Sunteți pe pagina 1din 24

140. 230 'en warn& ban!

Jodi 11 (23) Ootombre 1879

MONITORUL OFICIAL
AL ROMANIEI
ABONAMENTIIL:
PR AN, Troo-pEc! si kit$Sit; sPSE LUNI, 20 LEI ANUNCIURILE:
LIMA DE I RE'. pECI LITEBE, TBRI-Daal DAM
(Anti lanuarie i ântkiù tulle)
(Inserarea a 2-a si ma! departe, 20 b.)
11111.
Preul unet publica/i! judiciare , ABONAMENTELE PENTRII STRAINETATE
014 la einel-deeT linil, clue! let; erg mal se facei la biurourile postale Made. InseptinT §.; reclame, 6c b. linia.
mare de einel-deel deee Inserarea a 2-a §i ma! departe, 30 ban! linia.
SCRISORILE NEFRANCATE SE R-Z-?`..;A" Anunciurile se primesert i eu
DIRECTIUNEA : Strada Smardan, curtea §erban-Vocli. r
SUMA R.
PARTEA OFICIALA. - Minister al agricul-
Art. H. Ministru Nostru secretar rea facutg, de acelasT D. ministru, D.
de Stat la departamentul agriculture,
ture! cnnerciulai lucrdrilor publice : Deeret.- C. I. Gabrilescu, conductor elasa II,
PreseurtarI de decrete
comerciuluT si luerarilor publice este
Minrsterul afac rilor stranl: Prescurtare de actual in postul de desemnator clasa
deeret insgreinat cu executarea acestel or- II la directiunea cale ferate in con-
Ministerul de resbel PrescurtarT de ecree. donante.
:
filinistrul de interne: Circularit. structiune Mgeg§esci-Buza, este per-
PARTEA NEOFICIALi. - Cronich". - De- Data in Bucuresd, la 8 Octombre mutat la personalul de podurT §i §o-
pesT telegrafice.- edinta Senatulul de la 10 1879.
O ctombre. CAROL. sele, cu retributiunea dupa grad.
Anunciurl ministeriale, judiciare, administra- Ministru seeretar de Stat
tive i particulare. la departamentul agriculture!,
eomerciulul si luorArilor publiee, Prin inaltul decret cu No. 2,155,
I. C. Bratianu. No. 2,154. din 8 Octombre 1879, dupe propune-
PARTEA OFICIALA rea facuta de acela§ D. ministru, D.
Pavel Miler este numit in postul de
Bucuresci, 10 Oct.,mbre 1879. Prin inaltul decret sub No. 2,114, §ef de corespondenta la directiunea
din 1 Octombre 1879, dupg propune- cale ferate tu construcpune Mgra§e-
MINISTERUL AGRICULTURE!, COMER- rea facuta de D. ministru secretar de sci-Buzèa, ca plata dupg §tatul special.
CIULUI SI LUCRARILOR PUBLICE. Stat la departamentul agriculture, co-
merciulul si lucrgrilor publice, se a- Prin inaltul decret cu No. 2,156,
CAROL I,
probg angajarea cu contrac a D-luT din 8 Octombre 1879 , dupa propu-
Prin gratia luT Dumnedeh si vointa na- Aureliu Bele§iu
, absolvent al sae nerea facuta de acelas,TD. ministru,
tionaili, Domn al Rominilor,
politechnice din Viena , in postul va- D. Dimitrie Chiriac se primesce in ca-
La to0 de faci i viitor, shntate.
cant de desemnator elasa II, la direc- drele corpuluT technic , cu gradul de
Asupra raportuhiT ministrulul Nos- tiunea cale ferate In
tru secretar de Stat la departamentul constructiune conductor clasa IH, §i se numesee In
Marg§esci-Buzfi, eu diurna dupe §ta- postul vacant de conductor clasa III,
agriculture, comerciuluT si luergrilor tul special, §i i
publiee, cu No. 14,039 , se conferg gradul de la serviciul portuld Braila; iar admi-
elev-inginer. terea sa tu cadrele corpuluT se face
Am decretat i decretam!
sub conditiunea de a trece examenul
Art. I. Sunt numitT la directiunea Prin inaltul decret cu No. 2,115, de conductor pang, intr'un an cel mult.
cale ferate in constructiune Marasesci- din 1 Octombre 1879, dupa
propane-
Buz66 , cu plata dupe §tatul special ,
rea facutg, de acelasT D. ministru, D. Prin inaltul decret cu No. 2,157,
tii posturile : Prosper Vojen , actual inginox al ju- din 8 Oetombre 1879, dupg, propune-
D. Petre Nicolescu, actual verificator in detuld Vasluiii, este admis In corpul rea facutg de acela§ D. ministru, D.
cancelaria ministeruld, In postul (It) veri- technic , cu gradul de conductor cla- loan Baiulescu , actual inginer ordi-
ficator clasa I.
D. Grigore Michitescu, actual copist in sa I, §i cu retributiunea dupa grad din nar clasa IH la personalul de podurT
cancelaria ministeruluy, in postul de arhi- fondul de 10,000 leT, prevèdut in bud- §i §osele, este permutat la directiunea
var i registrator. getul ministeruld la cap. II, § I, art. 6. caleT ferate in constructiune Marrt§e-
D. D. N. Xida, actual copist in cancela- se-Buzd, In postul de sublef de sec-
ria ministerulul, in postul de tiitor de re- Prin inaltul decret cu No. 2,117, tiune, la punct fix , cu plata dupg,
$istre. din 1 Octombre 1879, dupg propune- §tatul special.

www.dacoromanica.ro
6550 1Y1U.0411UttUb urluttui Ju. uairui 11 (z6) uctornbre 1810

Prin inaltul decret cu No. 2,158, vacanta ce este in regimentul 8 de eh- PARTFA NEOFICIALA
din 8 Octombre 1879 , duph propu- lArasT, escadronul Némto, pe dioa de
nerea Plena de acelasT D. ministru, 4 Octombre 1879. Bucuresd, 10 Octombre 1879.
D. Michail G. ConovicI s'a numit in
r. :-,P.,.,-.1.:1:410SPOO.:4111:1?..24,1,,F.,,,Nr.
postul de secretar al comitetulul por- A. S. R. Dómna, terminându'sl cura
turilor din judetul Teleorman, cu re- MINISTERK NTERNE. care a dat resultatele cele maT satis-
tributiunea duph budget. fhatóre pentru restabilirea shn6tAtel
Circulara D-luT ministru de interne cu No. Sale, a plecat, Sambhth 6 Octombre
Prin inaltul decret cu No. 2,160, 20,091 , din 10 Octombre 1879, catre top
prefecp din Or& curent, din Amsterdam si a sosit séra
din 8 Octombre 1879, duph propune-
rea flcuth de acelasT D. ministru, D. la Neu-Wied unde a petrecut dioa de
Domnule prefect, Duminich impreunh, cu Augusta $a
Thoma Brhnescu este numit la direc- Acum cand t6mna a sosit, atrag deo- mamh. A doua gi, LunT, 8 ale curenteT,
tiunea calel ferate PloescI-Predeal, in sebita D-v. atentiune asupra plantatiuni-
postul de perceptor de mare si mich lor de arbort ce dup g. circulara mea din 25 Alteta Sa Regalä a mers la Baden-
iutélh la statiunea Campina, cu retri- Iulie trecut, No.14,732, suntett invitat de Baden unde, sosind nóptea, a fostp ri-
butiunea lunarh de lel 200. a incuragea spre a se face in cht se pOte mith la garh de A. S. R. Marele Duce
de mare catOmea prin tóte comunele ru- Domnitor de Baden, care a condus'O
rale. AcéstA dispositiune de a se planta
la castelul SUL undo O astepta A.
arbort in sate ya fi o adeqratA imbunUA-
S. R. Marea Ducesh Luisa. A. S.
MINISTERUL AFACERILOR S AIRE. tire in t6te pnivinile, atât hygienice cat
economice. MaT pre sus de tOte v invit R. Dómna a petrecut dioa de Martl
impreunit ea M.M. L.L.
A. S. R. Domnul , in urma rapor- ca s indatoratt pe sub-prefectl d'a fi ne- 9 curent,
contenit "in priveghere ca gradinele de ImOratul i Imp6rhtésa Germ aniet,
tuluT D-lul ministru al afacerilor strh- plantatiune pentru rèspândirea dudilor (a-
cart se aflati la Baden, unde obicinu-
ine cu No. 14,173, a bine-voit, prin gue) prevh,lute anume pria art.15 din le-
inaltul decret No. 2,151, a numi pe gea comunalA, A. fie infiintate ai bine Tn-
esc a petrece in fie-care an o parte
trelinute, iar despre a Ion ingrijire, cum ai tómneT, impreunh cu Augusta Lor
D. Lagr P. Paveleanu, in postul de
despre stäruinta autoritatilor inferióre, fiic i ginere A.A. L.L. R.R. Marcie
interpret la consulatul RomAniel din
Yett bine-voi a lua pururea sémn iospec- Duce si Marea Ducesh de Baden. Mer-
Salonik. iuniie facett pnin comune. curl, 10 curent, diminétfi, A. S. R.
In cat privesce categoria pomilor rodi- Dórnna a plecat din Baden si s'a in-
tort, a cArora imultire o veV stimula Tn 00,
yremea, ai a copacilor ce sunt de trebu- dreptat spre castelul de la Weinburg
MINISTERUL DE RESBEL.
intA a se planta pentru imprejmuirea pro- pe lacul de Constanta, unde va petrece
prietAtilor stescT, Oment competintYlocaD o sópthmknh ou Augu§til phrintT at A.
Prin inaltul decret cu No. 2,143, pot spune care este, dupg, localitate, spe- S:R. Domnulul, i duph acésta se v..4,
din 5 Octombre 1879 , duph propu- ta mat de preferit preen in ai timpul in care intórce direct in orrt.
nerea Plena de D. ministru secretar plantarea este mat favorabilä.
de Stat la departamentul de resbel , Cu deosebità multumire voih lua cunos-
prin raportul cu No. 14,732, s'a a- eintit despre sporul ee yeti' contribui per-
cordat dreptul de a purta semnul o- sonal a se face fa num6ru1 de arboff plan- DEPE§I TELEGRAFICE
taV prin comune, ai pentru care, la finitul (Serviciul privat al Monitoru/a)
norific oficihrilor ce unnézh: acestet tómne, i Wept raport de la D-v.
Semnul onorific de argint pentru servi- eu anume liste, ar6tând numèrul ai specia Londra, 21 Octombre. - Se credo cd
ciul militar de 18 anï. copacilor ee s'at plantat In fie-care comuna. fiul lut Iakub-Khan, care e tu vârstA de
In privinta arborilor ce sunt a se planta chid ant, va fi numit Emir al Afgan ista-
D-lut colonel AHon George, comandan- pe laturile soselelor judetiane si comunale nulu tu Ioni tatAlut s'éti care a abdicat.
tul regimentulut 2 de calitraal. yett lua d'a dreptul intelegere eu ministe- Anglia va lua surveghierea administratiu-
Semnul onorific de our pentru serviciul rul luerArilor publice care de mult a stu- net afganA, pAnA la majoratul junelut Print.
militar de 25 anT. diat modul el mat nemerit de plantare cu Comunicatiunile in strAmtorile pasulut
arbort d'a lungul aoselelor. Kyber eausez mare temere.
D-lut major Nicolescu Constantin, din In credinta cc am c§, D-v. vett stärui pe Constantinopoli , 21 Octombre.
regimentul 1 de infanterie. lAngA autoritAtile judeti tne ai comunale Printul Labanof va merge ea ambasador
d'a ineuragea, chiar prin r6sp1atä" de pre- al Rusiet la Londra, la finele hind No-
Prin tnaltul decret sub No. 2,145, miurt, o cât se póte mat mare plantatiune embre.
din 5 Octombre 1879, dupe propu- de arbort prin sate, v i inyit de a face ca Viena , 21 Octombre. - (Oficial). -
nerea acutá de acelasT D. ministru, in budgetele eomunelor rurale sit, se 'in- Imperatul a primit in audientA solemng
prin raportul cu No. 14,734, sub-lo- serie ate o sumg, pentru a cest premitl,.0 pe ducele de Baylen, ambasador estraor-
v6 rog, cu acéstA ocasiune, a primi Incre- dinar al Regelut Spaniel, care 'i-a cerut,
cotenentul Antonescu Constantin; din dintarea deosebitet mele con sideratiunt.
arma cavaleriel , aflat in disponibili- fa numsle Saveranulut s, pe archid ucesa
Ministru, M. Kogalniceanu. Maria Christina in cAsittorie. IndatA dupg,
tate de la 19 Februarie 1879, pentru ce Majestatea Sa a dat aprobarea Sa, du-
concediti mal mare de sése lunl , s'a cele de Baylen a mers lângA archiducesA,
chemat in activitate de serviciii , la care a fAciit cunoscut consiartiméntul s'ar

www.dacoromanica.ro
11 (23) Octombre 1879 MONITORI1L OPICIAL AL ROMANIEI
6551
in presenta mameT sale, aic1id.neesa Ji- -- Se ia act.
sabe tha. fost primit de tóte sectiunele maT in una-
- Se citesce telegrama din partea D- nimitate.
Simlah, 21 Oetombre. - Fortul de la lilt L. Catargi , prin care protestä contra
Bala-Hissar, care domina Cabulul qi care grabeT cu care s'a pus In discutiune i s'a Numat la sectiunea V D-nu senator V.
este ocupat de Englest, a avut o esplosie terminat in sectiunT projectul relativ la Alesandri:a opinat, prim un amendament
care a ucis 20 ómenT. Este Ulna ca alte revisuirea art. 7 din Constitutiune. formulat inscris, c nu trebue sä se revi-
esplosiunt sa nu se produca. suiasea art. 7 din Constitutiune. Acel a-
4. 0 petitiune din partea mat multor mendament puindu-se la vot s'a respins
Londra, 21 Octombie. - Scirea des- alegUorT din judetu1 Baca , prin care
pre luarea MervelIde catreRu0 se desminte. se rógg de Senat a stärui pentru a se con- de cet-altt opt membri In unanimitate.
Trupele rusescT, in loc de a Inerge Inainte, strui o cale ferata Intre Adjud Térgu- La alte sectit s'at maT %cut ca simpla
se retrag acum spre marea Caspica pentru cna. reservg din partea Printulut Gr. Sturza
a erna. D. senator St. endrea, general Mann qi
- Se tramite la comisiunea de pcti- general I. E. Floresen, in favórea MeeT de
Paris, 21 Octombre.- D. Humbert, de tiunT.
curénd amrdstiat, pe care alegtorit guar- 2/3 a voturilor, pentru admiterea natura-
5. 0 petitiune din partea D-lut Pore- lisitriT färä stagit.
tierulut Iavel numise, Duminica trecuta, pie, prin care se rógit a 'i se acorda indi-
membru al consiliuluT municipal din Pa- Comitetul delegatilor pätruns de do-
genatul, de óre-ce are stagiul indeplinit. rinta de a termina cu o ora, maT 'nainte
ris, a comparut asta-sit inaintea politiet D. N. Kretulescu, ministru de culte grava cestiune ce framânta Ora de atâta
corectionalä sub inculparea de ultragit ca- §1 instructiune publicá. D-le prep- timp, a esaminat cu tótit atentiunea, ce
tre magistratur i de apologie a faptiglor dinte , mini din predecesoril meT la
calificate crime. El a fost condamnat la 6 mi- impune o lege de asemenea natura; a de-
nisterul de culte i instructiune a depus liberat asupra projectulut, i s'a convins
lunt de InchiAre qi la 200 frand amendit. aci un project de lege privitor la institu- ca el indeplinesce exigentale
piarul La .Marseillaise a fost a semenea tiunea agregatilor pe lânga facultittY. A- tratatulul de Berlin, art. 44 al
condamnat pentru el a reprodus discursul apara tot cro-data
eel project de lege este Inca ne esaminat interesele nóstre nationale qi economice,
D-lul Humbert. (Havas.) de sectiunile D-róstre. CunóscetT cu totiT prin urmare comitetul in unanimitate
de ce mare importanta i necesitate este primit, färä vr'o modificare. l'a
61.1/.....11:112411{.

acésta institutiune. Rog dar pe onor. D. Sub-semnatul, raportor, espuind, In nu-


SENATUL preedinte dea acel project la sectiunT mele comitetulta, acestea, supune respec-
ca sal esamineze i sg, se voteze cu o orit tuos la deliberarea D-vóstre projectul de
maT nainte. lege, rugandu-v6, domnilor senatorT, ca
SESIUNEA ESTRAORDINAEÄ. D. C. Bosianu, pre§edinte. Sunt da- sä bine-voitT a'l primi i vota ast-fel cum
tor se dat ,esplicatiunT onor. Senat. a fost votat de onorabila Camera a depu-
§edinta de la 10 Octombre, 1879. Acest project s'a i tramis la sectiunT, tatilor.
Freqedentia D-lut preqedinte, C. Be.- dar sectiunile nu s'at putut ocupa Ong a- Raportor, Al. Orseu.
sianu, asistat de D-nit secretarT colonel cum ; sper insg. eg, de acum se va oeupa
Anghelescu i P4ca D. cu acest project de lege. PROJECT DE LEGE
edinta, se deschicle la 2 ore dupg, a- D. Sturdza, ministru de finance , ci-
miadT. tesce mesagiul prin care se tramite in pentru revisuirea art.7 din Costitutiune.
PresentY 51 D-aT senatorT. desbaterea SenatuluT projectul de lege Art. unie. In locul art. 7 din Constitu-
Nu rtspund la apelul nominal,.19 D-nT prin care uncle din consiliile judetene se tiune, care se rivisuesce, se va pune ur-
senatort, i anume: autoris d'a face Imprumut pentru ajuto- mg torul :
Bolnad: rarea ttranilor in lipsa de hrang. Art. 7. Diferinta de credinte religie,se
- Se tramite la sectiunT. qi confesiunT nu constitue In România o
P. S. S. Episcopul DungreT-de-Jos, P. D. pre§edinte. D. raportor Ortscu
S. S. Episcopul de Buz611, P. S. S. Epis- rugat sa ving, la tribunit. este piedica, spre a dobéndi drepturile civile
copul de HuV, P. S. S. Episeopul de Ro- politice 0 ale esercita.
man. § 1. Stritinul, osebire de religiune,
Nemotivap:
D. Al. Orèscu, raportor, dä citire tTr - supus sat nesupus uneT protectiunt sträine,
matoruluT raport 0 project de lege: póte dobéndi impam6ntenirea cu condi-
D-nit Atanasiu M., Banta C. (major),
Cantacuzino G., Catargi Lascar,, Cristofi Domniler senatori, , urmátóre:
Al., Dabija N. (colonel), Gbermani Me- a). Va adresa guvernului cererea de
Seetiunile SenatuluT, apreciind impor- naturalisare, in care va arta capitalul ce
nelas, Giuvara N. , Manolache Kostaki , tanta cestiunei de revisuire a art. 7 din posedg, profesiunea ce esercit i vointa de
Orleanu G., Prunen D., Racovitg, N., Ros- Constitutiune, at cercetat projectul de
novanu G. (eolonel) , Jurjea G. , Pilat stabili domiciliul in România.
lege presintat cu domnescul mesagit, sub u). Va locui, In urma acesteT cererT,
Constantin. Nr. 2,152, votat de onor. Adunare a de- ojece anT in ér i va dovedi, prin faptele
- .tumarul edintet precedente se a- putatilor, In edinta de la 6 ale curentel sale, et, este folositor
dopta. luni Octombre; i at ni numit delegatT la: § 2. Pot fi scutitt de stagit :
I. Se comunica Senatulut telegrama Sectia I pe D. D. P4ca. a Ace carT vor fi adus in t ér indus-
D-luT Orleanu prin care anuncia ca vine Sectia II pe Principele D. Ghica.
a lua parte la licrarile Senatulut. ti iT, inventiunT utile sari talente distinse
Sectia III pe sub-scrisul raportor. sail cart vor fi fundat aci stabilimente marl
- Se ia act. Sectia IV pe D. P. Mavrogheni 0 la de comerciti sat de industrie.
2. Telegrama din partea P. S. S. Epis- Sectia V pe D. Pruncu. b). AceT cart fiind näscutl i crescutT in
copulul de HuV prin care arata cä nu Carl intrunindu-se i constituindu-se Roménia, din parintT stabilitT In Ora, nu
póte veni de o cam data, fiind bolnav. sub prepdinta Principelut D. Ghica at s'at bucurat nicT unit nicT altil vre-o-datg
3. Idem a P. S. S. Episcopulut de Ro- luat din not 'in deliberare sus-disul pro- de vre-o protectiune straina.
man , care aratit eh nu póte veni la lu- ject de lege.
critrile Senatulul, fiind ocupat cu ale e-
c). Acet cari at servit sub drapel tu
Din esaminarea proceselor-verbale ale timpul resbeluluT pentru independenta,
varhiel. fie-caret sectiunT s'a vtdut ca projectul a cart vor putea fi naturalisatt in mod colee-

www.dacoromanica.ro
0' 6552 koNrÓRUL otrimAL AL ROMAIIii1 11 (22) Octombre 1870
tiv dupl propunerea guvernulut printeo atn$cai cerintelo Congresulut din Ber-
singura lege si fr alto formalitAtt. l r
iiu. iu uri-uo uuo ureu. Ca ILIV IIIILFGLI,
_I A A
1 111-
NicT o-datA pAstorul nu va pAritsi tur-
pe uttu bluip ean I a, um bei
A 4,- 4. 1 n

§ 3. Naturalisarea nu se [Ate acorda de friitirea n6strit vom putea gAsi destulA adevratelor interese ale Ord. Acésta o
cat prin lege i in mod individual. fortit pentru a depArta orY-ce pericole. die in speranta cl domniile-vóstre votT a-
§ 4. 0 lege speciall va determina mo- Ceea ce mO, face, D-lor senatorT, a lua yes In vedere situatia patriet nóstre din
dui prin care strAinit vor putea stabili cuv8titul este datoria mea ca Primat al t6te punctele de vedere, si nu vett lAsa-o
domiciliul lor pe teritoriul Romlniet. BisericeT Române de a respinge din tóte isolatA si lipsitA de orT-ce sprijin In facia
§ 5. NumaT Romanit sat eel naturali- puterile acusatia nedréptA ce ni se aduce, pericolelor co ni le-ar putea adnce vii-
satt Pomant pot dob8ndi imobile syurale cum cl Biserica si natia nóstrA ar fi into- tor ul.
In Romania. lorantit. 0 asemenea imputare nu o putem D. Vasile Alexandri. D-lor senatorT,
Drepturile panA acum castigate sunt kimi, pentru cA niet not, niet parintit voiti vorbi f6rte putin, mat Tou séml îri
respectate. nostri , nict strèmosit nostri n'ati fost urma legeT votatA de earned,. Sunt sin-
Conventiunile internationale astA-dt e- vert-o datit insulletiti de duhul netole- gur lu tóte sectiunele onor. Senat car e nu
sistente rèmâne, in vig6re cu tóte clan- rantet. Top' strAinit venitt la not ail gAsit primesc revisuirea art. 7; positivaea mea,
sole termenul coprins In te8nsele. nu flume cea mat mare ospitalitate dar grin urmare, este f6rte grea, Insl voig a -
In sedinta de la 6 Octombre 1879 , A- I-am lAsat pe fie-care sA créclA in reHgia vea curagiul de a o sustiae pentru cit stint
dunarea deputatilor , in conformitate ca pArintilor sr, i sA vorbésd, limbs natiet condus de consciinta mea.
art. 129 din Constitutiune , in num8r de lor. De aceea si vedem rAdicate prin ora- D-lor senatort, astAdt România se pre-
143 deputatt presentt din 145 , care este sele nóstre Biserict mat de t6te riturile
crescine.
sintA nol cu istoria sa in maul pentru ca
numhul total al membrilor et , ail votat VR1 mArturisesc, D-lor, c. mint noT sit inscriem pe paginele sale sail umi-
acéstA lege cu majoritate constitutionalA mândru a fi Primat al Bisericet Romane lirea i perderea némului nostru sari
de 132 voturt contra a 9, fiind si 2 abti- care nict o-datit n'a persecutat vre-o reli- demnitatea i salvarea NY.
nert de la votare. gie, nict din diferite BisericT crescine, Did Situatie tragicA pentru Patria RomanA!
ehiar pe cea IsraelitA. Niel o-dattt perse- Situatil grad pentru senatorit Romant!
Presedinte, C. A. Rosetti.
cutit religióse n'a fost la not in térA ; sin- In prosenta acestet situatiT, fitrA sémAn
Secretar, G. N. Gamulea. gura esceptie - oprirea de a se construi in analele istorice ale lumet, trebue sl
giamit in Ora nústrA, - n'a fost dictatA scim a ne Win cu inima si eu cugetul la
D. pre§edinte. D-lor senatort , dupA din duhul netolerantet, ci numaT din con-
regulament, dupa ce se Imparte un raport, sideratiT politice. inAltimea datorieT n6stre,fArA patimi, fArl
si acesta este deja impArtit, trebue s so violeniA, dar cu spirit linistit, cu patrio-
Cat privesce anume pe Israelitt, num8- tism luminat qi eu nobilul curagiii ce se
discute a treia di, afarA dad Senatul de- rul lor in -iéra nústrA este dovada cea mat
cide alt-fel.'FAcum r8mâne la D-v. daca mare de toleranta nústrA. Un popor reli- cere de la 6menil chiAmatT a decide de
voitt s intrali indatA in discutiune , sari gios pênA la fanatism sérta triT lor.
ca IsraelitiT la care SA ne urcAm dar pe acéstit tribunA con-
in altA di. religia este identid
0 voce. Maine. cu nationalitatea, dust mind de glasul couselintel n6stre,
n'ar fi nAvAlit cu multimea, n'ar fi umplut si feritt de ori-ce, simtimênt de ostilitate
Mai multe voci. AstA-dl, astA-dt. t6to unghiurile Vera nústre, dad dar fi in contra nimnut, aid chiar in contra art.
- Se pune la vot, si se hotArasce a se gAsit cea mat complectA tolerantA. Ba incA 44 din tratatul de la Berlin, niet chiar ta
intra In discutie chiar astA-dt. toleranta n6strA a mers Onit lAsa a contra aliantet israelite, drora datoresce
D. pre§edinte. Discutiunea generalA practica mat multe superstitit de ale lor. Romania cumpAna spAiméntAtáre In care
este deschisA; cere cineva cuv8ntul ? Biserica n'a qis la töte acestea nimic, ea se gAsesce astAdT.
D. Grigore M. Sturza. De $ i ceru- si Ind sefiT biseried ag dat nenum8rate Voiti (lice mat mult : Departe de a fi
sem eA cuv8ntul, insA, renunt. dovedl, ea nu sunt insufletitt de duhul ostill, sA le fim' 6re-cum recunoscteri,
D. Voinov. As core o gratie de la onor. netolerantet si al uret. Spre dovadA, Ma- dot alianta israelitlt, prin dorinta-t ne-
Senat si de la onor. biuroü ca , cu tótA rele Mitropolit al Muldovet Veniamin rAbdAtóre si nechibsuitit de a obtine grab-
graba co puncm In votarea acestet legT, sA Costache a indestrat fete Israelite din fa- nic drepturT civile si politico pentru co-
suspendlim sedinta pentru 15 minute. milit Israelite scApAtate. Nu mat putin
Multt din not abia am venit acum si Mitropolitit Meletie si Sofronie a ajutat religionarit sY, eat si art. 44 din tratat
trebue sA ne comunidm unii altora ideile multe familit Israelite nefAcand care ne impune nol, Intr'un mocUdraconie,
n6stre. deosebire realisarea acelerdorinte, fArea se.'preo-
la distribuire de mile Intro creseini si cupa de convenientele nústre, ne-ati des-
VocI. Proa bine, prea bine. Israelitl. Modestia m opresce a spune cA chis ochit asupra pericolulut ce 'ne ame-
D. pre§edinte. Atunci suspend se- chiar si acum se armed, tot ast-fel din
dinta pentru 15 minute. ninta si ail desteptat in not instinctul
partea sefilor Bisericei la impArtirea mile- conservAiit nationale.
-kiedinta este suspendatl. lor si chiar la impArtirt d burse pentru
-La redeschiderea sedinteT, D. Bkhnu Eram adormitt pe patul nepAsAret, pat
scolari. Vedett dar, D-lor, cit numat neto- vecin cu morméntul ! Suntemacum tre-
ocupA, fotoliul presedentiet i acordd cu- leranta nu ni se p6te imputa nou8 Roma- zitn. . . . SA fim dar trezT la postal ce
vhtul E. S. MitrepolituluT Primat. nilor. Regret dar oit Puterile, induse In ne-ail incredintat:patria nostrA,i's1 pri-
P. S. S. Mitropolitul Primat. D-lor er6re de jurnalele Israelite, ne-a Malt o vim cu ochi pAtrundtorT situatia ereatit
senatort, Intr'o cestie Elsa de grad care asemenea imputare.
agitA pe totT Romanit, si care pare a atinge Româniet,do Congresul de la Berlin, pen-
Acostea dar, D-lor senatorT, m'am cred.ut tut ea, in cunoseintit de causit si cu mana
viéta natiel intstre, permiteti-mt i mie a dator a vi J.c spune in sedintA publid si
spun(' eate-va cuvinte , nu clórA eu pre- oficial ca Primat al Bisericet Romano pe consciintl, sit luAm o otArare ferml
tentia de a v8 da o nouA luminA pentru dorinta de a da adevrul la in j usta, demng.
luminA. Iar Ce vedem adi pe scena acestet pArtt de,
doslegarea acestei cestil. In sinul Corpu- cat privesce eestia grad ce ne preocupA, lume ce se numesce Romania.
10' nostru se afla bArbatiT cei mat emientt sper el vetT gAsi o deslegare demnA de
cart, in intelepciunea si patriotismul lor, capacitatea si de patriotismul D-v6strA, Vedem un popor bland, generos, ospi-
vor sci sA afle un mijloc pentru a apara undo vor fi top', fitT sigurt cit mA vett gAsi si talier, inteligent, iubitor de progres apt
intereselo patriel n.')stre, si tot de o-datit si po mine. a se asimila cu natiile cele mat civilis ate,
tolerant in materie de religie ; un popor

www.dacoromanica.ro
11 (23) Octombre 1879 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
6553
care in Limp de maY multY seeo1 le res- Puterea lor e nem6suratn, end se rózAnd pul nostru dad inselatT de acele
triste, de lupte crâncene a sciut, prin o si se intemeiad pe douti alte puterT teoril
: fran- InOlese pe dos sag dominatT de o spai-
politien dibace si prin vitejia luY, masoneria roligiós i aural !
pAstreze na tionalitatea, scope mo-
nd imaginarn, sub indite* unor amenin-
De unde vint acestY nAvAlitorY ? Jude- tärT imaginate am uita c patria románn
sia de pofVle neantibse ale puternicilor când dupit numgrul spnimântAtor ce cur-
vecinT ; un popor care , intr'un num6r este un deposit sacru incredintat non de
ge necontenit pe tóte frontierile tèreT, pe pArintiT nostril pentru ca sn '1 transmitent
mie de anT , a operat cu in sinul tóte potecile muotilor, peste plaiurT si pes - intreg ne pAtat la copiT
triT sale reforme sociale de acele care la te ape, ar crede cine-va en el fug alung4 Cine este nouI Moisi
alte natiT ad pus sutiml de anT ea sA se de biciul persecutieT , end nAvAlirea kr porul luT Israel entre care conduce po-
Introduen prin torente de sânge; un popor o noun Pales! inn ?
presintn spectacolul emigratiilor din se- Cine ? 0 adunare do ómenT eminentY, iubi-
care s'a afirmat in ochiT lumeT si prin ea- colil treeutT... insA nu !... ET vinti in cea torT de neamul lor; puternicT prin
spirituluY, i prin clitile Anima, maT mare parte din Imperiul AustrieT, un- legAturile
si prin desvoltarea inte1ectua1 lor sociale In lumea politien, si maT pu-
i prin de EvreiT se bucurn de protectia legilor, ternieT And prin agentul producAtor
bArbAtia sulletuluT; poporul romAn ! stApân si unde at enpAtat chiar drepturT civile si de
Pe o tarn frumósA, naiinósA si menitn prin politice. ET vin 5i din Rusia care le-at a- minunl, prin annul posedat de bancheriT
positia eT de a fi pridvorul templuld ci- cordat dreptul de a deveni proprietarf... israelitT, printiT financeT, dupn cum 'T nu-
iiisaie moderne la marginea OrientulnY Fug dar de bine !... Pentru ce ?... Aci e Alianta mesc cu mIgalire unete gazete francese...
!
inc barbar. misterul care trebue sn ne pue pa gandurT.
Acest popor a avut din vechime si paid Alianta israilitn!... Nume misterios dar
Ce vreat eT la noT ?... O positie socialA
in iIele nóstre sórta cea maT stranie, cea sat avautagiösn?... Nu, end dupe plânge- rgsunntor si lugubru ca si numele de Ni-
hilismu. TotT vorbesc cu o mirare cam
maT periculód pentru existenta sa natio- rile lor, aici este töra persecutiuneT.... grijitn de aceste dou6 firme
naln, fiind o colonie latina perdutA intre O patrie? Nu! CUT patria lor este Tal- data in ochil limiT, dar nimic rsnrite 4e o
alte marT ginte de sange strAin. Vecinic mudul ; in el credo , in el vieOese , in el nu OW m6-
el s'a gnsit facia cu un not dusman, cu o mor ! i acest fanatism meritoriti face tn.- oculte. sura intinderea aspirArilor acelor puterY
noun amenintare !... Când eu sülbatecele ria lor, did el 'T opresce de a se asimila Alianta Israilitn! Admirabiln i colo-
horde de la Nord, dud cu torentul Aaia- cu cele-lalte popóre si de a se contopi in
tic ee a inundat o parte din Europa orien- ele ; 'Y mentine ca o natie strAinn, intre guluT sall asociatie! Vointa eT este vointa ¡titre-
neam judaic. Poruncile eT sunt legT
taln, când cu nenumratele incercla de cele-l-alte natiunT, ca un Stat 'in Stat. nediscutabile !
cotropirT ale vecinilor lnY, TAtarT,UngurT, ET cautn dar aieea nu o positie socialn, nu miT de ömenT 's1Un gest al eT, si site de
pArnsese dminul srAmo-
PolonT, etc. , când cu otrava corosivn si o patrie dar o simplA proprietate lesne de
demoralisntóre a Fanariotilor, dad eu dobândit, eftinn de cumpèrat ; o proprie- seise ca sn se inregimenteze in Were sub
drapelul negru al nAvnlireY ; sute de mil,
bratul apAsAtor al protectoratuluT rusese, tate pe care S o pótä treco eltre orT-eine
si ate alte calamitntT isvorâte din intru altul dud acéstA transaetie comerciall ar ea eea maT deplintt abnegatie, se IndrumézA
si din afarn.... i bietul vultur românese , cuveni intereselor lor ; o proprietate care noulcalea
pe tristA a emigratieT... Ind alianta,
Moisi, 1 aratn viitorul aurit, qi eT
prins in lupte gigantice si secular e, de si prin positia el sn presinte avantajul de a merg Inainte ca valurT inundltóre
perdut delA pene scumpe din aripele fi ea o tarabn deschisit pe pragul ce des- telor. a toren-
luT, una poste CarpatT si alta peste Prut, parte Orientul de Occident. GAsindu-se
a esit inving6tor a releT sórte ce '1-a per- inecatT intre miliaele de locuitori ai ma- In presenta anal asemenea fapt de ener-
gien pArtinire, cum dar noT RomâniT sA nu
secntat, cu inima întróg, cu eapul téfr !.. relor trT Europene, eY vréü la rândul lor
In fine el a dat pept cu Turn]. care '1 tinea sA inece pe un popor mic, i, prin ajutorul ne Ingrijirn, si sn nu ne Intrebilm ce vrea
alianta israilitl la noT?
in vasalitate de 400 de anT, 'sl-a redseigat eapitalurilor ce pusedl, sn de vie propri- Ea vrea i vrea sA ridice semintia juda-
independenta Titejesee, atrAgându'sT lau- etarT aT plmésntuluT acelui popor , iar din id de la Were ; vrea stt dea
tide EuropeT, i când sArmanul se credea vechiT stApâtif aT Ord sA fad nisee ilotT , o proprie-
tat() mare
scuturat de greutatea nenoroeirilor,când se precum sunt astn-dT t6raniT din Galitia natT din neamul eT celor maT Arad si maY nelumi-
eredea intrat inteo viatn, seutitA de griji din o parte a BucovineT. ; vrea pentru scopurl ul-
terióre an rAdice EvreiT pe aceiasT tréptl cu
si de lupte , iatA en se gnsesee facin eu o IatA cum se eaplicA acéstA moderna.... RomâniT In România, si ati reusit a inte-
noun amenintare, faciA cu o noun cumpn- nu 4ic cruciadn, termenul nefiind potrivit resa pe Europa civilisatit la realisarea
nA, facia cu nAvAlirea Israelitn!... a-
'T cu judaismul... volt dice dar : acéstn mo-
cestuT vis frumos, acestuT plan dibacit, a-
maT kgrijitor pentru el, MA cu un verdict derna judaida.
cestel ambitiT demnn de Omenb superiorT
europón, un verdict ce pune in pericol vii- Tara e frumód , imbelsugatn; ia are eat e compun alianta israilitn.
torul luT, nationalitatea luT, i ehiar avu- orase marl, drumurT de fer, sosele, insti- Acum s. esaminnm pe ce se intemeiad
tul sü strAmosesc, mosia luT! tutiT desvoltate, si un popor cam nepre- alianta israilitn ea s reclame pentru nu-
Ce este acastn noun cumpAnn ? Ce este v6d6tor ea tóte popörele de vita, Winn-.
acéstA, noun nAvAlire? Cine aunt nAvAlito- Ce i maT usor de cat a se substitui local-
merosiT sT coreligionarT drepturT de can-
riT, de unde viatí, ce vreart ? i ciao este torilor acesteT t6rT, si de a face din téra tian in România? Care sunt serviciile fA-
cute triT de entre comanitatea judaien ?
noul Moisi care 'T conduce la noul pnrnânt intrégn o proprietate Israelitn ?
al fAgAduintel, asedat astn-datA pe malu- Adus'ail ea vre-o-datn ajutorul eT bAnese
Dad este acesta planul nAvAlitorilor la nevoile Românilor WA a cnta in acel
rile Dungrel? de astAdY, precum tot ne ind uce ko crede,
Ce sunt Avant oriT? Sunt un popor ac- el probézn And o datn spiritul intreprin- ajutor un profit usurar? Unitus'at ou su-
fletul la durerile VriT? ImpArtnsit'ati bu-
tiv, inteligent, neobosit intru indeplinirea dAtor al neamuluT israelit, si departe de curia el in dilele de triumf? Nu!... Regret
misiunel sale; aunt adeptiT celuT maT orb ab merita un blam, el e de naturA a 'T a- de a constata en EvreiT din Moldova, gad
fanatism religios; eeT maT esclusivistT din trage lauda i admirarea ómenilor practicT. de förte putine eseeptif, 'T at artat veci-
toT locuitoriT plméntuluT , ceT mal neasi- Blamul s'ar cuveni non, Românilor, da- nie nepAsAtort de sörta Romania, ba pot
milabilT eu cele-alte popóre ale lumeT!... d prin nepAsarea nöstrA, sat prin aplica- qice chiar ostilI propAsirel nóstre natio-
CredinciosT pânI la mörte religiol lor ; se- rea unor fatale si absurde teoriT umanitare,
fiT lor sunt Rabinif carT edietézn legT spe- am da insine o paAnA de ajntor la indepli- nale. Unirea principatelor a fos pentru el
ciale pentru eT; patria lor e Talmudul ! airea aeestuT plan. Blamul ar ddea pe ca- un doliü!... Independinta românI o emi-
grare, si lupta Rombilor peutru aoe 417

www.dacoromanica.ro
6551
MONITORULOFICIAL AL ROMANIEI 11 (23 Octombre 1879
dependentA un motiv de a scumpi tat de pe mosia unde 'st esereita traficul?
de a cresce camAta si de a specula asupra chisitorul presentat acelut eongres de a-
Foile strAine strigati : persecutie religiösl. Banta israelitA, rechisitor care negresit a
miseriet obstestt! Ort-ce mdsurA administrativA luatA de
De la 1842, dud ati inceput servit de butt presciptiilor ce ne privese
guvern pentru ordinea i moralitatea pu- in tratatul incheiat In eapitala Prusiet.
s'ati creseut carnAta $ i at produs ruinA pro-blicti: Persecutia religi6sA.
DrietAtt mart. Vett vedea panA unde a mers lipsa de
Ort-ce lege apArAt6re intereselor parti- lealitate, indritsnéla calomniet si ura is-
Fond.at-ati la not evreit institute de fo- cularilor, votate de Corpurile Legislative:
los public? Nu! Gandit,u-s'a mlear aa Persecatia religi6sA. raelitti in contra n6strii.
numitit printt at finaned din strAinnate Ascultatlf : In Romania situatia israe-
Tot funetionarul, primar , comisar de foarte numerogl, este incA gro-
ea sti intrebuinteze infiuenta lor pe langA politie, sub-prefect, prefect, procuror, ju-
puternicil diplomatt at dilet, in favórea a- dectitor: agentt at persecutid religióse. zavit ! De dont ant et aunt jerfa celd mat
cestet tgrt romane pe care o priviat ca o crude persecutit... Mat in fie-care an Eu-
Chiar ministri at fost delAsatt de sefit ropa este uimitA la povestirea rescedelor,
viitöre proprietate al neamulut evreesc? acelet armate biurocraticA, organisatt spe-
Nict una de acestea! Singurul israelit cial nu atat pentru guvernarea Orel cat aciderilor, prAdilor i isgonirilor, . . en
care a incercat la not o intreprindere disl pentru menirea do persecutie religiósA. maim, de care evreit sunt victime.
de folos public, este vestitul Dr. Strus- AuditY, D-lor senatort? Râ8Cóle, uci-
Dar mat mult!... Un evret fanatic, se preglY Ar crede cine-va cA Etude
berg; si astii-dY cun6seem cat folos perso- introd.uce inteo bisericA chresein1 ,
nal a tras el din construirea drumulut sculele sfinte si le mug, late un loe spur- fart vorbind de Maroco, sat de Spania pe tim-
still de far, unic in felul s6t1 pa facia pt- cat. Pretatindenea, alurea, chiar in tgrile pul luT Torquemada... Alianta a eisit de
mântulut, si tot o-datA catA pagubA ati eele mat civilisate, noel profanator ar fi bonne guarre a puns pe séma Romfiniet da
suferit i Merit incA töra; ea plAtesce fost rupt in bucAtt de poporul astAdY crudimele suferite Mures de evret
seump incre,lerea ce a avut intr'unul din La not, fural sacrilegit scapA teafAr, indignat. in secolit trecutt prin taile cele mat ci-
ed mat celebri personae din aristoeratia pentru cA este dat sub-judecatA : perse- si vilisate.
cutie Dar sA citim mat departe : La aceste
Inch o-datA dar sA ne intrebt,m prin ce Mat de-unA-c,1T in midlocul Iasulut, violente s'a aditogat... en mane perse-
dioa eutia legall eu un sir de lee ce esclud
mánopere alianta a reusit a interesa Eu- mézl-mare, eu ocasia immortnântArd unut
ropa la s6ita unlit neam en totul strAin dA rabin evreit at dat probe de cel mat pe jidant de la t6te intrebuintArile, de la
s61- t6te earierele liberale de la W e fune-
neamul nostru, si care nu se póte reco- batiefanatism,' insultând chreseinit ce in-
manda simpatiet europene prin niet un act talneat, i maltratândfemeile bor... si. Tad tiunile publice, si de la numer6sele ra-
meritorit sAvârsit la not? mud comerciale, Impiedecand pfinA
poporal iloman at stat linistit... niet un esereitiul cultuld religios,
Tóte ac3le manopere se redue la una evret n'at fost atlas... Cine insA i eittfind
si singurA, insA cea mat eficaeo, la Milli- ge de persecutie ? Tot evreul. sA plan- prin t6te mijlócele putincióse ca reduce
e* calomniet. la miserie degrada.
S'a %cut legt restrictive spre a fed pe Ag audit? Not impiedeelm esercitiul
Calomniez, il en reste toujours quel- locuitorul sAtean de esploatarea evreilor
que chose - 4iCe Beaumarchais prin gura debitAtorT de buturt spirt6se , i cultulut religios, si cu t6te aceste tars 'T
lut Figaro." en a- plinA de sinagoge. Not 'T redueem la mi-
astit ocasie , s'a depArtat de prin unele
Tactics intrebuintatt a fost de a aAta sate catt-va carciumart co fAceat traficiul serie, i cu tóte acestea comercial Intreg
Europet pe nenorocitit evret ea pe nisce eel mat nelegal, industria, si avutul monetar sunt In Diana
eraii chiar gazde de
interesante victime al inebiz4iet romane talhart... Tipete, rAenete , protestArt in lor. Not 'I degradtm, dad se degradA et
pentru causA de religie, iar pe poporul foile evreesd : persecutie religiósa; cAct Insust prin fanatismul lor, prin degra-
roman a '1 zugrAvi eu colodle eele mat religia a ajuns a fi tAritA si prin dateele lor näravurt. Cum gAsitt veraci-
careiumt tatea acustrilor, si ce nume se cuvine pro-
infiorittöre de netolerantA, de fanatism, de ca un bun instrament de elevetire...
barbarie; ast-fel ca s deseepte mila Eu- §i last, eu Ott asprimea cedenlut israelit ?
ropet pentru evret i indignarea et contra trictive, privitY: tóte debitelelegilor res- Mat departe : In zadar Puterile garan-
de b6uturt te, redemandu-se pe art. 46 din Conven-
Rominilor. spirtóse si de tutun sunt in man evrei- tia de la Paris care acordA israeliOlor
in ad.ev6r, Dior senatort, atT obser- lor... ProbA de persecutie religiósA.
vat cum de vert-o catt-va ant folle din Tara e plinA 4e sinagoge uncle evreit se dreptull civile cel putin, reclamati in con-
strAintate devotate evreilor; alt devenit bucurt de libertatea eultulut lor... ProbA tra acestet politict funeste si barbare. .
instrumente örbe a campaniet elevetitóre de perseeutie religi6sA. Romania a rAmas fArA milA pentru israe-
intreprinsA in contra Rominilor. Ort-ce Evreit se bueurA de libera circulare, de . . e tc. etc.
calificare injurióse se6sA, din vocabularul libera asec,lare ta lungul $ i in latul Auditt cum evreit ne InjurA, cum ne ca-
trivialitittet, ne-a fost aruneatA cu sume- ET fac comereit fArA impedieare, chiartret. lificA de barbart chiar inteun act oficial
tie d.e unele jurnale din Viena, din Pesta merclurt ilieite, ail intrunia publice fArt co- menit a fi supus sub ochit Congresulut.
chiar din Paris. Am fost tratatt de A- control, fondözt gazete in latA prevederile mid Conventiunt din
care usezA de 19 August 1858, prevedert pe cart not ne-
batid, de barbart, ehiar si de last in aju - libertatea preset pan/ la licentA,
nul luptet nóstre pentru independintl. mAniind am fi abtinut de a le esecuta :
cu impungtate arma batjocord in contra Art. 46. Moldovenil si Valahit, de tóte
Cel mat neinsemnat incident atingnor Romanilor si a Parlamentelor n6stre.
de un evret , a fost esploatat in defav6- bA de persecutie Pro- riturile creseine se vor bueura de opotri-
rea R6strA si presentat ta strAinRate eu vA de drepturl politice. Aceste drepturt
Ce se mat spun ?. . . 'MY ar trebui dile se vor putea acorda
proportit mart, pentru ea sA dispue opinia intree ca sA lash aci inchipuitele altor culte prin
publicA in contrl-ne; si nota-bene: aceea de persecutie religiósti, prin probe dispositit legislative, etc. etc."
se vAdesce perfidiA, tóte faptele Romani- israelitit at clutat care alianta Se vor putea acorda nu vrea sA dicA
a depinge némul Ro- el se vor acorda. Nu are un inteles obli-
lor restfilmleite, exagerate, alt fost atri- man ca un neam metolerant, barbar, bun
buite ttnuT spirit de netolerantA religiösA de sters dupe facia pAméntulut. gatodt pentru Românt. Cu t6te aceste a-
ce n'a esistat niet o-datA la not. IatA insA un document de o mare in- in semenea dispositit legislative s'a inscris
De esemplu: un carciumar jidov dove- semnittate care se gAsesee in dosarele codul civil din 1864. Vec,lt art. 9 si 16.
aft de inselAtor, de falsifteator ) eradepAr- eon- Care evret fast a voit sA profite de ele ?
.
, gresplat de la BenIn, un pasagiti din re- Nict unul !. , .

www.dacoromanica.ro
11 (23) Octombre 1870 MOMTORUL OFICIAL AL ROMANIEI 6555

Pentru ce ? Pentru evreiT afara, de relighise si comerekle, cum póte el circu- nimic nu este maT grog de cat inregistra-
un .prea mic num6r nu tin la nationalisa- la ai a se aseda unele'T place?
I I 1
Cum P6te1 I rea esacta a nascerilor si mortilnrlft Avra
rea romana, nu tin h drepturT politice; elddi burgurT ai ridica sinagoge, ai fonda (maT ales de la 1859 pana la 1870); si al
eT tin numaT la drepturY eivile, adia la jurnale, i area intrunirT publice fara, niel 3-lea pentru a in acea oifra, nu se co-
dreptul de a eumpara panAnturT, rema- o impedicare, fi nieT un control din par- prinde escesul imigratiuneT ovreese, a-
nênd tot sub sujetiunea streina, Et tiu la tea guvernuluT? i cum pe de alta parte supra emigratinneT, in interralul de la
stergerea art. 7 din Constitutiune, pentru persecutatorui a fie supus la tóte sarci- 1872-1879. Asa fiind, eifra in genere
ea o data puaT pe aceiaaT linie cu ceT-altY nile StatuluT, sa fie esploatat pang la ma- admisa de 400,000 orreT astaadT in fiinta,
strainT din Oa, s profite de dreptul de duva, de eel pretins persecutat, ai in loc se póte privi ca adevèrata si maT de graba
a deveni propriotarT de imobile rurale, ai prospere, a se imbogatésea in pagaba ca un minimum.
ajunga, ast-fel la scopul lor de a deve- persecutatuluT, din contra , el stApan in Din cifrele maT sus espuso resulta ca,
ni stapaniT acesteT tarT. tóra luT, sa seada, sa ajunga la marginea pe and populatiuuea creseina in 20 anT,
IatA, D-lor , cum AHanta a esploatat miserieT ai in fine sa, tinda a dispare sub de la 1859-1879 a sporit cu 470,000
eu profit campul murdar al ealoranieT, valurile navAlit(Ire acelor perseeutatT de el? sufiete, adia cu a 9-a parte, populatiu-
ai Europa, indusa, In mire a credut'o, Fac apel la Europa luminata, fac apel nea ovreísea in acelaa interval a crescut
dar ! a credut'o Europa luminatal. . . chiar la aeel israelitY arora simtul de e- cu 200,800 sufiete, adia eu de 2 ei jum6-
NoT am despretuit aceste elevetirT dil-chitate si de lealitate nu le este stain, a tate orT, intréga populatiune ovreésel!!
nice rCspandite prin foile de publicitate ;
declare, diu care parte este perseeutie ? D. Moseau de Ionnes, arata tabloul ur-
am comis greaMa de a nu ne apara la timp Dar so va gasi ¡Ate un filantrop, orn de mator
din naintea opinieT publice, ai de a Os- Stat, economist politic care ar dice a Svedia si Norvegia, 450 jidanT, adicA, 1
punde la nisce acusArT falae co aseundeati
persecutorul roman e lenea, ai persecuta- la 7,500 locuitorY;
un scop perfid, aratând la rândul nostra tul erre e harnic; c romanal trebue sa Anglia, 12,000 jidanT, adica 1 la 1,750
adevrul. i acest adevar este ea nu noT dea pas evreuluT, find unul inert si eel- locuitorT;
RomaniT suntem perseeutoriT, ci nol sun- alt actir. La ackta, stranie asertiune, volii Elvetia, 1,970 jidanT, adia 1 la 1,100
tem persetutatT; nu noT cemitem crima raspunde aceluT economist-politic atât de lo en itorT ;
persecutieT religiósa in contra evreilor, ei aspru in privinta romanulu', ai Eat de Prusia, 135,000 jidanT, adieA 1 la 800
evreiT comit crima und perseeutiT corn- generos ie pririrea evreuluT, 'T roT rspun- locuitorT ,
plexe in contra nóstra, persecutie si reH- de invitandu'l sa'sT arunee ochiT pe câm- Francia, 60,000 jidanT, adica 1 la 600
giós i economic i nationala. piile tareT i sä rada eine muncesce sub locuitorT;
Am negligét de a desfaeura in ochiT areita sóreluT in lunile de vara? Cine ca Italia, 39,000 jiclanT, adiel 1 la 500
EuropeT tabloal ingrozitor a nAvVireT sis- sudórea laY scóte rócla pamôntuluT pentru locuitorT;
tematice ei demoralisatóre a evreilor, uniT ca econornistul-politic s aíb cu ce trai Danemarea, 6,000 jidanT, adica 1 la 330
isgonitT din Austria ai din Rusia, pentru in lux ai pentru ca evreul perseentat s. loeuitorT;
purtarile lor nelegall, si eeT me( multT aiba, ce esploata fara muna? Grecia, 7,000 jidanT, adicl 1 la 140
tramial la noT din ordinal AlianteT israe- Românul e lenea? Dar!... El e lenee la locuitorT;
lite. Am neglijat de a pune In privirea lu- caseigurT ilicite, si acósta lene '1 onorka, Germania, 150,000 jidanY, adiel 1 la 90
mel lungul isrod de leeuitorT aduaT la sa- cY e o calitate, o probl de consciinta. loc::itorT;
pa de lemn, ai de familiT o data avute i In flue el:dice Europa luminata, un alt Belgia ai Olanda, 80,000 jidanT, adicA
astaadT cadute n sarticie, prin unélta in- fenomen: Cum se face ea evreiT din tCrile 1 la 72 locuitorT ;
farna a usurel ai prin hapirea nesatiósa a in care se bueura de tóte drepturile ceta- Austria, 453,000 jidanT, adica, 1 la 60
evreuluT ce esploatóza Moldova. Am ne- tenescT, fug de acele OrT, se lépada, de a- locuitorT;
gligeat de a publica n foile europene du- cele drepturT, i vin eu sutele de miT sA Rusk< 653,000 jidanT, adica 1 la 58
reroSul si InspaimênItorul martirolog a se arunce in ghiarele persecutieT române? locuitor;;
uenoroeitilor RomanT otairitT de evreT prin Cum se face a in timp de 20 de anT nu- Tarok, 380,000 jidanT, adica 1 la 26
b6uturT falsifieate. marul acelor nenoroeitY persecutatT a cres- locuitorT;
Spirtul, apa de foe, varsat de ¡Anted- cut de la 80,000 pân peste 400,000 ? NoT putem acum adaoga
cauT In gura albaticilor a contribuit a Ista un tableti ingrozitor de creseerea Romania, 400,000 jidanT, adica 1 la 13
distruge mal malt poporatia indigena de numCroluT acesteT populatiunT naeMitóre : locuitorT.
at ormale de foe. Rachial otravit vindut RecensemCntul din 1859 arata, pentru Prin urmare, Romania are relativ o po-
de errett prin satele nóstre are aceiaaT tin- populatiunea RomânieT urmatórele eifre : pulatiune ovreésel de 2 orT maT mare de
ta, si produce acelaa efect. Demoralisarea, 4.299,000 erescin populatiunea : eat Statul din Europa care contine rela-
secarea puterilor, tampirea ei mórtea ! 135,000 jidansi 4,425,000 suflete. tiv maT multl jidanT, adiea de cat Tar-
Acesta este adevCrul adevilrat! iar na Miaearea populatiuneT, adia sporirea cia, si de 600 orT maT mare de eat Svedia,
ate-va incidente isolate ei fórte rarT carT prin escesul naseerilor asupra mortilor, care contine coo maT mica populatie orre-
sunt de domeniul politieT corectionale si (TWO doeumentele statistke, ne dA pana ésea.
pe care Alianta israelita le grupéza cu la 1872, ermatórele eifre Luând numaT Statele cu cele maT mart
multa dibacie pentra ca s cotupue din 4,586,500 cresein'i) popul. totala in 1872: cifre absolute de ovreT, vedem cA in :
ele un tabloti de perseeutie religiósa. 260,000 jidan'i Ç 4,846,500 suflete. Rusia, jidaniT constitua a 110-a parte
Privósca Europa nepartkitóre starea Pe basa aeeleiasT creseerT, populatiu- din populatia totola;
prospera, a celor ce se die persecutatY denea pentru aftraitul anoluT 1879, se póte Austria, jidaniT constitua a 79-a patte
noT, in comparatie ell stern, de quasi-mi-edmite est-N: dln populatia totala;
serie aeelor ce sunt acusafT de a fi perse-
4,759,500 crescin`q popul. totald in 1879: Germania, jidanit constitua a 144-a
cutorT ai declare In eonsciinta, din care 335,800 jidan`i Ç 5,095,300 sufiete. parte din populatia totala;
parte este persecutie? Cifra de 335,800 jielanT, in 1879. este Bel gia, jidaniT constitua a 112-a parte
Esplice Europa invatata acest fenomen prea mia : 1 pentru ea punctul de ple- din papulatia totala ;
unic ai strania in istoria omenireT. Cum Care adia, recensamântul din 1879 este Frane!a, jidaniT constitua a 600-a parte
perseeutatul se bucua de tóte libertatile gresit Tn maT putin; al 2-lea pentru c din populaVa toteit;
=

www.dacoromanica.ro
65513
MONITORUL OP1CIAL AL ROMANIE1
11 (23) Octombre 1879
Italia, jidanit constituit a 700-a parte ha cat nul a permis de
din populatia totalit; a lua in conside- nóstre de popor barbar,
ratie : netolerant si per-
Romania , jidanit consitu a 13-a secutor !
parte ! 1. CA independenta nústrA nc-am re- De acolo at isvorit art. 44!
castigato tnsine eu arma in ma* cu pre-
Mare atragere are pentru neamul israe- ciul Angela nostru; cA independeuta dar stigmatisatt in ochit In-
lit acéstA persecutie? Mare, duke' se trO, este un fapt desAvarsit-un fait nós- met pe temeiul unor simple calomnit !
vede, de vreme ce top' alérgh la dénsa ca pli-qi recunoscut de molt acom- Stigmatisatt ! OW art. 44 coprinde in
la un gheseft plin de mart fol6se. Altett at ul- prescriptiile sale un sub-inteles,
timulut 'TAO; de Impèratul califica-
Bine-voiacA dar Europa a intelege o- de Sultanul, fostul nostru Alexandra si rea de popor, netolerant barbar si perse-
dattt pentru tot-d'a-una ch, precum in se- depen denta n6strAinu,ne-a fost suzeran; cA in- cutor.
colit trecutt evreit persecutatt pentru cau- pomanl de cAtre altit, dar acordatA de Cine este In ferat eu acéstA denumire in-
sa de religie in Francia, Englitera, Ger- e acea glori- sultAt6re ? Not ! Poporul
Roman! Not care
mania, Italia, Spania i Portugalia, gitsét 6sit pomanh ne-am fAcut'o not. Insine prin eu tot dreptul putem revendica
vrednicia nóstrit. titlul de
un adApost in téra RomanA, tot asemenea poporul cel mat liberal, cel mat emanci-
si in 4i1ele astre evreit nepersecutatt gttort...nu 2. CA in ealitate de beligerantt invin- pator din t6te pop6rele
Invinst...cum merita a fi scutitY lumet moderne !
astl-dt In acele ttrY civilisate , alérgit de ort-ce co:RIOT umilit6re
Not, netolerantt! . Not care n'am avut
iar la no , si astit data sutele de de pace incheiat in urma resbAulut inteun tratat niet o-datA un Ghetto in orasele nóstre, si
mist bast, nu pentru ca sit fie persecu- am luat o parte glori6s1. la care care ne am deschis fruntariele la
refugiul
tall de Romant, dar pentru ea sh aibA tutulor acelor nenorocitt evret persecutatt,
la rindul lor pe lame rolul de perse- rele3.nu CA tratatul de la San-Stephano, ca- despretuitt, sghingiutt
a fost abrogat In intregul sal, pro- mania Italia, Spania tn Francia, Ger-
cutort si sit persecute pe ac,eT ce le dart os- etc.
elamase independenta asträ. NOT barbart? Not care am emancipat
pitalitate.....Cifrele ati o elocuentl netn- 4. CA, dreptul international positiv nu o-
vinsA! (Liv. la note de Zizin). veeinit Asia de la 1749,
bligit pe o natie care n'aIost repres ntatO la erat servi Ya cele-alte pe cand Crescinit
Inch o-dath, iatit adevOrul! i incA Eu- un Congres, a se supune obligaiilor State occidentale.
ropa a credut si credo din contra, atat do puse et de acel Congres, atuncT mat im- Not barbart! Not care in timp de 30 de
dibaciti a fost surprinsit confienta sa, atat gnari cand ea este Invingttóre en ant numat am desrobit
tiganit, lovind ast-
iar nu in- fel un drept feodol si secular,
a fost de activ, de influent, de neimpitcat, vinsh. wit lupte,
de victorios, sistemul clPvetirei aplieat in fdrI Orsare de sange ca pe aiurea, ci din
Mister prestidigitativ a fost dar Alian- contra cu cea mat crestin6sel
contra nóstrA de Alianta israelitit! complti-
Aid stAm ine intrebitm en mirare: cum ta israelitA dad a reusit a introduce prin mire.
surpindere ta tratatul
nisee 6ment atat de eminentY ca ant ce tiune eu total strAinA resboiulut o ces-de la Berlin Am emancipat Romanit chteast, desti-
compun comitetul Aliantet israelite, s'a cestiunea israilitA, si tot prin oriental, intand boerescul, si ridicand pe servit
injosit a se servi de o armA atilt de degrA- tintosce a se resolva acésth:cestiune surprindere nostrit la rangul de cetAtenie, fAcandut
dittóre? CUT nimic nu't mat infamant pe in Par- chiar proprietart printeo singurA trAsA-
lume ca rolul de calmoniator....si ne place lamentele Romanr. turn de condeiti, acísta Mr lupte, fririt
a crede cA insust fleet knee ail fost indnst tA Elocuent advoeat a fost Alianta israeli- vOrsare de save eai aiure
daca atatand indignarea ci din contra cu
in eróre de etltre nisce fanatiet si de rea tra nostrA, a aprins'o in Europe In con- entusiasmul eel mat dn. ,Desfiintarea unuT
credinth corespondentY din Oil. Ast-fcl, asa grad cat Eu- drept feodal si secular,
pe baza raporturilor minctnóse ce primiat ropa sA ne condamne pe not Românit a nostri sub jug, at fost care tinea pe fratit
cea mat frum6s6
at indus i et in er6re pe supremit legis- plAti paeea Orientulut cu o bucatA din pt- strbOtóre nationahl.
m6ntul nostril, cu Basarabia; sO ne condam-
latort at Congresuld de la Berlin. Am dat drepturt politico
ne tot-o-datO a plAti recunóscerea inde- bilitt In tért, de 400 de ant,Armenilor sta-
Prin urmare, Romania este astA-clY vie- pendenteY n6stre
tima unet erort isvorith, dintr'o infarnA ca- nostru suveran deculegiferare; sacrificarea dreptulut citY, muncitort, si inbitort de (Aleut linis-
s ne con-
patria lor.
lomnie! Am flout tug mat mult, not cet barbarT,
Ce efect a avut asupra sórtet astre a- damne in fine a da drepturt la sute de mit not eel' stigmatisatt; am treeut DunArea ca
de
cea er6re ? Un efect desastros, iric, umi- tntre not. strAint isgonitY de aiurea i adOpostitY sA contribuira la emanciparea
unut neam
litor si stigmatisittor pentru natia Romant! strAin matt, la desrobirea Bulgarilor !
Europa avea alto cestiunt de regulat In Not suntem barbart, not am meritat a -
Europa indignatit de tabloul atator ern- Congres, cestiunt mult mat
dimY, atfitor nelegiurt, atator pretinse acte tru ea, precum de exemplu,importante pen- 6'30, insultA a doua-di dupl ce in lauda
de barbaric comise de not asupra nenoro- aceea a intar- lumet, ne-am afirmat val6rea sub zidurile
citilor evret ne-a condamnat WO a ne dictiet InscrisA in Constitutia n6strA In pri- Plevnet? Dupt
virea colonistiret némurY strAine (art. 3). ce no-am probat toleranta
asenita. Europa, convinsit c suntem un Corn s'ar putea cu Implca dar stergerea intr'un sens neintrerupt do secolt?
popor netolerant, fanatic, barbar i perse- art. 7 ca mentinerea art. cine a luat initiativa in Congres pen.
cutor, ne-a pus pe acelas rind eu stlba- d'antait impune colonisarea 3, cand eel tru ca sh, ne arunce pefrunte acOstit crudA
tiet din Africa, at gitsit cA facem path in eel d'al duoilea evre6seA, si insultA? . . . Natiile de acelast &Inge cat
secolul XIX, In acest secol de luminA, si opresce colonisa- not?
suntem o penalitate. Europa dect a clo- re. S. aibh evreit mat multe avantage de Francia! Acea Ora gener6s1, si emanci-
ds a nu recun6sce inpependenta nóstrit, cat Francezit, Germanit, Italienit? etc. patrice ; Francia atat de simpatiel nou ,
Ora mat antêit nu vom pune capAt bar- In zadar marele cancelar al imperi ale Ru- (Ida datorim conventia de la Pads, in
bade n6stre, panA nu vom inceta de a sesc, printul Gorceakof, cel mat autorisat sinul cAria not Romanit mergem ea prefe-
a spune adev6rul ta chestia israilitit, in za- :Intl de aprópe o jumttate de
schtngiui pe evret, panA ce in fine nu vom dar secol spre
ridicat in contra prescriptulut art.
44, arétand marea deosebire ce esistA, in- a ne deprinde a fi generost, liberalt, si
acorda acestora drepturt civile si politice.
Iattt situatia esactit In care ne un tre evreit occidentalt si acet din orient, emancipatort. Francia a cAria nenorocirt
popor acusat, condamnat fArA judecatit In gAsit un resunet atat de profund Ya ini-
presenta altut popor calomniator si nhvit- declarand chiar, cA acestia sunt un pericol mile n6stre. Francia lut Francois I-it care
litor ! pentru popórele de dineke de Carpatt, dupl bAtAlia de la Pavia,
glasul sd n'a fost ascultat, at strigat cu o
Indignarea Europet a fost atAt e =i.e, sh fim not pedepsiV pentru diet trebuia nobletA cavalerésct. :
fr de legile Tout est perdu, hors l'honneur

www.dacoromanica.ro
11 (23) Octombre 1879 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
6557
Atilt de puternic ali fost influenta ca- clause ce atacit dreptul
lomniT vrsattt asupra n6strit ai er6rea isvo- giferare, i t6te fibrale eT suveran de le- rea mea, dad din dosul refusuliff nos-
rig din acea sorginte neeurath ! onoruluT tril de a ne supune, am avea 300,000 de
Lhsati-ne pro
Italia! . . Care a declarat eu mandrie ruluT nostru arbitru priT nóstre initiative, libe- baionete. Void Ospunde, ch, dreptul nos-
parlamentul eT, c e sora RomânieT ! tia Israelith. Inteun pentru a regulalces- tru e maT tare de cht 300,000 de baionete,
Italia erould rege Victor Emanoil, ai a cipiile eivilisatieT moderne, mod conform eu prin- carT, (lea, le-am avea 0 am vroi sh facem
ce le am a-
mareluT cetn Cavur, doT gigany carT plieat cu generositate eittre aliY, i cu in- tntrebuintare de ele, ne-am gAsi in fath
R fun dat unitate ai independinta ItalieT ftr eu 300,000 baionete ale EnropeT eualisate
teresele nóstre economiee
a sacrifice onorul eL Italia ne-ad aruncat preeum din 1 ibera nóstrit ai nationale, in contra nóstra. Pdn urmare, nu 300,000
insultg, sore a stigmatisat pe soil! initiativh am
urmat in priyirea Românilor, o dini6rA de baionete ne-ar putea dicta datoria n6s-
trh, de a feri frantea treT nóstre, de a fn-
Atat de desnaturitt6re ad fost influenta servT, a Tiganilor
calornnieY vrsath asuira nóstrh, i er6rea menilor 0 a Bulgarilor. o dini6rit selavY, a Ar- suite dar dreptul nostrn.
isvorith din acea sorginth necuratit ! Altai va dice ch, art.44 nu eopride nicT
Tureia singurh, catre care noT ne-am ai Recunóseey
simplu, pentru
independinta n6strA pur o intentie de insulth in contra natieT Ro-
purtat duamitnesce, s'a grIbit a recun6see brh, de blam, nieT ca sh nu r6mae nicT um- mâne, ei numaT o simplh condiye de ad-
independinta n6strh, fitrA conditiT de lea- pe fruntea RomânieT, un vestigid de stigmat miter. ta marea familia Europ6nit,
i ast-fel promitem de pildit conditiele la precum
litate, ai ast-fel art reciatigat simpatiile a face sehimbare in undo care este tinut a se
n6stre. dispositiT ale uupune orT-eine are dorinta de a face parte
ConstitutiT nóstre.
Cu Tureia am avut o socotll secularh, La cad contrarid o cleclarAra eu maT dintre membriT until club. Stranie intgm-
de Incheiat . Am incheiat'o sub c;liduri-
le PlevneT, al am rupt leghturile n6stre profundit regretare, datoria nóstrh, de pinare! L'asT intreba pe acel intAmpinit-
SenatorT, ehemay pitd1 Constitutia nós- tor, dach ar primi sh intro Trite() adunare,
de vasalitete, renattnénd in leghturT de a- ti t earin u a o sfitaiaaintr'un ca eonditie de a se sinueide maT Watt,
rnicie . . . Am scilpat de un suzeran care moment de sur- sati cel pntin cu enditie de a treee prin-
prindere ; chemay
se ferea de a ne da poruncY, respeetând nitatea nayonalg, a phstra ne atinsit dem- tr'o umil ire degradat6re!
autonomia n6strit, i stranit, capricit al Mr- de e.onseiinta n6strh, ne vom vedea obligay Altai va dice: c trebue s faeem 6re-
teT ! AstAdY ne gsim fee% eu eincT aly timp maT fricît revisuirea a amttaa pe la un cal T sacrificiY, pentru ca s intrIm l noT
ConstitutieT.
suzeranT carT, redemAndu-se pe o er6re, no
Acéstii, declarare o facem Mr. nieT un o (lath la marea familie Etiropénä. Void
ediet6dA legY i penalitity. spirit de sfidare, dar chiar sub forma rspunde D-sale, intrebandu'l dad, nu a
Ce am ciatigat In schimb? Ce ne folo- uneT rugheiunT adresatit remareat in unele familiT Ate o rudi soh-
de noT acelor
sesce independinta dad suntem constrinaT marT PuterY, care seit a tinea sus drape- pittath, care are maT mult rolul ai apareata
inaugura ac6stii, indepedintit pe un act de Iul demnititteT lor, de slugh de cat acela de rudit, care e tolerat
0 care ne vor permite
a supunere .. de servilitate deghizath, sub
denumirea de deferenth? a urma esemplul for, pentru ea ast-fel sh, in salon sub conditie de a nu se prevala
fim dental de a lua loeul nostra alhturT de leghturile sale de rudenie eu sts5pAniT
D-lor SenatorT!.. In presenta uneT si- eu ele. salonuluT; care e pus la mash in eap6tu1
tuatiT atit de anormale, ce avem defiled? Nu in6 indoese c totT D-uT senatorT, meseT, i dug stint maT muly mesenT, sad
care trebue sh fie atidudinea nóstrit ? A- mesenT importany, e tritmis sh prlinzésch
preeum ai t6tit tara. resimt nedreptatea ai jos cu ceT-aly servitorT.
ram a ne pittrunde de caracterul sacra al insulta amarh ce ni s'a gout din cause u- rudit scptat Acéstit positie de
mandatuluT nostru, ai fermT, ai deciaT, a- neT simple erorT pro vocatit dintr'o calom- i umilith, eil nn o admit
yem sh spunem eu euragid precam ai eu de- nie; log se vor ghsi negreait uniT dintre pentru Romania etind e s intro in familia
ferinta cunoscuth, Puterilor semnatare tra- colegiT meY, care condual de un spirit de Europénh, ai 'mT place a credo eh fie-care
tatuluT de la Berlin: prudenth cam esagerata, 'mT vor face in- dintre noT gitndesce ca ai mine: el Roma-
Am fost calomniatT in ochiT voatrY, ea- ti mpinArT : nia ai-a reciseigat titlurile sale de no-
lomniatT inteun grad ast-fel c dintr'un Unul va dice p6te eh Europa luand o- bleth pe campul rgsboiuld, e prin u r-
popor liberal 0 emancipator ee sintem, am mare are dreptal de a face intrarea sa in
dath o deeisiune in privirea nóstrit, nu ar lame
ajuns a fi consideray de voT ea un popor patea se revie asupra el; prin urmare re-
cu fruntea sus, iarnu de capul plecat.
netolerant, barber, 0 persecutor. fusul nostru de a no supune verdictuluT Altul va dice: eh in fine tot trebue sh,
Adstit calomnih, a isbutit a nasee in set ar fi din partene o d.esfidare inpru- facem ceva In favórea evrellor, pentru ea
spiritele v6stre o indignare care v'a dic- death. dhrn o satisfaeere EuropeT i sh ster
tat art. 44 din tratatul de la Blrlin. Void r6spunde e, ar fi s nesoeotim spi- gem din Constitutia nóstrit acel nenorocit
Acel art. 44, prin condi;ia, push recu- rital de echitatea Puterilor civilisate, dad, art. 7, cause situatieT nóstre de astil-dY.
n6seereT independintel nóstre, coprinde am crede c recunoscênd. erórea "in care at Dar trebue sti facem cave, lash ce, ai
un blam nemeriiat de noT, o insulth, care fost induse asupra nóstrh, cum, 0 dud? lath intrebarea. Dina Eu-
lovese,e demnitatea nóstrii, românh. s'ar inteti a men- ropa, apreciand aetele n6stre din ultimiT
tinea o elaush, pedepsitóre, infamanth 30 de anT, ai convingéndu-se prin aeele
Deer, de cat recumiscerea uneT indepen-
nemeritath, in tratatul de la Berlin; void acte, c suntem un
Mute pätatit cu umilire, maT bine o ne- adhogi el ineulpatul popor liberal ai eman-
ea '0 reclaml drep-
recun6scere ce o scutesce de stigmat. tatea nu desfide pe judele s6d, ai eh a re- cipator, ar fi recunoscut pur i simplu in-
Calomnia a fost perfidd, - indigna- fuse stigmatul dependinta n6strh, caseigath de noT
rea neintemeiath, - penalitatea nedrepth. pe fruntea t6reY, a refuse One, iar nu data nou6 pomp,* i dach In- in
sinuciderea némulaT
Ded noT, RomttniT, eu tot respectul da- act de sfidare. Europanostru, nu este un urma aeesteT recun6seerT hale, ar fi eerut
torit marelor PuterT a le EuropeT eivili- e prea luminath ea de la noT oficios ea sh desfiintitm stavila
pue in cumpnä
sate, dar tot odath cu tótit demnitatea ce de putere gigantiett, amorul stí propriti push in calea ebreilor, noT RomfiniT,
cu
apartine de drept unuT popor prin sine mic popor ce a meritat eu dreptul sacra a unuT generositatea ai simtul de gratitudine co
independent, venim se faeem apel la rah- vointa eT. Europa cunósce tot-d'a-una bun-, ne caracterisésit, ne-am fi gabit a face
rinimia vóstr i la simtimintul vostru de uneT e demnitatea
natif nu se ms6rh pe numrul toed.- pentru israeliy maT mult 4e cal vom putea
face aeum.
»caritate pentru ea sh constatay adearul, torilor s6Y, precum onorulai
0 prin urmare sit nu subordonatT reeu- om nu se m6s6rh, pe talia luT.curagiul unuT ',bay la propria nóstrit initiativh, ai
n6seerea independinteT RomanieT uneT Altul va ieo póte eh s'ar uni eu Ore- la liberul nostru arbitru, ne-am fi artat
maT liberalT, ranT marinimosT In privirea

www.dacoromanica.ro
6668 liONAORUL OPILL'IL AL 1101eiLelliii 11 23 Octombre 1879
evreilor, de cat acum c ne vedem loeitt dar euT ?... in parte alianOT israe- Lie singurt informatiunt de la autoritatea
tn amorul propriu nostril national, in ' lite ! uncle at coneurat, del tu ermen de 10
dreptul nostru suveran de 1egiferare, Ce ar c,lice dar téra intrégl, dad i -am c,lile, soeotit de la data aprobaret bieitatiu-
apitsatt sub presiune streinit. crea o asemenea situatiune in istorie ? Ce net, adjudecatorul, care nu va depune ga-
Alianta israelita prin nerabdarea et de ar dice Remânul care s'a luptat voios ran tie definitiva, conform conditiunilor ge-
a dobindi drepturt civile politice pen- pentru independenta moeid stramosese ? nerate pentrn intreprind.ert de luerart pu-
tru coreligionart se, at indus Europa in Pre vi-ar intórce ochit cu durere de blice, care fac parte intregitóre din eon-
eróre, pentru ea Europa sit esercite o pre- la not. tractul Intreprinderet, vaperde pe cea pro-
siune draconied asupra nóstra. Resultatul Românul ar ice : Nu-mY mat cerett de visorie, si aprovisionarea materialelor
este ea natiunea românit sit simte ofensata, adt inainte sângele met, daca noel sfinge mase asupral, se vor sc6te tu nouit adju-
ea România sa simte amenintata, ea popo- vdrsat, nu slujesce de cât la trunchiarea decatiune sad contracta prin bunA invoiala
rul este iritat inteun grad care póte sa tdret ei la injosirea demnitatet nationale. cu alta persóna. Ort-ce justificare de in-
produca regretabile evenimente. Prin ur- Pentru aceSte considerante, când. asta- tArdiere sad alte motive ce va voi a invoca
mare represintani s swat tinutt a fi cu sil Romania vine eu istoria sa n mânit, nu vor fi luate in consideratiune câtuet de
mare cireonspectie in atingerea Constitu- pentru ea not sa tnseriem pe paginele sale, putin sub nict un euvént.
tiunet astre, si pot dice, sunt obligatt al nostril veto, et unul rup pagina des- Dupd depunerea garantiet definitive, an-
la o pareimonie prudent n cestiunea de tinata pentru inserierea umilirel tèrel si treprenorul, care in termen de 10 dile cel
acordare de drepturt nómule israeiL iar pe cea-alta paginit serit cu inima mea: mult, socotit de la data recipiset de depu-
Iatit resultatul nerabdare aliantet is- demnitatea salvarea et nere, nu se va presenta spre a subsemna
raehte, nerabdare legitim, o recenose, Iatit cuvintele pentrn care sustin amen- contractul tmpreunit cu tóte cele alto a-
dar imprudent i nepolitica. damentul med. Am dis !... nexe si a plati taxele de timbru i de in-
(Va urma.) registrare, atunet furnisarea materialelor
Ei insu-mt care am reputatia de evreo-
fob, md simt eu t6te acestea destul de ci- adjudecate se va face in regia in comptul
vilisat, pentru ea sa gasese ca trebue sit garantiet depuse, grit a mat fi nevoe de
facem evreilor o conditiune mat corectit ANUNCIURI MINISTERIALE vre-o somatiune sat anti formalitate catre
in Ora nóstrit, dar cand, ei cum, si in ce antreprenor ei a mat avea numitul dreptul
conditiunt ? de a face vre-o pretentiune relativa la res-
MINBTERUL DE INTERNE tituirea garantie, ort si care 't ar fi motivele.
Nu sub presinnea directit a art. 44, nu
sub presiunea indirecta a aliante israe- Pentru ort-ee alte informatiunt se pot a-
Directia generalA a ser viciulut dresa cerert a tat catre minister,cat si care
lite... ci din libernlnostru arbitru de Stat sanitar.
independent ei recunosent independent prefecture judetule lee, eel mat tArdid cu
grit conditiue. 10 dile inaintea tineret adjudecatiunet.
D. deean ai faeultatet de medieiva din No. 14,179. 1879, Ocombre 20.
Cad, dacit am urma alminterea, dad, Bucurese, priu adresa No. 526, arata ea
supune a trece sub furcele caudine D. Beeeanu George, conform preseriptule Conditiunl speciale pentru furnitura lemnelor
acelut fatal art. 44.... WV ca ce ne-am verbal al juriulut esaminator registrat la de foe dupidista No. 1, pe anul 1880.
alege? No. 159, din 25 Aprilie a. e., a obtinut
1. Ain afirma not insi-ne acusitrile a- dreptul la libera practica in Ora ca licen- 1. Cantitatea lemnelor de fu.nieat, fi
liantet israelite si am recuu6sce star ea de tiat in pharmacie. de 3,000 in. d.
barbarie ee ni se armlet in facia, Wend Acésta se publica spre White generala. 2. Lemnele vor fi de fag, de tufan, de
un mea cul$ ce ar rdmânea ea o patit e- No. 4,717. 1879, Octombre 6. carpen, de ce'r sat de. frasin, santóse ei
terna pe paginele istoriet nústre nationale. take eel putin de un an, grit a fi umede
Supun6ndu-ne eu capul plecat penali- niet transportate pe apa.
ate coprinsa in art. 44, am lua deprin- MINISTERUL AGRICULTUREI, CO- Lemnele taete eu mat mult de 2 ant iu
derea supuneret, pe când altit ar lua vis- urmd, nu se vor primi.
a-vis de not deprinderea poruncit, i ca MERCIULUI I LUCR. PUBLICE.
Fie-care bucatit de lemn trebue sit fie
Stat independent, am ajuhge la o stare Se se6te ta licitatiune darea prin intre- eilt se p6te de drepta pentru a se putea
mat trista de efit acen din timpul regle- prindere a aprovisionaret tutulor materia- cIädi bine.
mentule organic, dud eram condue ci la lelor necesarit serviciuld tractiun -Y, intre- 3. Se vor primi lemne despicate si ne
baguette de ordinele venite din Peters- tineret i exploataret Enid ferate Iast-lin- despicate.
burg ei de firmanurile sosite din Stambul. ghent, in anul viitor 1880, dupali4tele si 4. Lemnele despicate vor proveni din
In fine ne-am espune la cea mat trista cenditinnele inserate in josul seeste pn- coped de cel putin 0,18 diametru, copae:
umilire : aceea de a datort recunóscerea blicatiunt, i in urmatorul mod. : cul nu se va putea despica in mat mult de
independintet nóstre, nu sacrificiurilor Licitatiunea se va tine la nest minister 2 despicaturt. -
nóstre, nu vitejiet nóstre, nu Românuld la prefecture judetule last, in dioa de Lemnele nedespieate vor avea un diame-
care ei-ati vArsat sfingele pe câmpiile Bah 10 Noembre viitor si se va deschide la o- tru minimum de 10 centinietre.-Lemnele
gal id... nu simtule de equitate a Euro- rele 4 dtpa amédit. eu o ldtime mat mare de 25 centimetre nu
pe, dar am datori-o In parte... cut ?... A- Ofertele ce se vor presenta vor fi sigilate se vor primi nedespicate.
lianY israelita !... Asemenea Printule ei vor coprinde, atilt în eifre cat si tu Mere, 5. Lemnele se vor primi in metri cubiet,
nostru care at gent campania ea sef Su- pretul ee oferii (scapméntul sati sporul la Mete in bueatt de 1 m. lungime.
veran, in fruntea brave sale armate, Prim- suta); ele trebueso a fi acute separate pen- Transportarea, deseArearea i cladirea
tul Carol de Hohenzolern / nepotul mare- tru fie-care lista publicata. lor la locurile desemnate de directiune,
Imprat al Germaniet, si Donn Roma- Se pune in vederea D-lor coneurent( art. vor fi ta sareina furnisorulut.
nilor, el care si-ad caseigat titlul maret 40 -57 din legea comptabilitate generale 6. Lemnele se vor primi cladite in ren-
de Print independent d, la pointe de son a btatule. dud de eke 2 m. inaltime ei 2. m. adâncime.
éped, si-ar datort acest titla istorie, nu Despre resultatul aprobaret licitatiunet, La tapatul fie-citruia rand se va aseza
yitejiet sale, nu barbittiet soldatule Ro- ' D-nit concurentt vor fi datorY a veni si a efite o gramada de lemne clAdite incruci-

www.dacoromanica.ro
11 (23) Octombre 1870 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIRI
6659
eat, distanta Intre rânduri va fi de mini.- Rupóndu-se o bail, de fer
mum 1 m. rece, sectiunea Lista No. 2 Materialul de ferrate. instrumente
ce va presenta grene (grins) strânse ei eât diferite objeete, neeesare servieiulul tract-
7. Lemnele rtí clAdite se vor clAdi de se póto mai albe, aceiael bail de ferincAl-
directiune In socotóla antreprenorulaT, fA- zitA ei lucratA cu ciocanul ei tiuneI, pentru anul 1880.
pe urmA
M ca antreprenorul sa pótA evea nW o ótA, se va constata
pretentiune. o amelioratiune In tA- (y). Materialul brut pentru repara0a
etura eY. Feral pAtrat va resista bine la foe, locomotivelor i vagónelor.
8. Agentii directiunei vor fi in drept d'a fAM ca sA se constate vre-o diformatiune
supraveghea, inr,timpul clAdirei lemnelor, muchilor. - Leendu-se lmpreunA maY 50 kilo for rotund englezesc, do 10 m.
atftt cladirea, cât ei ealitatea lor, putând multe buelti de fer ei punândule î in., a 38 bani, total lei 19.
refuea lemnele care nu vor fi conform pres- ele se va aprinde una de alta. foc 50 kilo idem, idem, de 18 m. m., a 33
criptiunilor de maT sus In ceea ce privesco ea furnisa intocmai duel - Ferul se bani, total lei 19.
calitatea. ei 50 kilo idem, idem , de 22 in. m., a 38
formele prevedute In listA. bani, total lei 19.
9. Furnisorul remâne responsabil pen- 2. Otelul va fi de cea maYbunealitate,
tru tóte stricAciunele co s'ar eausa atat la lucrat cu eiocanul se va 50 kilo idem patrat idem, de 18 m.
materialul rulant, cat ei la ori care avere tiuno înelinatA ei va presenta rupe dui)/ o sec- a 38 bani, total lei 19.
a finial, prin réna clAdire a lemnelor, s homogenA cu grâne stranse, si de o taeturA 50 kilo Hem idem , de 26 m. m., a 38
prin neobservarea din partea leY, sad a 6- pect argintia. un as- bani, total lei 19.
menilor sel, a tutulor precantiunilor nece- 50 kilo idem rotund Steinmarch, de 26
3. Strugul pentru struguirearotilor tre-
sare pentru a nu periclita circulatiunea. bue sA fie Intocmai dupA desemnul alAtu- m. m., a 60 bani, total leY 30.
10. PredArile partiale se vor face trep- rat aicea, ei va fi de o mArime ast-fel 50 kilo idem, idem , de 35 nt. m., a 60
ca . bad, total lei 30.
tat dupl termenile fixate de direetinne.- sa, se póM strugiroti de maeinA in
Prima predare IncepAnd o lung, dupA sam- metre de 1 metru 70 centimetre, antrepre- un dia- 50 kilo idem patrat idem, dc. 30 m. no.,
narea contractilni, iar terminarea intregel norul va fi obligat a'l aduce, a 60 bee, total leT 30.
furnituri trebuind a sr face cel malt 6 luni nine i da gata complect, spre aaseza pe tin- 50 kilo idem, idem , de 40 in. m., a 60
putea func- bani, total lei 30.
de la aceiae
11. Primirea se va face prin îneheiare tiona fArit vre-o osebitA platit, de cât a-
ceia a strugului.
50 kilo idem, idem, de 50 ln. m., a 60
de procese-verbale fiind faciA antrepreno- bani, total lei 30.
rul sad un delegat al q.t. 4. Gratiele (griles) pentru maeinivor 50 kilo idem lat, idem, d 2 V a 60
de fier, ei dupl dimensiunile date de di- burl', total k I 30.
Dad antreprenoral sat delegatul sta,
nu se va presenta la timpul fixat pentru rectiune, 5.
la o maeinA vor intra 25 bare.
Lemnitria
50 kilo id, m, idem, de 3°/ a 60 burl',
de lucru va fi uscatA,. fArl total lei 30.
primire, el nu va avea dreptul a contesta noduri, crApAturi sat alte defecte.- Lem-
validitatea procesului-verbal. 100 Um idem, idem, de a 60 banT,
nele Nor fi tAete cu herestrAu, ei de formA total lei 60.
12. Lemnele refusate la primire pentru regulatA, ea muchile drepto.- Ori-ce pie-
ori caremotiv, se vor depArta din local de se nu vor Implini aceste conditiuni se 100 kilo idem, idem, de 92, a 60 baul,
deposit, panA la 4 silp0mAnT dap primi- refusa. vor total lei 60.
rea InsciintArei. 50 kilo otel (Schveistahl), de 16 a1
6. Articolele a cAror calitate nu este spe- let 71 burl', tat]. lei 85, baaT 50.
La cas eontrariti se va socoti magasio- cificatA aicea
nagiul n suml dublA, dug, expirarea ter- vor trebui sg, fie i care se coprind lo listA, 50 kilo idem, idem, de 21, ,26, a 1 lea 71
menului mentionat.
de bunk calitate, dupA bull', total lei 85, banT 50.
modelele
13. In cas când antreprenorul va IntAr- rectiune. i desemnele ee sA gAsesc la di- 50 kilo idem rotund, idem, de 40 in. rn.,
zia ea predarea la time, aprovisionarea se a 1 lea. 71 bani, total lei 85, bee 50.
7. Termenul de predare pentru materi- 50 kilo idem (gusetahl), de 4°/4, in. m
va face de cAtre directiune la comptul ga- alele care sA gAsesc In OM,
rantiei depuse, i cu ori-ce pret ar fi, fart dile de la data comandei, lax va fi de 4 a 1 lea 71 benT total lei 85, banl 50.
pentru cele 300 kilo tabfA de fer Steinmarch de 1,
ea antreprenoral s aibl dreptul de a face ce se vor aduce din str6inAtate termenul
nici o pretentiue de despagubire. 2 ei 3 in. nr., a 86 banT, total leT 258.
de predare va fi de o lunA. 200 kilo idem, idem, de na. m., pen-
14. MAO le nu se vor face de at pentru 8. Antreprenorul va fi obligat a comu- tra maeing, a 86 bani, total lei 258.
cantitAtT de cel putin 400 m. c. pica directiuneY, orY când i se va core, fac- 80 kilo tablA de ara ma de 1 ei 2 m.,
15. Pl Mile se vor face prin mandate plA- turele easel de undo provin materialek a 4 laY 76 banT, total Li 380, banTin. 80.
tibile la casieria generall a districtului. furnisate ea simplA informatiune pe ltIngA 40 bucAtT fol da tinichea -mare No. 1, a
16. Conditiunile generale pentru Intre- diezpositiile art. 6. 1 lea bucata, total leT 40.
prindeff de luerArY publice sunt aplicabile 9. Predirile de materiale se va faee la 20 kilo cue de s:rmA de 4, 6, 8 ei 10 c.
pentru rteele din dispositianT ce nu se aflA magasiea, centrala. a directiund ; pliIc in., a 67 lemi, total leY 13,110 40.
modificate prin cele de faciA. pentru materialele i objectele predate de 15 kilo idem ickm, de 10 14 ei 27 w.
antreprenor ei primite de directiune
Lista No. 1, pentru materiale, lemne de ars face dupa finale fie-cAria lenT, prin se va in., a 67 bruit, total lei 10, hull 5.
man- 5 kilo idem de tapitArie, diferite mA
neeesare servieiului exploat5reI liniel pe anut date emise de direetiune, asupra casie-
1880 rimT, a 67 banT, total lei 3 h T, bull 35.
rid din Iael. 200 bucAti eurupuri de fer, cu cap fre-
3,000 m. e. lemne de firs a leT 7 bani 10. CantitAtile prevedute fiind aproxi- zat, de 12 m. m., a 3 banT bucatl, total lei 6.
19 metru, total lei 2! ,570. mative, directiunea va avea dreptul de a 500 bucAti idem, idem, idrm, de 20 in.
face, in cursul anuluT, oriece adAogiri saa In., a 4 WO bacata, total lei 20.
Conditiuni spectate pentru aprovisionarea, ma_ reduceri acelor cantitAti, LIM ea antrepre-
terialelor de ferrate, instrumente qi diferite norul si aibi dreptul de a se opune. 500 bucAtT idem, idem, ideaa, 32 m. m.,
jeete necesttriI a 4 bad bucata total lei 20.
tractiunel, in cur- 11. Conditiunile generale pentru Intrc- 500 bucAti idem, Hem, rotund, de 32
sul anu1u1' 1880.- Prev6 dute in lista No- 2. prinderl de lucrArY publicate vor fi apliia-
rn. m., 4 banY bucata, total leT 20.
bile la antreprisa de faciA, pentru orl-ce 20 kilo tine englezese (cost m.), a lei 3,
1. Feral englizesc sa t! nemtesc va fl stiPulatiuna care n'ar fi contrarie celor de bani 25, total lei 65.
drept, fArl crApitturi saa alte defecte. mal sus. 20 kilo sirmA de aramA, de 40 in. in..,

www.dacoromanica.ro
8560
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 11 (23) Oetombre 1879
grosimea, a let 6, banY 20, total let 124. 4 buMp idem pentru lemne, de 0,85X u oleumetru de la 38 la 39 grade,
20 kilo plumb in drugt, a 95 bent, to- 0,05 WA monturh, ames-
te] let 19. a 1 let, 50 bent bucata, tecat co salpetru (azutat de potash)
total let 6. olo-
20 kilo fer de cercurt, de 0,045X0,002 iul va lua o colóre rosie-portocalk.
m. m., a 90 bent, total let 18. 50 kilo aramh rotundh, de 27 m. na. 2. Oloiul de rapith pentru ars va fi fórte
grosime, a let 4, bent 76, total let 239. bine rafinat, va da
400 buchtt niturt cu cap frczat, de 10 o flaehrhlelarh, WA, ea
20 metri eurea de pele pentru transmi- sh, produch pocniturt san fern WI
In. In., a 2 bent bucata, total let 8. verT-un
400 bueft idem, idem rotund, de 10 siune, let 80.
de 8 c. m. lhtime, a let 4, total miros rpb, fitilul nu se va carbonise de-
tn. In. a 2 bent bucata, total let 8. grabh.
400 buchtt idem, idem, a 20 m. m., a a let 10 metri pfinzh metalich dupe model, 3. Oloiul pentru uns nu va eontine ma-
2 bent bucata, total let 8. 4, total let 40. twit sugative, ast-fel varsat pe o petiM si
200 bucitp idem, idem, de 7 m. m., a 2 b). Material de reservá buchri de espush la aer el nu va deveni eleios si un
bent bucata, total leY 4. se va usca.
100 buchtt idem de aramh, pentru cu- 4. Gadul va fi fllrä colóre , limped()
rele de transmisiune, a 20 bantbucata, to- 1 bucath stnig pentru struguirea roti- Mt se póte ea apa,
tal let 20. lor de maeinh, cu care sh se póth, strugui contine niet RIM nietnu va depune, nu va
parafinä. va avea de
32 buchp lemne pentru frenurt la ma- rop, tu un diametru de 1 metru 70 cent., la 40 la 42 grade beaune i o greutate
F,4in7 dupe model, a 1 let, 20 bent bucata, eu transmisiune, postament si asedarea specifiM de la 0,82 -0,83. In lampt gazul
total let 38, bent 40. lut duph desemn. let 18,000. va arde pfinh, ce lampa va Mmânea de tot
60 buchp id em pentru frenurt la vaghte, 1 bucath menghei mare pentru atelier, useath, ail ea sh, fie trebuinth de a riffle:a
idem, a bent 70 bucata, total let 42. aproximativ 50 kos., let 100 fitilul, va arde fár ea sh fad, fum si WA,
20 buchtt giemurt pentru vapinele el. 2 buchp asortismente gratit pentru lo- ea sh produch carbonizatiunea fitilulut saü
do 0,465X0,635, a let 3, bent 81 bucata, comotive, (25 buMp) duph model si mu- ver-un miros gren.
total let 76, bent 20. surge a let 300 bucata, total let 600. 5. Seul de boil va fi tare, nu va contine
20 buchtt giamurt pentru vaghele cl. 100 buciip suport de spijh pentru stin- materit strhine ea 6se rtimAsite, provenite
II, de 0,415X0,635, a let 3, bent 53 bu- ghit de tamphe a 5 kos. fie-care bucath, din topirea lut si niet alte materit, precum
cab, total let 70, bent 60. kilo a 1 leti, 10 bent, total let 550. unsóre, aph sag nisip.
BO giamurt pentru vaghtele clasa III, 100 buchp thInt de resorturt a 5 kilo 6. Chnepa fuior va fi predatiti bine us-
do 0,365X0.635, a let 2, bent 86 bucata, fie-care bucath, kilo a 1 let, 10 bent bu- eath fár e s conting, praf sag alto ma-
total let 85, bent 80. eate, total let 550. terit Argue , va fi bine melitath si f("irte
10 buchtt pile mart de 0,50X0,04X 240 buehtt rendele cauciue pentru lan- bine euMtath si nu va confine bete, va a -
0,02, No. 1, a let 6, bent 50 bueata, total turile de asigurare de 132 rn. ru. diana,-,tru vea fire lungt si moi, lush tare si ne pu-
let 65. cii conferintet esterne, 77 m. m. diametru trezith.
10 buchp idem de 0,50X0,025X0 015 eireonferintot interne, si 34 m. m. grosi- 7. CAltil vor fi predap bine useap, vor
No. 2, a let 2, bent 50 bucata, total let 25. mea in greutate 120 kos. aproximativ, fi moi i fAM bete.
10 buchtt idem mkt, No. 3, a 1 ltn, b.
let 8, bent 85 bucata, total lel 1,062. 8. Bumbaeul se va preda bine useat si
70 bucata, total let 17. 50 metri tévh, de fer pentru alimentatie fórte curl:tat.
10 buchtt idem mart jum6tate rotunde, totalcu record de 33 m. m. diametru , a let 4, 9. Chrbunit de lemn vor fi de fag, lem-
No. 1, a let 3 bucate, total let 30. let 200. nul va fi despieat si nodurt, sal eren-
10 buchtt idem mid jumnate rotunda, 50 metri OM de aramii. de 50 in. m. tu gt, furnitura nu. va confine mat mult de Mt
No. 2, a 1 len, 70 bantbucata, totallet 17. diametro din afarl si 4 in. in. de grosime 1/4 chrbunt, provenind din lemne ne des-
10 buchp idem mart patrete, a let 2, b. pentru locomotive, in greutate de 180 kilo picate, et vor fl bine arst, buchtile cart
50 bucata, total let 25. aproximativ, kilo a let 6, total let 1,080. n'ar fi destul de arse so vor dephrta, ru-
10 buchp idem mict patrate, a 1 len, 1 bucath toeill de piatril, dupe model pandu'l chrbunele va da o facillucitIsh eu
70 bent bucata, total let 17. si mèsurh, a let 30 bucate, total let 30. mueht ascutite, si nu '0 va sehitnba coló-
10 buchtt idem mart late (bastarde) , a 184 buchtt perdele pang de ath albh, rea, et se vor preda bine useatt JAM ames-
let 3 bunta, total let 30. pentru vagónele de elasa II, duph, musurA tee de alte materit stMine, phrtile rele se
10 buchp idem miel late (bastarde), a si model, a let 3 bucata , total let 552. vor pune la dispositia antreprenorulut,
1 len, 70 bent bucata, total let 17. c). Lemnárie. care va furniza altele in loe, ealitatea Mr-
10 buchp idem mart late douce schlicht, bunilor se va constata Maud o ferturà
4 912/i000 m. c. scândurt de brad; din
a let 3 bucata, total let 30. care 30 buchp vor fi de 0,027X5,70X (sondure), chrbunit vor cânthri de la, 40
10 buMtt idem mart late jumutate ro- la 45 kilograme heetolitru.
0,32; 20 buchtt vor fi de 0,054X5,70X 10. Chrbunit de pieta, vor fi de cali-
tunde schliet, a let 3 bucata, total let 30. 0,32; 20 buMP vor fi de 0,040X7,00X
10 buchtt pile mart rotund() queue de tate bubh, mhrunp, grast, mist in foe vor
rat, a let 2, bent 50 bueata, total let 25.
0,27, m. e., a let 34, total let 169, bent 4. trebui sh formeze un corp compact, et se
1 2°V,000 m. c. traverse de stejar, din vor educe din minele Kohlen Bitten. in
10 bucAP idem mid rotunde queue de care 4 bump vor fi de 2,80X0,12X0,18; Ober Sehehlesien.
rat, a 1 len, 70 bent bueata, total leY 17. 6 buchp lor fi de 2,30X0,12X0,12 ; 6 11. Fitilurile pentru lampe,
10 buehtt idem mart a 3 colp, a let 2 buchtt vor fi de 3,00X0,16X0,26, rn. e , bunk ealitate, firele nu vor fi preavor fi de
bucata, total let 20. tort tór-
a let 70, total let 84. se, ante eu bumbac alb si bine euràfit,
20 buchtt idem mid a 3 colp, a 75 bent,
total let 15. Conditiuni speciale pentru furnitura de mate-
tors regulat thra nodurt pentru ea untul-
6 buehtt idem forma a eutit, a 1 len bu- riale de uns, ars, sters i diferite objeete pe, de-lemn M. se póth, urea lesne , firele vor
eata, total let 6. anul 1880, prer'édute In lista No 3. fi de bumbac curet fára lang sari in. La
2 buchtt idem pentru lemne, a let 2 bu- lamp() eu gaz fitilurile
1. Oloiul pentru masine , va fi limpede 18 ore si la lampele vor arde eel puein
cats, total let 4. d'o colóre galbenit Wit amestee de aph, ea sh se carboniseze, eui oloiu 10 ore, WA
6 buclitt ferästrae pentru for mon- niet de alth materie strninh, si nu va de- va fi neeeser de a ridica fitilul. timp nu
in acest
turil a 75 banT bucata, total leT 4, b. 50.
pune de loc, Ya arna la 0 grade Celsius 12. Articolele a eltror ealitate nu este

www.dacoromanica.ro
11 f`23) Octombre 1879 i3ONitruRUL OPICIAL AL tiogamit 656i
specificatA aicY si care se coprind in listä, 100 meta pAnzA americA, a bull 60, pentru tóte avariele de oil-0e
yor trebui sA fie de bung calitate i dupl total la 60. naturA ce
modelele intrebuintate de directie. s'ar causa sati materialulul rulant,
25 metri pAnzA grósg, de impachetat, a sat pan descArcarea balastule
13. PredArile se vor face la magasia cen- banT 40, total lei 10. prea a-
trall a directieY, cel mult (11'0 48 ore de própe de cale, sat prin neobservarea re-
32 metri Ovit de cânepA, a lei_5, b. 76,
la primirea comenda. total leY 184, b. 32. gulamentelor stabilite pentru siguranta
14. P1 Atile se vor face dupA finele fie- esploatAra.
100 meta sdrmA gutta-percl, a banT 40, 5. Cantitatea prevt;dutA fiind aproxima-
cAre lunY, prin mandate emise de direc- total la 40.
tinne asupra casieria din IasY. . tivA directiunea ÎT reservA dreptul de a
10 metri curdle de transmisiune 0,05 face in cursul anului, adeogia
15. CantitAtile de materiale, prevdute c. m., a leY 4, b. 50, total leY 45. sat scAderT,
in lista No. 3, find aproximative, direc- färä ca antreprenorul sä pótA a se opune
50 bucItY mAturt de paie, a banl 29, to- la acésta.
tiunea va avea dreptul a face in eursul a- tal leY 14, b. 50.
nuluY aditogirY sat scAd'clm'Intur1 fitrA ca 6. Plätile se vor face prin mandate,ple-
100 bacAtY tame' de nuele bune, a tibile la casieria generalá a statuluT.
antreprenorul sit se 1)(50 opune la acésta. banY 30, total leY 30. 7. Conditiunile generale
16. Conditiunile gene ale pentru mitre- 12 bucAtT peril de p6r cu códe lungi, prinderT de luerArY publice, pentru intro-
prisele de lucrArY publice sunt aplicabile a la 3, b. 85, total let 46, b. O. sunt aplica-
furniturilor de facia, pentru orY-ce stipu- bile, pentru acele din dispositiunt care nu
12 bucAtY peril de pr pentru grafit, a sit aulil modificate pan cele de fata.
latiuni, care n'ar fi contrarie presentelor Id 1, b. 44, total leY 17, b. 28..
con d itiunl. 8. PredArile vor fi partiale in cantitAtT
100 bucAtT sticle pentru lAnapY de 8 si determinate de direetiune, prima
11 luminT, a banY 20, total lel 20. predare
Lista No. 3. Materialele de ars, uns, sters si se va face 2 lunT dupA subsemnItura
diferite objecte pe anul 1880. 100 bucAtT sticle pentru masinY de 11 contractuluT, iar intréga pretare va tre-
luminT, a hut 40, total leY 40. bui terminatA, cel molt la finele lane
2,500 kilo oloiu pentru masinT, a 1 let 100 bucAtY rondele de cauciuc pentru Iunie.
b. 39, total la 3,475. nivel de apA, a banT 10, total leY 10.
600 kilo oloiu de rapitA, a 1 let, b. 82, 250 bucAtY rolurY hârtie telegraficA Lista Nr. 4 de balastul necesar pentru Litre-
tinerea linie1, pe anul 1880.
total lel 1,092. mare a banY 77, total leY 192.
1,500 kilo gaz alb de 40 grade, a bull' 24 'bucAtT masinT de lAnapY pr. gaz, cu
Patru mif metre balast, a la 4, b. 20
58, total leY 870. lumina latA de 11 focurT, a la 1, total metro, total la 16,800.
1,200 kilo set de boil, a 1 let, b. 34, leY 24,
total lei 1,608. ConditiunI pentru furnitura traverselor i stM-
50 bucAtI mânere de pile, a banl 15, pilor de telegraf dupa lista Nr. 5 pentru
300 kilo cânepl fuior, a 1 let, b. 82, total la 7, b. 50. anvil 1880.
total la 546. 10 bucat1 foT mucava gris de 3 m. m., . Tranversile vor fi de stejar de bunA
1,200 kilo cMtl, a bull 77, total leT a banY 70, total leY 7.
924 calitate tAiat cel putin, cu 6 lug ittaiute
1 bucatA diamant pentru tliat sticlA, a de confec4ionarea lor.
40 kilo oloiu fort, a 1 let, b. 44, total la' 15, total la 15.
la 57, b. 60. 2. `Me tranversile vor fi de lemn solid
10 bucAtT cosurY (panere) pentru cAr- si sAnAtos, fárä nodurY, crApAturY, putrigaT,
5,000 kilo carbunT de lemn, suta de kilo, bunT, dupe model, a leT 4, total leT 40.
a 7 leY, b. 63, total leY 384. sau orT C3 alte defecte
25 bucAtY globurY de stied/ pentru lam- 3. Traversele von fi cat sil póte de drop-
10 kilo tone cArbunT do piatrA, a 50 fr. pele de la vagae, dupe model, a Id 5,
tona, total le 500. te, vAzute In tóte sensurile, maximum de
total lei 125. curburA, ce se va tolera este acela de
50 kilo lac negru, a leY 4, b. 80, total 5 pachete luminArY stearin, a 77, total
leT 240. leT 38, b. 50. din langimea traversa, si aceastá numaY
40 kilo schlagloth, a la 3, b. 84, total pentru 5 traverse la sutA. EstremitAtile
25 pachete &Hurl pentru lampe de 14 traverselor vor fi tAete normal lungimeT
la 153, b. 60. panl la 24 in. m. latimea, a leY 2, b. 88, Ion.
10 kilo borax, a la 3, total leY 30. total lel 72.
10 kilo colóre galbenA, a banY 60, total 4. Travers-le vor fi semi rotunde Wee
Suma totalA leY 11,562. curAtite de c(5je, lemnul alb, neavân:1 mal
la 6.
10 kilo colóre albl, a la 1, b. 20, to- ConditiunI pentru furnitura de balast dupa mult de 0,03. - Dimensiunile vor fi e 2
tal leY 12. lista Nr. 4, pe anul 1880. m. 60 lungimea minimum 0,28 lAtimea,
10 kilo ere* a la 1, total let 10. si 0,15 grosunea minimum.
1. Balastul nu trebue s continA maY 5. StAlpif de telegraf vor fi
40 kilo minium, a leY 1, total la 40. de stej ir
mult de V, nisip, el trebue sA fie curat si dreptl, siinAtosT fará nodurY vAtAmAtóre.
25 kilo alba de ceruse, a leY 1, total alte materil, de orY-ca naturA, sl nu
leY 25. 6. StalpiT vor fi rotund", bine curatitt
fie maY mic de 0,02, nid mat mare (100,06; de c6je, ctimensiunile vor fi de 8 metri 40
5 kilo emeri in praf, a laY 1, b. 20, to- balastul provenind din cariere de petre
tal let 6. cent. lungimea minimá si de 15 centim.
calcare mol, si dilatându-se sub infiuenta in diametru minima.
5 kilo salmiac, a leY 2, b. 50, total agentilor atmosferid se va respinge.
la 12, b. 50. 7. StAlpiT vor trebui sA fie arsY la
2. Antreprenornl d'impreuni cu oferta pAtul cel mat gros pe o lungime del cti-
40 kilo tévA de cauciuc pantru masinT sa, va depune o probA de balast, pe care me-
(20 metri) dupe model, a leY 8, total 320. sä angajénjA a furnisa liniia, care probA tru 50 centim.
10 kilo cauciuc in table, a leY 9, b. 60, se va sigila si pAstra la directiune, dupá 8. AtAt pentru traverse cât si yentru
total la 96. stalpT cantitAtile prevAdute fiind aproxi-
aprobarea mative directiunea îT reselvA dreptul do
5 kilo piele blanca, a leY 5, b. 50, to- 3. Balastul se va depuna parte in sta-
tal leY 27, b. 50. a face in cursul anuld adlogirY sat sea-
tia IasY, si parte in statia Cristest1 duo deY fará ea antreprenorul sA se p ítA opu-
10 kilo sopon alb ordinar, a leY 1, b. cererea directiuneY, el se va aseda in gre-
35, total leY 13, b. 50. ne la acesta.
med1 prismatice de a lungul cAeT pe locu- 9. PlAtile se vor face prin mandate plA-
100 meta pânzA grósA, a banY 75, to- rile anume destinate de directiune.
tal let 75. tibile la casieria generalA a statule.
4. Antreprenorul rrnatIne responsabil 10. Conditiunile generale pentru intro-

www.dacoromanica.ro
6552 hiON1TORUL OPIGIAL AL ROMANIBI 11 23) Octombre 1879
prinhrT de lucrárl publice, sunt aplica- in termenul stipulat sat nu le-ar preda 1 Piatrit de uleit de 2 oca , let 6.
bile pentru acele din dispositiunt care nu conform listel, atunci, prin singurul acest
se afig modifieate prin cele de fatä. 6 Cratite pentru ciel diferite märimi, 1.
fapt, contractul se va considera ea resiliat de Om.16 c.m. in diametru Om.10 inane;
11. Predärile vor fi partiale in greutätt ministerul fárii somatiune Wit judecatä 2) de Om.22 c.m. In diametru
determinate de directiune; prima predare Om.14
niel punere in intérdiere, va avea dreptul inaltá ; 3) de Om.12 c.m. in diametru
se va face 2 lunt dupg subsemnarea con- a le procura din altá parte , cu orT-ce Om.10 'trial* 4) de Om.13 c.m. in diamatru
tractulut, iar intrega predare va trebui prc cit va gäsi, pe clnaptul garantiet dom-
terminatit cel mult Ia finele lund Iunio. Om.10 ¡liana, a 4 lei 1, total lel 24.
nului antreprenor. 159 Burghie märunte de la 0m005 paná
List % No. 5 de traversele 1;i stilpil de tole- Pentru forma $ osebitele clause ale con- la Om.020, lei 90.
gi af neeesarl pentru Intretinerea liniel, pe tractulut, doritorit pot lua informatiunl de
auul 1880. 12 Ceaprasuri difertie, let 15.
la minister, eu 10 dile inainte de licitatie 4 Testele dältY Ward inguste ate 17,
lTna mie dou, sute traverse, a leT 3, b. in ilele i orele de cancelarie.
35, total let 4,020. testea de Om.005; Om.006; Om.007; Om.009
No. 14,189. 1879, Octombre 8.
Una sutit dece stalpT de telegraf,, a lel Om.011; Om.013; Om.015; Om.017, lei 48,
10. total leT 1,100. Lista de uneltele de lemnarie i ferärie neee-
50 Pile de aseutit ferästrae , a bull 50
;Sum totalg let 5,120. care sedlel de arte i ineseriî din Bueuresel, bucata, total lei 25.
eursul anulul 1879 panä la coneureuta 6 Fergstrae códä, de vulpe (Fuchsc-
sumrd de lel 4,460 banl 50. svant) de Om.30 lungime pe 0.10 lätime,
-Se dit in intreprindere aprovisiouarea
se 1eY de arte i meserit de la Herästrät Unelte de lemnárie. a 2 let unul, total leT 12.
cu uneltele de lemnärie i ferärie necesarg 6 Ferástrae de Omni de Om.40 lungi
1 Fellistrat cu bandä (fárä, sfax0t) con- Om.03 Ritime (Sochssaghe), lei 9; totalul
in cursul anulut 1879, dupe lista iliserate stractiune nout pus in miqcare cu mâna
m a jos, 0 Omit la concurenta sumet de let uneltelor de lemnärie tâmplarie let noui
sail cu curha de transmisiune , batin de 3,055 bant 50.
4,460 bant 50. fentá diametrul r6telor 60 c.m. lungimca
Predarea lor se va face la localul sc6lel lama de 3 metri, costul lut adus la loealul Unelte de ferárie
in termen del lung qi jum Otate de la data scólet, leT 750.
aprobäret conti actului. 1 Ventilator pentru forgä, pus in mi-
12 Etabliurl (teghele) de carpen de 1 care cu curka de transmisiune, de fontg.
Licitatiunea se va tine la acest minister m. 65 c.m. tabla lungg Om.65 c.m. latä
in diva de 10 Noembre viitor,, la orele 4 Diametru esterior al r6tel cu aripi, Om.50
sistem Vertheim , a 90 let una , total leiluminele de admisiune in =nth eliptice
dupe amédt. Ofertele vor fi sigilate i se 1,080. de Om.20 ináltime Om.18 lgtime. Läti-
va precisa atat in Mere cat qi tu cifre sol- 24 Gealae cu 2 fóre de Om.075 inane
d tmantul sat sporul la sutä asupra devi- mea totall a aripilor de 0m.21, cu t6te ac-
Om.070 late a 50 lei unul , total let 120.cesorille sale 0 transmisiunea sa de miq-
saint; vert-ce ofertä formatä in mod qi in 24 Fete eu 2 fre de Om.060 inane care, lei 400.
ronditiunt diferite va fi respinsa. Ofertele Om.060 late, a 4 let una, total let 96.
venite in urma incheigret procesule-ver- 400 Pile, 100 rotunde de 7 pang la 15 toll,
24 Fete cu 1 fer de Om.060 inaLe jumttate rotunde, 150 de 7 pang Ian toll'
bal de licitatiune vor fi respinse. Om.060 late, a 3 let una total let 72. qi late de 5 P'enä la 9 jumttate Olt lungi
Art. 40-57 inclusiv din legea compta- 24 Cioplitori de 0.m055 inältime late de 3/, , 1 $ 1. $ jumttate toll, a 2 leT
bilitäteT generale a Statuld sunt obliga Om.050 late, a 3 let una, total let 72.
toril pentru bucata, total let 800.
60 Rândele cu muluri, a 2 lei 50 but' 1 Nicovalá de qurupurt patratä de Om.60
Conditiunile generale pentru intreprin- una, total let 150.
derl de lucrärt publice, inserate in Moni- grOsä de Om.15 cu 14 gäuri , rätunde
24 Servitor de incheiat de lm.20 c.m. pittrate de la 001.011 panä la Om.030,
torul oficial No. 88 din 1874, sunt obli- lungimea a 4 le una, total let 96.
gatoril pentru antreprisä. muchille cu tgeturi rotunde i triungiu-
72 Bukiti qurupurT de incleit, 2 duzine lare, lei 40.
Garantia provisorie co trebue a depune de 0m,20, 2 duzine de 0.m25 2 duzine
coneurentit , spre a fi dm4T la licitatie, de Om.30 lungime , a let 2 ban! 50 una, 4 Bucätt fentit pcntru foc la forgl de
va fi de 5 °/0 din val6rea devisulul, iar cea total lei 180. Om.25 lungi, Om.16 inalte qi Om.10 gróse
definitivä de 10 ° 0 conform art. 2 i 4 din a 10 leT una,' total let 40.
60 Echere diferite , 25 de Om.20 pe 2 Bucátl forme de sufiat la forgl de
conditiile generale. Om.30 , 25 de Om.12 pe Om.15 qi 10 de Om.35
Dupe adjudecatiune, concurentit suut Om.08 Om.12 a 0.50 bucata, total let 30. Om.16 in pgtrat gaurg co-
tinutl a lua informatiunt, din cancelaria 24 Sgarietort a 0,60 bucata , total let nich midkc, a 30 lei bucata, total let 60.
ministarulut, pentru resultat. 4 Ciocane mart , 2 de 2 oca 6 de 4
14 ban! 40. OCR, let 35.
In termen de 10 4i1e de la aprobarea 60 Cadre de ferästrae de Viena
licitatiet , adjadecatarul este obligat sg 0m,40 c.m. lungime, 0m,45 c.m. late de 1 Pereehe fórfeel de täiat tabill eu mäna
qi de Om.35 lungime, leT 30; totalul unelte-
depunit garantia clefinitivä, iar In cas eon- Om.02 c.m. gr6se, a 1 let 10 banT una, to-
trarill el va perde pe cea provisorie i se va tal leT 66. kr de ferárie 1,405 , iar totalul general
publica o nout licitatiune. Ori-ce intgrdi- 4,460 let 50 bani.
25 Burghie centrale, diferite märiml de
ere sat justificare este inadmisibilä. la Om.010 - Om.025 &Ate 5 bucátT de Direepunea eitei ferate a Statulut
Dupe depunerea garantiet definitive, in Om.010, Om.014, 0in.018, Om.022, Om.026 Bueureset-Giurgid.
termen dn 10 dile cel fault, antrepreno- a 50 Wilt unul, total let 12 haul 50.
rul se va presenta la minister, pentru a Directiunea calei ferate a Statulut Bu-
12 Perecht cleqte de cue, 5 buct4T de o curesci-Giurgia aduce la cunoseinta pu-
sub-semna contractol; in cas contrarit ob- jumnate oca, 5 de 3(4 $ 2 de 1 oca, a lel
jectele se vor procura in regie sati se va lbant 30 perechea total tel 15 banT'60. bliculut, cg circulatia vapOrelor accelerate
dispune o altä licitatie in comptul garan- de pasageri pe Dunäre, a incetat cu ince-
60 Pile, 20 budtT d Om.12, de Om.15' pore de la 3/i, Octombre 1879, $ ast-fel
tie, frä altà formulitate sat somatiune de Om 20 lungime, de ascutit
cittre antreprenor Wit a i se läsa drep- rândele Fiqbr a 60 ban! una totalférele let
de dar trenul milt ce circulg pe acéstä, linie
36.
tul la verl-o pretentiune , ori-care ar fi 6 Ferástrae de Mat in foi (Laubsage) de Mercurea i Sambátit la orele 12 din 4i,
motivele. cu incepere de la data sus eitatä numat
0,m15 langime Om 30 ináltime, a 6 lei are loc.
integ antreprenorul n'ar preda uneltele una, total let 36. No. 2,541. 1878) Octombre 6,

www.dacoromanica.ro
11 `h) Octombre 1819 MONITORUL 410IAL AL ROMANIE1 6563
MINISTERUL CULTELOR I INSTR TC- de 3 August 1876, diva iacetarei din fune- toresci si de timbre de la 1871-1876 in-
TIUNEI PUBLICE. tiune a numitului sa se reporte la debitul clusiv anume:
D-lui comptabil Tatusescu Andrei care a Lei b.
D. Gros Ionescu , perdênd atestatul sdti succedat D-lni Stefan Parusi $ i care a si Din amenc,li judecatoresd pe 1871 796 31
de studit, liberat de cake directia seóleY primit acest escedent dupe, cum resulta
de bAeti No. 1 din Roman sub No. 525, din procesul-verbal No. 2,977, din 1876.
din anul 1871, ministerul publica acósta, In privinta remasitelor.
1)
11 i872 980 46
0874 143
1875 1300 31
-
spre cunoscinta generala, cd, ori-cine '1 va In ceea ce privesce remasitele anulul
gasi se va considera ca anulat.
No. 11,944. 1879, Octombre 6.
31 1876 1406 34
1871, alese la 31 Decembre 1876, in su- Din amendi de timbre pe 1876 660
ma de lei 21 in vederea adreselor D-lui Total . 5,286 42
-
ministru de finance No. 7,978 si 10,472,
-La biserica cu patronagiul Adormirea din 1879 , si a hotararei No. 103 se va Aeeste same se vor trece in comptul a-
din urbea Carapina, judetul Prahova, de- trece In comptul auului 1877 citata suma nului 1877, iar Deuu Parusi va justifica in
venind vacant un post:de preot, ministe- de lei 21 din patente si decimi judetene, termen de 3 di.le de la primirea hotararei
rul publica spre cunoseinta seminaristilor remaind aparat D. Parusi de plata lor, de causa neincasarei aceste rdmasito, ea cur-
cu studii de gradul al II-lea , ce vor voi óre-ce din mentionatele adrese resulta tea sa se OM pronunta in deplinA earns-
a ocupa acest post , sa, se presinte in ter- se fi implinit în anii din urma (dupe 1876) cinta in privinta acestor sume, cu ocasia
men de 15 dile le la aparitiunea prin nefigurand in lista remasitelor aratate de cercetare gestiune anulul 1877 a acestei
Monitor a presente publicatiuni la I. P. minister prin citatele adrese. casieril in care a figurat si D-sa ea easier
S. Mitropolit al Ungro-Vlahiel i primat II. In privinta remasitei din anul 1872 la acest district, $ i care informatii i se cere
al Romaniei. alésa la 31 Decembre 1876 in suma de lei conform incheerei acestei curti cu No. 17,
No, 12,003. 1870, Octombre 6. 2,358 bani 82, provenind din arenda car- din 1878.
ciumelor din Basarabia, nu va mai figura Acésta hotarare se pronuncia cu bene-
Direetiunea Pinacotecel §i secilei de in compturile anului 1877, de óre-ce din ficiul art. 19 si 22 din legea acester
Bele-Arte din Bueurescl. hotararea No. 72 din 1879, pronunciata Necunoscandu-se domieiliul D-lui Pa-
cu ocasia revisuirei celei cu No. 40 din rusi, ministerul publiea prin Monitorul
Prescript-verbal 1875 result/ ca aea suma s'a incasat. oficial presentul estract de d.ecisiune.
HI. In privinta remasitelor din anul No. 31,284. 1879, Octombre 8.
Astadi Duminica 16 Septembre 1879, 1874 alósa la 31 Decembre 1876 in suma
subsemnatii profesori ai scólei de Bele- de lei 939 bani 2 , in vederea adrese Casieria general& de Ilfov.
Arte din Bucuresci , intrunindu-ne sub D-lui ministru de finance No. 7,978, din
presedentia D-lui director al seólei spre a 1879 , din care resulta cá remasitele din La 24 Oetombre eurent, se vinde cu li-
judeca concursurile de medalil,facute con- directe din acel an 1874, s'a redus la lei citatie publica, conform legal de urmarire,
form regulamentului seólei, la finele fie- 269 bani 52 , i in vederea hotararei No. in comune Casciórele, plasa Oltenita, aeest
card an scolar. 488 din 1876, se apara de respundere ca-
Comisiunea a deeis a se da urmat4re1e sierul Parusi si se va trece rime de or- judet, urmatórea avere a D-1111 Gheorghe
edalit :
Lambru, sechestrata pentru neplata aren-
dine mentionata suing, de lei 939 bani 2. de mosid Casciórele, insa :
Medalie de antic, P. I. Balanescu. IV. In privinta remasitelor anului 1875 150 oi, 15 clai fan, o locomobila cu a
Medalie la anatomie, D. Dumitrof. alésa la 31 Decembre 1876 'in suma de lei bur i batosa ei de treerat grad, o batosa
Medalie la estetica si la istoria artelor, 63,092 bani 63, de Gre-ce din mentionata de batut porumb
D-nii St. Nestorescu si D. Voinescu. o masina de scuturat
adre,sa a D-1 ui ministru de finance cu No. grad.
Medalie la perspectiva, D. N. Ionesco. 7978 din 1879, resnita c numai figuréza Coneurentil, spre a putea fi admisi, vor
Medalie la mentiune D. Feldmer. remasite din acel an din directe , deeimi depune garantie de 5 la suta.
In sectionea de sculptura nu s'a dat si rescumpararea pamiintulu din care se Licitatia se va tine de un agent de ur-
niel o medalie. '
compune eitata suma de lei 63,092 b. 63, n:Aare al casieriei, conform prescrierilor
Presedinte, Th. Aman. se apAra casierul Parusi de ori-ce respun- legei de urmarire.
Membrii, G. M. Tätarescu , Storch, C. dare, si so va trece mentionata suma nu- No. 9,968.
J. Stäncescu. 1879, Octombre 6.
mai de ordine in compturile anului 1877
ale aceste casierii. - La 23 Octornbre curent, orele 10 de
V. In privinta remasitelor anulta 1876, diminéta, se vinde eu licitatie publica in
MIN1STERUL DE FINANCE. alese la 31 Decembre 1876 de lei 731,1.94 localul casieriei, 40 chile grad, seehestrat
bani 68 din care directe si qecimi pe mosia Pitigaia, plasa Dambovita, acest
Inalta curte de compturi In sedinta sa lei 101,918- 7 judet, proprietatea biserieel Sf. Spiridon-
de la 17 Iulie 1879, a prop unciat hotararea Rescumpararea pambtului . 12-25 Not, arendata D-lui I. liaritiade, ee sa
No. 203, prin care se decide: Indirecte 629,264 -26 sechestrat pentru neplata arendef, in comp-
I. Operatiunile eEctuate de D. easier Egal . . 731,194-68 tul sumelor ce epitropia acelei BisericY
Stefan Parusi pe compta case de depu- datoréza case de depuneri si consemna
nere si a pensiunilor se admit provisorid In vederea eitatulul artic. 4 din legea
in cifrele ardtate de acest easier pe compta comptabilitatii generale , se vor trece do La licitatie se va espune probe din grad,
acelor case, pang, se va verifica compturile ordine in compturile acestei casieril pe a- iar pang atunci se pcíte vedea de doritorl
mentionatelor doud case pe anul 1876. nnl 1877, spre a se avea in vedere la in- si la mosie, unde este asigurat la móra de
Incasdrile si cheltnelile facute de catre chiderea esercitiului pe anul 1876 de si la Pitigaia.
casierul Stefan Parusi pe timpul de la 1 D. Parusi a incetat din functiune de la 3 Concurentii vor depune garantie do 51a
Ianuarie 1876 si pana in séra de 3 August August 1876. suta spre a putea concura.
aeelasi an, so admit e curte dupe alege- In privinta sumelor ce se arata da mi- No. 10,051. 1879, Octombre 7.
rea facuta mai sus, si ta consecintA esee- nisterul de finance prin adresa No. 7,978
dentu1 de lei 9563 bani 64 aflat in s6ra din 1879, ca remasite din amendi judeca- - D. Gheorghe loneseu, debitant de

www.dacoromanica.ro
MONli'01tUL OPIC1AL AL It014AN1g1 11 (23) Oetombre 109
buturT spirtoase in capitalh, prin petitia Produsul a 150 pog6ne snail, 30 chile mitri Giarisim, debitant de b/uturT spir-
Inregistrath la No. 17,040, core a i se li- orz si 150 chile porumb in $iubei, t6te toase din acea comunit, perdénd brevetul
bera un brevet duplicat, de 6re-ce a per- din recolta anuluT 1879, avre a D-lui Di- de licenth ce a posedat i pentru c acest
dut pe col cu No. 801, in puterea c/ruia mitrie Simioneseu si T. Tatovid, afiate pe debitant a cerut a fi schdut de la acéstil
esercitit comerciul de spirtoase. mosia Mândresci. taxa incetând si din comercid, casieria pu-
Casieria, anulând brevetul No. 801, a si 6 si juna6tate 01M fan , din anul 1878 blich anularea brevetuluT s spre a nu so
solicitat D-luT ministru de finance emite- allate pa mosia Jitia, avere a D-luT Pascal maT servi nimenT de dânsul.
rea duplicatuluT si publich spre sciinta ge- Corodianu. No. 8,335.
neral/I c nimenT nu se maT póte servi eu 1979, Octombre 5.
70 chile grh, din recolta anuluT 1879,
acel brevet. inmagasinate, afiate pe mosia Jideni, ave-
No. 10,055. - Duph cum renal din adresa prima-
1879, Octombre 7. re a D-lui F. Aninos. ruluT comuneT Saclile, No.202, D. Simion
Casieria general& de R.-Setrat. Pentru care se va tine licitatie in piata Popa, debitant de b/uturi spirt6se In acea
orasuluT Ramnicu, in dioa de 20 Octom- comunh, perdénd brevetul de licenth ce a
In clioa de 24 Octombre 1879 se vinde bre 1879, si neputéndu-se efectua vóaa-
prin lieitae publich in localul acesteT ca- rea in acea c,li, se va vinde o-datit cu pro- posedat, si pentru eh acest debitant a ce-
sioriT, de la orele 11 a. m., Ong la 5 clupil ductele celor-alti debitorT, in dioa do 24 rut a fi sclidut de la acésth taxg, incetând
si din comet cit, casieria publicit anularea
am6dT, averea secuestrata debitorilor maT Octombre in localul casierieT.
jos notatY, pentru neplata de cAstiurT da- brevetului s66 spre a nu se maT servi ni-
Pentru ratele bunurilor véndute : menT en dénsul.
torite din arendT de mosiT ale StatuluT. Produsul a 56 pogóne grât, din recolta No. 8,334.
Procluctele se vend in starea in care se anului 1879, afiate pe mosia Plopi-VechT, 1879, Octombre 5.
glisese far/ nicT un angagiament pentru avere a D-lui Alecu larca. .111=11=1111=IMIRMillIN.101=1:122111 "MINN

Scat asupra calithtilor etc., si cu cond4i- 9 chile porumb din rocolta anului 1879,
une pentru eumptirltorT a bate porumbu ce provenite din dijme si resfet, afiat de ono- ANUNCIURI JUDICIARE
se ghsesce si a '1 transporta impreung eu sia Bontesci-Calicu, avere a D-lui V. Go-
cele-alte producte eel mult in 30 dile de lia d. LICITATIUNT.
la notificarea confirnahreT véndéreT en mid- 53 chile porumb din recolta anulul 1879,
16cele sale, old in cas contrarid garantia din dijme, allot pe mosia Golesci, avere a Tribunalul Ilfov , sectia III.
depusit se va ineasa in folosul Statului D-InT V. Goliad.
perdênd dreptul de cumpèrätor. 14 chile porumb din recolta anului 1879, D. Joan D.sliu, de profesiune advocat,
Ca sh póth fi admisT la licitatie se cere din dijme, afiat pe mosia Slob.-Cioresci, domiciliat in comuna Bucuresci, suburbea
D-lor concureutT a depune maT Antdih ga- avere a D-lui Miltiadi Cariadi. Batistea, strada PolonA, No. 35, pe basa
rantia de 5 la suth din val6rea aproxima- 120 chile porutnb din recolta anuluT actuluT de imprumutare, inscris de acésth
tivii a avereT push in vendére. 1879, din dijrne, afiat pe mosia Slob.-Cio- sectiune la No. 322, din 1876, $ i investit
Pretul cu care se va adjudeca se va de- resci, avere a D-lui G. Peten. eu formula esecutorie la No. 362, din 22
wine imediat pe suma chilelor ce va re- 280 oT date pe proprietatea Cioresci, Iunie 1879, pentru suma de leT 30,000
sulta prin mesurgt6re, ¡care se va efectua avere a D-lui Gheorghe Longhinescu. capote plus dobénda datorith de la 20 In-
tu termenul prev/dut mai sus, amatoril hash lin bud/ ca de 16 vedre raehiü,afJat in nie ' pânä la desfacere, si care act are
1879
pentru producte, vite, fân objectele no- comuna Urechesci, avere a parintelui Ghe- urmat6rea coprindere :
tate maT jos, se vor informa din timp in nadie I. Popovid.
localitile unde se gasese despre calita- NOI CAROL I,
No. 10,100. 1879, Octombre 3.
tea si felul lor. Prin gratia-lui Dumnedell i vointa na-
Se publich acésta spre cunoscinta ama- tionalh, Domn al Românilor,
Casieria general, de Tutova.
torilor de a cumpgra, si a D-lor arendasl La tog de facia Aviitor, san&ate ,
datori spre a fi faciä la dioa licitatieT. Perdêndu-se brevetul de licenth cu No. LeT nouT 30,000, s dich treT-decT de mii
Pentru cAstiurile de maT jos , objectele 833, emis de D-nu ministru financelor pe lei nouT in napoleoni de aur, am luat eu
secuestrate suet : numele lui Toader Paraschivu, pentru a imprumutare de la D. loan Desliu, pe ter-
O machinit de treerat cu batoza si ac- esercita negotul de buturi spirtoase eu men de 3 anT, socotiti de asthdl, cu do-
eesoriT , 40 boi mad de jog, 4 caY, 34 amAnuntul, in comuna DocaniT, casieria hénda de 14 la nth pe an, care dobéndh
vad, 20 gonitorT, 20 gonit6re i produsul publica anularea aceluT brevet, de 6re-cf3 s'a respuns pe anul d'ântairi Intl*/ la
a 100 pog6ne grfiti, din anul 1879, ailate numitul debitant a incetat din comercitl constituirea acestuT imprumut, iar pentru
tilto acestea pe mosia Amara, avere a D-lui de la 1 Octombre 1879. cei-alti duoT anT, regulat tot-d'a-una se v a
Spiru V. Paleologopulu. rgspunde jumnate la 20 Iunie si jumnate
600 vedre vin, [Wet in comuna Popesei, Casieria general& de Teleorman. la 20 Decembre a fie-c/ruT an.
preeum si produsul viilor din acea comunh Pentru cifra de maT sus, cu care m6im-
în anul 1879, 370 care fan, din anu11878 Duph cum result/ din adresa D-lui pri- prumut si pe care am primit'o astl in
si 1879, si produsul a 70 pogóne porumb, mar al urbel Turnu-MAgure19, No. 4,2'33, numerar, am constituit ipotech D-lui loan
,

allate pe mosia Zdrontoiu, Obilesci BI- D. Searlat §teanescu, debitant de baturT Desliu in primul rang caselo mele cu t6te
lhnésea, avere a D-lui Enache Iarea. spirtoase din acea comunh, perdênd bre- dependintele, grajd, sopron, gradinh si
50 clhi fân, din 1878 si 1879, produ- vetul de licenth ce a posedat cu No. 1,22.3, locul lor, numaT curtea dih facia caselor
sul a 100 pogóne porumb din anul 1879, si pentru c numitul debitant a incetat si remâno in deválmasie cu easele surorei
[Ad pe mosia Buda, precum si produsul din comert, casieria public/ anularea bre: mele Maria Falcoianu si sociul sëii Ale-
a 30 pog6ne grild si 20 pogóne porumb, a- vetuld séti spre a nu se mal servi nimenT xandru FAlcoianu, &Ste acestea situate in
fiate pe mosia Dituulesci, avere a D-ItiT T. dc dânsul. Bucuresd, colórea Verde, strada Stirbel-
Di mitriu. No. 8,500. 1879, Octombre 5. Vodh. No. 14, aceste imobile fliaduini
100 chile porumb in stiuletY, din recolta esborate mie mostenire de la mama mea
anuluT 1879 , aflat in lesT, pe mosia Ure - Dupa cum resulth din adresa prim %-
ehesci, avere a D-lul Triandaf loan. rule comuneT Mitgureni No. 763 , D. Di- (Suplemeng

www.dacoromanica.ro
11 (23) Octombre 1879 MONITOREW OFIOIAL AL ROMANIBI Supliment 6565
Tarsita Costescu si recunoseute de pro- Tribunalul llfov, sectia
prietate a mea proprie, prin actul de par- Ordon inscriptiunea presentalut act de
tagill dintre mine, surorile male 0 eumna- No. 6,740. - 1876, Iunie 25. ipoteel in registrul respectiv in primal
tit met, legalizat de onor. tribunal Ilfov, rang.
In dioa de 25 Lillie curent, s'a presin- AcéstA ordonant/ se va trece pa act si
sectia III, la No. 8,235, din 1874, De- tat inaintea tribunalulut D-na Alexandri- in registru, conform art.
cembre 9, far prin deosebitele du0 acte 725 $i 727 din
na Costescu In numele si pentru social pr. civill.
legalisate, unul de trib. Ilfov,sectia III, la D-néel locotenent-loconel A. Costesea, in
No. 621, din 1876, 0 altul de onor. tri- I
Semnat pre$edinte, Al. Costescu.
basa procure legalizatl de tribunalul Pra-
bunal de Covurlur, sectia I, la No. 261, hova la No. . . , si D. I. Desliu, clrora ci- Grefier, I. I. Petrescu.
din 1876, din cart unul al suroret mele tindu-li-se acest act depus ea petitia re-
Sevastita Costescu, majorl, prin care de- Grefa atestà cA, s'a luat inscriptiunea i-
gistratA la No. 10,318, din 1876, a deela- potecarl asupra imobilulut prevâdut
chili el renuntl la dreptul ce'0 pAstrase ac-
rat D-na Alex. Costósca el este gait de tul autentic, adY la 28 tunic, sub No. 322,
de a o tine 'in aceste case cat va tr1i sa6 social D-néet loeotenent-colonel A. Cos- ; din 1876, dosarol 1,055, din 1876.
pang, se va cAsAtori $i cea-altit a cumna- tescu $i sub-semnat prin propria D-lut Semnat grefier, I. I. Petrescu.
tulut met major Al. FAlcoianu, c recu- semnAturA, iar D. I. De$11u, c actul este
nósce imprumutul qi se supune la tóte e- %cut cu multumiroa sa.
fectele ipotecet. Conform procuret sociulut me,primind
Tribunalul, in facia acestor declaratiunt sancta intrégl dup l. acest act de 30,000 let
Daca la espirarea termenulut de platA a $i in basa art. 1,171 din codul civil, dl nout, declar aci, 1876 Iunie 30.
capitalnit Intreg nu voit restitui suma im- autenticitatea legall acestut act.
prumutatA in mânele D-lux Ioan Desna, (Semnat9 Al. Costescu, I. Stef4nescu. SemnatA, Alexandrina Costescu.
sari voib lipsi de la termenile indicate pen- (Semnat) Grefier, I. I. Petrescu.
tru plata dobénc,let regulatA, D. Desliu este Am primit dobilnda la capitalul Impru-
No. 443 al condicet. 1876, Iunie 25. mutulut pang, la 20 Iunie 1878 prin D-na
in drept a pane in licitatiune imobilul ipo-
tent dupe cum este stipulat i ast-fel cum Pr efedintele tribunalulut, Ilfov, sectia III Alexandrina Costescu, astA-dY 1877 Oc-
No. 322. tombre 12.
stApânit mama mea i '1 stAfânesc 1876, Iunie 23.
fár sA aibA, nevoe nict de vre o sentintl ( Semnat, I. Deqiu.
Inaintea nóstrA. D-na Mexandrina Cos-
judecAtoréscl pentru aasta, nict chiar de teseu in calitate de mandatarl a D-lut lo- DAm putere $i ordonlm tutulor agenti-
a'mY trAmite vre o somatic, singura trecere cotenent-colonel A. Costescu, antorisatl i lor administrativt ea sl esecute pres-ntul
a termenulut de platil, va avea puterea a en procurA autenticl de tribunalul Praha- ' act de ipotecl, procurorilor sl stAruiasel,
mA pune in intârdiere, se intelege bine 01 va, sectia L No. 451, din 1876, $i D. Ioan pentru a lilt aducere la indeplinire si spre
asupra acestut imobil socia mea Alexan- Desliu in persOng, cart, prin petitia regis- credintl , presental act s'a sub-semnat
drina nu are nict un drept, de óre-ee n'a tratl la No. 10,477, an cerut sl, ordon in- de not.
avut zestre, dupe cum resultA din lipsa scriptiunea ipotecarl ce D. locotenent-co- Semnatt: I. Brdtianu, C. lonescu.
actulut dotal care nu se vede fascris in re- cotenent colonel Anton Costescu da D-lut
gistre $i din ordinal cu No. 10,170, din Grefier, Vartha.
I. Deslia asupra imobilulut situat in stra- No. 362. 1879, tunic 22.
1870, al ministerulut de resbel, prin care da Stirbet-Vodl, No. 14, colórea Verde,
mi s'a aprobat cAsAtoria arA zestre. pentru asigurarea sumet de let nont 30,000, AcCstl, espeditie s'a liberat D-lut I. De$:
De la espirarea termenulut de plat/ a ea cât D. locotenent colonel, Anton Cos- Hu, astA-dt 22 Dinie 1879.
capitalulut sat a termenulut de plat% do- tescu s'a imprumutat de la D. I. Desliu eu Semnat grefier, Vartha.
t:160d pang, in cjioa desfaceret, mA obHg obligatie a restitui in termen $i coni-
plAtesc D-lut De0iu o dobândl, de 18 A carat punerea In vândóre cu licitatie
iile artate in act. a easelor eu lecul lor din comuna Bum-
la sal pe an, plus câte 4010 nout pe fie- In urma acestora, vAdind actul autentic
care di de intârdiere clausA penall, clet asa al conventiunet ipotecare, Investit cu ca- reset, suburbia Brezoianu, strada Stirbet-
Voell, No. 14, averea D-hit colonel Anton
am convenit. racterul de autenticitate de acóstl, sectie, Costescu, de profesie militar in armata
Acéstit dobêndi) ea 0 elausa penal, ort sub No. 443, din 1876; ro-
efit s'ar urca remâne asigurate tot in acest mAnA domiciliat in comuna Ist ca colo-
Având in vedere cA, din relatia datl, de nel la regimental No: 4.
imobil ipotecat. D. supleant-delegat de not cl, esaminând
MA oblig asemenea a plAti regulat pe Avân in vedere c. In persóna sus nu-
registrele de inscriptiunt $i transeriptiunt mitulut debitore s'a %cut comandamentul
fie-care an la societatea de asigurare Ro- asistat $i de D. grefier, conform art. 726 eu No. 211, din 1879, $i in urma color 30
mania" taxa prevc,lutl in actal societAtet din procedura civill, asupra imobilulut ce
No. 356, pentru asigurarea caselor mele se constitue ipotecl nu se gAsesee figurând
libere de la predarea lut, s'a facut $i
procesul-verbal de situatiunea p-etinsl de
eu tóte dependintele, si la cas de a'ml ar- nict o sarcinl; art. 505 din pr. civill, $i prin jurnalul a-
de casa, atunct din desplgubirea ce mi s'ar AvAnd in vedere el D. imprumutAtor cestet sectiant No. 5,828, din 1879, s'a
cuveni, D. De0iu va retrage capitalul pentru constatarea dreptulut proprie- incuviintat acéstA vénd4re.
ski de mat sus cu care m'a imprumutat. tate ee are asupra imobilelut ca ipotecl a Aeeste case sunt de did solid,
Acest act de ipotecii, dupe ee i s'a dat presentat actul de partagifi sub No. 904, din 5 camere $1 duo6 de desub, compuse
autenticitatea cuvenitl, s'a trecut in con- din 1874, si declaratiunea D-net Sevasti- rie, invelitl cu fer, $i o pivnitl, ototbueltl-
in qi-
dica de inseriptiunt a tribunalulut Ilfov, ta Costesculegalisatl de acéstl, sectie, sub rai acestor case altl casl ce servA, de de-
sectia III, dându-se in primirea D-lut !Je- No. 621, din 1876; pendintt, având 4 camere, o bueltArie, -
lin eu tóte actele relative la Având. in vedere di taxa inregistrAretcamerA, o sufragerie i o altl odae tot do
acest imprumut. s'a râspuns la casierie cu recipisa No. zid solid, invelitA cu tinichea, ambele cae
(Semnat) Locot.-colonel A. Costescu. 1,660, din 1870, conform leget timbrulut; se având duoé antreurt, la spatele caselo-
Vd.ând el D. imprumutAtor '0-a de- un grajd de zid solid, pentru 7 c,.t, un $or
Pe coprinderea acestut asedlmânt alai at doraiciliul in strada Polo* No. 35, pron pentru 3 trAsurt, avénd o odae pen-
multumese $i declar di am primit sl fac conform art. 1,711 din codul civil.
acest imprumut. tru vizitit $i o spAlAtorie, 'invent ca tini-
In facia acestora $i conform art. 1780 0 chea, fa carte put, la spatele caselor grl-
(Semnat) I. Dqliu. 1782 din codul civil. dinit cu pomtroditorT si boltii de vitl, cur-,

www.dacoromanica.ro
&Ai MOMORUL OVCIAL Ali ROMANIZI 11 (23) Octombre 1879
tea in devalmasie cu D. major AL Falco- Se face dar cunoseut in general el
ianu, care are o pereche case chiar in a- fânete, lived! de pruni, o mórá pe
acéstä licitatie se va urma fa pretodul arm numita 5oiiiiäreaseii, de lemn cu dou
césta, curte, curtea Imprejmuita, In facia acestuT :tribunal, In dioa de 9 3Ianuanie
stradd cu grilaj de fer, avitnd si porp do 1880 , la orele 11 dimineta , avénd in róte, invelitä cu sindrila, in drumul mare
fer, iar gradina imprejmnitA cu ulucT. ce merge din oimarY spre Matita, esteun
vedere el top' aceia earl' an pretinde han mare cunoscut sub numele la Urlä-
Se in vecinesce cu proprietatea D-luT ma-
veri-un drept de proprietate, usufruct ,
jor M. Falcoianu, cm a D-10 Haralambie teanu, compus din o pravalie, in fund piv-
servitute, chide, privilegit, ipoteca sae nitä, avend 6 esmere si 2 cubnir, junitta-
Fundateann, in fund cu gradina Guichard, verT-ce alt drept asupra imobiluluT in
proprietatea D-luT Dr. LucacT, la o parte te construtie de zid i junatate de gard,
cestiune, sa se arate la tdbunal fnainte mnveiitä cu sindrila, în dosul caruia este
tot eu proprietatea D-InT Dr. LucacT i in de dioa fixatä pentru licitatiune , spre
facia cu strada StirbeT-Voda. a'd artta Pretentinnile; cad in cas con-
o odaita de gard si nvulitä eu sindrila,
Asupra acestril imobil s'a maY gasit si in facia hanului peste drum se afla o ma-
trarid , verT-ce cereri se vor ivi nu se gasie si un sopron pe stalpi, en scan-
nrmaVrea vor considers.
Dcsarul 867, din 1879, colonel A. Cos- duri, invelit cu sindrilä, o odaitä mica
No. 15,587. 1879, Octombre 6. invelitä ca indrila , de gard , in rand
tescu se Imprumuta, de la D. A, L. Calen-
derolu, cu suma de leY 75,000, ipotecand cu hanul esae un grajd de zid, d'a-
Triounalul Prahova, sectia I. supra eu pornmbar, avend si o polatä, In-
casele din strada StirbeT-Voda, No. 14.
sr face dar cunoscut In general, ca a- velit cu sindrilä, un alt han cu o camera
La 20 Octombre 1879, orele 10 di- pivnitä, de gard, in munte la locul ce
césta licitatie se va urma In pretoriul aces- mineta, s'a decis a se vinde
cu licitatie se numesee la dud. Te, gi 'T maT diee si
MIT tribunal, In' dioa de 1 Martie 1880, publica la acest tribunal,
la orele 11 de diminóta, avud in vedere a D luT Matadi() Nicolau siaverea imobila Plesuva, pivnita este do barghir.
Stefan Nico-
cA top acer cart ar pretinde very-un drept lau, ambi de profesie comercianp Veeinatalile isi mosil sunt, mosia
de proprietate, usufruct, servitute, chide, miciliatT primul In urbea Ploescl, si do- Metita, mosia Caldärusanca si Conatinean-
judetul ca a StatuluT, mosia Popesci, a D-neT Uta
privilegit, ipoteca, sat verT-ce alt drept Prahova si secundul in comuna urbana
asupra imobilelor in cestiune, sa, se pre- Midil, plasa Tohani, districtul Steriade, cu mosneniT Chiosdeni si cu
Baztt,
sinte la acest tribunal, inainte de dioa fixa- marita, dupa cererea D-lui Costache
ur- stânjenil de mosie ai D-neT Musceleanea,
tA pentru Con- lungul find pang fo plAiul CorbuluT si mo-
spre a 'd arata pre- stantineseu , de profesiune comerciante, sia Tienu.
tentiunile; eacT, in cos contraritl, verr-ce domiciliat in Ploesel, judetul
cererY se vor ivi, nu so vor maT considera. spre despägubirea D-sale, de Prehova , Descrisele imobile dupa, atestarea grefeT
No. 15,155. suma b nil- s'at gasit afectate la urmatórele sarcinT:
1879, Octombre 2. lor prevtduta în sentinta comercialá pro- 1. Matache Nicolau, loan Stefan Urlá-
nunciata de acest tribunal cu No. 25, din teanu, vinde un loc din
- D. p im-presedinte al tribunalulul 1877, sectia II, investita err formula ese- ulita St. VinerY
Ilfov, seetis I eivila, pnin adresa No. 6369, cutorie prin care D. Matache Nicolat din Ploesci, No. condiceT 70, din 1863.
din 1877, si pe baza jurnaluluT aceluT tri- condamnat in ealitate de este 2. Idem, garantia de secuestru locul vi-
bunal .No. 2,345, din 1877, a cerut pune- Stefan Nicolau in traente, si D. ran, ulita RuduluT, jurnalul No. 1,711,
rea in véndére cu lieitatie voluntara a ur- avere so compune din: aceea de garant, care din 1864.
matórelor imobile, averea decedatuluT 3. M. Nicolau, Matheiii lonescu, garan-
G. o pereche case marT cu 2 etaje infaciä, si 3 tia de secuestru casele
Alesandrescu : in dos, compuse din 4 präväliT cu oditile Ploesel, Sf. VoivolT, opi3u1 err local lor din
1. Via ce face coltul dintre soséoa ce lor, plus alte 3 odaY in curte, din 1867.
duce la Vacaresd i strada Viilor, in ma- pivnita, acestea in etagiul de ddesub 4. Matache Nicolau, Ionill. Vasilescu si
rime ca la 3 pogOne si jumnate, nefiind douilea etaj un salon, 10 jos, in al Voicu. Neagu, garantie, preveniti pentru
supusit la otasnita, având pe Musa vita nie, far in al treilea, camere si o cuh- let 500, actul dc sumisiune No. 30, din
care
lueratóre ; se invecinesee în drepta cu Nun dependintelor din curte, sunt 2
este d'asupra 1867.
Flores, In fund cu Ionita, Croitoru, cu dru- cuhnie, aceste case sunt de ()dal si o 5. Mateitt Nicolau ell Stefan Nieolau,
mul Viilor si in facia cu sogoa Vacaresel; facia are un balcon de fier, lazid gros, in garantia de seeuestru cu jumttate partea
2. Via din valea monastireI VacareseT, etaj, iar in curte la dependinte al douilea din locul situat in PloeseT, Sf. VinerT, a-
dintre strada cu numirea Drumul-PutuluT lemn en giamlac, galerie dc nul 1867, Decembre 20.
en
si strada Viilor, avénd ca la 2 si jumttate HI; cu ulud de scânduri tot locul Ion ingrä- 6. Mataehe Nicolau, 1onitä Antonescu,
pogóne vie lueratóre supusa, la embatic; fete, una in piata fructelor despre clout vinde local din Ploesd, suburbia Sf. Vi-
si care are
se invecinesce cu Marin Canciu, cu Domi- Pagoritu, si alta uncle este casele anul 1870, No. 112 al eondied.
trache Donciu Careimaru, cu un sant si un despre strada ce portile marl 7. Matache Nicolau, V. Davidescu, vin-
drum si în facia, cu drnmulcel care merge Ion, la acéstä pórtamerge In piata legume- de un han eu locul le din Ploeaci,
este o magasie de zid loan, acu No. 97, din 1872. St.
la Vitan ; In pamént, invelita cu fer alb pentru con-
3. Via din comuna Dudesci, plasa Pan- servat gaz. 8. Matache Nicolau, societatea cAilor
telimon In partea despre Vtcarese, acest Mentionatele imobile stint situate In ferate române, vinde o parte din proprie-
judet, fn marime ca la 3 si jumtate po- esd, piata fructelor sat a lemnelor, suburbia Plo- tatea sa din Ploesel, actul No. 134, din
gaine vie luerätóre, supusa la embatic, care St. Gheorghe Vechit, plasa 1872.
vie seinvecinesce cu Constatin Hie, cu Ion detul Prahova, invecinate Targsorul, ju- 9. Matache Nicolau, Stan Gheorghe,
eu
Mândru, cu Tudor Gradinarn si in facia cu strada ce merge la pieta t gumelor piata numitä, vinde 5 stanjeuT de loc din trupul loculuT
eu un canal al DamboviteT. si din Ploese, St. Haralambie, actul No. 48,
eu proprietatile decedatilor Ghiä si Man- din 1873.
'
Asupra acestor imobile nu s'at mal ga- da Vasilescu, casele find
sit alte imprejurarT, iar coneurenta aces- alb, avere a D-lui Mataehe inveHte cu fer
tor viT pentru cea d ântfiiti se va incepe Nicolau, Segia H.
Mosia numitä Qrläteanca, avere a D-lui 10., Matache,Nicol.u,
de la suma de leT 2,229, banY 30, pentru Stefan Nicolau, pendinte de Zahari a Christo-
cea de- a doua de la sum- de leT 1,248, mad, din plasa Teléjen, judetul comuna oi- yid si altul, garantie de secuestru cu un
haul 10, si pentur cea din- urma- de la su- ! a-vénd Prahova, loc din Ploesd, Sf. Haralarnbie, No. 34 al
ma de Id 1 I837 banT 50. pe dénsa pädure mare si mica pen- condiceT , anul 1866.
tru cherestea esploatabilit, Iona de ail- 11. MatacheNicolau, Vasile Matadi()

www.dacoromanica.ro
11 (23) Octombre 1879 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 65o7
N. Marea, secuestru pe mobi, cal, trg,- 1,993 al registrulul, actul Ne. 50, din licitatia se va efectua in sala aedintel
venitul averal imobilä din Ploescl. 1874. a-
anul 1866, August 20. costal tribunal, in (lioa indicatg, (yule 10
2. 2-,ico1au Matache, cgtre Mares N., diminóta, un le ai când. amatoril
12. Matache Nicolau, cltre Stat, ipo- lieitatie o vie en ecaretele eT din mosia Ora acéstg, avere sg, se presiate de a earn-
teen jumgtate din local din PloescY, St. Budureasca. a concnra.
Tot-o-data se somézA totT aceia earl ar
Gheorgha-Vechig, pentru leT 47,555 par. Altg vie on ecaretele eT tot in mosia pretinde verI-an drept, d proprietato,
20, actul No. 50 din 1867, anulat. Budureasca si un loc din Ploesd, cu fa- usufruct, servitute. chirie, privi1gil,
13. Matache Nieolau, eforia spitalelor, brica si alto ImbungtOrT, dosarul cu No. teal, safi v(;r1-ce alt drept din cele ipo-
cu imobilul coprins in actal legalisat de 2,667, din 1877. pres-
crise la art. 506 din procedura civibt, ca,
acest tribunal la No. 50, din 1867, pea- Se publioit de acéstg, si se som6z1 totl maY 'nainte de adjudecatiune sIt 'a
tru asigurarea contractelor moaiel Fgatâ- aceia care ar pretinde ver-un drept de pro- arete
pretentiunilo co vor fi avênd, inaintea tri-
nelile ai schitul GrgescT, Urlati ai printate, usufruct, servitute, chirie, privi- bunalulul, cleT, la urmg, nu li se vor mal
spitalul Colti, nota eforiel No. 5,224, ipot_cg, sag orl-ce alt drept asupra considera.
din 1868. acestuT bun urmgrit ca , Inaintea q.ileT de Se notézg eg, cgutându-se opisele de po-
14. Matache Nicolau, garantie de se- adjudecare, sit se presinte la acest tribunal, prirl de D. suplininte, s'a ggsit mo0a SA1-
cuestru cu averea sa imobilg din Sf. Joan. spre a '0 argta pretentivaile lor, dupg tgnesci, din comuna Prisiaca, de 2,200 po-
jurnal ul No. 717, Februarie 15,opisu 1869, alin. HI de sub art. 506 proced. góno, a D-luT Eraelie Damba, afectata eg,-
15. Matheit Nicolau, Dumitru Andre- No. 16,372. 1879, Septembre 18. tre Stat prin actul legalizat de onor. tri-
escu, garantie eu un loc din PloescY, stra- bunal local No. 2, din 1871.
da Oilor, Sf. VinerY, anul 1869, Tani() 30. Tribunalul judetului Olt. No. 23,866.
16. Matacho Nicolau, casa riiposatuluT 1879, Octombre 6.
Stoian Stefan, garantie au 5 pogóne pg- Prin incheerea complectululacestul tri- - Prin resolutiunea pus g. pe adresa
mint din ploescl, St. Treime, dosarul No. bunvl cu No. 4,019, s'a dispozat a se yin- D-luT easier gen )ral al acestul distric, cu
613, din 1869, opisu 1869. de cu licitatie public, in clioa do 6 No- No. 7,841, de a se redeschide dosarul vdn-
17. Matache Nicolau, Dimitrie Sfetes- embre 1879, orele 10 diminéte, urmAtórea c,14eY averei imobiliarg a debitorilor Flo-
au, garantie ipotecarga prhvgiia cu casele avere imobil, adicA : rea Dineg si altiT din comuna Potcóva, pla-
din PloeseT, cu local lor, mahalaoa St. Proprietatea Sitltgnesci, situatii In co- sa Midlocul, judetul Olt, maljos notatT
George-Vechi , pentru casa rilposatuluT muna Prisiaca, judetul Olt, plasa Mijlocu, de profesiune plugarl, sa diaposat a se
Tudor Bgrbulescu , In sumg de lal vechT cornpusg de pog. 6ne arabile, livedl de f6n
60,603 35/40, actul de ipotecg transcris la ai islaz do vite, pa dênsa se afig un conac
vinde cu licitatie publici, in dioa do 11
No. 33, din 1874. Decembre viitor, orele 10 dimineta, urmil-
(le aedere, ug casg de druganT cu 2 came- tórea avere, adieg :
Stefan Nicolau la sectia ra, pardosita cu bIgnY, acoperitg, cu cocenl, 1. Duo-decl stgnjenY moaie din hotaral
un patul de Omit porumb pe 24 furcl, de Poteó va, invecinatT la rgskit eu mosia FM-
1. Stefan Nicolau, garantie cu prAvAlie- gard, acoperit eu cocenT ai o magazie aco-
le din Plooscl, St. Joan, pentru secuestru coianca, la apus ea moaia D-nel Elena Fan-
peritg, cu aovar tot de gard ruinatg,, pro- tâneanca, din comuna Pereti, la médg-0
pe averea Nae Nicolescu, jurnalal ea No. prietatea se invecinesce la rskit cu mo- cu lije Parvulescu si la médg-nópte cu 0-
1,670, din 1870. aia Mgrgineni , proprietatea moanenilor
2. Stefan Nicolau, garantie pentra se- prea Lungu, averea lui Floua Diucg, per-
MArginenT, la spas ell, ea opal in moaia captor In anul 1876.
cuestru, c rand a se infanta pe rodul vii- Curt*ra, propriatatea D-luT Stefan VIA-
ilor N. Botezatu ai N. Paraschivescu, cu 2. Patru stânjenT mosie, In hotarul Pot-
doianu, la médil-n')pte se invecinesce par- cóva, In vecinaate la rtgrit en mosia Fáb-
cu casa din Ploescl, St. G:orge-Vechig, te eu Corbu, proprietatea reposatulul Slg- coianca, la anus cu mosia D-neT Elena Fan-
No. 1,867, din 1871. vitescu ai parte ca proprietatea Beria a tilneanu, la m-4i cu Radu DrAghicT si
3. Stefan Nicolau, garantie cu proprie- D-lul Baruti, la médg-di se invecinesce cu la médg-nópte cu Bucg Carjan, avere a lul
tatea din Pluescl, St. loan, pentru secues- moaia Prisiaca, proprietate a mosnenilor George RAduleseu, perceptor in anu11877.
tru pe averea Petra Constantin si S. Con- PrisicenT. 3. Un stânjen moio, in hotarul Potcó-
standin, jurnalul No. 4,204, din 1871. Acestg, avere a D-10 Eraclie Dumba, de va, in vecintate la rgsgrit cu moaia FM-
1. Nicolae Matache, zestrea social sale, profesiune proprietar i arendaa , domici- coianca, la apus ea moaia BMteni, la raé-
o magasie cu local din Ploescl, St. Geor- Hat in comuna Tufeni, plasa i districtul dg.-di cu Stana Carciumg.résa ai la médl-
ge-Vechih, villa, livezT, crame din Mu Teleorman sari Turnu-Mggurele, Grand- nópte cu Ion Popa Manole, averea consi-
Vadu-Sgpat, ai local cu fabrica din Plo- Hotel, s'a urmárit de cgtre agentiT fiscal1 lierulul Florea Stoica.
escI, suburbia St. Sava, ga rantie pentru leT ai se vinde in basa jurnalulul onor. consi- 4. ése stânjenT mosie, in hotarul Pot-
12,960, opisul anulul 1876, din 2 August. Ha do ministri No. 4,624, fiind afectatA cóva, in vecin6tate la rMarit cu mosia FM-
2, Nicolao Matache, Sfetoscu Gheorghe, antra Stit drept garantie prin actul lega- eoiance, la apus cu Elena Fântâneanu, la
ipotecg In al II rang fabrica de gaz en ma- lizat de tribunalal Olt sub No. 2, din 1871, uiedg-di ca Florea Diacon 0 la médii-
chinele din Ploese, cu locul i grAdinT, ai se secuestrézit palatial depggubirea fi s- nópte cu Nicolae Mierlol, averea luT Tu-
cládirY 1 2 vil au livezi, din Vadu-Sgpat, culul eu suma de leT 126,136, datoratT de dor Titol.
pentru leY 10,000, ipisu 1876, din 1°/9. D. Negutu Dumitrecu, din arenda de mo- Acestä avere s'a urmärit de cgtre agen-
3. Nicolae Stefan, Baldovin loan, lid- sie Dorobantu, Suhaia si Tolciasea, pe a- tul de urnagrire al Statulul prin procesul-
tatiuue o pereche case cu pritvgliY, si alto nil 1874 -1876, $i tot dupg acel act pen- verbal No. 4 ./.4, aprobat de D. ministru
depeudinte din Ploese, Sf. ImokatI si tra auma de leI 156 944, banI 69, dato- nancelor, si se vinde spre despggubirea
St. George-Vechig, dosarul No. 2,670, din ratT de D. colonel N. Holban, din arenda StatuluT de suma de leY 4,805, bani 3, co
1877, din 28/i
mosieT BratovoeseiT cu puturile, datoratY ce datópizg din c0 de comunicatie, pa-
1. Matache Nicolcu, garantie ipotecarg, de D. Dimitrie Dumba, din arenda mosieT tentg, foncierä, clecä ai dijmg pe trimes-
pentru tutela easel defunatuluT Nicolae Ni- Secniul pe anul 1872, si tot acest rest de trul Octombre 1877 si pe trimestrul Oc-
colescu, cu caselp, pritvgliT $i tot locul leI 21,735, din arenda mosiel Albesci, pe tombra 18 6.
lor din Ploescl, Sf. InaekatT, pinta fructe- anil 1873-1875. Se publid, dar spregenerala cunoscintg,
lor, pentru suma de 4,000 galbenT, No. Se publicA spre generala cunoseintga e. cä licitatia se va face in sala $edintelor a-

www.dacoromanica.ro
'8568
MON1TORUL OnciAL AL a OMANIE1
11 (23) Oetombre 1879
eestuT tribunal, in 4;lioa sus arStatit, orele
10 de diminítit, uncle si eind doritoriT de sA si le arate la tribunal maT 'nainte
de adjudeeatiune; eulpat pentru fnrt ; cunosdnd. c, nefitri&
a eumpra espusa avere, sit se presinte a vor mal considera. egeT, in urmit, nu li se urmator, procesal se va judeea in lipsitY,
coneura. conform art..... din pr. penalit.
Tot-o-datit, se somiza totT aeeia cart No. 23,882. 1879, Octombre 6. No, 14,283. 1879, Oetombre 6.
ar pretinde very-un drept de proprietate,
usufruct, servitute, chide, privilegit, ipo- Corpul portitreilor tribunaluluX Ilfov. Tribunalui de V1afica6
tech, sat verT-ce alt drept din cele pres-
crise la art. 506 pr. eivilit, sit se arate la Se pubiie spre generala cunoseinta
onor. tribunal Ilfov, sectia comercialá, a Hal D. Ferdinand Vargtian, fost cu. domici-
tribunal eu pretentiunile lor, maT 'nainte In diurgiu, acum neeunoseut, se ei-
fixat 4ioa de 22
de adjudecare, cad n urma, nu li se vor de cu licitaie Octombre 1879, a sa vin- téza ea, in c,lioa de 10 Noembre 1879, o-
mal considers. pe piata tribunalelor, ave- ele 10 diminíta, sa vie la
aeest tribunal,
Se notézit insA, el eitutându-se de D. rea mobilit a D-1uT A. D. Ionidi, din strada spre a se infiteisa in procesul
grefier opisile de poprirT pe numele D-lor Clementi, No. 2, compusa din maT multe intentat de
bueittY giuvaericale socia sa Luxita Georgescu, pentru divort;
Florea Dincit, George Radulescu, Florea si anticT, ce se gäsesca cunoscând ea, nefiind urmator,
, procesul
Stoica si Tudor TitoT, ta starea cum se ca gagit la ereditorele s6t. D. P. Mateescu, se va judeCa in lipsit, conforna legeT.
gasesc astit-0, s'a gasit figurand urmittó- pentru a sa despagubire, si la cas de nu se go.12,181. 1879 Oetombre 6.
role sarchiT numaT pe numele D-lor Florea va putea termina vânqlérea Ta ma qi se
Dincit si George Ritdulescu : va contino in Olele urmatóre.
No. 14,858. 1879 Oetombre
Tribunalul de ocol Mangalia.
Florea Dina, treT stânjenT mosie din
hotarul Poteóva, cautiune pentru tutela D. Hasan Efendi, eu aomleiliul neon-
case repausatuluT Stan Popa, dupa adre- noseuty este ehemat la aeest tribunal, in
sa No. 5,075, din 1871; CITATIUNI. glioa de 25 Octombre 1879, la orele 10
George Raduleseu, seehestru eittre C. a.
m., spre a fi present la discutarea cerereT
Giurescu, sechestru duoT galbenT din vh- Curtea de apel din Bucurescl , ce a flout D-na Aise Hagi Murtaza, de é.
clérea unuT loc si ehida pravitlel de aid, sectia II. se Investi eu titlu esecutorit sentinta tri-
iar pe numele celor-a1tT nu s'a gasit nicY
o sareina. D. Henric, eavaler de Maurer, cu domi- bunalulul Bulgar, No.121, din 1878, prin
No. 23,602. eiliul nepunoscut, se vestesce printr'ads- care numita se indreptittesee a maT primi
1879, Octombre 4. ta ea , la 1 Deeembre 1879, orele 10 dimi- leT 853 si jumètate turceseT, de la pome-
néta, sa villa a se infacisa in procesul ce nitul Hasan Efencli ; avênd In vedere eit,
- Tribunalul prin incheerea No. 4,020, de nu va fi urmator, se va transa afacerea
a disposat a se vinde eu licitatie pubHcii, are ma I. Geettesche, pentru pretentiunt ; in
in (lion de 6 Noembre 1879, ora 10 de di- pregatit eta tóte aetele necesare; elms- No. 1,356.
minétit, averea imobila a D-luT George Pa- dud ca, la eas de nevenire , procesul se 1879, Oetombre 1.
velescu, de profesie proprietar, acum do- va resolve in lipsit'T, conform art. 148 din
miciliat in T.-Magurele, compusit ast fel: pr. coduluT civil.
200 pogóne din mosia No. 10,104. 1879, Oetobre 6. ul portA,reilor Ilfov.
Vittasi eu trupu-
rile si numirile eY, situata n comuna CrAm- D. Iohan Neubauer, debitorele D-neT
pole, judetul Olt, afectata ea garantie prin Curtea de apel din Bucurèscl, sec-
tia IlL Marita Harem, achitâncl definitiv creanta
aetel 1.galisat de tribunal, la No. 25, din ce dittora D-net Harem, atilt capital cfit si
18V , Dentru paza contractuluT mosieT Sta- procentele si Ote cheltut-dile de judecata
tulu1 Ska si Belciugata, pe periodu11871 D. Petre C. Petrovid, cu domiciliul no-
si de urmarire, prevNute in deeisiunea
pfinit la 1876, proprietate care se invecie eunoscut, se ves1,esce printr'adsta ca, la onor. eurtY de apel, seetia I, din Bueuresd,
nesee la r6sitrit eu mosia Statute Barza, ta 29 Ianuarie 1880, la 10 ore de diminó-
, sá ring a se infatisa In procesul o are eu No. 281, din 1876, se publicá spre ge-
la apes cu mosia Ungureni, a fratilor Un- nerala cunoscinta, conform cerereT D-neT
gureni, la mécilit-nópte ca partea ze-ttrala ca epitropia bisericel SAntiT Apostoli, din Marita Harem, ce ne-a dat prin supliea
a D-luT V. Tonceseu, tot din VatasT si la Braila pentru pretentiunT, pregatit en tóte registratti la N o. 10,972, din 1879.
eu locuitoriT improprietitritT din
aetele necesare ; cunoscând. eit, la eas de
No 14,781.
VatasT, care se vinde spre despagubirea ne venire, procesul se va resolva in 1879, Oetombre 6.
fisculuT conform art. 148 din pr. cod. civil.
soma de leT 9,070 banT 90, da- No. 10,238.
=111111ARNAMMII,
INNININ1
torita de D. Vasile Toncescu, de profesie 1879, Oetombre 6.
proprietari arendas din comuna Crâm- ANITNC. ADMINISTRATIVE
poia, din arenda espuseT proprietätT, res- Tribunalul Ilfov, sectia I civilá.
tul din eitstiul 3 si Intregul distill 4 pe a-
nul 1875. D. Nita Hie Pantofaru eu domiciliul Prim6,ria urbeI Giurgiu.
In eonsecintit dar se publica spre gene- necunoseut, este citat ca, 'la 29 Octombre
1879, orele 11 diminéta, sit se presinte la Pentru confectionarea mat multor
rala cunoseintit a amatorilor ce vor voi sa
acest tribunal In procesul de divort ee are gistre i condicY bine legate , precumre-
si
cumpere espuRele imobile, cá1icitaiunea alte imprimate, neeesare pentru serviciul
se re efectua în sale sedinteT acestuT tribu- cu soda sa Sita N. Hie; contrarit, se va
jedeci comuneT si al pereeptiel , pe anul 1880,
nal, in 4ioa indieat, orele 10 diminíta, dupa conclitiile ce se afla in grefa acesteT
de si cfind amatoriT sit se presinte
un- No 9,048.
spre a 1879, Octombre 4. prialitriT
coneura. moclelele esistente.
Tribunalul de Buzed. Pdinitria
.
a fixat qioa de licitatie pen-
Tot-o-datit se somkä ca orY-care ar pre- tru 2 Octombre eurent, pentru dud D-niT
tinde verT un drept de propri( tate, usiV- amatorT sunt invitatT a se presenta la o-
fruct, serritute, ehirie, privilegit Safi orT- D. Stefan Joan Panita, eu domiciliul
nee
ce alt drept din eele preserise la art. 506 ounoscut, este citat ea, in Om de 1 No- r0e 11 dimin*, in localul primitrid, In-
embre .1879, orele 10 de diminéta, soci0 de garantiele neeesare, spre a con-
(11n/procedura_civilit, asupra acestuT imo- sa vie cure.
la acest tribunal, spre a se Infacisa
ea in- No. 2,962.
1879, Octombre 7.

www.dacoromanica.ro
11 (23) ()domino 1879 MOMTORUL OFICIAL AL ROMANIEI
65d0
Primária urbei Foc§ant. -La prefectura politieT capitaleT se afin, Un inscris de 56 galbanTI eu data de 25
depuse urmAtórele acte gAsite pe strade August 1867, subscris de Gr.
Din imprejurArT legale , amAnânclu-se sat uitate prin biljT si diferite Ionesen,
licitaia pentru darea in antreprisA a ve- litAtT: alto loca- datorâncl D-lut Tase Mihlescu.
niturilor comunale, de la urnaltórele e- 18. 0 polith de lei 450, cu data 1 Fe-
raturi : 1. 0 ellitantä de lei M.), cu data de 21 bruare 1876, subscrisA de Toma
Aprilie 1877, Ploesci, subscrish de G. CO'- la Hucuresci, in ordin deschis. Dumitru,
1. Vinul indigen;
2. Rachiul, spirtul, cognacul si romul ; mänes ea, datorând D-neT Uta Tane. Se publiel spre cunoscinta posesorilor,
2. 0 ahitanth a biuroului postal Bucu- cart sunt rugati a se presinta la prefectu-
3. Cotul ;
resci, cu data de 11 Decembre1876,pen- rA, spre a 0 lecprimi. No. 3,885.
4. Gazul i pAcura;
5. Uleiul, célul si bombonele; tru primirea unuT pachet de la D. Roseti,
in valórea declaratA lei 20,000, pentru ex- Prefectura de Prahova.
6. LumtnArile si cérä albA, cell de tot peduire la Vasluiti D-lul Vérnav.
felul i parafina,
3. thi inscris de 100 galbenT, subscris La 12 Noembre viitor, urmâncl a se
7. Trei bant la ocaua fling piclu; de D. D. Chirculescu, cu data 29 Decem- tine licitatie in protoriul
8. Marcarisitul milsurilor si greutAtilor. bre 1857, Bueuresci, datorând D-neT Ani- onor. comitet
urmând a se a renda pe interval de ca Marta. permanent local, pentru darea in antre-
trot ant, incepntori de la 1 Ianuarie 1880, prish a confectionArd reieistrelor si impri-
4. 0 politA de 1,300 mArci, trash de matelor nedesare autoritAtilor comunali
fixat din non d.ilele de 1, 2, 3, 4, 5,6, Daniel Claus, din Brasov,
7, 8, 9 si 10 ale viitórei luni Noembre, lanuarie 1872, cAtre Teodorcu data de 12 din acest judet, preeum si a celor-alte
VanderlaT, la pendinte de comitet, conform incheerei
spre a se tine asemenea ordinul D-lui Frantz Zürner.
In consecinta decisiuneT consiliului co- sale cu No. 6,273, din 25 Septembre es-
6. Un act do vénc,lere en data de 26 pirat, se publich spre generala cunoseintA.
munal, de la 3 ale corenteT, se publicit a- August 1875, pentru vene).érea until loc
Cesta spre cunoscinta D-lor amatorT, cart No. 19,328. 1879, Octombre 2.
din Bucurese, colórea de Albastru sub
sunt invitati a se presenta in arAtatele Dobrotésa, de chtre IonitA Stoiea lui Ena-
dile, tu sala oficiulut acestei primArit, In- che Dumitru. Prefectura de Romanati.
sociti si do cuvenitele garantii in banT 6. 0 politA nedescifrabill.
sat efecte d'ale Statului; garantia provi- In çlioa de 30 Octombre corent, urmând,
7. 0 chitantA do leT 259, cu data de 22 a se tine licitatie la comuna Bobicesci,
sorie sure a putea fi admisT la cencuren- Octombre 1877, Bucuresci, subscris de un
va fi de 10 la nth asupra pretulul 0- D-au D. Pop .scu, datorând D-lui Dimitrie iar la 8 Noembre la prefecturA, pantru
sistent. vendarea a 73 arbori din phdurea Statu-
Panalotopöl. lui Govora-Chintesci, marcati cu ciocanul
Licitatia se va tine mat antain pentru 8. () poi*, de 7 lire, dt1 data de 8 Ia- silvic No. 3.
fie-care antreprisit in parte, fixându-se c,li- nuarie 1875, Buturesci, subserisA .Prefectura pubhch spre afiarea amato-
lele de 1, 2, 3, 4, 5, 6 si 7 Noembre, si lacob Sali, la ordin deschis. rilor.
in casul d'a nu se putea obtine nici un 9. Trei liste do lotarie austriace.
resultat in aces'aa iIe, apoi in cele-alte No. 1879, Octombre 6.
10. 0 chitanth en data 24 Main 1875,
trei due urmAtóre se va tine licitatie si Bucuresci, subscrisA de un Lazar, in
in parte si 'in total, pentru tôte aceste ve- lóre de 16T 1,400 , datorâncl cAtre Ösz va- Prefectura de God
nituri adjudecându-se asupra celui ce va Sandor.
oferi pret mal avantagios pentru comunh, In cjioa de 5 Noembre viitor, fiind a sd
0 politA de lei vechi 540, cu data de 7 tine licitatie in sala comitetulut, pentru
iar conditinnile generali de antreprish, Martie 1879, Bucuresci, subscrisA de An-
cât si con ditiunile epecialt pentru fie-care drei Dobrescu, la ordin deschis. darea in antreprisA a confectionArei maT
antreprisl in parte, se pot ved.ea in oti-ee multor registre si imprimate, necesare in
Idem, subscrisl de Reinstein G. David- serviciul sOn si al comunelor rurale din
qi in eancelaria primArieT, de la orele 10 son, eu data de 12 Iulie 1873, Buouresci,
a. m. panh la 4 p. m., cat i prin Gazeta in valóre de lei 38080/00, la ordin desehis. judet, pe anul 1880.
de Focsani. Prefectura publich spre eunoseinta a-
No. 2,935.
11. Duo6 borderouri de la Em. Hilel matorilor cA, la arAtata i sA se presiuts
1879, Oetombre 4. Manoach, cu data 21 Octombre 1879, pen- la lieitatie.
tru vénlérea a nisce bonuri D-lui M. Leon No. 9,981. 1879, Octombre 5.
Prefectura poliie capitalet. si alte hârtiT mArunte.
12. 0 politA frä valne. ,..sa.t.sa,cVP.A.A.LUIP
La localul acestei prefecturT, fiind ne- 13. Un inscris cu data de 29 111E61869,
cesitate de óre-carT reparatiuni si infiin- de lei 2,500, subscris de D. Maior Budi--
tArT de mobilier, so publich spre cunos- CONCERT
teanu, datorând D-lui Ión Moscu.
cinta celor ce vor voi a le lua in antre- 14. 0 politA de 175 napoleoni, subseri-
prish eh, in oioa de 15 Octombre curent, sit de Neagu Vasileseu, cu data de 16 Duminich 14 (26) Octembre cureut, va
orele 12 din di, so va tine licitatie orall Martie 1870, Bucuresci la ordin deschis avea loe, in sa la Ateneului Roman, un
In pretoriul prefecturei. giratA de Tudorache Bitclescu.
, concert dat de surorile Sabina & Dina
Devisul se !Ate vedea tu tóte 4ilele la 15 n p 1-11:1 de . 1,926, cu data 23 Au- Schmitzer, cu bine-voitorul concurs al
prefecturA, de la orele 10 dimineta pana gu.e, 'iena, trash de Santauofschi 0-1or Louis Wiest, C. Dimitrescu, H.
la 4 séra. No. 24,309. catre Hauraseh ei !if, din Braila si giratA Sassberger si S. Prager.
de Lonilee. Programul fórte variat.
- La prefectura capitaleT aflandu-se 3 16. 0 polita de 100 galbenT, eu data de Biletele se pot gAsi tot-d'a-una la ma-
cesnnice de argint. din earl' unul in- 24 slain [879, subserisA de N. Bureleanu gasinul D-lor Harsch, Sandrowits, calea
complect si duoil de perete, co s'an ghsit la la Buouresci, la ordin desehis. Victoriei, si in sera de concert la cash.
un supus german, anume Julius Finger, se 17. 0 politA de lei 490, en data de Inceputul la 8 ore sera precis.
publicA acesta spre cunoscinta posesori- 180S, Noembre 6, subserisa la Bucuresei,
lor, cart sunt rugatl a se presenta la pre- de C. DAseAleecu, la ordin desehis i gi-
fecturA, spre a le primi. No. 24,296. ratA de Elena DascAlescu.

www.dacoromanica.ro
6570 aymy-oittoL AL itail&Nitif 11 (23) Oetombre 1810

AN UNCIURI PARTICUL ARE


CREDITUL FUNCIAR URBAN
Societatea Concordia Romand,. SerisurIle e§ite la sortl In tragerea 6 de la 6/18 Octombre 1879, platibile
in aur la 1 Ianuarle 1880 st. n., eu 14 cupene.
Fiind-eg la adunarea generall din 7
Octombre cunt, nu s'a intrunit numgrn1 A1111
sufieient de memlli spre a se putta tine Valorile scrisurllor e§ite la sortl
aedintg, conform art. 36 din statute, se
publieg, o noug convocare pentru 4ioa de 2000 1000 500 100
MereurT, 24 Oetomure, a. c., la orale 8 1/2
s6ra.
Acéstg adunare se va putea tine eu orT
egtT memori activY vor li presentT la ar.- 472 125 1988 47 2176 99 553 3638
Aintg. 638 279 1992 196 2988 102 603 4703
BucureseY, 'b 79, Oetombre 9. 666 494 1994 372 4616 158 609 5568
702 823 3279 433 6741 161 1103 5823
Comitetul.
703 84 t 4763 1088 7125 172 1504 6396
744 847 : 5333 1104 7236 193 1548 6402
748 851 6553 1136 9569 200 1590 6590
Epitropia spitalulul Garla§i din 752 988 8064 1133
i 9682 201 1890 7308
763 993 9970 1180 9814 212 2112 7795

---
4224 1232 9993 234 2368 8000
Moaia COQUNLEANCA, a spitaluluT
GArlaai, situatä in judttul Buzgg, se dg
ca arendg pe curs de 6 anT, eal incepere
5632
9132
9702
-
--
1332

-
1844
9991
11261
--
301
3 :)0
380
2316
2351
2941
.8922
9491
de la 23 Aprilie 1880. 9498
392 2945 11520
DoritoriT se vor presenta in pretoriile 400
prinagriilor Buzti, i Rgrnnii.u- pg,rat, in 3407
4ile1e do 29, 30 ai 31 Oetombre anul cu- 407 I 3609
rent, ega este a s 3 tine acestg, Scrisurile e§ite la sort! In precedentele 5 tragerI §1 nepresentate pAnd,
acum lanplatit
cea perdut un bilet la ordin eu data 28
Oetombre 1875, de leT nod 411, banT Valorile scrisurilor de :
20, semnat de D. Naiman z..tainberg, in Data tragerilor i
ordinul sub-semnatulut, eu plata peste o I 2000 I 10001 500 1 100
lung de la dati, pentru chide, vizat de D. I
jude de pace al ocoluluT I din Bucuresel, 1. Tragerea de la 9/i5 Octombre 1876, 669 I.
la 26 Martie 1876; gäsitorul va primi o eu 20 cupóne (Julie 1877.
I

I - - - 453 - -
recompensg, aducândumi'l in strada Leon-
Vodg, No. 53. 2. Tragerea de la 2/14 Octombre 1877,1 30 3072 176 1483
1 I 7743
Costache Popovici. eu 18 cupóne (Lille 1878). 12303 1 347 4096
1 5687 1 448 6144
TAE INCHIRIAT grand otel din Save- 202 I 126 51 336 60 308 4314
dn, se dg eu chide cu Incepere de la 3. Tragere de la 9/ Aprilie 1878, cu 272 53 367 61 314 4338
23 Aprilie 1880, 17 cupiale, (Ianuarie 1879). 491 138 2020 2b3 1940 7751
DoritoriT vor bine-voi a se adresa la 906 283 4603
Dior fratil A. H. Elias, in BueureseT, piata 331
sftntul George-Non. 15-13 2 4
I
----
4. Tragere de la 6 Oetombre 1878, cn 660 29 37 6061 55 606 5952
VENPARE ai DE ARENDAT de 16 eupae, (lulie 1879). 5592 924 5:./.8 6394 295 1472 6429
1.../ la sântul Gheorghe 1880, mosia CO- 3711 8006 552 3752 9246
§ERENI, din judetul Ia1omia, plasa Nw- 592 5817
ful, aseinenea al casele din ea i , alg, strada
Romang. No. 81. DoritoriT sg se adreseze 5. Tiagere de la 3 Aprili 1879, el' 474 504 54 2016 296 442 4030
la proprietar in pomenittle case. 15 cupóne, (Ianuarie 1880). 479 2126 432 5382 309 3729 8184
16-45W. 71.2 t ' 100 6309 310 4012 8854
8049 1
1 1056 6620 10180
TAE ARENDAT, chiar de aeumal:moaia
mea lengg gara Cioegnesci au puting Cu acéstli ocasiune directiunea face cunoscut D lor detentorY, c sea-
Ode re, han practicabil in aoseoa nationa- surile esite la sortf, in trugerea de la 6/is Octombrie 1879, si in genere t6te
lit, ease marl de locuit. magasiT, pgtule, cupó ele scrisurilor cu scadenta de 1 Iunuarie 1880, le scomptézg, cu in-
locurT de arilturtt ai Pnétä de ajuns. cepere chiar de aY 1049 cr, cu procente de 70/0 pe an, in monedg de aftr.
10--1 J.& Nae Christodorescu . Dir ectiunea.

www.dacoromanica.ro
.-.111326446612/1M2StrflasstWAVOlnsillSitell,
SCHIMB
DA: NOR CAS4 DE MINI] CASA DE SCIII3111 ?Rill CIA It SCI1111
MARE BURSA NATIONALA L 74'0N.ITIT B.4.11K.A.U8
TOMA TACIU I. N. FERNO & F41 BENZAL 57. Sir, Lwow* Nr: 57 BURSA ROMANA
(I0. Ntr. Lipsear#4 .Nr.O. 48. Sir. Lip#camiNr. 48. (vie-a-via de -13..a41r. %araff3 COHEN. IVT. 68. Sir. Lipmmal, Nr.68.
10 Octombre an', 10 Oct ombre Nr. 53. Str. Upscani, Nr. ES, 100 ctombre
10 Octombre cramp. ind.
11.427..1: goal, I Vied, Vaixt. p.nto
10 Octombre
1

:Jump.
rurale, 1031/2 104 /00,4 ObIig. rurale 1031/2 104 .Obi. rurale . 1031/21 104 itent 73 731 4 ?ter
, tlonten 10811 11.4 elite la so41., 993 4 argi elite la soil Renta . , .
723/4 731/2 10)/0 Oblig. rurale 1031/4 1033/4
1,11144 same! pene. Pis domenialc 1031 2 ie.4 1

81/0 Oblig. domen.. 103 /2 104


dobând. L 1i ) 189 90 evite la soiV 9934 arg. Cup. rulale expirat. 103/0 Obli.o. rurale . 104 8 ',/0 Impr. municip. 10114, 1013/4
'le/0 Ser. flute. rurale. 9 91/ 100 Dohemili 10 tr. oblig Id. pen. 23Apr. 187. !min. cm prime Bue
0;5 urb. . v3 931 2 easel peneil 300. le!. 188
190 31)/9 obligatiuni dom 1031/4 1033/4 81/4 , emenial 104 b. 20 1.. . 271/7 28',4 .

10/0 Imprumut. mu- Serieurl ,.uneistre Oblig. dom. esite la eas. pens 300
nieipal . . .
.0 1,4 rurale . . 997. 100 ecor/ es Imps. muneipa 10134 10 188 190 a
Rent a Român5. 73 731/4 70(48.2c-tsur1 ¡Immure en prime BiL t 70/0 Seris. fune. ritr 931i'2 103
letprumut. et. prim:, urbane.. . 93 931,, Cup. dom en. eipirat
Id. pentru 1 TuL 18-: 20 lel 27 dob:nd. 93 931/,
Bueur. (20 1. bue. 161/4 1% Impr municipal 1011/, 102 e.11/0 oblig. Isom. Bic
A e. 135.ned Româniel
200 tmprumutul eu pre 10l1/4 1013j, 190 200
.6.41i1 Dacia (5001. b., 190 ssite la sot Oblig oils. pen 300 s3Oun1 Lama , .

75 niurlBuo. 1bil. 20 1., 271/2 51. doh. 20 fr. 188 190 70 74


Rmfluie,(100
Renta RomItiss. 3 ,Romanie 44
131/, Cupóne cam Loaf, otomane . . 1-0
Igaite la trartfr. 4,e'tzusiu Dacia 190 200 expo Seris. fun. rural. 993 4 10014
971/2 a. pen. 1 Ian.
www.dacoromanica.ro

rurale . .
971;2
Romilal a. '70 75
t in. e. Bue. eu prim 93
Vytte la
domeniale. Ac. BlneelRominieT 294 296 1w, 931/3 Argitl
bilete de 1.10 franc! %711, Obliga1i1 rurale . iè93/4
12
`3010 Imprum. Upper. Aetiunt . . 90 20) domeniale 93/4
Capone. It) Damon. , 12 70/0 Soria. fune. rin 103 morticipale.
99
De oblig. rur, 1 suz 70 il
11.0,9 s 4
idem eqite la eor, Romania . 8erisur1 fune. rurale
domen. Argint contra aur 20/e 13/4 993A Aur
eerie. rune. rural,. 1.a0,/0 Ian. 1879 .
1,oee otomane 50 ii urbane, .
Bilete ip. contra /set 11/0 7;8 . 45
Cupóno.
urbane exigibilk Oo aubla de hartie . 2ea Argint
muncip. cols. Cupóno explrate. . /4
austr, set. 2.1s 2. 6 ld. pen. 1 Tillie 1879 1.4
Diverse. 10 0 LoSe otomana . . 40 45 170 Soria. tune. arh ,. 3 7.4ite la ;tarp no ra,len.
11/00 Aunicipale. . .

Bil, hip. contra Rut. 17 59 0 1580/0 Idem egite la earl Serisurl hue, rura;...
Argint contra aid olenew - 21 Oetom. Ian. 1871). Rurale 10/, Is ..kux
2.14I/2 .
2-161/e
Domeniale i/.L00
ii urbane, .

Florini val. austr:a e. Rents RominA, (i8


MArel germane . . 991/7 100 Napoleontli 9.3672 Cupene exporate. Muneipale 10/0 17.8 10/8
Sorts. (un. rural si nr.
Argint contra aur. 1
Banenote franeette. . 38 42 Jucatul 5.49 5.60 Id. pen. 1 lulie 10714 /#6 0
Bilete ipoteontra /tar 118
Losur1 otom Lose otomane . 20 20.20 lienta romAa9.. 733/4 731/4 2 64 2.45 Aur
. . .
188 Rubio. chirtie . .

ltleaa.- 21 Octom. Ruble de bartie. . 124...5 124.75 Obl. eas. pen. (800, 190
felorin 2 ,5
ap 0 1 e a u . do b. 10 tr.

rt. .
. 9 34 A.ut0.1.1
Dueatul. . . . . . 5.40 gOrlin,. 21 ()atom are. 2lOotom.
Ruble de elLtirtie Aotlunl bailía.. .
Ruraie esplrals . 110/0 9.15 iorinl
. . 124 ;5 A c. BláneelRomâniei 2.33
Losurl otomaue . 20- Oblig, eailor gnat+. 296 Domeniale . . . 7."/. 5-69
apodolociol.m.11..
române . 96.69 96.26 Romanis. Muneipale 10/ 20 21130
Berlin.- 210erom 2-11 ,.'618eris. fun r...ral Lose otom uric. . .
40.70 Florin1 val. au striae& ,o/ A
Obl. oil. ter. ronifin 96 so 1i6,re'l eriorit. 96.6e -a- 3 ',1.1.1?, 2.63 '.65 Fiorittu- 2 lOctom.
Ruble ehilr. val. rum 'Vs 5
Aet 4 Oppenhei'irt 106.50 105.5c- Arvint eontra 7!
8'
jl Obl. n4ilor for. rom 96.42 Mkrel
Prior. Ruble /Artie 215.40 '215.74 ear. 11 8 IS
40.7., 40 91 ii
.
Oppenheim. , 140°6.: Lose olouittrko . . . 35.4) Bilete Ay sontra au: Aetiun. 96.60 98 as
Ruble de ehfirtie .
-
215.40 c.rgint contra cut 15 8 106.5, 105.50
/mind otomanc.
arir. - 21 Octom.
. . 4(/
rtris. - 210otom. Viena.- 21 Ootom.
a;
Mete Ipote, eon.
Ruble 115rui, . .
. 20/10
11/4 10 n
-.3
°Dent-toil:a
Rkla
. . .

.
.

. .
.
..0
`:.15L0
215.70
P5 6i
721 2 Napoleoul . . 5-69 Lose 01011111.11"
Rent r Inagnr. 72 Rents romfittn Florin 2. 6
.

43 43.a0
Galbenl. . .
i'arto - 210etom.
80/0 1.,ppenhelm . 1...0e4r otomtink .
Losur1 °Ionians . 45 CIIIY611) ma! *rya). Vona 721-12 721/2 franoi.
.
Aárena pentru te- 6136 este In MO, VII Rents romin6
Lose Otoman, 431/2
Etranira 210otom legraute: de A UR socottt up: 14apoleonul . . 4 31
fi0/0 Oppenh,tim. , I" Eo eureul eetilu j (A Dueeul l.58 Fâri provision.
"11/0 Aura 101,0 Fermo-Benzal. i6 p rovision Lose otoutane . . 20.40 ISAC M. LEVY.
411111111111111111111111111111111161111KIROMMIMigai fti112611.1111110111180WWWWardtitrairant018Migiateresagilo"AlebtainiMM
6572 MONITORUL OFICIAL AL ROMANO! 11 (231 Octombrls79

MINISTERUL FINANCELOR.
In mai multe judete si anume in Bugg, Ialomita, Ilfov, Prahova si Tutova
s'ag ivit cAte-va bilete ipotecare false de 5 si de 20 lei.
Ministerul de finance,aduce la cunoscinta pubHcd, semnele distinctive dintre
biletele bune si cele false. Acésta se face pentru ca publicul sä se pcitá pune la
adápostul biletelor false.
Casieril si agentil financiari. g'uvernu1u aü ordine a refuza primirea bile-
telor ipotecare false si a le anula, precum acésta se face pentru monetele me-
talice false.
Semnul principal al biletelor ipotecare este capul lu Traian din Filigramá.
A cest cap nu e imprimat cu veri-o colóre sag impres in urmá in hârtie , ci e
format chiar in hârtie la fabricarea ei , in cât pártile desehise sag inchise ale
desernnului reies din grosimea sag subtietatea a insäsi foaei hârtiei.
Pe biletele bune , capul lui Traian are un desemn fórte frumos, fórte bine ve-
Out in tóte amánuntele lui si transparent când e pus in preajrna lumina Pe bi-
letele false capul lui Traian e de abia perceptibil, netransparent si In genere
grosolan 'Amt.
Pe biletele bune , foile de laur, care compun coróna de pe capul 10. Traian
sunt in nurnér de opt, d'ântâig sése foi imbinate tot câte duoe, a séptea in frunte,
a opta la cérá , tóte sunt fórte distincte si bine pronuntate, iar cordéoa (pan-
glica) care WO, coróna st vede in nodul ei fórte bine si distinct. Pe cele fal-
se, frunzele si cordéoa (panglica) nu sunt transparente, nici bine si distinct pro-
nunlate.
Pe biletele bune, tifrele numerilor si literile ce sunt alaturea cu ele, din sus
si din jos, din drépla si din stânga , sunt asedate exact , neted si nestramutat
Inteo linie drépli. Pe bileteIe false , táte aceste tifre i litere sunt asedate In
mod neregulat.
Pe biletele bune , tifrele numerilor, ce fie-care biiet pórtA in mijlocul lui
sub inscriptiunea valórei biletului, sunt mici si fórte precis si bine U1:4E-Re. Pe
biletele false aceste tifre sunt mai marl.
Pe biletele bune, colórea albastrá e deschis5. Pe biletele false, colórea al-
bastrá e mal Inchisd si cele mai dese verzuie.
Pe biletele bune , semnátura casierulur central e de aceiasi colóre ca si a
biletului Insusi. Pe biletele false , acea colóre e mai Inchisá de cAt aceia a bi-
letului.
Biletele bune , aü o hârtie subtire, de o tesâturd désá, firele tesáturei bine
pronuntate, in sens diagonal. Biletele false, ag o hkrtie mai grósá, de o tesá-
turá mai rar6, firele tesâturei putin pronuntate, in sens orizontal.
No. 30,671.
1879, Octombre 3.
IMPRIMERIA STATULUI.
DIRECTOR N. T. 0kUANU.

www.dacoromanica.ro