Sunteți pe pagina 1din 226

CRONOLOGIA RAŢIONATĂ

ISTORIE] UNIVERSALE
PRELUORATĂ

CU PRIVIRE LA ESAMENUL DE BACALAUREAT

DE

r' p, JENOPOL
DOG'l'OR IN ["ILOSOl"IE, PROI�ESOR j)EJ ISTORIE ŞI FlLOSOFIE
LA INS1'ITDTUL ACAUEJJl11C j)IN IASSr.

EDITIA .A DOUA
REVEJ;)'\]TĂ ŞI ADAUS Ă.

IASSI.
TIPO-LITOGRAPL\. H. GOLDNER.

1 8 7 8.

www.dacoromanica.ro
1. N Pli,i3C
AUTOR.a:
V 0 L Noz-AP-4-. t-ieiwale.
N 2 197,9 ..A6UL
_ .. . 71J7ff ......

PREFATA

Lipsa unei espuneri pe scurt a insirArei lap-


telor istoriee ne an pArut in destul de sinatith,
in timpul practicei de aproape septe ani ce am
flicut-o ea profesor la Institutul academic. Pen-
tru a indeplini aceastii 1ips6, am intreprins scrie-
rea de fatA. In ea stint expuse pe scurt faptele
istorice fArA nici tin soiu de apretuire criticA a
lor, care rarniine cu totul in voia profesorului.
Am Mutat cu deaciinsul a da o desvoltare mai
mare faptelor de culturl, care insA s'au tipArit
cu litere mai miei si pot astfel fi omise intr'un
curs mai elementar. De asemene s'au tipArit en
caractere mici inceputul sau sfirsitul unei pe-
rioade intru ct aceasta era de nevoe pentru a
nu se intrerumpe continuitatea istoricI. Pretu-
iinclene am urmat scrierilor celor mai noue si

www.dacoromanica.ro
IV

mai insemnate : astfel pentru istoria rIsAritului


in timpurile vechi am intrebuintat iqtre altele
artea D-lui François Leuormant, Manuel d'his-
toire ancienne de l'Orient Paris 1869 ; pentru
istoria Grecilor pe Curtius G-riechische Geschichte;
entru istoria Romanilor Memmsen Römische
leschichte i aa pentru toate celelalte perioade.

Auforat

www.dacoromanica.ro
CRONOLOGIA lSTORIEI UNIVERSALE.

PARTEA I.
Timpurile vechi.
De la timpurile ante-istorice prtnii la ravglirea barbarilor.

Notiuni preistorice. Istoria omenirei nu este decat


urmarea istoriei pamilntului, parte din geologie. Omul
este fiinta cea mai inalta, aparuta la urma tuturor. El
au esit din sinul naturei cu totul necult, s'au agonisit
treptat toate acele insusiri care-1 deosebesc de animal.
Inainte de a incepe timpurile acele de la care ne au re-
mas dovezi documentale, omenirea a trait multe veacuri
despre care nu putem sti ceva dead din remasitele ce
oamenii ne au lasat. Aceste alcatuesc timpuribi pni.--
torice, care se deosebese in trei epoce.
I. Epoca pietrei. S'a gasit in pesteri remasiti ale o-
mului primitiv constand din schelete, unelte de peatra
§i de os, (topoare, sule, ferestrae, ra§niti, virfuri de sa-
geti, unditi), ornamente (dinti borteliti, culbeci etc.) oase
de animale stricate pentru a scoate maduva, vetre cu
urme de foc, resturi de teseturi, urme de grau §i bucati
de olarie, impreuna cu remasiti de animale, ce nu mai
traesc astazi sau care s'au stremutat astazi in alte re-
giuni : elephas primigenius, rhinoceros, ursus priscus,

www.dacoromanica.ro
6

bos primigenius, tarandus, hipopotam, leu, hiena. S'a


gasit desemnuri de animale ante-diluviane, unul de ma-
ma pe o tabla de fildeo, o caprioara i un peste pe un
corn de tarand, o grupa de taranzi (in peotera la Ma-
deleine in Belgia). Omul din aceasta perioada traea in
peoteri, din vanat $i pascuit, cunootea focul, unelte foarte
grosolane de peatra oi de os, arta tesutului, intrebuinta
graul selbatec pentru a face din el o pane grosolana,
facea din lut oale foarte simple, imblanzise dintre ani-
male boul i canele.
II. Epoca bronzului. Se gasese unelte de bronz : to-
poare, sabii, pumnale, cutite, varfuri de sageti. cele mai
multe ornate, saceri ; mai rar dalti §i ciocane. Se mai
gasese §i o mul(ime de ornamente : spelci, bratelete pen-
tru mani i picioare, cercei, amulete. Dintr animalele
imblanzite se obserra porcul, calul, capra oi (Aft. In
Iliada se pomenese unelte mai ales de bronz ; de ase-
mine oi la Egipteni oi Assirieni.
III. Epoca ferului. Aceleaoi unelte insa de fer, ma-
terial mult mai greu de lucrat. Multe popoare au in-
ceput a cunoaote ferul abea in perioada istorica
In epoca bronzului oi acea a ferului existau locuintelR
lacustre, niote locuinti zidite pe pari in lacuri pentru a
se apara de animalele selbatice ce umpleau padurile.
Migratiunea popoarelor. Rasa caucasicd emigreaza
prin cele 3 ramuri ale ei : 1) Harnitii in Egipt $i Assi-
ria ; 2) Semitii in Arabia oi Palestina ; 3) Arii in India,
Iran $i Europa. Grupa arilor imigrati in Europa se
subimpart in GO, Greci, Italici, Germani, Slavi §i Traci ;
cei din Asia in lndi, Medi 0 I 'er4d
Rasa turanica (fino tartara) se intinde de langa lacul
Aral in Asia oi anume Ciiinp8ii in China, Dracidienii I)
in Industan oi Su mirii in Mesopotamia.
'). Chineoii. Dravidienii pi mdli sand isola0 nu au nici o in-
riurire asupra civiIisaioi lumei. De arum vor remanea la
o parte.

www.dacoromanica.ro
7

Fundarea celor d'Antill sate. Din cause geogra-


fice (revarsari de riuri) civilisatia se na§te mai antai in
Egipt, Mesopotamia §i India pentru ca in aceste teri
agricultura aducea un venit sigur.

PERIOADA I. RASARITUL.
(Din timpurile cele mai vechi On& la resboaele persice 500 i. Chr.)

I. EGIPTUL.
5000 (?) 3064 (?) Imperlul vechin 5000 ? Me-
ws fundeaza Memphisul, organizasa Egiptul ; limba for-
math, scrisoarea icroglifica.
4235-3703. Dinastiile TV ft V. Cheops, Chefren §i
Mieherinos. Cele 3 piramide, sfinaul. Poporul impar-
tit in clase : preotii, militarii i
clasa 3-a compusA din
agricultori, pastori §i meseria§i. Regele, preotii qi mi-
litarii, stapanese fie-care cate o treime din teritoriu;
class 3-a muncitoare pe pamanturile lor. Domnia ab-
soluta ; domnul privit ca Dumnezeu (fiul lui Rha); lipsa
monetei.
3703-3064. Din. VIXI. Multe revolutii in Egipt.
3064-1703 Imperiul mijloclu. Theba devine ca-
pitala Egiptului. In timpul din XII sub Atnenenthe III,
se face lacul Moeris qi labirintul.
2398. Ntiveilirea IIixofilor, de rasa semitica ; Ocupa
Memphisul; dinastiile egiptene persista in Theba. E-
giptenii civilisaza in curfind pe Ilia*. Sub Apepi, vine
losef in Egipt, urmat de venirea Evreilor. Regela Tia-
aelten incepe lupta contra Hixoqilor, care aunt alungati
in 1703.

www.dacoromanica.ro
8

1703-525 Imperiul nott. 1703-1462. Din. XVIII


Egiptenii cuceritori. Ahmes, Amenophis, Tutmosis I
fac cuceriri pants la Enphrat i Tutmosis II ocupa E-
thiopia. Tutmosis III cucereste Mesopotamia. Tem-
plul de la Karnak pe care aunt sapate isbanzile lui Tut-
mosis. Obeliscul de la Karnak nalt de 30 metri, greu
de 374,000 kilogr. Ainenoplos II supune Niniva. A-
menophis III. Templul de la Luxor, Colosul lui Mem-
non Amenophis IV voeste se restoarne religia egip-
teana.
1462-1288. Din. XIX. Sethos I. Sala hipostila de
la Karnak. Posesiile asiatice ineep a se clatina. Ram-
ses II (Sesostris) face cele mai multe zidiri : Ra-
nieseum din Theba, templele de la Karnak, Luxor ; in
el legenda personifioa, pe toti cuceritorii Egiptului. Zi-
dirile colosale Acute mai ales de Evrei fac pe acustia
se parasasca Egiptul ; ei esa sub Menrphta urmasul lui
Ramses.
1288-1110. Din. XX. _Ramses III cauta se apere
posesiile asiatice ale Egiptului. Palatul de la _Medi-
net-Abu.
980-810. Din. XXII. Sesac primeste pe Ieroboain
la dansul, bate pe Roboam.
715-665. Din. XXV. ethiopica. Sabaca regale ethio-
piei eucereste Egiptul, rezistenta nationala se concentra
in Egiptul de jos.
665-525. Dodecarchia. 12 §efi in Egiptul inf. se
proclama regi. Unul dintre dansii Psameticus cu aju-
torul Grecilor, carora le deschide Egiptul, restoarna pe
cellaltisi rernane singur rege. Clasa militara se retrage
in Ethiopia; puterea militara a Egiptului ruinata. Necho
batut la Carchemis de Nabuehodonosor, intreprinde fara
al gati un canal care se uneasca Nilul en marea rosa ;
pune se incunjure Africa, Pwmetic II, Apries. Ama-
sis un aventurier sub care Grecii sunt tot mai favorati,
Psamenit batut de Persi la 525. Egiptul cade sub ac4tia.

www.dacoromanica.ro
9

IL ASYRO-BABILONIA
Sumirii impreuna cu Achazii (Hamiti) formean civi-
lisatia asiro-babilonica in care Achazii aduc religia, in-
dustria si astronomia ear Sumirii scrierea cuneiforma.
Aceasta civilisatie este infatosata prin done imperii : cel
din Babilonia (mai cult) ; cel din Niniva (mai barbar).
5000 CO 1314. Imperiul I (babilonian). Evehus
sau Nemrod intemeeaza statul. Dupa el urmeaza vr'o
86 de regi in timp de peste 2000 de ani. Orasele Ur,
capltala politica si Babilon capitala religioasa. Turnil
lui Babel. Intre acesti regi se insamna Urcham, zide.te
piramida din Ur si Sagaractias zideste templul din Sipara.
Dinastia Ii medicci domneste 224 de ani ; cand, nu
se stie. Din. III. turanicd fundata de Codornaconta la
2295 prima data sigura in istoria Asiriei. Codormahog
cuceritor. Purnapurias i Curigalzu zidesc mai mate
cetati.
2017-1559. Din. IV. chaldeand (tot turanica).
1559 Cncerirea egipteand. Mesopotamia cucerita de
Tatmosis III prefacuta in tan, vasala. 1314 se reseonla
ai-oi redobandeste neatarnarea.
1314-60G. Imperial 2-le (assirian). Assiria sxista
ea stat de pe timpul dominatiei egiptene. Pe la 1314
Teglat-Samdam regele Assiriei face Babilonia vasala ai
subtrage Assiro-Babilonia de sub Egypteni. Sub Beko-
dorosor se revolta Babilonia. Assurdaian scutura i tri-
butul egiptean. Teglat-Ealasar I patrunde pana la ma-
rea Caspica si in Liban ; regele Egiptului Ii trimete an
erocodil present. Asurabancar 1080, perde posesiile de
peste Eufrat si este resturnat de Belcatirasu intenden-
tul gradinilor. care infiinteaza o non& dinastie.
1070-789. Dinastia lui Belcatirasu. Dupa dansul
meaza Salnzanazar I, incepe zidirea palatulul de la Co-
lah. Sub urmasii lui Media este cucerita. Asurnazi, -
pal 930-905 sfirseste zidirea palatului de la Calah

www.dacoromanica.ro
10

inalta o piramida pentru observari astronomice ; foarte


resboinic. Supune Syria, Libanul, ie tribut de la Tir si
Sidon. Salmanazar IV 905-870, mare euceritor ; pri-
meste tribut de la Iehu regele Israelului. Bilinchus III
din a caruia femee Samuramit, legenda a facut pe ves-
tits Semiramis. Sardanapal 800-789. Imperiul Assi-
rian lasand a& existe ea state pe toate popoarele supuse,
ele se revolt& sub acest principe cu totul moale. Medii
sub Arbaces si Babilonienii sub Ful distrug Niniva.
789-606. Imperial non assirian. Babilonia redevine
sub Ful capitala regatului. Manahem regele Israilului
tributar. Dup& Ful Assiria se rescoala din non, bate pe
Babilonieni si-si redobandeste neatarnarea. Teglat-Ea-
lasar II 744-727. Achaz regele Iudeii i Tirul tri-
butare. Salmanazar III 727--722. Oseu regele lanai-
lului se uneste cu Sabaca regele Egiptului in c. acestuia,
dar sunt batuti.
Sariuchin 721-704. Supune regatul Israelului si
transport& loeuitorii in Assiria. Senacherib 704-681.
rezideste Niniva, cucereste Tirul. A_suredilili 647 625,
sub acesta Fraortes din Media alunga pe Assirieni dirt
tara sa. Ciaxares urmasul lul Fraortes asediaza chiar
Niniva la moartea regelui ei. Sub Saruch 625-606
Niniva eade sub Ciaxares si Napopolasar regele Babilo-
nului. Niniva lul Senacherib este ruinata.

606-538. Impertul 3-le (babilonlan). Nabuchodo-


noSor eueereste Tirul 574, Iudea 586, transportand mai
multi Evrei si Fenicieni in launtrul Babiloniei. Infru-
museteaza foarte mult Babilonia : Gradinile suspendate,
zidurile Babiloniei groase de 50, nalte de 100 picioare,
cu 100 porti de arama ; restaureaza turnul lui Babel,
aleatuit din 7 turnuri suprapuse cate de 25 picioare;
face eheurile Euphratului un lac laugh Sipara in fetal
lacului Moeris si un port pe golful persic. La sarsitul
vietei sale inebune;tte. Sub Nabonachid se sfarseste irn-
periul babilonian prin Cirus la 538.

www.dacoromanica.ro
11

III. FENICIENII.

Fenicienii (Hamiti) se asaza langa Mediterana intre


2400-2300 ; ocupand o coast& ingust i neproductiva
intre munti si marik, ei se dadura la pascuit si de aeolo
la navigatie ; astfel devenira comercianti, transportand
mai ales costorul necesar fabricarei bronzului in Assiria
si Egipet.
Cel intad oras al Feniciei este Sidonul, care infloreste
inca de pe timpul dinastiei a XVIII egiptene, fiind re-
dus in vasalitatea Egiptului. Sidonul ajunge in curand
1ft culmea inflorirei sale intemeind colonii in Cipru, Creta
si in deobste in basenul resaritean a marei Mediterane
si marea Neagra. Sidonul slabit prin concurenta Gre-
cilor in negotul maritim, este distrus de Filisteni in 1209.
1209. Predomnirea Tirulii. Sidonienii fugind din
Sidon se retrasera intr'un alt oras fenician Tirul. Prin
aceasta sporire a populatiei Tirul devine oras insemnat
$i urmasul Sidonului in dominarea marilor. Unirea ce-
tatilor feniciene intr'o con federatie sub suprematia Ti-
ruliii. Grecii domnind insa in basenul resaritean al marii
mediterane, Tirienii se indreapta spre basenul apusan,
unde fac mai multe colonii : Utica in Africa 1158 ; Ga-
des (Cadix) in Spania; Malta in insula Malta ; Calaris
(Cagliari) in Sardinia ; Cartaginea in Africa 872. Hi-
ram regele Tirulni, amicul lui Solomon, da acestuia pe
fiica sa in casatorie ; intreprind in comun navigatia ca-
tra Ofir (India). Tirul este supus la tribut apoi de Assi-
rieni sub Asurnasirpal. EI scapa de acesta la 789, la
ruina Ninivei vechi. Teglat-Falasar il face din nou tri-
butar 742. Senaeherib cucereste Tirul si supune cu to-
tul Fenicia la 700. Necho venind in c. Assirienilor,
Tirul se uneste eu eL El este supus definitiv de Na-
buchodonosor la 514. Concurenta Greciei si a Cartagi-
nei ei runeaza negotul. Fenicienii iscodesc alfabetul
respandese intrebuintarea steclei si a purpurei.

www.dacoromanica.ro
12
IV. EVREII
1400 (?). Rein trarea in Palestina. Moisi da legi Evrei-
lor. Cele On poronci. Religia este basa fundamentala
a intregei vieti a poporului Evreu. Ideea poporului lui
Dumnezeu.
Iosua cucereste Palegina, o imparte intre cele 12 tri-
buri, afara, de tribul lui Levi care formeaza preotimea.
1400-1100. Lupte necurmate pentru mantinerea cu-
cerirei Palestinei sub sefi religiosi i militari numiti du-
deccitori Samuel eel de pe urma judecator.
1097-1055. Saul, cel d'ant6iu rege al Evreilor uns
de Samuel. Intaia inatosare a ideei unei domnii din
mila lui Dumnezeu." Domnia lui Saul este trecerea in-
tre guvernarea nationala prin judecatori i absolutismul
asiatic a lui David si Solomon.
1058-1019. David in unire cu preotii carora domnia
lui Saul era impedicatoare, slabeste puterea lui Saul si
la moartea acestuia se face rege. Gloria militara a E-
v rei lor.
1019-978. Solomon. Inflorirea Palestinei, dcr si mare
coruptie. Absolutismul asiatic adoptat ca forma de gu-
vern. Intinderea comertului, legaturi cu Egipetul i cu
Hiram regele Tirului Comert cu Indiile prin caravane.
Zidirea templvlui in Ierusalim ; concentrarea vietei reli-
gioase ; organisarea preotimei i cresterea puterei sale.
Inceputuri de redactare in scris a traditiunelor, credin-
telor si ormiduelilor poporului Evreu. Desvoltarea poe-
siei religioase.
978. Despiirtirea celor 10 triburi. Israilul i Iudeea
sub Ieroboam i Roboam. (Samaria si Ierusalimul)
Egipetul.sub Sesac se amesteca in luptele interioare ale
Palestmei. Aceste adue impreuna cu introducerea ido-
Iolatriei repedea decadere a Evreilor. Reactiune reli-
gioasa-natiouala representata prin profefi.
758. Regii Assirieni intinzindu-se spre apus yin iu
contact cu Evrtni De care-i fac tributari (Israelul tribu-
tar lui Ful, Judea "Ili Teg/at Falasarj.

www.dacoromanica.ro
13

721. Sarivkin cucerefte Israilul, anruia rege Oseu u-


nindu-se cu Egiptenii vroie s5. scape de suprematia As-
sirienilor. Mare parte din Evrei colonizati in Assiria.
In Indea domnesce Hiskias care scapa de cotropire ne-
refusandu tributul Assirienilor. Slabirea imperiului As-
sirian indata dupa moartea lui Salmanasar, prin incer-
carile nenorocite a lin Sancherib in contra Egipetului
si a Iudeei, intareste in Iudeea dorinta de neatarnare.
Reorganisarea din launtru indeplinita prin ajutorul preo-
tilor. Mamie preot IIil1ici compune dupri traditinnile
vechi o condicd de religic, de drept qi tie morald, Deu-
teronomulprin care tinde la reinvierea credintei si a
moravurilor antice in poporul Evreu. Aceasta reactiune
spre bine da Iudeei o putere de viata care o faoe sa se
mantina 'Inca mult thnp dupa caderea Israilului (Pro-
fetnl lsaia).
5%. Nabuchodonosor regele Babilonului punecapdt ne
atdrniirei Iucleei. Luarea Ierusalimului ; colonisari in
Assiria (Ieremia profetul).
538. Iudeii cad inipreuna cu Babilonienii sub Persi care
dau vole multora s'a' se reintoarcii, in Palestina.
521-516. Residese templul.
331. Cad suo Macedonieni, Alex. eel Mare.
301. Cad sub Egipteni, Ptel. Lagi si in sfirsit tree sub
Sirieni.
174. Antioebus Epifanes, regele Siriei i asupresAe. Ei
se rescoala' sub Judas Macabeul 165. Fratii sei Ionatan
si Simon restatornicese neatarnarea care- tine pang la 63.
63. Pompeius chemat de doi fratd. Hircanus II si A-
ristobulos care'si disputa tronul anexaza Indea catrii prov.
rom. Siria. Lupta intre partida rom. sub Herod i yar-
tida nitionala sprijinith de Parti. Herod cucereste Ieru-
salimul 37. Fiul acestuia Archelaus este destituit do
August si ludea ineorpo-atii in Siria.
70. d. Hr. Revoltandu-se Indeii contra Romanilor, im-
pgratul Titus destruge Ierusalimul i imprtie pe ludei
in toatg lumea.
V. MEDII SI PERSIL
3000. Med ii si Persii se despartesc cei de pe unna
din familia Arilor. Cu ei incep Arii a juca un rol in

www.dacoromanica.ro
14

istoria ornenirei. Medii si Persil cad xnai intai sub sta.-


panirea irnperiului lui Nemrod. 2700. Zoroastru in Bac-
triana ; legea lui, numita Zend-Avesta. Religia dualista
a lui Ormuzd si Ahriman (principiul binelui si al reu-
lui). Din causa acestei religiuni, dusmaniea Medo-Per-
silor cu Indii, care erau panteisti. Acestia esa din Bac-
triana si se coboara in vadea Gangelui ; Medo-Persii esa
si ei si se coboara in Media in Persia.
2400 (?) Medii interneeaza o dinastie media, in Ba-
bilonia.

a). Medii
1070. Media cueerita de urmasii lui Salmanazar T.
788-764. ,lrbaees reseoala Media si impreuna cu Ful
al Babiloniei destrug Niniva. Dupa Arbaces Medii tra-
esc desbinati in multe triburi vr'o 50 de ani.
710-657. Deioces un judecator at Medilor ajunge
rege ; capitala Erlatana.
657-635. Fraortes supune Persia, Partia, Bactriana,
1lircania, Sogdiana si spre opus Armenia ; vra sa cuee-
reasca Niniva, dar e batut si ucis.
635-595. Ciaxares inchee tractat en Nabopolasar si
marita pe fiica-sa diva fiul acestuia, Nabuehodonosor.
Pe cand el asediaza Niniva o numeroasa horda de Seiti
$1,avale5te in Media si-1 sileste a ridica asediul. Seitii
domina 18 ani i sunt ucisi prin tradare.
595-558. Astiages sub care Persii cuceresc Media.
b). Pcri
559--529. Cyrus fiul lui Cambise guvernatorul Persiei si
a Mandanei fiicei lui Astiages, se rescoala c. Medilor cu
a,iutorul liii Tigran regele Armeniei si restoarna puterea
Medilor inaltandu-se pe ruinele lor, la 558 ; cueereste
Lidia si Asia ininoara 554, supune orasele greee din A-
sia minoara 544-539, apoi popoarele din resaritul Asiei

www.dacoromanica.ro
15

Ong, la Hindustan, in fine distruge monarhia Babiloniei


la 638.
529-521. Cambiscs cucereete Egiptul 525. Cambi-
ses inebunind, magul Gomatas sub numele fratelui seu
Smerdis ono tronul persic.
521-485. Darius fiul lui Hystaspes supune mai mul-
te rescoale; organ inn, imperiul; construe* mai mul-
te palate, zideete oraeul Persepolis, face o espeditie in c.
Scitilor in Europa 515 ; supune Thracia §i Macedonia,
vine in atingere cu Grecia, pe care o qi atacd in curand
co ocasia resculdrei cetatilor ioniene din Asia minoa-
rd 500.
485 465. Xerxes I urrnarea luptelor en Grecii.
465 424. Artaxerxes 1. Resboaiele ca grecii so slit.-
eesc la 449 Lira: tractat priu definitiva perdere a Pereilor.
424. Xerxes II donineete 45 zile, ucis de Sogdianus,
care dupg 6 lain este ucis ei el de (Meas. Acesta dom-
neete piiiiii la 404 subnurnele de Darius If, Notus. Egip-
tul se rescoal i 'ei siege regi neatknati.
404-401. Artaxerxes II Mnemon se lupa cu Irate-
sea Cirus eel tanar: retragerea color 10 mu (Xenophon).
401--338. Artaxerxes III rinl sea, supune din nou E-
giptul, este otriivit de Bagoas, care pune pe tron pa
Arses, apoi ii ucide ei pane pe
338-331.:Durius III Codomanus; imperial persie cade
sub Alexandra eel Mare.

PERIOADA II. OREM.


(De la resboaele persice OA la impgilirea imperiului Alexandra
eel Mare 500-301).

Desvoltarea Greeilor *WA la 500. Pelasgii yin


din Asia pesto Mares Mediteranii in Grecia ei Italia.
Peste ei yin Helenii in doue grape : Dorienii care yin
paste Helespont in muntii nordului Greciei ; lonienii care
Via pe drumul Pelasgilor. Cultura se trezeste sint'di la

www.dacoromanica.ro
16
Greeii dln Asia min. prin oomert de atig Fenicieni.
De la acestia se intinde in Gracia continentaI6, (Cadmus).
Formarea eelor linai state. Greta sub Minos-Troia
sub neamul Dardanilor (Priamus si Paris) in Asia min.
Bcotia cu cap. Teba in Gr. cont.
Migratiunile Grecilor. Grecii so cobor dln nord, Te-
salia si Epir (Dodona) in Grecia maritimg. Amfictionia
de la De lfi sau pitia De aice Dorienii so cobor in Pe-
lopones; (1100?) Ionienii fug la acei din Atica. Dorieuii,
Ionienii i Acheenii se due eargsi inapoi in Asia min., un-
de fac mai multe colonii (Resboiul Troei ; Omer).
Colonifie grecesti Inmultirea populatiei si gustul de
ciiliitorii imping pe Groci la colonisare. In Italia; Cu-
ma. pe timpul resb. Troei, Sillaris 721, Croton, Tarent.
In Sicilia: Rhegion, Zankle, _Naxos, Siracusa; originea
Greciei maxi. In Gallia: Massilia. Po coastele Propon-
tidei : Kisicos. Pe ale Miirei egro : inope 755, istros
680, Apol Ionia WO, Tiras, Ordessos 600, Olbia. Pe ale
M. (Ie A zow: Teodosia, Panticopion, Tanais.

a). Peloponesul.
Dorii parund in Peloponez i intemeazg acolo trei state.
Argos, cap. Argos sub Temenos, Laconia cap. Sparta
sub Aristodemos J Mesenia cap. Itome sub Cresfontes.
Afarsa de aceste roman vechilor locuitori Alicia, Arcadia
5i Achaia.
In Sparta doi regi; familiile Aghiasilor si Euriponti-
zilor, care existau incii dinaintea venirei Dorienilor. Li-
curg 800 (?) dii legi Spartei : Sfatul biitrinilor, cei doi
regi, impiirtirea pgmuitului; a locuitorilor in Spartiapi,
Perieki 5i ililofi. Spartiatii alcNtuese un laggr in mij-
locul dusmanului.
776. Aniiu Olinipiadd. Organisarea joeurilor grece.
743. Aniiniul restmin mPsenir. Mosenienii Ututi. Efo-
rii apitratorii constitutiei spartiate,
700. Infiintarea. tiraniei in orasele asiatice si in Polo-
ponez in Argos, Gorint, Megara i Szcion. Tiranii fa-
voresc comertul i re1aiile cu strnirriio pericol pentru
desnationalisarea Grecilor.
640-628. AI doile resboiu mesenic. Aristodemos. Me-
senia cu totul supusb: Eforii supraveghetori regilor. Ne-
putiind supune Arcadia, Sparta inehee en dinsa o legA-
turii; combate pe tirani in tot Poloponesul i intemeasa
o hegemonie in Olimpia prin care ie in ming conduce-
rea intregei peninsula.

www.dacoromanica.ro
17

b). Atica.
Atica primeste migratiuni din spre mare ; 12 orase
unite bub Atena prin Teseus. iu1i Ionieni yin din Pe-
loponez pe timpul nivà1irei Dorilor acolo. Poporul mi-
partit in 3 classe : Eupatrizii, Geonwrii i Demiurgii.
linpatrizii impiirtiti in familii; 30 fain. compun o fratrie;
Areopagul. Codrus ultimul rege. Ardwnti, presidenti
pe via unei republici aristocratice.
753. Archonti pe 10 ani.
683. 9 Archonti anuali.
621. Arch. Dracon pune in scris legile criminale. Eu-
patrizii ameaintii clasele inferioare.
604-594. Solon, in Atena: eucereste Salawina; des-
chide poporului de jos cultul lui Apolon ; reduce prin o
prefacere a monedei ru 27% datoriile pop. de jos ; oprcste
agonisirea de pitimnt peste o mesufl datA; imrteste
pop. in 4 clase; areopagul sfat privighetor ; sfatul celor
400; adunarea poporului.
560 527. Pisistrat de trei orl tiran in Atena; civili-
batia Atenei; apducte i drumuri ; temple ; introduce
cantarile rapsozilor la serbatoarea Panateneelor; aduniti
poesiile lui Omer f;i Hesiod. Anacreon, Simonides
Laws poeti lirici la curtea lui P. luceputul dramei gre-
co0i.
527-510. llippias fluti lui P. tiran. Armodius si A-
ristogiton fac o rescoalit in care fratele lui II. Hippar-
chus piere. Spartiatii restoarnii pe H. care fuge Ia Persi
Ramitin parti wle aristocratilor sub Isagoras §i a demo-
cratilor sub Clistenes.
510- 507 Clistenes tirau favorizaz1 democratia, intro-
duce sortii pentru alegerea magistratilor, admite multi
cetiiteni noi. Ostracibmul.
506 Atenienii bat pe Tebani i cuceresc Calchidia.
Restabilirea constitutiei lui Solon. Toti cetititenii egali
in. legei, toti pot stiipiini pitiment; judecatg prin popor.
Mare deosebire intre Atena si Sparta.
500-449. Resbelele Grecilor cu Persil.
494. Dartimarea Miletului Grecii din Asia min. cu aju-
torul atenienilor ard orasul persic Sardes 493. Espe-
ditia I persica a lui .Mardonius 490 Esped. II a lui
Datis si Artaferne. Miltiades la Maroon. Temistocles
Aristides rivali; eel de pe urina exilat prin ostracism.
f.$ i

480. Esped. III a lui Xerxes I. Luntidas la Terneopile. Te-

www.dacoromanica.ro
18

mistocles la Sa lamina 479. Mardonius batut la Platen


de catra Pausanias (regele Spartei) si Aristides. Leoti-
chidas si Xantipus bat pe Persi la Micale Liberarea
coloniilor Grece de sub jugul Per8ic. De la 477-429
resboiul ofensiv in contra Persilor. Purtarea lui .Pau-
sanias face pe aliati sa treacii Atenei comanda supremci
in contra Persilor; de aice se intaresee rivalitatea na-
turala intra .A tena si Sparta. Cimon, bate pe Persi la
Eurimedon (469). Pericles si Cimon apar ea sefi a
partidelor democratice $i aristoeratice in A tena; Cimon
exilat. Atenienii ajuta adoua rescoala a Egiptenilor sub
Inarus si Amirteu. 460-455. Pupa reintoarcerea lui
din exil, Cimon bate pe Persi la Salamis in Cipru prin
care se sfarsesc resbele numite persice. (Pacea lui Ci-
mon ? 449).
Sparta. Resbelul al HI-le Messenic cu ocasiunea
cutremurului celui mare. Cimon sfatuesce pe A tenieni
as ajute pe Sparta. Ofensa Atenei si exilarea lui Cimon.
In acest timp Aristides da tuturor claselor poporului
drepturi egale la functii 478. Noua asociatiune din Ar-
hipelag cu centrul religios in Delos sub hegemonia A-
tenei. Aristides fixaza contributiunea fie-carui Stat ; prin
aceasta statele aliate deyin cu timpul tributare A tenei,
mai ales dupa stramutarea easei publice din Delos in
Atena 460.
468-429. Pericles in Atena. Hegemonia Atenei
in Grecia. Infrumusetarea i inflorirea ei. Pireul unit
cu Atenaprin ziduri. Progresele democratiei ; Teoricon :
despagubire pcntru Atenienii sermani ce merg Ia adu-
narea poporului, la teatru, la armata sau la judecatorie
ca jurati. Efialtes ie judecatile de la Arhonti si le da
poporului ; margineste Areopagul in yeehile sale atribu-
tiuni, crimele eapitale. Aspasia din Milet sotia nelegi-
thrift a lui Pericles aduna in jurul ei toate spiritele mai
niseninate din A tena. Rivalitatea Atenienilor cu Spar-
lisP pi Beotienii 457. Victoria A tenienilor la Ocnofita.

www.dacoromanica.ro
19
Dupa none ani aristocratii resping partida democratica
pe Atenieni. Batalia de la Coronea.
Cu !tura in secolul 10 Pericles. Inceputurile cul-
turei grece in Asia min. 585 Males din 111ilet prezice
cea Antei edipsil de scare; principiul tuturor lucrurilor
este apa. Anaximander i Anaximenes filosofisese asu-
pra naturei. Resboaele persice alungl multi filosofi in
Italia: Xenofanes in Elea si Pitagoras in Croton : nu-
triCTul este pi incipinl lucrurilor. Heractit din Efes pe
timpul lui Darius admite schimbarea ea principiu. Ima-
pedocles in Agrigent 450 ; Anaxagoras din Clazomene
.admite existenta unui spirit ce oigndueste lumea. Din
aceastii miscare filosofic 6. se naste un spirit de indoiail
indreptat mai 'Antoi contra religiunei care este resOndit
ill popor prin Sofisti. Anaxagoras si Protagoras din Ab-
dera alungati din Atena ca ateisti 440.
Herodot din Halicarnas 484-408. Takidides 471-403
istorici. Hellanikos cronologie. Ion istoric. Protagoras
grproatech% ilipocrates 460-377 din Cos, medecina. Jill-
ron, astronomia. Anti fon, orator. Pindarus, poet liric
teban, 522-442. Simonid,s din Chios. Lasos din Her-
inione poeti lirici. Eschilue 528-456, Sofocles, 495-406,
EuripidPs, 480 406; poeti dramatici. Aristofanes 427
388, comedii.
Polignotus, Polikletos, Apeles si Farasins pictori ; leti-
dias 500- 432, Praxiteler si Scopas sculptori. Arhitec-
tura : .Partenon, Propileele.
431-404. Resboiul Peloponezulut. Causa este
ura cea mare intre parlidele aristocratice si democratice,
representate una prin Sparta, cealalta prin Atena. Oca-
ziunea este amestecul Sp. si a At. in un resboiu dintre
Corint i Corcira. Spartiatii cer ridicarea excluderei
Megarei de la comertul grecesc prin At. si incetarea a-
sediului Potideei colonie Corintiana tributara At. Peri-
cles moare de ciuma la inceputul resboiului 429. Glenn
seful partidei democratice.
Brasidas ataca At. in colonii si-o bate la Amgpolis
422. Pacea lui Nicias seful optimatilor 421. Lupta
intre partidele arist. si dem. se urmeaza in toate ceta-
tile grece si unde una triumfa cealalta este isgonita.
415 413 Expeditia lui Alcibiades in Sicilia. Alcibia-

www.dacoromanica.ro
20

des rechemat si dat judecatii fuge la Spartiati. Nimi-


circa flotei ateniane la Siracusa. Spartanii ocupa Dec6-
1 ia in Atica. Aliatii Atenei o parasesc. In Atena o
'mania oligarchica incearca a resturna constitutia de-
nrocratica. Alcibiades se intoarce inapoi sprijina demo-
cratia si bate pe Sp. la Cyzicos 410. Perzand ins ba-
taea la EP 821 8 el este din nou alungat. Callicratidas bate
pe Sp. la insulele ArginuRe 406. Spartiatii cu ajutor
persic bat pe Atenieni la Acgos-Potamos 404. Reinfi-
intarea oligarchiei in At. Cei treizeci de tirani restur-
nati de Trasibulvs care reinfiintaza vechea constitutie.
Spartanii sprijin pretutindene constitutiile aristocratice ;
infiintaza decharhi §i harmo,ti in diversele orase grece,
sprijinindu-i cu trupe de mercenari.
Cullum in timpuI resboinlui Peloponesului.
In mijlocul luptelor interioare de state si de particle
incepe i corunipel ea spiritului cugetrttor in Grecia. In-
florirea sofisticei; corumperea tuturor principiilor morale
si sgmluirem credintelor populate. (Sofistul Gorgias din
Leontium vine in Atena 427). Dar incepe in contra
acestei direetiuni o reactiune morahl prin Socrates (469
3991 care pune basa filosofiei morale Grece. Poporul
Snt,1 II confundsi cu Sofistii, ii acus'a de ateism la care
acusare contribue mult poetul Aristofanes. Socrat be
venin
I laton 429-348 scolarul lui S. intemeazg scoala fi-
losofic'a numitit Academia. Aristoteles 384-322 scoala
peripatecic6; logica si stiintele naturale. Istoricii Xe-
no fon 446-386 scrie retragerea color 10,000 si Ciropedia.
Ctesias aerie istoria Persiei.

400-3S7. DecAderea politieit a Greciei prin lup-


tele interioare i amestecul Persilor in afacerile Grecilor.
Mercenari Greci in serviciul lui Cirus contra lui Arta-
xerxes. (Xenofon si retragerea celor oece inii).
Espeditia lui Agesilaus in Asia (369). Persii atita
resbel intre Grecii nemultamiti cu hegernonia Spartei.
Resbelul Corintic (394-387). Conon in legatura cu I'er-
ii bate flota Spartana la Cnidus (394); Agesilaus ans6

www.dacoromanica.ro
21

bate pe aliati la Coronea Conon rezidesee eu bani Per-


siei zidurile Atenei.
Parea lvi .Antalcidas 387, propusil de Spartaui Persi-
lor pentru a-i detrage de la legatura cu A tena.
PilnA pe la 350 luptele interioare slabesc din ce
in ce puterea Grecilor :
378-362. Lupta intre Teba si Sparta. Pelopidas res-
toarna partida aristocrat-ca in Teba ; Sparta se opune.
Victoria Tebanilor Ia Leuctra (371). Liberarea Mes-
seniei prin Epaminondas ; fundarea federatiunei Argolice
slabirea Spartei Reinaltarea puterei maritime a A-
tenei. Victoria lui Epaminondas la Mantinea (362)
Din o espeditie in Macedonia. Pelopidas aduce pe Filip
II ostatec la curtea Tebei unde acesta incearca influenta
marelui Epaminondas, si cunoasce de aproape starea
Greciei.
350. Amestecul Macedoniei in bfacerile Greci-
lor. Tebant chiama pe Filip II regele Macedoniei in
contra Focenilor. Amtictionii i condemna, le ieu votu-
rile ce le aveau in consiliul amfictionu i le trecu asupra
lvi Filip. Acesta avend sprijin tare in Grecia incepe eo
realisa planul de a o supune.
348. Filip ocupa Olintul, colonie Ateniana. Oratorul
Demostenes atita pe Atenieni in contra lui Filip. Eschi-
nes, adversarul lui Demostenes 339. Resbelul sacru in
contra Amfissei. Eschines determina consiliul amtictio-
nic de a chema pe Filip pentru a pedepsi A mfissa. 0-
punerea lui Demostenes. Unirea Atenei si a Tebei in con-
tra Macedonenilcr.
333. llatalla de la Cheronea. (Alexandru fiul lui Fi-
lip nimicesce legiunea sacra Tebana). Grecia cade sub
Macedoneni. Hegemonia Macedoniei se intaresce in Gre-
cia lasand in aparenta neatarnarea statelor celor mai in-
semnate. Filip II generalissim a tuturor Grecilor in
contra Persilor.

www.dacoromanica.ro
22
Istoria Macedonenilor piturt la 338. Pe timpul es
peditiei lui Darius in Europa, domnesce in Macedonia
Amintas I.
Alexandru fiul seu ie parte la espeditia Perailor in con-
tra Grecilor. Atena se amesteca in certele dintre fii
lui Alexandru ; Perdicas II se aliazg cu Spartiatii in res-
belul Peloponesului.
413-399. Domnesce Archelaus civilisatorul Macedo-
niei. Zeuxis pictorul la curtea lui ; ai Euripides, Socra-
tes stint chemati, dar refusa.
Amintas II. In certele dintre fii lui se amestecg Te-
banii, lugnd pe Filip II drept ostatee la curtea
Filip II organisaz& falanga, bate pe Ilirieni (358),
supune Grecia 338, dar moare inainte de a implini es-
peditiunea proiectatg iu contra Perailor. Lui i urmeazg
Alexandru cel Mare.
336-323. Alexandra eel Mare. La moartea lui
Filip, Demostenes rescoala Grecia ; .Alexandru nAdusa
rescoala, bate pe Getii de la Dunre, apoi destruge Teba
si la 334 incepe espeditiunea contra Persilor, i bate la
Granicus (334), Issus (333), cuceresce Siria, Ciprul, Fe-
nicia (332),. apoi Palestina si Egipetul utide Jundeath
Alexandria, bate in fine pe Persi la Gaugamela (331).
Darius Codomanus moare.
Fundarea monarehiei Macedono -persica'.
Espeditiunea lui Alexandru in India (327) ; reintoar-
cerea Ia l3abilon (325) si moartea lui (323).
In a ceastg periodi decgderea moralg a Greciei covAr-
aeate decgderea ei politicg. De aice se naseu scoli filo-
sotice care invatg saw caute omul fericirea 'myna!: in
viata individuala, i anume iu doue directii ; Cinismul
fundat de Antistcnu, din care apoi esa Stoicismul ci
scoala Cirenaicd, fundatg de Aristip, din care esg mai
tgrziu Epicureismul.
Nimicirea Tirului de Alexandru nu profitii Atenei. ci
Douai cet:iti Alexandria. De aice rainarea material& a
Atenci §i a coloniilor Grece.
Alexandru sprijine prin tot felul de naijloace pe filo-
soful i inv4aiul Aristoteles. Istoria naturala Lo-
gica Descop.riri geografice a lui Nearchus care se in-
toarce pe api din espeditiunea Indillor.

www.dacoromanica.ro
23
Spiritul i cultura Elinti, se respi'indesc in Orient i
se concentrii in Alexandria, care devine central sv
Eimgiunei luniei de atunci.

La moartea lui Alexandru, dupa multe lupte intre


generali, se imparte imperiul sett, in urma bãtäliei de
ta Ipaue (301) in patru parti.
a) Macedonia i Grecia sub Cassandru.
b) Egipetul sub Ptolomeu.
c) Siria sub Seleucus; (pe fano. aceasta, Pontul si
Bitinia cu Capadocia, care devin neatarnate).
d) Tracia sub Lisimacu.
1). Macedonia i Grecia pAnil la ciiderca lor sub
Romani.
323-322. Revolta Grecilor la moartea lui A. atitati
de Dem..stenes. Antipater regentul i supune. Demoste-
nes moare.
Antipater in leo de a lasa regenta fiului sea Casandru
o Iasi lui Polisperchon. Casandru se scoali cu resboill
iu contriti. Un alt general al lui A. Antigonos vra insi
sa usurpe toati puterea. Se unesc atunci in contra lui
Ptolomeu, Lisimac, Seleucus §i Casandru. Antigon cu
fiul seu _Demetrius Pohorcetes perde bitalia de 11, Ipsus
301 dupg, care imperiul lai A. se imparte in 4 Valli. De-
metrios urmeazi resboini inainte si pane maim pe Ma-
cedonia si Grecia intemeind aice un guvern din cele mai
corupte. Atena cearci in zadar a se rescula sub (Rau-
con si Cremonides. Ea este supusi.
250. Antigonos Gonatas fiul lui Demetrius. Confede-
ratiunea achaici. sub Aratus tinde a infiinta o noui liege-
monie in Peloponez, Corintul, Megara, Epidamus cucerite.
243-233 .Demetrius II. 233-225 Antigonos Boson.
Pe timpul acestuia Cleomenes 111 regele Spartei combate
imoralitatea j setea de avutii ce se ineutbase in popo-
rul seu si tinde a reinfiinta hegemonia Sp. in Pelopo-
nez, mad: Corintul. Aratus chiami pe Macedonieni in
ajutor. Fitilia de la Sellasia perduti de Sp. 222.
221-179 Filip IlL Sub dansal se intimpla lupta
intre Coaled. achaic i acea etolicg (221-213). Sparta
unitg. cu Etolii. Sp. Vaal de Pilopoemen la Mantinea
208 supusi de cont. achaici 188.

www.dacoromanica.ro
24
Anibal in lupta sa contra Romanifor atrage pe Filip
III in partea sa, prin care Romanii devin dusmanii Ma-
eedimieniler PI lip III afaiind pe Atenieni, acestia 0100-
inil pe Romani in ajutor. care'l bat la Cinoscefale 197.
Posen flub acestuia inarm'Andu-se contra Romanilor e
brain lit Pidna 168 si Macedonia vine sub protectiu-
nea Romani lor. Dupg 17 ani rescullindu-se din non este
redusli in provincie romana 148.
Romanii se amestea apoi in certele dintre Greei, a-
jirE pe Confederatia achaica in o luptii contra Coriuutu-
liii Mummius destruge Corintul si preface Grecia in
provincie romand sub unmet(' de Achaia 146.
2). Siria sub Seleneizi.
Seleucus unul din generalii Ini A. dolAndeste de la
Antipater satrapia Babiloniei. Antigen 11 alung ; el se
intoarce cu ajutorul lui Ptolemeu si bate pe Demetrius
Poliorcetes la Gaza 312 si redobandete Satrapia B. in-
cepa"nd era Selcucizilor.
312-280. Seleueus I. cueereste mare parte din Asia,
bate pe Antigen Ia Ipsus, rcide pe Lisimac i vrind oa
cucereasd si Macedonia este ueis do Ptolemeu Kerannos.
Seleucus vroest sa iniiinteze unitatea in regatta sett ce
cunrindea nationalitgti at1t do deosebite, imOrtindu'l
in multe satrapii mici i intemeind o multime orase gre-
cesti. kergamul se desface de imp. Seleucizilor 283.
.280-262 Antiochus I Soter. 262-247 Antiochns Ii
Teos. Csatril. '250 Bactria fri Partia se desfac de imp. S.
247 227 Seleukus /I Kalinikos. 297-224 &leucus
Keraunos 221-187 Antiochus 111 cei Mare. Dnp 'S. ce
se sileste in vidar s cucereasd posesiunile Egiptene din
Asia, vroind el sI anima orasele greeesti din Asia min.
Rrananii ii opresc. Supiirat p. aceasta si indemnat de
Anibal declarii, resboiu Romanilor ; e biltut la Magnesia
190. Satrapii se fac neatiirnati incurajati si de politica rom.
187 176 Selencus Filopator 176 164 Antiochus E-
pifanes. Acesta in lee de a se uni cu Perseu c. Rom.
se apuc la lupg cc Egiptul si ataca chiar capitala a-
cestnia ; dar Rom. i ordon'a" a 16,1a, in pace pe Egipteni.
Armenia §i Pa,estina (sub Macabei) se rescoalii. Sub
urmasii acestuia, Romanii dupii co doll'andesc Pergamul
prin mostenire se ieu la luptg cu Mitridates pe care
dupg ce'l mving definitiv in 64, supun cu totul i Siria
preNceindu-o in o prov. rom.
3). Egiptul sub Ptolemoi.
Ptolemeu un alt general a lui A. dolAndeste la moat-
tea acestuia Egiptul si se mantine in el mai fara resboiu

www.dacoromanica.ro
25
Egiptul era cea mai mica parte din imp. lui A. si cea
mai grecia
323 281. Ploloneus Soter, cucerete ins. Cipru pentru
lemne do eoriibii si Palestina.
264-246 Pio lemeu fus. Terming canalul lui
Necho.
246-221. Ptolemeu Erergetes cueereste mare parte
din Asia.
221 201. PtolemPus Filopator, ineepe decgderea imp.
Un resboiu en Ant. III al Siriei educe amestecul Rom.
care ien epitropisirea minornlui.
204-181 PtolemPu Epifanes. Regii Egiptului devin
niste vasali ai Rom. Antonius elipgfand Asia in trium-
virattil al 2-le se duce la curtea Cleopatrei, care ia parte
pentru Unsul in rt sboiul cu Octavian. Antonius fiind
invins la Actium Egiptul este preflicut in prov. Tom. 30.
Cultura Alexandring. Literatura devine nenatu-
ralii; poesia bucolica: Teocrit c. 280. Bion i Moschus
C. 175; pocsia erudieg : Calimachos ki Apolonius sub cei
3 d'iintet l't.; poesia diducticit, Aratoe scrie o poema des-
pre , Stele si semnele vremii.`
Oiinta este dig contra f. desvoltatg. Astronomia : Hi-
parchus. 160-125,.Ari9tarch n. 264 mgsoat distanta pg-
mèntultii de la soave, .Ptolemeu n. 138 coordoneazii stiinta
astronorniei de piing atunci in un sistem numit al lui
Pt. Matemateca si Mecanica: Euclid n. 300 geometria,
Apolonius c. 274 matematic, Arhimedes din Siracusa n.
2b7 mecanic. Geografia: Eratostenes n. 270, Ptolemeu
Filosofia Epicur 342-270 scolarul lui Aristip. Zenon
c. 330 seful scoalei stoice. Piron c. 330 seful scoalei
sceptice.
Museul infiintat de Pt. Soter p. adunarea invgtatilor
si a comoarelor stiintei. Biblioteca adunatg prin oste-
ne ile lui Demetrius din Falera. Grgdina botanial si
xoologidi. Scoala de anatomie, disectiunea cadavrelor
practieata pentru gntgia (qua Observator astronomic.
Traducerea biblici (de cei 70 Vilmgeitori).
4) Tracia sub Lisimac Ong la 281 cfind este cuceritg
de Seleucus.
Toate aceste popoare decazute cad pe rand sub domi-
natia Rom., care dupg ce supun intreaga Italie, pgsesc
la anul 264 i. Br. peste marginile ei la cucerirea lumei.

www.dacoromanica.ro
26

PERIODA III RONANII.


(De la anul 264 i. Hr. pang la inceputul Evului Mediu
an 375 d. Hr.

Istoria Romanilor piinä la an. 264, i. Hr.


In timpurile ante-istorice yin popoarele Arice cunos-
cute sub numele de grupa popoarelor Dm lice in Italia ;
(Etrusci, Samniti, Latini).
800 (pe la). Infloresc coloniile Grece in Italia info-
rioarg Tot pe atunci inflore§te civilisafiunea Etruscd.
Comert cu ambrg culesg pe marginile Balticei Alba
Longa metropola confederatiunei Latine.
753 (pe la) Roma intrii in istorie ; (Romulus, Numa ?).
672-640 (?) Tullus Hostillius (?) Alba-Longa dg-
ritmatg de Romani. Roma metropola LaOului.
578-534. (?). Servius Tullius Constitutiunea novd,
miscall; sub inriurirea civiIisaiunei eline respgndite in
coloniile Greciei mari; coniiiile centuriate pe lgngg cele
curiate, care perdu insemriatatea lor.
509. Resturnarea regilor i fundarea repnblicei.
2 Consuli respunOtori anali. Lex Valeria de provo-
catione. Questorii Revolutia este numai in folosul aris-
tocratilor, cci comitile centuriate capgtg preponderanta
in trebile statului si in ele aristocratia are o majoritate
sigurg. Etruscii fac comert intins cu Cartaginesii.
499. Retragerea plebei pe muntele sacru. Institui-
rea tribunatulni, magistraturg plebeg pentru apararea
plebeilor de asuprire. Sistemul de stringere indirect&
a ddrilor prin dare in antreprisg se introduce in Roma,
poate din coloniile grece. lnceputul comitiilor tribute,
adecg a plebei ce s'adung dup g. locurile undo trgosce;
plebiscitele, la inceputu filrg nici o vatoare legal. Ple-
bea tinde a formg unu stat in statul Romanu Legi
pentru uorarea datoriilor causate prin skrieirea plebei
admit de multele resboae*) purtare Rag soldg. Legea
*) lnaintea retragerei: 1) cu Tarquinti i Etruscii allatlilor (Porsena):
2) eu Latinii (Postumiu dietatorul i bate la lama Regillus; 3) cu Volscii'
Escii 41 Sabinii; 4) ea Hernicii.
Dupa retragere: 1) eu Volscil (Cloriolan); 2) au Etruseil. Luarea
Veilor (482-474). Armistitia pe 40 de ani, la fine& caruia Veii stint
luat.i ci daramati (Camillus).

www.dacoromanica.ro
27
agrarit a lui Spurius Cassius (486 ?). Pgmenturile butte
de de la dukniani se hiss), in mare parte la eel ee apuca
sit le cultive. Cei bogati puneau totdeauna ingna pe ele
ak,a cii plebea saracg remilnea filrg nici un profitu; de
aiee necesitatea legilor agrare. Lex Publilia hotgrajp
ca tribunii sg, fie alesi de comitirle tribute.
451-450 Decemviratul si legea celor XII table. Le-
gea celor XII table basa jurisprudentei Romane, redac-
tate dupg propunerea tribunului Terentilius Arsa. De-
cemviratul II-le resturnat. (Appius Claudius i Virginia).
A dona retragere. Legile lui Valerius si Horatius
(498) Kin care plebiscitele capiit valoare de legi. Lex
Canuleia (444) care deschide conubiul intre patricieni
si plebeeni. Intituirea Tribunatului militar inventat
de patricieni pentru a nn 1sa po plebei sit ajungg Ia
consulat. Censorii, magistrati patricieni. Questorii
suiti la 4 din care 2 pot fi plebei (421).
404. Cdderea Etruscilor sub Romani.
389 Migratiunea Celtilor in Italia. Bgtglia de la Al-
lia i prAdarea Romei (Manlius Capitolinus i dictatorul
Camillus). Prin respingerea invasiunei Celtilor creste
insemnititatea Romei in ochii popoarelor Italiei.
366. Legile bet Licintius i Sextius asupra ogorului
public etc. primite dupg, noue ani de lupte politico ; un
consul poate fi plebeu. Patricienii atunei creazg pretura
magistratursi patriciang, pentru darea dreptgtii. Aceastg
magistraturg are foarte mare inrinrire asupra desvitlirei
dreptului Roman. Triumful democratiei in Roma este
mai isprgvit.
Roma tinde la eueerirea ltaliei.
342-268 Resboaele Romei en popoarele Italia. (In
timp ce Roma cucereste Itahia $n ha fluviile Arno si
Aesis, Alexandru cel mare face espeditiunele sale; im-
periul seu se desmembreazii, apoi Egipetul infloresce sub
Ptolemei si in fine incepe deaderea lumei din jurul
Romanilor).
342-340 Resboiul I ea Samnifii. Dup5; aderea E-
truseilor i shibirea coloniilor grece, Samnitii se in-
tind in Italia, coborindu-se parte. din munti in cgm-
pii. Capua represintg pe Samnitii cultivati prin in-
riurirea Elenilor. Prkile Samnitilor barbari fac pe
Capuani sg" cearg ajutorul Romei, recunoscgndu-i snpre-
matia Valerius Corves bate pe Samniti la Suesula.
2*

www.dacoromanica.ro
28
339-237. Revolta confederatiunei Latine. Cere drop-
turi politico si parte la consultat Manlius Torquatus
bate pe Latini hingg. Vesuvin (combunini moarte po
tiul scit pcntru neascultare), apoi la TriMnum Coo fed.
Lat. dissolvata,: oprirea conuldului intro diversele oim,e
ce. 0 compunea. Se formeadii ma multe triburi Romany
din cetAile care capittg dreptul de cetAenie romala,
325- 304. Al II-le resboiu cu Sumnitii. Titus Veturius
si Spurius Posthumius inehisi in Fureile Caudine. Se-
natul Roman resping.e capitulatiunea incbeiata' Etruscii,
Marsii, Umbrii i Hernicii se unesc cu Saniiiiii. Vic-
toria Romani lor la Bovianum.
Appins Claudius censorul face Via Appia prin mlas-
tinile Pontice pentru a asigura legritura en Campania.
Sistemul roman de intiirire a cuceririlor prin colonii
drumuri bune de la Roma la locurile encerite. Silintele
Romanilor de a desparti Nordul de Sudul Italiei.
298-290. Al III-le Resboiu cu Samnitii. Incercare
de coali(iune intro Nordul si Sudul Italiei : Satnniti,
Etrusci, Umbri i Gali. Fabius Maximus sfarm11 coali-
tiunea la Sentinum (295) Colonia Romanii de la Ve-
nusia in limier de 20,000, pentru tlerea comunicerei
Samniului en Tarentul.
290. Supunerea Samnitilor.
'282-272. Resboint Tarentin. Romanii incep resboiul cu
colonille Grece din Italia inferioar6,. Pretextul este o
lupti intro Lucani si Turi, in care Romanii stint chemati
de Turi, in ajutor.
Revolta Italiei supus'd ii coalitinnea tuturor popoare-
relor in contra Romei.
Resboiul in Nord terminat Kin alungarea Senouilor
care merg ile miireec tolpa migratiunei celtice in Grecia.
Resboiul in Sud se complicii prin venirea lui Pirus
regele Epirului in ajutorul Tarentinilor. Pirus bate pe
Romani la Heraclea si Apulum (280-279. Cineas Ia
Roma) V64bnd ansè uefolosul victoriilor sale, prolia
de resboinl intro Cartaginesi si coloniile grece din Si-
cilia, pentru a pgrgsi Italia. (278) Mai pe urnia fins6
earasi se intoarng. Curius Dentatus '1 bate la Benevent.
Pirus pAilsesce Italia ; (moare in Argos).
271. Samnitii, Lucanii, Brutii recunose suprematia
Romei Piceutinii si Salentinii se supun in curend.
268. Italia supusa de Romani.
In acest timp se formeazg deosebirea a trei clase de
cetateni Romani: Romani, Latini Peregrini. Egali-

www.dacoromanica.ro
29
tate intro patricieni i plebeeni este mai perfecte: Dic-
tatura, Censura, Pretura, o parte din Pontifici i Auguri
pot fi ocupati do plebei. Iegi1e lui Publilius Filo (338)
0 a le lui Hortensins (286) inearesc egalitatea intre kgi
0 plebiscite Appius Claudius cauta ea' dee dreptul do
de a vota in comitiile tribute 0 cetrItenilor ne-proprie-
tari de pe:ment (libertini f}i altii), dar putin timp dupa.
aceasta, inmultirea manumisiunilor (libergri de sclavi)
face se," se restr.anga acest drept, dcsemnandu-se numai
cele patru triburi urbane ca acele in care pot vota 0
cet'ateni neproprietari de pemant.
265-146. Resboaele afara din Italia cu Cartagi-
nea Iliria, Galia Cisalpina, Macedonia, Grecia, Siria si
Spania. Supunerea acestor tei;i, a pftrtei celei mai in-
semnate din lumea cunoscuta de atunci. De la resboaele
extra-italice, Roma concentra in sine mersul istoriei u-
niversale.
26;5-241. Reshoiul I punie. Cartaginesii se intinsesa
pana in Sicilia ; Romanii erau in puntul de a trece peste
marginile Italiei. De nice se nase resboaele punice.
Marnertinii cer ajutorul Roman in contra lui hiero II
din Siracusa aliatul Cartaginesilor care posedau o parte
din Sicilia prin colonii de a le kr.
Duiliu bate Bali Cartaginesa la Mike. Inceputurile
marinei Romane. Columna rostrata. Regulus in Afri-
ca ; Metellus invinge la Panormus (250). Flota Ro-
Mana find apoi de mai multe ori batuta i nimicita,
cetiitenii Romani zidesc o flotti de doue ode de nai din
nqjloace private i Lutatius Catullus bate pe Cartaginesi
la insulele Aegate (241).
241. Sicilia (supusa in mare parte), cea dintiiiu pro-
vincie Roman& Sistemul de dari in natura (zeciueli)
care existà Mee, '1 adopta i Rornanii si'l introduc
in toate provinciile cueerite in unnä de ei afara de Ita-
lia. Stringerea darilor e data in antreprisa. Italia in-
susi ramane scutita de acest fel de dari. Acest sistem
pune basa ruinarei provinciilor romane i da ocasie in-
tinderei coruptiei magistratilor din provincii, care se u-

www.dacoromanica.ro
30
nese eu antreprenorii de dari (publieani) i asupiesc po-
poarele supuse.
230. Supunerea Sardiniei si a Corsieei.
229 228. Resboiul cu llirienii. Romanii stirpese pi-
ratii din marea adriatiea, si oeupa cate-va locuri pe
eoasta iliriea. tirecii drept multandre ieu pe Romani in
legatura Ion mitionala, deseoperindu-le misteriile dinEleu-
sis, si lasandu-i sa iee parte la joeurile istmiee.
222. Supuncrea Galiei Cis«lpine, de undo Celtii in-
curgeau in Italia.
218-201. Resboia al 11-10 Punic. Hamilear atacase
Spania (236). Romanii sa unise en Saguntul si ceruse
de la Cartaginesi se nu se intinda peste Dern.
ie Saguntul '219, si trece peste muntele St. Bernard
(I) in ; bate pe Romani la Ticinus (218), la Tre-
bia (id.) apoi nimiceste armata lui Flaminius Ia Trasi-
menu ; ineearea in zadar a stirni rescoala contra Romei.

La 216 marea &italic la Cannae. 0 parte din aliatii


Romei trecu atunci la Anibal ; dar aeesta lasat fara aju-
tor de guvernul seu nu poate prelita de vietorie. Clau-
dius Mareellus capata pentru anteia oara comanda pe
mai multi ani ; lupta in Sicilia si ie Siracusa (214 Moar-
tea lui Archimedes) Lupta in Spania merge Roma-
nilor cilnd in bine, child in reu ; dar el scapa pe As-
drubal care trece Alpii in ajutorul fratelui seu. Clau-
dius Nero '1 bate fi '1 ucide la Metaurus 207. Cartagi-
nesii parasesc ofensiva. Scipione in Africa. Anibal re-
chiemat perde bdtalia de la Zama castigata de Romani
mai ales prin ajutorul lui Masinisa regele Numi-
diei (202).
201. Pace intre Cartaginesi ci Romani.
in acest timp Filip III al Siriei vra sa cueereasca
Egipetul si sa'si iniinda posesiunile in Asia. Roma-
nii cauta sa impedece aceste intinderi de putere. Star-

www.dacoromanica.ro
31

nese o coalitie a Egipetului, Rodosului, Pergamului si


partidei anti-Macedonice din Grecia in contra lui Filip
III. Atenienii atacati chiama pe Romani in ajutor. Fla-
ininius bate pe Fi lip III la Cinocefale (197) si declara
hi 196 Gracia de libera Ia jocurile istmice.
191-190. Planurile lui Fi lip III le reincepe Antio-
chus III al Siriei. Lucius Cornelius Scipio '1 bate la
M«ynesia. Rodosul si Pergamul aliMi Romanilor Pro-
cesul intentat de P. Cato Censorius Scipionilor pentru
dilapidare.
171-168. Resboiut 111 Macedonic. Perseu. Batalia
de la Pidna i supunerea Maccdoniei. Pupa batalia de
la Pidna veniturile din provincii sunt ma de mari in
cat vechia dare a cetaterilor Romani, tributum militare,
care se cerea in vremi de nevoie, nu se mai cere de
atunci inainte. Italia scutita de ori ce dari.
149-146 Resboiul Ill cu Cartayinesii. Africa pro-.
vincie Romana. Cel anteiu tribunal permanent p. ju-
decarea crimelor de mituire i dilapidare.
148-146. Prefacerea Greelel in provincie Ro-
=nä. Confederatiuuea Achaica in rivalitate cu Spar-
binii care chiama pe Romani in ajutor. Mummius da-
rama Corintul si aduce statuele Grece la Roma.
133. Supunerea Nordului Italiei si a centrului Spa-
niei (Viriatus).
In acest timp de glorie mitre* a Romanilor stralu-
cesc virtuti mari eetatenesci, dar tot acuma incep i eau-
sale coruptiunei. Aceste sunt :
1) Degradarea comitiilor din causa multilor oameni
lava eapataIu (libertini etc.) adunati in Roma pe cand
cetatenii de departe nu au timp ea vie la Roma pentru
a vota. Cat timp senatul are putere mare, acest reu nu
este foarte simtit.
2) Coruptiunea produsa pnin adunarea bogaliilor. Pu-
terea coa colosala a publicanilor i jilfuirea provinciilor
de &Ara magistratii romani.
3) Alarea prapastie cc se nasce intro bogati i siraci
prin peirea proprietariler mici ; de aice se vor nasce lup-
tele civile pentru impartala pamönturilor.

www.dacoromanica.ro
32
4) Pericolul adunitrei unei nerumierate multimi (1e
selavi, tratati in rnodul cel mai barbar de speculantii
romani.
5) Greutatea serviciului militar care remane tot mai
mult asupra aliatilor, care cer egalisarea drepturilor
politice.
6). Slabirea elementului roman in Rotna priu coloui-
sarea cea Winsii i necesarii pentrit miintinerea cuce-
ririlor.
7) Slabirea vechelor moravuri i credintelor populare.
Intinderea luxnlui 0 a desfranarei i slabirea puteruicei
vieti de familie a Romani lor.
Pe langii aceste semne de deadere progredul se ma-
nifesteazii, in urmaloarele;
I) Iutinderea relatiunilor en exteriorul i modificarea sis-
temului de drept strict a Romanilor prin influen(a
puterea pretorului mai ales a celni peregrin (instituit in
anul 242).
2) Respindirea culturei Eline in Roma prin sclavi
prinsi (intre acestia Polibius care vine clin Grecia im-
preuna cu cei 1000 Acheeni acusati de prosupus err tin
cu Perseu).
3) Incepnturile i desvoltarea unel literaturi nationale
originale influentatit de modelurile clasice Grece. In
aceasta periods triesc : Livius Andronicus prisonier din
Tarent, care preluereaza in latinesce dramele Greco si
traduce Odisea (240); Cn. Naevins. (Poet '264-104) ; Q.
Ennins (epopee, i drama 259-169), introduce exame-
trill in literatura ROITIang; Plautus (poet comic, 254
184); Terentius, compune Atelane, comedii populare
(196-159) M, Porcins Cato serie originele (234-149);
Inaintea lui scrisese anale Q. Fabius Pictor i Cincius
Alimentus.
135. Cel Anteia resboia at selavilor.
133-121. Reformele Grachilor §1 ineepatul res-
boaelor chile Romane.
Tiberius Sempronius Grachus cer.; innoirea legilor lui
Licinius i Sextius (veai an. 366) asupra ogorului
public. Pentru a reusi face done fapte reoolutionare : adu-
ce destituirea colegului seu Marcus Octavius care opu-
sese veto ; face s4 i se prelungiasca tribunatul Sena-
torii ii ucid (Scipio Nasica). Scipio A fricanul ucis de
partida populara.

www.dacoromanica.ro
33

Daus Sempronius Grachus (123). Pe langa legea ag-


rail a lui Tiberius pe care o pune in aplicare, cearca
a face mari reforme poltice, prin care lovesce in senat
aristocratie ; ie senatului hotarirea asupra impartirei
de grau i pament i o da comitiilor tribute ie jude-
catoriile senatorilor si le da cavalerilor (aristocratie ba-
neasca), carom le procura si antreprisa darilor Asiei-
Minore. Prin aceasta puterea publicanilor nu mai are
margini ; nelegiuirile lor ralnan ne pedepsite fiind ju-
decati tot de oameni de ai lor. Propune a se da
sotilor Italiei dreptul de cetatenie Roman. Senatul
i opune pe Livius Drusus Grachus ucis (121). Livius
Drusus da earasi libertatea de a vinde pamenturile lin-
partite ; ruina proprietarilor mici se intoarna in curend,
nimicind tot castigul lui Grachus.
Literatura 'Alma energies. Opositiune contra retorilor
alungati din Roma 161. Cercill cult a Scipionilor. Lu-
cilius (148-103), satiric. Polibius (208-127) istoric.
Discursurile lui C. Orachus. Serisorfle mumei sale Car-
»elia. Scaevola iuristul (+82). L. Adios Stilo (+100)
tilologul. Inflorirea teatrului. Actorul Q. Roscius (+82)
Z1diri folositoare märete ; apaductul Marcie custii 180
de milioane HS (vr'o 47 mil. lei noi). Cele d'finteiu
zidiri de marmurii. ; colonada lui Metellus (143) Luxul
luptelor de flare incepe : lei i elefanti in eke.

111-105. Resboiul cz Iugurta. Coruptiunea Romand


esci la lumina.
Marius capata comanda in contra lui Iugurta atunci
cand pe deoparte Metellus mantuise resboinl, pe de alta
Sulla reusesce a induplica pe Bocchus ca sa-i tradee pe
Ingurta, pe care apoi Marius il duce in triumf la Roma.
Inceputul rivalitatii intre Marius si Sulla.
103-101. Migratiunea Cimbrilor i a Teutonilor.
Marius i bate la Aquae Sextiae si la Vercellae. In
Roma neoranduelile lui Saturninus, atitat pe ascuns de
Marius la resturnarea aristocratiei.

www.dacoromanica.ro
34

91-98. Itesboinl Sotilor, pentru capatarea drep-


turilor de cetateni Romani.
Romanii dau anteiu drepturi egale cu acele date li-
bertinilor (inscrierea numai in 8 din cele 35 de triburi)
numai sotilor neresculati. (Cn. Pompeius Strabo si
Su lla).
Sulpicius tribunul cere egalisarea sotilor cu. Romanii
liberi, deci inscrierea in toate triburile, ceea ce se im-
plinesce in 87 dupa lupte sangeroase pe stradele
Romei.
88-82. Resboial civil hare Marius §i Su lla $i
resboiul in contra lui Mitridat.
Sulpicius care vede in Su Ila un anemic a legei sale
vra sa dea lui Marius comanda data lui Su lla contra lui
Mitridat. Salta incaled Roma ea armelc; ridica legile
lui Sulpicius si reintroduce organisarea veche a comitiilor
(de sub Servius Tullius) Tribunii sa nu mai poata propu-
ne legi decat cu invoirea senatului.Cinna consul din par-
tidul lui Marius, fugarit din Roma, rescoala sotii pe
cud Su Ila se reintorsese in Asia, si rechiama pe Ma-
rius. Terorismul lui Marius. (+86) Cinna se numesce
singur consul de patru ori ; ridica reformele lui Sulla.
Sulla se intoarce invingtor din resboiul c. lui Mitri-
dat, cu armata castigata prin liberalitati, bate pe Ma-
riani i pe sotii Italici la poarta Colind, i ie dictatura
in Roma (82). Gnaeus Pornpeius tenerul trece in par-
tida lui.
88-84. Resholul I c. lui Mitridat, dornnul Pontului
care fundeaza regatul I3osforului, ocupit Paflagonia, Ca-
padocia, se aliaza cu Tigranu regele Armeniei i awe-
ninta statele cliente Romanilor din Asia.
Rornanii i declara resboiu. Macelul Romanilor din A-
sia (88). Sulla dupa ce alunga pe Marius din Roma,
pornesce in contra lui M.; asediaza A tena resculata con-
tra Roinanilor, bate pe M. la Cheronea i Orchomenos,

www.dacoromanica.ro
35
in timpul terorismului lui Marius. Pace cu M. la Dar-
danus (84).
83-81. Resbelul II c lui M., batut de proconsulul
Murena.
82-79. Dictatura lui Su Ila. Proscriptiuni. Co-
lonii »tilitare din veteranii lui Su Ila. Garnizoand in
Roma din libertinii lui. Intarirea puterii senatului
carui-a i da : denumirea proconsulilor, deci puterea mi-
litara, (consulii reman numai magistrati civili) ; judeca-
toriile ; dreptul de a opri tribunilor propunerea de legi
adunarei poporului. Skibirea aristocratiei bdnesci prin
luarea judecatoriilor çi prefaeerea darilor Asiei in con-
tributii fixe ce nu mai sunt date in antreprisa. Sld-
birea tribunatului prin m'esura citata mai sus si oprirea
tribunilor de a mai imbracit alta magistratura Tribu-
nale permanente p. crime. Sulla abdica 79 ; moare 78.
80-60. Resturnarea reformelor lui Saila. bull-
TIP au tot mai mare inriurire asupra mersalui
lucrurilor : Pompeius, Crassus, Caessar.
Opositiune e. reformelor lui Sulla, (plebe, cavaleri,
libertini, urmasii proscrisilor); in frunte : Cicero (n. 106
la Arpinum), G. Julius Caesar (n. 102). Pompeius so-
vaesce intre oligarhie i democratie. Crassus eel bogat.
Insurectiunea lui Lepidus (78). Pompeius o nadusa ;
cere i capata comanda c. lui Sertorius in care se ilus-
treaza de si mai mult prin isbandile lui Metellus. De
asemine in resboiul sclavilor, nimiciti de Crassus. Ar-
mata devotata lui i da mare putere ; senatul incepe a i
se opune ; Pomp. trece la democratic. (70); inapoesce pu-
terea tribunilor, judecatoriile (in parte, .1/8) i darile A-
siei cavalerilor.
Capata comanda c piratilor pe trei ani cu puteri ne-
marginite (Lex Gabinia, 67) si comanda c. lui Mitridat
rechemand pe Lucullus (Lex Manilia 66), ambele nu de
la senat dupa cum era legal ci direct de la popor.
Cicero pentru AntAia oara pe tribuna politica sustine

www.dacoromanica.ro
36
legea Mani lie. (Oratio pro lege Manilia seu pro impe-
perio Pompeii).
Resboaele acestel perloade 1) 80-72. liesboiul
c. lui Sertorius in Spania ; lupth cu succes c. liii Me-
talus $i Pompeius. 74 se unesce- cu piratii i Mitridat
pe cand sbucnesce $i resboiul sclavilor ; dar atunci e
ucis do Perpenna. Pompeius pune capat insurectiunei (72).
2) 73-71. Resb. sclavilor (Spartacus) nimicit de
Crassus, apoi remaOtele de Pompeius
3) 78-67 Resb. cu piratii. Neingrijirea Romanilor
de marina lor inlesnesce inmultirea piratilor, (cuiburc :

Creta, Cilicia) ; comert mare cu sclavi. Pompeius (Lex


Gabinia) i nimicesce in trei Juni.
4) 74-64. Resb. 111 c. bit Mitridat. Emigrati Ro-
mani in armata lui. Lucullus '1 bate la Cabira i pe
Tigran la Tigranocerta, merge spre Artaxata. Reyolta
trupelor $i rechemarea lui i nimicese toate isbandile.
Pompeius (Lex Manilia), 66, ie comanda ei termina
resb. Organisarea Asiei (64-61) in timp ce in Roma
se intAmpla :
66-62. Conjuratinnea lul Cal ilina. Democratia
se teme de dietatura militara a lui Pompeius ; cauta se
procure unuia din $eiii sei cei sinceri un comandament
pentru a aveti, o armata ea cumpfina contra armatei lui
Pompeius. Caesar si Crassus $efi ascun$i ai rescoalei.
In fruntea ei oameni perduti, Catilina $. a. Cicero con -
sul, descopere si sfarama complotul. Resculatii esecu-
tati in temnita fdrd judecatd. Caesar $i Crassus trecuti
cu viderea din causa intluentei bor. (Anteia oratiune Ca-
tilinara tinuta in senat, 63).
60. Aspirantii la puterea supremit compun Anteiul
trlumvirat. Caesar eapatase reputatie militara in pro-
consulatul din Spania, (Crassus i platise datoriile); el
cere consulatul i comanda in o provincie. Pompeius
dupa ce i$i congediaza armata asiatica cere ratificarea
organisarei Asiei, consulatul al II si pamtInt pentru ye-

www.dacoromanica.ro
37

teranii sei. Sebatul refusa. Pompeius se unesce cu Cae-


sar si cu Crassus pentru a'qi sustine eu partidele lor
mutual interesele in contra aristoeratiei asa numitui
triumvirat. Locul ant6iu ocupat de Caesar.
59. Caesar, consul, implineste cererile lui Pompeius
(afara de consulatul II-le). In diva votarii, veteranii lui
Pornpeius yin cu arme pe sub haine. Caesar procon-
sul in Galia pe cinci ani. Slabesce opositiunea aristo-
cratica indepartand pe Cato si pe Cicero din Roma, cu
ajutorul lui Clodius tribunul (58). Toate oranduelile se
fat de triumviri prin legi aduse naintea poporului, tre-
cilnd pe senat cu viderea.
58-51. Cueerirea Galiei de Caesar. 58. Caesar
bate pe Helveti la Bibracte, pe Ariovist la Vesontio,
57, supune pe Belgi 56. pe Veneti din Armorica (Bre-
tagne) si pe Aquitani 55, arunca popocrele germane,
Usipe(ii i Teneterii inapoi peste Rin, trece in Britania
54, trece in Britania a 2-a oara c. lui Cascivelaunus
53, supune pe Eburoni, revoltati sub Ambiorix. 52,
Resculare generala a Celtilor sub Vercingetorix. Ba-
talia de la Alesia. 51, Gana supusa. Resultatele
ei sunt : 1) Oprirea navalirei barbarilor, care incepuse
cu treeerea Helvetilor in Galia, pentru mai multi seculi.
2) Stingerea natiunei Celtice i punerea basei romani-
sarei ei. 3) Capatarea unui mijloc (armata) pentru sta-
bilirea monarhiei in Roma.
Rechemarea lui Cicero (57), a lui Cato (56). Bandele
armate a lui Clodius si Milo.
Intalnirea triumvirilor la Lucca (56). Pompeius oi
Crassus consuli (55) cu proconsulatele Spania i Siria.
Preluagirea proconsulatului lui Caesar in Galia anea
pe 5 ani. Crassus merge in Siria uncle moare in espe-
ditia nenorocita c. Partilor (54-53). Pompeius remane
in Roma, pastrand ans6 comandamentul. Iulia fiica lui
Caesar i femeea lui Pompeius moare (54). Neoran-

www.dacoromanica.ro
38

duelile lui Clodius si Milo proeura lui Pompeius dicta-


tura (52). El vra atunci sa nips alianta cu Caesar.
49-48. Itesboiul civil intro Caesar si Pompeins.--
Pompeius se unesce cu senatul si partida aristocratica-
republicana contra lui Caesar. Rechemarea acestuia (1
Mart. 50)Curio tribunul eere sa se iee si cornanda-
nientul lui Pompeius inapoi. Acesta refusa Propune-
rea de a se declara resboiu lui Caesar, care venise in Ga-
lia Cisalpina, nu este prima& in senat. Pompeius insa
sustinut de consuli si de minoritate ineepe a arms.
lltipa o ultima ineercare do impacare (scrisoarea lui Cae-
sar cetita in senat 1 Ianuar 49), Caesar declara resboiu
partidei aristocratice trecend Rubiconul (49).
49. Pompeius si senatul la Brundisium Caesar ie
Roina; trece in Spania unde bate pe Afranius si Petreius
la Ilcrda; face pe Varro sa capituleze, apoi ie Marsilia.
48. Caesar i Servilius consuN. Caesar batut de
Pompeius la Dirachium, '1 bate dRcisiv la Farasalus
(9 August) Pompeius ucis in Egipet. Caesar in E-
gipet ; reseoala in contra-i in Alexandria (Biblioteca ar-
de). Cleopatra pe tronul Egipetului sub suprematia
romans.
47. Caesar bate pe Farnace, fiul lui Mitridat (veni,
vidi, vici).
46. Batalia de la Tapsus c. Pompeianilor in A erica
(Sextus Pompeius, Cato, regele Juba). Cato se sinucide
in Utica.
45. Batalia de la Munda, in Spania, c. fiilor lui Pom-
peius : Gnaeus si Sextus P. Sextus scapa.
48-44. Doutuirea monarhie4 a lui Caesar sub
lopmele republicanc. Aninistie foarte intinsa. Cae-
sar concetra in sine vechea putere regeasca, intrunind
in persoana sa toate magistraturele, intre rare republics
impartise acea putere dictatura, censura, consulatul,
questura (finante), comandamentul militar sub titlul de
imperator. Mai devine princeps senatus, preot mare, si
ie i puterea tribunicie, din causa neviolabilitatii per-

www.dacoromanica.ro
39

soanei tribunului, $i o putere judecatoreascL extraordi-


nara, (apelul). Senatul cade ear4i la rangul de sfat
ca sub regi, dar un sfat a imperiului, nu a urbei Roma;
-
perde caracterul aristocratic admitendu-se in el $i stre-
ini. Comitiile raman, Cad nu oveau nici o insemna-
tate Domnia lui Caesar este representarea poporului
prin cel mai inalt $i nemarginit om de incredere a) seu"
(ideea Caesarismului.)
Reformele lui Caesar. 1) In finante: introducerea
sistemului de contributiune in haul, ridicati direct prin
dreggtori impiiatesei (sclavi i libertini de ai lui.)
2) In administrarea provinciilor: impitratul numesce pi
revoaci pe proconsuli. Roma devine nil oras ca i ce-
lelalte ; nu mai sunt magistratii ei i magistratii impe-
rinlui Roman ea p5;n5", acuma. Orasele provinciilor ea-
Oa in mare parte, ilind romanisate, libertatea comu-
nalN a oraselor italice. Peste tot imperiul se iutinde o
retea do municipii.
3) In armatI: pentru 5ntitia omit mereenari (cavalerie
Germanii) in armata Romana; impedea pe crit se poate
formarea de colonii militare imprii4tiind pe veteran in
diverse colonii de eetAteni ; nu are gardii, in jurul sen.
4) In starea proletariatului. Fixaza la 150,000 nutuc-
ml skaeiler de natrit pe conta statului, (pang atunei
320,000). Pe multi i colonisaz5, le da de munca Ia zidirile
cele mari intreprinse sub el: forum Inlium, biblioteca
templul lui Marto, teatrul etc. Caesar suprima perde-
rea libertatii pentru datorii; cauta so redice proprietatea
mijlocie in Italia impartind panidntul statului, din Italia,
veteranilor Romani.
5) In Cale»dar. Anul incepo de la 1 Ianuarie ; (365
dile si la al 4-le an 366, calendar egiptean). Aeest ca-
lendar non incept) cu 1 Ian. 45 i. Hr. (709 do la zidi-
rea Romei). Ideea fundamentaN a liii Caesar e fun-
darea unni imperiu pe basa nationalitatilor combinate
elina i latina. Pentru aceasta, mijloacele cola mai in-
semnate sunt : introducerea monarbiei ca formN, de ga.
'rem ; coborirea ltaliei si a Romei la r5:ndul de provin-
cio si de eras. Apoi resprindirea romanisarei in provincii
egalisarea dreptului si introducerea unei ordine in ad-
ministratie. A fan): de aceasta el tinde a repara si relele
soeiale causate prin sclavie si lipsa unei stari mijlocie,
apoi prin coruptiunea i amestecul tuturor venetieilor,

www.dacoromanica.ro
40
tuturor cultelor i sverstiliunilor in Roma. Aice insrt
el reuseste putin.
44. Moartea lui Caesar 'leis de parthla republi-
- Senatul distribue provincii sefilor conju)atiunei:
Marcus Brutus, Decimus Brutus si Cassius. Antonius
implinesce testamentul lui Caesar si devine puternic in
Roma ; vra sa capete provincia Galia data lui Decimus
Brutus, pentru a avea o armata langa Roma. Resboiu
civil Mutinens Senatul cauta in contra-i sprijin in G.
Iulius Caesar Oetavianus. Acesta Anse se unesce cu An,-
tonius §i cu Lepidus formand
43. Al doile triumvirat, reipublicae constituendae
causa." Proscriptiuni ; Cicero +. Resbel c. partidei
republicane. Batalia de la Filipi ; (42) M. Brutus si
Cassius se sinucid. Antonius merge in Orient unde e
retinut de Cleopatra.Octavianus ramane in Italia.
41-40. Resboinl civil Perusin, atitat din gelosie de
femeea lui Antonius.
38--36 Resboiu cu Sextus Pompeius (vedi an. 45, in
Sicilia. Resbelul neglorios a lui Antonius cu Partii.
35-33. Espeditiile lui Octavianus contra popoarelor
de la Dunare.
31. Resboiul civil lithe Antonius §i Octaviauus.
Batalia de la Actium (Septemvrie).
30. Odavianus singur stapitnitor, sub aceeasi for-
ma ca si Caesar, singura en putinta, dupa modul des-
voltarei poporului Roman pana in acel moment.
Egipetul provincie Roman.
Cultura in perioada revolutionelor (133-30.) Li-
teratura Romang cade sub inriurirea literaturei Grece
Alexandrine ; modele ci nu mai suet clasicii Greci (vedi
pagina 32. Eloquenta si poesia se invatil in Mc de
a li productul tatural a talentului cultivat: seoalit
de retorieg lating a lui I. Plotius Gallus (90). Scoala
de poesie a lui Partenios (54). Toatg lumea face poesii
si invatg a vorbi frumos.Literatura perde ori ce Ca-
racter original national si devine Eleng, cosinvolitg.

www.dacoromanica.ro
41
Literatura dramatici a desprtrut. Exeptie Melt numai
Lucretius de rerum natura" (99-55), ('atullus 87-54),
Varro (116-27) si Laberius, care scriu en originalitate
si in mod mai national. Apoi se mai insamnii, intro pro-
ducerile Mine, istoria lui Cornelius Nepos, si a hti Sal-
Instus, (86 34) descrierilo mi Caesar si stilul cored a
lui Ciecro. Caracterul lingusitor i injosit Weep() a se
intinde in literaturA, semnul despotismulut. Aristodemos
din Nisa scrie arta oratoricA lingusitoare" (54).
Religiunea Itomanii mAntinutii numai ea asezemnit
politic. In clasele superioare filosofia stoiei si epicurea;
in cele inferioare culte orientale (a lui Mitra, Isis etc.)
Neoplatonismul representat pun Nigidius Figulus ; con-
versAri cu spirite din ceea lume, magie, astrologie, no-
cromanticii, superstitiuni de tot felul "Ahmeca pn i
pe oamenii cuhi.
Moravnri. Coruptia cea mai grozava in toato clasele
Lipsa de asItorii. Lux desfanat mai ales in
mtinertri. Perderea demnitAtei individuale ; nentunarmi
lingusitori si speculanti dupA mosteniri pe la caselo co-
lor bogati. Decilderea spiritului militar, lasitate generara".
&area socia14. Priipastie intro bogati i sAraci. Des-
pretuirea muncei la culmea ei. Nenumeratil multime de
aolaoi Putere mare a speculantilor i bancherilor (Ro-
mani si Evroi) ; apa'sarea datornicilor. Lipsa propriet5.-
tii mid ; toat . ItalIc impartita in latifundii. Disolvarea
nationalitAtii Romane. Unitatea imperiului este mgn-
tinutA prin organisarea maestritt ce i o &Aliso Caesar
pe care o intAresc impAratii urmAtori, nu 'Aug, prin
unitatea spiritului poporului.
31 in. 1Ir.-68 d. lir. Caesarii din familia Julia.
1) 31-14. Caesar Oetavianus Augustus. Pute-
rea proconsulara extraordinara e centrul autoritatii lui
Augustus. De aice nrmeaza garda de 9 cohorte preto-
riane ; comandamentul militar a mai multor provincii ;
dreptul de legislatiune prin edicte Sfintenia ei decurge
din puterea tribunicie earel face pe purtatorul ei sacrosan-
tus." Pe langa aceste intrunesce imparatul in persona
lui : praefectura legum et morum (censura), pontificatid;
el este princeps senatus, si tot odata princeps in into-
lesul : cel antoiu dintre cetateni, si are puterea inalta
judevatorensea in concurenta en semaul. lmperator 1111
este un titlu oficial ci o aelanntjune onorifica. (Cu

www.dacoromanica.ro
42
timpul toate aceste nume i titluri : augustus, caesar,
princeps, imperator devin termine pentru insemnarea
autoritatii supreme. Sub Augustus nici unul nu are a-
ceasta insemnare).
DregakIrii imparatului : Legati Caesaris, praefectus
anonnae, praef. urbi, praef. praetorio ; sclavi si libertini
care ineasaza banii in provineiile imparatului. Tesau-
rul i1i1pratului, fiscus deosebit de acel a senatului, ae-
rarium. Provinciile imparatului (cele marginase, ne-
sigure) ; a le senatului (cele pacinice).
Comitiile (centuriate, cele tribute desfiintate) pastreaza
puterea legislativa i electorala, dare slaba. Sub Augus-
tus destul de mare activitate legislativa (Legile Pappia
et Poppaea p. easatorii etc., legi p. legate, mosteniri etc.)
Senatul inaltat. Provinciali ieu parte. Censul 1,200
mii IIS. Intrarea in senat i rarnanerea in el ataraa de
imparat. Senatoria este un rang. Persoanele de rang
senatorial judecate criminal de senat. Senatul e consul-
tat asupra legilor de introdus (oratio principis), ie parte
la administratie si jurisdictiune. Afacerile exterioare gi
mare parte din tinante i sunt luate.
Municipiile din provincii destul de libere. Decurionii,
un fel de senat municipal.
Coborirea Italiei si mai mult la rangul de provineie
prin introducerea darei de 500 din mosteniri numai p.
Italia ca complement a darilor platite de provincii.
Cadastrul general al imperiului i urmarea prefacerei
darilor in natura in dari banesti fixe.
Monarhia lui Augustus nu este ereditara, dar urina-
sul este prin influenta imparatului impus de mai nainte.
In timpul domniel. Int Augustus se nn§te Isus
Ilris'os, cu 4 ani inaintea ineeputului erei noastre.
Resbwiele. 25 19 i. Hr. Resboiu c. Asturilor
Cantabrilor in Spania t supunerea totala a acestia.
Resbel c Partilor.
1. Ineeputul resboaelor eu popoarele Germane de la

www.dacoromanica.ro
43

Dandre. Raetia i Noricul prov. Rornane. Co Ionia Au-


gusta Viudelicorum (Augsburg).
12-9. Expeditiile lui Drusus (tiu vitrig a lui Augus-
tus de pe sotia sa Livia) in Germania proprie.
8-7. Tiberius urmeaza esped. lui Drusus, supune ca-
tura popoare Germane.
6-8 d. Hr. Revolta Ilirilor si a Panonilor. Tiberius
preface Panonia ill prov. Rom.
9. Nimicirea legiunilor lui Varus de catra Arminius.
2) 14-37. Tiberias (fratele liii Drusus, fiu vitrig a
lui Augustus de pe sotia sa Livia) vine la imp. duo
ce maica-sa otraveste pe nepotii lui Augustus de pe tlica
sa In lia. Alegerile luate de la comitii, date senatului
Lex Iulia de maiestate ; delatorii. Buns administratie
a provinciilor.
Perioada cruzimilor lui Tiberius incepe cu moartea
liii Germanicus (nepotul lui Tiberius de pe fratele seu
Drusus). Seianus prefect pretoriului, face p. pretorieni
un !agar intarit langa Roma.
ltesboaele. Revolta legiunilor la Rin si Dunare.
14-16. Exped. lui Germanicus in Germania proprie.
Victoria de la Idistavisus asupra lui Arminius.
3) 37-41. Caligula. (Gains Caesar), fiul lui Germa-
pious. Cruzimi nebunesci.
4) 41-54. Claudius (Tiberius), nepotul de frate a lui
Germanicus. Favoritii Narcissus si Pallas (libertini). Fe-
meile mi Messalina i Agripina. Cumplita coruptiune
a curtei. Inceputul supunerei Britrniei (T. Flavius
Vespasianus legat). Mauretania, Licia, Tracia, ludea,
prov. Bomane.
5) 54-68. Nero. (Lucius Domitius), fiul Agripinei.
Burrus i Seneca.
Poppaea Sabina. Crimele lui Nero ; ucide pe Brita-
nicus, fratele seu vitrig (fiul Messalinei), pe maica-sa
Agripina, pe ferneea sa Octavia. Devine actor si gla-
diator.

www.dacoromanica.ro
44

64. Anteia persecutinne a eretinilor. Persecu-


thin& sunt acte politice. Organisatia Statului se per--
clita prin dogmele crestine a bisericei primitive.
Istoria Crestiuismului pilnd la perseeutiunea-
fiatiAe. Coruptia cm mare a lumei, start% sociaM
cea miserabilg a poporului do jos, lipsa unei credinti in
cova, a unei iubiri de patrie sau de familie, intinderea
filosoflulor triste a Stoicismului i Epicureismului in cla-
sole de sus, a cultelor misterioase orientale in clasele
de jos toate aceste pregatesc spiritele pentrn prhnirea
unei religiuni noue. De aice intinderea con grabnica a
Crestinismului, inlesnitg si prin spiritul de proselitism a
vechilor Crestini (silinta de a intoarce pe multi la ere-
din), apoi prin unitatea introdusli intro popoare en or-
ganisatiunea Romana.' si limbo/ latini i elen a. resOndite
pretutindene.
Organisarea primiticti. Un fel de comunism. Din
easa comunii se intretinu saracii, (diaconii impitrtese po-
mana), una din causele repedei respandiri intre srtraci.
06 care Crestin poate propovedui ; nu este osebire
intre clerici si laici. Setli comunitiltilor sunt eei mai
mai batriini 7refapirseoe." Urmasii apostolilor, care
fusese en deosebire insarcinati de Hristos cu resp5ndirea
invatrtturei sale, capiita' curend o insemnbaate mai mare,
deosebindu-se de multimea Crestinilor ea avend un dar
deosebit. Originea episcopilor.
Crestinismul se atinge eurend en filosofia Alexandrilui
prin care incepe a se da mai mare importanCa' ideilor
teoretice cleat invetaturilor morale. Originea corupOei
religiei erestine.
Literalura in perioada lui August. Epoca clasia
Mecenas t 8 i. Hr. proteguitorut ; Virgilius
Maro t 19 i. Hr., eneida ; Horatius t 8 i. Hr., satii e,
epistole, ars poctica, ode ; Ovidius t 17 d. Hr., meta-
morfosele ; Tibuilus t 28 in. Hr. Propeqius 1- 22 i. Hr.
elegii; Phaedrus sub Tiberius, fabule ; Titus-Livius
t 17 d. Hr. istorie; Diodorus din Sicilia i Dyonisius
din Halicarnass sub Augustus, istorici greci.
69-96. Dinastia Flaviilor.
1) 69-79. Yespasianus. (Titus Flavius) restabileste
ordinea. Zidiri mari (Coloseul etc.) Supune pe Evreii re-
voltati, darama lerusalimul imprastie in .1unie. Su-

www.dacoromanica.ro
45
punerea Britaniei prin Agricola, socrul liii Tacitus ; na-
dusirea revoltei Batavilor sub Civilis de Nara Cerealis.
2) 79-81. Titus (Flavius Vespasianus). Herculanum
si Pompeii ingropati sub lava Vesuvului.
3) 81-96 Domiliamis, reinnoeste timpurile lui hero.
Inceperea tragerei valului Roman intre Rin i Dunare
pentru aparare de incursinni le barbarilor Plate$te Da-
cilor (Decebal) tribut.
96-192. Dinastia Autoninilor. 1) Nerva dupa
doi ani de domnie lasa Ia tron pe adoptivul seu fiu.
2) 98-117. Traianus (Marcus Ulpius), din Spania,
cel ant6iu extra-Italic pe tronul Roman. Guvernare in-
teleapta. Zidiri maxi (forul. Ulpiu etc., usearea mmliii-
nilor pontice). Resboiu en Dacii (Columna lui Traian) si
en Partii (114-116): Dacia, Armenia, Mesopotamia,
Asiria prov. Romane.
106. Dacia eneerita de Romani §i prefgentil in
provineie Romanil, eolonisatit en namero0 colo-
ni§ti din diversele WO a le imperinini.
Istoria Dacilor pfinii la 106.
Din timpuri veehi yin Scii popoare de rasa cauca-
zica, din vita Iraniel, in Europa. Done semintii mai
deosebite a le kr stint Ohtii si Dacii Tre se assza unii
pe malul drep., coi din urma pe inatul stang a Dunarei
inferioare. Viat,ii nomada.
690 i. Hr. Zatnolxis, legiuitor-profet la Geti (e disci-
puha lui Pitagoras ?). De atunci liana tarziu pe 16,nga"
fie-care rege Get sau Dac este cate un profet de acestia.
Guvernare teocratica.
510. Darius in Europa c. Scitilor spre ai resbuna do
ncursiunea de pe thnpul lui Ciaxares.
Solia GeVilor catia Dariu.
340. Mare parte din Geti treeu Dunarea, a1ungati de
Filip II i se atiazil in Moldova de Sud.

www.dacoromanica.ro
46
335. Alexandin cel Marc in contra popnarelor de la
Dnurtre.
295. Pe timpul lui Lisimaeb regele Traciei, domrwste
Dromicliete in Dacia.
280. 0 parte din tolpa migratiunei Galilor '6,11.6110 la
Dinetre, Ia GO.
113. Anteia eioenire a Daco-Getilor en Romanii (Pro-
consulul Macedoniei Marcus Didius apoi Livius Drusus
si Minucius Rufus).
84. Boerebiste rege al Daco Getilor. Confede, a-
tiunea popoarelor de la Dungre. Intinderea ler in tim-
purile resboaelor civile Romane. Profetul Decenett intro-
duce scrierea, arte i ceva st;inti. Legi diverse (Bela-
gini). Dnp luarea Olbiei de Eines; Dnieper, se pre-
gkeste Caesar a merge In contra lor (46). Antonius
blitut de Geti la orasul Istrianilor. Boerebiste se a-
mestecg in lupta civilii, dintre Octavianus i Antonius.
30. Resboae civile intre Daci. Licinius Crassus i bate
la Dun6ze. Regele Cotisone. Btiilii cu Romanii.
Poetul Roman Ovidius exilat la Tomi, eerie in Bertha
Getied, (17).
82 d. Hr. Decebal regele Daellor, dupg abdicarea
lui Dura. Cornelius Fucus sufere perderi mari. Impe-
riul Roman, sub Domitian, tributar Dacilor.
100. Anteia espeditiune a lui Tralan. Pace 101.
104-100. A doua espeditiune a hi Traian. Podul
peste DuMtre (Apolodor). Cucerirea Daciei. Mare parte
din popor se retrage in partilo nordice a terilor locuite
de Geti. Cealalfa; e supusii, influentei romanisai ei prin
coloniile Romane. Colonistii Romani adusi din diversele
diversele punte a le imperiului inlluentati prin schim-
barea de lee si prin contactul Cu Dacii pun basa na-
tionalitatei rome.
3) 117-138. Iladrianus (Publicus Aelius). Indrep-
teaza administratia interioara ; calatoreste in toate par-
tite imperiului. Monumente marete. Adund edictele
pretorilor in nn codice, prin Salvius, Iulianns iuristul.
(Tabula Peutingeriana pare a fi harta itinerariului lui
Hadrian). Paraseste cuceririle lui Traian de peste Eufrat.
4) 138-161. Antonius Pius (Titus Aurelius). Pace
generala.

www.dacoromanica.ro
47

5) 161-180. Marcus Aurelius (Antonius), ereseut


in seoala filosoflei Stoice. Resboin en Marcommii pe
care Marcu-Aurel nu ajunge a-i supune. Perseeutiuni
in contra crestinilor.
6) 180-192. Cummins. Tribut Germanilor. Prefectul
pretoriului este adeveratul regent. Coruptie cruzimi
marl. De la el incepe repedea decddere a imperinlui
Roman.
Cultura aeestei perioade. -- (30-180 d. Hr.) Sta-
rea destul de pacinia a imperiului aduce i inmuerea
virtutei militare. Armatele compuse din clasa cea mai
de jos a societgtii ; iubirea de patrie si de institutiuni
inlocuitg prin acea a steagului si cultivarea onoarei sim-
timentului de soldat. Multi auxiliari barbari. Marea
majoritate a populatiunei imperinlui triteste in moliciune
ca bogati sau in miserie ca sclavi. Fericirea imperiu-
lui atiirna de la persoana impgratilor care dup5 carac-
tend lor Bunt guvernatori intelepti Batt tirani monstruosi.
Multimea lingusitorilor, si a oamenilor corupti face *ans-d
mult mai grea domnirea unui om bun.
Corup(ia moralg a lumii pgg'dne merge inainte. Cu
atiaa mai puternic influentazb: asupra oamenilor idealul
moral crestinesc care atrage la sine tot mai numerosi
part*. Persecutiunile inaresc respvindirea nouei reli-
giuni. Esemplele martirilor trezesc simtimentul moral
nadusit de coruptiunea timpului.
Literatura este puternicit numai intru crit lupt5 contra
coruptiunei timpului. Quinctilian 1. 118 retorica ; Eneus
Seneca t 55 scrie drame, Strabo .1- 25, Pomponius Mela
c. 50 geografi. Cuirtius Rufus sub August ,,de rebus
gestis Alexandri magni" Vellejus Paterculus sub Tibe-
rius, Suetonius Tranquillus t 138. Eutropius t 370.
Ammianus Marcellinas t 410 istorici latini ; Plutarch
sub Traian, .Dio Cassius c. 229 istorici greci, Tacitus
cel mai mare istoric Roman trfieste pe timpul lui Traian;
contimpuranul sett Plutarch. Filosofi Epictetu, Marcu
Aurelia. Satirici : Persius (34-62), Juvenalis (exilat de
Hadrian). Petronius (Bub Nero), Martialis epigramatis-
tul (sub Domitiau). Lucian (dialogurile mortilor), Ii ride
de superstitiunile religiei, (nu crutii nici pe acele cres-
tinesti care se introdusese in mare muhime dintre pg-
Oni in religia nou). Dealtmintrele spiritul productiv a
dispgrut din literaturti. Multime nenumeratrt de retori,
gramatici, comentatori care predau eloquenta, arta de a

www.dacoromanica.ro
48

face poesii, esplica antorii vecbi, fac disem suri de laudii


(pallegirice) s. a.
Stiintele naturale i stiinta jurisprudentei infloresc De-
Thud legate en via,ta nationala si nefiind deei atrase in
deeaderea ei ; Plinius cel v chin, naturalistul, moare in
V esuviu ; Galenus medicul (131 .206); Jurisprudence fu-
sese cultivata in mod eminent dela eiiderea republicei Oa-
menu cei mai insemnati impedeeati do la functiuuile politi,-
ce ii aplicau spiritul in studiul dreptulni, singura ocupatiu-
ne care eonvenea unui spirit adevbrat roman ca inlocuire a
vietei publice nadusite prin absolutism. Tot ce an pro-
dus Romanii mai bun este de aceea dreptul lor, i acesta
s'a desvoltat la culmea init1imei toemai in epoca decà-
derei lor Cei mai insemnati juristi sunt : Salvius Ju-
lian.. Sexcus Pomponius, Gaiva, Papinianus §i Ulpia-
nus (sub Alex Seven's).

192-270. Perioada doinuirei pretorianilor, care


pun si alunga pe imparati. Revolutiunile de palat si
luptele din armata Romana slabese diseiplina. Tronul
este vcndut celui care da mai mutt. Puterea militara
slabeste din ce pe cand barbarii la Rin, la Dunare pi
la Eufrat devin din ce in ce mai intreprindetori.
Culmea neorhnduelii este sub tialienus cand domnese
de odata 19 pretendenti (cei 30 de tirani). Aurelian re-
stabileste unitatea imperiului la 270.
In acest timp toti locuitorii liberi ai imperiului sunt
declarati de cetateni Romani (sub Caracalla 211-217).
hgalisarea Italiei en provinciile devine tot mai mare.
Multimea dregatorilor creste foarte tare si eentralisaza
tot mai mult puterea in mana imparatului. lie semtt
si de cornitii nici se mai pomeneste in mod serios.
Numai doi imparati*) de acelas nurne se deosebesc
prin insusirile lor ;
*). Imparatii acestei perioade sunt Pertinax (192-193), Didius
hilieuus (193), Septimius Severus ( 211), Caracalla (-217),
Macrinus (-217), Heliogabalus (-222), Aleander Severna
(-235), Maximinus (-238). Gordianns (-244), Filip Arabul
(-249), Decius (-251), Galus (-253), Emilianus (253), Va-
lerianus (-260), Galienus (-268), Claudius II (-270).

www.dacoromanica.ro
49
193-211. Septimius Severus sub care traese cei
mai mari iuristi intre altii Papinian care este apoi ueis
de Caracalla pentru ca refuzasa a justifiea pe acesta de
uciderea fratelui seu propriu.
222-235. Alexander Seven's. Pe timpul acestuia
se fundeaza imperiul nou persie sub Sassanidi.
270-275. Aurelianus. Pace cu Gotii, parasind prov.
Dacia. Legiunile romane si parte din colonisti se re-
trag peste Dunare in Moesia (Dacia Aurelia*. Marco-
manii si Alemanii ajung pana in Italia ; batuti de Au-
relian. Zenobia regina Palmirei asemene batuta. Pal-
mira daramata. Imperial Boman incepe a se retrage
inaintea barbarilm.
Dupa Tacitus si Florianus urmeaza.
276-282. Probus. Alunga pe Gotii ce tree Dunarea,
face o espeditie in Germania, dar este nevoit se aseze
Germani la marginile imperiului ca aparatori, si sa iee
multi Germani in legiunile romane.
Dupa Carus, Carinus si Numerianus urmeaza
284-305. Dioeletianus. Despotismul se organisaza
parasind formele republicane sub care fusese mascat pana
atunci. Biurocratia si centralisarea cea mai intinsa se
organisaza. Curtea lui Diocletian dupa modelul curtei
persice. El uneste finantele senatului cu acele a le
imparatului, ie senatului ori ce putere politica, introduce
in tot imperiul roman un sistem regulat de dari in bani
(capitationes). Imparte guvernarea imperiului anca cu
un Augustus si cu doi Caesari, nimicind anteietatea Ro-
mei. Lupte in toate partile la marginile imperiului.
Mare persecutiune contra Crestinilor.
Dupa mai multe lupte intre pretendenti urmeaza.
324-337. Constantin eel Mare." Crestinismul de-
clarat de religiunea statului roman ; Const. insusi ra-
mane pagan pana aproape de moarte.-325 Conciliul an-
teiu ecumenic de la Nikea ; condemnarea invataturilor
3

www.dacoromanica.ro
50
lui Arius care sustine ca Fiul nu este de aceeasi fiinta
cu Tatul. Simbolul credintei.
330. Constantinopole noua capitaI a imperiului. Im-
periul Roman beset pe nationalitatea elina. Imperiul
inipartit in 4 prefeeturi; (Oriens, Illyricum, Italia, Gal-
llae care se sub impart in 14 diocese si aceste in 116
provincii). Organisarea ierarchiei dregatoresti. Septe
dregatorii man de curte. Legiunea romana scOuta
de la 6,000 la 1,500 de soldati.
Biserica. Episcopii din Antiochia, Alexandria, Ie-
rusalim, Roma si Constantinopole capati preponderenta
asupra celorialti episcopi, diu causa insemngtatii erase-
lor kr de resedint& Originea patriarrhatelor. Favora-
rea CrWinismului. Clericii scutia de dre,gtorii muni-
cipale ce erau pe atunei o povoaig. Evreii i 'Agana res-
pinsi de la mai mite drepturi. Inceputurile dotatiunibir
bise; icesti Bisericile pot primi legate si mosteniri, (ori-
ginea mgnei nioarte).
Oronisarea ierarchiei bisericesti. Patriarchi, episcopi,
preoti. Inceputurile vietei crouggresti, Sf. Antonius
(252-37) adung pe sghastrii din Egipet la o viatri im-
preung. Pachomius institue regulele vietei cMugaresti.
Mrtnastiri de cMugarite incepu a se naste. Exagergrile
&Magi:Alcor stilpari (care traese toata viata pe un stilp).
Teologia incepe a covarsi elementul moral in religia
cresting,. Credinta pusii mai preens de fapte. Pgrintii bi-
sericei: dintre cei grecesti se insamng Origenes (t 217),
Eusebius care scrie cea luta istorie bisericeascg (t 430)
si Sf. loan gura de aur (t 407); dintre Latini, Tertulian
din Africa (t 240), Ambrosius din Milan (t 397) funda-
torul musicei bisericesti si Augustin (t 430).
Atingerea inv4turilor crestine cu filosofia Alexan-
dring drt nastere controverselor asupra credintei, de unde
se nasc sectele i ereticii. Cele mai insemnate sunt A-
rianii, Gnosticii Manichaeii, Montanistii. In occident nu
se nasc 'alma secte lipsind cultura filosoficg.
Prin stremutarea scaumilui imperiului la Constantino-
pole patriarchul de Roma devine mai neatgrnat de gu-
vern. Originea puterei papale.

337-361 Constantius favoreste arianismul.

www.dacoromanica.ro
51

361-363 Iulian apostatul cauta sa restabileasca pa-


ganismul.
363-364 Iovian 364-378 Valente falai]; da gayer-
nul apusului fratelui seu Valentiniwz. Valente moare la
378 in lupta c. Gotilor.
378-395 Teodosius I, persecuta pe Arieni, introduce
principiile crestine in ocarmuirea statului.
395. Impiirtirea delinitiva a imp. Roman in A-
pus §i
Imperiul de Apus. 395-425 Honorius sub tutela
vandal Stilicho.
425-455 Valentinian III. Gotul Actius.
455-456 Petronius Maximus, 457-457 Avitus, 457
461 Maiorian. 461-465 Severus, 467-472 Antimius,
472-475 Olibrius, Glicerius §i lulius Nepos, 475-476
Romulus Augusticlus sub care herulul Odoacru se revol-
ta i pune cupdt imp. de Apus, intenzeind un regat he-
rulic in Italia 476.
Imperiul de rasarit mM duce o viata Inca, de 1000
ani pana la 1453 cand cade sub Turci.

3*

www.dacoromanica.ro
PARTEA IL

TEACUL DE MIJLOC
(De la nlivkirea barbarilor, Odd la descoperirea Americei.
375-1492.)

PERIOADA I. N.A.VALIREA.
(De la intrarea Hunilor in Europa Ong la a§ezarea Loagobarzi-
lor in Italia. 375-568).

Atingorea Romanilor barbarii inink la 375.


103 i. H. Migratiunea Cimbrilor i a Tentonilor.
55. Luptele lui Caesar cu Germanii in Galia 15. Du-
nkea §.1 Rinul devin mkginile imperiului roman.
12-9. Espectifiile lui Drusus qi Tiberius in Germa-
nia. 6. Lupta cu Marbod regele Suevilor. Germanii
pentru gntbia (mil se unese in mai mare numer contra
Romanilor.
9. d. II. Yarns biitut in vddarile Teutoburgului de
Germanii revoltati, din caus c Romanii vroean sb". in-
trodud, la ei dreptul i organizarea roman.
14-16. Germanicus bate pe Germani la Idistavisus,
dar e rechemat de imp. Tiberiu.
17. Germanii, neatknati de Romani, se luptiL intre ei
atitati de Tiberiu. (Arminiu toi Marbod).-69-70. Re-
volta Batavilor din Delta Rinului sub Civilis. Supus de
generalul Cerealis. Valul roman dintre Rin i Dunke.
166-180. Resboiul lui Mare-Aurel eu Marcomanii.
Comod incheie pace i ie multi Germani in provinciile
romane.
180-270. In timpul domnirei pretorienilor, multi Ger-
mani se aciaz ii. in provincii.
270. Aurelian pardsefte Dada care e ocupatit de Goti.
276-282. Probus bate pe Goti ; atiazit mai multe se-

www.dacoromanica.ro
53
mintii germane pe malurile Rinului. pentru apArare de
ngvglirile celorlalti. Multi Germani in leyiunele ronane.
284 337. Luptele dintre Constantin si pretendentii
ceilalti, pe tirmg reducerea legiunei de la 6000 la 1500
de oameni, slabesc puterea imp. rom pe ciind barbarii
incurg tot mai des qi mai numerqi.
337. Aleinanii i Francii se avail in Galia, pe thin-
pul lui Constantine, ca supuci romani. Aeeste incur-
siuni in imp. rom. care devin din ce in ce mai violente,
se prefac in o adev'erat . n'dvdlire prin intrarea Hunilor
pe portile caspice in Europa, care provoacg o stremu-
tare prapgstuit g. a tuturor popoarelor barbare.

a) Apusul
375. Intrarea Ilimilor in Europa. Hunii (rasa
mongola) alunga Ostrogotii de langa Nistru, care dais
peste Visigotii din Dacia i Moesia. Acesti din urma
bat pe Valente imp. de Rasarit la Adriampole (378).
Ostrogotii merg in .Panonia ; ear Visigotii se asa-
za ca foederati" in imp. rom. Sub Teodosius traesc
in pace; se revolta c. lui Arcadius condusi de Alaric`
care capata guvernarea lliriei sub suprematia ambelor
imperii romane. Hunii se intinel prin Dacia 4i Pano-
nia spre apusul Europei. Atila biciul lui Dumnezeu."
406. Retragerea leginnilor de la Rin qi din Britania.
Intinderea Hunilor impinge popoare barbare peste Alpi,
sub conducerea lui 1?adagais. Stilicho, generalul Apu-
sului, rechiama, spre apararea Italiei, legiunile din Bri-
tania si de la Rin. Barbarii si anume Vandalii, Alanii,
Suevii i Burgunzii (r. germ.) incurg cu gramada in
imp. TOM.
409. Burgunzii se asaza langa Ron.
419. Visigotii impinsi de Huni tree din Iliria in Ita-
lia, prada de trei ori Roma, dar neputand lua Ravena
orasul de resedinta, tree in Spania i Galia inferioara,
fundand aice imperild Tolozan.
429. Vandalii sub Geiserich se asaza antsi in Spania.
dar alungati de Visigoti si chemati find in Africa de

www.dacoromanica.ro
54

gnvernatorul Bonifacius, rivalul lui Aetius regentul A-


pusului, ei tree in Africa, fundAnd 2-TWO Jramlalilor.
Suevii si Alanii raman in Spania.
449. Naval irea in Anglia. Dupa retragerea legiunilor,
locuitorii Britaniei pentru a scapa de pradaciunile Pic-
tilor si Scotilor, chiaina pe Anglo-Sa.coni, care anse i
supun, funand cu incetul septe regate mici.
451. Ilunii batuti la Chalons de Teodoric regele Vi-
sigotilor, de Franci si de Aetius, generalul lui Valenti-
nean III. Ei navalesc in Italia, destrug Aquilea ; locui-
torii ei fundeazd Venetia in lagunele marei Adriatice
(452). Papa Leo I scapa Roma de devastare. Atila
moare 453. Hunii dispar cu incetul.
476. Begatul Italia funclat de Herulul Odoacru, seful
gardei imp. run. care restoarna pe Romulus Augustul,
ultimul imp. de Apus.
486. Francii bat pe ultimul guvernator roman din
Galia, Siagrius, la Soisons. Clodvig fundeaza regatul
Francilor.
493. 1?egatul Ostrogotilor in Italia. Ostrogotii invi-
tati de imp. Zeno al Rasaritului, cuceresc Italia sub re-
gele lor Teodorie eel Mare. Acesta domneste cu inte-
lepciune, vril.nd sa civilizeze mai repede pe barbari. Dupa
moartea lui, Iustinian recucereste Italia (Belisariu si
Narses inving pe regele ostrogot Totilas la Taginae in
Etruria) considerdnd-o ca o provincie a imp. de Rdsdrit.
(535-568) Guvernatorul resede in Ravena.
568. Longobarzil encerese Italia. Respinsi de la
Dunare de Avari (rasa mongola), ei intra in Italia, o
cucerese sub regii lor Alboin si Clef. Wnetia, Exar-
hatul Ravenei, Roma, Neapole, Calabria si insulele Sar-
dinia, Sicilia raman supuse imperiului de rasarit.Roma
si pamenturile ei sunt in fapt guvernate de episcopul
seu (papa) care esercita si autoritatea lumeasca Cu ae-
a.ipza Longobarzilor in Italia se sfeirfWe perioada cea
violentei de ndvdliri in apusul Europei.

www.dacoromanica.ro
65
Fenornene generale a ndvuulirei barbarilor. 1) Cau-
sele ndcälirei. Pena la 375, cgutarea de pgmenturi pro-
ductive care Epsom in loeurile cutrierate de barbarii ce
incepusere acum a fi agrieultori. Apoi atractia strelu-
cirei imp. roman. Barbarii incurg in grupe mici.
De la 375 inainte, intrarea Hunilor selbatici i vio-
Ina impinge ne barbari cu grainada in imp. roman. Ei
isi ieu pamenturi de la Romani ; in genere a treia parte.
Traesc fie care semintie dupg dreptul i obiceiurile sale,
Iitsnd pe Romani sg trieaseg dupg dreptul i obiceiu-
rile kr. (Principiul dreptului personal.)
2). Elemente none aduse de barbari. Barbarii aveau
done feluri de asociatiuni; tribal adecg asoeiatiunea fa-
miliilor unei gini, i ceata, adeca asociMiunea resboini-
cilor, tineri care alipindu-se de un sef umblau dupl.): a-
venturi. In trib. puterea supremg era in adunarea ca-
pilor de familie. Ea hotOrã asupra resboiului, pgeei, stre-
rnutgrei; judeea crime si alte procese, condusg find de
un comitet care execute hotgririle ei. In ceat g. nu exists
o antoritate. Intre sef si resboinici nu sunt cleat lega-
turi personale ; sefol jurneste apgrare si protectie tova-
ritsilor; acestia lui credintri. Numai buna lor vointri ei
simtimentul indatorirei Mate asuprii-le ei leap, nu gnse
autoritItea vre unei legi.
adailirea barbarilor se face prin cetele resboinice.
In urma lor yin familiele, tribul. De aiei provin urnag-
toare elemente aduse de barbari in imp. roman: a) sim-
timXntul libertittei individuate, desvoltat in ceatg unde
barbarul nu cunoaste altg lege deeit vointa. b) Ideea
unor legaturi personale, earasi basate numai pe vroin-
tele individuale, pe juruirea de credintit si protectie. (De
mice se va desvgli feodalismul). Afar g. de aeeste barbarii
introduc c) viata de elimp. nnA, atunci oamenii liberi
(la Romani) trgeau in erase, cultivgnd pgme"ntul cu sclavi,
apoi cu coloni.
3). Inriuririle la care sant supufi barbarii. a) Admi-
ratiunea pentru imperiul si civilisatinnea romang'. Bar-
barii se numese pe sine barbari" in deosebire de Ro-
mani ; se considerg de sup* romani, sefii lor de guver-
natori ai imperiulni. Admit de limbg oficialg pe cea la-
tin& care so corupse foarte prin aceasta. b) Amestecui
en populatianele imperiului. Superioritatea eulturei ro-
manilor face ca barbarii We: se romanizeze, pmibndu-se
ast-fel baza nationalitatilor de vitg lating. e) Crotinis-
mul. Barbarii find crestinizati prin Goti, ear acestia prin
Ulfilas care era din seeta ariang, toti barbarli (Visigoti,

www.dacoromanica.ro
56
Ostrogoti, Vaudali, Burgunzi, Longobarzi etc.) aunt de o
camdatii ariani. Numai Francii i Anglo-Saxonii fac exep-
tie, fiind intorqi la CreOinism de biserica de Roma.

b) Rasaritul.
Istoria imperiulai de Ritsitrit (337-565).
Imparhtit de la Constantin la Iustinian. (337
527). 337, Constantius.-361, lulian apostatul, restabi-
leste paganismu1.-363, Iovian.-364, Valente. Anteia
impartire a imp. rom. Valente imparat de Rasarit ; Va-
lentinian, de apus.-378. Teodosius cel Mare une§te ear
imperiul roman in un intreg.
395. Impartire definitiva a imp. rom. Arcadiu imp. de
Rasarit 408, Teodosius II, codicele teodosian. 450
Illarcian.-457 Leo I, coronat de patriarhul.-474 Zeno.
491 Anastasius I.-518, Iustin1. 527, Iustinian I.
337-527. Cultura acestui restimp. Positia geogra-
ficg. apgra Constantinopolea de niivgliri. Intinderea ei
strelucirea imp. de Raskit impune respect barbarilor.
(Odoacru eere confirmare de la Zeno 474. Teodoric
capKtii. Italia cu dar de la Anastasius I 493. Clodvig
numit consul al imperiului etc.) Limbo greceascii pre-
domneste tot mai mult. Absolutismul, urmele unei cul-
turi filosofice-sofistice i bigotismul dau maro valoare sec-
telor i certelor religioase care slgbese imperiul.
1) Arienii. Arius zice ca ,Fiul" nu este egal Tatg-
lui." Sinodul de la Nikea (325). Lupte in Const. intre
episc. Macedonius, arian, sustinut de imp. Constantius,
episc. Paul, ortodox ; 7000 de morti ; revolta Traeiei,
Asiei Minoare, Paflagoniei &.
2) Gnosticii (Veacul III) Admit dupa obiceiul religii-
lor pggiine doue feluri de invii4gturi religioase
una pen-
tru popor, alta pentru preoti. Amestiel religiu tea cres-
ting cu teorii priggne (llemiurgos).
3) Manicheii. (Veacul IV) Amestecarea religiei crestine
cu teoriile lui Zoroastru. Cbristos a fost numai cat un
spirit nu au avut corp. Materia este causa reului.
4) Montani0ii (Veaeul III) Viata adevgratului erestin
este indepgrtare de toate bucuriile. Se ggsaitcg plgeere
numai cat in Dumnezen si in moartea martirului, ori co
bucurie pgmdnteasea pang si in tithing este pacat.

www.dacoromanica.ro
57

5) Nestorianii admit dupl Nestorius done naturi in


Hristos, una D-zeeascrt, alta omeneasert Sinodul din Efes
(431) Lupta cu CirU ep. Alexaudriei. Nestorianii se re-
trag in Persia.
(1) Lupte pentru Trisagion," trei ori signt). Unii
vroiav sii adangii care ai fost rristignit pentru noi;" altii
nu. Revo lt5; contra impNr. Atsnasius care susline for-
mula adausg, (500-518).

527-365. Domnia lui iustinian. Resboae: a) Cu


Persil (Chosroes) pentru posesiunea Colchidei acareia lo-
cuitori se crestinizase. Tratat de pace (562). lust. pas-
treaza Colchida, plateste tribut 3000 bani de aur. b)
Cu Bulgarii ce vin prin Dacia peste Dunare spre Con-
stantinopole (559). e) Cucerote regatul Vandalilor din
Africa prin Belisariu (533). d) Cueere.te Italia de la
Ostrogoti prin Belisarin si Nurses (535-555).
Corpus Juris, publicat (531-534). Consta din trei
parti: 1) Adunarea in extracte a scrierilor ..vtiin(ifice a-
supra dreptului roman : Pandeetae sau Digestae ; 2) A-
dunarea edictelor si legilor none a imparatilor : Codex ;
3) Legi none facute de Iustinia» : Novellae. Prin a-
ceasta compilatie se pastreaza dreptd roman atilt in
practica eat *i in tiirita pentru posteritate, introduchn-
du-se mai tarziu in toata Europa. hi novele intrebuin-
tazil si limba greaed.
Gurernul. intareste marginile imperiului ; 60 de ce-
tati pe Dunare ; 600 de castele pentru apararea penin-
sulei Baleanului. Fortificari in Asia. Zidiri : Sf. So-
fia, mai multe orase. Miserie finantiara, vinde drega-
torii, pune dari enorme. Coruptie mare a curtei si a
poporului; actrita Teodora imparateasa. Impedecarea
on carei culturi ; oprirea de a mai scrie comentarii asu-
pra dreptului, inehiderea scoalei de fflosofie din Atena.
Rivalitatea partizilor din eirc Albastrii" si .,Verzii"
sbucneste in o mare revolta contra lui Justinian, care
favoriza pe Albastri.
(1st. Daciei si a Romilnilor in perioada urnigtoare).

www.dacoromanica.ro
58
Cu Itnra acestei perioade.
1) Biserica. In Occident singura putere ce mgntine
dreptul si morala in sinul barbarilor violenti si a lumei
entice corupte. In Orient multe secte i certe religioase.
In contra acestora se convoaca; sinoade ecumenice, de
Impiiratul de tas'arit.
325. Sin. I. Nikea. Condemnil, Arianismul.
381. Sin. I. Coast. Inv4itura d. sf. Duh.
431. Sin. I Efes. Contra Nestorianilor.
451. Sin. de Clialcedon. Contra Monofisitilor.
553 Sin. II Const. Contra scrierilor lui Origenes.
681. Sin. III Const. Contra Monoteletilor.
787. Sin. II Nikea. Contra Iconoclastilor.
Pe lling 4. aceste, sent sinoade promuciale atat in ra-
sarit cut i mai ales in Apus. Aceste sinoade care se
ocupa de interesele cele mai de aproape a biserieei au
melt mai mare inriurire. (In Galia : secolul al IV-le 11
sinoade; in al V-le, 12 ; in al VI-le 49. In Spania,
foarte dese ; legislatia civilii facuta de sinoade s. a. m.
d). Autoritatea bisericeasa pretinde ea decurge direct
de la D-zeu si c e superioara celei lumesti : 390 Teo-
(losius I pedepsit do epise. Ambrosius de Milan. 490
Papa Gelasius serie imp. Atanasius I despre superiori-
tatea puterei bisericesti). Nava:Urea barbarilor sileste
pe religie a se ocupa mai ales de cultul exterior : Arta
intrebuintata in biserica pietura pentru icoane ; musica
introdusg de episc. Ambrosius. Originea musicei bison-
cesti spusene i prin aceasta a musicei moderne in genere.
Lupta crestinismului contra culturei antice: Cres-
tin'smul venise pentru a resturna paganismul, deci i pe
toate produetele sale literare artistice si de mania::
382-392, Patru deputatinni la imprtratii Gratian, Va-
lentinian II si Teodosius pentru restabilirea altarulni
Victoriei @le Einga sala senatului. Simachus senatorul
sprijing paganismul; combutut de episcop. Ambrosius.
390 Teodosius deereteaza: prin senatul Rotnei destituirea
lui lupiter, inchide templele din Orient si din Egipet.
Libanius eerie oratiunea sa pentru ternplele pgga'ne. 394
Ineetarea Jocurilor olimpice. 396 Destrugerea templitlui
de la Eleusis de la Alaric ; incetarea misteriilor eleusine.
404 Ineetarea luptelor de gladiatori 415. Episeopul Ciril
din Alexandria destruge templul lui Serapis i ucide prin
Fin o rescoala poporana pe ten6ra i frumoasa Hypatia,
ultima representanfl a spiritului tilosofic antic.
2) Literatura. Cea mai insemnatg este cea religioasd.
Certele pentru erezii in orient: Ariauismu, Nestoria,nis-

www.dacoromanica.ro
59
mu, Nonofisiti. Lupta intre Pelasgius t 420 si Augustin
t 430 in Apus, de la mantuirea in sinul bisericei eres-
tine, predestinatiune i pacatul stremosesc ; disputa se
intinde in toata Europa, Africa si Palestina; 10 sinoade
adunate pentru aceasta. Cearta de la materialitatea sau
nematerialitatea sufletului intro Sf. Augustin, Nemesius,
Mama Claudian. Predice, homelii, vieti a le sflntelor.
sf. Cesarie t 550 sf. Columban t 619. Hieronint din
Dalmatia t 420 traduce biblia in latineste. Ulfilas epise.
Gotilor o traduce in limba gotia c. 370. Literetura
lunteased este : a) ramasitele literaturei pagane Amsnianus
Mareellinus f c. 410 istoric ; Ausonias -1- 390 si Claudianus
t c. 409 poeti; Oassiodoruy t 577 eerie istoria Gotiler
(imitat de fermi ndes). Symmachas t 430 ? Libanius 362
si Boetius t 525 ultimii aparatori ai paganism dui. Bee-
tius eerie .,inangiierea in Moselle." b) Dintre barbari se
insartma Gregoriu de Tours -1- 594 cronicar, scrie in la-
tine.rte. LitPratura poporand se urzeste in ascuns ; ma-
teria ci este, parte fapte r(Lmase in amintire din eivili-
satia antica, precum resbelul Troei i faptele lui Alexan-
d ru ; parte evenimentele navalirei, luptele lui Arthur con-
tra Anglo-Saxonilor, din care se voz desvolta canteeele
liii Ossian in limba eeltica, faptele lui Teoderie eel Mare ;
parte in fine eredintele i superstitiunele religioase si mi-
tologice nascute in elimatele neguroase ale Nordului Eu-
ropei. Ele dau nastere la Edele scandinare , Niebelun-
gen etc.
3) &area rnaterial. Invasiunile ruineaza agrieultum.
Orasele pradate de barbari. Moravurile grosolane i lipsa
de necesitati luxoase ucid industri,b i comertul.
4) Organisam Statele barbare apar si so sterg. Bar-
barii incearea a introduce organisarea hi/mini german
in statele lor; dar indepartarea asezarilor impeded, arta-
naren poporulni ; do aice si din interesul general a na-
valirei ei a luptei c. romunilor tzi a celorlalti barbari se
esplicil incarirea regilor. Reale stint done lucruei : ora-
sele de i cad sub barbari se guvernii dupa vechen or-
ganizare romana ; legaturile personale intro sefi ei cote
se &Satin i dupa näv1iro intarindu-se prin daruiri de
pamiinturi. Regii so ineearca a da legi supusilor lor,
codificand obiceiurile barbare : Lex Salica catra 150. Lex
Visigothorum 466. Lex Burgundionum 500. Edietum Theo-
dorici 502. Lex Langobardorum c. 600. Legile stint pe-
nale; eu cat stint mai noue eu atata contin i alte dis-
positii, de drept civil etc. imprumutate din dreptul ro-
man. Afara de aceste, regii barbari redacteaza legi ro-

www.dacoromanica.ro
60
mane pentru supusii romani : Lex romana Visigothorum
506 luatii, din codiede Teodosian. Lex romana Burgun-
diommu 517. Dreptul roman riiagne pentru formele tes-
tamentelor, donatiunilor, vOnzarilor; de asemene in orga-
nizarea orrselor cu duumviri, defensori, Banat etc.

PERIOADA II FEODALISMUL.

(De la originea statdor barbare pgri5; la crueiate. Sec. V. 1100)

a). Apusul.
1) Istoria statelor barbare pana la Carol eel
Mare. (See. V.-768).

1) Regatul Francilor.
486. Batalia de hi Saisons. Fundarea regatului
Francilor. Clodvig.
496. Clodvig bate pe Alamani la Tolbiacum. Francii
se crestinizaza prin biserica de roma, devin, catolici nu
ariani ; devin cei mai puternici dintre barbari, neflind
intre ei i populatia roman supusa. ce era catolica, cause
de discordie.
500. Burgunzii batuti si intoqi la Catolicism. 534
Supusi cu totul.
507. Visigotii batuti la Trougle; regatul lor eueerit
onA la Garona (mai tarzift marginit numai in Spania).
Clodvig pune sa ucida pe ceilalti regi franci (de Colo-
nia, Teruene).
511. Moartea lui Clodvig. Sub urmasii sei (dinastia
Merovingilor) regatul Francilor sfasiet prin lupte de
mostenire, CACI domnia se socotea ca avere privatd, im-
partindu-se intre mostenitori.
561. Impartire mai statornica a regatului, in Austra-

www.dacoromanica.ro
61

sia (rasarit) Neustria (apus) i Burgund. In Austrasia,


Franci gerrnani ; in Neustria Franei romanizati.
573-613. Lupta intre Austrasia i Neustria. Rivali -
tatea Fredegundei si a Brunehildei. Incercarile regi-
kr de a introduce autoritatea absoluta romana, spriji-
nindu-se pe populatiunea galo-romana.
615. Constitutia vecinied. Slabirea puterei regesti.
Clotar II concede a) clerului, neamestecarea in alegerea
episcopilor, intinderea juridictiei ; b) seniorilor, alegerea
maiordomului, admimstratorul averilor regesti ; cornitele
sa fie luat dintre proprietarii locului. Maiordornii din
Austrasia ii intaresc propria putere impartind pamen-
turile regesti, fltc6ndu-si multi vasali. Proprietatile re-
gesti dispar ; regii perd puterea.
687. &Italia de la Testri. Maiord. Austr. Pipin
de Heristal declara resbel celui de Neustria care servind
interesele regesti, despoese multi nobili de posesiunile
lor. Pipin devine, maiord. intregului regat franc Cu el
triumfa aristocratia si Francia germana.
732. Carol _Martel, fiul sett, bate pe Arabi la Poitiers.
Francii aparatorii Crestinatatei ; Strelucirea i renumele
Pipinilor.
752. Pipin eel mic regele Francilor. ( Venirea
dinastiei Carolingilor) Maiordomul Pipin, depune pe re-
gele Merovingian Dagobert, cu invoirea papei Zaharia;
uns pi coronat de papa ca rege din mila lui D-zeu"
(754). Pipin apara pe papa de Longobarzi si-i darueste
Exarhatul Ravenei. Originea legaturei intre biserica ai
puterea lumeasca in Apus.
768. Carol cel mare regele Francilor.

2). Regatul Longobarzilor.


568. (incerirea Itallei de Longobarzi sub Alboin
si Clef. Ducatul Romei, Exarhatul Ravenei, sudul Italiei,
Venetia si insulele raman Bizantinilor.
591-615. .Agilulf. Inceputul intoarcerei Longobani-

www.dacoromanica.ro
62

lor la Catolicism; ei se contopese cu incetul cu popu-


latia Italiei.
756. Aistulf cucereste Exarhatul si cere tribut de la
locuitorii Romel. Papa Zaharia chiama pe Pipin in a-
jutor, care bate pe Aisulf, si darueste papa Exarhatul.
774. Caderea regatului Lougobard sub Franci. Ca-
rol cel Mare bate pe ultimul rege Desiderius.
3). Regatul Visigotilor.
Fundarea regatalui Vlsigotilor. Acestia find a-
riani traesc reu cu populatia romana. Francii sprijiniti
de dansa cuceresc partea din Galia a regatului visigot.
586. Begele Reccared. Visigotii dupa exemplul seu,
se intorc cu gramada la Catolicism. Ineetarea nelinis-
telor considerata ea o binefacere a religiei ; recunostinta
pentru ea ; puterea clerului. Lex Visigothorum, facuta
nu de adunarea poporului, sau de rege, ci de sinoadele
bisericesti locale. Contopirea Visigotilor eu pop. romana.
701. Reyele Vitiza vra sa invranga puterea bisericei,
protegueste pe Evreii persecutati E resturnat. Usurpa-
torul Rodrigo batut de Arabi, sub Taric, care cuceresc
Spania, sprijiniti de numerosii Evrei si de poporul de
jos cel apasat.
711. Batalia de la Xeres la Fruntera. Inceputul
dominatiei Maure in Spania. Opositia na(ionald religi-
oasa concentrata in regatul Asturiilor fundata de Palayo
(718).
756. Inceputul inflorirei culturei Maure, in Spania cu
venirea Omaiazilor la califatul de Cordova.

II) Carol eel mare §i desmembrarea imperlulul


seu (768-887).
768-814. Carol eel mare. a) Espedifii. Supune
pe Germanii barbari de peste Rin, grabind crestinizarea
lor (18 esp. 772-804). Cucereste regatul Longob. (114).

www.dacoromanica.ro
63
Lupth contra Maurilor in Pirenei (778). Supune pe Tas-
silo ducele Bavariei si bate pe Avari them* in ajutor,
nimicindu-le imperiul (791-796). Apra marginile *)
imperiului de navalirile Slavilor, Normanilor, Danezilor
Sarazinilor. Germanii barbari dintre Rin si Elba se
asaza, se erestinizaza ; originea statului German.
b) Organizare. Pentru mantinerea imperiului sub au-
toritatea sa, Carol ii aplied organizarea vechiului trib
german, modificand'o dna pentru intdrirea puterei cen-
trale. Organe centrale de guvernare : 1) Iinpdratul cu
toate puterile afard de darea dreptdtei. 2) .Adunarea ge-
nerala, cler si Dobili ; impSratul o consulta asupra nth-
surilor de Nat, fara sa fie tinut a asculta de ea 3) Tri-
misii regesti (cate 2, un laic si un cleric) pentru eon-
trolarea comitilor. Imperiul impartit in comitate, aceste
in centene. Comitele i eentenariul sunt dregatori nu-
miti de imp6rat ; comitele administreaza comitatul, chia-
ma la arme, stringe darile, presideaza judecatoriile,
Legislatia dupla; aces generala publieata in capitularii;
acea speciala, legile i obieeiurile diverselor popoare,
pastrate de Carol eel Mare. El aduna legile Saxonilor.
Justitia : Curtea centenei presed. de eentenar, p. procese
mid ; Curtea comitatului presed. de comite, p. procese
in care viata, libertatea, proprietatea erau in Joe. Cente-
narul i comitele presedeaza numai, nu pronunta bota-
rirea. Aceasta este data de popor. Inainte de Carol eel
Mare fie care om liber avea dreptul sa iee parte la curti;
pana la el ans6 nundrul proprietarilor scdind, ineep a
lua parte ea judecatori numai unii oameni liberi desig-
n* de comae sau centenar i numiti scabini.
e) Cultura. Carol intinde Crestinismul intre barbari.
Inv6tati atrasi la curtea lui ; Alcuin din Anglia, Egin-
hardt etc. Consiliul invStatorlor; scoala palatului in
care invata Carol insu i toata familia sa. Cercare za-

4). Marginile imperiului: Elba, Tisa, Mediterana, Pireneii,


Oceanul i Baffin.

www.dacoromanica.ro
64
darnica de a reinvia studiul antichitatei. Adunare de
poesii populare germane.
800. Bestabilirea imperiului roman de Apus. Carol
coronat de Papa, Leon III. Idea unei crestinitati unite
in un singur trup cu doi sefi, unul lumesc, imperatul,
celalt spiritual, papa. Mare indl(are a puterei paole.
814-887. Desmembrarea imperiulni hi Carol
eel Mare. Imperiul lui Carol se desface 1) in mai multe
state din causa deosebirei nationalitatilor ; 2) fie care
stat se imparte in o mare multime de mici domnii in
care se desface autoritatea centrala, din causa lipsei de
idei si interese generale. Aceasta este asa numita feo-
dalitate (v. mai jos).
843. A.n'eia impartire Lui Carol urmeaza Ludovic
Piul (le Dóbonnaire) (814-840) rare pentru a inipedeca
desfacerea imperiului cauta sa introduca dreptul de mos-
tenire a anteiului nacut. (Dieta de la Aix-la Chapelle,
817). De aice lupte intre el si fii sei ; dupa moartea lui,
intre densii pana la Tractatul de la Verdun prin care
imperiul se imparte in :
I) Francia de apus data lui Carol Plesuvul (840877).
II) Francia de rasarit data lui Ludovic Germ. (840-876).
III) Francia de mijloc data lui Lotar I (840-855) si cu
demnitatea de imperat.
887. A (lona si definitiva impartire. Murind Lo-
tar I (855) regatul sell se imparte in Italia, Burgund
si Lorena. Burgundul devine neatarnat ; in Italia ur-
meaza lupte, ear Lorena este impartita prin tractatul
de la Mersen (870) intre Carol Plesuvul i Ludovic Ger-
manul. Partea cea mai insemnata cu orasele Strasburg,
Bale, Metz, Treves, Utrecht, Colonia si Aix-la-Chapelle
yin la Francia de riistirit (Germania). Murind Ludo-
vic, Carol si pretendentii italieni. imperial lui Carol eel
Mare se intruneste earasi intreg, afara de Burgund, sub
Ludovic eel Gros, (876-887) care neputandu'l apara de

www.dacoromanica.ro
65

ntivalirea Normanilor, este destituit in dicta de la Tni-


bar (887). Imperiul se imparte in :
I) Regatul Frantiei
II) 17
Germaniei
III) If Italiei
IV) Burgundul, sub-imp. in Cis-Iuran §i Trans-Iuran.
V) Regatul Navarei.
(Pang la 887 continentul apusan a Europei presentt
aceeasi desvoltare istorica. De aeolo inainte fie-care tart
incepe a se desvolta in un mod deosebit).
Fenomene generale istoriee pang la 887.
Feodalismul Baibarii ocuparg de regula V, din
piimanturile Romanilor. Aceste proprietgti cglatate di-
rect prat cuccrire se numesc alodii. *Ai de ceata mai
ales regii ocuparg pgrti mai intinse de pamOnt, din care
diideau credinciofilor lor portiuni in stripanire, cu con-
ditia de a pgai credinta. Aceste se numese beneficii, feode.
Daruitorul se numeste suzeran ; dgruitul, vasal.
1) Panii la Carol eel mare, feodalitatea se mgrgineste
in aceast g. legaturg personalg, intgria prin acea mate-
riala a proprietgtei. Mari progrese de la Pipin maiorut.
Austrasiei. Vasalii marl regesti impart si ei beneficii la
subvasali; acestia de asemine s. a. m. d. Bisericile, ora-
sele an vasali, si devin vasale seniorilor. Toatt so-
cietatea este o leggturg de suzerani si de vasali.
2) De la Carol eel mare, feodalitatea uneste on drop-
turile proprietatei acele de suveran (a le ocgrmuirei).--
S1gbind puteroa centralg, marchizii, comitii, centenarii
usurp drepturi de domnitor in teritoriele ler, ridica dari,
chiam g. la arme & in numele lor propriu. Toti oa-
menii liberi formeaza: intre ei o ierarhie de suzerani si
vasali legati prin juruire de credinct si protectie ; seful
tuturor este regele. Fie-care sonior mare sau mic esto
proprietar a teritorului i domn asupra oamenilor neli-
beri din teritorim
Carol Plesuvul consfinteste dreptul de mqtenire a fen-
delor (877).
Odata cu desmembrarea imper. lui Carol in cele C sta-
te so desface si in multe domnii feudale. In Franca 29
intre care ducatele de Frantia, Gasconia, Aquitania, Bur-
gonia; comitatele de Tulusa, Poitiers, Aujou, Bretania.

www.dacoromanica.ro
66
In Germania 5 duca4e marl : Franconia, Lorena, Sua-
bia, Sazonia, Bavaria. In Italia 8, ducatele de Spoleto,
Toscana. marchizatele de Ivrea, Suza i Friaul la Nord,
ear la Sud ducatul de Benovent, princip. de Capua 0
Salem; (pe lng aceste, satul papal).
Dialecte drept obiceinri. Popoarele barbare econtopin-
du-se en cele ale imp. rom. sistemul dreptului personal
ineeteaz5, i dreptul ineepe a se deosebi dupa teritorii.
Alai in fie-care localitate exista drepturi si obieeiuri deo-
sebite. De si poporul din imper. Id Carol se desparte
in 3 marl grupe : Francezi, Germani, Italieni, aeeste nu
sunt Ana formate, ci fie-care din ele se sub-imparte in
multe grupe deosebite dupg dialecte, moravuri si do-
prinderi.

III) Istoria statelar e§ite din monarchla lui Ca-


rol pana la inceputul oruciadelor (887c. 1100).
1) Istoria Frantlei de la 887-1108.
887 987. Luptit intro dinastia Carolingilor §i
ducli de Frantia. Dirpistia Carolingilor fiind ger-
mana si contrara feodalismului, ea slabeste cu cat pro-
paseste formarea feodalismului si a nationalitatei fran-
ceze. Ducii de Frantia (basenul Seineij sefii opositiei.
887. Odo duce de Frantia, ales rege al Francilor de
apus. Lupta cu Carol Simplul din partida Carolingilor.
Odo ie pe Carol de mostenitor. La moartea lui, i ur-
meaza Carol Simplul in demnitatea de rege, ear frate-
seu Robert in acea de duce de Frantia (898).
898. Carol Simplul. Normanii (sub Rollo) se asaza in
provincia numita apoi Normandia, cu drept de suzera-
nitate asupra Bretaniei. Rollo vasal regelui Frantiei. (911).
Crestinizarea i grabnica desnationalisare a Hormanilor
din causa ca vin ca banda, für familii, i se casfitoresc
in mare parte cu femei franceze. Lupte pentru Lorena.
Carol o rapeste, dar Henric L o recucereste, rcimcinend
definitiv incorporatd Germaniei (290).
923. _Rudolf de Burgund neam cu Hugo cel mare du-

www.dacoromanica.ro
67

cele Frantiei, restoarna pe Carol Simplul. Hugo ce aju-


tase pe Rudolf, i§i mareete ducatul prin recompense.
936. Ludovie d'Outre-mer din familia Caroling. devine
rege cu ajutorul aceluiaei Hugo, care capata spre res-
plata Burgundia. Lotar fiul lui Ludovic, ales rege tot
prin influedta lui Hugo, care capata Aquitania, dar moa-
re inaninte de a o lua in stapanire. Dupa Lotar, vine
Ludovie V (986-987). Neramanilnd moetenitor decat
C«rol ducele Lorenei, care e respins find vasal german
se alege Hugo Capet ducele de Frantia, rege. Sub Lu-
dovie V domeniile regefti reduse la teritorul oraplui
Laon.
9S7. Dinasi la Capetingilor Tine la trona', Fran-
I iei. Aceasta dinastie este nationals, §i recunoa§te feo-
dalitatea regele eonsidrrdndu-se numai ca suseranul tu-
turor. Ducatul Frantiei e central terei ; numele acestuia
se va intinde asupra intregei teri. Parisul va deveni ca-
pitala. Puterea regala foarte mica, basata fiind numai
pe legaturile feodale. Numerul feodelor a crescut la 53.
Capitularele nu mai sunt ordine generale de guvernare,
ci tratate intre rege §i vasali.
Hugo Capet ie titlul de maiestate, lupta contra senio-
rilor, basandu-se pe clerul eel du§man seniorilor din
causa ca aceetia incep a rapi numirea episeopilor ; in-
troduce ereditatea fiului eelui mai mare.
995. Urmeaza fiul seu I?obert II.
1031. Henrie Y. Lupta cu vasalii, sprijinit de Robert
Dracul dueele Normandiei, care capata pentru aceast4
de teritoriu. Se insoara cu Anna de Rusia, nepoata imp)
de Rasarit Roman II.
1060. Fail) I. Wilhelm ducele Normandiei cucereete
Anglia (1066) ei refuza omagiul regelui Erantiei. Co-
mert cu beneficiile eclesiastice ei rivalitate eu papa.
Pentru a se sustinea regii aunt nevoiti a darui ne-
coutenit din posesiunile lor pamenteeti vasalilor, care in
curand nu mai asculta de ei. La moartea lui Filip, 1108,

www.dacoromanica.ro
68

domeniile rege$ti eath$i a disparut (Le a 'limas Paris,


Orleans $i Bourges cu teritoriile ineunjuratoare). slog-
ciunea puterei rege$ti se vede $i din acea a regii nu
ieu parte la marele espeditii facute de Francezi $i anu-
me : 1) Cucerirea Angliei (1066). 2) Cucerirea Italiei de
Sad $i fundarea regatului Ambelor Sicilii (1043-1,092)
3) Fundarea regatului Portugaliei (1090). 4) Cruciata
ant6i (1096).
2) Istoria Germaniel de la 887 0114 la 1122.
887-911. Ultimii Carolingi. Arnulf de Carintia
ales de dieta de la Tribur rege Germaniei. Cearca in
zadar supunerea Italiei.
899. Ludovie copilul. Navalirea Ungurilor. Comiti de
Franconia, Suabia, Bavaria, Saxonia, Lorena ieu in mana
apararea terei, deci i toata puterea ocarmuirei ; se de-
clara duel.
911. Conrad Franeul, ales de rege. Lupte cu ducii
care vrau sa devina eu totul neatarnati.
919. Casa do Saxonia. Sub dansa (919-1024) $i
sub primii regi din casa Francona (1024-1056) epoca
de stralueire a Germaniei. Henric I Pdsdrariul ; lupte
cu, Carol Simplul p. Lorena (920). Organisarea militara
si Inthrirea Saxoniei contra Ungurilor ; batuti la Morse-
burg (933). Wenzii batuti i ereF,Ainizati ; infiintarea
mareei de Brandeburg (929). Lupte cu Danezii ; mar-
ea de Slesvig (934).
936-973. Oton I eel Mare. Considera pe duci ea dre-
gatori ; slabeste puterea lor, dand ducatele rudelor sale ;*)
comitii palatini administreaza domeniile regesti din du-
cate ; seniorii mici i clerul favorizati. (Episcopii primesc
comitate, orase cu toate drepturile de senior feodali).
Intinde Cre$tinismul : 1) intre Wenzi (episc. noue : Mer-
*). Suabia unui fiu ; Lorena ginerelui seu; Arhiepiscopatul de
Maianta unui alt fiu ; eel de Colonia unui frate.

www.dacoromanica.ro
69

seburg, Meissen, Brandeburg, Havelberg.) 2) Darezi (trei


episc. in Slesvig). 3) Poloni (ep. Posen). 4) Boemi (ep.
Praga). 5) Svedezi (misionari). Bate definitiv pe lin-
go. in Ceimpia de la Lech (955). Marca ostica, langa
Bavaria. Boemia sub Boleslav, Polonia sub Miescislav
vasale imperiului german.
962. Oton cucerefte Italia si coronat irnpërat. Originea
legaturei strinse intre papa si imperatal german, si a
incurcaturilor ce provin din amestecarea jmoratilor in
Italia, a papilor in Germania.
973-983. Oton II, insurat cu Teofano fiica imp. de
Rasarit. Incurcari in Italia : Revolta tribunului Ores-
centius in Roma. Ineercare zadarnica a cuceri Italia
sudica de la Sarazini i Greci ; Walla de la Bssantello
(982). Marca ostica data familiei Babenberg (originea
ducatului de Austria).
983-1002. Oton III, minor. Revolta vasalilor sub
Henric Zurbagiul. Rescoala lui Than Crescentius (fiul)
in Roma ; papa Greg. V alungat. Oton pune pe percep-
torul seu Gerbert papa, sub numele Silvestri' II.
1002 1024. Henric II cel sfnt. Lupte cu vasalii, eu
Italia, cu Boleslav din Boemia. Episcopii i vasalii mici
din Italia, favorizati.
1024. Casa Francon& Conrad Salicul. La alege-
rea sa se introduce sistemul alegerei prealabile: Vasalii
cei mai marl aleg, i supun alegerea ratificarei adunarei.
Originea principilor electori (m. tarziu 7). Supune I-
talia revoltata. Prin Constitutia de Pavia (1037) declara
feudele miei creditare, si nerevocabile dent pentru tra-
dare. Mostenirea regatului de Arelat (1038).

Istoria Bargandiilor pitnii la 1038.


933. Ambele Burgundii unite in reg. de Arelat. 937
993. Conrad Pacilicul. Regatul tabeste prin dcsbingri
interioare, amesteeuri in Italia, navglirile Ungurilor.
Rudolf III (993-1024) numeste mostenitor pe Henric II
imp. Germ. Basat pe acest drept ii cucereste Conrad

www.dacoromanica.ro
70

1039-1056. Henric III cel Negru. Culmea inflorirei


imp. germ. Dania, Boemia, Polonia, Ungaria vasale.
Regatut de Arelat, ILaIia, supuse. Lorena intinsa prima
la mare. Indreptarea eoruptiei papilor ; numirea de
papi germani.

Cret4erea puterei papale Wei Ia Gregoriu VII.


Pretentiile episcopului de Roma se v'ad in conciliul
de la Nikea (325) la care nu vra sa iee parte in per-
soana temandu-se ca nu i se va da pretidentia 492. Ves-
tita scrisoare a papei Gelasius.
568. Papa, autoritate 1umeasc5, prin eucerirea Italiei
de Longobarzi, care impedeca tot mai tare relatiile cu
imp. de lasirit.
590-604. Papa Gregorin eel Mare. Teoria cit papa
e urmatul lui St. Petru. Marea intindere a autoritatei
episeopului de Roma prin intoarcerea mai tuturor barba-
rilor de la Arianismu la Catolicism i prin crestinizarea
Angliei. Papii ineep a int5ri alegerile de episcopi pi
si a casa hotgririle sinoadelor locale a diverselor teri ca-
tolice.
715-755. Bonifacius, apostolul Germanilor, misionar
trimis de papa in Germania. Anaiul conciliu german
(723) jurii supunere papei, pfului suprem al bisericei
pe piiment. Mitropo1iii ieu pallium de la papa.
752. Donatiunea lui Pipin.
800. Leeitura intre pap5 si Carol eel mare. Papa
devine principe lumen, eel mai bogat episcop al cresti-
Mitfitei, depositarul corenei apusene i originea puterei
Implratesti, in genera a autoriatei lumetti de la care
cere S i sr, supung. Carol eel mare il mtintine ans5 sub
autoritatea sa ea inferior.
840. Decretatele cele falfe. Documente atribuite pa-
pilor veohi ; sustin a papa e autoritatea supremi bise-
riceasca, c st k. deasupra celei lumetti, c5, are singur
dreptul de a inai episcopii. Falsificarea, f5cut5 de cle-
rul franeez p. a scapa de influenta regilor si a mitropo-
litilor devine profitabi1 5 papal
858-867. Papa Nicolae I. Silette pe Lotar de Lo-
rena 85 reiee ferneea de care se despartise. Casaz5 be-

www.dacoromanica.ro
71
tarirea sinodului galican chemat de arhiep. Hincmar care
destituise pe ep. de Soisons. Cere destituirea patriar-
hului de Constantinopole Fotius ea nefiind sfintit eano-
niceste.
Autoritatea papala e aga de bine intarita in opinia
Imam; incat eu toata coruptia mai multor papi din a-
ceasta perioda, ea nu este clatinata : 2 papi ucisi, 3 exi-
lati, 2 siIii s abdice. Teodora i Marozia, doue curti-
zane dispun de scaunul papal de la 900-950. Coinitli
de Tusculum de la 1012-1033. Benedict IX papa in
vrasta de 18 mil ; find alungat i alegendu-se altul, el
vinde demnitatea sa de papa uuui al treile p. 1000 de
livre (1043). Imparatul Henrie vrand sa moral seze scau-
ma papal, pune iu el papi germani 1046-1073 : tle-
mente 11, Dames II, Leon IX, Victor II. Hildebrand este
secretar la acestia.
1034. Desbinarea bisericei crestine (v. ist. imp. hi-
tin) profitabila Apusului. Papa geful unie i necontestat
a bisencel apusene.
Papa Gregoriu VII t;i reforma biserieei 1049 1085.
Gregoriu VII (1049-1073, Consilier la 5 papi; 1073
1083, papa). Regenerarea Crestinatei prin biserica ; in-
dreptarea acesteia prin puterea papala. El vroeste : 1) SI
scoata alegerea papei de sub infi. impOratului si a popo-
rului Romei colegiul eardinalilor. 2) sa scota clerul din
legdturele lumesti priu celibat i pr.n sfarmarea legatu-
rilor feodale. Episcopii sa nu mai fie numiti regi (in-
vestitura eu carja i inel) ci alesi de cler i inldriti de
papa, ear regii s le incredinteze averile, jurisdietia si
si celelalte drepturi lumesti (investitura cu seeptTul). Epis-
copii &a ramand deci CU puterea lunteascd de mai na-
inte, dar se fie oameni de ai papei. 3) S sfibeasca.
puterea episcopilor reStringand alegerea br numai la cle-
rul mitropoliei (capital) i scotind mandstirile de sub
jurisdictia Mr.

1073-1122. Lupta mum investitura, snb imper.


Henric IV (1056-1106) si Henri@ V (1106-1125).
Henrie IV minor ; inAarea puterei vasalilor (Arhiep.
de Colonia, ep. de Brema tutori). Asuprirea Saxonilor ;
revolta (1075) ; pedeapsa cumplita ; ei apeleazei la papa.
Gregoriu VII ordona lui Henric sa vina la Roma p. a
se indreptati de aceasta si de nepeizirea ordinelor papale

www.dacoromanica.ro
72
relative la investiturci. Imperatul aduna sinod care des-
tithe pe papa. Papa excomunica pe imperatul ; efect cum-
plit a excomunicarei asupra poporului ; penitenta lui
lIenric (1077). Lupta lui H. cu anti-imper. Rudolf de
Suabia si cu papa Gregoriu ajutat de Normani sub Ro-
bert Guiscard. Duph, rnoartea lui Gregoriu (1085) papii
Urban II si Pascal H urmeaza lupta. Fiul lui Henrie se
rescoala. Henric IV moare.
Henrie V. (1106-1125). Lupte cu papa Calist II aliat
cu multi vasali. 0 bona causa de lupta este cearta de la
mostenirea Contesei Matilda de 'fascia care lash papei
statele sale *) Finitul luptei prin
1122. Concordatul do la Worms. Episcopii sa fie
alesi de cler si intariti de papa. Imperatul sa aiba nu-
mai un drept de privighere asupra alegerei, si sa, hives-
teasca pe cei alesi cu beneficfile. eclesiastice.
In acest timp de lupte, feodalitatea progreseaza in
Germania. Feudele mad si miei devin ereditare; oame-
nii liberi intra pentru siguranta in legaturi de vasalitate.
Mare putere a clerului, aearuia sefi (6 arhiep. si 35 de
epise.) doninesc ca principi lumesti asupra unor intinse
teritorii, i acest cler puternic este supus papei de la
concordatul de la Worms.
3). Istoria Italiei de la 887 pana la 1122
a) Italia superioarü.
887-964. Lupte intre pretende4ii la corona Italiei
Demnitatea de imperat ramanend prin tractatul de la,
Verdun asupra lui Lotar, care capata Francia de mijloc,
lupta pentru corona italiei este si o lupta pentru dem-
nitatea de imperat. Competitorii care au luat parte la
lupta sunt :

*). Parma, Modena, Regio, Mantua, Pi manta, Verona etc.


** Lyon, Vienne, Arles, Marseille, Geneva, Besancon, vin In
Germania.

www.dacoromanica.ro
73
tieretigar I de l'riu1, rege de Italia 888 Imperat 915
Guido, duce de Spoleto ,, 889 II 891
Lambert, fiul lui Guido
Arnulf, regele Germaniei
Rudolf, regele Burg. transj.
II -
892
921
11

1,
892
896
Hugo, conoitele Burg. cisj. 926
Lotar, fiul lui Hugo 931
Berengar II, Marchiz de Ivrea ,, 950
Adalbert, tiul lui Ber. II 71 950 7-.
Oton eel Mare 951 962
Acestp lupte nasc o complecta anarhie. Seniorii feo-
dali si demnitarii bisericesti domnesc tot mai neatarnati.
Navalirile Ungurilor (898 ; 914 arderea Paviei) si ale
Sarazinilor (887-916) adue o complecta nesiguranta.
De nice 1) intdrirea oraplor nordului Italiei, care erau
mult mai insemnate deeat in alte teri, pentru a se ap6ra;
2) desvoltarea coruptiei si vietei luxoase, ramasiti a ci-
vilisatiei centrului imperiului roman ; de aice desvolta-
rea industriei si a eomertului. Ambele cause marese in-
semndtatea orarlor italiene.
964-1056. Italia in timpul puternicilor imperati ger-
mani. Starea mai linistita si eresterea coruptlei favori-
saza desvoltarea oraselor guvernate de coiniti, vasali im-
paratului. Roma insasi sub suprematia imperatului.
Revolutille contra dominatiei germane fac pe imp. 0,
sldbeascii puterea vasalilor mari. Mai toate orasele date
la episcopi (Henric II 1002-1024). Feudele mici eredi-
tare (1037 sub Conrad Salicul). Alegerea episcopilor
de popor si ramasiti de traditiuni romane deprind pe
orase cu alegerea magistratilor. Origina constitutiilor re-
publicane. (Poporul din Milan refusa episcopi numiti, in
991, 1045, 1070. Idem eel din Pavia 1057) In toate
trebile insemnate vedem de timpuriu figurand poporul
din orase. (1002, lupta intre Pisani si Lueani. 1006,
Pizani si Genovezi cueeresc Sardinia. 1057, lupta intro
poporul din Milan si eel din Pavia).
1056-1122. Italia in timpul luptei pentru investiturd.
Puterea imper. nimicita ; feodalism slabit ; orasele pu-
ternice Lupte intre orase si seniori, multi din acestia
4

www.dacoromanica.ro
74

supuli i ndatorati a petrece alte-va luni pe an in orase


Mu lte oraae bogate i$i rescumpara libertatea. *) Mai
toate subtrag de sub autoritatea episcopului.
1122. Orafele lombarde, intloritoare prin industrie ai
comert. Constitutii republicane ; magistrati ale$i de po-
por. Poporul itnpftrOt in bresle dupa meserii. Seniorii
feodali ca sa devina cetateni trebue sa'qi lepede nobili-
tatea, intrand in bresle. Gelosie $i lupte comerciale in-
tre ora$e (1111. Milanul distruge Lodi. 1118 Milanul
lupta c. ora$ului Como).
b) Italia Inferioard.
887. In Italia Inferioara sunt trei state semi-indepen-
dente : Neapole, Gaeta, Amalfi ; restul sub Bizantini, gu-
vernat de Catapanul" din Bari. Pe langa aceste prin-
cipatele longobarde : Benevent, Capua, Salerno.
1012. Cati-va Normani pelegrini, luati de principele de
Salerno in ajutor contra Sarazinilor. Multi Normani fran-
tuziti yin in Italia sudica. Nefiind resplatiti de Greci,
ei cuceresc Apulia.
1042. Robert Guiseard, ducele Apuliei, cucereste Ca-
labria, pine capat domnirei Bizantine (1057). Supune
principatele Salerno $i Benevent, Fratele sett Roger
cucereste Sicilia de la Arabi.
1139. Boger II fundeazd regatul ambelor Sicilli, u-
nind ambele cuceriri, supunând apoi Capua, Neapole $i
Amalfi. Papa Leo IX recunoqte aceste cuceriri consi-
derandu-le ea feude papale.
In Sicilia in Sudul Italiei inflore$te inainte cultura a-
raba care sta in contact cu acea a Arabilor din Spania.
Aici incep cele antei lumini a civilisatiunei intelectuale,
pe cand in nordul Italiei incep acele ale civilisatiunei
maseriale.

*) 1491. Pisa isi rescumprirg libertatea do la Henric IV. Nu va


putea numi Marchizi in Toscana IVA invoirea poporului pisan.

www.dacoromanica.ro
Penomene generale istorice a occidentnIni crestin 0)

I. Urnittri le feodalisninlni. 1). Urnari generate. Des=


voltarea virtutilor aduse de barbari. Viata de familie ;
iifiltarea conditiei femeilor, bine privite de Germaui.
Lipsa totala de ordine, ducluri judiciare, lupte private ;
ruina agriculturei si a comertului. Despretuirea inv6-
tiiturei, lipsa schimbului de idei din causa locuiutelor iso-
late. Singurg, biserica este cults, de acea si doming toate
interesele. Toate actele insemnate se fac in biserica.
Mare superstitie i ignoranta.
2) Beertderea justi4ei. Comitii, centenarii devenincl
domni neatarna0, ei devin jwieatori pe teritoriele bor.
Do asemene bisericele, orasele. Justitia regeaseg numai
in domeniile lui. Sadorea proprietarilor liberi micsu-
reaza numerul celor ce clan dreptate sub presedinta co-
mitelui, a seniorului. Seniorul de acea nu di dreptate
singur, ci deleaga, pe Un vasal al sea care asistat cel pu-
tin de doi alti vasali dau dreptatea ; aceasta pentru oa-
menu liberi vasali. Serbii aunt in bunul plac al senio-
rului. Dovedirea prin conjurdlori (oameni cari jug
pentru dreptatea celui ce-i aduce) devenind prea grea,
se introduce 5nfel probele lui Dumnezeu, apoi mai titr-
zin dueial judiciar. Apel in contra unei hotAriri se face
provocfind pe judecfitorii ce au dat'o, in duel.
3). Formarea elasei ferbilor. Din vechii coloni .romani,
scavii liberati i oamenii neliberi ai Germanilor, ce sa-
Wing en colonii, se formeaza clasa prbilor, sclavi ai pii-
méntului nu ai persoanei. Se inmulteste foarte dupa
Carol cel mare prin proprietarii mici scuplitati sau mai-
nati de seniori. Ei stint muncitorii piimintului, nu se
pot strittnuta din bac, an drept ereditar asupr-i ; stint
datori dejme bisericei, seniorului, regelui, si multe bei-
henri.
II. Biserica, sustine moralitate, cultura, ordinea mai
ales prin mlinistiri, pacea lui Dumnezeu i jurisdictia
bisericeasa.
1) Md12stirile. Introduse in apus de clilug5,rul. Ata-

*). Istoria Angliei in perioada a ITI-a cu privire retrospectivu.


Simla Rind insem natii, prin cultura maurii, va fi tratat1 mai jos
sub Arabi StItele nordice atunci clnd vor incepe a juca un
rol in is torie.

www.dacoromanica.ro
16

flatting.= MAnast, Monte-Casino in Italia fundata de


Benedict de Nuraia 529. Regulele vietei monastice in
Occident; se deosebeste prin ocupatiuni inteleetuale (pres-
criere de manuscrise etc.) Calugtirii fusese nti laici,
apoi supusi autoritgtei episcopilor prin sinodul de Chal-
cedon 451; in secolul VI cad cu totul sub aceasfa' an-
toritate. Luptele eMugrilor pentru neatiruarea m'angs-
tirilor. Papii scot mangstirile de sub puterea episco-
pilor, faandu-le s atirne direct de ei; papa Zacharia
libereaA, Monte-Casino 750.
2) Pacea lui Duranezeu. Sinodul de Poitiers afuriseste
pe eine va prgda pe saraci, pe elerici, i pe negutitori
959. Clerul fiancez ordon g. suspendarea luptelor p. a
scIpa de foamete 1034. Episcopii din regatul Arelat o-
presc luptele private de Joi sara Ong Luni dimineata ;
Treuga Dei 1041. Epise. Sigivin de Colonia o intro-
duce in Germania. Sinodul din-Clermont face din Treuga
Dei un asezilment general al bisericei apusene. 1095.
3) Jurisdictia bisericeascd. In biseria realne drep-
tul roman ; se adaog hotb:ririle sinoadelor si ale papilor.
Sistem de probare mai rational ; lipsa duelului judiciar.
Pe eind in biserica predomneste dreptul, in societatea
lumeaseg domneste forta. Jurisdictia bisericeasa se in-
tinde; gar l. de eausele bisericesti, episcopul judeei.
acele in 1eg5:tura cu religia despiirtenii, sperjur, ea-
mata etc.
4) Fasele prin care trece biserica. La inceputul perioa-
dei puterea bisericitor nationale ; sinoade locale : Lotar
impar. alunaat de un sinod. Carol Plecnivul destronat de
episcopi. eoso regele Burg. ales de episcopi. Pe iirm5.
biserica devine feodald ; neaarnarea episcopilor ; slilbi-
rca puterei mitropoliOlor ; falsele decretale 840.In fine
biserica devine monarchicd cazinid tot mai tare sub papi
Gregoriu VII 1075.
III. Cultura lutelectualii. 1) Mandstiri i scoli. Ca-
lugarii Benedictini fundeaza scoli, in St. Gallen, Fulda,
Reichenan, Corvey, Brema, Tours, Weisenburg etc. 750.
Carol cel mare, apoi Lotar impgr. fundeaz6; seoli in Os-
nabruck, 800; in Italia 9 din care una in Florenta 820.
Sub Oton I scoahl in Colonia 950. Aceste scoli sant de-
ricale p. formarea de episcopi. Limba latint. Prescrierea
de manuscripte. De la cucerirea Egipetului de Musnlmani
(641) lipseste papirul; manuscriptele palimpseste.
2) Limbi. Cea latind e limba cultii in stat, biserica
si literaturg scrisa. Sub ea se desvoleg dialecte poporane :
cele done limbi de si, limba de ia, cea de oc §i eea de

www.dacoromanica.ro
77
oil.Ludovie Germanul face jurgmant in limba romanicg
842. Otfried de Weisenburg traduce evangelia in dialec-
tul francon 850. Poesia lating devine rimatii, perzglidu-
so vecbia pronuntare C. 1000. Cea poporang se desvoltg
din et) in ce. Cantecul lui Roland foarte respandit c. 1066.
3) Oameni insemnati. In sec. VI, VII miscarea lite-
rara concentratit in predici, vieti de a sfintilor (coleetia
jesuitilor Bolandisti numera 55 vol. in folio eu 25,000 de
vieti de sfinti). Aleuin t 804, corege eartile bisericesti ;
scrieri religioase, filosofice (de Virtutibus, de ratione ani-
,mae), literare (gramatica, retoricii) i poetice. Eginhard
t 839; viata lui Carol cel Mare. Agobard ep. de Lyon
t 840; eerie c. duelului, probelor lui D-zeu, credintei in
vritjitori. Hinemor Arhiep. de Reims f 882; disputa; con-
tra cgluggrului Gottschalk care sustine predestinatiunea.
L Scotus Erigena f 877, disputa ea si Hinemar e. lui
far g. a se baza
Gottschalk, lins6 prin rationare simpla,
pe sfanta scripturg. Este representantul spiritutui filo-
sofis ; alungat din Frantia din ordinul papei Nicolae I.
Silvestro II papg t 1003, invatat in scolilf maitre ; in-
troduce cifrele arabe in Europa si ornicul eu pendel.
Guido di Arezzo t 1050 introduce noatele en linii in
musica. Anselm arhiep. de Canterbury 1109, milks filo-
sofia la demonstrarea chestiunilor religioase; originea
scolasticei.

b). Rasaxitul.
1) Istoria Arabilor.
Arabli inainte de Maliomet. Arabia ferice cu orase
insemnate; Arabia desartit en locuitori nomazi ; cate-va
orase intre care Meca si Medina. Poligamie, moravuri
barbare dar cavaleresti, mare pretuire a onoarei. Din
causa climei, violenta in pasimie i fantasie vie ; mare
placere pentru poesie i limbg frumoasg; nici o alta
artg. Religiune monoteista in fond ; din causa barba-
rici Ansg toate triburile se inching la idoli.
450 Kaaba, templu la Meca, loc de intrunire pentru
luptele poetice intro diversele triburi ; pelerinaje reli-
gioase. Kaaba contine idolele tuturor triburilor. Kaaba
vine sub paza familiei Coreifililor; inceputuri de orga-
nizare de stat.
500. Arabia se deschide la toate popoarele prin schim-
barea directiunei comertului din causa luptelor nesfirsite

www.dacoromanica.ro
78

intre impgratii Bizantului §i regii de Persia.Pgtrunde-


rea Iudaismului si a Creftinismulai in triburile Arabe.
Trezirea unui dor de reforma spre o rebgiune euratg
monoteistii, i alungarea idololatriei.

570-6372 Mahomet.Din familia Coreisitilor, nascut


570, cunoaste Crestinismul in Siria 583 ; reveleaza reli-
gia noua, mita numai familiei sale 611. Mohamet pro-
scris de Coreisiti.
622. Fuga lui Mahomet de la Meca la Medina. De
nice dateaza Turcii era lor, hegira. Mahomet bate pe
Coreisiti, ie Meca, restoarna idolii 630. Repede intoar-
cere la Mahometanism. 114,000 Musulmani fac peleri-
najul la Meca 632.
Coranul, adunarea preceptelor lui Mahomet. Religia
lui Mahomet trebue sa se respandeasea cu sabia. Arabii
vniti in o natie, insVeriti de spiritul religios, plini de
patima rasei fi a elimei i impinfi de spiritul de prose-
liiism pornese la eucerirea iuinei. Profetul era $i sefal
statului si comendantul armatei. Astfel vor fi si urmasii
sei, Cahill.
632-660. Califat &die. Abu-Bekr, Omar, Otman,
Mi. Sectele Milor care nu recunose de legitimi pe cei
3 d'antei califi, si a Su nitilor care i recunose. Lupte
pentru califat ; Omar $i Otman mor asasinati. Cuceriri:
De la imp. de Rasarit Siria 636 ; Palestina, luarea Ie-
rusalimului 638 ; Mesopotamia 640 ; Egipetul, luarea A-
lexandriei 641 ; Persia, finitul dinastiei Sasanizilor 642 ;
Armenia 646 ; Ciprul 647 ; Tripolitania 647 ; Rodos 649 ;
Apoi Nubia 651.
660. Califatul ereditar Dinastia Omaiazilor. (660
750). Resboiul slant intrerupt prin resboiul civil. Co-
reisitii condusi de Moaviah se scoala contra lui Ali care
mare asasinat. Moavialt stremutei rqeilinta la Damas
de la Medina Cuceriri : Asediul antei a Constantino-
polei 672 ; luarea Cartaginei 698 ; supunerea Africei. Cu-

www.dacoromanica.ro
79

cerirea Spaniei 711. Al doile asediu a Constantinoploei


718. Arabii batuti la Poitiers 732. *)
750. Dinastia ibasizilor. Abul Abas din familia
Abasizilor (de pe un mos a lui Mahomet) restoarna pe
Omaiadul Mervan II. Stremutii refedinfa irc noul oraf
Bagdad Abdelrahman un urmas a lui Mervan, fundeaza
Califatul de Cordova (756).
750. Perioada de glorie a ealifatulu( de Bagdad
sub Alnianzor 754-755, Harun-al-Raschid 786-809,
A lmamun, 813-833, Motasem, 833-842, si Wathek,
842-846.
814. Inceputul desmembrdrei califatului de Bagdad.
Cause : Decaderea spiritului religios prin cultura ; a spi-
ritului militar prin molatatea terilor fertile si bunul traiu
al oraselor,.Prea marea intindere a imperiului si diver-
sitatea popoarelor. Formarea de secte din causa spiritu-
lui filosofic i lipsa unui cler organizat care sa le corn-
bath. Slabirea puterei centrale si neatarnarea guverna-
torilor.
842. Garda turceased introdusa de Motasern, p. inta-
rirea puterei centrale.
950. Emir al aura eful gardei rapeste puterea mi-
Mara si civila. Cahill sefi numai religiosi.
814-1030. Septe imperii apar i dispar pe rand in
Asia, formate din teri ale califatului de Bagdad. In A-
frica be asemene cinci. Din aceste raman in Asia Impe-
riul Seldjucizilor care pune mana pe Bagdad 1030 in
Africa Imp. Fatimizilor 968.
1072-1092. Stralucirea Seldjucizilor sub Alalek Schalt.
1092. Desbinarea imp. Seldj in 5 sultanate : Iconium,
Persia, Kerman, Alepo i Darnase.

*). Imperiul Omaiazilor se mgrgingte de Pirenei, Marea Medi -


teraun, Taurus, Caucasul, Alarm Caspie, fluviul Sihun si
Djihun, la rgsgrit de munii Ceresti ; la Sud de Oceanul
Indic, Marea Rosie, Catar.actele Nilului, desertul Sahara ; la
Apus de Oceanul Atlantic

www.dacoromanica.ro
80
Istoria ulterioari a Califatnlni.
1258. Gengis Khan ueide pe ultimul calif Motusem.
Ern membru Ilin familia Abasizilor fuge in Egipet, pro-
clamat aice calif.
1517. Sultanul turcesc Salim I cucereste Egipetul, des-
fiinlad. demnitatea de calif, luiind-o asupd-O. Sultanul
turcesc sef a bisericei musulmano.
756-1006. Perioada de glorie a Califatnlui de
Cordova. Abderamau I, 756-787, Hescham I, 787
795, Alhakem, 795-821, Abderaman II, 821-852, Ab-
deraman III, 912-961, Alhakem, II, Hescham II, 961
1014.
1006. Ineeputul desmenthrdrei Califatului de Cordova.
Catri causele espuse se adaug luptele cu Crestinii din
Spania. Ultimul Omaiad in Spania este Hescham III
(1031) Pe la 1030 se desbina in 10 state.
Istoria Arabilor in Spania pima la 1492.
Desbinarea favoreste progresul Crestinilor. aderea To-
ledei ; Arabii chiand. pe Almoravizi din Maroc in aju-
tor (1086). Mares. Saragosei ; Almohazii chiemati in
ajutor (1147); bgtuti la Tolosa (1212). Almohazii res-
turnati in Africa de Merinizi (1269) care caud d ocu-
pe Spania, dar aunt Vitt* la Rio-Saldo (1340). Cu in-
cetul numal Grenada mai ranAne Arabilor, luatii la 1492
de Ferdinand si Isabela.
Cultura Arabi in Asia si Spania.
Religia mahometanX nu venise d restoarne o civilisa-
tiune corupd ; de acea nu este dusmanii culturei.
Cultura arad se desvold numai dup5. asezarea Arabi-
lor in teri fertile; streluceste cu osebire in Asia pi in
Spania.
Literatura. Inainte de Mohamet infloreste poesia in
Arabia. Coranud cea luta carte de prod arab-a. Dupil,
Mohamet se desvold naratiunile si povestele. 0 mie 0 una
de no290. Literatura persid-arabil : Ferdusi (1030)
autorul marei poeme epice Schahname; Saadi t 1291,
Hafis t 1389. In Spania romanse Cantata de cliareti,
lupte poetice ea acele din Arabia.

www.dacoromanica.ro
81

6tiinfele. Arabii via in atingere cu resturile cultural


antice, si cu scolile de mediciul si filosofie a Nesto-
riauilor asezati in Asia, (Persia)-- Traducerea hd Euclid,
Ptolemeu, Gailien, Aristotel. Inflorirea astronomiei; cal-
cularea anului lunar, a obliquitlitei eclipticei: mitisurarea
unui grad de longitadine. Algebra pe-niti la equatii du
gradul al III-le. Trigonometria, Optica, Chimia creatiti
de Arabi (850 descoperirea acidului sulfuric, a fosforului
&). Superstitlimi time' turburii aceastri. stiint5 &And nas-
tare alchimiei (citiutarea aurului), prectun contactul en
religia Persilor corupe astronomia in magic i astrologie.
In medicind Arabii urmeaza" traditiunile lui Hipocrat
a scoalei Alexandrine, medici celebri : Avicena in Asia
t 1037 ; Averoes in Spania t 1198. In Geografle, Edrisi
nitiscut 1099 triiesto la curtea liii Roger I regale Siciliei
pentru care construeste un glob terestru, Abul-Feda t
1331. Mecanica, cultic cu apiti trimis do Harun-al-Rascltid
liii Carol-cel-Mare. Masini idraulice pent u ridicarea apei,
intrebuintate in agricultura spauiolb Filosofie, traduc si
comenteaa pe Arisotel. Praful de pusd, busola le sunt
cunoscute.
Fie-care moschee avea c4te-o scoald. Cele mai renn-
mite in Asia: la Bagdad, Bassora, Ispahan, Samarkand,
in Africa la Fez, Maroco, in Europa la Cordova, Sevila,
Grenada, Saragosa & i in Sicilia.
Starea materiald, din cele mai infloritoare. Comeq in-
tins in Asia, Africa, Europa. Drumuri bune, statiuni si
reservoaruri de apii, pentru caravane. In Spania agiicul-
turl infloritoare ; ingra'sarea i udarea p5,miuttu1ui. Cul-
tura bumbacului, sofranului, trestiei de zahar. Tesiituri
de litina., matas, aur. Fabrici de zahar, de arme, de piei
si de ingnusi. Lucrarea minelor : argint vi0, fer, aratnA
&. ()rap foarte multe (6 mari, 80 de a 2-a, 300 de
a 3-a lank', nenumPrate sate) sosele, fanare, gniidiui mi-
nunate, locuinti luxoase si elegante.
Ade 8. Intre opuri de arhitectua se insamnii Alca-
varal la Sevila, Moscbea la Cordova si Alhambra la Gre-
nada. Pictura si sculptura nu so pot desvolta fiind o-
prit reproducerea de figuri omenesti. Ornamentia bo-
gatii (arabescuri). Viata eleganta,, luxoasii si usoarii.
Math* aceastei culturd maurd care existit §i in &ci-
lia va tufluenpa asupra Europei, pe de o parte asupra
Italia, pc de alta asupra Provensei.

www.dacoromanica.ro
s2
2) Istoria Imperiului de Ithis AM. 565-1056).
567-717. Urmasii lui Iustinian intre care se insam-
na Heraelius 610-641.
717-867. Dinastia Isaurilor, Leo Isaurieul 717-741;
Ireana 792-802, Teodora 842-867.
867-1056. Dinastia Macedoniana. Vasiliu I. 767
866 Vasiliu II 976-1025.
Succesiun.ea imparatilor bizantini este o langa retia
de crime s I revolutiuni de palat, care slabese puterea
centrala, pe cand.pericule exterioare, Perii, Arabii, A-
varii, Ba Igaril, restring necontenit marginile imperiului.
Pe Volga aceste, certele religioase urmeaza inainte.
In acest restimp se urmeaza mai multe lupte : 1) cu
Per0i: Iustin cu Chosroes I 572, Iierachus cu Chosroes
II 610-622. 2) cu Avarii 570--626 care se intind in
Dacia si prada imperial de rasarit. 3) cu Arabii 636--
687 la care imp. bizantin perde cea mai mare parte din
provinciile sale. 4) eu Bulyarii §i Ruii. Bulgarii supusi
de Vasiliu II Bulgaroctonul 1018. Rusii crestinizati 988.
Culture. 630-680. 1) Cearta Monoteletilor. Done na-
turi in Hristos, dar vrointa lui cea D-zeascit ail suprimat
pe cea omeneasa. Sub Heraclius, Constant si l'ogonat.
Conciliul al III de Constant. coudamia eresia. Din ea
se trag Maronitii din Liban.
2) 726-842 Cearta iconoclastilor. Invingerile Arabi-
kr care rid de cultul icoauelor provoac'a in Crestiui o
reactiune. Imp. Leo Isaurieul ordong destrugerea icoa-
nelor (726). Sinodul al II-le Nikean 787. Imp. Ireana.
restabileste cultul. Dupg moartea ei persecutii none. Teo-
dora pune carat iconoclasinttlui 842. Italia se opune
edictelor iconoclaste, papii Gregoriu II si III protesteaza.
Exarbul din Roma ucis. Italia devine neatarnatii de
Bisanz.
3) 800-969. Secta Paulicianilor. So nue in Armenia.
Bunt contra episcopilor, a icoanelor, a testamentului
vechiu, a fecioarei Maria, Nngerilor, sfintilor.
Porfirogenet (911) si Zimisces (969) transfer g. multi in
Tracia. Eresia BO intinde intro Bulgari. (Origiuea Albi-
genzilor prin comert cu sudul Frantiei).
4) 1054. Despiirtirea bisericei crestine in Apusand ;

www.dacoromanica.ro
83
.Rlisariteanti. Cause: diferinti dogrnatice asupra pornirei
Sf. Duh, asupra celibatului, postului. Apoi deosebire in
limbs predicarei (latina i greaca). Rivalitatea papei pi
a patriarchului pentru suprematie. Ura populatiei Italiei
contra Grecilor de and ajunsese supusa acestora.
Cearta iconoclastilor 726-842. Cearta intre papa Ni-
colae I si patriarhul Fotius 858-867 ; papa nu vroea
O reeunoasca pe Fotius find nu sfintit. Cearta intre
Leon .1X i Mihail Cerularia. Excomunicari mutuale
1054.Imperiul de rasarit instrainandu-i popoarele apu-
sena perde ori co sprijin, tocrnai cand slabeste mai tare.
5) Cultura foarte slaki. Colegiul de Constantinopole,
(directorul numit soarele invdtatarei, cei 12 profesori
cele 12 semne zodiacale!) i biblioteca de 38,000 de vol.
ard in timpul iconoclaOlor. Inflorirea culturei Arabe
trezeste pe Greci. Fotivs patr:arhul t 888, aerie biblio-
teca" extract din vr'o 220 de autori Corpus juris tradus
in greceste sub Vasiliu I Maced., Vasilicalele 870. In-
vfitapii, Stobeos, Anthologieon, culegere din 500 de pot*,
Suidas, lexicon. Comentarii asupra autorilor vechi. Lipaa
totala de gust si de spirit productiv. Limba greaca in-
locueste definitiv pe cea latinfi.
3) Istoria Daciet §1 a Romitailor 270
10Taliri1e.
270. Gotii (rasa germ.) ocupa Dacia. Aurelian retrage
legiunile si colonistii. ce vroira sa se stramute, in Moesia;
_Dacia aurelianti. Crestinizarea Gotilor de episcopul
arian Ulfilas 340-348 ; traducerea bibliei in limba go-
tica. Impinsi de Huni Gotii tree parte in Moesia (Vi-
sin't'otii) parte in Panonia (Ostrogotii) 375.
375. Ilitnii (r. finica) se intind in Dacia, apoi se asaza
in Panonia c. 400. Impreuna cu Ilunii incep a se in-
tinde popoare slave in Dacia, apoi peste Duuare in Moe-
sia si inainte in peninsula Balcanulni.
450. Gepizii (r. germ.) se coboara dupa ruinarea imp.
lui Attila, in Dacia lui Aurelian. Alungati de Longo-
barzi in unire cu Avarii (566), putine ramasiti.
555. .Avarii (r. finica) se intind de la Nord-Ost peste
Dacia, aducand popoare slave. Pe la 600 se concentra
mai mult in Panonia i Dacia apusana ; 626 asediaza

www.dacoromanica.ro
84
Constantinopolea. 640 Imperiul kr slabit prin revolta
Slavilor i Bulgarilor. 797 nimiciti de Carol cel Mare.
626. Stremutarea mai repede a popoarelor Slave. Ser-
bii din Galitia inferioara, Crobatii din Muntii Carpati
peste Dunare, in Serbia, Croatia, Bosnia, Dalmatia, Iliria.
680. Bulgarii (r. finica) se asaza in Moesia, dupa ce
au pradat malt Limp imp. bizantin : (493 tree Dunarea
pentru ant6ia oara ; 502 asediaza Constantinopolea, 562
supusi Avarilor asediaza cu ei Const. (626), 640 scutu-
ra jugul Avarilor, ducele Cubrat. Domnia acestuia se im-
parte intre cinci fii, din care Asparuch trece Dunarea.
Bulgarii se slavizazd in curend, o dovada de puterea
elementului slay peste Dunare, ei insii sunt Anse puter-
nic amestecati cu elcment slay in ultimele timpuri a na-
valirilor.)
830. Ungurii (r. finica) venind de pe la Volga se a-
saza in Ateluza intre Nipru i Siretiu. Ajuta pe Bogor
ducele Bulgarilor contra imperatului Manuel. 862 prada
imper. Franeilor. 893-895 Aliati en impar. de Rasarit
contra lui Simeon regele Bulgarilor. 896 Ajuta pe re-
gele german Arnulf contra lui Sviatopluk, in acest timp
Bulgarii ea Peceneghii (din dosul Niprului) pustiaza A-
teluzu. Ungurii trecand pe langa Kiev, pe care il ataca
fara succes, tree cu totii in apus in Panonia 898.
900. Peceneghii (r. finica) in urma Ungurilor se apza
in Dacia orientala, pradac!uni contra imperiului, de mai
multe ori in legatura cu Romanii.
1050. Cu»tanii (r. finica) imprastie pe Peceneghi, mai
mite grupe se adapostese in Transilvania. Cumanii pra-
da adesa imperiul. Ei sunt nimiciti de Tatari la 1238,
mai multe grupe se asaza in Ungaria.
1238. Tdtarii (r. finica) care urmeaza si de acolo
nainte a prada terile romane pana pe la zfarqitul secol.
XVIII.
Resaltatal acestor nAyglIri.
Popoarele germane nu nu yin hi atingere cu locuitorii
Inriurire slabaPopoarele finice de yi numerosse

www.dacoromanica.ro
85
due o viati de pradg si nomadg care micsureaed inrin-
rirea lor, s1bit i priu marea deosebire de raed. Cele
mai multe apoi nu se asazs intre Romni. Popoarele
slave au cea mai mare inriurire asupra elementului dace-
roman. Ele se afri, in Dacia amestecate cc Goti (elemente
slave in traducerea Bibliei de UM las), se intind apoi in-
cet gi se indesesc necontenit impinge de popoarele tinice.
Ele se spa, §i se contopesc en populatiunea daco-romanN.
Din amestecul acestora se formeazd poporul Roman in
care elementul latin este cel predomnitor 0 fundamental.
Formarea de State.
1) Statn1 Bulgaro-Roman. 680. Bulgarii se asaza
in Moesia. Slavii si Romanii constituiti in stat sub di-
nastie bulgara.-725. Tratat cu Teodosiu III prin care
muntele Emus devine margine intre Bulgari i imperiu.
718-807 Lupte cu imperiu bizantin sub mai multi duci
din care unii de origine romana. (Terbeliu, Cormesiu,
Telesin, Sabin, Pagan, Telerie, Cardan).
807. Inceputul cuceririlor bulgare. Ducele Crum, bate
si ucide pe imperatul Nicefor ; transplanta 12,000 de fa-
milii din Andrianopole pe malul nordic a Dunarei de
Jos. 820 Critagon cucereste Panonia, deputatie la Lu-
dovic Piul. Doinnia Bulgarilor intemeata pe malul stang
a Dunarei.
835. CreOinizarea Bulgarilor. Regele Bogor se boteuza
numindu-se Mihail. Calugarii bulgari Metodiu i Ciril
traduc evangelia in limba sloveana veche numita bulgara
de la cuceritori, i respandese crestinismul intre Slavi.
Limba slavona devine grin aceasta si limb& ofriala in
statele Slave. Doninia bulgara i eparhia arbiepiscopului
bulgar intinzendu-se si pestea Dunarea, liinba slavona
se introduce §i in biserica apoi in statele Romanilor.
Aceasta introducere a limbei i scrierei slavone in bise-
rica F,;i stat nu trebue confundata cu inriurirea direct&
ce au avut'o popoarele slave prin convietuirea ai conto-
pirea lor cu Daco-Bomanii.
878. Simeon regele Bulgarilor lupta contra lui Leon
VI imp. ce este ajutat de Unguri. Devasteaza Ateluzu

www.dacoromanica.ro
86

impreuna cu Peceneghii.-917 Petru.-963 Fratii David,


Moisi, Aron $i Samuel.
1018. Vasilin II Bulgaroctomul imperatul Constanti-
nopolei supune eara$i pe Bulgaro-Romani, incorporandu-i
pentru un timp in imperiul seu.
2) State romane §i romano-slave din Dacia tra-
iana.De la retragerea A varilor din Dacia, navalirile
devenind mai slabe $i ne intinzendu-se asupra intregului
teritoriu dacian, apoi pamentul Daciei servind mai mult
de loc de trecere decat de a$azare pentru barbari, popu-
latia remand ineepe a se con8titni in state. In partea
orientala (Moldova) gasim mai multe state sub dinastii
slave $i sub suzeranitatea regilor de Galitia ; astfel prin-
cipatul Bi!rladalui format dupa ce Ungurii parasesc A-
teluzu (c. 900*) intinzendu-se asupra mai multor ora$e
precum Galatii, Tecuciul etc. Acest principat cuprinde
partea Moldovei numita tara de jos. Tara de sus era de
sigur sub suzeranitatea Galitiei, poate chiar direct gu-
vernata de regii acestui stat slay. In Dacia Sudica
(Valahia) exist& de prin acelea$i timpuri Vrancea, la
punctul de contact a Moldovei, Valahiei i Transilvaniei,
$i banatul Craiovei In Dacia de peste Carpati stint
mai- multe Knezate romane in Temifiana, Criqiana
Ilfarmuros $i Fagara. Cu venirea Ungurilor e. 90u, Tr.
este supusa, pe cand laturea sudica $i cea rasari-
teana a ei, unde se aflau Fagara$ul $i Marmurosul ra-
man de o earn data libere.In toate aceste state cultu-
ra pe cat exist& este slavona, din causa Ca biserica cre$-
tuna atarnand de metropolia bulgara, limba bisericeasca
era cea slavona, de unde urmeaza ca si limba oficiala
sa fi fost tot cea slavona.
Biscrica cresthiä de rit slay. Biserica oriental6, in-
cercase de timpuriu creefinizarea popoarelor Slave dar
cu putin succed Ong la intemeerea ritului slay prin Me-
*) In documente pomenit pentru Nntela oail in 1134, dar con-
stituit, cu 1egturi comerciale intinse, coca ce dovedeete o exis-
tenth,' mai indelungata.

www.dacoromanica.ro
87

todiu i Ciril, cand prin intrebuintarea limbei slavone


in serviciul bisericesc, se inlesni respgndirea Crestinis-
mului.
Ritul slay introdus in Bulgaria 860 (care pe atunci
se intindea si de a stfinga Dunftrei asupra Valahiei si a
Transilvaniei) apoi in Dalmatia Riria i celelalte ducate
Slavone de a dreapta Dungrei, in Panonia sub Roscislav
pi Moravia sub Sviatopluck 862; in Boemia sub Borzi-
woy la 880; In Po Ionia inainte de domnia lui Miescizlaw
975. *) Ace las rit era de sigur adoptat si in regatul Ga-
litiei de care atgrng principatul Derladului. De pretu-
tindene deci Romgnii erau incunjurati de biseriea cresting
de nit slay si statele lor era yasalele unor state slave; de
uncle resulai cu necesitate introducerea ritului slav fi
intre Romani.
Cresterea puterei papale i strglucirea impgratilor Ger-
mani din sec. X si jumnatea gnt6i a sec. XI inlesneste
intinderea Crestinismului apusan i respingerea ritului
slay. Consilini de Salonic opreste slujba slavg in Dal-
matia 925. Intinderea Crestinismului apusan in Boemia
prin episcopatul de Praga fondat 967, in Polonia prin
ep. de Posen 970. Ungurii ce ocupa Panonia i o parte
din Moravia se intorc la Crestinismul apusan sub Geisa
si Stefan I, 1000.Biserica cresting de nit slay este ast-
fel restrinsg in statele din Dacia, in cgte-ya din cele de
peste Dungre, in curiInd se intinde spre rilsgrit intro
Rusi (988). Incercarea de a introduce ritul apusan si in
aceste teri va incepe eand statele catolicite (Polonia, Un-
garia) isi vor intinde dominatia asuprg-le. Persistenta
ritului slat; in terile de la Dunare este ans'e o dovada
de existenta unor knezate i domnii neatarnate, in a-
ceste teri in secolii IXXI, ctici alt-fel Ungurii le ar
A intors po toate la Catolicism.

*) Si Ungurii adoptg NAM Crestinismul oriental dar dupg ritul


grecosc nu acel slay, ea unul co este a popoarelor supuse de
ei. 956 Ducele Gula din Transilyania cea supusg Ungurilor
se boteazg la Constantinopole, Geisa regele Ungurilor ie in
digtorie pe Sarolta fiica lui Gula 972.

www.dacoromanica.ro
88
PERIOADA UI. CRUCIATELE
De la ineeputul eruciatelor Ona la sfigitul Secolului XIII.
(e. 1100-1300).

a). Apusul,
I). Istoria Aug liei de la 1066 pitnil, la 1272.
Istoria Anglioi pitnh la 1066.
Insulele britanice cuprind trei regiuni numite astazi
Anglia proprie, Scotia si Irlanda Popoare primitive
eettiee numite Gaeli sau Gali, in Scotia nurnite Seo(i ni
.Pieti. A doua imigratiune celtica, Bretonii in Anglia
proprie, impartiti in : Cambrieni la Nord-Vest si Lo-
grieni la Sud-Ost.
80-406. Dominatia romand, nurnai in Anglia (54,
55. i. H. Cesar in Britania. 50-80 d. H. supunerea ei,
terminata sub Vespasian). Bespandirea Creqtinismului
in cate trei regiunile. Elementul roman fusese slab
din causa indepartarei ; cu retrarea legiunl;or la 406 nu
remaser6 din rItanani dent femei §i copii nevrasnici
care toti devenira Cambrieni." Crestinismul persista.
449. Anglo-Saxonii cheinati de Bretoni pentru a-i a-
para de incursiunile Pictilor si Scotilor. Desbinari si
lupte intre Cambrieni si Logrieni dupa indepartarea Ro-
manilor.
Saxonii formeaza 4 regate supun6nd pe Logrieni :
1) 455. R. de Kent, cap. Canterbury,
2) 491. R. de Sussex, cap. Chichester,
3) 516. R. de Wessex, cap. Winchester,
4) 526. R de Essex, cap. Londin.
Anglii formeaza 3 regate din tara Cambrienilor,
5) 547. R. de Nortuntherland, cap. fork,
6) 571. R. Est-Anglia, cap. Warwirk,
7) 584. R de Mereia, cap. Lincoln,
584. Eptarkia anglo-saxond. Bretonii se trag In fara

www.dacoromanica.ro
89

Gaelilor care devine centrul opositiei nationale-religioase


contra navalirilor. Multi Bretoni tree in Armorica, ce ie
numele de ,,Bretagne."
598. Creftinizarea Anglo-Saxonilor de catra papa
Gregoriu cel Mare prin Sf. Augustin, numit arhiep. de
Canterbury. Unire cu biserica crestina bretona ; opo-
sitia remane curat nationala, sustinuta de dintdreti (barzi);
poemele lui Ossian celebra luptele lui Artur, se.ful Cam-
brienilor, contra Anglo-Saxonilor.Reinceperea unei cul-
turi in Anglia ; scoli episcopale ; redactarea legilor An-
glo-Saxone ; cronicarul Beda ; poetul Anglo-Saxon Coed-
mon, c. 600.Mare progres a Crestinismului; manastiri;
dare generala catra papa numita denarul Sf. Petru, c. 800.
827. Egbert eel Mare. Inceputul navalirilor daneze.
Dupa mórtea lui, Danezii ocupa Anglia nord-vestica, 837.
871-901. Alfred eel Mare. Scapa Anglia sud-ostica
de dominatia daneza ce se intinsese si aice.Unirea re-
'gatelor libere in unul singur ; sfirsitul eptarhiei. Organi-
sarea terei pentru resistenta i pentru administratieAl-
fred e invatat, traduce mangaerea in filosofie a lui Boe-
tius, revizueste legile, fondeaza scoala de Oxford.
970-1013. Etelerd II rescumpara de la Danezi pa-
cea en bani. Birul ,Danegeld". Cauta sprijin in contra
lor, casatorindu-se cu Bich, duce ui Richard H de Nor-
mandia. Originea inriurirei normane in Anglia.
1013-1041. Dominatia danezd in Auglia sub Swen
§i Canut eel Mare, care se crestinizaza i trimite misio-
nari in Scandinavia. Mare inriurire a curtei de Roma.
Reactiunea nationala sub Godwin alunga pe Danezi dupa
moartea lui Canut.
1041-1065. Edward regele Angliei, fiul lui Etelred,
refugit in Normandia uncle e crescut in deprinderile nor-
mane. Mare inriurire a Normanilor in Anglia.Revolta
lui Godwin ; alungarea favoritilor normani; denariul lui
Sf. Petru nu se mai plateste Wihelm Bastardul duce
de Normandia, sprijinit de papa formeaza planul de a
cuceri Anglia.

www.dacoromanica.ro
90

1066. IIarald lhil lui Godwin rege. Se judeca cu Wil-


helm inaintea papei Alexandru II pentru Anglia. Papa
hotareste ca se cuvine lui Wilhelm. Expeditia lui Wil-
helm in Anglia.
Constitutia Aug
Luptele C. Danezilor necesiteaA contopirea eptarhiei
in tot regat. Impiirtit in comitate si eentene adminis-
strays de ealdormen si sherifi, dregetori asemene comi-
telui si centenarului din organizarea lui Carol cel Mare
(v. p. 63). Proprietarii cei marl au si ei dreptul de a
percepe unele taxe ; unii chiar de a judeca, asa dar drep-
turi de ociirmuire pe pAmMitul lor, drepturi fiodate.
Lupta c. Danezilor sub Egb rt si Alferd, apoi domina-
tia acelora, in fine lupta p. alungarea kr impedic 6. in-
sè intarirea feodalismului. Tocmai and ar lb pitut cerca
a se intinde (dupg 1041), cucerese Normanii Anglia. Pa-
Mg, la 1J66 deci puterea regeasa in Anglia nu este slI-
bita prin usuprarea drepturilor ociirmuirei de categ oa-
menii privati.
Regale numeste ealdormenii, sherifii, grefii (in orase
si porturi), este seful armatei ; veniturile sale constau
din domnii, vorturi, mine, amenzi; regile presideaza tri-
bunalul ce judecil pe nobili, Wittenhgemott, eompus din
eaidormeni, episcopi etc. Wittenagementul este tot odafg
.adunarea en care se oonsula regelo in casuri grave.
Caracterul violent al Anglo-Sasonilor, necesiteaza regule
severe de polqie. Centenele imprtite pentru aceasta in
zecimi; tot omul trebue se fie inscris in o zecime. Oa-
menii din zecime Bunt respunznori pentru acela dintre
ei ce ar comae o infractiune. De aice se esp1ie'6 pros-
perarea materia d mult mai grabnic6. in Anglia do at
pe continent.
1066. Bitlälia de la Hastings. Wilhelm Cueeritorul
rege de Anglia (proprie). 1066-1072 Supunerea terei ;
castele, turnul de Londra. Multi Saxoni emigreaza; for-
mare de bande pradatoare, Outlaws ; poetizarea kr de
popor (vestitul Bain Hood). Despoierea natiunei an-
glo-saxone. Toti Englezii desproprietariti ; pamentul An-
gliei impartit in 600 de baronii mari si 62,000 de feude
mici ; veduvele Saxone casatorite cu sila cu Normani
(calugarire cu gramada p. a scapa).Destititirea cleralui

www.dacoromanica.ro
91

anglo-saxon. Arhiep. Stigand inlocuit prin Italianul


Lancfranc. Bogatiile manastirilor trimise la Roma si la
bisericele din Normandia.Alungarea limbei anglo-sa-
xone. Limba francesa in biserica, guvern, scoala, la cur-
te si in clasa superioara. Bespunderea comunclor pen-
tru omorul unui Francez. Presupunerea et ucisul este
Francez, pana la demonstrarea englezeriei lui.
Dominatiunea lui Wilhelm asupra Normanilor. Pose-
siunile vasalilor mafi (baroni) imprastiete ; vasalii mici
depun jurament direct regelui, nu numai baronului, su-
zeranului lor. Jurisdictia episcopala despartita de cea ci-
vila p. intarirea clerului. Judecata prin juriu (curtile
centenelor si a comitatelor) pastrata, ceea ce impedeca
desvalirea jurisdictiei baronilor. Impartirea in comitate
si centene pastrata ; comitii, scherifii sunt dregatori re-
gesti. Feodalismul ramane si dupa navalire tot atat de slab
ca mai nainte ; de aice se esplica intre altele pdstrarea cqe-
zdmintului juriului in Anglia, pe cand dispare pe continent.
Iledactarea marelui cadastru (doomsday-book). Se eel,-
ceteaza toate proprietatile din Anglia si anume : 1) a
ati a fost inainte de cucerire ; 2) cui /e-au dat Wil-
helm ; 3) cine le are in acel moment ; 4) intinderea
fie-carei proprietati venitul ei, numerul de Saxoni ce a-
re fie care Norman etc. Desproprietarirea natiunei en-
gleze consfintita. Dar si multi Normani deposedati ;
se retrag in Scot'a, ce primeste astfel elementul norman.
1087-1100. Wilhelm Roful lupta contra fratelui seu
Robert duce de Normandia, care tinde si la corona An-
gliei. Wilhelm se sprijine pe Anglo-Saxoni contra ba-
ronilor revoltati.
1100-1135. IIenric I, easatorit cu o Saxona, oprima
revolte a baronilor cu ajutorul Anglo-Saxonilor. Matilda
fiica lui Henric, cleclarata mostenitoare, casatorita cu
Geogroy duce de Anjou. Fiul acestora e Henric II.
1135-1145. Stefan de Blois. Lupte cu Matilda si cu
baronii. Ultima incercare a Anglo -Saxonilor de a scutura
jugul (1137).

www.dacoromanica.ro
92

1154. Casa Plantagenet. Ineeputul laptelor en


Frantia.He'nric II (1154-1189)pesede in Fran(ia :1)
Normandia i Bretania ca rege de Anglia : 2) Anjou $i
Touraine de pe tatal seu ; 3) Aquitania $i Poitou prin
casatorie cu Eleonora foasta sotie a regelui de Frantia
Ludovic VII: causa rivalitatilor intre regii de Frantia $i
de Anglia.Constitutia de Clarendon. Henric reie cle-
rului jurisdictia data de Wilhelm. Arhiep. Tonza Beket
se opune. Popularitatea acestuia si ura baronilor asu-
pra-i , ucis de baioni cu stirea lui Henric. Papa pedep-
se$te pe uciga$i, causeaza constitutia de Clarendon, de-
clara pe Toma de sfant.St(punerea in parte a irlan-
dei. Reinvierea vecbei uri de rase, intre Irlanda $i Anglia.
1189-1199. Richard Inimd-de-Leu, ie parte la cru-
ciata a III-a.
1199-1216. Ioan frird-(ard, perde toate posesiunile
din Frantia, care se inchina regelui Frantisi Filip Au-
gust.Este excomunicat de papa Inocentiu III din causa
unei certe pentru denumirea Arhiep. de Canterbury ; re-
volta seniorilor. Ioan se umile$te, inchina papei regatul
seu ca feuda ; tribut anual de 1000 marce argin. Incer-
care zadarnica a recuceri posesiunile franceze. Aliatul
seu Ioan, comite de Flandra, batut de Filip August la
Bouvines (1214). Poporul englez profita de slabaciunea
regelui ea sa'l constringa a recunoa$te mdrginirea pute-
rei regefti prin drepturi neperitoare.
1215. Magne Charta libertatum. S1al.aciunea leo-
dalisinulni i ura populatiei anglo-sasone contra Norma-
uilor inlesnise intdrirea puterei rege.Fti intrebnintatrt a-
poi pentru a comite abusuri: Regele vindea epitropille
invoirile de ciisiltorie, impunea plitti abusive pentru
executarea hogririlor ; impunea feliurite ditri arbitrare
nobletei, oamenilor flberi, orase1or. Asuorirea ce lovea
atat pe Normani cgt si Anglo-Saxoni, interesul, lor co-
mun i inceputul contopirei acestor doue rase in timpul
de 150 de ani de convietuire, explic ii. cum de poporut
intreg, nobil, oameni liberi i orase se uncste contra ab-
solutismului regesc. Poporul este sprijinit si de cler.
Continutul magnei eharte. 1) Libertatea alegerilor

www.dacoromanica.ro
D3

st jurisdictia deosebia bisericeasa. 2) Indreptarea abu-


surilor banesti, eomise cu epitropiile etc.; regele nu poate
lua de la vasalii sei un auxiliu de at in trei casuri:
a) and face pe fiul seu cel mai mare eavaler ; b) and
mgried pe fiica sat "c) and e prins de dusmani. Pentru
auxilii extraordinare trebue s cheme pe episcopi, abati,
comiti i marii baroni prin scrisori regesti, pe ceilalti
vasali prin simpld instiintare f i s le cearti consimti-
mintul peutru imposituri extaordinare. 3) Indreptarea
abusurilor in justitie. Nici un oun liber sa nu fie in-
chis, despropriefdrit, sau ultragiat, eau surgunit, sau
suparat in vre un chip, nici a fie apucat de noi, emit
dectit prin o judecatd legald data de asemenii sei dupd
Zegile terei" (art. 39). Nici un om liber a nu fie dator
a da regelui sau dregritorilor sei gane, lemne, cai si
trdsuri, fIril a i se plgti. Magna Charte nu contine
asupra dreptului unei aduudri a poporului de a lua
parte la facerea legi(or, nici despre oprirea regelni de
a pune imposite arbitrare pe oraqe, afard de Londra.
1216-1227. Henric III. Magna Oharta intarita ; dar
abusuri financiare a) din causa resbelelor exterloare :
cercarea de a cuceri Neapole, dupa stingerea Hohensta-
ufilor, oferit regelui de papa ca feuda ; ajutoare date fra-
telui sen Richard de Cornvalis, imparat in timpul in-
teregnului. b) Stoarcerea terei prin prelati, curtizani si
bancneri italieni. Henric mereu jura pe Magna Charta,
ear papa i trimite dispense de jurament. Revolta ba-
ronilor. Simon de Monfort; regele prins. El chiama pe
langa vasalii mari (baronii) i rnici ai coronei, pe sub
vasali qj oamenii libcri de la cdmp qi din orase §i atm-
me nu pe toti, ceea ce ar fi fost cu neputinta ci cede
doi cavaleri de fie-ce comitat qi doi burgkezi de fie-ce
tdrg alesi de acele cercuri. Adunarea chemata mai ales
p. a acorda auxilii ie numele de perliamentum. Inmul-
tirea proprietarilor mici i imbogatirea oraselor esplica
aceasta. Originea casei de jos san a comunelor.
Teoria constitutieL Juristni Bracton. Principiul
monarhiei ereditare: regole nu moare." Monarhia nu
este absolua : regele nu trebue sa' fie supus nimarui
pe pdmënt pe ct lui D-zeu qi legei, aci legea il face
rege. Regele trebue deci a dee legei ceea ce legea i

www.dacoromanica.ro
94
lui, domnire si putere ; caci unde vrointa domneste 0
nu legea, acolo nu exist/ rege"
Nationalitatea eng1es1 se constitue din contopirea
Normanilor cu Anglo-Saxonii. Numai dictionarul limbei
p/streaza urmele inriurirei franceze; spiritul ei, precum
caracterul poporului este Saxon. Cu perderea posesiu-
nilor franceze, Anglia seal)/ de pericolul unei compleete
desuationalizari; regii se ocup/ de tar/ ca do a lor, nu ca
de o provincie normana sau franccza.
Aristoeratia englesii, in deosebire de acea de pe con-
tinent, nu se bucura de privilegiuri in ceea ce privesto
ddrde i supunerea Ia justitie. Ea are numai mai mare
putere politica.

2). Istoria Frantiei de la 1108-1270.


1108-1137 Ludovic VI. 1137-1180 Ludovic VII
care mergand in Palestina lasa pe abatele Suger locu-
tiitor.Inceputul intarirei autoritatei regesti. Ludovic
VII si Suger apara bisericele i orasele de asupririle
seniorilor. Daramarea multor castele senioriale. Cel pu-
tin in ducatul Frantiei se introduce ceva ordine. Ludo-
vic VII se cdsatoreste, apoi leapada pe Eleodora de Gu-
iena, pe care o ie regele de Aglia Henric II.*)
1180-1223 Filip II August, maritorul imperiului."
In teorie, regele era seful suprem a tuturor seniorilor
din Frantia, si autoritatea lui se intindea peste toatd a-
ceasta tara ; in fapta nu era stapan nici in posesiunile
sale ereditare. Filip August vra Sd realiseze puterea ce
se cuvinea regelui dupa drept. Incepe recucerirea partei
ocupate de Englezi : Normandia, Anjou, Maine, Poitou
si Turena luate (1199-1205). Justified despoerea lui
Joan fara-tara de aceste feude prin condemnarea lui de
o curte de pairi pentru cd ucisese pe nepotul seu Artur.
Bate pe contele de Flandra, aliatul lui Ioan fard-tard, la
Bouvines 1215.Domenille regesti, ocarmuite de prevots,

*) lntinderea posesiunilor regesti cuprindea numai cele cinei


departamente de astlizi: Seina, Seine-et-Oise, Seine-et-Mar-
ne, Oise si Loiret.

www.dacoromanica.ro
95

se imultese de la 35 la 67. Venitul tuturor 43,000 li-


vre.Marea popularizare i strelucire a numalui lui
Carol cel Mare prin trubaduri ajuta pe Filip in incer-
carlle de organizare. Beinoirea curtei lui Carol cel Mare;
regele da ordonante in cointelegere ca &trona qi prala-
ii cei marl; incercarea restabilirei unitatei in regal.
Lupta cu autoritatea papala si cu clerul national care
vroia sal domineze : episcopii de Orleans si Auxerre
refusa contingentul (1209) ; Filip i constringe, cu toata
excomuthearea papei.Inalta prestigiul regal stabilind
principiul 01 regale chiar daca ar poseda feude de la
cine-va, nu se cuvine sa-i se inchine (faca ornagiu).
Tilitele Parisului pavate : apaduce, spitaluri, hale. Arhi-
vele regesti.
Inceputul resboaelor religioase in _Era* sudica (1193)
sfarsite sub Ludovic IX (1229). Paulicianismul (v. p. 82)
se intinde prin comert, din Bulgaria in sudul Frantiei.
Petru de Vaud din Lyon seful sectei Albigensilor cora-
bate autoritatea papei, coruptia si averile bisericei. Ino-
centiu III ordona lui Filip starpirea A lbigensilor prote-
guiti de comitele Raimond de Tulusa.
1223-1226 Lodovic VIII.
1226-1270 Ludovic IX ce Sidni, activ, foarte drept
bigot. Impacare cu Henric III de Anglia de la posesiile
din Franta ; i inapoeste Limousin, Perigord, Saintonge
pe langa Guiena ce ramasese Englesilor ; mare nemul-
tamire a populatiunelor cedate.Mareste teritoriele re-
gesti, prin cumparare, vacanta, ilnpacare, eu 10 comitate
multe domenii mai mici. Sfarsirea cruciatei contra
Albigensilor ; ducatul Tulusei devine posesiune r geasca
prin aceasta (1229).De i recunoaste feodalitatea ca ai
predecesorii sei, i sapa basele marginind luptele private
Si oprind duelurile judiciare, in domeniile sale, si tra-
tand apoi cu vasalii sei pentru ca sa faca i ei de ase-
mene in teritoriile lor. In domeniile regefti ca qi in bi-
seric ineepe a predomni dreptnl.Adunarea obiceiurilor
juridice franceze in o condica Etablissements de Saint-

www.dacoromanica.ro
06

Louis. Curtea regelui (a paitilor) dare exista din te-


chime pentru judecarea vasalilor mari este reformats. I
se atribue i apelurile de la sentintele date de prevots.
Imultindu-se afacerile i baranii n2venind la sedinti, re-
gcle incepe a mom; membri, cu deosebire clerici ca mai
invdtati. Aceasta curte a regelui se numeste parlement."
Pe urma incep a. fi numiti pi iri.ti (doctori in drept,
roman pi canonic) ca membri, care introduc in parla-
ment teoriile absolutismului a dreptului roman. Sedinte
regulate a parlamentului (1254) care devine in curend
cel mri puternic mij lee de guvernare ; el va fi instru-
mentul introducerei absolutismului in Frantia.
Bigotismul lui Ludovic il face sa intreprinda done cru-
ciate, sa nimiceasca pe Albigenpi sa introducd inquisi-
(ia (1229). Papa regulatnenteaza studiile la Univernsi-
tatea din Paris. Oprirea de a se invata dreptul roman,
pentru a nu face concurenta orapelor din Italia.
3) Istoria Germanici de la 1122-1273.
1125-1138. Lotar III Saxonul, ales dupa stingerea
liniei directe. Declara feudele marl din Italia ereditare;
ie pamenturile Matildei Ca feuda de la papa. Albrecht
Ursul daruit cu o parte din ducatul Saxoniei, march;sa-
tul de Brandeburg (Originea. Prusiei, 1133).
1138. Familia llohenstaufilor.Conrad III de Sua-
bia (1138-1152) ales de principii ce se tem de IIenric
cel Meindru flul fostului imparat ca fiind prea puternic
(duce de Bavaria, Saxonia p. a.). De nice lupte civile in-
tre casa Saxond (Weld) pi casa Suabd (Gibelini).Pa-
pa tine cu adve.rsarii impftratului ; de aice se intind par-
tidele Welfilor pi Gibelinilor si in Italia : Weltii sunt
partizanii papei ; Gilbenii ai impiirattfuiSub Conrad
lupta se margine.pte in despoierea lui Henric cel Man-
dru de posesiunile sale ; apoi este ertat.--Conrad III ie
parte la cruciata a II-a.
1152-1190. Frideric I Barbarosa. Restabilepte au-
toritatea imper. in Germania.Cearea sa &Tuna i ora-

www.dacoromanica.ro
97

sale lombarde devenite mai neatarnate ; 4 expeditii 1154,


1158, 1164, 1176; in ultima imparatul batut la Legnano
din causa parasirei lui Henrie Leul fiul lui Henrie eel
Mandru. Pacea de la Costniz (1183) ; guvernarea auto-
noma a oraselor recunoseuta.Frideric pedepseste apoi
pe Henric Leul, despoindu'l de Saxonia si Bavaria.
Fiul lui Frideric, Henric II casatorit cu Constanta fiica
si mcOenitoarea lui Rojer II regele ambelor Sicilli
(1190).Cruciata a III-a.
1100-4197. lienrie VI. Lupte in Italia cu Tancred
pretendent sustinut de papa, pentru regatul ambelor Si-
cilii; in Germania rescoala partidei velfice (Henrie Leul
cu multi vasali ; Richard Inirna-de-Leu ragele de Anglia
ajuta rescoala ; prins cand se'ntoarce din cruciata III).
Henric VI reuseste a o nabusi.
1198-1'215. Filip de Suabia i Oton Saxonul. Lupte
intre acesti doi pretendenti. Papa Inocentin III profita
de aceasta pentru up intinde puterea in Italia : alunga
pe dregatorii imparatesti din Italia mijlocie si din Spo-
leto declarancl terile aceste de feude ale sale. Anarhie
in Germania. eavalerii de casteluri darama si prada 16
manastiri i 350 de parohii. Dupa patru ani, se declara
papa pentru Oton Saxonul ; Filip excomunicat, apoi asa-
sinat. Vroind Oton sa se opuna abusurilor papei, este
si el exeomunicat si papa sustine earasi pe Hohenstaufi,
in persoana lui Frideric II.
1214-1250. Friderie IL Creseut in Neapole si Sici-
lia sub inriurirea ar«be. Doninia lui Fri-
deric in Italia periclita autoritatea lumeasca ; spiri-
tul seu eel liberal, autoritatea spirituala a papei. Fri-
deric se ocupa putin de Germania ; vra sa fundeze un
regat italian. De nice resulta : 1) In Germania propasi-
rea neatarnarei principilor; ei se rescoala condusi chiar
de fiul seu si sprijiniti de papa. Frideric e nevoit sa le
incuviinteze liberarea teritoriitor lor de juridiellia bud-
ratului, esereitata de palatinul de Rin, liberarea de int-
posite inviratefti (1220, 1232). Germania tinde a fi o
5

www.dacoromanica.ro
98

federatiune de state neatarnate. 2) Desbinare en papa,


care combate nereligiositatea lui Frideric. (In cruciata
a V-a, Frideric se preface ca eucereste lerusalimul pe
care i-1 eedeaza amicul seu Nurredin) ; cand Frideric era
sa supuna orasele lombarde, papa unit cu ele se opune
planurilor lui. Iuocentiu IV chiarna un conciliu la Lyon
care excomunica cu cea mai mare solemnitate pe Fride-
rie 1245. Nona revohitie si anarhie in Germania ; Fre-
deric perde tronul.
1250-1273. Interregnal in Germania. Mai multi im-
parati alesi de diferitele partide, nu au nici o autoritate;
Heurie Raspe 1246 1267 ; Wilhelm de Olanda 1247
1256 ; Richard de (Jornvalis fratele regelui de Anglia,
lupta cu Alfons X de Castilia ; pe urfna anarhie totala.
Lipsa ori carei autoritati da tot aventul pradaciuni-
bor. Tribunalele secrete din palatinatul de la Rin, Fehm-
gerichte." Asociatiunea oraselor maritime, Hansa 1241 ;
acea a orafelor de la Bin 1247, pentru a se apara.
3) Istoria ltaliei de la 1122-1294.
Puterea papalA. Inaltarea papilor la rangul de sefi
supreini necontestati ai bisericei apusene si triumful lor
asupra autoritatei lumesti, i face monarhi absoluti ai
intregului Apus. Italia devine prin bogatia oraselor lora-
barde si cultura din regatut ambelor Sicilii, tara cea
mai importanta a Europei.Prin organisarea monarhica
a bisericei dpusene papii dispun singuri de toata pute-
rea ei ; prin influenta acesteia si ignoranta popoarelor ei
domina terile ,;,i regii. Capacitatea personala a papilor
din acest reatiaip i lace ba protite de positia lor. Pu-
terea papilor se vadeste in cruciate, facute de popoare
si regi din indemuul papilor. Mare avutii la Roma prin
birul general impus asupra bisericei apusene pentru
cruciate.
1125. Lotar III Saxonul recunoaste concordatul si des-
leaga pe episcopi de necesitatea de a depune imparatu-
lui juramentul de eredinta.

www.dacoromanica.ro
99

1140. Redactarea codicelui de drept canonic, de caln-


oral Gratian. Decretalele eele false sunt admise in co-
lectie. Repedea respandire in toata biserica si prin ea
in lumea apusana a teoriei despre suprematia bisericeasca
si lumeasea a papei. Intinderea jurisdictiei bisericesti
pentru o multilee de chestiuni ce fusese mai nainte ju-
decate de autoritatile civile; in contra ori earei hotariri
se poate apela la papa. Dreptul papei de a dispensa de
regulele caponice (la casatorii etc.)
1198-1216. Inocentiu III eel mai insemnat dintre
papi. Refusa de a jura credinta prefectului de Roma,
semn de supunere la imparatul german, ce era protec-
torul Romei. Stirneste cruciata a patra pentru a en-
cent imperiul de rasarit si intinde suprematia si
asupra bisericei i lumei rasaritene (Imperiul latin din
Constantinopole 1204-1261.) Pretinde la dreptul de
a 11 tribunalul suprem la care sa se judece regi si po-
poare: Filip II August silit s reie femea pe care o le-
padase : Ioan fara tura plateste papei tribut si primeste
de la el Anglia ea feuda papala. Regele Aragonului de-
vine vasalul papei. Frideric II imparatul german desti-
tuit din imparatie prin conciliul de la Lyon (sub papa
Inocentiu IV, 1245) etc.Macelul Albigensilor in Fran-
ta sudica $i introducerea inchisitiei. Regulamentarea
studiilor Ia Universitatea din Paris.
2) Ora;iele Lombar(1e. Milauul, Venetia, Genua,
Pisa, Florenta s. c se imbogatesc prin comert si indus-
trie mai ales de cand prin cruciate se deschide comer-
tul orientului.*) Asezarea negutitorilor italieni in Con-
stantinopolea ; colonii in Crimea si pe malurile Dunarei;
cornea si relatiuni cu terile noastre. Cresterea luxulul
in Italia si apoi si in alte ten, inmultirea nevoei de bani
*) In 1288 orasul Milanul are 200,000 de locuitori; 13,000 do
case private ; domneste asupra unui iutins teritoriu; Duca-
tul poate pune 240,000 oameni pe picior de resbel. In ()rat;
aunt 600 notari, 200 de doctori, 80 de inv4Atori si 50 de
copisti de manuscripte.
5*

www.dacoromanica.ro
100

a regilor din causa luptelor ai expeditiilor, manse in-


semnatatea oraselor lombarde, casele de banca a intre-
gului Apus. Slabaciunea imparatilor gerinani face
de autoritatea lor ramane numai nominala. Oraaele se
guverna de sine ai liber sub forme republieane. Luptele
eu Friderie Barbarosa din care oraaele lombarde esa in-
vingatoare prin pacea de la Costniz 1183. Din a-
ceasta, perioada se observa anse sporirea causelor de de-
cadere. Rivalitati dintre oraae din gelosie de comert.
4ivalitai ai lupte intro partidele voile i gibeline. Aae-
zarea baronilor in oraae i adunarea de mari bogatii in
manila unor cetateni inlesnese formarea unei aristocratii,
care intra in lupta cu poporul. Greutatea de a fi admis
in bresle si impedecarea esercitarei vre unei meserii pen-
tru cei neadmiai, nasc lupte intre breslaai i o clasa de
proletari. Rivalitatile interioare incep a nu mai per-
mite o justitie nepartinitoare ; de aceea se intro(lue in
oraae magistrati streini, podeda care judeca, mantin
ordinea ai conduc armata ; acesta era numit pe un an,
ai respunzetor de faptele sale. Nu putea avea niei un
imam nici o legatura in oraaul unde guverna.
3) Italia inferioara. Constanta fiica lui Roger TI
casatorita en imparatul Germaniei Ifenrie VI ; unirea
Italiei inf. cut Germania. Friderie II imp. vroeate sa in-
temeeze imperial in Italia ; rivalitate cu papa. Dupa
destituirea lui 1245 ramane fiat seu Conrad rege numai
in Italia. (In Germania interregnal). 1254. Conrad
moare. Fratele seu _Manfred usurpa tronul indepartand
pe moatenitorul Conradin. Papa fitra incredere in Man-
fred chiama in tron pe Carol de Anjo t, fratele lui Lu-
dovic cel Sfant.
12(36. Casa de Anjou. Francezii in Italia infer. Con-
radin cearca a recuceri tara tatalui seu, dar moare. Fran-
cezii se fac nesuferiti, sunt macelariti in Sicilia (Ves-
prele S'ciliene") 1282 care formeaza regat neatarnat sub
Petru de Aragonia.*)
*) Istoria Spaniei vi a Orientului vezi in perioda a IV-a.

www.dacoromanica.ro
101
Cu !tura si fenomene generale istorice apnsene.
1). Biserica. Putere fearte mare, avutii colosale d.
e.: malastirea Fulda are 665 de moaii, Corvey 746. Lorh
3836 do danii diferite. Demnitarii bisericesti, papa, ar-
hiepiscopii, episcopii etc., fiind i principi lumesti, domni
asupra unor teritorii cu vasali indatoriti la serviciul ar-
melor, cu dreptul de a ridica dgri, s. c., urmeazg ca pu-
terea bisericei este o putere si materialg nu numai spi
ritual:. Aceastg, biserica rade tot mai tare sub autorita-
tea 'papall. Fiind basatg puterea bisericei pe ascultarea
omenirei ai aceasta pe neatiintli, papa aeful ei comi ate
pretutindene ori ce micare atiintificg : 1122 arde cartea
lui Abailard despre Sf. Treime. 1139, condamng inveta-
turile lui Arnold de Brescia care combgtea coruptia bi-
sericei i autoritatea papalg; Arnold ars firg judecatg
de papa Hadrian IV ajutat de Frideric Barbarosa (1155).
1210 Condanum scrierile lui Aristotel prin sinodul de
Paris. 1229, I nterzice laicitor cetin a Bsbliei, dupg ni-
micirea sectei Albigensilor pentru a impedeca viitoare
eresii.
2). 3lisetrea in telectualii. Literatura. Epopee mari
poporane ; iu Spania cantecele despre Cid Campeador t
1099 ; in Franta poemide lui Roland ; in Germania Nie-
belungen. thintareti poporani, Troubadours, Trouveres,
Minnesinger, se nasc sub inriurirea civiiisaiei maitre in
care infloreau cintecele i povestele poporane. Multi bar-
bati insemnati politici sunt i efultereti Frideric If, Ri-
chard Inimg-de-Len, Alfons 11, Pam III de Aragon,
Thibaut comite de Champagne ete. Romanul rosei de
Guillaume de Loris t 1260. Dante cel mai mare poet a
veacului de mijloe t 1321 ; poemul sot Divina Comedla
(scris c. 1300) este icoa»a poetica a credintelor si dorin-
telor timpu'ui de atunci ; prin acest mare genii!. liming
it al iand de vine Haulm cea mai de timpurin cultivatd
din Europa. itiinta. Arabii i Evreii respgndesc me-
dichta, pe care insuai papii 111/ o prea combat, avend
nmoe de medici Cu ea 90 intind si atiintele naturale,
chimia, astronomia, amestecate g.nse en superstitiile ma-
giei ai a le astrologiei : Al-Edrisi eerie recreatinni geo-
geafice pentrn Roger 11 1152; scoala de medicine in
Montpellier 1166; Ala, bra diisclita in Visa de Leonardo
creseut in scoli maure 1202. Inceputul filosofiei scot (m-
ace prin resplindirea scrierilor lui Aristotel : este pro-
teguita do papa mai la urmg, cad ea canta sg. smiting
pe temeitiri ra0onale 5i nu numai pe Sf. scripturg, dog-
mele bisericei apuseue, fgrg a se ocupa de adeverul lor

www.dacoromanica.ro
102
intrinsec. LuptX mare intre scoalele nominalisti (aefi :
Abailard t 1142 Thomas de Aquino see. XIII) i reali-
st& (Anselm. de Canterbury, Dims Scotus). Thomas de
Aquino incemeeaz5, invetatura despre comoara de har a
bisericei, despre facultatea papei stapitnul acelei comori.
de a Prta paeatele treeute, presente i cbiar viitoare.
Beneaterea studiului dreptului roman, in Italia mai lin-
tel. Irnerius din Bologna 1120. Allem unui manuscris
complect a pandectelor in Amalfi 1137 Cei patru Doc-
tori : Bulgarus, Martinus, Jacobus si Hugo judee a. prieina
intro Barbarosa ai oraele Lombardo, in favoarea celui
d'antei 1156. Multi tineri yin in Italia din toata Europa
apusang p. a studia dreptul roman, pe care apoi il in-
tioduc en incetul in practice terilor lor ; conjuratorii,
probele lui D-zen, duelurile judeciare dispar en incetul
inaintea sistemului de dovedire rational din dreptul ro-
man. Universithti: 1215 Statutele Univeisitei do
Paris. 1223 Univ. de Salamanca fundata de Friderie H.
1233 Univ. de Tulusa fundatii, de Ludovic eel Scent. --
Inv4ati echbri: Albertus Magnus, encidopedist t 1280,
Vincent de Beauvais idem t 1265. (ironicaruI englez
Mattew Paris f 1259 ai contitnpuranii eel Francezul Guil-
laume de Tyr si Germanul Ctto von Freisingen. Croni-
carul francez Joinville t 1315 scrie istoria lui Ludovic
cel Slant. Celebrul Roger Bacon t 1294 (engloh) oni cir
mult mai presus de secolul seu, descopere steclele optice,
telescopul etc.
3). Cavalerismul. Floarea feodalismului ; cavalerul este
tipul ideal a omenirei de atunci. El este religios si de-
dat numai Ia meatesugul armelor pentru apararea reli-
giei, femeii i sermanulni. Cultivarea simtimentului o-
noarei ai a dellinitatei personale. Introdueerea moravu-
rilor elegante i politicoase in relatiile dintre oameni
mai ales dintre barbati si femei. Aceste sunt foarte inal-
tate in opinia oamenilor prin idealislree lor de poeti
ai mai ales prin inane figurg a feeioarei I'Vlariei care res-
frNnge asupra intregului sex razele (le splendoare de care
este incunjuratA in adorarea omenirei.
4). Cruciatele. In o aka stare de culturg erau posi-
bile cruciatele, espeditii pentru liberaroa Sf. Morment
de sub dominatia musnlman'a. Puternica credintii, rli-
gioas a tuturor claselor, gustul de aventuri, lipsa, uuei
organiski depline in state ai deci marea libertate in&
marea putere a papci care poate a plum in miy-
care toatit lumea crestina, stint causele ce esplica feno-
menele crnciatelor.

www.dacoromanica.ro
103
Numai cruciata I are caracter pur religios ; mdrplinitl
numai de voluntari din toate terile. Cele urmittoare la
care icu parte regii, incep a amesteca scopuri politice.
in a IV-a papa cucereote Constantinopolea in interesul
sett oi a Venetianilor. Cele de pe unna stint datorite bi-
gotismului personal al lui Ludovic cel Slant.
1096 1100. Cruciata I. ldeia ltd Grigoriu VII pusa,
in practica do Urban IL Calugrtrul Petru de Amiens
propovedueote cruciata Multime nenumeraM de popor
nearmat, neingrijit porneote spre Palestina; pracra i je-
fuese terile ; stint nimiciti. Artnata sub Godefroi de
de Bouillon, duce de 1,orena, comitele Raimund de Tu-
lusa oi Bohemund principe de Tarent cucere§te lerusa-
Maul 1099. Fundarea regatului Ierusalimului care tine
de la 1099-1187.
1147 1149. Cruciata IL Ludovic VII, Conrad III,
fiträ resultat.
1189-1193. Cruciata Ill. Saladin sultand Egipetului
pune capitt regatului Ierusalimului 1187. Frideric Bar-
lbarosa, Filip August, Richard lnim-de-leu. Intrigi in-
tre Richard oi un vasal a lui Barbarosa, Leopold de Aus-
tria; fad, resultat.
1202 1204. Cruciata IV, provocata de papa Enocen-
liu III. Impgratul Henric VI cu multi seniori. Vene-
tienii cucerese Zara, apoi cruceferii Constantinopolea.
Fundarea imperiului latin de orient sub Balduin de
Flandra. Tine de la 1204-1261.
1212. Cruciata copidlor. Sbucnire monstruoasg a fa-
natismului clasei do jos. 20,000 do copii pornesc p. a.
recuceri lerusalirnul. Toti per sau cad in sclitvie.
1228-1229. Cruciata V. Papa Honorius sileote pe Fri-
deric IL necredinciosul la aceasta.
1248-1270. Cruciatele VI oi VII a lui Ludovic cel
Mint, flicute din orchn regesc si nu din libera imbol-
dire a sentimentului religios. Ludovic moare in espeditie.
Ulitima posesiune creotina Aeon cado in ndina musul-
manilor 1291.
Cruciatele lit inceput inturese puterea bisericei oi a pa-
poi. Nerenoita lor loveote putermc pe ame-ndoue. Desi-
lusionarea lumei, inceputul indoelei, liticirea sentimenth:
lui relios. Atingerea cu viata oi cultura mourit oi cu co-
ruptia italiaiiu provoaa gustul unzti traiu mai bun oi a
unei vieli mai luxoase in toata Europa apusanit; eunoo-
tinta de aproape a vietei i inconjurimei papilor slitheote

www.dacoromanica.ro
104
respectul pentru ei, si in (erile indepitrtate. Cruciatele
favorese desvoltarea proprietatei mici, rosemnparandu-se
colouii de la st'apftnii lor ce plecau in expeditii si avean
nevoe de bani. Ele ftvoresc desvoltarea oraselor in toate
oriIe prin ridicarea comertului si a industrici.
Biserica 6:nse isi caprtta un nou sprijiu in ordinele
religioase. Ospitalitii 1048 (De 1. 1310 in Ciprn sub
numele de cat dleri 1todieni). Templarii 1218 nimici(i tie
Filip IV eel frum s. Ord nul Teutonic 1128 Chemati Ia
1233 in Europa pentru a crestiniza pe Prusieni.

PERIOADA IV, SIABIREA PEODALISMULIII


qI A BISERICEI.

(De la sfarsitul cruciatelor Ong la descoperirea Americei


1272-1492).

a) Apusul.
I. Istoria Angliei de la moartea lui Henric III.
pitua la Yenirea easel Tudor 17272-1485.
1272-1377. Cei fret Eduard. Eduard I 1272
1307 eucereste tara rialilor. Eduard H 1307-1321.
Ambii regi ca suzerani ai Seotiei ieu parte la luptele ei
civile, sustin pe John Balliol care li se inehina, C. lui
Robert Bruce. Mare lupta a Seotiei pentru neathruare ;
originea aliantei Seotiei en Frantia. Eduard_ III 1327
1377. 1) Lupta co papa p. indepartarea prelatilor ita-
lieni, sustinut de parlament si de reformatord Wyc/iffe
care scrie contra papPi, a bogatiei clerului, monahismu-
lui, ertarei pacatelor ; traduce bialia in englizeste, scrie
un catehism, respinge spovedania, celibatul s. a. 2) Rcs-
boiul de 100 (Ie ani cu Frantia, eucerind mare parte din
Frantia (v. m. jos 1st. Frantiei). 3) Industria engle,va
creata de el prin chemarea industriasilor din Flandra.
Lana engleza lucrata pana scum in Flandra ineepe a ali-

www.dacoromanica.ro
105

menta fabricile engleze. 4) Orpanisarea parlanientului.


Inmultirea representantilor orasilor carora Eduarzii le
venduse dreptul de a trimete representanti, din nevoie
de bani. Diferitele clase din parlament votau separat ;
clerul si marii baroni tormeaza unu corpu deosebit
casa de sus; representantii mici si ai oraselor casa
de jos.. Obiceiul de a cere inlaturarea abusurilor si
de a face se atarne acordarea de subsidii de la indrep-
tarea lor.
1377-1399. Ricard II, fiul Printului Negru, perde
toate castigurile tatalu: seu in resboiul cu Frantia, afara
de Calais. Revolutia poporului de jos, saraeit prin res-
boaele en Frantia (Wat Tyler) nadusita.
1339-1461. Casa Lancaster. Howie IV de Lan-
castru 1399-1413 verul lui Richard, il restoarna de pe
tron, i pentru a capata sprijiu in cler, persecuta pe
adeptii lui Wycliffe (Lolarzii). 11( uric I- 1413-1422.
Reincepe bataiiile cu Frantia, eastiga dupa batalia de la
Azincourt mai toata tara, dar moare. Ileuric V/ 1422
1461 minor, sub tutela ducelui de Bedford. Sfarsitul res-
boiului de 100 de ani prin rescoala natiouala a Frantiei
sub fecioara de Orleans. Numai Calais rarnane Englezilor.
1461-1485. Casa Iork. Docele Ricard de Iork co-
boritor a lui Eduard III se rescoala asupra lui Henric
VI (nebun) ; originea Resboiulni de done rose 1455
1485 : rosa rosa e semnul casei Lancaster. rosa alba a
casei lurk. Ricard batut si ucis de armata reginei
Margareta la Wackefield ; fiul seu Eduard /V cu ajuto-
rul lui Warwick bate pe Lancastrieni, prinde pe Henric
VI, si se face rege, dar este apoi resturnat de Lancas-
trieni in partea carom trece Warwick. Eduard cu ajutor
olandez restoarna earasi pe Henric VI prin batalia de
la Tewkesbury. Macelarirea intregei familii Lancaster si
a multor nobili ; numai Henric Maar scapa in Franta.
Eduard pentru a se asigura ueide pe fratele seu Clarence,
apoi moare 1483. Ambii lui copii minori Eduard V si
www.dacoromanica.ro
106

Ricard sunt earasi ucisi de fratele seu Ricard de Glou-


cester care devine regele Picard 111- 1-182-1485. Aces-
ta e batut si ucis la Bosworth 1485 de Henric Tudor
care casatorinduse eu Elisabeta de lork sfirseste resboinl
de doue rose. Mare slabire a aristoeratiei ; tendinta
regilor Angliei de a intemeia absolutismul in Anglia.

IL Istoria Frantiei de la moartea liii Ludovie


eel smut Ong, la resboaele italiene 1270-1490.
1270-1328. Cel de pe nJn Capetuigi. Filip .111,
Temerarul (1270-1285) mo§teneste comitatul Poitou,
Saintonge si Auvergne, prin moartea unei rude. Lupta
cu Aragonia p. resbunarea Veprelor Sieiliene (v. p. 100).
fillip IV eel Frunios 1285-1314. 1) Dupa marina
posesiilor regesti prin Ludovic VII, Filip II August,
Ludovic IV eel Mint si Filip III mai remasese inca
cinci fetule mari : Champagne, Guiena, Flandra, Burgund
si Bretagne. Filip IV eastiga Champagne prin casatorie ;
apoi eomitatele Angouleme si La Marehe ; orasul Lyon
si orasele Douai, Lille din Flandra. 2) Lupte cu Papa.
Filip in timpul luptei eu Flandra cere contributii de la
biseriei. Papa Bonifacius VIII se opune; Filip convoaea
o adunare de nobili, prelop i dcputati ai orarlor. E
tots generaux" 1302 care sustin pe Filip. Acesta este
exeomunieat ; pentru a'si resbuna prinde pe Papa Boni-
faeius si face sa se aleaga de Papa pe Clement V ep.
de Bordeaux, care stramuta rerdiqo papala de lo Roma
lu trignon in Fran(ia 1308. Desfiintarea ordinului reli-
gios al Templarilor eare tineau en Bonifacius ; marele
maistru Jacques de Molay si 54 de Cavaleri arsi in Pa-
ris 1314. 3) Organisore, Isi procura bani prin ereare do
vami, alterarea monedelor (numai regele mai are dreptul
de a bate moneda. Inca sub Ludovic IX 80 de vasali
aveau aeest drept) i despoiarea Evreilor *). Opreste hip-
Ei fusese alungati din Frauta de mai mune oil, intre altele
Bub Filip 11 August i Ludovic IX cel Slant. Ei stint aluu-
gati definitiv tocmai sub Carol VI.

www.dacoromanica.ro
107

tele private Sistine orasele ce se elibereaza de sub dom-


nia clerului si a seniorilor feodali (emanciparea comune-
lor), ceea ce intareste malt puterea regeasca. Ludovic
X 1316, Filip V. 1322 si Carol IV 1328 cei de
pe urma Capetingi. Sub Ludovic X se fixaza principiul
ca in Franta nu pot domni femei.
1328..Casa de Valois. Filip VI. 1328-1350, nepot
a lui Filip IV cel Frumos ocupa tronul. Eduard III de
usemene nepot a lui Filip IV de pe muma-sa Isabela
Rica acestuia pretinde tronul Frantiei ; de aice originea
Resboinlui de 100 de ani intro Frantia §i Anglia
1328-1453 :
1328-1380. Antela perioada. Eduard HI sprijinit de
orasele din Flandra, de armata burgheza compusa din
arcasi (pe child regele Frantiei avea numai armata feo-
dala) invinge pe mare la, Sluys 1340, apoi la Crecy 1346,
ocupa Calais, bate si prinde pe urmasul lui Filip VI
Ioan eel bun (1350-1364) la Poitiers 1356. Pacea de
la Bretigny 1360 : Regele Angliei capata cu drept de
suveranitate Guiena, Gaseogne, Poitou, Saintonge, Limou-
sin si Angournois ; el renunta la tronul Frantiei. Protes-
tarea multor nobili si a burghesilor din La Rochelle
contra cedarei catra Anglia. Ratificarea pacei se traga-
neaza ; murind Ioan cel Bun urmeaza Carol V Inteleptul
1364-1380. Din Guiena se tanguesc la el de dari ne-
drepte impuse de Printul Negru, guvernorul englez ;
Carol il citeaza la judecrta ; de aice reinceperea luptei
1368. Simtimkitul unitatei nationale franceze ajuta pe
Carol al V a alunga pe Englezi, mai ales dupa moartea
lui Eduard III. (Eroul Du Guesclin).
Evenimente iuterionre. Dupit prinderea regelui 1356
se aduna statele generale in Paris, hot'Arese ca clgri se
nu se ridiee 'Kra invoirea celor trei stitri," pun o co-
misie de privighere pe !Mei regontul (Carol V) pentru
a controla intrebuintarea bauilor, eer pltritsirea alterarei
monedelor. Aceste inceputuri de libertate trezesc in po-
porul Parisian un spirit de revola contra guvernului.
www.dacoromanica.ro
108
_Etienne Marcel eeful ei este ucis ; marl neorsindueli.
Statele generale disolYate, Carol V urmeazO a'ai procura
bad prin alterarea monedelor si dri ridicate en pute-
rea. Cumplito, rescoal6. a taranilor contra aristocratiei,
Jacquerie de la porecla de Jacques Bonhomme datrt po-
porului. 1)Jultime de castele daramate i devastare gene-
ral. Foaniete mare §i cium6, in Frantia (1348) aduc po-
porul Ia miserie. Bantle de talbari din mercenarii arma-
telor engIesi i francese; silese pe papa din Avigon &a;
ea se rescumpere cu 40,000 de taleri.
1415-1453. A doua perioada% Henric V regele An-
gliei reincepe resboaele en Frantia guvernata de Carol
V/ 1380-1422 care fiind nebun mosii sei i erau tutori
( partidele Burgund si Orleans.) Cu ajntorul ducelui de
Burgund si a reginei, Henric V intra in Paris se corona
rege a Frantiei. Regele Carol VII 1422-1461 marginit
in parOle din colo de Loara. Re,!coala na(ionalei franceza
?lb loana d'Arc, fe,ioara de Orleans. Englesii invinsi,
Carol VII eoronat rege in Reims. Ioana arsa de Englesi.
Ei perd toate posesiile in Franta afara de Calais. Infiin-
tarea companiilor de ordonanrci, cea anteii armata perma-
newel, (1444) pentru euratirea Frantiei de bandele pra-
datoare. Resboiul sfarsit fara tratat.
Dup'6, resboin, regii cauta sii, recapete puterea edrun-
cinata' Pdrlamentul adecil Tribunalul regesc, en multi
meinhri doctori in diept, propagi idei absolutistice no-
mane. Regele tare prin sprijinul oraselor si armata per-
manenta ; in contra regelui nu este ca in Anglia ten po-
por intreg care sal m6.rgineased legal puterea, ci numai
seniori feodali care luptit pentru interesele kr, contrare
poporului. Ile aceia in Franta se intemeiazii absolutismul
indat ce regii inffing pe seniori. Inceputul series al
luptei se face sub :
1461-1483. Ludovic XI, activ, neluxuos, intrebuin-
taza ori ce mijioc pentru 4'0 ajunge seopul. Seniorii for-
meaza Liga binelui, public; regele cedeaza tuturor pentru
a-i lovi pe urma in parte: alunga pe frate-seu Carol,
confisca due. do Alenson, ucide pe Comitele de Arma-
gnac, pe Oonetabilul de St. Pol. Fratele regelui, caruia
trebuise sa-i dee Guiena, moare otravit. Ludovic cas-
www.dacoromanica.ro
109

tiga prin bani pe minitrii lui Eduard IV care vroia sa


reinceapa resboaele cu Frantia. Cel mai puternic dusman
a lui Ludovic este Carol Tenzerarul duce de Burgund.
Dacatul de Burgund, dat de regele Ioan eel bun ca
apanajl fiului seu Filip care prin clsgtorie adauge Flan-
dra, Franche-Comt6 ei Nivernois. Nepotul seu Filip cel
Bun supune orasele Ronului pana spre mare. Ducii nu
mai jug, credintii regelui Frantiei. Carol Temerarul fiul
lui Filip vra el iee titlul de rege intelegandu-se cu imp.
germ. Flenric III.
Ludovic X/ combate puterea lui pe ascuns, resculand
necontenit orasele Rinului. Carol Temerarul vroind sa
supuna Svitera e batut eumplit la Granson §i Mullen
1476 ; vroind sa eueereasea Lorena moare in lupta 1477.
Ludovic XI declara Burgundul recazut coronei fiind nu-
mai o fats Maria mostenitoare, ocupa Artois si Franche-
Comte ; Maria se easatoreate en Maximilian I, viitor imp.
german.
Statele generale; sub Ioan cel Bun dupl paeea de la
Bretigny, precum i sub Carol V ele nu mai aunt che-
mate ; driIe luate arbitrar. Sub Carol VI ele silese pe
rege s revoace toate (riffle impuse arbitrar inca de la
Filip IV, acest triumf hist sfirseste prin o rescoalit in
Paris in care regele e invingItor ceea ce stria tot. La
moartea lui Ludovic XI 1483 eartsi se adung in mare
numer, cer scaderea impositelor, a armatei pltite. redac-
tarea obiceiurilor, convocarea etatelor generale dupl. 2
ani. Dar Carol VIII incepe resboaele lui italiene cu mul-
tO armatl, multe cheltueli, pane tare arbitrare, nu mai
convoacif. statele. Singura autoritate care mlrgineste ceva
autoritatea regeascl este Parlamentul de Paris care de
si Tribunal Ia ineeput, &vine i corp politic; membrii
mi inamovibili de sub Ludovie XI. .Numai acele orclo-
nante regesti au valoare care au foot transcrise in registrul
parlamentului.

III. Istoria Germania de la sfirqitul Interegnu-


lui panit la Reichstagul de lit Worms (1273-1495).
1273 . Casa Habsburgilor. Rudolf de Habsburg
1273-1291 mic principe din Elsas, ales imparat. Lupta
www.dacoromanica.ro
110
eu regele Ottocar de Bohemia, vasal, care cucerise terile
Austriei dupa moartea Babenbergilor ; Ottocar Writ
si ucis la Marsehfeld. Rudolf da din terile Aus-
triei, Austria proprie, Stiria, Carniolia fiilor sei ca feucla
si fundenza astfel puterea privata a casei de Habsburg.
Restabilirea ordinei : 29 de cavaleri pradatori ucisi in
Tharingia ; casteluri daramate, 66 in Thuringia, 70 la Rin.
1291-1298. Rudolf de .Nassau un sarman cavaler ales
do principii spariai de inaltarea casei de Habsburg ; dar
aceasta revine la imperiu prin 1298-1308 Albert de Aus-
tria tiul lui Rudolf. Lupte cu marii sei vasali ; El vroeste
sa supuna Svitera care era sub protectia casei de Habs-
burg, ceea ce aduce liberarea Sviterei 1307 (cantoa-
nele Swyz, Uri, Unterwalden) de Stauffacher, Ffirst,
Melchtal si Wilhelm Tell.
svilera. Mai 'a",irtbi sub Burgundia ; de la cucerirea ei
prin Conrad II vine si Helvetia sub imperiul German.
1033. Geogratia determing formarea mai milltor comu-
iiithi drosebite, libere, putbdu-se iisor apara. 1218 vi
sub proteetia casci de Habsburg ; dupg inaltarea acestei
ease, Rudolf vra sk supung cele 3 cantoane, politick ur-
matiL si de Albeit care aduce revolutia din 1i07. Ducele
Leopold I vriind sg resbune pe Albert e Ulm la Mor-
garten 1314. Gintonul Luzern in 1332, Bern 1339,
Zurich 1351, apoi Glarus, Zug, inti a in asociatiuue. Fie-
eare canton guvernat de un Landaman i un consiliu.
A tacati de imp. Wenceslau il bat la Sempach 1386; de
Carol Temerarul, il bat la Granson si Murton 1476 ; de
Maximilian I care vra s introducg dreptul roman in
Svitera i sis o Emma jurisdictioi Curtoi regesti, ii res-
ping 1495 remiinemi neatarnafi. Sviterii renumiti ca
militari, servesc ca niercenari la diversii regi ai Europei.
1308-1313. Howie VII din casa Luxemburg, intre-
prinde restabilirea puterei imparatesti in Italia Rein-
ceperea luptelor intro Weill i Gibelini, impune dari o-
raselor lombarde ceea ee aduce o rescoala generala in
contra-i. Moare in espeditie.
1313-1347. Ludovie de Bavaria i Friderie d Au8-
11 ia. Resboin civil de opt ani. Incercarea regilor francezi
de a inriuri asupra alegerilor de imparat prin papii fran-

www.dacoromanica.ro
111

cezi din Avignon provoaca Intrunirea rlectoraR la Renee


133S Principii eleetori (Palatinul de Rin, Arhiepiscopii
de Maianta, Treves, Co Ionia, regele de Boemia, ducii de
Suit i Brandeburg, asupra carora se concentrase en tim-
pul dreptul de a alege pe imparat) declara Ca alegerea
inzparatului de prineipii electori sa fie valabilá fi fdrii
intarirea ei de papa.
1317-1378 Carol IV de Boman parase0e mai cu
totul Italia, mareste Boemia adaughiClut-i Brandeburgul,
Silesia si Lausitz ; eultivarea Boemiei, fundare de erase :
universitatea cea i)ntei din Germania fundata de el in
Praga 1343. A mice! sett Petrarca, chiama din Italia pe
doetorul Bartolus pentru a redaeta cea antei carte de legi
in Boemia. La 1356 prescrie a. n. Oulla de aur prin care
numai cei septe prineipi citati mai sus au dreptul de a
lua parte la alegerea de imparat. Acesti principi sunt
antei in rang, au jurisdictie suprema in Vrile lor, li se
eoneed regalele minder, baterea monedei, a protectiei
Evreilor ete. Ei sunt mai en totul suverani i neatarnati.
Ducatele acestora sunt neimpartibile intre mostenitori.
1378-1410. Weneeslau i Rupreeht. Sub Wenceslau
ftul lid Carol IV mare resbel intro orasele germane si
nobleta care le prada si le asupre,. Este destituit de prin-
cipii electori 1400. Ruprecbt face in zadar o expeditie
in Italia.
1410-1437. Sigientund fratele lui Weneeslau. Starea
hisericei in timpul papilor de la Avignon si in timpul
schismei, necesita o reforma. In Franta propusa de Ger-
son prin chemarea unui sinod ce sa fie preste papa. In
Anglia prin Wycliffe (v. mai sus Anglia). In Germania
prin loan IIns.v, scolarul hi Wycliffe ; scrierile lui arse
1409. Antagonismul national dintre Cechi si Germanii
ee navalise in Boernia, arunca pe Cechi in partidul lui
Huss care ie un caracter national-religios. Germanii a-
lungati din Universitatea de Praga, merg de fundeaza
Univ. Lipsea si altele. Consiliul de Constanta 1414 con-
damna pe Huss a It ars 1415. Cumplitul resboiu religios
www.dacoromanica.ro
112

al Hussitilor (Than Ziska) sfirsit in 1434 prin aeordarea


predicei in limba nationala.
1436-1439. Albert H de Austria. Cu el se sue defi-
nitiv pe tronul Germaniei casa de Austria care ramane
pana la sfirsitul imperiului german (1806) pe urma in
imp. Austriac papa astazi.
1439-1493. Frideric III principe slab : in Boemia se
alege rege G. Podiebrad ; in Ungaria Mateiu Corvin
lasa ea Turcii sa iee Constantinopolea si sa devaste Aus-
tria ; nu impedica cuceririle lui Carol Temerarul niei ca-
derea Milanului sub F. Sforza. In Germania lupte inte-
rioare intre principi, nobili i orase etc. neimpedecate
de Dime. Totusi prin casatoria Mariei de Burgund cu
.Maximilian fiul imparatului, Austria mareste posesiile ei
originare (Bella gerant alii, tu felix Austria nube," De-
viza Austriei A. E. I. 0. U. Austriae est imperare orbi
universo.)"
1493-1519. Maximilian I. Sub el starea miserabila
a Germaniei aduce o reactie pentru ordine i unitate.
Reichstagul de la Worms 1495 proclarna pacea vecinica.
Crearea Curtei imperiale (Reichskammergericht) oompusa,
din un presedinte, 16 judecatori din care 8 nobili, 8 doe-
tores iuris utriusque, pentru judecatile in apel de la ori
ce fel de judecata din toate terile imperiului, precum si
pentru judecatile principilor intre ei. lnriurirea puterniea
a dreptului roman. Germania impartita in 10 cercuri ;
politie mai regulata, armata permanenta cu arrne de foe.
Casa de Austria basand puterea imperiala pe imensele
sale averi i poesii de familie reuseste a aduce si in Ger-
mania o concentrare sub puterea imparateasca.

IV. Istorla Italici i a puterei biserice01 de


la Bonifacius VIII pitnit la resbelele italieue.
(1294-1495).
a). Puterea papallL Lupta intre Filip IV cel Fru-
mos si Bonifacius VIII (v. mai sus 1st. Frantiei) arata
www.dacoromanica.ro
113

ca puterea papala an scant. Cause : slabirea credintei,


prin nereusita cruciatelor, intinderea culturei literare gi
stiintifice, ocuparile cu politica, industria, cornertul, sti-
intele etc. alto campuri decat eel religios, in fine abu-
surile si coruptia clerulni feoual. Stramutared resedin-
tei papilor de la Roma la Avignon in Franta de la Cle-
ment V pana la Urban VI 1308-1376 scade insemna-
tatea papala, facandu-i instrurnente politico a regilor
francezi..Ei perd dreptul tie a intari alegerile imparati-
lor Gerinani 1338. Parlamentul englez sub inriurirea
lui Wycliffe opreste biserica de Roma a mai agonisi pa-
menturi in Anglia. Schisma cea mare, prin alegerea
unui al doile papa de cardinalii francezi care sa resada
in Avignon, atunci cand papa Urban se reintoarce in
Roma, produce mare scandal in biserica prin esistenta
a doi papi ; excomunicari mutuale. Conciliul din Pisa
1404 destitue pe cei doi papi si alege pe un altul, de
Linde provin trei papi in loc de doi. Tot in aceasta epo-
Ca, predicile lui Wycliffe, apoi a le lui Huss aduc Ca-
tolicismul in pericol.
Beforme. 1414-1418. Coneilial de Constanfa se de-
clara superior autoritatei papale (propunerea lui Gerson),
condemna invataturile lui Wycliffe, condemna i arde pe
Huss, indeparteaza schisma. Papa Martin V nerecunos-
cand principiul suprematiei conciliului, ii disolve.
1431. Coneilial de la Basel-Floreufa. Incercare de u-
fire eu biserica rasariteana. Conciliul suprilna anatele
dreptul papei do a-si rezerva beneficiile vacante.
1438 Sanefianea pragmatied a lui Carol VIE. Prin-
cipiile celor doue concilii recunoscute de rege.
1480. Oryani,larea inanisitiei spaniole. Inquisitorul eel
mare Torqueurada. Grozava persecntie a ereticilor, de-
generata in curend in persecutii politic" sau rapire de
avere sub masca religiei. Arnestecul papilor prin ex-
comunicari, interdicte, sprijin de bani in luptele interi-
oare italiene din aceasta perioada, i coruptia creseanda

www.dacoromanica.ro
114

a clerului care culmineaza in perioada urmatbre sub A-


lexandru VI Borgia, ruineaza ori ce bass a puterei papilor.
b). Orw le italiene. Bogstia cea mare imparte po-
porul oraselor in aristocrati si plebe. Untie aristoeratia
era mai tare oprima poporul ; unde plebea fusese mai
puternica se stabilise guverne tiranice; pretutindene per-
derea libertatei, luxus i coruptie neauzita, dar i reinvie
rea artei, sustinerea literilor si stiintelor.
I. Venetia. Castiga comertul intregului Orient prin
cruciata IV. La restabilirea irnperiului greeese ajutata
tie blenovesi, ea perde mult in Orient ; de unde lupte
erancene intre Venetia si Genua. Resboin cu Pisa 1256
1381 Monopolizaza comertul Egipetului ; cucereste Corfu
1387, Ciprui 1489. Zidirea doinului St. Marcu, palatulni
Dogelor ; piata St. Marcu, podul Rialto. Constitutia
oligarchiea,: puterea executiva Signoria comp. din doge
§i 6 nobili ; tribunalul suprem a celor patru-zeci, toti
ruembri de familii nobile inscrise in cartea de aur. Din
acestia zece Msarcinati cu politia, cu spioni, delatori ei
gi trei inquisitori ai statului. Fie ce cuvént e raportat
inquisitorilor care prin torturi cumplite i pedepse crude
indeparteaza ori ce incercare de noire in constitutie.
Revolta pornita de dogele Marino Faliero inadusita.
Venetia incepe a se intinde pe continent, cucerind Verona,
Padua, Brescia ; astfel va veni in contact cu regii Europei.
If. Genna. Rivala Venetiei ; palate de marmora, bail-
er' de schimb. Lupte necontenite interioare ; mai Arita
chiama podesta streini, apoi cearcs imitare a constitutiei
Venetiei, in line cede sub Francezi la intrarea in Italia.
IE. Mitanul. De la venirea familiei Visconti la du-
catul Lombardiei se perde constitutia libera 1395. Gian
Maria, Filippo Maria cei mai cruzi tirani. Dupa stinge-
rea familiai 1447, mare turburari i lupte cu Venetia,
pana ciind condotierul (sef de bande tie mercenari) Frant
Sforza baiatul unei fiici naturale a ullimului Visconti

www.dacoromanica.ro
115

pune mans pe Milan 1450. Fiul seu Galeazzo Sforza u-


cis de o revolutie.
IV. Florenta. istoria Constitatiei ei. In sec. XIII se
forma in popor 14 bresle : 7 inalte (inritti, negut. de
marfa streina, banchieri, neg. de postav, doftori, neg.
do matasa, neg. de blani) $i 7 midi (easapi, ferari, ci-
hotari, petrari etc.) Fie ce breasla are sfatul seu, con-
suIuli gonfalonierul seu propriu. 1262 cele 7 bresle
primare aleg 6 priori en putere executiva, nobilimea ce
an era in bresle refusa ai recunoa$te. Este cumplit per-
seeutata, esclusa din functii. Svonul public si 2 marturi
Jung p. eoncleninarea unni nobil etc. In timpuri grele
de resboiu se ineredinta armata unui podesta strein Wal-
ter de Brienne podesta in resboiul eu Pisa, usurpa pu-
terea 1342 dar e resturnat de popor ajutat de nobili ; ca
resplata ei cer drepturi ; lupte cu poporul, nobilii invinsi,
multi admisi in eorporatii cu plebei. 1400-1492 mare
strelueire a Florentei sub tirania populara a familiei Me-
dicis (banchieri) Ioan de Medicis 1400-1429, Cosmo
de Medicis 1429-1464, Lorenzo de Medieis 1469-1492.
Ei proteguse rena$terea literilor.-1492 Savonarola res-
tabileste tin moment republica cand intervin Francczii.
V. Roma. In timpul captivitatei babiloniane. 1308
1376 lupta intro casele Colonim, Orsini. Incercare de re-
publiea prin tribunul" Rienoi, inspirat prin studiul an-
tiehitatei. Papa Nieohtu V fundeaza celebra bibliotica
vaticana c. 1450.
VI. liToden«, Reggio, Ferrara forma un ducat sub fa-
milia Este 1452 care coneura en Florenta in privirea
eulturei (poetul Tasso).
e) Italia interioara. Al treile rege din casa de An-
jou, Robert moare fara mostenitori barbAtesti 1343 ; fiica
lui loana casatorindu-se cu. Andreas regele Ungariei a-
duce o unire trecatoare intre Neapole i Ungaria ; lupte
a regilor Ungariei cu pretendentii din casa de Anjou pang

www.dacoromanica.ro
116

pe la 1400, Domnia regilor aragoni insemnata prin fa-


vorarea culturei care tocmai atunci renaste in Italia.

V. Istorla Spaniel de la intemeerea statelor ere§-


tine panii, la eneerirea Grenadei (718-1492).
Spania Cresjtina in timpul preponderantei lilauri-
lor. Regatul de Oviedo cucereste in see. 1X. Leon, apoi
du0 peirea Omaiazilor, i desfacerea califatului in multe
state mici 1038, cele mai multe aunt recncerite de oreg-
tini. Sancho de Navarra da in a. 1035 tiinlui seu re-
gatul de Castilia format din comitatul de Burgos; acest
regat inghite in sine terile nordvestice. Un alt fin a lui
Sancho primeste Aragonul care ear4i devine regat, in-
tinz6ndu-se spre nord-ost. Pe timpul cruciatei 1 princi-
pele Henric de Bnrgund vine in Spania vesticil respinge
pe Manri fundând regatta Portugaliei 1140. Marea era-
ciatb: de sute de ani contra Maurilor imprina iii sufletul
Spaniolilor acel spirit adiinc religios care impedeeit des-
voltarea unei adeverate culturi, fae din Spania centrul
ignorantei, a fanatismului si a persecutiilor religioase.
Personiticarea acestor lupte poetice religioase in figura
eroulni Cid Campeador 1099. 1212 Batii lia de la Tolosa,
puterea Maurilor stkmatg. 1248 chiar Cordova recunoaste
supremacia lui Ferdinand de Castilia.
A. Aragonia. 1276 Petru 111 rege de Aragonia cu-
cereste Sicilia 1292, dupa ce tatal seti lacob I 1213--
1277 unise cu Aragonul statele arabe Valencia si Mur-
cia, apoi Catalonia. Sub Alfons III 1285-1291 se en-
cereste Majorca si Minorca ear sub Alfons V 1416-1456,
regatul de Neapole. Ferdinand Cato Heal 1179-1516
prin edsatoria lui cu Isabela de Castilia, pune basa uni-
rea acestor doue regate, deci a regatului Spaniol. Pa
terea regelui foarte marginita ; adunarea, Cortes, corn-
pusa din nobilime, cler si represeutanti ai oraselor tre-
buea sa incuviinteze legile, impunerile de dani chiar si
alegerea consilierilor regesti de la 1287 inainte. In caz
cflnd regele ar pedepsi pe unul din membrii Cortesilor
fara judecata marelui Iustitiar, adunarea BA fie libera
a'gi alege alt rege.

www.dacoromanica.ro
117

B. Castilla. Ferdinand III 1217-1252 cucereste


Cordova, Sevilla si Cadix. Fiul seu Alfons X eel Inte-
lept 1252-1284 se ocupa Cu Astronomia, musica si poe-
sie, vroeste sa iee corona imperial& in timpul intereg-
nului si ruinand tara prin eheltueli, sufere navalifea
Merinizilor. Alfons XI 1312-1350 prin vestita batalie
de la Rio Saldo si cucerirea orasului Algeziras infrange
puterea Maurilor. Urmeaza o anarhie de multi ani, lupte
intre pretendenti, intre regi si popor, in care Castilia
saraeeste, puterea regeasea eade eu totul sub aristoeratie
si cler. In astfel de stare e Castilia caud vine Isabella
1474-1504 care se easatoreste cu Ferdinand.
C. Ferdinand s,i Isabela. Unirea este numai nomi-
nala. Regii cauta inaltarea puterei regesti peste nobili
si cler : Ferdinand capata de la papa a fi numit seful
celor 3 mari ordini religioase din Castilia (Alcantara,
Calatrava si St. Jean de Compostella) care formeaza ea
o armata in manile sale ; ie justitia din mana nobililor
institue tribunale regesti cu iuristi ; intrebuintaza asocia-
tia oraselor contra pradarilor nobililor, llermandad, ca
o armata a sa, intarindu-o si prin una permanenta, or-
ganisaza tribunalul inquisitiei in Spania 1480 ;. mai antei
creat pentru descoperirea ereticilor este intrebuintat apoi
pentru descoperirea enemicilor regelui. Astfel marele li-
bertati se sehnnba in un teribil absolutism prin ajutorul
papei si a bigotisinului poporului. Numeroase auto-da-fé.
Strelucire exterioara a domniei prin alungarea Illaurilor
dupa cucerirea Granadei 1495. Ineeputul ruinei agricole,
comerciale si industriale a Spaniei, caci toate aceste ra-
muri erau cultivate de Maui. Numai cei ce se cresti-
masa sunt tolerati: Ilfaurisci. Descoperirea Americei in-
locueste cat-va timp prin aur, lipsa de bogatie interioara.
Cultnra $i fenomene generale.
I). Puterea regeaseli se ivareste, teritoriele se rotun-
zese formand teri in care se desvolta constiinta natio-
nalii. Int4rirea datorifil m. ales armatelor permanente si
aceste descoperirei pulberi de tun (introdusii prin Arabi?)

www.dacoromanica.ro
118
ridicarei clasei burghesilor. Justitia mai uniforma prin
introducerea dreptului roman in practice', apoi prin orga-
nizare de tribunale regesti. Administratia se ocupa de
nevoi generale, drumuri, luminarea oraselor, instituirea
postelor de serisori (ill Frantia sub Did. XI, in Germ.
sub Maximilian).
2). Puterea bisericeusr& scade neconteuit (v. m. sus
Italia, Puterea papala). Dar odate Cu shibirea credintei
DU desereste superstitia. Slabirea credintei aduee din con-
tra mare fric ii. de draci, spirite rele, vrajitoare ; newt-
marate femei arse ea vrajiteare ; metaniile introduse in
sec. XV ea instrument de rugaeiune. Puterea inchisiOei
de aceea cre0e, tiind ignorauta inca foarte mare.
3). Cultura IttinWicd pn acuma foarte Baca. Dis-
cutiile nominalik.tilor i realistilor in tilosotia seolastica;
ea se ocupa nu de lame cum este ci numai de legaturi
logice de gandiri ehiar cand nu se potrivese cu lumea
(D. e. (liscutia dace; punend un magar intro done vase
pline cu tot atata orz, tot asa bun, la aceeasi indepar-
tare, din care va manca ? liespuns va muri de foame,
caci nu are motiv uliti puternie de a menca din una sau
alta). Contra. acestei scoli se naste o directie indreptate,
asupra nuturei, entei prin medeeina. Scottie; de medecina
in Montpellier eu profesori Arabi si Evrei. Dar stiintele
se amesteca i ele cu supOrtiii. Astromnnia &vine As-
trologie ; Chimia, Alehimie (eautarea pietrei lilesufale
adecit a facerei aurului).
4). Inceputul renuVerei. Mare gust pentru autichitate.
Coleetie de manuscrise, medalii, monede, statue etc. mai
ales la bogatii Italieni. Arta incepe chiar a ti inriuritii
de modelul antic. Brunellesdli construeste eatedrala din
Florenta parasind soda! gotic al Evului Mediu 1420.
Activitatea scrierii foarte mare; mai antel pe titre:11m1
religioc. Perderea a o multime de manu-scrise vecbi care
unse cu o vApsea servean de bailie (liind pergamentul
f. scump) aceasta pentru a respandi supersti(ia; vieti de
Anti cu minuni, carti de vrajitorii, alchimie etc. De
la caderea Constantinopolei multi Greci invelati fug in
Italia, dar invOlatura limbei grecesti merge foarte incet
cu toate silinele lui Petrarca.
5) Moralitatea publicii se radica prin predomnirea drep-
tului asupra puterei tisice, si proteguirea color slabi. Spi-
ritul eavalerismului insa inlesneste relatii usuare intre
ambele sexe, Melt legaturile de familie sunt slabe. Li-
teratura usoara : romaue scandaloase, poesii libere si a-
nacreontice, istorii comice de un caracter liber stint lec-

www.dacoromanica.ro
119
tura obieinuitg. Model este Decameronul lui Boccaeio scris
in timpul eiumei de la Florenta
Seco Jul XV intAtosa:a numai inceputuri pe calea ce-
lor mai multe ramuri de civilisatie. Prin marile desco-
periri liteute La tiuea lui i Ia ineeputul celui viitor ie
spiritul European ace! mare avCnt Care apartine istoriei
moderne.

b). Rasairitul.*)
(De la iueepatul Cruciatelor p'Slia la supunerea peninsulei Bal-
cantilui de Turci. 1100-1513).
1. 1st aria Imperial ni de Itit;itrit de In 1057-1453.
1057-1185. Casa Comnenilor. In timpul eruciate-
lor ura intre apuseni si rasariteni, pornita prin desbi-
narea bisoricei (1054), se mareste. Cruciatil devasteuza
terile rasaritene, stint in mare favoare la curtea din Con-
stantinopole. Manuel Comnen easatorit cu o princepsa
francesa. Mare concurenta in comert prin Veuetiani, Ge-
novesi etc.; multi cavaleri in serviciu militar.
1185. Revolutie c. Comnenilor, uciderea Latinilor, fit-
cutit de Andronic, resturnat de Isaac. Anyolul. Perde
Ciprul la Turci, Ierusalinoul la Saladin 1187. Romano-
Bulgarii se revolta sub Petru si Asan 1189.
1204 1261. Imperial Win din Conslantinopole.
Cruceferii cruciatei IV restabilise pe Isaac A ngelul, res-
turnut de fratele sen. Neputand Isaac plati multatnita e
destituit de cruceferi. Mare incendiu al orasului in care
pier multe nianuserise si opuri de arta. Anteiul imparat
latin Balduin de Flandra. Imperiul grecesc continua in
Nikea si Trapezunt.Resboae multe cu Romano-Bulgari;
dupa 57 ani Grecii ajutati de Genovesi recuceresc Con-
stantinopolea, sub Michael Paleoloyul 1261.

*). e expune perioada III en IV impreunN.

www.dacoromanica.ro
120
Callum. Tendinta la enditie si istorie. Michail Psel-
los, Audolcia, Anna 0 omnena fiica liii Alexis, Zonaras.
1261-1.153. Sub Paleologi repede decadere prin lupte
interioare 5i acele cu Turcii. l'oun Paleologtd eearca u-
nirea bisericilor rasaritene si apusene in Conciliul de la
Florenta pentru a eapata ajutor c. Tureilor. Calugarii
din Const. nimicese alianta 1438. Sub Constantin XII
imperiul rasaritean eade sub Turci priu luarea Constan-
tinopolei de Mahomet IL1453. Invetatii greci fug in
Europa unde trezese studiul limbei grece. Multi Ureci
de rand fug in erile romane.

Istoria Tureilor de la intemeerea statului


1)i1i) Ia eueerirea peninsulei Baleanului 1299
c. 1500.
1299. Tureii, devin neatarnati de Sultanul Sehljucid
din Iconium.Otman sultan in Brusa.A mural I 1361
1389, armata permanenta a lanicerilor, corp exclusiv
militar format din eopii furati de la dusmani. Ie An-
drianopole, sfarma pe Serbi si pe Bulgari la Cossova
1389. Baiazet 1 1389-1403 bate pe Franeezi, Unguri,
llomanii la Nicopoli 1396, Muntenia Tributara. Venirea
Mongolilor sub Timur-Lenk si prinderea lui Baiazet la
Angora 1402 mai stampara cueeririle.Amurat II 1403
1451 bate pe Huniad la Varna 1444. Mahomet II
1451 1481 ie Constantinopole 1453. Ungaria seapa prin
victoria lui Huniad la Belgrad 1456. Albania se sustine
sub eroul Seanderbeg pana la 1466. Luptele eu Stefan
cel Mare 1475, 1476 asupra earuia reman resboaele en
Turd], dupa moartea lui Scanderbeg i Huniade. Pe la
ineeputul seeolului XVI toata peninsula Baleanului pana
la Dunare supusa de Turci, Muntenia si Moldova tributare.

www.dacoromanica.ro
121

III. Istoria Romitnilor de la fundarea State lor


paint lit supunerea lor sub Turd c. 1200-1513.
a). Al doilea nnperiu romiino-bnlgar 1183-1270.
Ronitinii de peste Dundre armaai ai coloni§tilor ro-
mani din vremile republicei, in timpul niivrtlirilor se retrag
in muntii Emu lni oi a Pindului devenind pastori. Diu a-
ceoti Rom'ani era familia fratilor David, Moisi, Aron oi
Samuil ce domnesc asupra Bulgarilor.
Isaac Angelul imp. de Rasarit, face mari cheltueli de
nunta sa cu fiica lui Bela III, pune grele dan i pe pas-
torii roman' din Emus. Revolta Romanilor sub fratii
Petra 5i Asan coboritori din familia lui Samuel ; Bulga-
rii urmeaza. Ocupa castelele zidite de Iustinian in mun-
tii Einului (V. p. 57). Asan devine domn i peste Bul-
gari, ocupa multe cetati bisantine i fundeaza al 2-le imp.
romano-bulgar, moare ucis la 1196, Petru ramane singur.
14)1144 1199-1207. Pace cu Bizantinii. Papa Inocentiu
III il felicita de originea lui romand ea si stremoful seu
Samuel, i propune BA primeasca Catolicismul ; Ionita
cere papei sa'l incoroane rege al Valahiei si Bulgariei,
ceea ce se face in 15 Noemvrie 1204. Se infihitasa o
patriarhie in Ohrida (la inceput sub papa) care poate sa
unga pe episcopii bulgari i vlahi.Ionita bate 5i prinde
pe Balduin imparatul latin de Const. 1205.
1207. Urmeaza Florild nepotul lui Ionita apoi altii
intre care Ioan Caliman Asan 1241 care se intituleaza
intre altele 5i domn al Moldo-Vlahiei. Dinastia sa se stinge
pe la 1270, formandu-se un alt imperiu eurat bulgar eu
capitala Sumia, sfaramat in 1389 prin batalia de la
Cossova.
b). Tara Munteneased 1300-1483.
Cd rara a lost locuitd stabil din timpuri vechi, o do-
vedeste episcopia milcoviand, de pe langi Milcov, dins-
inte de 1096 ; statele romine pomenite in diploma lui
Bela IV din 1247: 1) Tara Severinului, 2) Chinezatul lui
Ivan oi a lui Farcao, 3) Chinezatul Voevodului valah Li-
6

www.dacoromanica.ro
122

noin, 4) Valahii din tars, Litfoi ; 5) in Cmnania adocii Va-


labia mare undo locueau Omani cu episeopie catolia,
ducatul valah a lui Seneslau po marginea Transilvaniei.
Dueutde valuhe erau sub suzeranitate ungaril. Bela
IV prim diploma de m. sus d'S. in Valabia locuri cava-
lerilor ioaniti. Bela se oi intituleazi down al Cumaniei."
Cobarirea iocuitorilor din mien* Trunsilvaniei in
tara lui Seneslau incept: de prin seeolul XIII (serisoarea
papel din 1236 catra episcopul Cumanilor). In Fagaras
insa era pe la 1211 un duce Neyru-Vodii. Po aeesta eon-
fundandul in urina legenda cu Radu Neyne eel istoric
din 1370 au persouilicat ne:ncetata respandire a Rona.-
mlor do la munti spre cmpii in figura legendara a lui
Radu-Negru din 1%90, descaleciltorul Valahioi.
Furalurea stutului Valuhiei, insamnii stabilirea uni-
tatei de doninie sub familia Basarabil.
1300-1383. 1Vaintaiai lui Mircea I. c. 1300 Tu-
gwair Basaraba, donm in Valabia proprie.Alexandra
B. 1333-1360 iiul preced. domn tot acolo, bate la mun-
tele Paserea pe Carol Albert regele Ungariei ce vroia
sa'l supuna si sa eatoliceasca tara. Vlwlidav B. 1360
1372 liul preeed. intinde dominatia i peste Oltenia 13(i4;
dobandeste ducatul Fagarasului din Transilvania 1368 ;
bate pe Turei sub Amurat, capatand laude de la Papa
care cearca in zadar a'l intource in Catulieism.liadu-
Negrit B. 1372-1380 fratele Feced. mai capata si du-
catul Omlasului *).Bun B. 11u1 lui Eadu, moare in o
lupta cu Sisman regele Bulgariei si cu Turcii.
1383-1418. Mircra 1 eel Mare fratele lui Dan. M-
ind in Ungaria tulburari sub doninia Mariei 1iicei lui
Ludovie 1 pana la 1387, Mircea se ie la lupta cu Sis-
man, cucereste ambele maluri ale Dunarei, eetatea Du-
rostorul, i erile tataresti eu cetatea Chilia "); 8e in-
tituleeza nde sine stapanitor," caei cu incetul tare, Mun-

* Intro seaunele Miercurei oi a Sibiului.


** De alei numele de Basarabia dat ant& sudului Moldovei,
apoi intins la 1612 la toatii, partea rapit de Rusi.

www.dacoromanica.ro
123

teneasca se emancipase de Unguri. De aici lupta cu Si-


gismund de Ungaria ; strirntorit si de Turci inehee tra-
tatul de inchinare cu 'Turcii 1393 : Tara sa se ocarmu-
iasea de sine, cu drept de resboiu si pace, doinnul sa se
aleaga de Mitropolit $i boeri ei alte midi privilegii. Sa
plateasca pesehes 3000 bani rosi pe an. Totu$ alianta e.
Turcilor cu Sigismund etc.; batalia de la Nicopoli 1396.
Tureii intra in Valahia, batuti la 1?ovinc 1398. Lupte
cu Juga a Moldovei p. recapatarea terilor tataresti 1400.
Se amestera in luptele p. tron din Turcia dupa prinde-
rea lui I3aiazet ; ajuta pe Musa cu sueees c. lui Sohimm
fara succes c. lui Mahomet. Positia Valahiei ingreueta.
1418-1456. Urma0i lui Illircea I. Mihail fiul seu
1418-1420 ucis de D«n I nepotul seu, cu ajutorul Tur-
cilor. Rada II fratele lui Dan, il restoarna cu ajutor
unguresc si turcesc 1425-1426 apoi ear revine Dan 1
ajutat de Poloni si Unguri domnind pana la 14:10.
'Pad 11 Dracul 1430-1445 cu ajutor de Turci ueide
po Radu si pe Dan. Sigismund ii intareste in domnie $i'i
da ordinul Draeonelui. Dan 11 1445-1451 cu aju-
torul lui Ioan Corvin ucide pe Vlad Dracul cu mai toata
familia lui. Vlad III 1451-1456. Tara cade grou sub
Turei care ieu tribut 10,000 galb. $i 500 de copii pen-
tru Ieniceri.
1456-1493. Vlad 117. Tem, fiul lui Vlad Dracul.
Anteia domnie 1456-1462. Oin foarte energic care prin
cruzimi vra sa intemeeze puterea in launtru $i neatar-
narea in afara. Ucide multi boeri contrari lui ; devasta
tinutul Sasilor i Brapvul pentru a resbuna oameni de
ai sei. Refusa tributul, ucide pe Turci, bate si intapa
pe Hamza : lupta cu Mahomed II pe care umbla
sa '1 prinda intr'o noapte. Batut de Stefan cel Mare la
Rimnicu-Sarat trece in Ungaria undo e prins. Urineaza
Radu III eel .Frumos, pus de Turci 1562-1477, eand
dupa retragerea Turcilor in urina bataliei de la Valea
Alba, Stefan alunga pe Radu restabilind pe Vlad Tepes
6*

www.dacoromanica.ro
124

A doua domnie 1477-1493. Sehimbat prin vrasta oi


imprejurari, tine en Tureii, prada Moldova in 1461 si
1487, ajuta pe Turci la luarea Chiliei in 1484.
0. Moldova 1359 1513.
Moldova locuitii stabil dinainte de 1359. Existeuta
principatului ICariadului de prin sec. X ; orasele Tecueio,
Ga1ai. Existenta altor ()rase Suceava, Baia, Neamtul, Be-
tosanii, Biserica armanii din Botosani 1354 divainte de
intemeerea unitittei de Domnie ; nu mai orasul Roman
aratat ca zidit de un domn. 1241, loan Cullman Asa!i
se intitu1eaz1 domn al Moldo-Vlabiei. 1325 Moldoveuii
ajut5; pe regale polon Vladislav, contra ducclui de Bran-
deburg.
Moldova imb sazeranitatca principatului Calitiei, deei
a Poloniei. De pe la sfarsitul awalirei Tatarilor 1242
incepe respkiadirea Romiinilor din nomti in climpii.
Veuirea lui Bal fiul lui Sas din Maramures (?)
1359-1401. NaintaOilui Alexandru cel Bun. Bog-
dan Dragap 1359-1365 (?) intemeeaza domnia in o par-
te a Moldovei de sus. Latca fiul seu 1365-1373 (?)
catolicit prin fratii Minoriti. Capitala in Siret ; episcop
catolic trimis de Papa ; scuturarea autoritatei religioase
a Mitropolitului de Haliciu. Iaga Coriatovici, 1374
1375 intinde dominatia pana in jos de Barlad. Petra
.3Iufat 1375-1389 (?) fiul lui Costea Musat (din familia
Basarabilor ?); act de inchinare la Poloni 1387; impru-
muta pe Vladislav cu 3000 ruble argiut amanetandu-i-se
orasul Haliciu ; respinge eatolicismul. Boman fra tele
lui Petra, intinde domnia Moldovei de la munte pana la
mare", sa casatoreste cu Anastasia fiica lui Latcu, zideste
orasul Roman : depune omagiu la Poloni 1393. Iuga II
fiul lui Iuga I 1393-1395 intemeaza multe sate none.
Stefan I fiul lui Roman 1395, depune omegiul ; la moar-
tea sa tulburari p. domnie (intre fiii sei Petru si Stefan,
batalie cu Polonii ?).
1401-1433. Alexandra eel Bun, fiul lui Roman,
organizaza biserica : Mitropolie la Suceava ; episcopii la

www.dacoromanica.ro
125

Roman si HadAuti ; face cele antei boerii tittaccte, duo


modelul bizantin ; face omagiu regelui polon, ii impru-
muta cu 4000 ruble argint amanetandu-i-se Sneatinul
Colomea i Pocutia ; se insoara cu Ringala sora regelui
Poloniei ; da 400 calareti ajutor lui Vladislav in lupta
contra cavalerilor Teutoni din Prusia (la Marienburg)
se ainestec in un resboiu a lui Svidrigel ducele ducele
Lituaniei contra Polonilor si e baba foarte tare. Zideste
intre altele manastirile Bistrita i Moldavita. Scoala de
teologie.
1433-1456. Urmafii lui Alexandro. Ilia i Skfan
liii lui Alex. Ilias alungat de Stefan cu ajutor de la Vlad
Dracul 1435. Ilias cu ajutor Polon sileste pe Stefan la
impacare ; domnesc impreuna 1435-1442. Dias orbit de
Stefan. Roman II liul lui Dias ucide pe Stefan. Petro II
alt fiu a tut Alexaudru cel Bun cu ajutor de la loan Cor-
yin alunga pe Roman Alexandra II fiul lui Dias 1448
1453. Bogdan fiul lui Alexandru cel Bun il alunga
si bate pe Polonii ce-1 sustin ; el este ucis de un usur-
pator Petro Aron 1453-1456 care se lupta si cu Alexan-
dru Ilias, si este ucis de Stefan eel Mare fiul lui Bogdan.
El plateste cel antei tribut Turcilor.
1456-1504. Stefan eel mare, cu ajutor de la Vlad
III din Valahia restoarna pe Petru Aron. Resboiu cu
Polonii uncle fugise Aron ; pace la 1459, Stefan se aliaza
cu Casimir .Mateiu Corvin dusman lui Casimir sprijine
pe Petru Aron, si e suparat pe Stefan p. adapostirea
Ilusitilor (orasul Mateiu batut la Baia 1467 ;
pace prin care Stefan capAta Ciceul i cetatea de Balta
in Tr. Resboiu crunt cu Tatarii (Carzic solul) 1470.
Luptele cu Radu cel Frumos i cu Turcii. Batalia de la
Soci 1471 ; dupa trei ani invinge ear pe Radu la enrsid
apei 1474. Pregatire intinsa de alianta c. Turcilor ; co-
respundenta cu ahuiI Persiei, en papa i Venetienii. Ex-
peditia lui &limn Pasa batut Ia Raeora 1475 (17 Ian.)
bate ear pe Radu i intinde hotarul Moldovei pana la

www.dacoromanica.ro
126

Mileov. Mahomet II vine c. lui Stefan. Bata lia cea mare


Ia Valea Alba 1476 (26 Iu lie) Stefan se retrage ; Ma-
hornet se retrage asernene din causa ciurnei, a lipselor
ei a haratirilor artnatei moldovene. Stefan alunga ear pe
'Rada, restabilind pe Vlad Tepee. Expeditia lui Ali-Beg;
batMia Ia ledmie (in Bucovina) 1481 ; Tureii alungati.
Baiazet eueereste Chilia ei cetatea Alba 1484. Greua po-
sitiune a lui Stefan il face sit mearga in persoana sa
faea omagiu regelui polon Cazimir, ceea ee nu Anse
palm acum 1485. Cu ajutor Polon alunga Turci ei Ta-
tari din tara; batalia de la Sehera c. lui lIroiot (apro-
dul Puriee").Resboiul cu Polonii. Albert Stefan ur
masul lui Cazimir. inteles cu Vladislav regele Ungurilor
p. a detrona pe Stefan ; Albert batut in padurile Cos-
minului 1497 (Dumbrava rose). Stefan pe lAnga ma-
rimea militara si iubirea moeiei" este adttnc religios,
en respect a traditiei ; el lei pregateete mormAntul la
batr6nete, ei impodobeete mormintele stremoeilor sei ; in
tot timpul el zi(leete rnulte biserwi, darueete pe voiniei
eu oeiM" de parnent respIat a bravurei. Era ineuserit
on Ivan autocratul Rueilor en mare renume in toata c.ree.
tinatatea, care insA se multamea a'l lauda ei nu al ajuta.
1504-1517. Bogdan fiul lui Stefan, lupte en Polonii
pentru easatorie en sora regelui, Eliza. Trataini (ie in-
rhinare ere &lint 1513 incheiet prin Logofetul T6utu :
Tara c autonoma, domnul se alege de slat, religia ne-
atinsa, Tureii nu au voie a face geamii in tara, Salta-
itlil va apara integritatea terei, care va plati perhee
4000 galb., 24 soimi si 40 de cai pe an.
d). Transilvania 1000-1526.
Aseetrile stabile a Rom'inilor in Transilvania sunt
vechi. Ungurii giisesc aice dncate cons.itnite romiine.
Ponying Nri1i i Radomir din Maramuree, beeriti de
Stefan I al Ungnrilor 1000-1030. Tara Vlahilor, pàdu-
rea Vlahilor in documente din 1222 de la Andrea 11.
Colonithri in Tr. 1) Secuii de prin sec. VI. 2) Sash,
Germani din Flandra chemai.i de regale Geiea 11 1143.

www.dacoromanica.ro
127

3) Cillarii de Ierusalim in tara Mimi 1211. 4) CMarii


loaniti 1247. Marti de ei Ungurii dominatori.
Ungurii introdue feodalismul in TransilvaMa. Locui-
torii originari, Romanii cad curend in starea de rrbi;
nobilii romani se unese cu Ungurii din interes ie clasa.
1435-1439 2.inti;la revolutir a (aranilor. Refus de a
merge la oaste c. Tatarilor 1435. Ep. catolic, Lepes vra
sa iee dejmele biseriresti, pe care si Romanii le platea
de si erau ortodoxi, in bani ; de nice revolutia 1436. U-
nirea celor trei nafiani, nobilii, Secnii si Sasii p. a starpi
rebeliunea blastamatilor de thrani" 1437. Imp. Albert
de Austria da voe taranilor a se muta platindu-si da-
rile 1439.
1410-1495. Starea Romanilor mai ufurata sub loan
Corvin, roman, nobilizat Ungur, guvernator a Tr. multi
Romani nobilizati, taranii aparati. Lupte cu Turcii ; Cor-
vin ii bate in 1441, in 1442 la Portile de fer ; e batut
la Varna 1444, in Campul Mierlei 1448, scapa Belgra-
dul 1456. Sub Matei Coral)? regele TJngariei, fiul lui
loan, Romanii scutiti do dejme catra his. catolica 1491 ;
decret repetat de Vladislav 1495.
1514. A doua revolatie a taranilor. Sub Vladislav
mare putere a nobililor, apasare a taranilor. Revolutie
sub Stefan hosz.a. Taranii eumplit pedepsiti, declarati
de veciniei lobagi pe pamentnrile nobililor. ,,Taranul n'are
nimie, deceit plata pentru munea sa."
1526. Diteilia de la Nobaez. Ungaria pasalic tureesc
Transilvania devine provincie deosebita de Ungaria, tri-
butara Turcilor ea si Valabia si Moldova.

Penomene generale. In Orient liind neeontenite 05-


vnliri ei nelinipte nu se poate "taste cultua. Biserica ne-
thud sprijinini pe o iuseninatit putere lunieaf.ezi riumane
slabn. 0 desvoitare eronomici este de asetnine CU nepu-
tinVa. Istoria Orientului famane en totul in mina celei
apusene.

www.dacoromanica.ro
128
Bomanii: in Trans. cad timpuriu la starea de iobagi;
ei locum i cultivA Omentul pentru eel trei stgpiini ;
aunt ruin* in averea gi moralul lor. In Moldova si Va-
labia epoca are tin caracter eroic ; puterea terilor in pro-
prietarii mici (razesi, mogneni). De aceea cu toate in-
trigile boerilor vi a pretendentilor la tron; ter& sunt
puternice sub domnitori puternici. Cultura mai null
nefiind lioilto ; comertill i industria represeutate niai
malt prin streini: Armeni (biserica, armeneasa in Boto-
sani din 1354), Evrei, Turci, Greci. Bunit stare mate-
riala , Sind mai tot omul liber proprietar; terile bogate,
dovadii imprumuturile fAcute Poloniei de Petru Mucat A-
lex. cel Bun ci Bares. Lipsg de legi sense, domnie absolute&
mfirginitg moral prin sfatul boerilor ; obiceiul ferei tine
loc de lege seri* compuA din traditii vechi de drept
roman @i inriuriri slavone si germane (coltuzul si par-
garii in orace, juratorii in procesc).

www.dacoromanica.ro
PARTEA III.
ISTORIA MODERNA.
(De la deseoper. Americei pang la revolutia din 1848, 1492-1848).

PERIOADA. I.
INTEMEEREA. A13801JUTISMULUI
(De la deseop. Ainericei pana la pacea de Westfalia 1492-1648).

a). Apusul.
I. Istoria Angliei de la venirea easel Tudor Winn
la republic:I engleza 1485-1648.
1485 1603. Casa Tudor. Henric VII 1485-1509
tinde a introduce absolutismul ; conlisca 1/5 din Omen-
turile slabitei aristocratii ie dari neinvoite de parla-
ment, convocat foarte rar. Pedeca absolutismului e lipsa
de artuata permanenta.
1509-1547. Henric VIII, casatorit de 7 ori ; 2 fe-
mei de ale lui moarte pe esafot; se amesteca in resboa-
ele dintre Frantia si Italia. Desbinarea bisericeasca
in Anglia : 1) a bisericei anglicane prin regele, pentru
ca papa nu-1 desparte de Caterina de Aragon, vroind
lua pe Ana Boleyn. Thomas Cramer arb. o organizaza :
regele seful biser. hotareste controversele religioase, are
juridictia suprema ; ierarhia 1i liturghia catholica pas-

www.dacoromanica.ro
130

trRte, slujba in limba engleza ; manastirile secularizate.


2) a bisericei reformate prin inriurirea reformei din Ger-
mania. Protestanti, presbiteriani, independenti. Biblia en-
glen deprinde pe popor cu limba sa ; latina i franceza
parasite.
1547-1552. Eduard VI, minor. Ducele de Somerset
ii Arh. Creamer tutori, intaresc religia anglicana.
1552-1558. Maria Tudor, fiica lui Henric VIII cu
Caterina de Aragon, catolica, restabileste catolicismul,
perseeuta pe anglicani, ucide pe Th. Cranmer si pune
Anglia in mare pericol prin casatoria sa cu Filip II re-
gele Spaniei.
1558-1603. Elisabeta, fiica lui Henric VIII cu Ana
Boleyn, protestants, restabileste anglicanismul, uraste
pe puritani care erau republicani si-i persecuta ; multi
fug in America punend temelia Statelor Unite. Mare
lupta eu catolicismul ; sustine revolta Terilor de Jos e.
Spaniei, pe protestantii din Franta, prinde pe Maria Stuart
regina Seotiei, eatolica ce pretindea la tronul Angliei ei
alien mare partida in Anglia, o condenma prin judecata
ri o ucide ; sustine victorios lupte contra marei armada"
trimise de Filip II contra Angliei. Infiorirea indus-
triei si a comertului englez, prin eaderea celui italian,
apoi acelui spaniol-portughez, (in urma ruinarei industriei)
maitre din Spania) prin proteguirea industriasilor pro-
testanti ee fug din Frantia j Terile de Jos. Compania
ostimlica capata monopolul comertului cu Indiile ; ori-
ginea posesiunilor engleze in Indii. Cueerirea Virginiei
in America. Frant Drake ineunjura pamentul. Cartofele
introduse in Europa, cu deosebire in Irlanda. Cuceri-
rea Irlandei ; exproprietarirea locuitorilor, colonizarea
terei cu Englezi, Irlandezii raman catolici, mare um na-
tionala-religioasa intre Irlanda 5i Anglia. lnflorirea ma-
teriali a Angliei si misearea spiritului in Europa educe
nasterea unei mari literaturi (v. mai jos, culture).
1603-1688. Casa Stuart. Iacob I Stuart 1603 1625
rege de Scotia fiul Mariei Stuart, stranepot a lui Iaeob IV

www.dacoromanica.ro
131

de Scotia ce se easatorise cu Margareta fiica lui Hen-


)* Tudor devine. rege si in Anglia. Unire personala in-
intre Anglia si Scotia.
Istoria Scotiei pang la 1603. In vechime Picti ei
Scoti rasi celtieg. Pat,ru smile de lupte intre ei Ong
Scotii inving c. 950. Trei secoli de nIvgliri normane si
daneze; ultima 1263. Lupte intre Scotia oi Anglia (v. p.
104). Nvii1iri1e Englezilor : Sub Eduard I in 1296, 1298;
Eduard II in 1310, 1314 and e biltut la Banockburn.
Scotienii isi devastg singuri tara 1322. Sub Eduard III
1336, 1346, 1355; Bub Richard II in 1385. Navglirile in-
coteazg 1400. Tara ruinatg, agricultura ueisg; lipsa total&
de industrie. Din lipsa de forme, mare putere a aristo-
cratilor, inlesnitg si prig positia locurilor. Regii se spil-
ling pe der.
1370 (?) Casa Stuart in Scotia. Dupa doi regi nein-
semnati urmeaa : Jacob I t 1437 fundearft univ. St.
Andrews, resturnat de nobili. Jacob _II t 1460 lupta cu
familia Douglas. Jacob III t 1488 da dieggtorille sta-
tultti elericilor, ncis prin revolutie. blob IV f 1515 ca-
satniit en flies. liii lienric VII Tudor. &cob V t 1542
prins de nobili. Maria Stuart Ilion lui destronafg. lacob
VI tin! ei, devine i rege de Anglia. Reforma roll-
gioasli in Scotia se intiude mai ales intro aristocrati, din
net- C. clerului.
Jacob I crescut in idei del absolutism. Dreptul regelui
e de la D-zell ; acele ale parlamentului, concesiuni re-
vocabile. De si protestant nu iubeste protestantismul,
pentru ideea eft toti oarnenii sunt egali, nu ajuta pe Fri-
deric, electorul palatin din Germania in resboiul de 30
de ani. Insoar& pe fiul seu cu o prineess eatolieb fran-
cezit Abuzuri mari in procurarea de bani, imprumu-
turi silnice de la bogati, Monopolizarea mai multor o-
biecte de comert, yin, rachin, piei ete., taxi general&
de import si esport pe toate obieetele. Conspiratia I
in contra-i. Conspiratia a doua, a yrulvcrei, facuta de ea-
tolici, eaci regele favora biserica anglicana. Opositia par-
lamentului, care suferise absolutismul Tudorilor p. mo-
tive de reconstituire national& si religioasa, renaste pu-
ternica, refusa acordare de subsidii. Regale ii disolve
necontenit, i de dorm ori inchide mernbri din Parlament.

www.dacoromanica.ro
132

1625-1648. Carol I urmeaza lupta p. absolutism.


Disolve doue parlamente, al 3-le adresaza vestita tdn-
guire pentru drepturi (petition of right) : sa nu se iee
dri neacordate de parlament, sa nu se inchida oamenii
decat dupa legi, sa nu se judece prin comisiuni numite
de regale, ci prin jurati. Par lam. disolvat, 9 membri
arestati. De la 1629-1640 guvernare absoluta fara par-
lament, Thomas Wentworth ministru. Arh. Laud vra
sa introduca in Scotia liturghia anglicana. Revolutie.
Parlamentul chemat in 1640 care indreptarea abuzurilor,
darea in judecata a lui Wentworth ; revoltandu-se Ir-
landa, p. a nu da regelui armata ce cerea, parlamentul
se declara de sef al armatei 1642. Cromvell §eful inde-
pendeOlor, seful armatei, bate pe rage la Nascbg, Sco-
tienii II prind si-1 vend parlamentului 1647. Cromvell
dupa ce alunga din parlament 81 de membri (Rumpf-
parlament) judeca i condemna pe rege. Executat in 30
Ian. 1648. Anglia republica.

II. Istorla Frantiei de la Carol VIII Omit la


moartea lui Richelieu 1483-1643.
1483-1498. Carol VIII. Inceputul resboaelor ita-
Ilene 1495-1541. Cause : puterea Frantiei in urma in-
troducerei arms tei permanente si sfasierea Italiei. Ocazia
e ca Ludovic Maurul ce usurpase domnia in Milan il
chiama in ajutor. Francezii considerati ca liberatori. Sa-
vonarola representantul partidului francez Carol libe-
reaza Pisa, cucereste Neapole; dar purtarea brutala a
armatei nemultameste pe Italieni; Ferdinand de Spania
si Maximilian imp. silesc pe Carol a se retrage 1495.
1498-1515. Ludovie XII, cu pretentii de mostenire
la corona Neapolei i Milanului, aliat cu papa Alexandra
VI si tiranul Cesar Borgia. E batut de Spanioli la Ga-
rigliano. Papa Iuliu II urmas lui Alexandra VI vrand
sa inalte statul papal in fruntea Italiei, bate pe Vene-

www.dacoromanica.ro
133

tiani prin liga de Cambrai (Agnadel) 1508, apoi alunga


pe Francezi prin liga spntei (Ravena, Guinegate) 1512.
1515-1547. Fran( 1. Urmarea resboaelor italiene ;
cucerirea Milanului, victoria la Marignan 1515. Lupte
cu imparatul Carol V spre a-i combate imensa putere.
Carol V aliat cu Henric VIII de Anglia, cu conetabilul
de Bourbon care trada pe Frant. bate pe acesta ei-I prinde
la Pavia 1525. Navalirea Turcilor face pe Carol V sa
inchee pacea de Cambrai 1529. Frant se aliaza cu Tur-
cii c. lui Carol, bombardeaza Pisa, apoi cu protestantii
germaini (ducele de Cleve), indignare generala, alianta
noun mtre Carol si Henric ; lupta eroica a Frantiei. Pace
Ia Crespy 1544 : Franta renunta la Italia, care recade
sub inriurirea easel de Habsburg. Frant donmeste ab-
solut, respectat p. eroismul seu; desvoltarea industriei,
complectarea adunarei obiceiurilor juridice inceputa sub
Ludovic IX si urmata de Carol VIII si Ludovic XII.
Sporirea venitului : sub Carol VII 21/2 milioane, sub Lu-
dovic XII 5, sub Frant I 9. Mari datorii din causa luau-
lui si a resbelelor.
Urjnàrile resboaelor italione. 1) Frantia perde Were-
derea Italiei prin rele purtgri i tradarea intereselor Ye-
neiei si a Florentei in pacea de la Cambrai, pargsite
resbunarei lui Carol. 2) Nasterea sisteniului de echilibru
politic, (le uncle acea a diplomatiei secrete, regele avend
singur in maina soarta exterioara a teroi, dispune ksi de
cea interioarg. 3) Inceputurile renasterei studiului anti-
chitatei in Fria*, prin atingerea en Italia (v. cultura).
1547-1559. Ifenrie II lupta c. casei Habsburg, ajuta
pe protestanti cu bani p. care i se amaneteaza Metz,
Toni si Verdun din Lorena germana. Pace cu Filip Il la
Cliateau-Cambresis 1559 : Franta renunta Ia cuceririle
noue, recapata Calais de la Englezi si dobandeste defi-
nitiv orasele amanetate. Itesboaele religioase 1555
I59S incep sub el, din introducerea reformei lui Calvin
in Franta i opunerea partidei catolice : Perioda I curat
religioasa 1556-1572.

www.dacoromanica.ro
134
1535 ralein in Geneva (v. Germ.) Calvinismul se in-
tinde nti intre Albigensi, in 1550 in toata Franta c.
2000 biser. reformate, adunitri secrete, destrugeri a mo-
numentelor cultului catolic, aunt persecutati ince, de Frant
I. In 1558 inchisitia.in Paris. Regele de Navarra, prin-
cipele de Condo, amiralul Coligny etc. calviniqti.
1559-1560. Fran( II. Marea putere a fanaticilor Ca-
tolici duci de Guize; Filip II de Spania eauta a se face
rege de Franta prin ei. Protestantii persecutati vroesc sa
fure pe regele din mijlocul lor (conspiratia de la Amboise).
1560-1574. Carol IX. Caterina de Medicis, muma
regenta, cearca impacarea religiei in Colloquiul de la
Poissy. Maceltil de la Vassy aprinde lupta : protest. aju-
tati de Elisabeta si Palatinul de Bin, catolieii de Filip
11. De si batuti (Montoncourt) pace favorabila la St.
Germain 1570. Marea furie a catolicilor, exemplul gro-
zavelor perseeutii faente de Filip 11 in Terile de Jos, si
intimitatea lui Coligny en regele, adue macolul prote.s-
tantilor din Frantia (30,000) in Noaptea M. Bartolo-
men 1572 (24 Aug.). Perioda a II-a cu caracter tot
mai mult politic. Nobilii cauta a recapata puterea feodala.
1572-1598.
1574 1589. Howie III. (fost rege de Polonia) lasa
protest. cult liber pretutindene afara de Paris. Liga Ca-
tolica, t3ef lIenric de Guize, care gandestp a se sui si
pe tronul Frantiei, eaci Heade III nu avea mostenitori
directi, ci numai pe Ilenric de Bourbon rege de Navarra,
protestant. In Paris liga eelor 16 destitue pe rege, care
pune de ucide pe Ilenric de Guize, mare reseoala, Hen-
ric III se impaca si se uneste cu Ilenric de Bourbon.
Henric III ucis de Jacques Clement. Urmeaza
15S9-1792. Casa Bourbon. Ilenrie IV. 1589
1610, lupta c. Ligei (Mayenne. sef), neinbit, find pro-
testant, leapada protestantismul si se corona rege 1594.
Edictal de la Nantes 1598 pune capat resboaelor religió-
se : Protest. dobandesc cult liber; in 4 parlamente 1/2 mem-

www.dacoromanica.ro
135

brilor protest. Cethti de siguranta intre care La Rochelle.


Restabilirea finantelor prin ministrul Sully, mare in-
curagiare a agriculturei. Regele incuragiaza industria,
economie si inflorire materiala a Frantiei. Plan de a
sfarma c.asa Habsburgilor (republica crestina-europeana).
Ucis de Ravaillac.
1610-1643. Ludovic XIII i Richelieu. Regenta
muma Maria de Medicis, paraduirea comoarelor adunate
in visterie, Sully se retrage. Concini favoritul reginei.
Statele generale ehemate in 1614 : uciderea lui Coneini,
exilarea Mariei. Regele eu favoritul sett de Luynes. Ri-
chelieu (cardinalul) impaca pe rage cu muma-sa (devine
niinistru) 1621. Richelieu sfarma puterea nobililor ; o-
sanditi la moarte duo judecati prin comisii numite de
Richelieu (conetabilul de Montmoreney, Gaston, (I'Orna-
no etc. etc.) Strica puterea politica a protestantilor
luandu-le orasele de siguranta, le lasa libertatea religiei,
La Rochelle luata 1628 Sustine pe protestanti in Ger-
mania si Terile de Jos p. a slabi ease de Austria in
Gerni. si Spania. Minunata organisare interioara, liniste,
ordine, mare inflorire materiala. Inceputul marelui semt
literaturei franceze (v. eultura).

M. Istori Gernianiei de la Reichstagul de


Worms po HA lo pact% de West folio 1495-164S.
1519-1556. Carol V. Fiul lui Filip (fiu lui Maxi-
milian I) si a Iohanei (film lui Ferdinand de Spania)
mosteneste Terile de Jos, Spania eu regatul ambelor Si
cilii si America apoi si imperiul german. Imparatie co-
losala contra careia lupta eu barbatie Fruit I. 1) _Res-
!made ca Turcii: Soliman oucereste m. toata Ungaria
pun batalia de la Mohaez 1526. Regale Ludovic II moare,
sora lui maritata eu Ferdinand, fratele lui Carol V, gu-
vernatorul Germaniei. Lupte cu Zapolia regele Ungariei
pus de Turci, i cu Petru Rares din Moldova. A doua

www.dacoromanica.ro
136

espeditie a lui Soliman care incunjura Viena 1529. A


treia espeditie 1532. Muriud Zapolia, noue pretentii a le
lui Ferdinand. Soliman intareste rege pe Sigismund fiul
lui Zapolia, a patra espeditie terminata in 1547, Ferdi-
nand pastreaza o parte din Ungaria p. tributul amial de
30,000 galb. (a cincea esp. a liii Soliman 1565, oprita
la Sigheth prin eroismul lui Zrini. 2) Reforma lui
Luther 1517. Revolta morala contra abusurilor papei si
coruptiei bisericei, ea i reformele lui Wycliffe si Huss.
Aceasta reuseste insa find lumen mai culta. Luther vro-
este in privirea dognielor : mantuire numai prin credinta
nu si fapte bine, numai 2 taine, botezul si impartasenia,
respingerea fecioarei Mariei si a sfintilor ea mijlocitori
catra D-zeu. In privirea cultului, lirnba germana in bi-
serica, respingerea liturghiei catoliee si a spovedaniei.
Corul vocal al poporului. In privirea organizarei, bIse-
riea supusa statului, respingerea autoritatei papale, a
ierarhiei, a dreptului canonic, jurisdictia asupra biseri-
cei data statului, preotia nu mai este taina, preotul ser-
vitor bisericese. Restrangerea calugarismului, suprimarea
ce!ibatului.
Isforia Reformei 0116 la 1555. Reforma sbucneste in
Germania on ocazia vinderei indulgentolor (ertarea pa-
catelor, de Papa Leon X ',earn a adtma haui, spre
zidireaSt. Petru din Roma. Martin, Luther n. le
Eisleben 1483, prof. la Witemberg lipesto pe iva hiseri-
cei 95 de tese contra papei 1517. Arde hula papali 1520.
Condemnat de Reichstagul de la Worms, chemat p. *-
Noire c. Turcilor. Sciipat de principele elector do Saxa,
Luther traduce biblia, basa limbei germane none. Me-
lanchton sprijine en 1tiintit teologia invCpturile Ini
Luther.
Intinderea reformei. In electoratul de Saxa, Hessa.
Prusia (Electorul de Brandebnrg preface tara, pe care o
avea on mare comandor a ordinulni tentonic (p. 96), in
ducat himese. sub suzeranitatea Poloniei). Reforma in
Svedia, Norvegia, Danemarka, Islanda c. 1527; in Line-
mia , Ungaria , Transilvania 1536. -- Alti reformatori ,
Zwistgli o introduce in Svitera, moare in bMiilia de In
Cappel 1537 c. cantoanelor catolice; in Frantia,

www.dacoromanica.ro
137
Terns de Jos si Scotia o introduce Calvin c. 1530. (p. 134)
Zwingli si Calvin diferese in uncle de Luther.
.Pregeitirile resboitclui. Neorgnduelele Anabaptistilor,
rescoala taranilor provocate prin fanatismul religios 1525.
Reichstagul de la Speier impedecg ori ce intindere a
Reformei 1529. Protest la impbratul (de aice protes-
tanti") i confesiunea de Augsburg 1530. Unirea Sinai-
kaldica, p. a sustine protest. on arma 1531. A treia v e-
nine a lui Soliman 1531 opreste resbelul. Adunarea con-
ciliului de Trient (2 sesii 1545-1563). c. reformei i p.
indreptarea catolicismului, ordinul Iesuitilor fundat de
Ignatiu de Loyola 1534, p. aceleasi scopuri. Dupg ce
Carol V stirpeste pe corsari, sfirseste resboaele cu Fraut
I 1594, si scapg de a 4-a navglire a lui Solimau 1547,
incepe
Resboiul Smalkaldic 1547-1555. Principele electoral
de Saxa i contele de Hessa liatuti de imparat si de du-
cele Moritz de Sara la Mblhberg 1547. Moritz trece la
protestanti se uneste cu Henric II de Frantia, luptg e-
nergie. Pacea de la Augsburg 1555: Confesiunile ca-
tolieg i protestantb pe deplin egale, dernnitarii biseri-
cei catolice ce ar trece la protestantism sii inapoiascg
averile scaunului lor bisericei catolice (reservatum ec-
clesiasticum").
Causele intinderei reformei. Intinderea culturei in-
lesuitb prin tipar. Revolta c. nemeralitgtei elerului ca-
tolic, c. exploatarea bisericei germane de papa. Secula-
rizarea aYOniIOr bisericesti de caltra principii ce treceau
la reformg, fiind cii biserica protest. era intretinuta de
Stat. nu avea nevoe de avere particulara. In contra a-
cestei secularizari se indreapta rezervatum ecelesiasticum.
Efectele reformei. Proclamarea libertgtei cugetgrei,
cu totul opritg do biserieg pang acorn. Libertatea de o
cam datg e relativg, egei reformatorii cereau fatg cu papa
libertatea interpretgrei, dar nu o acorda altora (Calvin
arde pe Servet etc.), dar principiul autorifbtei e sguduit.
Desvoltarea literaturei si a musicei germane.
Imparatul Carol V v6z6nd c pun pacea de Augsburg
s'au nimicit sperantele sale a reinfiintsrei unei unitati
politice §i religioase in imperiu, abdica in 1556 lasand
Spania cu Terile de Jos, Sudul Italiei si America fiului
seu Filip II, ear imperiul german fratelui seu Ferdinand.

www.dacoromanica.ro
138

1556-1575. Ferdinand I (-1564) si Maximilian II.


sub acestia, liniste in imperiu dar multe intrigi intre
catolici si protestanti. A 5-a navalire a lui Soliman 1565.
1576-1612. Rudolf 11. Astronom, neingrijeste trebile
imperiului, intrigile, persecutiile se inmultesc si dau
nastere in curand resboiului do 30 ani 1018-1648.
Irsuitii luereaza prin scoli la formarea unei partizi
care sa persecute pe protest. Arhiducele Ferdinand de
Austria i persecuta in Stiria, Carintia si Crain (astro-
nomul Kepler alungat din Gratz). In Aix-la-Chapelle
primarul ee era prot. destituit, predicatorii alungati. In
Donauwiirth (Bavaria) protest. turbura o procesiune ca-
tolica, orasul pedepsit cu perderea libertatei religioase.
Principii prot. urmeaza cu secularizarea, calcand reser-
vatum, catolicii se opun.
1608. Uniunea protestantd intre Electorul Palatin,
Wiirtenberg, Baden, Markgraful de Brandeburg, alti prin-
cipi i rmilte orase, Strasburg, Ulm etc. Liga eatolied
intre Maximilian duce de Bavaria, cei 3 arhiep. mai
multi episeopi etc. Anteia ciocnire in lupta p. moon-
nirea ducatelor Iiilich, Cleve si Berg.
1609. Serisoarea de majestate data Boemiei de Rudolf
lasand voie liber a zidi biserici prot. Jocuitorilor din
orase si din posesiile lumesti." Protest. zidesc o biserica,
pe o posesiuue episcopala catolica. Ancheta regeasca (la
dreptate catolicilor. Graful Thurn arunca pe fereasta
consilierii regesti Martinitz si Slavata. Inceputul res
boiului 1618.
1618-1625. Ilesboiul bonnie. Boemii sub Mansfeld
ajutati de uniune. Dupa Rudolf urmase Matias 1612
1619, la moartea lui se alege Ferdinand // 1619-1637,
ear protestantii aleg alt imparat pe Friderie V eleeto
rul Palatin, ginerele regelui englez Iacob I. Protest. ba-
tuti Ia Muntele alb lano Praga 1620, perd toate drep-
turile paeei de Augsburg si drepturile civile.

www.dacoromanica.ro
139

1625-1629. Resboiui dawn. Christian IV regele Da-


nemarcei, euinnatul eleetorului Friderie V intervine in
lupta. Irnparatul p. a nu atarna de Maximilian :pi de liga ca-
ohm, pune pe Wa Milstein sa fact), o armata pe propria-i
soeoteala. Christian batut de Tilly generalul hgei la
Lutter in Brunswig 1626. Paeea de la Liibeek p. a im-
pedeca unirea lui Christian eu Svedia. Edietul de resti-
tutiune a averilor secularizate de la pacea de Augsburg
in coca, (2 arhiep. Magdeburg si Broma, 12 episeopate,
multe manatiri). Wallenstein executeaza edietul eu mare
barbarie.
1630 1635. Resboial svedez. Alungarea dueelui de
Meeklemburg neain regelui Svedez Gustav Adolf, *to-
mtit dat de Walleustein regelui Poloniei c. lui G. Adolf,
il lac sprijinitorul protestautilor. Titly devasta Magde-
burg 1631, e batut de 0. Adolf la Breitenfeld 1631,
Wallenstein de asemene hatut la Lidzen 1. 32 nude G.
Adolf arise moare. Generalii sei Gustav Horn $i Bernhard
de Weimar sub caneelarul Oxenstiern eel aliat en Ri-
(lichen, urmeaza resbolul. Richoliu tinde a capMa Elsa-
sul si Lorena gerrnana. Wallenstein moare ucis 1634.
Svedezii batuti la Nördlingen. Pacea de la Praga 1635.
Edietul de restitutie numai p. averi secularisate de la
1595 in ewe.
1635-1648. 1?esboiul svedie-franeez. Bernhard de
Weimar in serviciu franeez. Eaner, Tortenson bat pe im-
perial: la Breitenfel4 1642. Condo $i Turenne de devasta
Palatinatul si Bavaria. Amestecul streinilor eu totul po-
litic, care tinde a rupe parti din Germania, desehide
oehii principilor germani.
1648. Pacea de Westfalia. 1) Nem de Augsburg
mantinuta, intinsa $i la Calvinisti. Edict de restitutie
numai de la 1624 in coaee. 2) Despagubiri p. Frantia,
Svedia, Brandeburg, Meeklenburg, Hessa, Cassel, in bani
$i pamenturi. 3) Frantia $i Svedia garanteaza paeea. A-
mestee vecinic in Germania. 4) In interior : ruinarea pu-

www.dacoromanica.ro
140

terei imparate.5ti, legi resboae, pace, dari, aliante nu


poate face fara invoirea Beihstagului. Fie-care principe,
oras liber i§i reguleaza autonom legile, politia, darile,
armata sa proprie, ei pot face tractate intre ei si cu
puteri streine, numai nu c. imparatului. Bavaria devine
stat electoral (al 8-le). Pacea de Westfalia este basa
ruinei Germaniei pentru done secule. Sfasieta prin des-
binarea nenumaratelor state interioare, e totdeauna sub
inriurirea streinilor mai ales cea franceza. Devastarile
resboiului de 30 ani intarzie intlorirea materiala a Ger-
maniei si a literaturei ei tocmai pana la perioada III a
istoriei moderne. Totusi descentralizarea cea mare in
Germania e favorabila culturei.
Istoria Svediei piing la Gustav Adolf. In timpuri
mai vechi Svedia, Norvegia, Danemaxea, lgoas de pirati
normani, danezi etc. Cretinismul introdus prin ep.
Thema i citiluggri din Corvey 900. Norwegia devine re-
gat sub Harald, Daneinar a sub Gorm, Svedia sub In-
gling.- Rollo in Normandia 911. Cannt eel Mare in
Danom. 1017-1035 cucereste Anglia si Norvegia. Cres-
tinismul triumfg.
1397. Uniuuca Calmaricd. Margareta de Danemarca
unesto i coroanele Norvegiei [A a Svediei : unirea nu-
mai personalg. Tine piing la Christian 11 1512 care vra
sa stabileasea absolutismul si favoreste protestantisMIll,
este a).ungat, unirea se desface.
1520. Gustav Wasa rego in Svedia e hd Christian,
introduce protest. in Svedia. Iesuiçii sprijiniti de Sigis-
mund regele Poloniei care a fost S i rege al Svediei Irian
sg restoarne protest. Sinodul de Upsala 1593. Carol IX
ales rege, tatal lui Gustav Adolf.

IV. Istoria Spaniel de la moartea lul Ferdinand


Oita la pacea de Westfalia 1516-1648.
1516-1556. Carol V imparatul german e i rege de
Spania. Aceasta niuirita imens prin Terile de Jcs, re-
gatul ambelor 8icilii i descoperirile americane. Mare
strelucire a coronei spaniole. Carol domneete absolut ;

www.dacoromanica.ro
141

revolta sub Don Juan de Padilla nadusita la Villa lar


1521. Istoria se confunda cu a Germaniei (v. aeolo).
1556-1598. Pi lip II. Fanatic si absolut. 1) Grozava
persecutie a protestantilor aduce revolts Teritor de Jos.
Teri le de astazi Olanda si Belgia pline de ora$e indus-
triale si comerciale, in care se inradaeineaza puternie
protestantismul. Fi lip vra sa introduca episcopii none,
hotararile conciliului de Trient si inquisitia. Nobili se
unese, eu clasele de jos (Gueux") sub Egmund, Horn
si Wilhelm de Orania, sfaremarea bisericilor catolice ;
Margareta de Parma ce guverna eu blandeta inlocuita
prin eumplitul duce dr Alba, consiliul singelui 1567 ;
100,000 prot. fug in Anglia si Germania. Introdueerea
de dad fara consimtimêntul statelor generale aduce lupta
1568 eu guvernatorii Atha 1567-1573, Don Luis y
Requesens 1573-1576, Don Juan de Austria 1567-1578,
Principele de Parma. Acesta acoarda libertatile politiee
$i provinciile de Sud (Belgia) se supun) Cele de Nord
fac Uniunra de la Utrecht 1579 cerand' $i libertatea re-
ligioasa, si urmeaz(t lupta, sustinute de Elisabeta. 2)
Lupte en Frantia, 1Ienric II. Incereare de a ajunge rege
de Frantia prin liga Guizilor, sprijine pe catoliei in
Frantia a. protestantilor. 3) Lupta eu Angus. Ineear-
ea a restabili catolicismul ca barbat a Mariei Tudor.
Marea Armada c. Elisabetei pentru ea es sprijinea pe
protest. si ucisese pe Maria Stuart, este sfaramata. Fra-
tele seu Don Juan de Austria bate pe Tani pe mare la
Lepanto 1571. Cucerirea Portugaliei 1581. Mares
inaltare a Spaniei prin descoperirile geografice : mult
aur si argint in Spania, inlocueste pentru un timp sca-
derea puterei agricole $i industriale aduse prin alunga-
rea Maurilor.
1598-1621. Filip III. Armistitiu cu Terile de Jos
1609. Spania slabeste mult prin alung«rea qi a Maurif-
Nor Ri09, lovire totalft in industrie i agricultura.
1621-1965. Filip IV. Portugalia se lace neatarnata
sub ducele de Braganta 1640. Prin pacea de Westfalia

www.dacoromanica.ro
142

se recunoaste neatarnarea eelor 7 provineii : Olanda, See-


Janda, Utrecht, Geldern, Groeningen, Friesland, Over-
Yssel. (Olanda de astazi).
area iiiterioard. Inquisitia instrument a bisoricei si
absolutismului inadusa ori co libertato a gandului sau
politica, stiintelo en total ucise afar di descoperirilo
geogratice de o narime neanzita. Literatura insemnatI
dar religioasa (v. (Miura). Po la 1626, sont 9000 mii,-
nastiri de arbati, 30,000 membri in ord. Dominicaniler.
Nunoti in diocesul Sevilla 14,000 preoti, in acel de Ca-
latrava 18,000. NenuMerate auto-da-fe, arderea ereticilor
(preste 100,000) la care poporul merge cu femei i copii
de se desfateazii.
In privirea economia, Ora porde agricultura i Indus-
trio. maurit fara a o inlocui, Spaniolul nu lucreaza, mai
teti sunt soldati sau preuti. Aurul i argintul Americei
trece pniii Spania pontru a merge la popoarele indu.4-
triase care munceau si so imbogateau; mare saracie a
Spanioi, populatiile smerieano in lot de a 0 mantinute,
sunt exploatato si nimicite prin 1ucrini barbare. Minele
sead in producere, care incepo a ousta bani. (In 1536 in
Sesilla 1600 do stative p. matasii si lank, in 1621 nu-
400. Vonitul statului sub Filip Ill numai 6,000,000 gall,.
Feametea so incuiba in tara).

V. Istorla Italiei de la ineeputul resboaelor ita-


Ilene piing, la paeea de Westfalia 1490-1648.
1) Puterea papala. a) In genere ca putere hiseri-
ceasea lovita prin reiorma. In contra ei se intareste an-
tein, prin Iesu4i, ordin relig. fundat in Paris de Ignatiu
de Loyola 1534, recunoscut de papa Paul III 1540. Or-
ganisare ierarhica, ascultare oarba, renuntare la ori ce
legaturi lumesti. Scopul lor este latirea credintei cato-
lice (eollegium de propaganda tide), nimicirea protestan-
tismului si a libertatei cugetarei. Mijloacele lor aunt in-
structiunea j educatiunea copiilor in scoli numeroase
fundate de ei, spovedania prin care spioneaza i deter-
mina gandirile popoarelor. Principii : in instructiuue u-
ciderea neatarnarei spiritului : in educatiune trezirea e-

www.dacoromanica.ro
143

goismului, vanitatei i mandriei, in morala, scopul jus-


tilica mijloacele, juramentul no leaga daca in miute gan-
dim in contra-i (reservatio mentalis). Fe langa Iesuiti,
alto online relig., Caputinii 1528, Sceurs de charité
1734.Oprirea cetirei cartilor periculoase autoritatei pa-
pei. Index librorum prohibitorum.Hotarirele concilia-
lui de Trient 1546 1563, prin care se Ismurese dog-
mele bisericei catolice, se proclaina infailibilitatea lor,
se adinite o morala mai severa a clerului. Papa are sin-
gur ttreptul ale interpreta. Sunt primite in Italia, Ger-
mania si Portugalia fan conditie, in Spania i Belgia
cu respeetarea prerogativelor regesti, in Frantia numai
in eeea ea priveste credinta. Prin aceste mijloaee mai
lupta papa si biseriea contra ideilor noue, totusi fara
sueces (dovada revolutia in Anglia, domnia lui Henric
IV si Richelieu in Frantia, triumful reformei in Germa-
nia prin pacea de Westfalia, neatarnarea Olandei etc. etc.).
b) In Italia ca putere politica, papii sunt insemnati.
Alexandra VI Borgia 1492-1503 amicul Francezilor.
Coruptie neauzita ; atat el cat i doi fii ai sei Giovanni
si Cesare Borgia, traesc in incest cu fiica-sa Lucretia
Borgia, ucideri prin asasinate si otraviri a tuturor color
protivniei. Fitt! seu Cesare Borgia (modelul de tiran a
lui Machiavelli) duce de Romagna, o parte din statele
papale ; absolutism complit, nimicire prin tradare $i in-
salare a tuturor celor ce se opuneau. Totusi ei stint pro-
teguitori ai artei $i culturei. Juliu // 1503-1517
resboinic, injoseste Venetia, alunga pe Francezi, cue-
reste Bologna, Aneona, Ferrara. Plan de a face din sta-
tul papal centrul ltaliei. Leon X 1517 1522 marele
proteguitor a renasterei italiene, favoritor stiintelor ei
artelor.Dupa el mai multi pana Gregorin XIII 1572
1585, reformatorul calendarului (ziva de 4 Oct. 1582 de-
veni 15 Oct.).
2) 'Italia superionrit Descoperirea Americei si a nou-
lui drum la Indii prin jurul Africei, desvoltarea comer-

www.dacoromanica.ro
144

ciului spaniol-portughez apoi olandez si englez, ruineaza


comertul Venctiri, (Jenue i a altor orase. Milanul (du-
cat) cade sub Spanioli dupa batalia de la Pavia care-1
stapanese in Loath aceasta perioada. Ducatul de Toscana
(Florenta), sub Medicis restabiliti la 1530 prin Carol V,
(lecade necontenit in putere. Dc asemene cu celelalte
mici state italiene. Savoia i Picthonta incurcate in res-
belul dintre Frant I si Carol V perde multe posesii ce
le reeft0i0 ducele Emanuel Filibert in tratatul de Clia-
teau-Cambresis.
3) Italia inferiaoril. Cucerita de Francezi, Carol VIII
1495 §i Ludovie XII impreuna cu Ferdinand Cato lieut.
Desbinare intre Francezi si Spanioli ; Francezii batuti la
Oarigliano. Neapole t Scilia sub Spania 1504. Tara se
ruineaza sub Spanioli prin dari enorme intrebuintate uu
pentru imbunatatiri in tara ci p. nevoile Spaniei. Acu-
muktrea mosiilor in manile bisericei. Itevolta lui Man-
saniello 1647 Para resultat.
Starea de culturit a Itajici. Prin marele bogatii a
le oraselor, viata luxoasa si desfranata a clerului si de-
lasarea severitatei bisericesti, prin multele rawasiti ale
anticbitatei, gustul de cultura inspirat priu contactul cu
eiviIisaia maura, incepe in Italia gutei acel mare avent
al spiritnlui spre ctiinti, literatura si arte care se nu-
meste itenafterea, fin din Italia se intinde peste Europa

1V. Cu !tura si fenomene generale apusene.


I. Descoperiri.
A. Descoperiri geografice. Inlesnite prin busolä ;
(v. m. jos). lntinderea navigatiei Antel in Portugalia nude
sub Henri@ Navigatorul f 1460 se descoper Madera, In-
sulele Canare, Azorele, Guinea (inceputul comertului cu
Negri); sub Joan II 1481-1495, Bartolomen Diaz treee
Capul Bunei Sperante. Ideea ciiutarei mud nou drum
la Indii. Cautarea lui Christof Columb, genovez in
serviciu Spauiol, mergind tot tyre apus il conduce la

www.dacoromanica.ro
1.45

deseoperirea Americei 1492.*) C'autarea prin jurul Afri-


cei se rea1izaz6 de Vasco di Gama 1498. Posesii portu-
gheze in In ii infiintate de Albuquerque ¢i d'Almeida.
Posesii spaniole in America (numita a,a de la Amerigo
Vespucci care face primele harti a le Americei) prin Fer-
nand Cortez care cucere¢te Mexico 1521 ¢i Pizarro care
cucere¢te Peruviul 1533. Magell«n portughez ineunjurg
bentru antola (meg, pb-,m6ntul 1519 1521.
Urmari. Afiarea esa Ame,-ica e o nodfi lume, demon-
stril falsitatea geografiei i eutologiei biblice. Cgliitoria
in jurul p'aan'ontului demonstra vederak c e retund.In
privirea comertului, stremutarea loi din orient (Italia etc.)
in occident (Spania, Portugalia, Anglia, Olanda etc.)
Marea (.5:time de metale pretioase, aduce eftinirea aces-
tora, mica, scumpirea tuturor obiectelor. Descoperirea
cartufei, ponu¢oiultd introduce in Europa pe Ta sfirkitul
secol. XVI.
B. Descoperiri tdiintifiee. Noul s'stem planetar, soa-
rele centrul universului, nu piim6ntul, dose. de Nicolaus
Copernicus lolonez t 1534, combiitut de Tycho de Brahe
t 1601 care sustine vechiul cistern plotemaic. Kepler din
Gratz -1. 1631 descopere lcgele mi¢eirei planetelor. Galilei
din Pisa 1. 1642 desc. legile eMerei corpurilor, a le pen-
delnlui, termometru etc.
Unn art. Idea cii fenomenele naturei stint supuse u-
nor legi nestriimutate ¢i nu vrointei uaei fiinti superioare.
Neincrederea in minuni. Falsitatea astronomiei hiserice¢ti.
C. Deseoperiri mecaniee. 1) Bnsola. Aeul magnetic
adus pate din China de Marco-Polo 1295; aplicat la
navigatia de de Flavio-Gioggia din Amalfi 1302. 2) PO-
berea de tun, ennosentil. Arabilor, de la care se intinde
in Europa ; intreb. de Englezi in resboinl de 100 de ani.
3) Tipografia c. 145J dose. do Gottenberg, Fust i Schöf-
fer in Maianta. Cea itutei carte tipiirita, biblia, in 1456.
(Tipogratia se intinde in Italia 1464, in Franta i Olanda
1570, in Svitera, Anglia ¢i bpania 1474, in Mexico i
Peru 1558, 1586, in Transilvania apoi in terile Romano
c. 1570, 1630; in America de Nord 1610, in Turcia 1726,
in Egipet 18-22). llhrtia de humbac introdusii iintei de
Arabi in Spania c. 1300. Gazetta" in Venetia in tim-
pul resboaelor en Turcii 1363. Gazette de France 1631,

*) Columb ajunge in 12 Oct. la ins. Guanaliani numiti de el


St. Salvador.
7

www.dacoromanica.ro
146
cele mai vecbi scrieri periodice. Numerul de cb:rti ti-
vitrite de la 1470-1500 : In Venetia 2835, Milan 625,
Bologna 298, Roma 925, Paris 751, Colonia 530, Nfireca-
berg 382, Leipzig 351, Basel 320, Strasburg 525, Aug-
sburg 236, Löwen 116, Maianta 134, Deventer 169, Lon-
dra 130, Oxford 7, St. Albans 4. a-1'1'a in 1550 in Scotia
1

numai 7 ciirti tip'grite. In Spania cea Cantei carte 1474


,despre zemislirea fecioarei Maria."
Urmari. Busola face posibile descoperirile geografice;
inainte se alittorea numai pe lngt termari. Pulberea
de tun ruineaza armatele feodale, face en putinp arms-
tele permane tte. Tipografia inlesnesto repedea ra'sp'an-
dire a giihdirilor, eftineste cartile si le inmulteste. Ea
devine cel mai puternic element de civilizatie.
II. Renaf;terea literaturei antice.
A. Italia. Incepe cu studiul dreptului roman (v. p. 102),
din care rezultii, o cunostin0; mai bun a. a limbei latine
clasice. Scrisul i cetitul cunoscut in orasele comerciale.
Luxul aduce gustul de colectie de vecbi manuscrise, sta-
tue, monede etc.; marii poeti italiaui din secolul XIV
Dante 1- 1821, Petrarca -I- 1374, Boceado 1. 1375 admi-
ratori ai scriitorilor antici, mai cu samN, a lui Virgil.
Boccacio scrie descrierea viehilor eroilor romani". El
cunoaste Iiinba e1inl, aduce in Floreuta pe Leontius
Pilatns cel ants" prolesor de limba elina in Europa. La
1395 Chrisoloras predb: elina in Florenta. Prin conciliul
de Florenta, apoi in. ales prin caderea Constantinopolei
1453 multi Greci in Italia (Bessarion, Lascaris, Chal-
cocondilas, Teodor Gaza etc.) Antichitatea eling incepe
a fi cunoscua lienasterea acestor studii proteguitg prin
Cosmo de Medicis, Lorenzo de Medicis, papa Leon X fini
celui din urmii. Biblioteci in Florenta, in Vatican. A-
cademia platonic6, in Florenta. Celebrul invatat Ficus
de la Mirandola.
B. Germania. Studiul antichithtei prinde adduci rgdg-
cini. Heidelberg, central intelectual intro Italia, Germa-
nia §i Frantia. Reachlin t 1522 scrie im dictionar latin
(in 27 de aui are 23 de editii), o gramatica greceasc,
una ebraica, o istorie universala. 11Thre loptii contra Domi-
nicanilor din Colonia asupra periculositiitei cartilor evre-
esti si elene. Erasmus t 1536 luptil c. scolasticei si a
crtluglirilor (Lauda uebuniei, o satied c. preutilor). Edi-
teazg evanghelia in greceste si latineste. Melaneltion,
Ulrich de Hutten t 1523 inthriti prin studial a,ntichi-

www.dacoromanica.ro
147
atei sprijin reforma (Epistolae obsenrorum visorum,"
satirg de Hutten). Societatea renaug si coo din Stras-
burg p. studii umanistice.
C. Frantia. Mari editori ai autorilor vechi; Salmasius,
(asaubon t 1614, Scaliger, editeng pe Aristotel, Strabo,
Dionisius de Haliearnas, Ateneus, Teofrast, Diogen La-
ertius, Persius, PuUbius, Teocrit etc. etc. Robert Estien-
ne t 1559 scrie tesaurul limbei latine i lleuric Estien-
ne t 1508 tesaurul limbei grece, colosale opuri lexicale
D. Olanda. Filologii Graevins, Hemsterbuis.
Urnitiri.Inseningtaten studinliti vecbilor scriitori este
1) cii prin osteneala mintei pentru a pritrunde intelesul
Inc se nakte spiritul de creticd, (trei piedici : a) forma
materiala din causa relei sari a manuscriptelor; b) lira-
ha lating i greceaseg putin cunoscute ; c) ideile streine
a le himei vechi.-2) Ideile antichitatei indreptate asu-
pra statului, a bunei sari matenale si petrecerilor fisice
si intelectuale pretuind libertatea, virtutile cetgtenesti
adue o sferg cu totul noug de ggndire in Europa coo
religioasg 3) Forma plina de mgestrie a literaturei
clasice deprinde spiritele sg-si coordone ideile regulat si
sg, le exprime frumos. Operile clasice devin modeluri p.
producerile literaturilor nalionale.

ILL Literaturile nationale.


Literaturele populare (v. p. 101) lugnd forma artistica
devin literaturele originale nationale. Nasterea lor moti-
vaa prin fapte iusemnate petrecute in popoare unite cu
o bung stare materialg si o 1iiiite interioarg; De acea
timpul ivirei lor este deosebit dupa popoare.
A. Italia. Precum in genere toga eultura moderng
asa i literatura nationala se naste rtntbi in Italia. Dante
(v. p. 101) stabileste limbo italiang in morale poem la
divina Comoedia." .Petrarca poet liric scrie le rime."
Boccucio intemeitorul prosei italiene eerie il decamero-
ne" Boiardo t 1494 Orlando inamorato." Pulci t
1487 Morgante maggiore." Ariosto t 1533 ie de
thing poesia poporani epiei francezg in Orlando fu-
rioso' (80 de editii in 100 de aai). T. Tasso 1595 in-
spirat de amintirea cruciatelor scrie la Gerusaleme li-
berata" Istoricul Ii politicul Machiavelli t 1525. Guicciar-
dini t 1540 scrie ist. Italiei. Sarpi t 1623 1st. conci-
?*

www.dacoromanica.ro
148
liului de Trient. Davila t 1631. Ist. resboaelor civile
franceze.
R. Anglia. Chaucer t 1400 satiric, amieul lui Wy-
cliffe, Spencer poet t 1596. Shakespeare cel mai mare
poet dramatic al lumei 1564-1616. Ben Johnson, drama,
Milton f 1674 eerie paradisul perdut."
C. Spania i Portugalia. Hernando de Herrera t
1598 poesii lirice. Mendoza t 1575 istoria resboiulni cu
Grenada, Canwens' f 1569 in poema Lusiadele4 wing
descoperirele marelor navigatori. Cervantes t 1616 scrie
Don Quixotte" roman ce ruineaza cavalerismul prin
ridieul. Lope de Vega t 1635, Calderon de la Barca t
1681 marl autori drainatici. Moreto f 1669 scrie drams.
Toata literatura spaniola apasata de religie. Toti autorii
persoane biserieesti
II. Frantia. Prima 1)erioad6. a literaturei franceze cu
totul sub inriurirea antiebitatei, limba 1atiuiiat. Marot
f 1544 poet de madrigale i epigrame. l?onsard f 1586
seful seoalei romanizatoare. Jodelle f 1652 incearca dra
me dupa modelul antic. Rabelais f 1553 combate aceasta
scoala (romanul Gargantua-) Malherbe f 1628 curata
limba franceza. A d'Aubigné f 1630 scrie ist. Hugbeno-
tiler adica a protestantilor.
A doua perioadil a literaturei marl franceze se des-
volta in perioada urmatoare de si rdt1cine1e ei aunt
toate in perioada aceasta. Richelieu fundeazfi Academia
francezd.
la Germania nu se desvoalta in aceasta perioada o
literatura insemnata nationala de i stint oars-care in-
puturi.
IV. Arta.
A. Italia. In fruntea tuturor natiilor in cultura artis-
tica. 11 Pietura : Giotto f 1300 6 Cimabuc contimpu-
ranul sen fac picturil religioasa ang mull superioarg celei
de icoane, din veacul de mijloc. Cimabue ap1ic perspec-
tiva. Sebastian del Piombo t 1547, Andrea del Surto t
1530, Michel-Angelo pictor, sculptor. poet si arbitect,
unul din cele mai marl genii artistica zugra:veste intro
allele judecata de pe urma in capela Sixtiva din Roma
(scoala florentinii). Rafael Santi f 1520 intro alte noun-
marate capo-d opere Madona Sixtina; Giulio _Romano f
1546 (sc. roma*. Titian t 1376, Paul Veronese t 1558,
Tintoretto t 1594 (sc. veaetiana). Leonardo de Vinci f

www.dacoromanica.ro
149
1519 zugravetite dna de taina pe paretele unei mamas-
tiri, trrte§te la Milan, apoi chemat de Frant I in Paris,
Oorrregio 1- 1513 unul din -cei mai incantatoii pictori
(se. lombard). Intro nenumaratii pictori, scolari acestor
maxi maestri se insamna cei trei frati Oaracci t 1600,
Domenichino t 1640 Guido Beni f 1642, Salvator Ro-
sa t 1673.
2). Sculptura. Ghiberti f 1455 din Florenta, lucreaza
in bronz. Michel Angelo ; intro alt(le Moisi pe nionjiiiin-
tul papei Mitt II in Roma. Benvenuto Cellini t 1572.
3). Arhitecturli. Brunellesehi t 1444 lint6u1 arhitect
care parasind stilul gotic al reacului de mijloc revine
la arhit. antica. Bramante f 1511 incepe zithrea Sf. Pe-
tru din Roma. Michel Angelo f 1563 zideOe vestita cu-
p la la acea biserin. Palladio f 1580 arhitectul frumoa-
selor pallte din Genua 4 Venetia.
4),_2usiest, (In veacul de mijloc, episc. Ambrosius din
Milan t 397 introduce cantarea in serviciul dumnezeese:
Gregoriu eel mare papa t 604 introduce cantarea cu mat
multe voci. Guido di Arrezzo sec. XI inventeaza noatele).
Palestrina 1- 1594 creatorul 'nand musici religioase.
Scallatti t 1725 id. Opera se nate pretutindene, alun-
gaud dramele imitate dupa Seneca.
B. Celelalte tell. In Olan la fratii van Eyck t 1426,
1145. P. .Rub,ns t 1640, Rembrandt t 1674 Desvolta-
rea pieurei de , genre" adeca representarea de scene din
viata actualiti in deoqebi de marea pictura istorica Te-
niers t 1685, Ruysdael t 1681, Paul Potter t 1654.
In Germania traesc Hans Holbein t 1534 zugravege
dantul mortilor, Albrecht Dlirer 1548.In Spania cele-
brul Murillo t 1682, Yelasguez t 1660.In Franri 1. le
Poussin t 1665, Lesueur, Olavde Lorrain t 1682. l'oti
acestia sunt pictori ; in celelalte ante, aceste teri de §i
au representanti, acestia nu an valoarea istorica a art4-
tdor italieni. De mentionat aunt seulptorii francezi Jean
Coujon, Germain Piton, musicn1 german Iohau Ecctird,
care desvolta corul protestant.
V Tentrul.
Inceputuri din Veacul do Mijloc: Starita Hroswitha
scr, inspirata de Terentins, mai multe piese, carer le
da, caracter religios e. 980. Misteriile on t ei resentari
dramatice religioase a unor scene din hiblie, nascute in
uritul manastirilor, papa la 1270 in limba latina apoi in
limbilo populare. Lie aice incepe a predomni caracterul

www.dacoromanica.ro
150
comic, m. ales prin rolul diavolului care este represen-
tat ca un caraglliob. Astfel se desbina cu incotul teatrul
do religie, hut nd de motive lucntri lumesti, ant& in Ita-
lia, apoi in Frant;a (avocatul Pate lin' 1448). In sec.
XVI incepe colaNlia serioasa si drama; in Italia Solo-
isisha dupg Eurilsides de Trissino, Rossimunda dupit Se-
neca de Ruccelai 1514. Introducerea dramei cu music4,
Dacus de Po Mimics. Prin introducerea recitativului opera
se comp1eetea4 c. 1600 ; in Venetia de la 1637-1680,
350 de opere. Opera so introduce ii Franta, in perioada
urmuatoare.
VI. Filosofin.
_Montaigne t 1592 francez, sceptic, ;limit; religit i i-
&Ale predomnitoare. Giordanno Bruno t 1600 italian,
este panteist, ars do papa. Baco di Verulain t 1626 en-
glez, nimicirea scolastieei; introducerea metodei experi-
mentale in locul logizei lui Aristotel p. descoperirea Me-
Wrului. De aice propasirea cea mare a stiintelor naturale.
Descartes t 1629 francez, respingerea scepticismului,
basarea filosofici idealistU pe esenta fiintei omenesti, ean-
direa; cogito ergo sum." Hobbes engloz, materialist;
sustiue abbolutismul. _Hugo Grotius t 1645 olandez, pune
iinteite base a dreptulni public prin cartea de iure belli
ae pacis, luptU p. libertatea mlfrilor combat:4.nd pirateria
si capturele. In alte stiinti se insamnil. medicit Vesale
0 Ambroise Paul, Gessner fundatorul botanicei, Cuiacius
si Godofredus mafi iuristi francezi. Se fundeazti acade-
mil de stiinta.: Academia secretorum naturao in Neapole
1560; A. del ('imento in Florenta 1637; Royal Society
in Londra 1645 ; A. des Sciences in Paris 1668.

b). Rasairitul.
(De la supunetea peninsulei Balcanulni de Turd Ostia Ia pacea de
Carlovitz, c 1500-1699).
I. Istoria Tureilor de la moartea lui Nahomed
11, pana la paeea de Carlovitz 1481-1699.
1481-1512 Balazet II, lupte cu fratele snu Djem t
14:15. Luaren Besarnbiei de la Stefan cel mare 1484 (v.
p. 125, 126). Dupa un resboiu cu Venetia 1499-1503

www.dacoromanica.ro
151

resturnat prin fiul seu Selim, favoritul Ienicerilor.


&lira I, 1512-20 ucide pe fratii sei. Resboiu cu Schach
Ismail al Persiei ; cucerirea Masopotamiei 1515 si a E-
gipetului 1517 *), Sultanul une$te in persoana sa $i dem-
nitatea religioasa de Calif.
1520 1507. Solirnan I. Culmea intinderei $i inflo-
rirei imperiului otoman. 1) Resboiu ca Ungaria si cu
Ferdinand in 6 espeditii 15211 667 (p. 135) ; in ace-
la$ Limp resb. neintrerupt eu Carol V, pe apa (Chairredin
Barbarossa si Andreas Doria), arnieitie en Frant I, $i
Henric II, de Frantia care dobandesc proteguirea Cres-
tinilor $ezatori $i a pelerinilor din orient. Rezultat : cu-
cerirea unei parti din Ungaria cu Transilvania ; pentru
partea rainasa lui Ferdinand, aceasta plate$te pe an Por-
tei 30,000 galb. 2) Cucerirea ins. Rodos de la Cavalerii
Ioaniti, ce se arsaza pe Malta 1523. 3) Resb. cu Per$ii,
cucerirea Bagdadului 1536. 4) Resb. cu Petru Rares ;
administratie otomana in Besarabia 1538. 5) Resb. cu
Venetia $1 cu liga Sfanta (Papa, Venetia, Carol V). Ven.
perde ins. Arhipelului, Morea si Dalmatia. Soliman moare
la Sigeth in a 5-a exp. c. Austriei.
1567-1607. Sultanii peinei la pacea de la Sitvatorok.
Inceputul decaderei Osmanilor. Selim 111567-74 , mare
sporire a bacsisului dat Ienicerilor la sehimbari de domn
$i pe care il cer ca un drept. Supunerea Arabiei, luarea
eiprului de la Venetieni. Flota turceasca staramata la
Lepanto de don Juan de Austria 1571 ; Crestinii nu se
folosesc de isbanda.Amurat III. 1574-95, desfranat
nesatios de averi, mare inriurire a serailiului in tre-
bile Statului, &Were launtrica ; luxul nemasurat aduce
o grozava coruptie, deasft schimbare in dregatoriile van-
dute $i speculatie cu domniile romane. Anteiul tratat co-
mercial cu Anglia (Elisabeta) i ambasada fixa in Con-
") Egipetul sub Arabi 641-1251. Ultimul sultan Turan-Schah
ucis de Manieluci arniat4 de streini cumparati de la Gen-
gis-Kban. 1251-1517 Egipetul sub Maineluei.

www.dacoromanica.ro
152

stantinopole. Sultanul sustine alegerea lui Henric de Anjou


in Po Ionia p. a nu se alege vre um principe austriac sau
czarul Rusilor ; de aceasta se teme din cauza unitatei de
religie a Rusilor cu erestinii din Turcia. Resb. cu Persia
si cucerirea qiorgiei 1576-96. Resb. eu Austria corn-
plicat cu luptele c lui. Mihai Viteazul care se urmeaza
si subMohamed 1 I 1, 1595-1603 Ahmal I, 1603
17, sfarsit prin paeea de la SliTatoruk 1606. Imps-
ratul scapa de tributul de 30,000 galb. Egalitate intre
Sultan §i Imparatul ; ambasade mutuale.
1617-1648. Progresul decaderei Statului taxcese m.
ales prin lupte interioare. Osm en II, 1619-22 ucis
de feniceri pe care Troia sa.-i nirniceasea. Un an inain-
tea hii domnise Micstafa I, un idiot ce fusese resturnat,
si acum se restabileste pen`ru a fi ear resturnat in 1623.
Amurat IV, 1623-40 luptit cu Abaza Pasa, resbunato-
rul lui Osman, cu Fachredin emirul Druzilor 1623-34
si cv Persia 1639 ; eu Polonia din canza pradaciunilor
mutuale a Cazacilor si Tatarilor 1633-34.-7 Ibrahim
1649-48, resturnat p. delapidarile si jetfurile protegui-
tilor haremului. Sultana Kosern, sotia lui Ahmed muma
lui Osman si Amurat si bunica lui Ibrahim are cea rn.
mare inriurire in trebile Statului.
1648-1687. Moliailik Iv. Lupte en George 11, Ra-
coti din Transilvania si cu Mihnea din Muntenia apoi
cu Austria ce sustinuse pe Racoti apoi pe Kemeny c.
Turcilor ; pacea cle la Vasvar 1665. Resboiu cu Venetia
si eucerirea Candiei. Cavell inchinandu-se Tureilor pro-
Toacet resb. cu Polonii. Sobiesky general bate pe Turci
la Chozeim, apoi ca rege la Lemberg ; ince la 8uravna
1674. Turcii raman cu toate aceste suzerani ai Cazaci-
lor. Resb. en Rusii p. ajutorul dat Polonilor ; pace la
Badzim 1681. Mamie resb. cu /iya sfanta-1699 : Con-
spiratia magnatilor din Ungaria germ. p. a se da Tur-
cilor, sub .E»zerie Tekely, da nastere acestuia. Caret Mus-
tafa incunjura Viena, eliberata de Sobiesky 1683. Cetatea
Gran reluata, dupa 140 ani de stapanire turceasca. Liga

www.dacoromanica.ro
153

sfanta intre Leopold, Sobiesky, Venetia si Rusia c. Tur-


cilor sub patronarea papei Inocentiu XI p. recapatarea
posesiilor cucerite de Turci. Buda reluata, de asemene
Belgrad, Semendria s. a. m.; achiducele losef curonat
rege ereditar al intregei Ungarii 1687 ; Trdnsilvania o-
cupata 1687. Mohamed find resturnat, lupta se Lumen
sub Soliman 11 1687-9 i Ahmed 11 iti81-95 si
Mustafa II 1695 1703, Victoriile Austriei la &don-
hewn 1691 si la Zenta (Princ Eugen de Savoia) 1697
adue ,
1699. Pacea de Carlovitz : Ungaria (afara de bana-
tul Temisoarei), partea cea mai mare din Slavonia si
Croatia tree la Austria Ukraina, Podolia en Kamenitza
inapoite Poloniei. Morea cu cate-va inside inapoite
Venetiei.
Cu Busia pace mai tarziu 1702 prin care ea pastreaza
Azowul. Turcia incetcaza a fi pukre infricosata. Natiu-
nile apulni ineep a co»sidera existenta ei ea neeesara
pentru a'si putea esercita comertul en Orientul in eon-
ditii de egalitate.

I. Istoria Ungariei do la originea Slatalui palm


la pa.ea do Carlovitz 894-1699.
Istoria Ungarici phial la batillia de la Illohacz
894 1526.
894-972. Ungurii asezati in Panonia sub Almos si
Arpad (-I- 900) devasa Germania. ltuti la Merseburg
933 si la Lech 935 se astitmOra.
972 997. Ducele Geisa I, se ere§tinizaya prin inrin-
rirea sotiei sale 8arolta.
997-1038. Stefan I, c. sfant intemeetortd Statului
Ung. Catolieismu, sistemul feodal, liniba latina in bise-
riea ;,i stat. Ciderea poporului de jos; predomnirea cle-
raid (maro parte strein) si a magnatilor. Opunerea par-
tidei barbare nationale. 14tra 1038 46, unneaa a
favora po streini.Andreitt I, 1046-60. Revolta partidei

www.dacoromanica.ro
154
nationale, nfidusita: sub Bela 1, 1060-63. Sub Salo-
mon 1074, GPisa 1-1077, Ladislau 1-1095 i Coloman
1114 se cuceresc Croatia si Slavonia 1089 apoi Dal-
matia 1102. Dupa Stefan 1I-1131 si Bela LI 1141
urmeaza Geisa 11-1162 sub care Germam din Flandra
si Elsas sunt tAtemati in Transilvania. Sub Bela III-
1204 insurat cu Bora regPlui de Frantia, inriurire fran-
ceza in Ungaria. Sub Andrei II -1235 cre4erc mare a
puterei nobililor, bnla de cur: liberare de dari ; dreptul
de resistenta contra regelui in caz de violare a bulei.
1241. Devastarea Ungariei de Mongoli sub Bela IV,
1270. Dupii esirea lor, Bel t cbiama Germani si Italieni
in Ungaria. Cultura viilor de Tokay ; fundarea mai mei-
tor ora;.e intre care Ofen. Pupa Stefan V-1272, La-
dislav Cumanul 1290 vine ultimul rep ereditar din
dMastia arpadianit Audrei III -1301.
1301. l`ngaria regal cloak'. Dupa 7 ani de turburari
se alege Carol Robert de Anjou (din Neapole) 1308
42Ludovic eel mare 1342-82 ales si rege de Polonia.
Cultivarea UngariA pun inriurirea italiaiiu, universitate
in Fanfkirchen; Venetia tributara; domnote catva timp
si asupra Italiei inferioare (p. 115).Sigismund 1382
1437 imparatul german capiita, coroana ungureascu cc
ginere at lui Ludovie. Lima' cu Turcii 1391, cu nobilii
si cu husitii ce fug in Uttgaria Favorisaz a. orasele dan-
du-le drept a tritnite deputati in adunarca magnatilor.
Armatrt din nobili mici p. a seapa de preponderenta, meg-
natilor.Elisabeta fiica lui, casatorinduse ca Albrecht de
Austria imp. germ. apoi eu Vladislav de Polonia aces-
tic domnese pe rand in Ungaria. Dula moartea lui Vla-
dishy, la Varna 1444. ramithe thul lui Albrecht eu Isa-
bela, Ladislav Postumul 1444-1458 sub tutela liii loan
Corvin de Huniade guvernatorul Transilvaniei. Ambii
mor de odata si se alege rege fiul hti Corvin, Matei Cor-
rin 1438-1490, respinge pe Turci, cucereste Bosnia, ic
Moravia si Silesia de la Frideric 111, fundeaza Universi-
tater% din Presburg, o mare biblioteca. in Ofen, aduce
multi mesteri i invatati streini. Ungaria primestc cul-
tura Apusului m It mai tare decia alto teri din Orient,
tiind mai aproape de el. Vladislav de Boemia 1490
1516; cumplita rescoala a teranilor sub Dosza 1514 pro-
vocata". prin asuprirea lor de magnati, efectul feodalis-
mului.Ludovic Ii fiul seu 1516-26, cade in batb-Aia
de la Mohacz 1526.
1526-1699. Ungaria sfeisietei sub do»anare streinci.
Duo Mohacz, parte de Unguri aleg rege pe Ferdinand

www.dacoromanica.ro
155

fratele lui Carol V, parte pe Ioan Zapolia 1526-1540


fost voevod de ardeal, acesta sustinut de Turci. In timpul
lui Soliman Ungaria impartita intre imparatul german care
plateste p. partea lui, tribut sultanului i loan Zapolia
care pastr .aza cealalta parte si Transilvania sub suzera-
nitate turceasca. Ferdinand se impaca eu Zapolia ea du-
pa moartea acestuia restul Ungariei si Transilvaniei sa
treaca la Ferdinand 1538 ; dar Ia rno4rtea lui, sotia sa
IsabeIa. proelama rege pe fiul ei loan Sigismund 1541
1545 sub tutela ep. Martinuzzi si suzeranitate turceasca.
In 1545 Turcii prefac partea Ungariei de sub ei in pa-
qalie cu resedinta in Oren. Ioan Sigismund ramane
Vocrod de Transilrania tributard Tureilor, Ungaria im-
partita intro Turci si casa de Habsburg. Ruinare totala
Ungariei prin doue secole de lupte necurmate pe teri-
torul ei, intre Turcia i Austria prin neincetatele fre-
cari intre pasii de la granita eu trupele imperiale, ne-
putanduse niei odata trage lamurit limitele intinderei
ambelor imperii. De la 1565 se adaog certele religioase
interioare provenite din venirea Iesuitilor in Ungaria f$i
lupta lor contra protestantisrnului. Resboaele cele mari
sunt : 1) 1526-1567 Exp. lui Soliman I, term. prin pa-
eea din 1566 ; 2) Resboiul terminal prin pacea de la
Sitvatoroc 1593-1606 ; 3) Resboiul term. prin pacea de
Vasvar 1661-1665 ; 4) Resboiul ligei sfanta term. prin
pacea de Carlovitz 1683-1699.

III. Istoria Poloniel de la originea Statului


pana la inoartea liii August lE de Saxa 960-1733.
1storia Poloniei 'Anil la lageloni 960-1386.
Popoare Slave ocupa in secolii VI ki VII locurile 0,-
riisite de Germani : Venzii in Prusia, Cechii in Boemia
si Moravia. Slovenii in &hitt, Carniolia si Carintia. A-
sezki rnai puternice la Dunarea de Jos in terile romiine
Serbia, Bulgaria, lliria, Dahnatia, Bosnia, Slavonia, Croa-
tia si pima, in Macedonia si Grecia Trunchiul princi-
pal al Slavilor ram'aue in Nor-Ost: Lefii la Vistula; alti
slavi numiti mai tarziu Itiqi mai spre rash,"rit.

www.dacoromanica.ro
156
Rainura slava a Lefijor asezata i. Vistula si Oder, ini-
Oxtail in Po loni Finga Warta si Oder, Masovi la Vis-
tula mijl. Bialocrobati la Vistula sup. Sileziens 1. Oder.
Polanii sau Polonii devenind mai puternici dau numele
intregului neam. Dupa tradifie, cel in. vechiu principe
este Lech; MIS stingerea familiei sale P. aleg pe Psast;
cu al 4-le Piast, Miescislav, incepe siguranta istorica.
? 960-992 .Miescislav. Poionii ce primiserii in parte
crestinismul bulgar (p. 87), tree la catolicisni, cazand si
sub euzeranitatea lui Oton cel Mare. Infiintarea ep. de
Posen, introducerea feodalismului.
992-1025. Boles luv uneste toate triburile polone in
un stat, intinde marginile terei spre apus fang in Mo-
ravia, spre asarit pan& la Kiev. Capata" corona regalg
de la papa 1024.
Polonia desbinatd in ducate, lupte contra Germanilor,
Rusilor, Litvanilor si Prusilor, care singure mai mantin
unitatea neamului. In contra Prusilor eheam'a ducele
Conrad de Masovia pe Cavalerii Teutoni din Asia 1230
In timpul imp. Frideric II Po lonia scapa de sub Ger-
mania.
1305-1333. Vludislav I nepotal ducelui de Masovia
uneste ducatele polone ear in un reg cu cap. Cracovia.
Casimir cel mare 1333-1370 fiul pieced. cucereste Ga-
litia si Rusia rosg. Cu el stingiinduse familia Piastilor
nobilii aleg domu pe regele Ungariei Ludovic cel Mare
1370-1386 care le acerb pentru aceasta scutire abso-
lutd de orti ce ddri.
Po Ionia, inchisii; din spre miiri, en foarte putine oracle
aria o populatie mai mult ampeana, impartita in no-
bili, proprietari de piimat, i erbi muncitori. Comert
si indlistrie putina, in miina streinilor, mai ales Evrei.
Nobilii ertstigg tot mai multe privilegii i drepturi fata
cu regele.
1386-1570. Dinasia electiveredithrA a Iagelo-
nilor. Perioada cea mai infloritoare a Poloniei. Murind
Luovic fara mo0enitor, nobilii aleg rege pe Iagello du-
cole Litvaniei nurnit Vladislav II 1386-1434. Litvania
ere0inizata, unita cu Polonia Vladislav III. 1434
1444 e i rege de Ungaria ; moare la Varna c. Turci-
lor. Casimir IV 1447-1492; lupta mare c. ord.
Teutonic pe care '1 supune 1466.

www.dacoromanica.ro
157

Sub aceste trei domnii, puterea nobililor creste mereu.


Ei formeaza adunari provinciale unde se intelegeau asa-
pra intereselor lor inainte de a merge la adunarea ge-
nerala, dieta, 1404. Capata dreptul de a nu fi arestati
fara judecata 1430. Dreptul de a declara resboin si a
inchee pace trece de la rege la dicta 14o4. Fiind nobi-
lilor cu greu a veni cu totii la dieta se intoemeste ca
fie-care district sa trimita la dieta cate doi representanti
cu mandat ilnperativ, care representanti formau inipreuna
cu membrii clerului inalt $i cati-va dregatori mai marl
a. n. parlament polon 1468.
Sub Ioan I Albert 1492-1501, Alexandra 1501
1506, Sigismund 1 1506-1516 $i Sigismund 11 1546
1572, cu care se stinge familia lagelona, Po Ionia castiga
in intindere teritoriala i devine cea mai insemnata pu-
tere din Orient. Dar pe langa causele de decadere ex-
puse se adaug turburari religioase aduse de disid(n(i
(calvinisti, protestanti, sociniani refugiti in Po Ionia); ei
capata Ia urnia drepturi egale cu Catolicii.
1584. Po Ionia regal electiv. Inceputul decaderei ei;
Ilenric III de Anjou doinueste cate-va luni 1574Ste-
fan Batori prine. Transilvaniei 1575 1586. Sigis-
mund III de Svedia 1586-1632. Acesta urmeaga si in
Svedia de Ia 1592-1600 dar din causa deosebirei de
religie intre Po Ionia $i Svedia, unirea se ripe alegan-
du-se in Svedia Carol IX tatal lui Gustav Adolf. Res-
boiu en Polonii reinoit de Carol X Gustav in contra fii-
lor lui Sigismund III, Yladislav 11 1632-1648 $i loan
Il Casimir 1648-1672. Polonii br tuti la, Varsovia 1656
inchee pacea de Oliva 1660 prin care perd la Svedia
Livonia si Estonia, ear Prusia scapa de sub suzeranita-
tea bor. Resboiu cu Cazacii cari din cauze religioase tree
sub suzerauitate rusasca 1654. Resboin cu Rusii in care
Polonii perd Smolensk, Kiev $i tara din colo de Nipru.
Pe !toga perderile exterioare, cregterea puterei nobili-
lor prin dreptul abnorm a liberum veto (un singur vot

www.dacoromanica.ro
158

contrar a unui nobil, faces sa cada ori ce propunere in


parlament). anarhie interioara.
Pupa Mihail Wisnoviechi 1672-1674 vine loan So-
blesky 1674-1696 liberatorul Vieaei 1683, lupta cu
Turch, dar recunoaste cedarile Acute Rusiei. August II
de Saxa 1696-1733 lux si coruptie nomarginita ; se
sprijine pe Rusia contra unui partid ce vroia sa aleaga
un principe francez (pr. de Conti) De aice dusmanie cu
Svudia (Carol XII). August e resturnat doi ani cat dom-
neste Stanislaus Les2insky 1704-1706 cel. pus de Carol
XII, apoi revine la tron.

IV. Istoria Rusiel de la inteineerea Statulul plina


la moartea lai Petra cel mare 802-1725.
Istoria Rusiei pang. la Ivan Wasilievici I, 862 1462
In secolul VI fundarea oraselor Slave Kiev, Nowgorod.
Sim ii de la Nipru amenintati do Chazari; cei de la
Wolchov de Waregi, natie scandinavii goticii ce ie nu-
mf le de Rugi in secolul IX. Until mai multe lupte prin-
cipii Waregilor intemeiazg o divastie la Slavii din Nov-
gorod. Rusii se slavizaza tsi dau numole lor natiunilor
slavone de acolo.
862. Ilarik in Nowgorod. Un alt Stat rus se fun-
deaza de WareguI Ascold in Kiev, de undo alunga pe
Chazari.
882. Olaf urmlitorul lui Rurik supune Statul Kiev si etre-
mail, aloe resedinta. Pritdaciuni contra imp. de ligsarit.
855. Olga vacluva lui Igor, um. lui Olaf, se boteaza.
Rusii incep a primi erestinismul reisdritean, precum o
facuse si Slavii din peninsula Balcanului.
1233. Rafii cad sub Mongoli. Geugiskban bate pe Rusi
la Kalka si i supune afarli de Novgorod. Sub dozonia
Mongolilor, Rusii poarta resboae cu Svedezii, Polonii, Lit-
vanii, perd Volinia si Kievul, la acesti din urma 1320.
1402-1505. loan Vasilievici I, 'eel Mare, scoate
Rusia de sub Mongoli; stremuta resedinta la Moscva, se
insoara cu o princesa bizantina, intemeiaza idea ca cza-

www.dacoromanica.ro
159

rul este mostenitorul natural al imp. de Rastirit. Nea-


tarnarea biseritei rusesti prin crearea unui Mitropolit
ales de episcopii terei, dupa, caderea Constantinopolei.
Reguleaza neimpartirea imperiului ; aduce mesteri din
Germania si Italia -- Joan Yasilievici II eel Cumplit
1533-1581 cucereste Kazan, Astrachan, o parte din Si-
beria. Infiintaza tipografii, face tratat comercial cu An-
glia, creaza armata permanenta a Strelitilor ; supune pe
Cazaci. Cu Feodor 1587--1598 se stiuge dinastia lui Rurik.
1598-1613. Perioada de anarhie. Un calugar sa da
drept Demetrius fratele lui Feodor. euprinde Moseva cu
ajutor polon. TJrmeaza alti 3 pretendenti ce sustin a fi
adeveratul Demetrius, sustinuti de Poloni, Svedezi etc.
1613. Casa Romney. 0 adunare de boeri, preoti si
deputati orasnnii dau lui Mihail Bomanov 1613-1645
putcrea absoluta a CzarilOr. Alexei B. 1645 1676
cucereste Smolensk, Kiev si a. de la Poloni (loan Casi-
mir). Cazacii tree de la Poloni sub ascultarea Rusilor cu
care erau de aceea$i religie ; crearea de mauufacturi $i
exploatarea rninelor. Feodor 1676-1682 /van H 1682
1689 fiul m. mare a lui Feodor, pus de Streliti pe
tron, resturnat de fratele seu mai mic Petru.
159-1725. Petru eel Mare. Civilisaterul Rusiei,
cheama multi streini, mai ales meseriasi si constructori
de corabii, deschide mine, trimite multi tineri in Apus;
merge in Saardam (Holanda) unde invata el singur con-
structia corabiilor. Preface armata sa pe piciorul euro-
pean. Cucereste Azovul prin pacea din 1702, constru-
este o iota pe Mama Neagra ; in lupta en Suedia, bate
pe Carol XTI la Pultava (v. Ist. Suediei). Isi deschide
marea Baltica i fundeaza Petersburgul la 1703, pune
stapanire pe marea Caspica. Suprima demnitatea pa-
triarhala si inbintaza un sinod presidat de dansul, ca
autoritate suprema eclesiastica. Prin infiintare de porturi
trezeste navigatiunea, favoriseaza mult industria si ma-
nufacturile, fundeaza o academie de stiinti in Petersburg.

www.dacoromanica.ro
160
T. Teri le Romilne.
a) Moldova.
(De la moartea lui Bogdan pang la scoaterea hi Di-
mitrie Canteruir 1517 1712).
1517-27 gtefdnita V, fiul lui Bogdan, ales de tara,
inoeste en Sigismund al Poloniei tratatela tathlui sen
inchiete pe deplina egalitate ; se leaga a merge contra
Turcilor. Petra Rams 1527-46 in done domnii, tiu
nat. a lui Stefan eel Mare Reinoeste tratatul lui Bogdan
cu Turcii in aceleasi conditii. Lupte in Ardent : Cand
Zapolia e alungat de Ferdinand, Petru il ajuta, bate ar-
mata imper. la Feldioara ie 50 de tunuri, prada pe StO
partizani imparatesti 1529, cuprinde apoi Bistrita pe
care o core ca multamita ; dar amenintat de Zapolia cu
Ora la Soliman o paraseste. Dupa a tria exped. 1533
Soliman trirnite pe un venetian din Const. Lud6-ie Gritti
ca sa delimiteze Ungaria turceasea de cea germana ; a-
cesta vine cu planul de a resturna pe Zapolia si a pune
pe flii sei domni in terile romariaZapolia rescoala Ar-
denial ; Petra Rares {ii Radu Paisie insarcinati a ajuta
pa Gritti, il insala ; el moare ucis in Medias 1530. Lup-
ta lui Petru cu Polonii pentru Pocutia. Petru batut la
Obertin 1531; mina lupta cu Polonii 1538. Tanguirile
Polonilor, uneltirile lui P. cu Ferdinand pentru a capata
Bistrita, uciderea lui Gritti, atacul contra Chiliei aduc
'pa Soliman contra lui Petru. El fuge in Transilvania
1538. Soliman pune domn pe Stefan Larusta fiu natu-
ral a lui Bogdan, preface pcfcherd in liaracia (tribut)
de 10,000 °alb. Ucis fiind de- boeri i urmeaza Alexan-
dru Cornea care fuge cand se intoarce Petra 1541. Dorn.
nia recapatata cu marl cheltueli la Constantinopole. Pe.-
tru zideste mai multe monastiri intre altele Probota si
Rasca. Imprumuta pe electorui Ioachim de Brandeburg
cu sume insemnate.
1546-1596. .Domnii de la Petra Ilaref pand la Mo-
tilefti. Elia 1546-51 fial lui Petru ales de boeri. Tur-

www.dacoromanica.ro
161

eindu-se se duce la Constantinopole. Stef«n 1551 52


frate lui Elia, mare tiran se deda la obiceiuri tureesti,
persecuta pe arineni pentru a se imbuna cu biserica; ucis
de boeri. Dupa Joldea vine Alex. Lcpufneanu 1553-66
in done domnii, depune omagiul lui Sigismund, se ea-
sntoreste en Ruxanda him lui Petru Rares. Resturnat
de Jacob Eraelide Despot 1561-63 strein peotestant ce
ba zicea din familia lui Rares. Sporeste haraciul anca
eu 10,000 galb.; vroeste sa restoarne pe Petra Sehiopul
din Muntenia ce tinea eu Lapusneanu. Aduce protestanti,
intre altii pe Lucinius Gaspar Peucer, ginerele lui Me-
lanchton face coaIi in Cotnari cu multi scolari subvert-
tionati, combate hnoralitatea mai ales desporteniile eele
nerusinate, tinde a reforina biserica. Opositie puternica
in boeri : Gnspar eu multi altii otraviti. Tomsa insala
lefegii streini ai lui Despot si-i macelare0e. Despot in-
ehis in Suceava, prins i ucis. Resbunari singeroase,
contra partizanilor lui. Pe aeest Limp Wolfgang Schrei-
ber vinde carti de invetatura religioasa scrise in limbo,
romana. Stefan Tomsa 1563-64 resturnat de Lapis-
neanu ce s'intoaice pus de Turci ; resbunare cumplita
contra boerilor ; strica toate cetatile afara de Hotin 5i
stramuta capitala de la Suceava la Iasi ; moare otravit.
Bogdan IV 1566 71, minor sub epitropia Ruxandei ;
mare amicitie eu Polonii ; tratat eu ei contra tuturor
dusmanilor afara de Turci. Persecnta pe Armeni. Pe
eand Bogdan era prins de un creditor polon. Moldovenii
cer de la Selim domn pe Ivonia s«u _TOM I 1571-74
un fel de Vlad Tepes, restabileste prin energie or 'inen
diseiplina ; intrigile Kiajnei vrau sa'l scoata ; el refnza
a indoi tributul ; lupte eroiee cu Turcii pe care i bate
in einci randuri, pana cand tradat eade in manile lor
in batalia de la Haft. _Petra Sehioped 1574 -91 in
Moldova eel cu haraciul prea mare." Doi aventuriori
Ioan si Alex. Poteoava ii restoarna de doue oni, p atm
care e mazilit Urmeaza twin Eretieul 1580-82 pus de
Turci, pune zeeiueala pe boi, rescoala in tara. Petru

www.dacoromanica.ro
162

restabilit, zideste monastirea Galata, Mitropolitul Gh.


Movila refusa primirea Calendarului Gregorian. Nevoind
a mai urea tributul, Petru paraseste domnia.Aron Ti-
ranul 1591-95 pus de Turei. ample tara de ereditori
Turei ; garda de streini, mazilit odata, el este restabilit
prin insistenta creditorilor sei la Poarta. Tratat cu Si-
gismund Batori-c. Turci lor.Stefan Resvan 1594-96.
1596., 633. Domnii de la leremia Movih la Vasile
Lnpu.
Wul Doninilor
Ieremia Movila 1596 Stefan Tomsa (II-a) 1621
Simeon Movila 1607 Radu Mihaiu (II-a) 1623
Constantin Movila 1608 Miron Barnovschi 1626
Stefan To msa 1612 Moise Movila 1630
Radu Mihail 1616 Alex. Radu 1631
Gaspar Gratian 1618 Alex. Ilie 1632
Alexandru IV 1620 Moisa Movila (II-a) 1633
Cu Ieremia Movila incepe inriurirea polona in Moldova,
alungat de Mihaiu se reintoarce dupa ce acesta e batut
de Basta si il bate pe Mihaiu la Telesin. Ceilalti domni
pu§i cei mai multi direct de catra Poarta, intre care Mi-
ron Barnovschi care abdiea nevoind se mareasca tribu-
tul catra Poarta. Alexandra Ines favoreste pe Greci,
persecuta pe boeri, care se rescoala sub Vasile Lupu,
ce ajunge $i Ia domnie dupa Moisa Movila.
1634-1654. Tasile Irodit I. Liapn.. Capata de la
Poarta, scutire de tribut pe trei ani. Taranii ruinati prin
multele resboae si devastari ii perd razasiele si ajung
in majoritatea lor muncitori pe pamenturile boerilor,
$erbi ai pamentului, neputandu-se inuta de pe o mosie
pe sits. Limbs roman& strebate pe deplin in caneelaria
domneasca si in biserica. Ureche scrie domnii Moldovei
1590, Varlaam, mitr. Moldovei introduce limbs romana
in biserica 1643, traduce Cazania 1643, scrie respunsul
la catehismul tiparit in Belgrad 1645, tipareste noul tes-

www.dacoromanica.ro
163

tament 1638-1644. Carte romaneasca de inv64atara a


pravilelor Imparatesti tradusa din elinete 1646. Sub
dansul se luereaza baile de metal : aur si argint, se or-
ganiseaza scoala din Trei-Erarhi (teologie, drept, limbe-
le clasice), organisata de Sofronie, direetorul scoalei din
Kiew. Dosofteio mitr. traduce psaltirea in versuri 1680.
Luptele cu Matbeiu Basarab, pentru scoaterea acestuia
din domnie in 1637. Reinoirea luptelor in 1645. Matheiu
Basarab unit cu Racoti, pentru a inlocui pe Vasile Lupu
prin tiheorghe Stefan, intra in Moldova, unde e batut
de Vasile Lupu, cu agintor tataresc ; treeand in Mun-
tenia Vasile Lupu e batut la _Pinta, dupa care fu prins
si in curand mull.
1654-1711. Domnii de la Vasile Lupu pdnd la Du-
mitru Contemir.
$irul Domnilor
1654-1658 Gheorghe Stefan IX.
1658 1660 Gheorghe Ghica
1660-1662 Stefan X.
1662-1666 Eustratie Dabila
1666-1667 Duca Voda
1667-1669 Ilia.3 IV
1669-1672 Duca Voda a 2-a oara
1672-1674 Stefan Petriceieu
1674-1676 Dumitrascu Cantacuzin
1676-1679 Antonia Roset
1679-1684 Duca Voda a 3-a oara
1684 1685 Dumitraseu Cantacuzin a 2-a oara
1685-1693 Constantin Cantemir
1693-1696 Constantin Duca
1696-1701 Antioh Cantemir
1701-1704 Constant. Duca a 2-a oara
1704-1705 Mihaiu Racovita
1705-1708 Antioh Cantemir a 2-a oarii
1708-1710 Mihaiu Racovita a 2-a oara
1710-1711 Nicolai Mayrocordat,

www.dacoromanica.ro
164

Tars cade tot mai mult sub Turci, care schimba dom-
nii dupa placul lor ; banii incep a jfica un mare rol la
Constantinopoli pentru capatarea domenielor romane si
brood incep cu Clantaci,zin a veni la domnie. Domnii Mol-
dovei indatoriti de catra Turci a merge cu ei in expe-
ditiunile lor d. e. in contra Tatarilor. Cheltuelile pentru
capatarea domniei se revarsa asupra terei sub forma de
grele biruri (pogonatul, vadraritul, fumaritul, etc.) din
care causa teranii decad necontenit, platind singuri da-
rile. Poarta incepe a numi la domnie pe dragomanii sai,
precum face cu Necolai Voda Mavrocordat.
b). Tara Munteneascd.
(De la moartha lid Vlad Tepe. Viet la moartea lui
Const. Braneoveanu 1493-1714).
1493-1521. Domnii religioase a lui Radu V si N.
Basnntbil.Radu V. cel Mare 1493-1508 ; patriarhul
Nifon refngit in Muntenia organiseaza biserica ; episc.
de Rininic si Buzeu. Dupa Milaciu III eel Ben 1508
11 resturnat de Parvulesti, vine Vladutie 1511-13 si
el resturnat cu agiutor furcese ; apoi Ntagoe Basaraki
1513-1521 foarte religios. Zideste monastirea de Arge6
Mitropolia de Targovistea, impodobeste rnonastirea din
A tos, Sinai, Ierusalim. Cheltueli colosale peniru aduce-
rea moastelor lui Nifon, pentru sfintirea monast. de Ar-
ges. Ineeputul instrainarei manast riloy terei cu averile
lor inchinandu se (punandu-se sub jurisdictia) episcopii-
lor streine din Atos, Ierusalim, Constantinopoli, in con-
tra dreptului canonic. Neagoe autorul unni tratat poli-
tico-moral pentru flub sea Teodosie saris in romaneste (?).
In privirea politica tara e slaba ; dare de 600 copii p.
corpul lenicerilor.
1521-1546. Domnii de la Neagu la Mircea Cioba-
nnl. Teodosiu 1521 sub -tutela unchiului seu Preda,
resturnat de boerii din Buzeu, care pun pe Radu Calti-
garul resturnat si el de Rada de la Afamati 1421 29
care domneste in doue randuri intrerupt prin domnia unui

www.dacoromanica.ro
165

Vlad VIII Basaralui. Radu taet de Turci care pune


domn pe Moise fiul lui Vlad. Acesta resbunandu-si asu-
pra boerilor e pftiAt la Oust. si nevoit s fuo in Tr.
De nice vine cu ajutor c. lui Vlad IX 1530 32. Fin-
tild V 1532-34, ucis de boeri, Radu iXPaisie 1534
46 fost egumen de Arges ie parte la uciderea lui Gritti
(v. Moldova) pentru care e mazilit de Turci, urmandu-i
Petru I. In eurand resturnat, intra in Tr. prinde pe
Mailat, ce vroea sa se declare Yoevod din ordin turcese
in uni6 cu Pefru Rares 1541.
1346-1593. Domnii de la Mireea Ciohanul la Mihaiu
Viteazul, Mireea III Ciobanul 1546-59 fiul liii Mihaiu
cel Reu, pus de Turci. Intro, de doue ori in Ardeal din
ordinul lui Soliman. Nazi it in 1554 i urmeaza Patraru
cel Bun pentru ca nu au ucis pe boeri," otravit in
1558 de Vornicul Sokol. Mircea se intoarce si moare,
Petru III Sehiopul 1559-1562 fiul lui Mircea, sub tu-
tela doamnei Kiajna fiiea lui Petru Rares. Lupta de la
Serpanesti contra boerilor partidei Sokol. Petru ajutat
de Turei ; haraeiul sporit. Murind Selim mazileste pe
Petru, dar Kiajna face sa-lu numeasca domn in Moldova,
ear in Muntenia vine frate-seu Ale.vandra II nevristnic
1367-77 sub care tot Kiajne domneste. Mihail Galcata
1577 90 in done randuri intrerupt prin domnia lui P.
Cereal 1583-85 liul lui Pritrascu. Mihail spore* biru-
rile : galeata, napastea, zecimea de stupi din 5 unul. Ur-
mean Stefan Surdul 1591, Ale.vandru 1.111591 93, apoi
1593 1601. Mihain Viteazul. Pentru a seapa tara
de neoriinduelile Turcilor, faee un tractat eu Siomund
Bathori vi eu Aron a! Moldovei, ucide Turcii din Bucu-
resti. Treee Dunarea arde Rusciucul, Silistra si IIhrsova
precum si Braila, care erau in manile Turcilor ; veniud
In tron Sultanul Mahomet III trimitr, pe Si»an-Pasa,
care este batut de Mihain la Caluyareni in 13 August
1795. Dupa bataie Milmiu se retrase in spre munti apoi
se scot Turcii din tara cu ajutorul liii Sigismund i al
lui Resvan, care cand se intoarce e batut de leremia

www.dacoromanica.ro
166

Movila. La 1596 Sigismund Bathori, trace Transilvania


imparatului Rudolf, in 1599, calca tractatul oi cheama
Pe Andreiu Bathori, cardinal din Po Ionia, la domain
Transilvaniei, aeesta se uneote cu Ieremia Movila c lui
Mihaiu, rare atunei se hotare,?te se-i scoata, pe amendoi
din donmie Bate la Se limber pe Andreiu Bathori i ea-
pats domnia Transilvaniei, bate apoi pe Ieremia Movila,
devenind do»tn peste c le trei tcri omane. Ungurii din
Transilvania, duomani lui Milmiu, promisese lui Rudolf
supunere daca 6i vor scapa de Mihaiu oi ofera guvernul
terei lui .Basta, generalul anstriac, Basta bate pe Mihaiu
la Miriolau (18 Noemvrie 1600), apoi Polonii il bat la
Telesin. Mihniu se duce la imparatul Rudolf, care-i da
comanda, alature cu Basta in contra lui Sigismund I3a-
thori. Ambii bat pa Bathori, dupa aeeea naseandu-se o
gelosie intre Basta oi Mihaiu, el este ueis de Basta (1601).
1601-1711. Dontaii de la Miltaia Viteazal pciaci la
moartca lvi Conetantin Branoveanu.
$erban .8taralt 160 l--1610. Szekely aluno pe Basta
en ajutorul Turcilor, Qerban unit cu imparatul Rudolf
ucide pe Szekely. Dupa aceea Gheorghe Bathori ajunge
domn Transilvaniei eu ajutor tureesc. El vra se devina
oi domn Munteniei, dar boerii aleg pe .Radu Mihnea
16 .0-1616. Dupa el urineaza Alexandra Yoda 1616
1619, apoi Gavril Yoda 1619-1620. Dupa alti doi domni
Leon Yoda Tomfa 1630-1633, sub care se revolta bo-
erii, pentru favorirea Grecilor 4i impunerea de dari, pe
care nu le putea scoate de la popor. Conductorul revol-
tei este Matheiu Basarab, care ajunge i domn eu aju-
torul lui Mehemet-Abaza-Paoa.
Mothein Basarab 1633-1654. Luptele cu Vasile
Voda. (Vezi la Moldova). El ia de la Greci ruanastirile
inrhinate pi-i persecuta, zideote multe biserici noue
reconstrueote eetatea Targoviote. Institue tipografie in
Targoviote, tipareote pravila cea mare, un corp de legi
canonice, civile oi criminale oi diverse invetaturi morale,

www.dacoromanica.ro
167

traduse din greceste dupa Alexie Aristin de Stefan mi-


tropolitul de Targoviste.
Const«ntin Ilasarab 1654-1658, vroeste a desfiinta
pe seimeni (militari streini) care se revolta, nadusiti din
ordinul turcese de Gheorghe Stefan. Scotindu-se din
donmie pentru un ajutor dat lui Racoti, care agiuta, pe
edezi in contra Polonilor se pune in lona seu
Nihnea III 1658-1660. Duo dansul urmeaza inni
multi domnitori liana la
Serban (antaeuzin 1679-1689. Viena este incunju-
rata de Mahomet III, la care ie parte Sorban si Duca
din Moldova 1683. Dupa ce imperialii Wand pe Turci,
constrang pe Mihail Apafi a renunta la proteetia lor,
aceia capata influenta si asupra lui Serban, eand moare.
Constantin Brancovanu 1689-1714. In resboiul din-
tre Turci si Rusi din 1711 in care Dimitrie Cantemir
se aliase fatis en Petru eel mare, se aliaza si Branco-
vanul eu el, ceea ee duo ce Tamil batuse pe Rusi la
Prut, fa spre mare nefericire lui Brancovanu, care fu
prins de Turci i i ucis impreuna cu toata familia sa.
c) Transilvania.
(De la caderea sub Turci, piina la trecerex ei sub casa
de Austria prin pacea de Carlovitz 1026 1699).
1526-1545 Transilvania en o parte din Ungaria sub
Ioan Zapolia i loan Sigismund.
1545. Transilvania tarei proprie tributara Turcilor.
_roan Sigismund 1545-71. Tutorul lui Sigismund, ea-
lugarul Martinuzi trece Ia Ferdinand, inchide pe I. Si-
gism. i pe muma-sa in Belgradul ardelean ; scapati du
Die $i Mireea III din ordin turcese 1550. Ferdinand cere
de la Isabela indeplinirea tratatului din 1538, intra in
Tr. Turcii pornesc in contra-i impreuna en Lapusneanu
si Mireen, dar generalul Castald seapa de cicestia stir-
nindu-le competitori. Lapusneanu i Radu restitue din
ordin turcesc pe Isabela in scaun 1556. Ciuma cumplita.

www.dacoromanica.ro
168
Stefan Bathori 1571-1576 sustinut de Turci contra lui Be-
les de partida imperiala Christclor Bothori 1576 81
devine domn dupa suirea fratolui seu pe tronul Poloniei.
Sigi.miand JLttlwri 1581-99. Alianta cu Rudolf II cu
Aron si Mihaiu Viteazul c. Tureilor (v. Tara Munte-
neasca). Resultatul luptelor lui Mihaiu, p. Transilvania,
este eaderea ei momentana mai tare sub imperiali.
1604. Principii calvini. Stefan Bacicai 1604-1606
coronat de Turei rege de Ungaria, prin tratat cu. Ru-
dolf 11 renunta la aeeasta. Prin paceade la Sitvatorok
Tr. remhne ea mai nainte sub suzeranitate tureeasea.
Murind Bacicai, partida imper. alege pe Sig. Racoti, care
treee drepturile lui Gabriel Bathori ; cea turceasca pe
Valentin Homanai. Diipa lupte rarnane Gabriel Bathori
160-1613. Poarta i impune a nu prirni in refugiu vre
un voevod roman ; aeestia sa nu aiba dreptul a cumpera
eastele in '1 r Resturnat si neis p. tirania lui. Bellen
Gabor 1613 1629 se amesteca in resb. de 30 de ani,
basat pe protestanti i pe Turci, vra se eucereasea Un-
garia germana, Boemia s. a., parasit de Turei, inchee
pace eu imparatul 1624. Dupa alungarea lui Frideric
din Palatinat, socrul seu regele de Anglia Iacob I stir-
neste ear pe Gabor, care se insoara eu Caterina de Ho-
henzolern. Tratat de subsidii eu uniunea protest.; bate
impreuna eu Mausfeld pe Wallenstein Ia riul Gran. Lipsa
de bani si victoria irnperialilor la Lutter asupra regelui
Christian de Dartemareajl fad RA inehee pace. Pastreaza
Tr. si 7 comitate din Ungaria germana.Georgiu I Pa-
coti 1630L1648 protestant, pastreaza scatinul dupa lup-
ta ea Caterina ce se eatolicise, de asemine eu fratele
lui Gabor, Stefan Betlen ; victoria mi Racoti In Szalo»ta.
Racoti ramane platind 40,000 taleri tribut. R. urmeaza
planurile lui Gabor c. Austriei ; tratat eu Francea si
eu Tortenson, Ponta ce purta resbel en Venetia p. Can-
dia nevroind sa se striee cu Austria il opreste. Tratat
cu Austria renunta la corona Ungariei, pastreaza Tran-
silvauia i pe cat-va trai Mica 6 distritte din Ungaria

www.dacoromanica.ro
16

germ.Georgiu II Bacoti 1648-56 se uneste cu Sve-


dezii (Carol X) c. Poloniei ce era in pace eu Tureii, des-
tituit precum i Voevozii C. Basaraba si Stefan, in lo-
eul bor se pun .Mibnea si G. Gbiea compatrictul Vezi-
rului Mohamed Koprili (albanez). Mohamed porneste cu
ei contra lui Racoti care se retrage, pune domn fara
alegere pe Acatius Barcsai 1656-61. Racoti unit eu
Mihnea ce se leaparla de Turci pentru insulte suferite,
scot pe ,Ghica din Moldova, dar venind Tatarii asupra-le
tree in Transilvania Racoti moare la Szarnosfalva 1660.
Ceraniu-se de Turci 500,000 taleri clespagubire, Barscai
se hsa de domnie. Ioan Kemeny cearea a se alege, u-
cide pe Barcsai ; nu e recunoscut de Turd. JIIiltail
Apofi. Kemeny *tat de Rudolf moare in lupta. De nice
resboiul intre Turei si Austria term. prin pacea de la
Vasvar. Imparatul sa nu se arnestece in Transilvsnia sa
impedece partidele lui Racoti si Kemeny a fare turbu-
rari. Transilvania pastreaza vechile ei privilegii, err deo-
sebire alegarea libera a principilor. Dupa resboiul ligei
sfinte c. Tureilor, Transilvania e cuprinsa in urina ba-
taliei de la Mohaei de imperiali 1687. Cetatile primesc
garnizoane germane.
1699. Pacea de Carlovitz reetinoate treeerea Transil-
vaniei ca fard separatd sub corona de Austria.
Starea Roniiinilor. Po/iticti: Prin caderea Unga-
riei sub Turci i Germani, multi Unguri fug in Transil-
vania iumultese nuinerul magnatilor in &ulna iobagilor,
c. m. multi Rom'ani. Natianea roniuiii far'd nici un drept
nefiind diutre cele trei (Unguri Secui, Sasi) ea este nu-
mai suferitg. ct timp le va pl4cea principilor i reg-
nicolilor," pentru interesul public." Ea e consideraa
ea ,,o 1iin de jos," Rom'Anii siint numiti in acts oficiale
vagabouzi i talhari ;" ei nu pot purta antaloni, cisme,
pararii duple de on florin, nici ciiincga de giulgiu" etc.
u _pot purta arme sub pedeapsri de a perde mana dreapth:
b) Religiousii, tot aga de rri. Ei snot persecutati pentru
religia ortodocsii pe cand. ceilalti stint refeungi Batt
catolici. Religia protebtantil recunoscutii oficial 1557,
cea romana nu e din cele recepte " Preotii sunt datori
proprietarului un onorar pe an; fii lor ansè sunt iobagi,
8

www.dacoromanica.ro
170
Preotii numiti in acte oficiale ,,hoti si gasde de hoti"
Mitropolitii Transilvaniei ce se hirotonisau de Mitropolit
Terei Muntenesti*) incearcl in zadar a ugura mAcar sta-
rea clorului. Cu gren reusesc a dobandi ea iobagul devenit
preut s'A, se poat ii. muta de pe o proprietate ,Aacii ans6
episcopul rouninesc va ti ascultAtor de eel ealvinesc."
Pe timpul ml Georgiu II Racoti. Mitropolitnl Ric Forest
combate lAtirea calvinismului intro Romiini; e destituit
rin intrigile calvine de insus sinodul preotilor romani (1.)
Stefan II Simoniu se alege, care se leagA a nu impedeca
treerea Romitnilor lit ealvinism, a asculta de ep;se. eal-
vin; nici un Ungar SA nu fie botezat situ ingropat de
un preot roman. e) Litcrorti. Reforma introducand in
Transilvania predica in limbele nationale, silintele de a
intoarce pe Romani, aduc tradueerea cktilor bisericegti
din slavoneste in romAnegte i infiintarea de scoli roma-
neeti. Cazania tradusii in 1560. Psaltirea in 1651. Si-
nodul bisericei romane scoate limba slavona din bise-
rid. 1675.

PERIOADA IL
TREZIREA. INTELECTUALL
(De la pacea de Westfalia pitnii la revolutia fraucezA 3648-1789).

a) Apusul.
I. Istoria Anglia de la Republica pana la paeea de
Versailles 164S-17S3.
1648-1660. Anglia repub1wi. Cromvell bate pe Ir-
landezi $i pe Scotieni ce sustineau pe fiul lui Carol, la
Dunbar 1650 $i Worcester 1651, disolve parlamentul din
1647, face sa se aleaga un altul de independinti fanatici
(Barebonneparl.) care isi depune puterea in manile lui
Cr. 1653-58 Cromvell protector. Natiunea resista Done
parlamente disolvate caci nu recunosc constitutia data
de protector. Nobilii refuza a reconstitui camera lorzilor.

*). De aice numele de Mitropolit al Ungro-Vlahiei.

www.dacoromanica.ro
01.
Vroeste sa se declare rege, dar armata nu-1 sustine.
Inadusa vr'o 15 rescoale, institue judecati prin comisiuni,
face cruzimi. In afara insa puterea Angliei sustinuta, cu
maretie; protegue$te pe protestanti in toate terile, apara
comertul oriental al Angliei, nimice$te piratii din Me-
diterana. Loveste foarte tare comertul Olandei in favoa-
rea celui englez prin actele de navigatitme" (Corabiile
streine sa nu aduca in Anglia decat thbricate din terile
lor proprii) Amiralii Tromp $i Ruyter batuti de Monk
1(354. CI:oinveli+ 1658. 1658-60 Anarch ie. Richard
fiul lui Oromvell protector se leapada. Domnia lui Cr. in-
cepe a fi privita de popor ea nelegiuita, Carol I ca jertfa
a revolutiei independentilor. Natiunea era in majoritate
p. regat. Jignirea intereselor prin anarchic aduce reche-
marea Stuartilor prin generalul Monk.
1660-1685. Carol II. Amnestia nerespectata ; viata
scandaloasa, cheltueli enorme pentru care vinde portul
Dunquerque *) Frantiei. Fratele regelui devine catolic.
Regele proclaina actele de toleranta" carora parlamen-
tul opune actele de incercare" (testacte): flu poate fi
dregator in Anglia eine nu recunoaste pe rege de cap
al bisericei $i nu iscaleSte o deelaratie contra transsub-
stantiatiei. Reg-le insala pe giuvaergii din Londra p. o
mare suma de bani. Arderea L. atribuita papi-Ailor ;
2000 alungati. Parlamentul cere excluderea fratelui re-
gelui de la succesiune. Regele concede multe alte cereri
p a scapa de aceasta, intre altele Habeaseorpusacte":
nimine nu poate fi arestat fara mandat inscris, $i nu poate
sta inchis mai mult de trei zile, fara a fi interogat de ju-
decator.
1685-1688. Iacob II. Revolta lui Monmouth, 330
executati, 800 deportati. Primirea unui nunciu papal,
proteguirea Iesuitilor, permisiunea cultului catolic privat,
dispensele de la testacte, principiul ca regele poate dis-
pensa de legi, in fine nasterea unui mostenitor catolie
aduce alungarea definitiva a Stuartilor.
*). Luat de Cromvell de la Spania.
8*

www.dacoromanica.ro
172

16S8-1714. Casa Orange. Wilhelm de Orange 1688


1702, sefalrepubl. Olandei, barbatul Mariei, fiieei pro-
testante a lui Iamb II, chemat la tronul Angliei. Irian-
dezii sustin pe Iacob ; batuti la riul Boyne 1691. Sue-
cesium la tron numai membrilor protestanti ; responsa-
bilitatea ministeriala, cheltneala eurtei despartita de bud-
getul statului. Prin Bill of. right se restabilesc dreptu-
rile natiunei incalcate de Stuarzi. *) Anna sora Mariei
1702-14. Unirea parlamentului Scotiei cu acel englez
(dreptul privat si organizarea bisericei raman separate);
Britania-Mare 1707. Participare stralueita in resboiul de
succesiune spaniol castiga prin paeea de Utrecht mai
multe colonii americane fra»ceze si Cobraltarul de la
Spania. }iota engleza cea mai puternica a Europei ; 232
vase mari cu 9950 tunuri i 54,000 marinari. Desvoltare
man a comertului.
1714. Casa de llanovra (care domneste si astazi)
Georg I 1714-27, principe electoral de Ilanovra, cobo-
ritor din like, lui Jacob, Elisabeta, sotia electorului pa-
latin Frideric. Lupta cu Iaeob III pretendent catolic.
Georg I 1727-60. Amestec in resboiul de succesinne
austriac, de nice resboiu eu Frantia, care sustine pe Ca-
rol Eduard, pret. catolic. Acesta batut la Culloden ul-
tima Wane pe pamCmt englez 174(5. Georg 111 1760
1820. Termina resboiul eu Frantia prin pacea de Paris
1763; Anglia eastiga eolonii franceze din America. In-
ceputurile cueeririlor in India. Lord Clive supune corn-
paniei cele 3 regate, Bengal, Behar si Orissa. De aice
puterea cea mare a Angliei si desvoltarea imensa a co-
mertului seu. Casa statului nese in deficit ; 146 milioa-
ne 1. st. datorii. Incerearea de a spori darile coloniilor
americane fan voea Ion, aduce revoita acestora sustinute
*). Regele nu poate suspenda niet o lege. Mrile sau ridiciiiile
de armat neincuviintite de parlament stint nelegale. Ce-
tatenii au dreptul de petitie la parlament. Alegerile s'a: fie
libere. Discursurile din parlament nesupuse la nici o res-
pundere.

www.dacoromanica.ro
173

de Frantia i Spania si de neutralitatea armata ; dupa


9 ani de lupta Anglia reeunonste neateinnanea State lor-
Unite in pacea de Versailles 1783. Dhtoria se suise la
238 mil. Revolta mare in Irlanda pentru neatarnare ; in
Londra rescoala contra Catolieilor. Atunci vine la mi-
nisterin Pitt 1783.
Istoria Frantiei de la moartea lai Richelieu
piina la revolutia eea mare 1643-1789.
1643-1715. Ludovie XII'. 1) Minor 1643-59 :
Ministru Mazarin. Revolta in Paris pentru dfiri; Turb.
Frondei 1648-53 ; nobilii vrau sa reeapete puterea. Pa-
cea de Vestfalia 1648 ; cea de Pirenei cu Spania ; Fran-
tia capata Arras, Thionville etc.. si comitatul Roussillon.
Lud. easatorit en Maria Teresa de Sp. care renunta Ia
oni ce drept de mo.;tenine. 2) Guvern personal al lui L.
1659-1715: Absolutismul la culme Fetat c'est moi";
parhunentele reduse la simple tribunale ; nobilii atrai Ia
curte prin lux si petreeeri. thre desvoltare literara si
artistica (v. cultura); a industriei prin Colbert; coined
intins proteguit prin marina insemnata (100 vase de
linie); Ministri si generali eminenti Lyonne la externe,
Louvois la resbel, Vauban la fortiticatii ; Conthi, Turenne,
Luxembourg, Vendôme. Frantia ajunge la preponderenta
politica (limba franceza inlocueste in diplomatie pe cea
latinft) literara, artistica ; limba, modele, moravurile fran-
ceze se intind pretutindene. Supunerea oarba a terei gu-
vernului despotic al lui L. provine si din dorinta de
glorie militara a Francezilor, careia L. corespunde cu
prisosinta.
Resboac. R. de devolqinne 1666-68. La moartea
lui Filip IV, L. pretinde oiL desi sotia sa renuntase la
succesitule spaniola, renuntarea era null pentru Terile
de jos unde exista dreptul de devolutinne. Cueere:7te ca-
teva cetati; oprit prin formarea triplei aliano intre 0-
lauda, Anglia i Svedia.
2). R. cu Wanda 1672-79 p. provocarea triplei ali-
ante. Ludovic aliat cu Sve,ilia, Carol It de Anglia (cum-

www.dacoromanica.ro
174
Orat). Olanda cu Elect. de Brandeburo, Spania $i Imp.
german. Svedezii batuti de Elector lit.Fehrbellin 1675 ;
lupte cu sums divers. Pacea de la Nimega 1678: 0)anda
DU perde nimic, Spania mai muhe orase belgice Ei Fran-
che-Comté; la St Germain en Laye 1679 cc Electorul
care inapoeste Pomerania Svediei.
3). .Reuniunile 1679-84. In tiny de pace, L. insti-
tue ccmisii care se hotarascii, ce teritorii s'au mai tinut
and-va de acele cedate Framiei in ultimele tratate ; re-
gele execua hothririle cu armatele sale. Strasburgul
ocupat 1681; 80(1 loealitati adause Frantiei.
4) R. Palatinatului 1688-97. Reuniunile provoaca
alianta de Augsburg : Olanda, Imperiul, Electorul de
Brandeburg, Savoia, Spania, si Svedia. L. devastrt cum-
plit Palatinatul, bate pe Olandezi la Fleurus, pe duccle
de Savoia ; perde lAtna navalk." do la La Hogue. Pace
la Ryswick 1697 ; Germ. perde Elsasul cu Strasburgul
si teate aucxkile faeute prin reuniuni.
5). R. de suecesiune spaniol 1701-14. Murind Carol
II de Spania, lerantia si Germania pretind succesinnea,
una de pe Maria Teresa sotia lui Ludoric XIV, cealaltg
de pe Margareta Teresa sotia lui Leopold, ambele surori
a lui Carol 11. Germ. aliatii ea Portugalia, Savoie. Elec-
torul Friederic, Anglia si Olanda Ludovic pune in tronul
spaniol pe nepotul sen Filip (V) Francezii bktuti la Iiiich-
stiidt de Euiren de Savoia i Marlborough, in Belgia la
Ramillies 1706, in Italia la Turin 1707, la Oudenarde
Malplaquet 1708. Mtn!) pace favoiabila In Utrecht 1713
din cause ertderei ministerului Whig si retragerea lui Mal-
borough, apoi din aeea a morpi lui losef I imp. Fratele
seu Carol pe care vroeau a'l pune in Spania, devine im-
parat i venind si in Spania ar fi reitioit monarhia lui
Carol V, ceea co nimene nu vroia, Prin acea pace Filip
V remane in $p.; Prusia devine regat; Savoia capata,
Sardinia si devine regat, Anglia colouii franceze. Pacea
de Rastatt 1714 cu Austria cars capiita Terile do jos,
Sicilia, Neapole gi Milanul de la Spania.
Resboaele ei luxul sarficesc tara, B vocarea edietului
de Nantes 1635 alunga din Fr. 500,000 de protestanti,
cei mai buni industriasi francezi, ce fug mai ales in Pru-
sia. Autorii cei mari ei toti oamenii insemnati dispar
far& urmaei, cad numai lingueirea i favoritismul aveau
trecere. La moartea lui Lud. tara e ruinata ; datoria pu-
blic& 3500 milioane de livre.

www.dacoromanica.ro
175

1715-1774. Ludovie XV. Sub regenta ducelui Flip


de Orleans, desfranari $i cheltueli enorme ; catastrofa
lui Law mareste nernesurat datoria i ruineaza.
In contra acestui guvern $i a intregei stari soeiale se
na$te o opositie, mai anteiu in literatura, indreptata mai
ales contra religiei $i a ideilor, apoi in contra starei so-
ciale $i a guvernului. Mi$carea ineepe de la contactul cu
literatura engleza care invata pe Franeezi: 1) libertatea
de cugetare in religie, 2) idei de libertate politica $i
guveruare autonoma, 3) libertatea industriei $i a. corner-
tului de corporatii $i monopoluri. Aceste idei se des-
volta puternic prin multi oameni insernnati (v. cultura)
dintre care Voltaire, Montesquieu si mai cu sama Rous-
seau au cea mai mare inriurire.
Din aceasta ciocuire mare intre fapte i idei se na$te
revolutia franceza.
1774 1789. Ludovie XVI, doritor de imbunatatiri
anse slab $i necapabil. Indreptarea finantelor e lucrul
cel m. urgent. Ministrul Turgot 1776 cere suprimarea
privilegiurilor clerului $i nobletei ; cade. Necker 1781,
publica darea de sama despre starea generala a finante-
lor (200 mil. deficit anual ; datorie imensa); spaima ge-
nerala, cade. Callonne 1783 convoaea o adunare de no-
tabili, propune o dare generala; eade. Duo. Brienne 1787
vine Necker a doua oars, care convinge pe rege sa eheme
statele generale ce nu se mai chemase din 1614. Se eon-
voaca dupa cele 3 clase, cu numer indoit de deputati ai
clasei III (tiers-ötat). Cu aceasta convocare. incepe revo-
lutia franeeza 1789,
III. Istoria Germaniel de la pacea de Vestfalia
pi1na la nioartea Jul Iosef II 1648-1790.
1637-1657. Ferdinand III sub care se intampla pa-
cea de Vestfalia.
1657-1705. Leopold I. 1) Kemeny prineipele Tran-
silvaniei cere $i dobandeste ajutor contra Turcilor. Pa-
cea de la Vasvar. 2) Resboiu cu Franta. Frideric

www.dacoromanica.ro
176

Wilhelm de Braucleburg bate Sredezi aliatii Franeezilor


Ia Fehrbellin, dar prin pacea de la St. Germain en Laye,
inapoeste Friedrie Wilhelm toate posesiile castigate. 3)
Emeric Tiiko ly se rescoala c. Austriei cu ajutor turcesc.
Turcii incunjura Viena 1683; scapatft de Sobiesky regele
polon. Turcii batuti Ia Szalankenen si la Zenta Pacea
de Carlovitz. 4) Resboiul palatinatului. Pacea de Ryswick.
5) Resboiul de suceesiune spaniol.
Iosef I 1705-1711. Sub dansul se urmeaza resboiul
de succesiune spaniol.
C«rol VI 1711-1740. 1) Pacea de la Utrecht prin
care Pm:a (levine regat. 2) Resboin en tureii. Batalia
de la Belgrad. Pacea de la Pasarovitz 1718 prin care
Austria capata Oltenia si Serbia. 3) Pragmatica sanctiune
prig care in lipsa de barbati pot se urmeze femei in
imperial german si priu care se asigura domnia fiicei
sale, Maria Theresa. 4) Resboiul de succesiune polon la
moartea lui August II, intre Stanislas Leszinsehi, socrul
lui Ludovie X V si Friedrie August III de Saxa. Lui
Stanislas i se da Lorena, ea despagubire pentru tronul
polon. Carol VI pentru a i se recunoaste pragrnatica
sanctiune se invoeste ea ducele de Lorena Frant Stefan
se treaca in Toscana, prin care Lorena remase lui Sta-
nislas si dupa moartea sa Frantiei.
Maria Theresa 1740-1780. 1) Resboiul de succesiune
austriac. Carol A lbert, electoral Bavariei pretinde im-
perial in c. sane(iunei pragmatiee ; unire en Franta si
Spania. Frideric II de Prusia vra se-si mareasca regatul.
Batalia de la Molvitz. Maria Theresa recurge la Unguri,
care se scoala pentru ea. Pacea de la Breslau 1742, prin
care Silesia este cedata Prusiei. .Austriacii uniti cu En-
glejii bat pe Carol Albert si pe Franceji la Dettingen.
Maria Theresa se uneste cu Sardinia si cu Saxonia, ve
cand Friedrich II ingrijit de posesiunea Silesiei ei de-
elan din nou resboin. Moartea lui Carol Albert pune
un capet acestui resboiu, pe cand Friedrich H castiga
prin batalia de Hohenfriedberg i cea de la Kesseldorf

www.dacoromanica.ro
177

pacea de la Dresda 1745, prin care pastreaza Silesia.


2) llesbolul de 7 ani. Printul de Kaunitz reuseste a
face o alianta intre Frantia, Austria si Rusia in c. lui
Friedric II pentru recapatarea Silesiei. Friedric II
incepe resboiul. Victoria le sale la Loworitz; la Praga;
batut la Colin de feld-maresalul Daun; bate pe Francezi
la Rossbach pe Dann la Lenthen, pe Rusi la Zorndorf;
e batut la Kunersdorf, dar él bate din nou la Torgau.
Pe cand Friedric era mai apasat, moare Elisabeta de
Rusia MA urmeaza Petri] lIE, un admirator al seu ce
se aliaza cu Prusia. 1763 Pacea de lluberWmrg pe baza
pacei de Breslau. Prusia ie rang intre ceIe cinci mari
puteri europeene.
1765-1790 Josef II, domneste impreuna cu mama
sa Maria Theresa pana la 1780, de acole murind ea, le-
mane el singur. 1) Iosef II cearca in zadar schimbarea
Bavariei pentru terile de Jos, incercare nimicita de Frie-
dric IL care provoaca o alianta c. sa. 2) Introducerea
tolerantei religioase, scoate clerul de sub puterea papei,
secularisaza vre-o 700 de manastiri (mai rernanand vre-o
1300), imulteste scolile, suprima serbia, introduce egali-
tatea darilor in sensul ca se nu mai fie scutit nime si
egalitatea inaintea legei. In Ungaria i erile de jos a-
ceste reforme nu sunt primite.
Starea Germauiei in :west limp. Germania impgr-
tita inter' mnitime de state, fiecare voind a fi snveran
si a intuneca prin pompa (hidiri, gradini, obiecte de arta',
armato intregi de lachoi, artisti, metrese etc) pe cel ve-
cin, ruineaza cu total pe burghez i pe taran prin &Cr&
odic grele de care aristoeratii elan seutiti. Ucidere spi-
ritului national german prin rivaIit4iIe dinastiilor. In
privinta politica Bina:chine totala. Imparatul Erg nici
o putere si Reichsratbul Er g. putintg de a introduso vr'o
reformg, neavand o arinat Ia dispositia sa. Camera
inalta din Wetzlar are mii de process necilutate. Statele
cautg sg nape de sub jurisdictia ei.
Istoria Prrsiei Vila la Friedrich IL
Borusii sau Prusii in timpuri vechi erau barbari pt-
gani, se inchinau la idoli §i nu recunotiteau religia crc-

www.dacoromanica.ro
178
5tin5; pradau Po Ionia stat inaintat si civilizat. In Duca-
tul de Mazovia (porte din Po Ionia) domnea dncele Con-
rad 1228. El pentru a scapa de pustieri cheamil pe Ca-
valerii Teutoni din Asia in Prusia pentru a-o crestiniza
Cavalerii vin si intemeazil Torn, Marienverder, KOnigs-
berg si Memel, Crdinul Tentonilor era de origine ger-
inan i reuseste a germauisa pe Borusi (Prusii azi stint
Germani). La 1309 comandorul se stre'muta la Marion-
verder i intemeaza Un stat jumatate religios jumatate
poli:ic.
1460 Ordinul Teutonic e sups de Poloni ; fiind slab
mita a se intari (land demnitatea de mare maestro unui
principe german.
1511-1568 Albert de Brandenburg mare maestri' u-
ne.tte Brandeborg en Borusia in un singur Stat; pe atuu-
ce ineepe reformat Albert troce la reformg $i o intro-
duce in statul seu. Pundeazil Universitatea din Konig-
sberg.
1568-71. Ioaehim 11 din easa de Hohenzolern duce
de Brandeburg capatt la moartea lui Albert ducatul
Prusiei.
1571 1598. !ohm I Georg este principele civilisator al
Prusiei, deschide mine, ingrijeste de navigatie.
1598-1618. Ioachim Friderich indrepteaA starea ad-
mi nistratiei.
1618-1629. Iohan Sigismund.
1629-1640. Georg Wilhelm in timpul lui resboiul de
30 ani, Prusia pustieta.
1640-1688. Friderich Wilhelm principe elector, e
CO Pomerania ajutând pe Svedezi contra Polonilor, ali-
indu-se apoi en Polonii dolAndeste neatarnarea. El pri-
mcste pe protestantii alungati din Francia si face prin
aceasta se infloreasa agricultura comerciul i industria.
1688-1713. Friderich III Prin pacea de la Utrecht
Prusia devine regat, fundeaz5; Universitatea din Halle
(1671).
1715-1740. Friderich Wilhelm I e foarte econom face
48,000 armata de oameni uuli, Adiel" puterea Prusiei
pun intelepcinnea sa.
1740-1786. Friderich II cel mare, resboiul Silesic eu
Maria Theresa, prin care capatb: Silesia. Resboinl de 7 ani
1756-1763. Pacea de Hubertsburg prin care Prusia le
rang intro puterile marl Europene. Impgrtirea I-a a Po-

www.dacoromanica.ro
179
loniei aduee Prusiei o intindere insemnatg a teritorului.
La 1722 Voltaire si Maupertini in Berlin.
Istoria Svediel de la Gustav-Adolf piinit la t Ca-
rol Xll. 1611-1718.
1611-1632. Gustav Adolf fiul protestantului Carol IX.
1) Resboin cu Polonii din causa ruperei unirei intre
aceste dou eri, Svedia cucereste Livonia si o parte din
provinciile baltiee.
2) Se amestecg in resboiul de 30 de ani. Prin pacea
de Vestfulia primeste Svedia Pomerania anterioara si din
' cea posterioara orasele Stettin, insula Ragen i alte
posesiuni.
1632-1654. Christina de Svedia. In timpul
sale-1644 trebile conduse de Cantelarul Oxensti-
erna. Mu It nvatati in Stockolm (Qalmasius, Descartes,
Heinzius, h. Grotius etc.) La 1654 Christina renunta la
tron in favoarea vgrului ci Carol Gustav, trece la cato-
licism si moare in Roma 1689.
1654-1680. Carol X Gustay. 1) Reebok' en Po Ionia
in contra fidor lui Sigismund III, Vladislav 11 si loan
Cazimir Carol Gustav iea Varsovia si Cracovia. Tratat
en Friedrich Wilhelm de Brandeburg prin care Prusia
ekaigg, Pomerania pentru ajutorul dat Sy. c. Polonilor.
2) Resboiul danez. Carol Gustav trece in Danemarea
peste Beltul Mare inghetat si sileste pe Danezi la pace,
dar Gustav vroea so scoatb; pe regele Danemareei din
domnie. Danezii se opusese cu mare putere si intre aeeste
Carol X muri.
1660-1697. Carol XI, principe econom si sever, reie
nobililor averile tionului instralnate lor.
1697-1718. Carol X11. Gaseste cand vine la domnie
puterea absolufg stabilit6. in Svedia i tesaurul public
plin de bani. Svedia posedind orasele Wismar. Stralsund,
Riaa. Stettin si Rewal domina comertul marei baltice,
ca,tigand mult prin taxele de import. Rusia, Po Ionia si
Danemarca inviduind pe Svedia fac un tractat in e. ei.
Petru cel mare dorea se piing mana pe marea Bahia ;
Polonia s cucereascii. Livonia si regele Danemarcei ea', re-
capete inapoi buatile de p'imënt perdute prin resboiul
anterior. Rusii i Polonii ataca Livonia si orasul Narva.
Carol XII ataca pe Danezi si-i sileste la pace ; bate pe
Rusi Ia Narva en 8000 de oameni in e. a 80,000; apoi
intra in Polonia ci voeste se rapeasca corona principelui

www.dacoromanica.ro
180
elector Friedrich August IL Ica Varooiria i Cracoria,
pine pe Stanislas Leszinski in tronal Poloniei cucereste
Lembergal oi sileste pe Friedrich August in pacea de la
Altranstet a renanta la corona Poloniei. Intro aceste
Petru eel Marc fundeazh" Petersburgul, pe cand Carol XII
aliat en Mazsppa, hatmanul Cazacilor, se duce in stepele
Ukrainei. Ataca Pu nava dar este hiitut de catra Petra eel
Mare la anal 1709. Carol XII fuge in Tureia oi voeste
en stkneascl, pe Turci Ia o lupta in contra Rusiei. Tnt-
cii portmec resboiul si yin in 1711 in Moldova la Prut,
uncle mai ca erau se prindI pe Tzarn1 Petru, dar Cate-
rina sotia sa reuoeste se corumpil pe Vizir. Aliatii rein-
cepuse atm]. Syediei, ceea ce motiva reintoarcerea lui
Carol XII in statele sale; el muri la asediul fortketii
Friedrichshall.

IV. Istoria Italiei de lit pacea de Vestfalla


plinit la 1773.
I. Venetia fi Genua traesc sub constitutii aristoeratice,
Ara vre-o viata puternica interioara. Comertul decazut ;
in resboaele cu Turcii perde Venetia Cyprul si Candia,
Genua pierde Corsica care se revolta in 1730. Genovezii
cheama pe Francezi, care supun insulta ce trace la Fran-
tia in 1768.
IL Milanul 0 Mantua, yin prin pacile de la U-
trecht si Rastatt in posesia Austriei 1713.
Savoia, devine regat prin pacea tie la Utrecht
sub Victor Amadeus II. Sub Carol Emanuel III 1730
1773 cucereste in resboiul de succesiune austriac parti
insemnate din ducatul Milan.
IV. Flom* cade de la 1737 sub casa de Austria
prin ducele Frant Stefan, stramutat aici din Lorena i
care se insoara cu Maria Theresa.
V. Parma, Placenta Gastalla, ducate date lui Filip,
fiul reginei de Spania;1735.
V/. Modena, 1?egio, Mirandola, Massa-Carrara sub
familia Este. Cel de pe urma moare in 1796.
VII. Statul papal, decade perzond religia puterea in

www.dacoromanica.ro
181

Europa. Intre papi se insamna Clement XIV, care su-


prima ordinul Iesuitilor in 1773.
VIII Italia sudicd. Imparatul Carol VI pentru a ca-
pata recunoasterea sanctiunei pragmatice, da Neapole gi
Sicilia fiului reginei Spaniei Carol, la urmasii caruia re-
man pana la timpurile noue.
V. Istoria Spaniel de la paeea de Vestfalia pnt
la moartea lui Carol III. 164S-178S.
1665-1700. Carol, II, minor, tutela mumei sale ; mi-
nistru un iesuit Neithard. Culmea slabieiunei Spaniei.
Armata se disolve nefiind platita ; fiota cu totul redusa ;
comorile din minele americane, pradate de pirati ; mare
putere a bisericei, uici un om de stiinta ; nici o desc.o-
perire in Spania.
Moartea lui Carol II Ara mostenitori aduce resboiul
de succesiune spaniol 1700.
1700. Casa de Bourbon. 1700--1714 Filip V nepo-
tul lui Ludovic XIV. In timpul resboiului de succesiune
in Spania resboiu civil, caci Aragonia si Catatonia sus-
tin pe pretendentul din casa Habsburg, Carol. Filip V,
pustieaza cumplit provinciile revoltate. Priu pacile de la
Utrecht si Rastatt 1713 si 1714, Filip V, recunoscut in
Spania, care pastreaza posesiile americane, dar perde
toate cele din Italia, la Savoia i imperiul german, pre-
cum si Terile de jos. Alberoni ministrul cauta se reca-
pete Italia, dar e batut de aliati ; Totusi Neapole si Si-
cilia fura date fiului r-ginei, femeei lui Filip V. en con-
ditie ea pa nu se uneasca cu Spania ; ear Parma, Pia-
centa i Guastalla fiului al doile, numit Filip, (v. ist. It.)
1744-1759. Ferdinand VI.
1759-1788. Carol III, care fusese pana atunci rege
de Neapole si Sicilia. Sub acesti doi principi, Spania re-
mane in starea ei de decadere.

www.dacoromanica.ro
182

Starea de dechilere a Spaniei. Madridul ce avea la


inceputul secolului al XVII 400,000 locuitori scade la
200,000; in Sevilla in secol, XVI 16,000 tesetorii care ocu-
pau 160,000 persoane. Sub Elia V nuznai 300. Toledo
pe Ia jumatatea secol. XVI are 50 fabrici de latarii; in
1605 remin munai 13, caci lucratorii mauristi transpor-
tase fabrieile in Tunis. In secol. XVI, mare fabricare de
de manuO, ce alimenteazi Europa; in 1665 nu mai esisti.
Seriicie extraordinara in sate. Statul pentru a percepe (ri-
ffle vinde ptn i acoperernintele caselor. 100 preoti la
dornul din Mad rid., In 1771 universitatea din Salamanca
epreste de a se inv6ta descoperirile lui Newton ; 150 de
ani dupa descoperirea circulatiei singelui ea este respinsi
in Spania, in mijlocul secolului al XVIII nici o profesua
de anatomic, botanica san tisica ; nime nu e in stare de
a face o ebara a Spaniei.

VL CULTURA.

Literatura acestui timp se imparte in doue perioade cu


totul deosebite si mai ales in Frantia. Cea d'antiil este
a literaturei clasiee, cea de a doua a literaturei revoluti-
onare. Fiind c revolutiunea este in mare parte datoriti
micilrei stiintifice i filosofiee apoi v'om despirti fapte-
le de cultura in doue grupe: acelo mat literare si acele
ce au avut i o inriurire politica.
1. Literatura clasieit 1) Frantia : Corneille f 1684,
Racine f 1099 poeti dramatici. Moliere f 1673 cel xuai
mare poet comic al lumei. Regnard t 1705 si Beaumar-
chais f 1755 poeti comici. Boileau t 1711 poet didactic.
Lafontaine t 1694 fabulist. Lesage t 1747 Gil-Blas de
Santillane roman comic. Fenélon t 1711 Telemaque. Pa-
scal t 1662 celebru prosator si ginditor. Bossuet t 1704
mare orator eclesiastie. Flechier, Massillon, Bourdaloue o-
ratori eel. Du ('ange j- 1688 Glossarium mediae et infl-
mae latinitatis. Mezeray t 1683 istoria Frantiei. Madame
de Sévigné -I 1650 lettres. Labruyere t 1653, Larochefou-
cuult 1680 si Vauvenargues t 1685 scriitori meralisti.
2) Anglia : Dryden t 1700, Addison j- 1715 poeti, Pope
t 1744 poet satiric, traduce pe Omer. Young t 1768 gindi-
rile de neapte, poesii melancolice. Gibbon t 1754 Istoria
deciiderei imperiului roman.-3) Italia: .Metastasio t 1712
poet. Carol Goldoni t 1753. Vittorio Alfieri t. 1803 poeti
dramatici. Muratori t 1700 adulator de doeumente. Tira-
boschi t 1754 1st. liter. ital. 4) Germania Literatura

www.dacoromanica.ro
183
german 5. infdtioeaz's: numai inceputuri §i se va desvolta
in perioada urmateare.
II. Literatura revolu(ionatii: A. kitiinta. 1) Frantia:
Pascal t 1662 matematic; d'Alembert t 1783 ei Diderot
t 1784, cei mai celebri dintre enciclopedistii franeeji.
Bit /fon 1788, mare naturalist. Q uesnay t 1774, fundato-
ml economiei politice prin sistemul fisiocrutic. 2) Anglia:
.ArPlvton t 1787, descopere legea gravitatiunei, teoria cu-
lorilor ei caleulul diferential ei integral. Haley 1742,
astronom, descopere un comet : Cavendisch t 1810 des-
copere hidrogenul ei compunerea apei. Priestley 1804, des-
' copere oxigenul. .Harwey f 1660 circulatia singelui; Adam
Smith 1730, cercetare asupra causelor bogatiei natiunilor.
3) Italia: Toricelli t 1647 descopere barometrul ; Cassini
t 1712, astronom ti geograf chemat in Paris de Ludovic
XIV, descopere legile invartirei lunei in jurul mei sale.
Gian Baptista Vico f 1744, Principii di una Scienza
nuova. 4) Germania: Leibnitz t 1716, deseopere calculul
diferential §i integral, ceart'a cu Newton de la aceasta.
5) Svedia, Linne f 1778 mare botanist.
B. Filosofia. 1) Franfia: Montesquieu f 1755 Esprit
des lois, Considerations sur les causes de la grandeur
et de la decadence des Remains. Voltaire t 1780, contribue
molt la ruinarea spiritului religios. Jean Jacques Rous-
seau t 1788, filosof ei scriitor socialist. Condillac t 1780
filosof sensualist, respande§te filosofia lui Locke in Fran-
tia. Holbach si La Mettrie, filosofi materiali§ti §i ate-
ieti. Dintre told aceetia Voltaire si Rousseau au inriuri-
rea con mai mare prin scrierile lor, care tind a indrepta
starea sociala a Frantiei; ei contribue mult la respan-
direa ideilor cc au dat nadere revolutiei franceze. 2) An-
glia. Locke t 1704, filosof, cerceteaza producerea notiu-
nilor omeneeti, reduciindu.o in sensatie si refiectie. Hume
t 1776 filosof sceptic scrie ei istoria Angliei. Berkeley t
1753, ideaEst (ceea ce este real ette, spiriml, lumea cor-
purilor este punted o aparenta). Reid f 1796, scotiau ad-
versarul lui Hume, sustine realitatea lumei. 3) Germania:
Leibnitz, filosof optimist, lull:lea aceasta este cea mai
buna posibira; ltrmonia prestabilia. Kant f 1804, cel
mai mare filosof al timpnrilor moderne, sustine ca spa-
tad, timpul ei causalitatea nu exist& in lumea exterioarli
ci suut numai forme ale cunoetintei noastre. 4) Wanda:
Spinoza, f 1677 filosof panteist.

www.dacoromanica.ro
1.84

b). Orientul.
1. Isf oria Tumid 1703-1808.
1703--1730 Ahmed III. Carol XII, fuge la acesta
dupa batalia de la Pultava, $i-1 face sa declare resboiu
lui Petru cel Mare. Turcii ataca Morea, prin care in-
calca tractatul de Carlovitz, din care cauza Austria le
declara resboiu. Printul Eugen bate pe Turci la Peter-
vardein 1716 $i cucereste Temisoara $i Belgradul. 'frac-
tatul de la .Passarovitz 1718. Turcia ca$tiga Morea, per-
de o parte din Serbia si Oltenia la Austria. 0 revolta
a Ianicerilor, destitue pe Ahmet dupa un resboiu cu
Persii si-i urmeaza,
1730-1754 Mahmud I, principe lurninat. Perde cu-
cerirele in Persia Mcuta (le predecesorul seu. Resboiul
cu Ru$ii, in care imparateasa Ana recuceri A zovul. Ru-
sii eu Hotinul $i Iaul, dar Austriacii aliati cu Ru$ii
sunt batuti pretutindene de Turci. Tractatul de la Bcl-
grad 1739. Poarta recapa Azovul, Serbia $i Oltenia.
1751-1757 Osman III, 1157-1773 Mustafa III.
Incercarea imparattmei Catarina de a pune pe tronul po-
Ion pe Stanislaus Poniatovski, aprinde un resboiu contra
Rusiei. Hotinul, Iaii, Bucure$tii sunt luate de Rusi;
Turcii batuti la Slatina 1770. Boerii din principatele
Romane, jur credinta Catarinei. Rusii bat flota turceasca
in Arhipel $i provoaca Morea la rescoala. Dolgorauki
iea Crimea i Azovul. Rusii mai bat pe Turci la Cai-
nardji i ieu Silistra.
1773-1789 Abd-ul-Hamid sub acesta s incheie pa-
cea de la Cuciuc-Cainardji; Rusia dobandeste neatarna-
rea Tatarilor de Turcia, pe care in curand i supine ;
inapoeqte Turciei provinciile romdne, pdstrdndu-qi Un
drept de protectiune asupra lor ; pastreaza Azovul $i drep-
tul de a naviga in marile turce$ti. Rt0i inaintand in
Asia Turcii le declara resboiu, atat lor cat si A ustriei.
Iosef II intra in Moldova, Ru$ii ieu Hotinul.

www.dacoromanica.ro
185

1789-1807 Se lim III, Tamil simt batuti la riul Rim-


nie. Moldova, Valabia, Belgradul si Ismailul cad in ma-
nele aliatilor. Prusia sileste pe Austria la pacea de la
Sistov 1791, urmata din partea Rusiei cu pacra de la
Ia0 1792. Toate cucerirele facute stint inapoiate Tur-
ciei. Iniperiul tureesc merge spre ruina sa. In provin-
cii se rescoala Pasii, ast- fel Gezar-Pasa din Acca ,
Iusuf-Pasa in Bagdad, Pasvan-Oglu in Bulgaria apu-
sana i A li-Pasa in Albania. Mecca si .Medina stint
cueerite de Vahabiti. In 1798, cade expeditia lui Bona-
parte in Egipet; Turcia dupa insistenta Angliei si a
Rusiei i declara resboiu, dar inchee pace deja in 1801
si pentru a placea lui Napoleon, destitue pe Moruzi si
Ipsilante, care erau devotati Rusilor, din principate 1806.
Acest sultan voeste a desfiinta Ianicerii, dar piere vic-
tima lor 1807.
1807-1808 Mustafa IV, partizanul Ianicerilor. Pasa
din Ruseiuk, vine cu armata pentru a resbuna moartea
lui Selim, el destitue pe Mustafa IV si pune pe Mah-
mud II.
It. Istoria Poloniel 1706-1794.
August II ravine la tron 1706-1733.
August III 1733-1763. In 1736 disidentii sustinuti
de Rusi, sunt esclusi de la toate dregatoriile publice.
Toate domeniile regesti, conducerea armatei supraveghesc
justitiei, a financelor, a politicei sunt in maim, aristocra-
tilor. Liberum veto face imposibila vre-o reforma cu
minte. Alegerea regilor corupsese pe toti. Taranul fara
nici un drept, ca sclav, in cea de pe urma miserie. Po-
pulatia oraseior slaba, plina de Evrei fara de influenta
asupra trebilor. In acest interval Rusia i Prusia deve-
nise puteri mari.
La moarlea lui August III 1763 doua partizi, din
care una recunoaste ca trebue reformata constitutia. Ru-

www.dacoromanica.ro
186

sia si Prusia fac tractatul ea se sustina partida contrara,


care vroea mantinerea sistemului electiv.
Poniatowsky fost favorit al Catarinei, ales rege sub
presiunea unei armate rusesti. Desidentii sustinuti de rege,
de Rusi si de Prusi, cer sa li se deie inapoi drepturile
rapite de Iesuiti. Parlarnentul respinge cererea. Turbu-
rani : sub presiuuea unei armate rusesti, iscaleste pada-
mentul actele de toleranta. Rusia garanteaza mantine-
rea constitutiei polone eu toate relele ei precurn liberum
veto. Confederatia patniotica de la Bar 1768, in contra
pretentiilor rnsesti si a drepturilor disidentilor ; resboiu
civil, in care Rusii ieu parte in contra Polonilor pentru a
sustinea pe disidenti. Austria profita de imprejurare pen-
tru a lua in posesiune comitatul Zips, care fusese ama-
netat de Unguri la Poloni inea din 1402. Rusia i Pru-
sia impreuna eu Austria fac atunci intdia impar(ire a Po-
loniei 1772. Po Ionia perde prin aeeasta 4000 mile geogr.
patrate. Austr a primeste 1 280 mile patrate eu 2,700,000
locuitori ; Prusia 631 mile patrate en 416,000 loeuitori.
Rusia 1975 mile patrate cu 1,800,000 locuitori. Polonii
restoarna atuneen vechea constitutie, si se suprima re-
gatul electiv si se da voe clasei a treia de a intra in
parlament, dam confecleratia de la Targovitz se opune,
sustinuta cu bani i armate rusesti, care intra in Polo -
nia i proeed Ia o a (lona inyeir)ire a Poloniei 1793,
Fin care Rusia eapata 4553 mile patrate cu 3,000,000
locuitori. ear Prusia 1060 mile patrate cu 1,100,000 lo-
cuitori. A tuuci se ridica Kosciusko, care bate pe Rusi la
Dubienka, dar lipsa de bani si nepasarea poporului im-
pediea totul. Sa sustine ca Polonia trebue micurata fi-
ind ea au intrat in ea ideile rev&utiei franeeze. SA pro-
cede la a treia 70 ultima impiirtire a Poloniei 1794, prin
care Polonia dispare din numerul statelor europene.
11I. Istoria Rusiel 1725-1796
Dupa Petra urmeaza un sir de imparatese sub care
se ruineaza linancele printr'un guvern de favoriti precum

www.dacoromanica.ro
187

in Frantia se ruineaza prin unul de favorite. 1725-1727


Catarina I, femeea lui Petru cel Mare sub care Mencicoff
este a tot puternic. 1727-1,730 Petra Hcaruia Mencicoff
vrea se-i deie pe tiica lui de sotie pentru a aduce co-
rona in familia sa. Dolgorouky un alt nobil, ii restoarna
prinointrigile sale. 1730-1740. Ana 1, favoritul Biron.
Dolgorouky in Siberia. Germanii Osterman si Munich
condue trebile externe si armata. Dupa pace,. de la Pas-
sarevitz resboiu en Turcii, in care recuceresc Azovul,
pe care il perde ear la Turei prin traetatul de la Bel-
grad. Miinich trimete pe Biron in Siberia dupa moartea
Anei, ce-1 lash regent in timpul minoritatei lui Ivan.
1741-1762. Etisabeta I, inaltata pe tron prin intri-
gile medicului trancez Lestocq. Ostermann si Munich in
Siberia carora le urrneaza in curand si Lestocq. Rusia
cucereste Finlanda de la Suedezi ; se uneste cu Austria
in contra Prusiei in resboiul de 7 ani ; castiga bataliele
in Grossjitaerndof si Kunersdorf si perde pe acea de la
Zorndorf. t'Urmandu-i Petra III, care domneste numai
opt luni de zile, adinir.tor al lui Friedrich cel Mare,
Rusia se uneste cu Prusia.
1762-1796. Catarina 11, ajunge la tron printeo re-
volutie in care moare barbatul ei Petru Ill. Ea fundeaza
mai multe orase si sate ; ridica agricultura i minele ;
industria si comertul ; eauta sa ridice prin seoli cultura
poporului de jos. Corespondenta eu Voltaire. Diderot in
Petersburg. Plan de a face o carte de legi dupa ideile
lui Montesquieu. Academii pentru cultivarea limbei ru-
seJi. .Mai multi favoriti, dintre care mai ales Potemkin,
care guverneaza Rusia 16 ani. Resboacle en Turcii. Pe
timpul luptelor pentru disidenti in Po Ionia, la care Ru-
sin ie parte activa, vre-o 1000 de catolici fug in Mol-
dova (pamant turcesc), ceea ce provoaca un resboiu al
Turcilor contra Rusiei, care se termina prin pacea de
Cuciuk-Cainardji (v. istoria Turciei) prin care Rusia su-
pune pe Tatari si pune stapanire pe Crimea ii deschide
navigatia in marea Neagra i marea Mediterana i ie

www.dacoromanica.ro
188

protectiunea asupra terilor romane. Dupa ce Rusia se


intinde in Asia, cucerind Georgia, reineepe resboid in-
tre Rusi i Turci, prin care Rusia ajunge cu marginile
sale liana la Nistru. Rusia se mareste foarte mult prin
cele trei impartiri ale Poloniei (v. istoria Poloniei).
V. Istoria Terilor Itomilne.
A). Transileania. Istoria ei se confunda cu istoria
Austriei sub care a cazut de la tractatul de pace de la
Carlovitz.
B). Moldova qi Valahia 1711-1821.
Epoca Fanariofilor. Turcii incep a se amesteca in
numirea de domni anca de pe cand Soliman I venind in
Moldova in contra lui Petra Bares pun t pe Stefan La-
custh 1539. De la 1711 inainte de cand principii Diini-
trie Cantemir si Constantin Brancovanu se dedau Rusiei,
aliindu-ae en Petru I, Poartl amestecandu-se tot mai
mult in domniile paniantene ineepe a trimete Greci din
Fanar (Fanarioti) in scaunele terilor. Aeoti greci ocupau
eel mai multi postul de dragoman, unul din cele mai impor-
tante la Poarta. Aceste domnii se capatau printr'o adeve-
rata cumparare, fiind dregatorii turcesti de o coruptie ne
auzita. Viitorii domni se indatoreau cu sume colosale in
Constantinopoli, pe care apoi le plM.eau jafuind tara. De
doue ori Moldova an fost venduta. Odata Austriei and
aceasta ei rapi in timp de pace Bucovina, sub pretext
de o indreptare a granitelor Voevodul Grigorie Ghica o
exceptiune intre Fanarioti, (Chin nici nu era fanariot)
protesta si fu decapitat de Turci in piata Beilieului din
Iasi la 1777. A doua oara s'a rupt din Moldova, Basa-
rabia, care a fost alipita catra Rusia. Dupa rechemarea
lui Moruzi si Ipsilante din principate de catra Turci,
aceasta fapta suparand pe Rusi, carora acoti domni erau
devotati, Rusia ocupa principatele, pe timpul lui Se lim
III si le tine ocupate pima pe timpul lui Mabmud II.
Turcii declara resboin Rusilor dar acotia tree Dunarea
eu orasele Nicopoli, Silistra si Rusciucul. Atunci se

www.dacoromanica.ro
1RD

intampla navalirea lui Napoleon in Rusia..Turcii in loe


de a profita de aceasta find descurajati, incheie la 1812
tradatul de Bu eurqti, prin care se rape$te Bessarabia
de la Moldova.

Sirul Domnilor.
Mu ntenia. Moldova.
1712 Nec. Mavrocordat 2-a
1714 Stefan Cantacuzin
1716 Nee. Mavrocordat 1-a 1716 M'hail Racovita 3-a
1717 loan Mavrocordat
1719 Nee. Mavrocordat 2-a
Resboiul Austriei cu Tura. Pacea de Passarovitz 1718
Banatul Craiovei cedat Austriei. Mihail Racovita unit cu
Tatarii lupta Mnga Ia$i contra capitanului austriac Fe-
renti (cerdacul lui Ferenti).
1727 Grigori Ghica 1-a
1730 Const. Mavrocord. 1-a
1733 Grig. (Mica 1733 Const. Mavrocord. 1-a
1735 Const. Mavrocord. 2-a 1735 Orig. Ghica 2-a
Resboiul Austriei eu Turcia ; pacea de la Belgrad 1739.
Austria perde cuceririle facute ; Oltenia inapoita.
1741 Mihai Racovita 1741 Const. Mavrocord. 2-a
1741 Const. Mavrocord. 3-a 1744 Ioan Mavrocordat
1747 Grig Ghica
1749 Const. Mavrocord. 3-a
1747 Grig. (Mica 1749 Const Racovita
1752 Const. Racovita 1-a
1753 Matei Ghica
1756 Const. Mavrocord. 4-a 1756 Const. Racovita 2-a
1757 Scarlat Ghica
1758 Scarlat Ghica 1758 Ioan Calimach
1761 Const. Mavrocord. 5-a 1761 Grig. Calimach
1763 Const. Racovita 2-a

www.dacoromanica.ro
190
1764 Stefan RacovitA 1764 Grig. Ghiea
1765 Scarlat Ghica 2-a
1766 Alexandra (Mica 1766 Grig. Calimach 2-a
1768 Gr. Ghica (acel uris
la 1777).
Resboiu intre Turcia $i Rusia 1768-1774 Pacea de
la Cuciuc-Cainardji, prin care Rusia capftta protectiunea
asupra ter. romane. Perderea Burovinei la Austria 1777.
1769 Coast. Mavrocord. 4-a
1770 Manuel Roset
1774 Alexandra Ypsilante 1774 Grig. Ghica.
1777 Const. Moruzi
1782 Niculai Caragea 1782 Alex. Mavrocordat
1783 Mihail Sutu
1786 Neculai Mavrogheni 1785 Alex. Ypsilante
1787 Alex. Mavrocordat
1788 Alex. Ypsilante 2-a
Resboiu intre Turci, Rusi si Austriaci terminat prin
pacile de la istov i de la Iasi 1791, prin care Rusia
se intinde pana la Nistru.
1792 Mihail C. Sutu 1792 Alex. Moruzi
Alex. Moruzi Mihail C. Sutu
1795 Alex. Calimach
1796 Alex. Ypsilanti
1797 Coast. Arigiarliu 1797 Const. Ypsilanti
1799 Alex. Moruzi
1800 Alex. Satu
1801 Mihail Sutu
1802 Alex. Sutu, donin peste ambele principate
Coast. Ypsilante qi A lex. Moruzi
1806 Alex. Sutu 1806 Scarlat Calimach
Resboiul dintre Ru$i $i Turci terminat prin pacea de
Bucuresti 1812, prin care Basarabia trace la Rusi Dom-
nii sa fie intariti prin comuna intelegere pe 7 ani.
1812 Ioan Caragea 1812 Ioan Calimach
Codicele Cat agea i Calimach in Muntenia $i Moldova
1819 Alex. Sutu 1819 Mihail Sutu

www.dacoromanica.ro
191

tevoltandu-se recii, Alex. Ypsilante capul eteriei,


rescoala si pe Mihail Sutu, pe cand Alex. Sutu moare.
Poarta vulnd necredinta Grecilor, numeste ear Domni
pamanteni dupa rescoala lui Vladirnirescu.
1822 Grigorie Ghiea 1822 Ioan Sturza.

PERIOADA III.
REVOLUTIUNEA.
(De la inceputul revolutiei franeeze (178)) pima la 1871).

a). Apusul.
Istoria Frantiei 1789--1871.
Canze le revolutiel franceze. 1) Guvernul eel des-
potic ; de la 1614 nu se mai chiuma ti tate le generale ;
abuzuri contra libertatei prin lettres de cachet ; contra
averei prin dari arbitrare ; scutire mai totala a nobililor
si a clerului de dari ; venalitatea dregatoriilor militare
civile reservate numai nobililor, 2) Absolutisrnul cle-
rului sprijinit de stat ; biserica inadusa libertatea gan-
direi. 3) Reaua stare sociala a) a teranilor din cauza
beilicului si a darilor feodale catra prop rietari ; b) a bur-
ghejilor din cauza corporatiunilor ; c) a tuturor din cau-
za multelor privilegii de care se bucurli, nobleta si de-
m!. 4) Lipsa de egalitate inaintea leger, de libertatea po-
litica si a gandirei.
In contra accstri stari se indreaptd : 1) Spiritul ratio-
nalist al secolului XVIIl, care cerceteaza toate; critica
sistemul social, a guvernului si a eredintelor religioase.
2) lnfluenta ideilor engleze, de libertate politica si a spi-
ritului. 3) Reaetiune contra abuzurilor stinsufletirea
acesteia prin resboiul de neatarnare american.
Ocaziunea revolutiei franceze. Indreptarea finantelor:
Ludovic XVI ne stiind ce se mai faca chiama dupa sfa-

www.dacoromanica.ro
102

tul lui Necker statele generale 1789, coinpuse din 300


nobili, 300 eleriei si 600 burgheji tiers kat." Dis-
cutie asupra modului de votare, duo clasa sau dupa
capete. Abatele Sieyês face sa se declare tiers état" ea
adavarea va(ionaM, poftind si pe eelelalte doue elase a
se uni cu ea ; se leaga prin juramhnt a nu se desparti
pana nu va da o o nstitutie Frantiei. Regele ceteste Un
proieet de constitutie ; Ordinul dat adunarei de a se di-
solve, tiers kat" refusa (respunsul lui fifirabeati). Re-
gele aducandusi garda de sviteri i departand pe Necker
din minister, poporul se revolta i ddrimd Bastilia.
Garda nationala ; cocarda trieolora ; nobilii incep a emi-
gra ; Lafayette comandantul gardei nationale.
1789-1791. Ailimarea nation:11a. Proclama drep-
turile omului. Mare entusiasm ; nobilii remasi in adu-
nare renunta la drepturile lor feodale clerul la zeeiueli,
burghezii Ia corporatii. Impartirea proportionala a dari-
lor, drepturi egale la funetii. Secularisarea averilor bi-
serieesti, desfiintarea manastirilor (neputiinda-se vinde
de indata pamenturile secularisate, se fac bartii plati-
toare din fondurile representate de ele, asign«te). Im-
partirea teritoriala a Frantiei in 83 departamente. Uni-
tate mesurilor : unitatea justitiei, juriul. parasirea tor-
turei ; libertatea presei. Destlintarea nobletei. egalitatea
cetatenilor, desfiintarea majoratului (de ,lice imultirea
proprietatei mici). Cluburi. a) Iacobinii sef Robespierre.
I)) Cordelierii compus din plebea cea de jos (teribilii
Danton, Marat, redactorul foaei Ami du peuple," Des-
moulins).
Serbarea de infratire 1790. Regele refusa a deelara de
tradator pe emigrati ; fuge si protesteaza contra consti-
tutiei. Prins, primeste constitutia revizuita. Adunarea
nationala se disolve cu conditie ea nici unul din depu-
tatii sai se nu poata fi reales.
1791-1792. Adunarea leginitoare. Deputatii mai
ales republieani Girondini (moderati) i Montagnards,
(radicali). Cluburile luereaza pentru a trezi in poporul

www.dacoromanica.ro
193

de jos elementul barbar si destrugator (caciula cea rosa,


semnul republicanilor, Marseillesa, arborii de libertate).
Mesuri contra preotilor, care nu vroeau se jure credinta
constitutiei si in contra emigratilor, care unelteau en
puterile straine pentru restabilirea starei celei vechi. Re-
gina urita poporului ea fiica a Mariei Theresa, banuita
a cauta sprijin in Austria contra cererilor poporului.
Oonventia de la Pibilk, intre regele Prusiei Friedrich
Wilhelm II i tmperatul Germaniei Fran II. Frantia
Ic declara resboiu.
1792-1797. Resboial coalitinnci 1 contra Fran-
tic!. Decretul adunarei de a departa pe preotii ce nu
vroiau sa jure oprit prin veto al regelui. Girondinii de
la minister demisioneaza.
Reseoala din Paris sub berariul Santerre, casapul Le-
gendre qi calla de aramar Rossignol (eantecul A h ! ça
ira). Regele bajocorit scapat de garda natimuda. Mani-
festul dueelui de Brunsvick, redaetat en totul arogant
de emigrati. Adunarea declara en patria e in pericol.
Mare miseare si activitate a eluburilor, nenumerat po-
por din provincii se aduna in Paris. Atae contra pain-
tulni ; regele seapa in adunare. Duo, propunerea hii
Vergnaud (Girondin) regele 0 suspendat si pus sub paza.
Sc chiarna o eonventiune nationala dupa vot universal.
Frantia deelarata republiea. Macelurile din Septemvrie;
Minton ministru de justitie (3000 de morti); sfarmarea
statuelelor, insignelor, armelor.
1792-1795. Conventiunea nationalii. La inceput
predoinnese girondinii. In consiliul municipal anse au
putere jacobinii si cordelierii, care cu sans-eulotii stint
un instrument de siluire contra eonventiunei nationale.
Regele condemnat la moarte in 17 lanuarm 1793. Pru-
sienii batuti la Valmy se retrag. Austriaeii batuti la
Limmoges Belgia, malul sting al Rhinului, Savoia si
Nita, cucerite mai mult prin respandirea ideilor revo-
lutionare declarate ea departamente ale republicei
i

franceze. Anglia, Olanda, Spania si Sardinia aliatä eu


9

www.dacoromanica.ro
194

Prusia si Austria. 0 rescoala a poporului sileste eon-


ventia nationala a aresta pe Girondini. Comitetul snap).-
rd publice, :$ef Robespierre, insareinat eu apararea terei,
Guillotina; Marat ueis de Charlotte Corday.
1793-1794. Bühebp jerre, dornnia terourci. Maeeluri
in oraaele sudiee, ineearile lui Carrier, revolutiune ro-
ialista in Vent Me.
Toulon luat de Englezi. Coalitinnea intra i» Frantia.
Carnot organiseaza 14 armate pentru a se opune tuturor.
Regina Marie Antoinette si Girondimi ueiai. Suprimarea
ori-carui cult (Zina ratiunea). Calendarul republican.
Robespieire macelareste consiliul municipal. 0 conspi-
ratie ii restoarna. Este ueis eu 93 de ai !Ili, in 24 lie
1794. In eonvenlimwa nationala ineepe a predomni ele-
mentul moderat. Napoleon Bonaparte, capitan de arti-
lerie, ie Toulon de la Englezi si devine general de
brigada.
1795-1799. Directorul, Puterea executive, la un
director de cinci persoane. Lupta contra Austriei. Bona-
parte bate pe Austriaci 'a Millesimo, pe Piemontezi Ia
Mondovi ; treee cu asalt podul de Lodi, ie Milanul ai
cueereate Lombardia. Lombardia, Mantua, Modena ai
Bologna devin republica eisalpina. Paeea de la Campo-
For»ao 1797; Austria capata Venetia edr Frantia, Bel-
gia. In Paris conspiratiunea socialista ai comunista a
lui Babeuf ideile poporului de jos ies In lumina 1796.
Asignatele cad qi se ruineaza multi oameni. Napoleon
pleaca in Egipet 1798-1799 eu planul de a intari pu-
terea franeeza in Marea Mediterana ai a ataca coloniele
engleze din India. Francezii inving la Piramide. Mota
lor anse e nimicita de Nelson, englez, la Abukir. Na-
poleon neputand Jim Saint Jean d'Acre lasa pe Kleber
in Egipet si se intoarse in Frantia amenintata de
1799-1801. A. (lona coalitie. Fundarea republieei
Romei ; resturnarea puterei lumesti a papei; republica
Elvetiana in Svitera, republiea Partenopica in Neapole.
Pretutindene se institue guverne dupe modelta direeto-

www.dacoromanica.ro
195
rului. Austria temandu-se din cansa AaJlei, Anglia din
causa espeditiei egiptene $i din aeea ca direetorul nju-
tara pe aseuns revolia Irlandei, prusia din calm revo-
lutiei Poloniei se hotarese a declara resboiu Frantiei.
Francezii batuti pretutindene. Republiea partenopiea des-
tiintata. Macdonald bMut de Suvarof la Trebia. Direeto-
ml devine Unpopular prin aceste perderi. Napoleon se
intoarce din Egipet ai formeaza hnpreuna en Sieyes ei
Lucian Bonaparte,
1799-1802. Consulalul. Se imparte tara in prefee-
turi $i sub-prefecturi ; codul Napoleon. Napoleon treee
munlele St. Bernard, bate pe Austriaei la Marengo $i
ai Moreau ei bate la Hohenlinden la 1801. Paces de Ln-
needle. Malul slang al Rhinului cedat Frantiei. Germa-
nia perde 111.0 mile patrate en 31/ milioane locuitori.
Restabilirea cultului catolic; invetamantul atarnat de stat;
legiunea de onoare.
1802-1011. Consulatul pe Tiata, dat lui Napoleon.
Conspiratii in contra liii (maaina infernala, conspiratia
hit Pichegru).
1801-1815. Napoleon imparatul Franeezilor.
Domnia absoluta, moderata anse prin reennoaaterea idei-
lor revolutiunei. (Egalitate inaintea legei, dan impuse
tuturor, scutirea taranului de sarcini feodale, liberarea
industriilor de corporatiuni, libertatea gandirei).
1805. A treia coalitiune. Neimplinirea traetatului
de Amiens, prie care Napoleon, ce cucerise Malta se in-
datorea a o restitui ordinului ea\ alerilor Ioaniti, aduce
un resboiu en Anglia. Ocupa Hanovra si incepe sistemul
continental, (oprirea introdncerei marfurilor engleze pe
continent). Bavaria, Wiirtenberg, Baden, Hess $i Nasau,
aliate eu Franck Flota franceza sfarmata de Nelson la
Trafalgar. Batalia cea mare de la Augterlitz, caatigata
in contra Ru*ilor ai a Austriaeilor 1805. Pacea de Pres-
burg 1805. Italia prefacuta in regat $i data lui Eugene
de Beauharnaix, copilul vitrig al lui Napoleon. Bavmut
9*

www.dacoromanica.ro
196

i Wiirtenberg devin regate. Regatul Olandei dal lui Lu-


cien Bonaparte. Confederatia renana. Napoleon protector.
Top' principii germani ieu parte la ea, afiira de Austria,
Prusia, Brunsvicul si Electorul de Hesa. Imperiul ger-
man despeut. Frant I, remane imparat de Austria 1806.
1806-1807. A patra coalitianc. Prusia silita a
adopta sistemul continental se incurca intr'un resboiu cu
Anglia. Napoleon, ce fagaduise Prusiei Hanovra incepe
a trata CU Englezii pentru inapoilea ei lor. Lupta cu
Prusia, de la aceasta. Bata Hite la Jena §i Auerstddt 1806.
Nap:Aeon in Berlin. Polonii se rescoala. Lupta cu Rusia.
Bataliile la Eglau i Friedland. Regatul de Westfalia
(o parte din Hanovra, Brunsvick, Hessa-Cassel) Ducatul
de Varsovia sub regele de Sax& Prusia cedeaza lui Na-
poleon tara sa pana la Elba, remanand cu 2677 mile
patrate din 5570. Se indatoreste a recunoaste inchiderea
continentala.
Inchiderea continentala ineurea pc Napoleon in mai
multe resboaie : a) cu Spania si Portugalia Iosif, fratele
lui Napoleon rege de Spania, Napoleon ie Madridul ;
dupa indepartarea sa perde iarasi avantajele ; b) cu Aus-
tria, victoriile lui Napoleon la Eekmdl, Aspern i Wa-
gram. Paces de la Viena 1809. Austria primeste inch--
derea ; cedeaza 2000 mile patrate Bavariei i o portiune
de 'Ambit ducatului Varsoviei ; c) en papa, statul pa-
pal incorporat in regatul Italiei ; papa excomunica pe
Napoleon, care-1 prinde si-1 duce la Paris.
1810. Culmea gloriei lui Napoleon. Casatoria eu Ma-
ria Luisa. Frantia numera, 130 departamente. Regele de
Roma 1811.
1812-1814. Resboinl en Rusia earasi din cauza re-
fusului Rusiei de a adera Ia sistema continentala. Ar-
mata lui Napoleon de 553,000 oameni oste nimicita du-
pa batalia de la Borodino §i arderea Moscvei prin re-
tragerea sa in mijlocul ernei.
1813-1814. Resbotul de libertate contra lui Na-

www.dacoromanica.ro
197

poleon. Friedrich Wilhelm III de Prusia chiama popo-


rul Ia arme. Landwehr in Prusia. Ordinul Crucei do fer.
A lianta Prusiei CU RUsla la Kalish. Napoleon bate pe aliati
la Lutzen i la Bautzen. Austria se uneste cu
Trei armate. 1) sub Schvarzemberg 2) sub Blficher, 3)
sill) Bernadotte de Suedia. Napoleon castiga batalia Ji
Dresda, dara perde batalia popoarelor In Leipzig (300
ntii aliati, Napoleon 130,000). Saxonii i Wiirtember-
gezii ,tradau pe Napoleon in mijlocul luptei. Sfirsitul re-
gatului Westfalia. Wanda alunga pe Francoji. Spania o
perduse l'inca din 1813. Aliat i totusi ofera pace lui Na-
poleon ea i argini, Rhinul si A lpii. Napoleon refusa
Cere 300,000 oameni de hi adunarea leginitoare, care
refusa a-i da. Adunarea disolvata. Aliatii tree Rhinul M
dupa ce sunt batuti de Napoleon in mai multe randuri
il bat pe dansul la Anis sung Aube.
1814 Mart 31, intrarea aliatilor in Paris. Napoleon
perde tronul. Ludovie XVIII, fratele lui Ludovie XVI,
rege. Pacea de Paris. Franta castiga 1n0 mile patrate
peste marginile din 1789. Reeunoakte neatarnarea tutu
ror statelor cueerite in limpid revolutiunei. Pentru re-
gularea trebilor europeene se adana congresul de Viena.
Pe eand tine congresul Napoleon se inloaree din in
sula Elba. A Hai* tuturor statelor Europei contra lui
(1 i (ion do armata). Napoleon bate pe Bliieher (a I iyny.
Incepe a bate pe Englezi In W«rteloo dar venirea lui
Bliieher, care se raliase intoarce bataea in contra-i.
1815. Napoleon abdica. Ludovic XVIII rep. Napo-
leon prins de Englezi, dus in insula St. Belena, undo
moare in 5 Mai 1821. A (lona pace de Paris. Franta
perde 4 cetati : Pliillipeville, Marienbourg, Saarlonis si
Landau si plateste 700 milioane contributie.
1815. Congresul de Viena. 1) Austria capata Mi-
land, Venetia, Iliria si Dalmatia; Salzbourg si Tyrolul
de la Bavaria precum si Galitia. 2) Prusia, o parte din
Ducatul Varsovia, partile din regatul Vestfaliei ce le avea

www.dacoromanica.ro
198

mai inainte si o parte din Saxa. 3) se formeaza regatul


Olandei, din republica Olandei si Belgia. 4) confedera(ia
g('rmand din 39 state suverane ; ceilalti perd suverani-
tatea. 5) Rusia, o mare parte din ducatul Varsovia ; Cra-
covia, oras liber. 6) Anglia, Malta, Helgoland, protec-
toral asupra insulelor Ionice. 7) Saedia se uneste cu
Norvegia. 8) Svifera, se formeaza 22 cantoane din 19.
1815-1824. baloric XVIIL Sfanta alianta incheeta
in Paris intre Alexandra. Friedrich Wilhelm III Frant
I (si Ludovic XVIII la 1818), cu scopul de a mantine
principinl domniei din mila lui Dumnezeu si de a na-
duqi ideile revolutionare. Puternic sprijin al Iesuitilor.
Directiunea aceasta a spiritului se manifesteaza si 'n ii-
teraturt, care devine religioasa si lauda malt Evul media
(literatura romantica v. cultura). Contra acestei direc-
tiuni persista anse ideile revolutiei si amintirea gloriei
napoleoniene prin Bliranger si Thiers. Pe llinga ele o
directiune socialista (Balzac, George Sand). Ludovic
XVIII bine voeste a acorda o constitutie poporulai. A-
ristocratia restabilita. Justitia, militia si administratia
ocupata de ei, (in scoala militara se admit numai Iii a-
celora ce nurnera 100 ani de nobleta) censura presei, no
ingrijire de veteranii lui Napoleon. Legi cut total roac-
tionare, precum judecatorii speciale pentru procesele po-
litice, fara apel si judecata in termin de 24 oare. .Aris-
tocratia din Camera condusa de contele Artois (mai pe
urma Carol X, fratele regelui) cauta a margini puterea
regeasca $i a recapata vechile privilegii. Libertatea in-
dividuala marginita : ministrii se poata inchide fara ju-
decata pe un an de zile ; resboiu in Spania pentru res-
taurarea monarhiei absolute.
1824-1830. Carol X. I.Tn miliard despagubire pen-
tru emigrati. Putere mare a partidei reactionare. Incer-
carea de a introduce dreptul de primogenitura pentru
toate uaostenirile de mai mult de 300 franci, dare fon-
ciartt ; disolvarea gardei nation de. Mai ales prin minis-
terul Polignae castiga partida clerului si a eurtei supre-

www.dacoromanica.ro
199

matia, Camera din 1830 declara ca intentiunile politice


ale guvernului nu corespund cu dorintele natiunei. Re-
gele disolve camerile, dar opositiunea este intreaga rea-
leasa. Atunci regele ordona suspendarea libertatei presei
si o noua lege electorala, care lucruri aduc revolutia
din 1830.
1830. Revolutinnea. In 26 Iu lie poporul din Paris
se rescoala cerand revocarea ordonantelor. Biurourile jur-
najelor sunt ocupate de jandarmi ; dar hotarirea tribu-
nalului comercial, declara ea pana la judecata formala
foile nu pot fi impedecate de a esi. In 28, regele fuge
cu curtea la St. Cloud ; armata refuza de a intrebuinta
armele in contra poporului. Cei 6000 Sviteri ai regelui
se vêd siliti se capituleze. Se formeaza an guvern pro-
visor compus din Lafite, Casimir Perier, Odilom Barrot.
Lafitte Anse sprijine candidatura lui Louis Philipp care
este ales rege.
1830-1848. Louis Phillip, regele burghez, combatut
de burbonisti si republicani. Favoreaza pacea, profitabila
industrikiilor ; nu voeste sa sprijine Polonii. Margineste
dreptul de alegator la 200 franci dare prin care doban-
deste o camera foarte supusa ; din aceasta causa regele
se deda la speculatii ; se fac multe venzari de posturi ;
falsificari de monede, concesiuni ruinatoare, delapidari
de bani publici (doue ministere Eubiêres i Teste, date
sub judecata pentru delapidari). Legitimitii (ducele de
Bordeaux, Henric V astazi Contele de Chambord) si
clasa poporului de jos, cearca resturnari prin revolutii
si atentate (conspiratiunea lui Fieschi 1835. Atentatele
lui Alibeau, Darmes ets. Revolutia din Lyon in 1831 ;
in Paris 1832. A doua in Lyon 1834). Aceste atentate
provoaca legi contra presei si a juratilor.
Socialismul, Comunismul. Inventarea maqinilor, uei-
derea industriei mici ereaz5 elasa lueriitorilor proletari.
Seriitorii Weep a se ocupa de ea. 1) Saint-Simon, sustine
eel 'anthill exploatarea industriei intfun fel ineat s se
foloseaseli §i lumitorii. 2) Enfantin i Fourier BO pierd

www.dacoromanica.ro
200
iii misticism. 3) Owen in Anglia, incercttri practice. 4)
Iii timpurile mai mute socialismul tinde a ridica starez
lucrfttorilor prin participarea lor la distigul capitalistulni.
5) Babeuf i altii pro mm Cabd, cer suprimarea proprie-
fatei, a familiei, via tii. in comun, cresterea copiilor idem.
AN erea comunii impkrtitii egal intro indivizi; suprimarea
mostenirei. 6) Proudhon declar c proprietatea e un
furt.
Asemenea idei spera clasa a patra sa le realiseze prin
camera, daea numai s'ar suprima censul pentru a fi ale-
gatori. De aice cerere generals pentru reformarea legei
electorate. 1836, 1840 done incereari ale lui Louis Na-
poleon Bonaparte, de a reeturna pe Louis Philippe. In
vederea aeestor turburari fortilicarea, Parisului. Pentru
a multami spiritul de glorie a Francezilor, cueerirea
Algerului (Abd-El-Kader); sprijina Egiptul in revolta
sa contra Sultanului. Egiptul supus en ajutorul Angliei
si al Rusiei.
184S. Revolutiumea. In timpul acestei expeditii, in
Frantia banchete pentru reformd. Acel din Paris impe-
decat de guvern. In camera opositia cere darea ministe-
rutin Guizot in judeeata. Teribila revolutie, regele fuge,
guvern provizor. Dupont de l'Eure, Lanzartine Ledru
Poulin, Arago, Gamier Pagi's, Crenticux i Louis Blanc.
Acest din urma pentru lueratori. El isi asociaza Pe Al-
bert, un luerator. Ridicarea ateliilor nationale in care
statul procura munca lueratorilor. Doi franci pe zi In
cratorilor NI nu au de lueru, sporeste foarte mult chel-
tueala si numerul proletarilor. Adunarea nationala su-
prima ajutorul. Cumplita revolutie (15 Mai) inadusita
o a doua si mai ctunplita (22-26 lunie). Cavaignac dic-
tator bate pe resculati (12,000 rnorti). Se alege sub in-
riurirea numelui celui mare a lui Napoleon pe Louis
Napoleon Bonaparte de president al republieei.
1848-1871. Napoleon IlL Napoleon, presidentul re-
publicei trimite o armata in Roma sub Oadinot pentru
restabilirea papei 1849. Prin castigarea acestuia in fa-
voarea sa, ealatorii prin provincii, ziare bonapartiste, ma-

www.dacoromanica.ro
201

suri in protiva socialistilor i prin inriurirea numelui


celui mare al lui Napoleon, el castiga simpatiile France-
silor $i prin lovitura de Stat din 2 Deeernv. 1851, do-
bandeste presidenta to 10 ani si puterea mai absoluta.
Prin plebiseitul din 2 Dec. 1852 imparat al Francesilor,
se insoara cu Eugenia de Montijo, nobila spaniola. con-
strueste multe drumuri de fer, lnvrnl, infiintaza credit
,foncier $i credit mobilier, favorisaza industria si comer-
tul ; da clerului mare inriurire in trebile statului. Ali-
anta eu Anglia. Turcia ($i Sardinia) in contra Rusiei ;
resboiul Crimeei 1854, pneea de Paris 1856 : nimieirea
intinentei rasesti in Orient Franta anteia putere in Eu-
ropa. Napoleon capata un mostenitor pe printul Napoleon
Eugeniu Ludo% ic Iohan Josef 16 Mart 1856. Ajuta
miscarea nationala a Italiei contra Austriei prin resboiul
din 1859; pacea de Z?trick 1859 prin care Piemontul
este dat de Austria Sardiniei, ear Franta capata de la
aeeasta Nizza si Savoia. Mexieul refusand plata dato-
riilor ealra supusii iraneezi, Napoleon pentru a intinde
intluenta Frantiei in America deelara resboiu lui Juarez
pre$edintelai republivei, ie Mexico $i proelanla de im-
parat aiee pe arbidneele Maximilian de Austria 1864.--
In privirea Italiei Napoleon vezend ca Italienii vrau sft
ice Roma, nurnai aiuta unirea acestei teri. -- Napoleon
pen bra a scapa de miscarea interioara care saturandu-se
do absolutism reclama libertati, arunea Frantia in res-
boin eu Germania, pe eand armata era cu total desor-
ganisata i starea Germaniei eu total neeunoseuta Fran-
iei ; aceasta aduce eatastrofa din 1871 (Napoleon prins
en toata armata liii, Parisul hat, Elsasul si Lorena per-
date la (4ermania, 5 miliarde despagubire) prin care
FranVa porde puterea sa precumpanitoare care trece Ia
Germania.

1 1. Istoria AiiI,el 17S3- 1871.


Sub ministerul lui Pitt 1783-1806, acesta organisaza
finantele, cauta se indrepte pagubele Angliei in resboiul

www.dacoromanica.ro
202

cu America, prin inehiere de tractate comerciale. El


este un mare dusinan al revolutiei franceze, care tindea
sa introduca si in Anglia spiritul democratic. De frica
revoluthinei el reusi a face sa se suspende habeas cor-
pus acte, si este de la 1793 sufletul coalitiunei contra
Frantiei. Astfel coalitia a doua din 1799 este opul sen.
Fox si Burke represinta in mod stralucit opositia in An-
glia. Irlanda starnita prin revolutia franeeza vrea sa se
desfaca de Anglia ; de aceea, in anul 1800, se procede
la totala ei incorporare cu Anglia, prin care 32 de lorzi
si episcopi ni Irlandei, intra in camera inalta, ear 100
deputati in camera de jos Septe optimi din populatia
eatolica a Irlandei reinane fara drepturi, din causa tes-
tactelor. Sistemul continental al lui Napoleon aduce de-
elaratia de resboiu a Angliei din 1803 si sfarmarea flo-
tei franceze la Trafalgar 1805. Dupa expeditia lui Na-
poleon din 1812, Anglia face tot ce-i sta prin putinta
pentru a scula Europa in contra sa. Resboiul se incepe
en subsidii engleze. Prin tractatul de la 1814 catiga
Anglia : Malta, Tabago, Ste Lucie, Ile de France si Sei-
selele. Datoria publica se suise in timpul acesta la 800
milioane 1. st. 0 stare foarte misera a poporului de los
aduce necontenite rescoale, in care mai multe mii de lu-
eratori sunt tic*.
Georg IV 1820-1830. Sub ministerul Canning se in-
troduce sistemul politicei de neinterventiune ; canta sa
se opuna Francezilor care vroeau sa intervina in Spania;
recunoaste independenta Greciei si a statelor de Sud a-
mericane ; supriina comertul sclavilor declarandu-1 de
crima. Daniel O'Conell infiinteaza o asociatiune catolica
intre Irlandezi, pentru a-i scapa de lipsa de drepturi po-
lain. In 1829, cere Peel suprimarea testactelor : Cato-
licii pot intra in parlament.
Wilhelm IV 1830-1837. Chestiunea reformei parht-
mentului. Dupa ce de doue ori reforma trece prin ca-
mera de jos, dar e respinsa de acea de sus, poporul a-
menintator sileste i pe cuss de sus a o primi. Prin re_

www.dacoromanica.ro
203
forma numerul alegatorilor se sue la 1 milion, anume
tot acele care platea o chirie de cel putin 10 pf. str.
avea dreptul de a vota.
In comitate au dreptul de alegatori toti proprietarii li-
beri de locuri cu 10 1. st. renta i toti posesorii pe 20
de ani cu 50 1. st. renta Se suprima privilegiul com-
paniei Ost-indice, lasandu-se cornertall cu China si cu
Ifidia liber. Lord Russel reforma organisarea oraselor,
facend ca magistratii orasanesti a se aleaga prin votul
poporului i fie-care individ ce plateste dari, se aiba drep-
tul de alegator (pana atunci magistratii numeau ei sin-
guri pe colegii lor i avea dreptul de a impune dari ar-
bitrare). In 1834 se suprima sclavia si Jamaica ameninta
pentru aceasta a se revolta.
Regina Victoria 1837astazi. Revolutia Canadei. Ele-
mentele radicale cer votul universal si secret si parla-
mente anuale. Se fac petitiuni uriese catra camera. Sa-
hul de Persia starnit prin Rusi, voeste sa cucereasca
Heratul, langa Indii, dar Englezii reusesc in 1839 se
sfarame acest plan in Afganistan. In 1840 se face un
tractat cu Rusia, Austria si Prusia in contra Frantiei,
pentru a supune pe pasa de Egipet Turciei i armatele
engleze supun Egipetul. In 1838 se formeaza liga in
contra protectiunei granelor de Cobden ; se propune re-
forma inaintea parlamentului de Robert Peel. coborir t-
se taxa pentru import. In 1841 se incheie int tractat cu
puterile cele mari pentru suprimarea comertului sclavi-
lor i dreptul de cautare a corabiilor tot in contra Fran-
tiei. In 1840 isbucneste resboiul cu China pentru Opium.
0 recolta rea a cartofelor in Irlanda 1845, aduce o cum-
plita foamete si o agitatiune mai mare pentru liberarea
importului granelor de ori ce taxa. Peel propune siste-
mul liberului schimb, care treee in parlament. Revolu-
tia din 1848, are efect in Anglia mai ales in Irlanda,
unde da nastere la o agitatiune pentru ruperea unirei
cu Anglia, care Anse fu inadu§ita. In politica exterioara
Anglia ajuta unirea Italiei.

www.dacoromanica.ro
204

Anglia ne mai avend nevoie de sistemul prohihitiv


pentru proteguirea industriei sale, admite pe Reel al li-
berului sehimb 1848. Antaia expositie universala 1851
(Printul Albert. harbatul reginei). Mare propasire co
mertiala si industriala, nuinele de aur a Australiei, trac-
tat de eomert en China si Iaponia 1854, 1855. Res-
coala ji India 1857 nilp§te pe Anglia a primi propune-
rile JE.ratitiei in pivirea unirei prineipatelor dunarene.
Resboiu en China impreuna cu Francesii prin care se
desehid aliatilor 6 none porturi ehineze 1858 ; netinan-
du-se Chinezii do tractat aliatii le declara din nou res-
boiu sla.rsit prin paeea din 1860. A doua expositie
universala 1862. Grocii resturnand pe regele Oto de
Bavaria 1862 i vroind a alege pc prineipele de Leitch-
temberg nepetul imparatului rusese, Anglia pentru a-i
determina sa aleaga un principe mai bine vezut de po-
litica engleza, renunta in favoarea Greeiei la protecto-
ratul asupra insulelor ionice pentru care aceasta alege
do rege pe Christ. Georg de Danemarka. Anglia vroeste
ba sprijine Danomarea in Inpta ei contra"Austriei si a Pru-
stei, dar Frantia reffisand a intervcni, Anglia e nevoita
se remana nentra. Resboittl ameriean aduce in mare ne-
voe pe fabrieantii i Ineratorii in bumbac. De atuncea
Anglia urmeaza inainte o politica paciniea tinzend la
sporirea bogatiei tarei.
Istoria Germaniei 1790 -1871.
Leopold II 1790-17.92, apoi Fran( II, 1792-1806.
(De la 1806 inainte ea imparat de Austria). Germania
in limpet revolutiei franceze, este mai ales teatrul res-
boaelor, care o ruiueaza material. Luarea uaalului stang
al Rhinului prin pacea de Luneville, jigneste pe multi
principi germani in posesiunele tor ; ei stint despagubiti
din orasele libere i posesiele bisericesti. Mind ea des-
pagubirile so hotareau in Paris, incope aici un fel de
speeulatie, care aduce mare despret asupra Germanilor.
Prwria capiita; episcopate] de Minster en orate] de a-
sennue nettle, episcopatele nildesbeim, Paderborn, oratul

www.dacoromanica.ro
205
Goslar etc. Bavaria capkla principatele eclesiastice:
Wiirtzburg, Bamberg, Augsburg. episcopatele de Frei-
sing. Passau ti multe orate precurn Schweinfurt, Nerd-
lingen etc. Baden, caOta Heidelberg, Manbeim, terile
episcopatelor secularisate Constant ti Basel, mai multe
orase 5i abatii. Mai capitt'a desmIgubiri i Wiirtenbergal,
Bessa-Cassel, Hessa-Darmstadt §i lianovra.

Confederatia rhenan4. Bavaria si Wtirtenberg fiind de-


clarate regate, prin pacea de la Presburg atacase deja
constitutia imperiului german. Aceste doue teri impreu-
na cu Baden, Darmstadt, Cleve-Berg, Nassau, Hohenzol-
lern, Lichtenstein, formeaza confederatia rhenana sub
protectoratul lui Napoleon, care o indatoreste a pune pe
picior in caz de resboin, '36,000 de oameni. Prin aceasta
se pune capat imperiului german s) Fran( II se flecl«ya de
imparal al Aastriei, sub nu»wle de 17ra nr 1(1806 1835).
Stapanirea franceza in Germania introduce ideile revo-
lutiei si le realiseaza in practica, (egalitatea darilor, su-
prituarea privilegiilor personale, egalitatea dreptului, li-
bertatea industriei etc.) Rescularea spiritului national,
care tinde la scaparea de straini, in frun tea careia mer-
ge Prusia. Friedrich Wilhelm III in timpul celei mai
mad injosiri a Prusiei, cand prin pacea de la Tilsit ii
se lasase de Napoleon numai vr'o jumatate din fostul
regat, se apnea de reforme serioase, ajutat de ministri
eininenti Scharnhorst, Gneisenau, Grollman ; introduce
armarea generala, (Landwehr), suprima rescumpararea.
Egalitatea tuturor in inaintare (mai inainte numai no-
bilii puteau Ii ofiteri), suprimarea pedepselor brutale,
cultura stiintifica serioasa a ofiterilor. Baronul de Stein
da buyghejilor i aranilor dreptul de a cumpara pamant,
nobililor facultatea de a se ocupa de industrie i comert,
libereaza industria suprimand corporatiile. Humboldt,
Niebuhr, Schleiermacher fundeasa universitatea de Berlin
1809. In neest timp eade desvoltarea eea mare a Him-
turei germane, care ajuta mult la ideia nationala (v. cal-
tura) si explica scularea generala contra lui Napoleon
dupa catastrofa din Rusin ; Prusia se rescoala mai an-

www.dacoromanica.ro
206

tiiu ; in 3 Fevruarie 1813, public& regele chemarea


catra poporill melt," care are un resunet uries ; formare
de nenunienite corpuri fihere, intre aceste, acel al lui
Latzow infocat de cantarile lui Körner ; ordinul crucei
de fer. (10 Mart 1813).
Go-mania de la 1815-1848. Opositia liberalii in Ger-
mania voeste se realiseze ideile revolutiei franceze si se
aduca unitatea Germaniei. Opresiunea ei din partea gu-
vernului. Revolutia Frantiei din 1830 le sparie, facandu-
le sa conceada drepturi poporului sub forma de consti-
tutii (Wiirtenberg, Baden, Bavaria si Hessa-Darmstadt).
Prusia i Austria mantin absohitismul prin influinta lui
Metternich, ministru austriac, care pentru a impedeca
latirea ideilor nation,ale in Austria, opreste intrarea ori-
carei scrieri germane. Vezend guvernele germane ca re-
volutia din Frantia se trecuse asa de iute, se hotaresc
ear la resistenta. Printr'o hotarire a consiliului federal,
fie-care stat e dator sa ajute cu armata sa pe statul ye-
chi, in care s'ar isca turburari (1830 Oct.), si incepe
pretutindene o puternica reactiune, mai ales dupa ce prin
caderea Varsoviei, o multime de Poloni yin in Gerinania
infocand liberalism]. In Baden se introduce censura.
Profesorii Rottek si Welker destituiti. Universitatea din
Freiburg inchisa. Nepedepsirea abuzurilor ce militarii
emit in contra liberalilor. Darea afara a tuturor drega-
torilor liberali. Consiliul federal hotareste ca toata pu-
terea este la principi, camerele nu au dreptul de a re-
fusa dari, si militia sa nu jure pazirea constitutiei.
I. Austria, sub Metternich atat in domnia lui Frant I
t 1835 eat si sub a lui Ferdinand I (1835-1848), fa-
voriseazii aristocratia si influenta clerului. Inchide Aus-
tria dinspre Germania, inadusa desvoltarea filosofiei a
teologiei si a istoriei, favorisand numai cat pe aceea
stiintelor pure. Taranul supus Ia toate beilicurile evului
mediu, starea financiara foarte proasta ; statul fiind ne-
voit a reduce de mai multe ori datoriile creditorilor sei.

www.dacoromanica.ro
207

Austria canta a combate tendintele Rusiei de cuceriri in


Orient ajutand pe Nada.
If. Prusia, pastreaza vechea stare afar Th suprima-
rea beilicurilor si a corporatiilor ; greu system de dari ;
lipsa de garanta in justitie, procesul tratandu-se inseris,
pastreaza darea dreptatei prin nobili. Severa privighere
a scoatlei si a presei. Dar in privirea unitatei germane
Prusia face un pas insemnat prin intiintarea uninnei Va-
maly (Zollverein) intre diversele state germane (ineeput
in 1831 prin initiativa lui List). Suprimandu-se vamile
interioare dintre state si transferandu-se acele vami Ia
granita eomuna, cu scopul de a protegui industria germana
1848. Revolutia. I) Austria Contra sistenmlui lui
Metternich se seoalik mai antitiu Ungaria,*) apoi Boemia,
in line ehiar in Viena studentii incep turburari, care se
Revolutia Ungara sub Frant I DU se mai clteama dieta, dar
so incearcg, ridicitri de trills) oi tie dgri, la care Ungurii se
opnn cu putere cerend chemarea snei diete. Opobitia natio-
nalg creote din ee in ce. condusg fiind do Stefan Szechenli.
Diets din 1830 dispune sii se iee otiteri dintre Unguri i sa
so intrebuinteze in fa1 t'. limbs maghiarg. Tot pe atunci in-
cope Ludovic Kossuth, CII toate piedicele guvernului, a
atrage atentiunea poporului asuprit color co se petre-
ceAn in diefft. 1835 Ferdinand V de Ungaria. El mgr-
gineote bberarea totalg de dari a nobililor. Dieta din 1839
se ocupa mai numai cat cu plangeri in contra politicei gu-
vernultd. Diets din 1840 sanctioneaza legea timbelor, dupa
care cm maghiarg este recunoscuta ca oficialui oi amnostiazif,
pe toti deliquentii politici. Opositia cere libertatea presei,
ministeriu rospunzetor, unirea Transilvaniei cu Ungaria, in-
tinderea dftrei asupm nobililor, and tocmai atunci isbue-
ne;to revolntia din Paris 1848. De indatg Ungurii compun
no ministeriu separat pentru Ungaria sub Ludovic Batthy-
anyi, se core introducerea sistemului representativ, egalitate
de dAri. libertatea presei oi judo. Dar kd celelalte nations-
litati din Ungaria se trezesc Croatii sub Ielacici voesc se-
pararea de Ungaria. Transilvania nu putea enfold unirea cu
Ungaria. Kossuth cere i dobandeote de la Dietg armarea
terei. Austria pretinde imposibilitatea separgrei ministerului
fthantelor oi al armatei. Resboiul intre Croati oi Unguri is-

www.dacoromanica.ro
208

intind curend asupra intregului popor. Metternich fuge


in Anglia. Garda nationala atot puterniea ; se hotareste
sa se eheme o adunare generals a striae a tuturor sta-
telor dupa votul universal. Imparatul fuge la Jrinsbruk
dar se reintoarce rugat de popor si lucrurile se impaca
pe basa ideilor revolutiei franceze : se suprima anume
robotul (beilicurile) se deschide cariera armelor si oa-
menilor de rand ; se supune si pe nobili la serviciul ar-
matei si la dari. Intre aceste, carduri do lucratori per-
curg uliile i dicteaza totul, ieu cu sila intreprinderi de
la stat, fixeaza ei pretall muncei. Misearile din Ungaria
adue in Viena cumplita rescoala. care tinde a impedeca
rnergerea trupelor contra Ungurilor (Oct.) Imparatul fuge
de a doua oar i cei mai bogati eetateni i unneaza.
Iellasehiseh banul Croatilor vine in contra Vienei im-
preuna eu Windisch-Gratz. Se incinge o lupta din eele

bueneste Austria trimete ye coniele Lamberg ea eomisar


imperial in Ungaria. Toemai atunei isbueneste retolutia iii
Viena 1818 si Ferdinand se leapada de domuie urmandn-i
Frant Josef la 1818. Austria trimete pe Windischgraetz
en 0 srmata iii contra lingariei. Uiiguuiii sub Georgey. Dem-
binskY (Polon). Wm (plum) orupa Transilvania, bat pe 8erbi.
loll Armful, Carlsburg, Temesvar bat in mai [mate randuri
pe Austrian intre allele la Nag3 -Sarin si int Oren, liar in-
tre aeorgey si Kossuth so nasto 0 rivalitate, van I-krorgey
%Inca 6.1 SC impace en Austria, ear IS ossultb gandea se eon-
slit neaseit Ungaria intr'un mod demurral si sit resta bilea sea
Petunia. Kossuth Nee sa se declare prin diets din Dobretziu,
Ungaria de neatarnatit. ease de Ilabsloirg. deenzurii. de la co-
rona ei i guvernul (1st unui prehident CII un ministeriu TPS-
punziAor. Aeeasta seversi ruperea Mire arniata si guvein
Dar Austria eerlise si espatase intervenirea l4tisjj. Transit
vania este pei duta, pentru ii gn ri ; silit de Rusi Care n
resc mai toata Ungaria, Kossuth leapada presidentia i di-t
lui Georgey dietatura, care se botareste Cli indieo eapitu-
latinnea de la Vilagos, prin care linguini so supun Itusilor
Goieralul Hainan, austriae neide pe mai multi sell nugnri.
Ungaria este ltotaritii. a Ii ineorporatit in Austria; se intro-
due legile austriace. Consequentele revolutin din 1848 pen
tru Ungaria este perderea totala a neatirnarei ei po-
Mice.

www.dacoromanica.ro
209
mai crancene (27 si 28 Oct.) Viena cade in manele ar-
matei. Totusi noul imparat (Frant Iosef 2 Dec. 1848),
octroiaza o constitutie in care cele mai multe din drep-
turile revolutiei franceze sunt recunoscute.
II). Prusia. Revolutia franceza inriureste asupra Pru-
siei. In Berlin se cer mai multe drepturi (libertatea pre-
sei, garda nationala), pe care regele Friedrich Wilhelm
IV, nu voeste a le acorda. Cu deosebire se tere inde-
partarea militarilor i infiintarea unei garde nationale,
coca ce find re.fusat, ear militarii vroind sa imprastie
poporul, se naste o cumplita revolutie. Regele fu silit sa
se descopere dinaintea cadavrelor revoltantilor. Se con-
voaca o adunare nationala care sta cu totul sub inriu-
rirea poporului ; se suprima pedeapsa mortii. Triumful
reactiunei in Viena aduce si in Berlin aceiasi tendinta.
Regele vroeste sa suspende adunarea care refuzand aceasta,
intra Wrangel cu armata in Berlin si desarmeaza popo-
rul. In fine regele acoarda din bun placul seu o consti-
tutie cu doue camere i cu cele mai multe din dreptu-
rile proclamate de adunarea din Frankfurt.
III). Incerearea de organisare a unitdrei germane, Par-
lamentul din Frankfurt. In 18 Mai se alege prin vot
universal o adunare nationala, care numeste un prese-
dinte al imperiului german (Reichsverweser) nerespon-
sabil, Se alege de presedinte pe arhiducele loan de Aus-
tria care intra in Frankfurt la 11 Iulie. Scopul acestei
adunari este constituirea unitatii germane. Dar guvernele
germane nefiind consultate de adunare in dorintele lor,
aceste refusa de a primi noirile ei, precum d. e. decla-
rarea drepturilor fundamentale ale poporului german. Or-
dinul ministrului de resboiu din Frankfurt, ca toate tru-
pole germane sa jure credinta presedintelui, nu este as-
cultat in Prusia. Neintelegerile cu Prusia se marese prin
(liestiunea Seldeswig-llolsteinului: 0 revolutio in Copen-
Laga silise pe regele Danemarcei a decreta incorporarea
Schleswigului in regat ; din care cauza isbucneste o re-
volutie in Schleswig, care este sustinuta de Prusia ; dar

www.dacoromanica.ro
210

lipsa unei dote si purtarea amenintatoare a Rusiei si


Angliei fac pe Prusi sa ineheie un armistit prin care
Daneinarea eapata mai multe drepturi asupra Sehleswi-
gului (Moltke, MI danez sa fie in fruntea guvernului pro-
visor numit de Prusia si Danemarca in ducat ; armata
Schleswigului sa fie despartita de aceea a Holsteinului
etc.) Parlamentul din Frankfurt neputand face altmin-
trelea se uneste cn aceasta propunere care fu privita de
Gennani ea o tradare a natiunei, din care causa isbuc-
neste o revolutie in Frankfurt. Pupa aceasta se nasc dis-
eutiuni foarte inversunate asupra raportului A ustriei cu
Germania; era anume en neputinta a se primi Austria
intret,ga eu toate nationalitatile ei in un stat german ;
dar a se lua numai cat Germanii din Austria era
a se rape Austria in done parti. Ministerul de Ga-
gem coneepu planul de a indeparta pe Austria din uniu-
nea germana prin care corona imperiala cadea de la sine
la Prusia. Insa o lege electorala ee facea parte din con-
stitutia pe care imparatul trebuea sa jure si car,. era
basata pe votul universal, faptul ea propunerea de a se
oferi corona regelui de Prusia avuse o majoritete numai
de 1 voturi si in flue imprejurarea ea aceasta corona
imperiala nu era din mila lui Dumnezeu ci esita din o
mirare revolutionara facura pe regele Prusiei sa o re-
fuse. Prusia vroea anume sa eapete puterea suprema in
Germania fara anse a recunoaste constitutia si numai cat
prin consimtimentul gusernelor, promitindu-le tuturor
sprijinul sn armat in nadusirea revolutiei. Dar acest
plan nu renseste mai ales din causa opuncrei celorlalte
regate din Germania ce nu vroesc sa primeasca o pos:tie
injosita fata eu Prusia. Begii arts() refusa, de a primi
constitutia din Frankfurt (Bavaria, Wfirtemberg, Baden,
Saxonia), eea ce da ocasiune democratilor de a rescula
poporul in contra lor. In Saxonia (Dresda) se intampla
o rescoala (3 Mai). In Wfirtemberg principele e silit sa
adoapte eonstitutia, Saxonia inadusa rescoala cu ajutor
prusian. Adunarea din Frankfurt era pusa in positiunea
cea mai critica prin rescoala din Dresda, facuta pentru

www.dacoromanica.ro
211

a se adopta constitutia votata de dansa. Cu alte ctivinte


ea era cause revolutiei. Prin aceasta ea deveni en De-
putinta si se disolva.
Germania dr la 1848-1871. I. Austria : In curand
incepe insa o politica de reactiune in interior (suprima-
rea gardei uationale, marginirea libertatei presei. inia-
turarea juriului, reforma comunala in sensnl aristocratic);
finantele intr'o stare foarte ra, favorarea clerului si mai
ales a Iesuitilor. Incercarea unei uniuni vamale eu Germ.
eade din causa opositiei Prusiei si A. trebue sa se rnul-
tameasca cu un tratat de comert 1853. itt resb. Cri-
meii A. dupa ce Rusii se retrag din prineipatele duna-
narene, ocupa pe aceste 1854-1856 si mijloceste paeea
de Paris. In timpul resb. cu Francesii pentru thdia,
Prusia se ofera a ajuta pe Austria en conditie de a i se
da comanda militara a intregei confederatinni germane
afara de Austria, ceea ce aceasta refusa preferand a ceda
lui Nap. Lombardia prin preliminarele de la Villdranca
(11 Iulie 1859). Isbucnind resboiul intre Danemarca
si Contederatia germ. din cause Schlesvig-Holsteinului.
Dan. cedeaza aceste done ducate Auz,triei si Prusiei prin
paeea din 1864. Aceste done puteri ii impart dueatele.
Prusia ie Schlesvigul si Austria liolsteinul. Din causa
aceasta, precum si din dorinta Prusiei de a domni sin-
gull in Germania, ceea ce Austria vroia sa impedece cu
ori ce pret, se naste resboiul din 1866 en Prusia aliata
eu Italia, terminat prin victoria Prusienilor la Koniggratz
(3 Julie) i pacea de la Praga (23 Aug.) prin care Aus-
tria este exclusa din confederatia germana, ranunta la
intentiile sale asupra Sehlesvig-Holstainului ; tot odata
cedeaza Venetia lui Napoleon III care o trece catra I-
talia. -Ungurii cer i dobandesc autonomia statului lor si
unirea lor numai cat personala cu Austria 1867.
II. Prusia. Reactiune in sens absolutist dupa revolutia
din 1848 : lupte parlamentare cu niste camere liberate
cc sunt disolvate in mai inulte randuri. Opositiunea con-
tra guvernului si mai ales a primului ministru (v. Bis-

www.dacoromanica.ro
212

mark-Schönhausen se manifesteaza mai ales al ocasiunea


resboiului din 1866. Duo, victorie insa se intoarce toata
opositia intro simpatie $i un entusiasm foarte mare. Crea-
rea aliantei nord-germane (Norddeutscher Bund) pentru
statele germane de la nordul riului Main, 1) Prusia, 2)
Saxa Weimar, 3) Oldenburg, 4) Braunschwieg, 5) Saxa
Altenburg, 6) S. Coburg-Gotha, 7) Anhalt, 8) Schwarz-
burg-Sonderhausen, 9) Schw. Rudolstadt, 10) Waldek,
11) Reuss linia minoara, 12) Schaumburg Lippe, 13)
Lippe, 14) Lubeck, 15) Brema, 16) Hamburg, 17) Meek-
lemburg Schwerin 18) M. Strelitz, 19) Marcie ducat
Hessa, 20) Reuss linia majoara, 21) Saxa Meiningen Ifild-
burghausen, 22) Regatul Saxa. Alianta ofensiva $i de-
fensiva pentru neatarnare i integritatea teritoriului, tru-
pele aliatilor sub comanda regelui de Prusia ; guvernul
comun din un consiliu federal qi un parlament al con-
federatiei ales prin vot universal ; consibul federal corn-
pus din 43 membri : Prusia 17, Saxa 4, M. Schwerin
si Braunschweig cate 2, celelalte state cate 1, sub pre-
edinta Prusiei; aceasta represinta pe consiliu in afara,
declara resboiu si inchee puce ; in privinta militara Pm-
sia are dreptul de a exeeuta pe statul ce nu si-ar inde-
plini indatoririle sale. Prin aceasta confedergiune in care
Prusia comanda, devine aceasta o putere insemnata. Tot
odata Prusia incorporeaza mai multe state : Ilanovra in
urrna resboiului din 1866, Hessa Electorala, Nassau,
Frankfurt po Main prin tratate $i rescumparare, &hies-
vig-Holsteinul in 1867. Cu statele de la Sudul Mrtului
Prusia inchee o alianta ofensiva si defensiva la care se
opune mai ales Napoleon cerand ea, compensare pentru
intinderea Prusiei o rnarire teritoriala la Rhin si Luxem-
burgul. 1sbucnind resboinl intre Germania $i Frantia din
cauza alegerei principelui Leopold de Hohenzollern Ia
tronul Spaniei, Francejii sunt batuti si regele Wilhelm
ci Prusiei devine imparat german, oferindui-se corona
de catra principii germani in Versailles (1871). Statele
de sud intra in con federatie pastrand oare care privi'egii.

www.dacoromanica.ro
213

IV. Istoria Panel 1870-1871.


Starea Italiei inainte de revolufia franeezii, din cele
mai rele. In Nord, neatarnat regatul de Savoia (duo
moartea lui Victor Amadeus II, urmeaza Carol Emanuel
III 1730-1773 si Victor Amadeus III 1773-1796).
Venetia, Gentili, Milanul si Mantua in posesia Austriei.
La rnijloc dueatul Toscana, sub prineipi austriaci (Frant
Stefan 1737-1765, Leopold 1765-1790 Ferdinand III
1790-1824) Parma, Piacenta, Guastalla sub o linie spa-
niola. Dupa moartea lui Ferdinand, aceste terisoare unite
eu Italia superioara franceza 1804. Modena, Regio, Mi-
randola, Massa Carrara, sub familia Este. La sud Rega-
tul celor done Sicilii, trece prin pacea de la 'Utrecht de
la Spa= la Austria 1713, pe urma imparatul Carol VI,
pentru a capata reennoasterea sanetiunei pragmatiee, truce
acest regat la o linie spaniola, ca neatarnat (Don Carlos
1735-59, Ferdinand IV minor 1759-1825). Pe langa
aceste Statul papal.
_Italia in timpul revolutiei francroe. Revolutia patrun-
zond in Italia, restoarna mai toate guvernele de aeolo ;
se infiinteaga republieele : Cisalpina 1797, Ligurica (Ge-
nua), Partenopiea (Neapole) 1798 si a Rornei. Aceste
republiei traesc putin timp, dar ele aunt de ajuns pen-
tru a introduee ehiar in practica ideile revolutiunei. De
aii se nase luptele pentru iibertate i ideia imitatei I-
taliei, intocmai ea si in Germania. Dusmanii aeestor I-
dei stint Austria si Papa Partida Italiei tinere sub ves-
titul
Italia (Ie la 1815-1848. Dupa caderea lui Napoleon
eongresul de Viena reguleaza inapoerea terilor Italiei la
vechii lot stapanitori. 1) Regatul Savoiei lui Victor E-
manuel, marit prin Genua. 2) Modena si Toscana la
membri ai easei de Austria. 3) Luca unui principe spa-
niol. 4) Statul papal restabit. 5) Neapole si Sicilia ina-
poite regelui Ferdinand. Partizanii unirei Italiei (carbo-
narii) latese in toate partile ura contra gnvernelor ce
imbucateau Italia. In 1820 revolutie in Neapole i Sa-

www.dacoromanica.ro
214
voia, in care regii lor sunt siliti a aeorda chiernarea de
camere, dar sfanta alianta, insarcineaza pe Austria a
linisti Italia, pe eand Frantia inadusa revolulutia spa-
niola. In acest timp se desvolta puternic literatura ita-
liana (v. eultura). Revolutia din 1830, trezi miscari si
in Italia, dar in Modena, Bologna, Parma, ele fura ina-
dusite prin trupe austriace. Doi principi voese se reali-
sele unirea Italiei. Carol Albert din Savoia si Papa Pius
IX. Papa Pius IX 1846, prin reforme liberale (in presa,
drumari (le fer, manastirile supuse la dari) isi eastiga
simpatia pnporului i prin ideia de a deveni ecntrul 1-
taliei entusiasmeaza pe ltalieni. Strigarea : Eviva Pio
Nonno ! considerata ca strigat recolutionar dar papa
inersese cu liberalisiiinl seu prea &parte pentru biserica,
caci ltalienii cereau ea papa se declare resboiu Austriei,
puterei, care totdeauna sprijinise pe papa.
148. Revolutia. Sicilia mai auteiu se revolta contra
regelui Ferdinand $i alege de rege pe ducele de Genu a
un fiu al 16 Carol Albert Dar neapolitanii inving Si
Sicilia eade din non sub Ferdinand. In Statut papal,
Pius IX. »umeste ministru pe Rossi care sa sprijine mai
bine reaetiunea; dar Rossi este ucis si papa nevoit sa
fuga din Roma. Mazzini si Garibaldi vin in Roma, ma-
rind misearea revolutionara. Dar papa este sprijinit de
Napoleon presedintele republ;eei in Franta care trimite
pe Oudinot eu o armata care ie Roma si restabileste
pe papa.
In Toscana marele duce Leopold, este mai antain res-
turnat, dar pe urina reehemat de popornl situ. In .2110-
dena :$i Parma ducii sant alungati i revin toemai dupa
ce Radetzky ie Milanul (v. mai jos). In Piemont §i Sar-
dinia regele Carol Albert ie in lima eausa unitatii sta-
tului $i deelara resboia Austriei. unindu-se eu Lombar-
dia si eu Venetia. Italia intreaga se reseoala en pentru
o lupta sfanta sprijinita de intregul der. Dar .Radetzky
bate pe Italieni In Custozza (Tunic 1848), apoi la Mor-
tara §i Novara (1849). Carol Albert abdica si se nu-

www.dacoromanica.ro
215

meste in loeul sen pe fiul seu Victor Elnan10 care in-


ebee pace en Austria, cazend in eurand si Venetia (die-
tatorul Daniel .Manin) in posesiunea acesteio, ast,fel in-
eat intreaga Italie caile earasi sub doinniile absolute, sus-
tinute de Austria.
1 ictor Emanuel 1848-1878. Sardinia prin gu er-
nul ei liberal si national devine speranta 1 taliei inge-
nunebiate ; ministrul Cavour 1652-59, intarirea finan-
telor si a armatei ; o imigratiune a Italienilor inteligenti
sporeste puterile Statului, Sardinia se Mina en Frantia
si Anglia in resboiul orientu lid 1855 ie parte la Con-
gresul din Paris 1856 si castiga simpatiele natinnilor
apusene, pe cand eu Austria se dusmaneste tot mai tare.
Besboiul din 1859 are de urmare rest u rnarea tuturor
domniilor austriaee (Leopold 11 in Toscana, ducesa Luisa
din Parma, Front IT din Modena, seuturarea autoritatei
papale), i trecerea Loinlu rdiei catra Sardinia. Franta
insa se temea de 0 miseare prea mare a Italiei mai ales
pentru papa. Pacea de la Zurich prevede o confederatie
italiana sub presedinta papei. Italia inn eere pretutindene
anexare la Sardinia ; iii Toseana, Modena si Parma se
decreteaza de popor eaderea dinastiilor de papa acorn.
Pentru ca Franta sa nu impedece unirea Ita:iei, i se ce-
deaza Savoia si Nizza. Prin deeretul din 18 Millie 1860
Victor Emanuel unestu eu Sardinia, Romagna (cc fusese
sub papa) i prin acel din 22 Martie Toseana, de ase-
mine Parma si Modena. Namai cat papa sprijinit de
armata franeeza si I talia sudiea nuii resist au. Generalul
Garibaldi rescoala Sicilia 1860; regele Frant 11 din
Neapole fuge inaintea lui, si Victor Emmanuel anexaza
Neapole (7 Noeinv. 1860) Victor Emmanuel deelara
resboiu papei si bate armata acestuia eucerindu-i tot sta-
tul afara de patrimonial St. Petru care remane aparat
de trupele franeeze, eu incetul regatul Italiei este recu-
nosent de puterile europene, capitala in Turin. lneerca-
rea lid Garibaldi de a lug Roma in contra vointei gu-
vernului, batut i prins 1862. Resboiul intre Prusia

www.dacoromanica.ro
216

si Austria din 1866 dan Hebei, care se a1iaz en cea


d'antui, Venetia ; si resboiul din 1871 intre Frantia si
Prusia i dau Roma, armata franceza find alungata si
papa remanaml numai ca autoritate bisericeasca.
V. Istoria Spaniel 1788-1871.
Carol IV 1788-1808. Ministrul Aranda alunga ie-
suitii din Spania, le contisca averile si le include meze-
mintele lor, restringe inchisitia i tortura, favorisaza
cultura. Napoleon pune in Spania rege pe ruda sa fosif,
care pentru a castiga pe Spanioli le da o constitutie
tharte liberala. Spaniolii nu se insala ei cata a alunga
pe Franceji, de care scapa in 1813.
Ferdinand Vii. 1814-1830 restabileste tot absolu-
tismul vechin ; Cortejii destiintati seutirea clerulni si a
nobilimei de dari ; rechemarea lesuitilor; restabihrea in-
ehisitiei si a torturei ; persecutie mare contra liberalilor.
In 1820 revolntie sub Diego si Quiroga, nadusita de
sfau ta nliai4 a (armata franceza trimesa de Ludovie XV[1.1).
Coloniile spaniole din America se deelara ne atarnate.
De mai bine de 300 ani Spania poseda, Mexicul in A -
merica de Nord si mai toata America de Sud, impartita
in 3 vice-regate ((renada noua, Buenos-Ayres si Peru)
si cinci principate (Chili, Venezuela, Guatemala, Havana
si Porto-ltico). Spaniolii aveau monopolul eumpararei si
a vinderei productelor catra acesti locuitori. Numai spa-
niolii Ilasellti in Spania puteau fi dregatori ti clerici.
Nu era permis a se eultiva in colonii productele culti-
vate in Spania precum vinul, oloiul. Oultura eea proasta
a poporului de jos si populatiunea eea rara le face se
sufere, lung timp aceasta jafuire, dar revolutia coloniilor
engleze le desehide oehii (inca la 1750 un creol Mi-
randa, incerease o revolutie, care nu reuseste). In tim-
pul lui Iosif, coloniile nevoind sa se snpuna regelui pus
de Francezi, capata o neatarnare factica. Sub Ferdinand
VII ele revin la supunere, cerand sa li se permita co-
mertul liber. Acesta refuza. Atunei satele americana se

www.dacoromanica.ro
211

declara ne atarnate (Venezuela si Granada noua formeaza


republica Columbia 1819 Peru 1825, Mexico 1824 ;
Buenos-Ayres 1816, astazi confederatia Argentina ; Chili
1820. Guatemala 1839). Ferdinand VII suprima legea
salica, prin care se impiedcca femeile de la tron, in pri
vire ca area numai o fata, Isabella, Urmeaza regenta
Mariei Cristinei, muma Isabelei. La 1841 Spaniolii se
revolta i Cristina se leapada de regenta venind Espar-
terd in loeul ei, dar nu st t mai mutt de doi ani, hind
resturnat de Maria Cristina, care se intoarce in Spania ;
Isabella devine majora, incepand a domni singura incuraja-
ta de favoriti, fara nici o erestere pentru domnire (-1868),
VI. BELGIA.
Congresul de la 1815, facuse din terile de jos aus-
triace un singur regat, fara a tinea sama de deosebirile
Olandei de Belgia. Olanda era eu populatie germana, pro-
testanta si comerciala ; Belgia mai mult franceza, in-
dustriala i catolica. Olandeji impun Belgienilor partici-
pare la enorma lor datorie publiea precum i limba bor.
Belgienii auzend de revolutia din 1830 din Paris, se res-
coala sfarma palatele oficiale, tipogratia gazetei de par-
tida olandeza i formeaza o garda nationala in Bruxella.
Congresul national sub Potter proclama neatarnarea Bel-
giei, recunoscuta in congrosul din Londra 1831. Se ale-
ge de rege al Belgilor Leopold I din Saxa-Coburg.
VII. Statele-tinite amerieane.
Teritorul statelor unite colonizat de Franceji, Olandeji
si Engleji in sec. XVI. 1620 Puritani intemeaza colonia
Plymouth. Pana la 1732 se intemeaza 13 state in Ame-
rica nordica. Anglia tiranizaza economic aceste eolonii,
oprindu-le ridicarea de fabrici 5i comertul cu alte state
decat cu dinsa. Lupte cu indianii respingandu-i necon-
tenit si intinzand dominatia colcnistilor. Lupte cu colo-
nistii franceji pe cari i bat definitiv in 1717 luandu-le
Quebec. Prin pacea de Paris 1763 reman Englejii sta-
10

www.dacoromanica.ro
218

pani in America. Numeral locuitorilor 1,300,000 oameni


Anglia vroeste sa supuna coloniile la dan ftrk invoirea
for prin representantii acestora. Bevolta coloniilor; Wa-
shington; 1776 declararea neatarnarei de Anglia ; resboiu
pentru neatarnare terminat prin pacea de Versailles 1783.
In 1802, 17 state cu 5,319,000 locuit. in 1820, 9,638,000
locuitori.
1861-1865. Resboiul de seresiune, din pricina scla-
viei Negrilor pe care Nordul nu o vroia pe cand Sudul
cerea sa se mentina din cauza culturei bumbacului. Dupa
patru ani Nordul invinge i mantine unitatea Statelor
Americane, suprimand selavia.
De atunci Statele Unite propasesc foarte repede mai
ales pe calea practica prin industrie i comert..
Cultura 1789 1871.
I. Litoratura : 1) Anglia : Byron t 1824 la Missolun-
ghi pentru revolutia greceascii; mare poet. Tom. Moore
t 1812 Shelley t 1822 poeti ; Bulwer, Scott t 1832, Dic-
kens, Thakeray romansieri. Fox i Burke oratori politici.
2). Franta : In timpul revolutiei Bouyet de Lysle t
1835 aerie la Marseillaise. Marie loscphehénier t 1811,
poet. André Chéniert 1794, scrie ekgii in stil antic.
Delille t 1813 traduce Georgicele lui Virgil, imiteaza pe
antici. Multi oratori celebri, intre care Mirabeau, Sie-
yes i Vergnault. ln timpul imperiului ai al restaurati-
unei : Desaugiers t 1827 : Dela vigne t 1843 ; Lamartine
t 1870. Beranger t 1857, celebru chansonnier ; Victor
capul acoalei romantice, in contra clasicismului.
St Beuve ; Alfred de Musset t 1857, Alfred de Vigny t
1863; Chateaubriand, Madame de Stael 1- 1817 face cunos-
cut6 Germania Frantiei in cartea de l'Allemagne ; Paul
Louis Courrier t 1825. Scribe, scrie Vaudeviluri. Din-
tre romansieri se inseamna Eugene Sue, Honoré de Bal-
zac, George Sand. Alexandre Dumas 0 Frederic Soulié.
Jurnalele ieu o desvoltare foarte mare al foita kr con-
tribue Ia ruinarea literaturei romanului. In filosofie ; Au-
guste Comte, positivist 1.1857.
3). Germania Klopstock
; t 1803, Wieland t 1813 ; po-
eti Less ing t 1781, mare critic. Goethe 1749 1832, cel
mai mare poet german ai unul din cei mai marl poeti
ai lumei (Faust, Hermann ai Dorothea, suferintele lui
Werther, afinitatile elective, Wilhelm Meister, Tam ¢i

www.dacoromanica.ro
219
Iphigenia. done drama in spiritul antic, nenume'rate po-
esii, refleetii, epigrame etc. etc.) Totodat'A om de stiin-
tk sustine idei despre originea omulni in sensul lui La-
marck, aerie asupra colorilor, a desvoltiirel plantelor din
celule i altele. Schiller t 1805, serie poesii lirice si dna-
me istoriee (Don Carlos, Guillom Tell, Maria Stuart).
Barger t 1794. balade ; Claudius 1. 1815. Contele de Stol-
berg f 1829, ca'ntece patriotice. Voss f 1826, admirabilli
traducere a lui Homer. In romane se deosebesc Musa-
us f 1787. povesti populare ; Jean Paul 1- 1825, romane
humoristice. La Matte Fovryué, romane cavaleresti ; Ha-
y ff t 1827 ; Inttnermann t 1840. Schlt,gel i Tieck tra-
duc minunat pe Shakespeare ; Bilekert poet in spiritul
oriental. Novalis f 1801, scud seoalei romantice in Ger-
mania ; alti romantici Kleist, Platen. Poeti ai timpului
resboiului de eliberare sunt Körner t 1813 pe cmpul
de hatelie. Uhland ; Biickert i Arndt t 1860. In filoso
fie stralucese Fichte f 1814, cut oscut si prin Reden au
die deutsche Nation". Schelling t 1854 si Hegel t 1831.
4). Italia. Foscolo t 1827. Ultirni lettere di Jacopo
Ortis, imitatie a lui Werther. Alessandro Manzoni I.
Promessi sposi. Giacomo Leopardi t 1837, Aleardo A-
leardi, Giuseppe Giusti f 1850. satiric insamnat ; Silvio
Pellico t 1854, aerie le mie prigioni". Felice Romani,
compositori de texte pentru opere.
5) .Rusia. Puskin t 1837. Lermontoff t 1841, celebri
poeti; Gogol, Herzen, Turgeniew, romansieri.
II Stiinta 1) Astronomia, Matematim Bradley
1762 aberatiunea luminei, causii a neexactitAii observi-
rilor astronomice. Euler t 1783 matematie Lagrange t
1813 (Ital.) id. W. Herschell t 1822 imbuniititteste te-
lescopele, desc. planeta Uranus, Piazzi t 1826 plan. Ce-
res, Laplace t 1827, atinosfera lunei si perturhatiunile
mutuale ale plan, scrie Mecanique Céleste si Exposition
du systime du monde. Legendre f 1833 matematic ; ge-
ometria. Olbers t 1840 dese. mijlocul de a ealcula orbi-
tele cornetelor ; cometa lui Olbers si plan. Pallas si Ves-
ta.. Bessel t 1846 astronom. Gauss t 1850 matematik.
Struve Fr. t 1864 si Oltto Strure fiiul seu astronomi la
Pulkowa in Rusia. Lev err ier descopere prin calcul locul
node trebuia sb; se deseopere planeta Neptun care in ur-
nth' se si descopere acolo. Nadler carta suprefetei lunei
Biot, Chasles, Dirichlet, Liouville matemateci.
2) Fisica. Galuani t 1798 den. galvanismul. Volta t
1827 pila. Oersted t 1851 electromagnetismul 1820. Gay-
10*

www.dacoromanica.ro
220
L ussac f 1850 dilat. gazurilor. Fravnhofer t 1826 ana-
lisa spectralit Arago t 1853 polarisatiunea ; mag-
netisarea firului prin un curent electric. Faraday prop.
electrice a le magnetului; unitatea luminei, caldurei
electricitatii.
3). Chimia. Laroisier t 1794 compunerea apei ; teoria
antiflogistioa a chimiei. Kl«proth f 1827 desc. tellurul
titanul, uranul. Day t 1829 descompune earpurile al-
caline cu ajutorn1 pilei ; lampa de siguranta. Berzelius
(svedez) fondatoril eleetro-rhimiei, desc. mai multe me-
tale. Chevreul, lccons de chimie appligtules a la teinture.
Liebig aplieit chimia la agricultm'a ; Dumas.
4). Stiintele maturale. Humboldt t 1817. Geografia
phintelor, elimatologia, hotaniea, zoologia; studii a ulna
civilisatiei amerieane; eharti ale Amelieei ; linijle iso or-
me. Curier f 1832 anatomia comparit6.; paleont Ic gia.
Jussieu t 1836 orandueste plantelo d pit inrudirea lc
fireasca Bendant t 1850 mineralog. Geoffroy St. Hi aire
sur le principe ce l'unit6 de compo ition organi ino. Bichat
tiunea pmentului dupit cause existente i
t 1802 medicina fisiolouica. Lyell geolog, explica forma-
a, Vizi lMr-
win selectiunea naturala ; unitatea istorica a animalelor.
Claude-Bernard mare fi iolog.
5) Filologia si Istoria. Bopp t 1861 filologia compa-
rata, Burnout .1- 1859 limba zendicit. Bi;clat mare ele-
Dist corpus insmiptionum graecarnm. Champollion t
1832 descifreaza inscriptia de Is Rosetta pun .nd hasa
e mostintei ieroglifelor. Remusat f 1832 ennostinta lim-
chinese; Glote fend f 1853 descifrenza inscriptiile
cuneirme earnia i ormeszil. Rawlinson, Oppert, Lagard.
Brugsch i Lepsias egiptologi. Cartius filolog mai ales
elenist. Mommsen latinist. corpus inscriptiornm lati-
narum.
Guizot seful seoalei istorice filosofice Thiers a acelei
politica. Barante a acelei descriptive. Alti istorici fran-
cezi Michelet, Louis Blanc, Mignet. In Get mania Rau-
mer, Niebuhr §i Mommsen, reformatorii istonei Tommie,
Ranke, Schlosser 1st. u niversal it, Wachsmuth Dahlmann
Curtius ist. greceaseit. In Anglia Grote ist. Greciei: Ma-
caulay t 1861 ist. Angliei. ln Italic. (Jesare Cantu is-
toria universale. In Rusia Caramsin.
III. Arta. 1) Frantict. Horace Vernet t 1863. Eng.
Delacroix t 1863 Paul Delaroche t 1856 pictori. Boel-
dieu f 1834, Auber t 1868, Halecy f 1862, Gounod
musical*.

www.dacoromanica.ro
221
2) Italia. Canova t 1822 sculptor. Bellini t 1835 Do-
nizetti t 1848, Cherubini t 1842, Spontini t 1851, Ros-
sini f 1870 musicanti compositori. Paganinni violonist.
Germania. Rauch t 1857 sculptor, Schinkel t 1841
arhitect. Cornelius, Kaulbach pictori. Gluck t 1787,
Haydn t 1809, Mozart t 1791, Beethoven t 1827. Men-
delsson t 1847, Meerbeer t 1864, Wagner musicanti
compositori. Liszt (ungur) mare pianist.
IV Descoperiri. Mafina de tors de Arkwright englez
f 1792. Maqina de taut 1800 in Anglia. Teleyraful
frictit cu putintft, prin electromagnetism ; construit mai
5.ntniu de Morse american in 1837. introdus in 1843 iu
Germania si America. Mcqina cu vapori Papin t 1714
desc. piiiicipiul, Watt t 1819 eagleh face aplicatia. Dru-
mul de fer aplicArea masinei cu aburi la locomotinne
mai Anteiu in Anglia 1827; drumul de fer de la Liver-
pool la Manchester. Fotografia Davy, Niepce si Da-
guerre.

b). Orientul.
I. Istoria Turciei 1808-1876.
1808-1839. 111-ahnind II, se impaca cu Anglia si de-
clara resboiu Rusiei pentru ocuparea principatelor. Ser-
bii se rescoala sub Czerni-George. Rusii ieu Nicopoli,
Silistra si Rusciucul. Tocmai atunci intra Napoleon in
Rusia 1812. Rusii se retrag multamindu-se cu Basarabia;
dupa aceia se intorc Turcii in rontra Serbilor si sileste
pe Czerni-George de a fugi in Austria ; dar lui ei ur-
meaza Milos Obrenovici ; care prin luptele sale reuseste
a capata pentru Serbia neatarnarea administrativa. In
1821 se rescoala Grecii si Mahmud este silit a chiema
in ajutor pe Mehemet Ali-pasa din Egipet, recunoscand
prin aceasta neathrnarea politica a acestei teri. Mahmud
nimiceste corpul Ianicerilor cu eea mai mare cruzime si
reorganisenza armata pe piciorul european. Nicolai I din
Rusia profitand de stares de transitiune a Turciei, o si-
loste la traetatul de la Akerman, Rusia dobandeste ii-

www.dacoromanica.ro
222

ben navigare pe Marea Neagra ai Serbia, Moldova ai


Yalahia sunt regulate dupa vointa ei 1826 Dupa aceea
resboiu cu Rusia 1828 ai 1829 sfarait prin pacea de la
Adrianopole 1820, prin care Turcia se indatoreate ca-
tn Rusia a recunoaste neatarnarea Greciei ai se sum
principatele creatine din Turcia protectiunei ruseati. Mah-
mud urmarindu-ai planul sau de reorganizare al inipe-
riului, voeate se restoarne puterea lui Mehemet Ali din
Egipet, care se rescoala ai bate pe Turci in mai multe
randuri in 1832 ai 1833. Sultanul e silit se-i cedeze
Siria ai Cilicia.
1839-1861. Abd-ul-Illedjid. Flota trace la Mehemet
.Ali, dar o alianta intre patru mari puteri europene. An-
glia, Frantia Prusia ai Austria, sill pe Mehemet Ali a
inapoi Siria i Cilicia, dandu-i-se Egiptul ca feuda ere-
ditara. Rusia pretinde protectoratul asupra calor 10 rni-
lioane de creatini din Turcia, ceea ce aduce resboiul 0-
rientului.

II. Istoria Itusiei 1796-1871.


1796-1848. Paul 1 se aliaza cu Poarta, Anglia ai
Austria in contra Frantiei, and Napoleon ataca Egiptul
pi trimete pe Suvaroff in Italia. Moare printr'o rescoala.
1801-1825. Alex«ndru I. Face sa se incheie pacea
de la Luneville, prin care se pune capat imperiului ger-
man. Lupta in a patra eoalitie contra lui Napoleon, ter-
minata prin pacea de la Tilsitt (1807). Dupa eceea aliat
cu Francezii cucereate de la Svedeji, Finlanda pana la
Tornea ai insulele Aland. Sustine apoi resboiul eel mare
din 1812 contra lui Napoleon. Dupa 1815 Alexandru in-
fiintaza sfanta alianta, suprima cu incetul aerbia, prote-
gueate desvoltarea industriei, a comertului i a.stiintelor;
nu sustine revolutia greceasca, contribue la naduairea
rescoalei din Spania.
1825-1855. Nerulai I. Dupa inlaturarea unei revo-
lutie devina Tar. Resboiu eu Peraii de hi posesia Ma-

www.dacoromanica.ro
223

rei-Caspice; Ru$ii ca$tiga done provincii. Resboiu en


Turcii pentru neindeplinirea tractatului de la Ackerman
1826. Ru5ii ieu Silistra $i ajung la Andrianopoli, nude
se incheie pace. prin care Rusia capata gurele Dunarei.
Po Ionia revoltandu-se in 1830, este en total incorporata
in Rusia. Rusli ajuta, pe Turci in contra lui Mehmet Ali
din Egipet. Prin tractatul de la Unchiar-Kelesi, Rusia
promite Portei a o ajuta ori cand ei va cere trebuinta.
pentru care Turcia se leaga a nu lass se intro in Ma-
rea Teagra nici o corAie a vre unei puteri. Isbucnind
neorandueli in provinciile rornane, Ru$ii in unire cu Tur-
cii le ocupa inteun mod militar $i incheie tractetul de
la Balta Liman, prin care Buii i$i reserva dreptul de
a intra in Principate ori de cate ori starea acestora o
va cere. (Vara 1848). Dupa aceea Rusia rugata de Aus-
tria i ajuta la supunerea Ungariei revoltate. In interior
silinti de a rustifica $i de a intoarce la credinta orto-
doxa pe tpate confesiunile ; ridicarea industriei prin sis-
temul protectionist. Din causa ea Rusia voe$te sa pro-
teguiasca cre$tinii din Turcia se na$te resboiul Orion-
tului (1853).
1855astazi. Alexandra II. Acest resboiu secand pu-
terile Rusiei i impune o politica pacinica. Ca$tiga prin
rnijlocirea pacei intre Anglia, Franta si China mari fo-
loase comerciale $i tara Arnurului 1860. Dupa supune-
rea Khivei 1854, supune Khokandul $1 Bokhara din care
formeaza prov. rusasca Turkestan 1866 ; vinde Staturilor
Unite America rusasea 1867 Revolutie a Polonilor 1863
inadu$ita iutr'un mod foarte crud ; de atunci papa la
1871 Rusia urmeaza o politica, impaciuitoare intre diver-
sele teri. In launtru ernanciparea $erbilor 1857-1861.
III. Revolutia greceaseil 1821-1832.
Heteria (partida liberarei Greciei) avea rarnificari in-
tinse in terile romane, pline de Greci. Alexandru Ipsi-
lante, fiul fostului domn al Valahiei ii forineaza in te-
rile noastre o legiune sfanta $i face apel la Greci pen-

www.dacoromanica.ro
224

tru liberare de sub jugul turcesc. Furia cumplita a Tur-


eilor ; spiluzura pe Patriarehul grecese ; ocid si alunga
mai pe toate familiile grece din Constantinopoli. Legin-
nea sfanta nimieita in Valahia la Dragasani si in Mol-
dova, la Iasi. Mare participare privatA pentru Grecia,
trezita prin curajul Grecilor i prin inbirea Greciei nits-
cuts din studiul antieiteitei (Generalul Wtirtenberg, Nor-
mann, Lord Byron, Sviterul Egnard). Caderea de la Mis-
solonghi aduce Grecia in pericol 1826. Murind Alexan-
dru in Rusin, urmeaza Neculai si in Anglia venind Cha-
ping, la minister se face o alianta intre Rusin, Anglia
si Frantia pentru sprijinirea Greciei. A liatii bat pe Turci
pe mare la Navarin. Englejii se lasa de lupta, teman-
du-se pentru comertul lor. Rusii urmeaza inainte, bat
pe Turci $i-i silesc la pacea de Andrianopoli, Rusia en-
pt proteetorotul asupra Serbiei, terilor romane si re-
eunoasterea neaturneirei Greeiei, care se constitue sub
Otto I, din casa bavareza, ea stat constitutional 1832.
Acesta resturnat pentru reaua administratie. Christian
Wilhelm Georg de Dawmarca 1862asthzi.
IV. Tulle Itomithe 1S21-1866.
18,21. Recollu liii Yladi»xireseit. Aeeta voind se sca-
pe lava de Greei, se reseonla contra lui Alexandru Sutu,
declnrand Tureilor eft tine cu ei. Tudor este ucis de lp-
silanti. Revolta aceasta, eel intai act de trezire nationala
readnee domnii pilmAnteni. 1822 Grigorie (-Aim in Va-
lahia, _roan Sturza in Moldova.
Tractatele de A kerman 1826 da Rusiei dreptul de pro-
tectie asupra prineipatelor si dreptul de a consimti la
alegerea i destituirea domnilor.
Renasterea spiritului roman porneste din Transilvania
unde fuses *. trezit de rescoala Romanilor contra Ungu-
rilor (Horn si Closea 1784 1785). Jorgoviei, Gramatica ;
Ciehindel, fabulist ; Petru Maior. Sinkai $i Samuel Micu
(Klein) istoria. Din scoala lor esi George Lazar j 1822,
care se duee in 1816 in Muntenia si infiintaza 0 $eoala

www.dacoromanica.ro
225
roman& in Bueuresti in opositie cu scoalele greeesti.
Beldiman scrie jalnica Tragodie" Asachi eelehreaza
Moldova ; loan Vacarescu canta cantece de dor ; Heliade
Radulescu inloctu ste pe Lazar. In 1826 se infiintaza de
Heliade si Constantin Goltseu, societatea pentru props-
sirea Romanilor.
In 1828 Rusii temendu-se de reorganisitrile hti Mah-
mud tree Piutul i ainhii Domni fug din scann. Trac-
tatill de Andrianopoli 1829, Poarta renunta la contribu-
tii in natura si se multumeste eu o suma in bani. Hos-
podarii se nu poata fi seosi dent cu invoirea Rusiei.
Kiseleff remane si administreaza (foarte bine) principa-
tele ; se elaboreaza regulamentul organic in Petersburg.
care se apliea in tara la esirea sa 1832. Artieolul ul-
tim al regulamentului introdns prin frauda dispune ea
sa nu se poota face niei o schimbare in regulament fara
aprobarea Curtii proteguitoare.
1834. Alexandru Ghiea in Muntenia si .71Iihai Stur:a
in Moldova.
Jaf eumplit al Moldmei, pentru a scoate banii ebel-
tuiti spre cumperarea Domniei, inundarea terei cu Evrei.
Ghiea mai patriot voind sa se opuna Rusiei este elesti-
tuit in 1842, in urma unei anehete ruso-turcesti : in lo-
enl lui Bibescu 1842-1848. Domnia seandaloassi, din
ainbele teri educe revolutie.
1848. 1?evolutie. Mihai Sturza si Bibeseu alungati din
tars. Misearea mai a:es in Valahia era indreptata con-
tra Rusiei : arderea regulamentului organic. Rusii intra
in Principate. In 1849 se ineheie conventia de la Balta-
Liman, prin care se permite Rusilor si Turcilor de a
intra in Prineipate indata ce starea lor ar presinta vre
un uericol" Se suprima adunarile, inlocuindu-se prin
divanurile adhoe. Se numese Domni in Valahia Stirbein
§i in Moldova Grigorie Ghica (1849-1856) sub acestia
se deschid earasi scolile si se produce o miscare literara
(Bolintineanu, C. Negruzzi i Alexandri).

www.dacoromanica.ro
226

1856-1859. C«ima'elimiile. In Muntenia Alex. Ghia( ;


in Moldova T. Bal.? care murind la 1857 este inloeuit
de N. Vogoride. Acestia cauta sa distruga tot ce fusese
facut de predecesorii lor si sa inadasa earasi misearea
nationala. Sub di,nsii se CODINjaCa divanurile ad-hoc pre-
vezute de art. 23 al tratatului de Paris, care cerura ea
dorinta a principatelor unirea lor sub un principe strein.
In urma acestora se inchee conventinnea din 1857 pri-
vitoare la principate constitnindu-se in principatele unite
cu o administratie separata, dar indrumandu-se unirea
lor prin o comisiune centrala cu resedinta la Foesui.
In 19 Oct 1858 CalmacalTlii s retrag si guvernul vine
in 'liana eomisiunilor interimare. Alegerile nefiind influ-
entate dedera deputatii eei mai patrioti. In 5 Ianuarie
se alege colonolul Alexamlru Cuza in Moldova si Va-
lahia care inadins intarziase cu alegerea pana la 24, alege
pe acelas domn.
1859-1E,66. Alexandru Joan I. In 1862 acest domn
uneste ministerele ambelor teri si stramuta capitala la
Bueuresti. In 1h63 secularizaza averile manastiresti ; in
1864 decreteaza in contra vrointei camerilor improprie-
tarirea taranilor. El infiintaza universitatile din Iasi si
Bucuresti si introduce coclul Napoleon. Resturnat la 1866
si se alege Carol I de Hohenzolltrn.

- egricB4Ft0

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro