infarct, leptospiroza, septicemii;
- disglobulinemii (macroglobulinemia monoclonala Waldenström, maladia
Kahler)
- cancer evolutiv;
- puseuri acute de boli de colagen si LED (creste f. mult)
- sarcina dupa luna a IIa
- menstruatie
VSH creste in boli cu disproteinemie (care modifica stabilitatea suspensiei
eritrocitare) cu accelerarea vitezei lor de sedimentare.

2) Scadrea VSH-ului:
- hepatita epidemica;
- stari alergice;
- policitemie, poliglobulie;
- insuficienta cardiaca;
- talasemie.

De mentionat procedeul FUENTE-HITA cu tuburile inclinate la 45o – accelereaza viteza de 4 ori!!

2) Reactia RIVALTA
(Principiu: proteinele din lichidele biologice precipita in mediul slab acid (acid acetic 2%) daca depaseste
concentratia de 3 g%)

Materiale necesare:
- lichid biologic analizat:
• pleural (toracocenteza)
• pericardic (punctie peericardica)
• peritoneal (paracenteza)
- cilindru gradat;
- acid acetic 2%;
- apa distilata.

Metoda de lucru:
Intr-un cilindru gradat se pun 100 ml apa acidulata cu acid acetic 2%. Se lasa sa
cada o picatura din lichidul biologic analizat, cat mai aproape de suprafata apei.

3
 Acest test ne orienteaza rapid pentru diferentierea exudatelor si transudatelor.

Daca reactia este pozitiva se formeaza o opalescenta ca un ‘fum de tigara”, care se

produce pe traiectul picaturii.

3. LEUCOGRAMA
(include nunarul de leucocite si formula leucocitara + formule imbogatite leucoconcentratul si formula
Arneth-Schilling)

I. Numararea leucocitelor
(se efectueaza asemnator nr. Eritrocitelor)
Principiul metodei :
- sangele recoltat in pipete speciale, diluat cu un lichid hemolizant ce pastreaza
intacte leucocitele, este introdus intr-un hemocitometru, unde acestea se numara
intr-un volum precis determinat.
Materiale necesare :
- pipeta Potain pt. Leucocite (cu bila alba) – are capacitatea de 11 vol.
- prezinta pe tubul capilar 0,5 ; 1 ;11
- lichid de dilutie Tűrck – acid acetic glacial 2ml
- ajbastru de metilen 2 pic
- apa distilata 100 ml
- hemocitometru (camera de numarat Burker –Turck)
- lamela de sticla
- microscop optic
- materiale necesare recoltarii sangelui

Se aspira sange in pipeta Potain pana la diviziunea 0,5 pt dilutie 1/20 sau pana la 1 pt
dilutie 1/10, apoi lichid de dilutie Turck pana la diviziunea 11.
Se omogenizeaza sangele diluat prin agitarea pipetei 3 min ;
Se arunca primele 2-3 pic si se umple camera de numarat Burker-Turck fara sa
patrunda bule de aer ;
Se asteapta sedimentarea leucocitelor timp de 1-2 min.
Numararea se face pe patrate mari.
Se numara 4 campuri de 1mm2 (patrat delimitat de linii triple cu latura de 1 mm) din
cele patru colturi ale camerei.
Se face media aritmetica a numerelor obtinute.(M)
Pentru a afla nr de leucocite / mmc se face corectia de inaltime (1/10) si de dilutie
(1/10 sau 1/20) adica : nr.leucocite/mmc = Mx10x20=Mx200 sau Mx10x10=Mx100

Valori normale :
Adult : 4.000 – 9.000/mmc
Nou-nascut : 12.000 – 20.000/mmc
Sugar : 8.000 – 12.000/mmc

4
VARIATII FIZIOLOGICE/ PATOLOGICE :

A)Leucocitoza = cresterea nr. Total de leucocite >10.000/mmc (adult)

- fiziologica : effort muscular intens si prelungit (hemoconcentratie – mobilizarea
leucocitelor din circulatia periferica), graviditate, stress, mese copioase, etc.
- patologice : infectii, distrugeri tisulare proprii (interventii chirurgicale, IMAc,
traumatisme, etc), afectiuni neoplazice, intoxicatii cu Hg, etc.
B)R. leucemoida = crestere masiva a nr. De leucocite > 30.000/mmc
- tabloul hematologic sugereaza leucemia, dar aceasta afectiune nu exista
- reactie benigna realizata prin stimularea maduvei ososase de catre toxinele
bacteriene/chimice, virusi ;
- este un fenomen reversibil ; fosfataza alcalina leucocitara crescuta (granulocite
normale tinere) spre deosebire de leucemie unde este scazuta (defect genetic al
granulocitelor) ; in leucemia mieloida cr. Nr.de leucocite f.mare,>sute de
mii/mmc.
C)Leucopenia = scaderea nr.de leucocite <3.500/mmc (adult)
- fiziologica : batrani, surmenaj fizic
- leucopenie permanenta (2000-3000/mmc) fara manifestari patologice
- patologice : * prin inhibitie medulara (expuneri la radiatii ionizante, trat.cu
citostatice, utilizare indelungata de ab, etc ;
• prin distrugere exagerata(boli autoimune ; hipersplenism ; infecti virale.

II. Formula leucocitara = raportul procentual al leucocitelor pe frotiul de sange

periferic dupa numararea a cel putin 100 elemente (exactitatea rezultatelor
creste cu cat nr de leucocite examinate este mai mare)
Pe frotiul de sange periferic (coloratie May Grűndwald-Giemsa) se constata anumite
particularitati ale leucocitelor (vezi recapitulare) care le clasifica in :
• NEUTROFILE NESEGMENTATE ( pinephrine tinere, nucleu cu 2-3
lobi/nesegmentat) 0-300/mmc = 1-4%
• NEUTROFILE SEGMENTATE 2500 – 6000/mmc = 50-65% (67%)
• EOZINOFILE (granulatii portocalii si citoplasma roz) 50-300/mmc = 1-4%
• BAZOFILE (granulatii albastru inchis si citoplasma roz)0-80/mmc = 0-1%
• LIMFOCITE (m.m. nuclei violacei si citoplasma albastra) 1200-2200/mmc =
20-35% (40%0
• MONOCITE (nucleu violaceu si citoplasma albastra) 240-600/mmc = 4-8%

Valoarea absoluta a tipului de leucocite exprima numarul fiecaruia continut pe mmc

sange.
Se calculeaza cunoscand FORMULA LEUCOCITARA (distributia procentuala) si nr.
Absolut de leucocite/mmc (N = 4000-9000/mmc) folosind regula de trei simpla :

Ex : Nr. Leucocite=6000/mmc
Limfocite 25%
Nr absolut de limfocite=25x6000/100=1500/mmc

5
 VARIATII PATOLOGICE

NEUTROFILIA
= cresterea numarului de PMN neutrofile in valoare absoluta la peste 6500/mmc.
- apare in infectii bacteriene, boli inflamatorii, tumori maligne (necroze
intratumorale), stress, anumite medicamente ; arsuri, traumatisme, infarct (dat
resorbtiei de pirogeni prin distructie tisulara), boli metabolice, etc. ;
- in infectiile obisnuite apar granulocite tinere, eliberate inainte de segmentarea
nucleului (2-3 lobi sau nesegmentat) ;
- in infectiile grave, neutrofilele pot prezenta granulatii toxice si corpusculi Dohle
(vacuole intracitoplasmatice)

NEUTROPENIA
= scaderea nr. De granulocite neutrofile in valoare absoluta sub 1500/mmc.
- apare cel mai frecvent in cazul infectiilor virale si la adm. Unor medicamente ;
- AGRANULOCITOZA = neutropenie severa < 500/mmc ;

EOZINOFILIA
= cresterea nr. De eozinofile in valoarea absoluta > 500/mmc ;
- cresteri usoare – moderate : boli alergice, boala Addison,iradiere ;
- cresteri marcate : boli dermetologice si parazitare ;

EOZINOPENIA
= scaderea nr. De eozinofile < 500/mmc;
- scaderi usoare – moderate: stress acut/cronic, emotional/somatic, pine endocrine
(exces ACTH, cortizon, pinephrine) = prin scaderea mobilizarii rezervelor
medulare si este insotita de neutrofilie.
BAZOFILIA
= cresterea nr. De bazofile > 80/mmc ;
- leucemia mieloida cronica ; dipa splenectomie, boala Hodgkin, colita ulceroasa,
varicela ;

BAZOPENIA
= scaderea nr. De bazofile < 80/mmc;
- in reactia anafilactica;

LIMFOCITOZA
= cresterea nr de limfoccite > 2500/mmc ;
- relativa = nr. Total al limfocitelor circulante este neschimbat, dar nr. De leucocte
totale este scazut datorita neutropeniei ; insoteste situatiile de la neutropenie ;
- absoluta = nr limfocitelor circulante creste ;
- limfocitoza severa (80-90% limfocite adulte) = leucemia limfatica cronica (se
asociaza cu leucocitoza)
- limfocitoza cu leucocitoza marcata = leucemie limfocitara cronica ;
- limfocitoza marcata cu leucocitoza = boli infectioase acute (pertussis,
mononucleoza infectioasa) ;
- limfocitoza usoara = infectii virale cu exantem (rubeola, rujeola, varicela) sau
infectii bacteriene cronice (TBC, sifilis, bruceloza) ;

6
 LIMFOPENIA
= scaderea nr. De limfocite < 1200/mmc ;
- falsa = prin cresterea nr. De granulocite ;
- reala = SIDA, boala de iradiatie, citostatice, boala Hodgkin ;

MONOCITOZA
= cresterea nr. De monocite > 750/mmc ;
= asociata frecv. Cu boli hematologice, de colagen sau neoplasme
- leucemia cu monocite, TBC, endocardita bacteriana subacuta, mononucleoza
infectioasa

MONOCITOPENIA
= scaderea nr de monocite < 240/mmc
a. infectii masive si aplazii medulare

7
Lp2.
INFLAMATIA 2

Aspecte ale electroforezei proteinelor serice in diverse situatii patologice :

1. INFLAMATIE ACUTA Val. Normale :

Proteine totale = 8g% 6,5 – 8,5 g/100ml (6-8 g/100ml)

Albumine = 52% 60 % (50-60)
α1 = 5% 5,4 +/- 0,9 % (4-7)
α2 = 15% 7,5 +/- 1,5 % (7-12)
β = 11% 12,5 +/- 1,6% (9-14)
γ =17% 16 +/- 2,8 % (15-19)

2. INFLAMATIE CRONICA Val. Normale :

Proteine totale = 7,2 g% 6,5 – 8,5 g/100ml (6-8 g/100ml)
Albumine = 50% 60 % (50-60)
α1 = 5% 5,4 +/- 0,9 % (4-7)
α2 =8% 7,5 +/- 1,5 % (7-12)
β = 14% 12,5 +/- 1,6% (9-14)
γ = 23% 16 +/- 2,8 % (15-19)

3. CIROZA HEPATICA Val. Normale:

Proteine totale = 5,2 g% 6,5 – 8,5 g/100ml (6-8 g/100ml)
Albumine = 40% 60 % (50-60)
α1 = 4,1% 5,4 +/- 0,9 % (4-7)
α2 = 8,9 % 7,5 +/- 1,5 % (7-12)
β = 21,5% 12,5 +/- 1,6% (9-14)
γ = 25,5% 16 +/- 2,8 % (15-19)
4. SINDROM NEFROTIC Val. Normale:
Proteine totale = 4,75 g% 6,5 – 8,5 g/100ml (6-8 g/100ml)
Albumine = 28% 60 % (50-60)
α1 = 7% 5,4 +/- 0,9 % (4-7)
α2 = 17 % 7,5 +/- 1,5 % (7-12)
β = 30% 12,5 +/- 1,6% (9-14)
γ = 18% 16 +/- 2,8 % (15-19)

8
5. Pac. 27 ani ; tuse, febra, transpiratii, frison, catar oculo-nazal
L = 3500/mmc
Neutrof. Nesegm. = 0%
Neutrof. Segm. = 45%
Eozinofile = 2%
Bazofile = 1%
Monocite = 6%
Limfocite = 46%
VSH = 60mm/h
Fibrinogen = 580 mg/100 ml plasma
A/G = 0,85
Sindrom inflamator acut de etiologie virala
6. MIELOM MULTIPLU Val. Normale :
Proteine totale = 10,2 g/100ml 6,5 – 8,5 g/100ml (6-8 g/100ml)
Albumine = 33,4% 60 % (50-60)
α1 = 4,9% 5,4 +/- 0,9 % (4-7)
α2 = 7,6% 7,5 +/- 1,5 % (7-12)
β = 8,6% 12,5 +/- 1,6% (9-14)
γ = 45,5% 16 +/- 2,8 % (15-19)

9
 4.FIBRINOGENUL

Fibrinogenul este o substanta proteinica din sange care este sintetizata

de ficat si care are rol important in coagularea sangelui.
VaLORI NORMALE = 200 – 400 mg %
VARIATII :
- creste nespecific in inflamatie (ex. RAA – cresteri> 600-700 mg%) ;
accelereaza VSH-ul
- creste fiziologic in sarcina si la menstruatie ;
- scade in : afectiuni hepatice grave (stadiu tardiv ciroza), alcoolism,
neoplasm gastric, gastrectomii, boli infectioase grave

5. HAPTOGLOBINA SERICA

= o alfa2-globulina ; proteina de faza acuta

=produsa de hepatocit in cea mai mare masura, dar si de alte tesuturi –
piele, plaman, rinichi
VALORI NORMALE = 30-180 mg%
VARIATII :
- creste in inlamatii de 2-4 ori ;
- scade in hepatopatii severe ; in hemoliza intra- si extravasculara pri
cresterea eliminarii complexului haptoglobina-hemoglobina
(screening si monitorizare anemia hemolitica)

6. PROTEINA C REACTIVA

= interes incontestabil in evidentierea inflamatiei; proteina de faza

acuta;

10
 = proteina serica prezenta la persoanele sanatoase in cantitate minima;
- se deplaseaza electroforetic cu fractiunea gama-globulinelor;
- este produsa de hepatocite ca rspuns la lezarea / distrugerea diverselor
cel.indiferent de etiologie (se leaga de fosfocolina pe suprafata
celulelor afectate/unele bacterii pentru a facilita activarea
complementului via complexul C1q); afectarea pancreatica este cea
care determina in cea mai mare masura cresterea exagerata a acestei
subst. ;
VALORI NORMALE = 0,7 – 2,3 mg/l
- creste in orice process inflamator;
- cresteri intre 6 – 23 mg/l in cancerul de pancreas; 4 – 13 mg/l in
pancreatite cornice
Testul PCR-latex: test de aglutinare rapida care permite detectarea
directa si semicantitativa a proteinei
• Reactivul PCR-latex = suspensie de particule de latex reacoperite
cu Ac anti-PCR umana care aglutineaza in przenta PCR din seruri
de analizat; este astfel calibrat incat sa permita detectarea PCR
daca acesta se afla in corp in cant de 6-250mg/l.
• Seruri control = + ser uman; - ser animal
• Lama cu godeuri

Control + control - ser de analizat

11
 Metoda: - se agita sticluta cu reactiv cu o bagheta de unica folosinta; -
se pune peste fiecare picatura de ser cate o picatura de reactiv si se
amesteca usor cu bagheta, dupa care se pune la agitatorul reglabil 3
min la 100 rot/min ;
Rezultate :
+ = aspect de grunji in lichid incolor, grunji la marginea picaturii (+
 +++ in functie de marimea grunjilor)
- = aspect laptos, uniform

7. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE

=metoda de separare a moleculelor in camp electric; proteinograma;

-migrarea se face pe diferite medii: hartie, gel agar-agar, amidon, acetate
de celuloza  valorile procentuale difera dupa mediul de separare si
dupa modul de apreciere;
- permite aprecierea corecta a disproteinemiilor
-fractiunile se impart in 5 zone:
* Albuminele (serumalbuminele / serinele) = in medie 60% (4-5 g/100ml)
-sinteza lor are loc al nivelul hepatocitelor  toate afectiunile care
lezeaza parenchimul hepatic duc la o scadere mai mult sau mai putin
accentuate a albuminei, asociata uneori cu un catabolism crescut :
hepatite acute, hepatite cronice , ciroza, diabet, neoplazii, subnutritie,
leucoze acute, afectiuni renale, intoxicatii cronice, hemoragii, arsuri,
pierderi intestinale, etc ;
* Globulinele (serumglobulinele) = in medie 40% (2,5-3 g/100ml)
Proteine totale = 6,5 – 8,5 g/100ml (6-8 g/100ml)
Albumine = 60 % (50-60)
α1 = 5,4 +/- 0,9 % (4-7)
α2 = 7,5 +/- 1,5 %(7-12)
β = 12,5 +/- 1,6% (9-14)

12
γ =16 +/- 2,8 % (15-19)

INFLAMATIA SE EVIDENTIAZA IN GENERAL PRIN CRESTEREA

α1 SI α2 GLOBULINELOR.
De foarte multe ori se constata o crestere asociata a unora din fractiunile
globulinelor. Ex. majoritatea bolilor inflamatorii cronice si tumorile
maligne se insotesc de hiperalfa si hipergamaglobulinemie ; in cirozele
hepatice sunt uneori asociate hiperbeta cu hipergamaglobulinemie, etc. ;

8.TESTELE DE LABILITATE SERICA

(TESTE DE DISPROTEINEMIE; TESTE DE FLOCULARE0

- se practica tot mai putin ; sunt reactii empirice, nespecifice ;

- foarte usor de efectuat, suficient de sensibile ; element de orientare, nu
si de diagnostic ;
- se bazeaza pe aprecierea turbiditatii sau flocularii care apare in ser
dupa administrarea diversilor reactivi (saruri de metale grele)

R.TIMOL
Tehnica:
- la 0.1 ml ser proaspat se adauga 6 ml reactive tampon veronal-timol
 se agita = dupa 30 min se apreciaza turbiditattea prin comparare cu
o gama de etalonare;
Valori normale : 0-4 u MacLagan
R. KUNKEL
Tehnica:
- la 0.1 ml ser proaspat se adauga 6 ml reactiv SULFAT DE Zn
tamponat  se agita = dupa 30 min se apreciaza turbiditattea prin

13
 comparare cu o gama de etalonare, fie scala Timol, fie
fotocolorimetru;
Valori normale : 2-8 u MacLagan

14