Sunteți pe pagina 1din 16
Anul I Nr.9 22.12.2017 Magazin în 16 pagini -Apare când poate- Urmând „Foaia Interesantă” a lui
Anul I Nr.9
22.12.2017
Magazin în 16 pagini
-Apare când poate-
Urmând „Foaia Interesantă” a lui Ioan Moța - Serie nouă
Număr gratuit
E vremea colindelor, a sărbătorilor așa că, lă- sând la o parte controversele privind paternitatea versurilor,
E vremea colindelor, a sărbătorilor așa că, lă- sând la o parte controversele privind paternitatea versurilor,

E vremea colindelor, a sărbătorilor așa că, lă- sând la o parte controversele privind paternitatea versurilor, hai să ne-’ndulcim sufletul acest intere- sant colind. Versurile sunt atribuite, după unii, lui Radu Gyr, fiind reliefarea perfectă a stări colindăto- rului Român de astăzi:

Vin colindătorii

Vin colindătorii, cum veneau odată, leru-i ler, Să colinde-n seara asta minunată, leru-i ler, Dar li-i gura-i arsă şi li-s ochii-n lacrimi, leru-i ler Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler.

Gazdelor creştine să-i primiţi în casă, leru-i ler, Şi cum se cuvine să-i poftiţi la masă, leru-i ler Ni-i trimite sfântul să ne-‘ncerce mila, leru-i ler, Domnii mari de astăzi să-şi deschidă vila, leru-i ler,

Şovăielnic pasul, mâinile plăpânde, leru-i ler, Tremurat li-i glasul, nu ştiu să colinde, leru-i ler, Dacă stau la poartă şi nu zic nimica, leru-i ler, Domnilor de astăzi să v-apuce frica, leru-i ler.

Mută-i întrebarea ce răsună afară, leru-i ler, Am murit degeaba, ce-aţi făcut din ţară, leru-i ler, Tot în frig şi-n foame, tot cu mâini întinse, leru-i ler, Pe la porţi străine ce ne stau închise, leru-i ler.

Vin colindătorii cum veneau odată, leru-i ler, Să colinde în seara asta minunată, leru-i ler, Dar li-i gura arsă şi li-s ochii-n lacrimi, leru-i ler, Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler.

Am să închei cu un menajul domnului profesor dr. D orei Săndesc cu prilejul zilei de 1 Decembrie, mesaj ce este actual şi acum in preajmă de Crăciun şi An nou:

„Străbunica mi-a spus când eram mic copil: „să ştii că tu ai doi taţi şi două mame. Tatăl cel nevăzut e in cer iar cealaltă mamă e pe pământ. Tatăl Isus şi Măicuţa noastră România. ÎN EI NE-AM NĂSCUT. Un tată adevărat, puternic, me- reu alături, chiar dacă nu il vedem şi in stare să fa- că orice pentru noi. O mamă adevărată, caldă, intimă, frumoasă - cea mai frumoasă-, mirosind a flori, câmpii şi pă- duri, izvor de cântece, doine, povești şi joc, care ori- cât a fost de oropsita, umilită, săracă, ne- a oblojit mereu la sânul ei şi ne-a iubit. Măicuţa noastră, mireasa lui Isus. Fraților, ÎMPREUNĂ să-i urăm:

La Mulţi Ani Mamă! La Mulţi Ani România!”

Gânduri pentru ultimul drum al Regelui Mihai I

Gânduri pentru ultimul drum al Regelui Mihai I Am urmărit ceremonia înmormântării Regelui Mihai I. Aceasta

Am urmărit ceremonia înmormântării Regelui Mihai I. Aceasta nu a fost o zi a decontului între Republică și Mo- narhie, ci una în care ne-am recuperat istoria, reconcili- indu-ne cu noi înșine. A fost unul din puținele momente în care românii au arătat lumii, fără îndoială uimite, fața lor bună și frumoasă, precum și capacitatea lor de a uni

contrariile. Am dovedit cu acest prilej că suntem parte integrantă a civilizației europene căreia îi aducem contri- buția unică a latinității orientale. Fie să ajungem cât mai curând ziua în care ne vom recupera și patria! Fie ca Ro- mânia să își regăsească liniștea, unitatea, demnitatea și libertatea!

Adrian Severin

Jurnalistul Cornel Nistorescu și medicul Dorel Săndesc sunt Cetățeni de Onoare ai municipiului Orăștie Prof. Dr.
Jurnalistul Cornel
Nistorescu și medicul
Dorel Săndesc sunt
Cetățeni de Onoare
ai municipiului Orăștie
Prof. Dr. Dorel Săndesc este unul dintre
medicii care iubeşte ştiinţa medicală din tot
sufletul, care se jertfeşte pentru pacienţii săi şi
care pentru discipolii săi este un adevărat în-
văţător.
„Stresul, dificultăţile, provocarea sunt moti-
ve de a nu face ATI, pentru unii. Iar pentru
alţii, tot atâtea de a face. Sunt oameni atraşi de
dorinţa de a face ceva concret, de a avea rezul-
tate clare, evidente, iar la noi rezultatele sunt
majore: scapă sau nu scapă.”
„Poetul e donator de sânge la spitalul cuvin-
telor”, scria Lucian Blaga. Prin extensie, jurna-
listul Cornel Nistorescu e unul dintre dona-
torii de sânge la spitalul cuvintelor.
Cornel Nistorescu, are toate calităţile unui
jurnalist în adevăratul sens al cuvântului, ne-
maipunând la socoteală performanţa sa de a
scrie aproape zilnic un editorial de-a lungul
Grupaj de Dan Orghici
atâtor ani.
„Ne aflăm în fața unui personaj care pare a
fi rezultat dintr-o încrucișare între Caragiale și
un soldat. Gata să traducă în limbaj de pamfle-
tar sau de tavernă orice problemă națională.
Dar are în permanentă «cuvintele la el». ”
Paginile 4-5
”PRECURSORII”
Se apropie cu pași mari „ANUL CENTENA-
RULUI UNIRII DE LA 1918”, dintre concetățe-
nii noștri cel mai de seamă. susținând moral,
fizic și financiar actul Unirii de la 1 Decembrie
1918. Dr. Aurel a jucat un rol deosebit în revo-
luția din toamna anului 1918, fiind ales preșe-
dintele Consiliului Național Român din Orăștie. În urma Marii Adunări
Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, Aurel Vlad a fost ales
membru în Consiliul Dirigent, repartizându-i resortul finanțelor.
Pagina 9
Foaie Interesantă „Editorial, pamflet, opinie” 02 Preşedinţi, regi, conspiraţii În 21 februarie 1997, abia instalata guvernare
Foaie Interesantă
„Editorial, pamflet, opinie”
02
Preşedinţi, regi,
conspiraţii
În 21 februarie 1997,
abia instalata guvernare pro-
occidentală a noului preşedin-
Petru Romoșan
te Emil Constantinescu i-a
Dan Orghici
Am strâns laolaltă mai
redat fostului rege al Români-
multe date ce au avut conexi-
tant al PNL și PNȚ precum și
ei, Mihai de Hohenzollern,
formaţii nu era la curent cu
prezenţa lui Georges Berthoin
în suita regelui sau, poate mai
uni între ele. Date ce au făcut
organizarea de alegeri libere.
devenit Mihai I al României,
exact, habar nu avea cine era
ca istoria noastră să nu mear-
gă pe făgașul normal ci s-o
cârnească strâmb, la stânga.
Două zile ce sunt de refe-
rință în „peripețiile” acestei
nații mult încercate. Pentru a
1989: Timișoara. De la
nemulțumiri locale, se ajunge
la revendicări pe plan politic.
Timișorenii se strâng în Piața
Catedralei. În noaptea de 16
cetăţenia pierdută după abdi-
carea forţată din 30 decem-
acesta. Nu este însă exclus ca
serviciul extern, SIE, să fi fost
brie 1947. Fostul suveran al
mai bine informat. Azi putem
spre 17 decembrie au loc con-
României de două ori (1927-
1930 şi 1940-1947) a putut
face o lungă călătorie prin ţara
urma cursul calendaristic,
fruntări între manifestanți și
forțele de ordine.
2017: Slujba de înmor-
mântare a Regelui Mihai I al
României a avut loc la Cate-
drala Patriarhală din Bucu-
rești. Apoi cortegiul s-a de-
sa natală fără a mai fi busculat
de organele de Securitate, ca
afirma că înaltul funcţionar
internaţional Georges Ber-
thoin, fost şef de cabinet al
preşedintelui Franţei din anii
’50, Jean Monnet, unul dintre
încep cu data de 9 mai:
la prima sa încercare din
fondatorii Europei, era prie-
Pe parcursul istoriei,
1990.
ten şi sfătuitor de multă vre-
data de 9 mai a marcat evolu-
me al regelui Mihai I. Fostul
ne multă vreme fără răspuns
oficial. Dar războiul româno-
român, care nu pare să se mai
termine vreodată, îşi are sursa
şi în asemenea întrebări fără
răspuns. Ca şi în predarea
economică necondiţionată a
ţării către capitalul străin.
Precum şi în renunţarea la
independenţa şi suveranitatea
României pe care, cum-
necum, le aveam încă sub
Ceauşescu şi sub primul Ion
Iliescu. Şi Ceauşescu fusese
Regele Mihai şi suita
ția României de trei ori, res-
pectiv proclamarea indepen-
denţei de stat a României la 9
mai 1877, Victoria Coaliţiei
Naţiunilor Unite în cel de-al
Doilea Război Mondial la 9
mai 1945 şi Ziua Europei.
Proclamarea independenţei
plasat cu trenul regal la no-
ua Catedrală din Curtea de
Argeș, unde regele a fost în-
mormântat alături de soția
sa, compusă din mai multe
maşini, vreo şapte, în care a
luat loc camarila regală
(Simina Mezincescu, Dan Bă-
dic etc.), au vizitat Timişoara,
locuri şi monumente din
Transilvania, mănăstiri din
nordul Moldovei, şi s-au în-
tors la Bucureşti şi Curtea de
Argeş.
preşedinte Constantinescu
promisese că va contribui la
reinstalarea monarhiei în Ro-
mânia. Cu susţinerea Comisiei
abordat de Grupul Bilderberg,
de Propaganda Due, şi i s-au
făcut superoferte la Washin-
gton şi la Londra.
Trilaterale, a Clubului Bilder-
Ce concluzii se pot tra-
berg, a Illuminati, de care pu-
sa, regina Ana.
tem doar presupune că regele
Ei bine vă las să trageți
concluziile pe care le doriți,
dar nu pot să închei fără a vă
Mihai a fost apropiat, reinsta-
larea Casei de Hohenzollern,
ge din aceste nefericite expe-
rienţe „democratice” şi „repu-
blicane”? Singura cale prin
statale la 9 mai 1877 nu a fost
un act spontan ci o încunu-
nare a strădaniilor tot mai
numeroase din acei ani, o
aruncare peste bord a ultimei
face cunoscut un material
primit de la un prieten:
Doctorul anestezist Do-
devenită a României, la Bucu-
reşti ar fi trebuit să fie relativ
uşor de împlinit. De ce nu s-a
întâmplat totuşi ? La acea da-
verigi a suzeranităţii otoma-
ne. În acea zi memorabilă,
Mihail Kogălniceanu, declara
în Parlamentul ţării: „suntem
independenţi, suntem naţiu-
„Abia acum trăim esență nea-
gră de comunism
rel Săndesc, azi preşedinte
al Societăţii Române de ATI,
fost secretar de stat nu demult
Tot ce era mai prost, mai
pentru doi ani în Ministerul
Sănătății, l-a însoţit atunci pe
rege ca medic personal. („În
tă, regele Mihai avea doar 76
de ani şi era sănătos tun, cum
ne spune dr. Săndesc.
ne de sine statatoare”. Inde-
pendenţa astfel proclamată
trebuia consfinţită şi apărată
pe câmpul de luptă spre a
putea fi impusă forţelor mili-
tare turceşti şi recunoscută
apoi de puterile europene.
Cel de-al doilea eveniment
care marchează ziua 9 mai,
este în anul 1945, când Aliaţii
din cel de-al doilea război
mondial au obţinut victoria
împotriva Germaniei naziste,
punând astfel capăt celei mai
pustiitoare conflagraţii din
urât, mai subuman în comu-
nism a fost selectat și promo-
vat, în ultimul sfert de secol
și a devenit societatea româ-
nească din 2017:
1997, cu ocazia vizitei Majes-
tăţii Sale Regele Mihai în Ro-
mânia, care a început de Paşti
la Timişoara şi a continuat cu
un pelerinaj prin ţară, în spe-
cial pe la mănăstiri şi obiecti-
ve istorice, am avut onoarea
de a fi selectat ca medic al Ma-
jestăţii Sale şi al Familiei rega-
le! Am primit pe fax fişa sa
medicală, l-am consultat şi am
constatat cât era de sănătos –
am comunicat, l-am cunoscut
aşa cum puţini oameni au pri-
vilegiul să o facă.”) Două foto-
istoria continentului euro-
pean.
grafii din anul 2000 de la cas-
Răspunsul ar putea fi
uşor de găsit, chiar vine de
la sine. Organizaţiile care do-
mină discret planeta, printre
care Comisia Trilaterală a
ocupat un loc central, aşa-
zisul „guvern mondial”, au
descoperit că Emil Constanti-
nescu – fost secretar BOB al
PCR la Universitate, bine
„treinuit” (de la training) în
SUA pentru alegerile din 1996
sub ochii atenţi ai Council of
Foreign Relations, organizaţie
„soră” bună a Comisiei Trila-
terale – e mult mai docil, le
execută ordinele întocmai şi la
timp, fără crâcnire. Ceea ce,
care am putea încerca să scă-
păm de controlul străin prea
strâns şi nefiresc ar fi aceea de
a renunţa la alegerea directă a
preşedintelui. Care, oricum,
întotdeauna va fi al „statului
paralel” şi al străinătăţii care
controleaza acest „stat para-
lel” băştinaş. „Stat paralel”
plătit gras tot din banii româ-
nilor, ca să-i ţină sever sub
control, sub dominaţie prea
puţin vizibilă şi fără răspun-
dere pentru bunăstarea popu-
laţiei. Ungaria vecină a re-
nunţat de la începutul anilor
’90 la alegerea directă, prin
vot universal, a preşedintelui.
Puterea a fost trimisă în Par-
lament şi, prin acesta, la pri-
mul-ministru. Nu e deci în-
tâmplător că ţara vecină are o
politică proprie şi demnă, în
urletele globaliştilor indignaţi,
mai ales ale presei ma-
instream aservite.
Vin apoi cu data de 16 decembrie.
1918: Decret privind ex-
proprierea pământului. Înce-
foarte probabil, nu ar fi fost
posibil cu un rege instalat pe
viaţă. Ion Iliescu din 2001-
2004, Traian Băsescu între
Fie preşedinte ales de
Parlament, fie un rege
constituţional, de preferinţă
dintr-o familie pământeană
putul reformei agrare
2005
şi 2014, două mandate,
(Sturdza, Ghica, Cantacuzino,
(între 1918–1921 s–au expro-
priat de la vechii proprietari
aproximativ 6 milioane ha de
1.majoritate politică înfio-
rătoare - respectiv, dintre cei
care iau decizii și fac legi în
România - este formată din
analfabeți (de toate felurile)
demagogi cu aspirații și de-
prinderi de hoț;
2.guvern și conducători de
instituții sunt aleși după ase-
mănarea și de/din majorita-
tea politică de la punctul 1;
3.sunt hrăniți și avantajați
social hoții, lichelele, delato-
rii, paraziții;
4.sunt umiliți, extorcați de
stat, puși la zid, izolați social
și pedepsiți printr-o viață
chinuită oamenii inteligenți,
educați și care muncesc cin-
stit;
5.modelele sociale sunt
telul Săvârşin, proprietate a
regelui, cu prof. univ. Săndesc
îmbrăcat în căluşar din
Orăştioara de Sus, judeţul
Hunedoara, şi întreţinându-se
cald cu maiestăţile lor Mihai şi
Ana au făcut, în aceste zile de
doliu, buzz pe Facebook şi pe
Internet, şi au fost preluate de
numeroase publicaţii.
şi azi Klaus Iohannis au făcut
Brâncoveanu, Bibescu
...
– cele
şi fac acelaşi lucru, execută
12 familii domnitoare anteri-
disciplinat ordine ale statului
paralel, care stat paralel e
oare Hohenzollern-ilor), care
pamânt ce au fost împărțite
țăranilor, modificându–se
astfel structura proprietății
în noua Românie).
1944: Al doilea război
mondial: Ultima ofensivă
germană în Vest: „Ofensiva
ciocoii (vechi și noi), scursu-
rile vulgare, dar mai ales cei
care fură fără emoții;
6.inclusiv intelectualii
„zilei” (în mare parte) își dis-
pută, meschin, favorurile
Ce nu se ştie din acea
lungă călătorie autorizată de
noul regim de la Bucureşti, de
orientare pro-Vest, e că regele
controlat de puteri globale
mai mari decât el.
De ce a ajuns Corneliu
să ne reprezinte cu demnitate
la ocaziile festive interne şi
internaţionale, cu un Parla-
ment fără corupţie şi trafic de
Vadim Tudor în turul doi al
alegerilor din 2000? Cât de
influenţă, cu un prim-
ministru puternic, asemenea
unei clase politice de analfa-
Mihai îl avea în bagajele sale,
în a doua maşină a convoiului
50/50 % a fost rezultatul din
lui Viktor Orbán al Ungariei,
din Ardeni".
2004
între Adrian Năstase şi
beți, pentru un ban murdar;
7. Ajunge și atât, pentru că
nu rămâne mai nimic…”
„Armele nu pot zdrobi su-
regal, pe Georges Berthoin,
1945: Moscova. Conferința
miniștrilor Afacerilor Exter-
ne ai URSS, SUA și Marii
Britanii. În privința Români-
ei, Conferința hotărăște recu-
noașterea guvernului condus
preşedinte al Comisiei Trilate-
rale Europa din 1976 până în
1992, rămas preşedinte de
fletele, nu pot nimici idealu-
rile. Nu îi provocați, fiți paș-
nici, dar demni.” (Din mesa-
onoare al Comisiei Trilaterale
Traian Băsescu? Ce s-a întâm-
plat cu voturile din străinătate
pentru acelaşi Traian Băsescu
în 2009? Cum a reuşit Klaus
Iohannis să recupereze mili-
Europa până azi. După verifi-
oane de voturi din turul 1 în
de Petru Groza, dar cere in-
turul 2 al alegerilor din 2014?
jul Regelui Mihai, 18 decem-
cări pe lângă decidenţi din
SRI de la data respectivă
cluderea câte unui reprezen-
Sunt întrebări care vor rămâ-
şi nu cu Dacian Cioloş, pe care
Oculta îl pregăteşte deja pen-
tru preşedinţie, sunt condiţii
sine qua non pentru a începe
să ne scuturăm de statutul
jalnic de colonie în care ne-au
adus preşedinţii aleşi prin vot
universal. Împreună cu statul
paralel care îi patronează.
brie 1989, Europa Liberă).
(1997), serviciul de contrain-

03

„Orăștia văzută de Orăștieni”

Foaie Interesantă

03 „Orăștia văzută de Orăștieni” Foaie Interesantă Orăștie, comoara turistică neștiută din vestul României, povestea fascinantă

Orăștie, comoara turistică neștiută din vestul

României, povestea fascinantă a așezării

Liana Păun „Surorile” din Orăștie
Liana Păun
„Surorile” din Orăștie

un valoros monument istoric.

În 1936 a început

construcţia bisericii ortodoxe cu hramul „Sf.

Arhangheli Mihail şi Gavril”, care a fost ina- ugurată în 1945. Este una dintre cele mai fru- moase biserici construi-

te în anii interbelici, un

remarcabil monument istoric şi turistic, într-o combinaţie stiluri arhi- tectornice romanic, gotic, bizantin – unică

prin singurul ei turn de

inspiraţie gotică.

Piatra de temelie a

fost pusă de preotul şi scriitorul Ioan Moţa,

care fusese arestat în 1905 pentru că ar fi fă- cut agitaţie de la am- von, un an mai târziu interzicându-i-se să mai slujească. În 1917 a ajuns până în SUA,

pentru a-i face cunos-

cute preşedintelui Wil- son revendicările româ- neşti, şi a fost deputat în primul parlament al României Mari. Fiul

săi, Ionel Moţa, a fost

unul din fondatorii Le- giunii Arhanghelului

Mihail şi a luptat volun- tar în războiul civil din Spania împotriva comuniştilor, căzând în luptă în 1937 la

Majadahonda, lângă Madrid, alături de ca- maradul său Vasile Ma- rin. Construcţia, astăzi un adevărat simbol al oraşului, a fost finanţa- tă de mai multe cuiburi de legionari, aceştia bucurându-se de multă popularitate la Orăştie. Se pare că tot foşti legionari, sub protecţia

anonimatului, au su-

portat în anii comunis-

mului repararea aco-

perişului. Cu timpul,

copertina de cupru s-a oxidat şi s-a înverzit, precum culoarea de

odinioară a legionari-

lor.

cu o istorie milenară (2)

Evenimente marcante

Aici s-a tipărit, în 1582, „Palia de la Orăştie”, prima tradu- cere românească a cărţilor de început a

Vechiului Testament.

Tot aici s-a întrunit no- bilimea transilvană în 1630, când s-a hotărât alegerea lui Gheorghe

Rákóczi I ca principe al

Transilvaniei, precum

şi dieta principatului. În a doua jumătate a

secolului al XVII-lea,

cărturarul umanist Mi- hail Halici, născut la Caransebeş, conducea şcoala reformată din Orăştie, căreia i-a i-a lăsat biblioteca sa de

peste 500 de volume, la

vremea respectivă cea mai mare colecţie din

Transilvania. În cea de- a doua jumătate a seco-

lului al XVIII-lea s-au

stabilit la Orăştie co- lonişti din regiunea

Austriei Superioare iar localitatea a fost ridica-

tă la rangul de oraş. Pe

aici au fost duşi spre Alba Iulia şi capii răs-

coalei de la 1784, Ho-

rea, Cloşca şi Crişan iar în martie 1848, idei

formulate la o adunare

de la Orăştie au fost reluate şi la adunarea

din luna mai, de la Blaj.

În 15 iulie 1909, Aurel

Vlaicu a zburat cu pla-

norul „Vlaicu 1909” pe

dealul Bemilor din

apropierea oraşului, tractat de o căruţă cu doi cai, iar în 4 august

1912 a zburat pe ruta

Orăştie – Binţinţi – Orăştie, decolând de pe Dealul Mic şi aterizând în acelaşi loc. Un an

mai târziu, în 13 sep-

tembrie, Aurel Vlaicu a plecat cu avionul din

Bucureşti pentru a par-

ticipa la adunarea Aso-

ciaţiunii din Orăştie, dar a aterizat forțat lân-

gă Câmpina.

Monumente istorice

În patrimoniul oraşului a rămas o valo- roasă zonă istorică şi de arhitectură, din păcate

prea puţin pusă în va-

loare.

De la sfârşitul se- colului al XI-lea da- tează primul edificiu de cult creştin din piatră,

cunoscut sub numele de

Rotonda de la Orăştie, o capelă circulară folo- sită probabil de familii- le nobiliare din zonă, foarte asemănătoare cu

rotonda de la Geoagiu sau altele din Europa

centrală, construite în aceeaşi perioadă. Este

una din cele mai vechi

biserici medievale de pe actualul teritoriu al Ro- mâniei, păstrată într-o formă foarte apropiată de cea originală, dar prea puţin cunoscută publicului, pentru că nu a fost promovată.

Monumentul a fost

ridicat de saşii aduşi în zonă, din cărămidă ro- mană, medievală, şi piatră de râu, şi este

Macheta „Cetății Orăștiei” Realizată de Dr. Mihai Căstăian
Macheta „Cetății Orăștiei”
Realizată de Dr. Mihai Căstăian

tipic pentru bisericile

romanice din această zonă a Transilvaniei. Nava, circulară, are un

diametru de 5,5 metri,

continuată spre răsărit cu o absidă semicircula-

ră lungă de doi metri şi

cu o deschidere de trei

metri spre navă. Roton- da avea şase ferestre, una rotundă şi celelalte

dreptunghiulare, cu închideri semicirculare în partea superioară, de factură romanică. Ro- tonda se află între bise- rica romano-catolică ridicată în secolul al XIV-lea, construită în stil gotic, care aparţine

cultului reformat din a

doua jumătate a secolu-

lui al XVI-lea, şi cea de- a doua biserică ridicată de saşi pe la 1830, con- struite în interiorul for- tificaţiei în care se re- trăgeau localnicii din

calea invaziilor, aceste trei monumente repre-

zentând cele mai valo-

roase obiective turistice

ale oraşului.

Zidurile fortifi-

caţiei, ridicate în seco- lul al XIII-lea, sunt pre-

văzute cu câteva basti- oane şi reprezintă ceta- tea Orăştiei. O icoană care îl înfăţişează pe

Iisus Christos Panto-

crator, pictată în 1766

de zugravul Stan din

Răşinari şi care păs- trează inscripţia prin care acesta şi-a asoci- at numele cu Orăştie,

localitatea în care se stabilise, se află la

muzeul de etnografie

şi artă populară a oraşului.

Biserica roma- no-catolică constru- ită de franciscani în

Evul Mediu a fost

distrusă în mai multe rânduri de-a lungul

secolelor. A fost refă- cută în secolul al

XVIII-lea iar turnul a fost construit la

sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind astăzi

ROTONDA ORĂȘTIEI Cercetări arheologice
ROTONDA ORĂȘTIEI
Cercetări arheologice

Foaie Interesantă

„Oameni fac onoare burgului”

04

cărți, comunicări, experiență medicală), bun organizator, manager (simpozioane, con- grese, locale și pe țară), muncitor, activ,
cărți, comunicări, experiență medicală), bun organizator, manager (simpozioane, con- grese, locale și pe țară), muncitor, activ,

cărți, comunicări, experiență medicală), bun organizator,

manager (simpozioane, con-

grese, locale și pe țară),

muncitor, activ, energic, amabil, capacitate extraordi-

nară de a face legături cu personalități din tara și din afară, în interesul colectiv, instituțional, profesional.

Este cult, vorbitor de limbi,

fluent, spontan și spiritual,

reprezentativ ca personalita- te.

Nu am avut niciodată emoții ( sunt și rămas un emotiv) când prezenta o lu- crare, conferință sau demon- strație și nici când era luat la întrebări – știa tot, nu l-am văzut în dificultate. Nici în Franța (Lyon) nu s-a lăsat mai prejos când l-a uimit pe profesorul de curs cu executarea unei manevre anestezice dificile. Nu voi uita frumoasele cuvinte din

expresia profesorului: “Mais tu est un champion” și l-a angajat cu propunerea de a

rămâne în Franța. Patriot, a venit în țară cu toate regrete-

le colegilor francezi. Este

puțin aprecierea profesoru- lui doctor G. Litarczak, pă-

rintele anesteziei românești, când fiind la Băile Felix ca

pacient unde i s-a blocat co-

loana vertebrală și a ales să vină la „Dodo” să instaleze

un cateter peridural salva- tor ?

Am fost felicitat de toți șefii de disciplină și secții din țară pentru norocul ce l- am avut că am găsit un așa competent ca urmaș! Noro- cul a fost el, „Dodo”, prin capacitatea sa și prin poten- țialul său multilateral. Am simțit încă din peri-

oada rezidențiatului său că “Dodo” are o stea undeva sus, care strălucește în min- tea lui în reflexii multiple. Îmi trăiesc pensionarea împlinit nu numai pentru ce am făcut, dar mai ales prin tot ce face, ce continuă, ce creează “Dodo”. Sunt mân- dru de el și cred în evoluția lui pozitivă, cinstită, munci- tă.

Ridică ştaketa anesteziei românești la nivele europe-

ne, introduce cele mai noi

metode și manevre anestezi-

ce (ecoghidaje, ecografie de

urgență pulmonară și cranio

-cerebrale), conduce cerce-

tări și granturi licitate corect.

Se informează la zi, co- munică, ia legătură cu o de- zinvoltură uimitoare, luptă-

tor pozitiv pentru progres,

combativ, decent, logic, şti- inţific, nu-I ranchiunos. Este ales în diferite comitete ști- ințifice, premiat (de patru

ori), felicitat, apreciat ca om

de cuvânt, de idei de profun-

zime. Respectă porunca a V- a „Cinstește părinții” și pe tatăl profesional. A realizat Asociația Anesteziștilor timi- șoreni numind-o cu numele meu.

În final consider că poa- te să-și atingă obiectivele asumate pe plan universitar

de schimbare și reconfirma-

re a statului academic al

Universității de Medicină

Timișoara, care m-a făcut fericit ca student, ca doctor,

ca profesor și pe care o iu-

besc.

Mărturii ale Prof. Dr. Aurel Mogoşeanu, ATI Timişoara

„Dăruirea este una din lecţiile esenţiale pe care le- am învăţat în această profe- sie. La ATI suntem practic în linia întâi în lupta cu moar- tea, fără nici un aspect meta- foric. Toţi pacienţii au ca factor comun faptul că sunt în pericol iminent de moar-

te, indiferent de cauza, boala

care i-a adus în această sta- re, astfel că zi de zi ne lup-

tăm pentru salvarea lor. Moartea este o rubrică per- manentă în raportul de gar- dă pe care îl citesc medicii şi, trăind în acest mediu cu to- tul şi cu totul aparte, e impo- sibil să nu te marcheze o ase- menea experienţă”, punea cândva Prof. Dr. Dorel Săn- desc, la rândul său comuni- tatea Orăștiană, Învățând lecția dăruirii îi recunoaște meritele recompensându-l cu Titlul de Cetățean de

Onoare al municipiului

Orăștie. Felicitării Dodo!

Dan Brooseanu

În ședința Consiliului Local al mu- nicipiului Orăștie de joi, 21 Decembrie 2017, a conferit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Orăștie, profe- sorului doctor Săndesc Dorel care prin realizările sale deosebite pe plan me-

Săndesc Dorel Prof. Dr.
Săndesc
Dorel
Prof.
Dr.

s-a născut la 13 iulie 1959 în Orăștie. Școala primară o face în comuna natală, Orăș- tioara de Sus, iar între anii 1974 -1978 definitivează cursurile preuniversitare la

Liceului „Aurel Vlaicu” din Orăștie. Urmează studiile univer- sitare la UMF „luliu Haţiega-

nu” Cluj-Napoca între anii 1979 - 1985 unde se formea-

ză ca medic sub influenta marilor personalități ale me- dicinii clujene din acea peri- oadă. încă din timpul stu- denției i s-a prezis o carieră strălucitoare.

În 1985, după absolvirea facultății, revine pe meleagu-

rile natale ca medic stagiar la

Spitalul Județean Deva, pâ- nă în 1988. între 1988-1989 lucrează ca medic de medici- nă generală la Dispensarul Medical Chiochiş din județul Bistrița-Năsăud, iar între anii 1989-1990 lucrează ca medic șef la Dispensarul Co-

dical și științific a făcut cunoscut nu- mele Orăștiei în țară și străinătate. Titlul de cetățean de onoare al mu- nicipiului Orăștie reprezintă cea mai înaltă distincție civică acordată de că- tre consiliul local.

  • M ă bucur de evo- luția ascenden- tă profesională

și socială a Prof. dr. Dorel Săndesc, cum se bucură un tată de fiul său cel bun. Prof. dr. Dorel Săndesc s

-a născut ca anestezist în școala de anestezie timișo- reană, a crescut și s-a afir- mat pe plan universitar me-

dical local, pe țară și peste hotare prin calitățile sale intrinseci, prin muncă și în- vățătură.

A trecut prin toate trep-

tele și fazele vieții profesio- nale, convingător, remarcat, apreciat de toți, cu realizări de excepție. Aș enumera pe

profesor dr. G. Litarczak,

părintele anesteziei româ- nești, pe profesor doctor

Gurman (Israel), Prof. dr. Vaida (SUA), prof. Piso (Regensburg), Prof. dr. Tibe- riu Bratu care cu ochiul lui de mare psiholog de cititor de minți omenești l-a remar- cat de mult. De mai bine 10 ani a pre- luat conducerea disciplinei

de Anestezie Terapie In- tensivă UMF „V. Babeș” Ti- mișoara, unde s-a format și competent o menține, o dez- voltă și în mers o aduce la cote europene în formarea

de specialiști, în cercetare și

granturi, reprezentare la

congrese, conferințe, cărți,

invitații peste hotare ca speaker la cursuri internațio-

nale.

Cred cu toată convinge- rea că are toate calitățile de a

fi un bun rector: bază profe- sională excelentă (titluri,

munal Geoagiu. Urmează apoi secundariatul în specia- litatea ATI unde se formează ca și medic anestezist sub îndrumarea unor mari per- sonalități ale terapiei inten- sive românești.

În 1994 devine medic specialist ATI la Spitalul Ju-

dețean Timișoara, iar în

1999 devine medic primar. A

urmat toate treptele carierei universitare :

1996

-

2002

- asistent

universitar;

 

2002

- 2003 - șef lu-

crări; 2003 - 2007 - conferen- țiar universitar

2007 - prezent - profe- sor universitar la U.M.F.

„Victor Babeș” Timișoara,

disciplina ATI.

Din anul 2002 până în prezent este Șeful Clinicii

ATI din cadrul Spitalului

Clinic Județean de Urgenta Timișoara. Tot din anul

2002 este Doctor în Științe

Medicale, specialitatea

ATI, prin Ordinul Minis-

trului învățământului.

Din martie 2014 până în martie 2016 a ocupat func-

ția de Ministru Secretar de Stat în Ministerul Sănătă-

ții, iar din martie 2016 a

fost ales Prorector la UMF

’„Victor Babeș", Timișoara.

Din 2008 este Președintele Comisiei Naționale de ATI

din cadrul Ministerului

Sănătății. în 2012 a fost

ales prin vot secret, Direc-

torul Departamentului X, Clinica Chirurgie II UMF

Timișoara.

cărți, comunicări, experiență medicală), bun organizator, manager (simpozioane, con- grese, locale și pe țară), muncitor, activ,

05

„Oameni fac onoare burgului”

Foaie Interesantă

Jurnalistul Cornel Nistorescu s- a născut la 15 decembrie 1948 în satul Tur- maş din comuna

Jurnalistul Cornel

Nistorescu s-a născut la 15 decembrie 1948 în satul Tur-

maş din comuna Mărtinești. A făcut școala primară la Mărtinești, cursurile gimna-

ziale la Simeria, iar apoi a

absolvit cursurile preuniver-

sitare la Liceul „Aurel Vlai- cu” din Orăștie. Urmează studiile univer- sitare din cadrul Facultății de Filologie a Universității „Babeș- Bolyai” din Cluj Na- poca, la secția română- italiană, fiind absolvent al promoției 1974. Încă din timpul studenției și-a făcut debutul ca jurnalist cu un reportaj în revista „Viața studențească”, în anul 1971. Datorită faptului că trimitea și la București re-

portaje care erau scrise cu o

stilistică deosebită, redacția publică și numele studentu-

lui de la Cluj, Cornel Nisto-

rescu devenind cunoscut cel

puțin în mediile studențești. Cât timp la lucrat la revis-

ta „Viața studențească”, s-a ocupat de folclor, făcând

parte din grupul de folclo-

riști ai Facultății de Filologie din Cluj. în această perioadă, a colindat satele transilvăne-

ne în căutare de texte și obi-

ceiuri populare.

Îi este solicitată, mai apoi, colaborarea cu revista „Lu- ceafărul”, unde publică re- portaje care se vor regăsi în prima sa carte, întâmplări în

liniștea unei fotografii". Între anii 1974-1980 a fost redactor la revista „Viața studențească”. Apoi, între 1980-1983 la ziarul „Scân- teia tineretului” și la urmă, redactor al revistei „Flacăra”. „Echinox”, „Steaua”, sunt

alte două reviste la care Cor-

nel Nistorescu a fost colabo- rator și care i-au publicat reportajele ce au schimbat

mentalitățile scriitoricești

ale vremii.

Înainte de anul 1989 a publicat trei cărți de proză

documentară : „Întâmplări în liniștea unei fotografii (1978), „Paradisul provizo- riu”(1982), „Proprietarul de iluzii” (1988).

Aceste volume au fost

reunite sub titlul „Reporter la sfârșitul lumii”. „Nonficțiuni” a apărut odată cu volumul de scrieri jurnalistice „Români, vi se pregătește ceva!”, ca apoi să apară volumul „În cazanul

tranziției”. În anul 1990 a înființat propriul săptămânal, „Ex-

pres”, la care va fi director și

va publica articole sub gene-

ricul „Reportaj de buzunar” și „Epistole politice”. în

1995, publicația se desfiin- țează. În anul 1997, Cornel Nis-

torescu devine directorul

ziarului „Evenimentul Zilei” în care publică editoriale

care aveau un puternic ca- racter de scriere de prozator

în atitudinea gazetărească, până în anul 2003. După anul 2004, a cola-

borat cu editoriale și articole la „Foaia Transilvană” din Cluj- Napoca și „Ediție Spe- cială” din Craiova.

Cornel Nistorescu este unul dintre fondatorii pri-

mului post național privat de radio, Europa FM și a postu-

lui local de radio, Total FM. Primii patru ani de edito-

riale publicate de ziarist în

„Evenimentul Zilei” se regă- sesc în cele trei volume inti- tulate „În cazanul tranziției”.

Volumul I cuprinde perioada dintre 18 februarie 1997 - 30

Jurnalistul Cornel Nistorescu s- a născut la 15 decembrie 1948 în satul Tur- maş din comuna

În ședința Consiliului Local al mu- nicipiului Orăștie de joi, 21 Decembrie 2017, a conferit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Orăștie, jurna- listului Nistorescu Cornel care prin

realizările sale deosebite pe plan jur-

nalistic, a făcut cunoscut numele Orăș- tiei atât în țară cât și în străinătate. Titlul de cetățean de onoare al mu- nicipiului Orăștie reprezintă cea mai înaltă distincție civică acordată de că- tre consiliul local.

Darul verbului, în jocul său infinit de conotații dătă-

toare de miraje, e la fel re- cognoscibil în ambele-i apli- cații, la fel expus primejdii-

lor propriilor sale insuficien-

țe ori carenței de caracter.

Oare un Arghezi, un Ion Vi-

nea, un G. Călinescu, un Ca-

mil Petrescu nu apar pre-

zenţi în integralitatea pro- ducției lor, literatura ca atare și coloana de gazetă funcţionînd ca două vase

comunicante? La Geo Bogza,

reportajul nu reprezintă oare partea cea mai relevantă a operei? Există deopotrivă

romancieri, poeți, critici, ziariști de bună și de proastă

calitate. Cornel Nistorescu e,

neîndoios, un gazetar „de subțire” (într-o anume ve- chime, pictorii erau numiți la noi „zugravi de subțire”). Scriitura d-sale e alertă, dar foarte supravegheată, provo- catoare cu finețe aidoma unei partide de scrimă. Răs-

lent portretist. Are aerul

unui caricaturist care, în-

chizînd un ochi și efectuînd o volută rapidă cu brațul, sur- prinde într-un crochiu, în doar cîteva clipe, fizionomia

individului cu ale sale me- tehne morale. Gheorghe Fu-

nar: „mă întorc involuntar la imaginea dumneavoastră, la

acel rictus, cu o gură strîm- bată disprețuitor, deasupra căruia blincăne privirea elec- trică a unui animal agresiv”.

Alexandru Mironov:

„Mironov nu avea curajul să

privească ratarea în ochi și s- o înfrunte cu luciditate, chiar dacă era vorba de a altuia”. Adrian Păunescu: „Oricît credeți dumneavoastră în

infinitul memoriei, ca apoi

să preamăriți uitarea, tot nu veți reuși să incinerați toată

hîrtia pe care ați pîngărit-o și nici să curățați cu diferiți detergenți literari sinistrele urme pe care le-ați lăsat în ridicarea minciunii la perfor-

compromisurilor. În drastică diferență față de atîţia și

atîţia confraţi. Cel puţin din cîte știm, Cornel Nistorescu n-a plecat niciodată urechea la cîntecul sirenelor politice, n-a luat niciodată în seamă darurile grecești ale oficialilor veroși. I s-ar potrivi eticheta ce și-a aplicat-o Panait Istrati:

„omul care nu aderă la ni-

mic”. Acum, la aproape un

sfert de veac de la răsturna-

rea din decembrie 1989, eve-

nimentul i se înfățișează într

-o perspectivă defel grandi- oasă, drept o mixtură de tra- gedie și carnaval.

Optimismul care ne-a cuprins pe atunci apare azi dezumflat aidoma unui biet

balon. Dacă oamenii se bu- curau de prăbușirea dictato- rului, această bucurie nu era scutită de un revers umbros, intuit fără greș în fatalitatea sa: „O bucurie exagerată par- că pentru a acoperi anii de

aprilie 1998, volumul al ll- lea cuprinde perioada 1 mai 1998 - 31 august 1999, iar cel de-al lll-lea volum cuprinde perioada 1 septembrie 1999 - 30 decembrie 2000.

În aceste editoriale se regăsesc întâmplări și per-

soane care au reprezentat

diferite lumi: administrativă, politică, judiciară, sportivă, culturală, politică.

Din anul 2009 jurnalistul

conduce ziarul „Cotidianul”. În Orăștie, jurnalistul

Cornel Nistorescu, a fost edi-

torialistul hebdomadarului

„Vorba”, cât acesta era sub

conducerea lui gazetarului

picat în opțiuni, perspicace în argumentarea lor, învede- rează un cavalerism al for- mulărilor, o catifelare care le sporește efectul printr-un alibi (fie și ironic) al protoco- lului. Iată maniera în care se adresează unui personaj am- biguu: „Mult stimate domn (Răzvan Theodorescu), În

pofida unui oarecare respect pe care vi-l port pentru stu-

diile de istoria artei româ- nești, despre care unii spun că ar fi interesante, vă scriu cu toate că nu veți înțelege mare lucru. Nu veți înțelege, pentru că limbajul istoricului de artă îmi este oarecum

mante apocaliptice în timpul

epocii de aur”. Și, cu un spe-

cial dichis sarcastic, adecvat

cazului în speță, C. V. (sau V. C.!) Tudor: „Pe vremuri nu era decît un băiat de mingi. Se pleca pînă la pămînt și spunea da chiar și atunci

cînd era întrebat ce face tac- su! (…) Ani la rînd, dacă un om îi spunea lui Vadim că e

prost sau mediocru, el avea

un singur răspuns. Te spun la Patronu’. Patronul era pălăria lui pentru scos în fața Partidului, a Securității, a jurnaliștilor, inclusiv a pipi- țelor pe care le aborda”. Fac- torul care asigură liantul

Dan Orghici, și mai de cu- rând publică articole și edi- torial în „Foaie Interesantă. Cornel Nistorescu, „dona- torul de sânge la spitalul cuvintelor” cum numea po- eți Lucian Blaga, are toate calitățile unui jurnalist în adevăratul sens al cuvântu- lui, nemaipunând la soco- teală performanta sa de a

scrie aproape zilnic un edi- torial de-a lungul atâtor ani.

S ă fim serioși: nu există, n-ar pu-

tea exista o graniță fer- mă între scrisul literar și cel aşa zis, frecvent cu nuanță peiorativă,

ziaristic.

peste mînă, iar gazetăria vă este cu desăvîrşire străină”. Nu o dată Cornel Nisto- rescu se dovedeşte un exce-

unor asemenea exerciții de echivalare stilistică a reacții-

lor foarte variate ale gazeta-

rului îl reprezintă ocolirea

Jurnalistul Cornel Nistorescu s- a născut la 15 decembrie 1948 în satul Tur- maş din comuna

nepăsare sau de complicitate cu «Epoca»”. Dincolo de sancțiunea aplicată căpeteni-

ilor dictaturii, ziaristul nu

poate a nu vedea decît o „răs -coală a mediocrilor”: „Nici- odată nu mai văzusem atîţia oportuniști înghesuiți pe fiecare centimetru pătrat al micului ecran. Și totuși mu- riseră oameni! Zeci, sute. Poate mii. Unde erau teroriș- tii? (…) Pe cei mai mulți din- tre actorii nopților de revolu- ție îi cunoșteam. Oameni de mînă a doua și a treia de prin instituții, redacții de ziare și reviste, teatre, cafenele”. Evoluția socială s-a dovedit contrară așteptărilor celor „naivi” nu altminteri decît prin buna lor credință. Siste- mul comunist, „pavoazat în capră democratică”, a persis- tat, persistă încă în atîtea și atîtea chipuri. Cu adevărat pășim „pe un pămînt șubred, mai sărac, în ţărîna căruia se ascunde cu dibăcie scheletul aceluiași stat totalitar”. Cornel Nisto- rescu: un nume care merită interes și considerație.

Cronica «Un gazetar „de subțire“»

de: Acad. Gheorghe Grigurcu

Simt că, de oriunde s-ar fi aflat, Cornel Nistorescu ar fi venit spre noi, cu articolele sale

ca un dar de Crăciun, vă așteptă

maestre!

Dan Sasvárosanu

Foaie Interesantă

„Interviuri inedite”

06

Întruna din zilele trecute

E.D. : Povestiți-ne o zi din

pil!

Întruna din zilele trecute E.D. : Povestiți -ne o zi din pil!
 
Întruna din zilele trecute E.D. : Povestiți -ne o zi din pil!

am întâlnit un tânăr prieten, era nițel cam necăjit iar asta i

viața dumneavoastră de co-

am întâlnit un tânăr prieten, era nițel cam necăjit iar asta i viața dumneavoastră de co-

se citea în ochii jucăuși. L-am

D.O : Ne trezeam la 6

întreba ce are? S-a codit să-

dimineața, spun trezeam,

mul comunist?

tatea erau termeni despre

dacă judecai după modul

 

Dan Orghici și Eduard Ciobanu

mi răspundă, așa că am insis-

deoarece atunci se întreaga

D.O. : La început la o

în care se acordau raţiile

 

tat, văzându-i supărarea, și

familie. Mama, Tata și soră-

surile ei. Luam micul dejun

normalitate, în primii ani de

 

de alimente, aveai impresia

de inspiraţie postsovietică, în

greu de depistat.

sincer spun nici un copil nu

mea Cristina. Tata se pregă-

viață, mă născusem sub aus-

că eşti în vremuri de război:

urma căreia au apărut oligar-

are voie să fie trist!

Cei de acasă au zis că nu se

tea de mers la muncă, la

piciile secerii și al ciocanului,

o pâine la 2 zile, un pachet de

hii), foştii activişti de partid

Mi-a răspuns în cele din urmă, spunându-mi că la școală i se ceruse să realizeze

„Vidra”, mama la „Chimica”, iar noi copii de mers la școa- lă. Deși am mai fi dormit tre-

adevărata democrație, regali-

care nu-i cunoșteam, bunicul

unt la o lună, 10-15 ouă pe lună, 1 kilogram de făină pe lună, 500 de grame de zahăr

sunt acum în Parlament; ei sau fiii lor. De ce credeţi că mulţi dintre parlamentari nu

un interviu cu tema „despre perioada comunistă” și cu

zirea de dimineață avea plu-

îmi povestea despre Rege, mai mult în șoaptă, dar eu le

pe lună, 1-2 kilograme de carne de persoană pe lună.

şi-au început CV-urile decât după 1990! Între toţi aceştia

cineva care a trăit acea peri- oadă. Ei bine, mi-a zis el, am încercat și am tot dat greș.

și repetam lecțiile (așa cre- dea tata, că mie îmi fugea

minte la te miri ce?!) pentru

ziua respectivă. Pe la 6,30

consideram doar povești, ca cele de Frații Grimm. Nu puteam înțelege, eram un copil născut în acele vremuri.

Era mare lucru dacă cu- noşteai o vânzătoare care îşi ţinea sub tejghea o pereche de pantaloni de stofă de cali-

există legături subterane,

Eduard Ciobanu: Vă mul- țumesc!

pricep să-mi spună, „că nu-s

părinții noști plecau la mun-

Au urmat lecturile ado-

tate sau ciorapi Lycra pentru

Dan Orghici: Cu drag!

domni”. Unii nu vor, alți nu

că, dacă și mama era schim-

lescenței, cărțile interzise de

 

doamne, deodorant ori să-

Î

au timp și celor mai mulți

bul unu, dumneaei muncea

sistem, copiate la mașina de

pun de bună calitate. Până și

era un lux.

Deşi sună ciudat în ziua

de azi, atunci acestea nu se

parcă le este frică să vorbeas- că „să nu se-ntoarcă vremuri- le de atunci”, nu știu ce să fac, pe cine să mai abordez.

pe trei schimburi, dacă era

schimbul doi sau trei ne pre-

gătea pachetele pentru școlă. Urmau cele șase ore la

De la orele 14 la 15 ar fi

trebuit să ajung acasă și să

scris, ce treceau din mână în mână și despre care se vor- bea în șoaptă. Canalele de televiziune Sârbești (chiar

banala vată pentru uz intim

nchei cu mesajul unui prieten, Mihai Pahon-

tu , trimis pe Facebook :

„Mai țineți minte gustul

de nechezol? Nu? Eh, nu-i bai! O să beți în

M-am uitat lung la el, cu

Școală, în care asimilam sau

era o glumă „tu prinzi Sârbii?

Vocea Americii. Atunci am

găseau. Rarităţi mai erau

-ţi faci rost de ceea ce aveai

curând ...

toate că numa’ râdeam în gând, am oftat greu zicând-ui

„hai să-l facem împreună!”, ce a ieșit citiți mai jos:

nu învățătura predată, depin- dea de dascăl mai mult și mai puțin de materia predată. Ce- l mai mult dintre toate aștep-

Da, am doi în pivniță!”), Ra- dio Europa Liberă, cu mesa- jele Majestăți Sale și Radio

cafeaua, Pepsi şi încălţămin- tea de bună calitate. Iar, ca

nevoie, apelai la mită care

Mai țineți minte cât timp vă petreceați stând la cozi imense pentru niște alimen-

„Perioada dintre anii

Cum am definii acea pe-

tam pauza mare, să facem

înțeles că nu este bine!

 

pentru acele vremuri era sub

te? Nu? Eh, nu-i bai! O să vă adu-

TVR. Nu?

1945-1989 este denumită în

coada la chioșc pentru cor-

 

forma pachetelor de ţigări

ceți aminte în curând ...

istoria noastră ca comunism.

nuri, cu 25 de bani bucata și să batem mingea, ori de nu,

Rația și coada

Raționalizarea alimente-

 

Kent. Era valuta forte, un fel

de substitut al euro.

Mai țineți minte cum era

rioadă?

să fumăm o țigară în budă cu

lor a adus și mai mult în

Libertatea de exprimare

când nu puțeați să alimentați

Comunismul a fost un

regim care a debutat la câr- ma ţării, printr-o infracţiune electorală şi care avea să cu- noască o prăbuşire atât din interior din cauza unei crescânde nemulţumiri a

posibilităţii de supravieţuire

frica-n sân să nu ne prinsă tov. prof. Ciolna, același ce venea după noi când fugeam de la școală și mergeam la film în matineu Nu pot să merg mai departe fără să-i menționez pe câți dascăli ce

mintea mea frica pentru ziua

de mâine, frigul din aparta- mente nu l-am resimțit, locu- iam la casă. Dar mă deranja la culme întreruperea energi- ei electrice. Mă bucurau, în schimb, cele două ore de transmisie TV, era și prea

de mic eşti,” mic şi vulnera-

carne, lapte, ouă, medica-

unui aragaz sau a unei Dacii.

Pentru acestea din urmă se

Pentru un om cu spirit liber comunismul era moar-

tea rațiunii, mă consider un spirit liber, așa că am murit în fiece zi de mai mute ori, deoarece trebuia să spun ce nu gândeam, ci ce trebuia să

când nu prea aveam de ce să

dar Lego și skateboard nu-s

cu mai mult de nouă litri de benzină? Nu? Eh, nu-i bai! O să vedeți în curând ... Mai țineți minte Studio X de la bulgari? Ne uităm pentru că nu aveam nimic la

populaţiei faţă de modelul de

mi-au rămas „la suflet”. I. D.

mult să-i văd pe Ceaușești.

se audă, trebuia să-mi cenzu-

Eh, nu-i bai! Poate bul-

societate construit -, dar şi din exterior, prin excluderea

Valer Aristotel, profu’ de fizi- că, care înafara materiei avea și o vastă cultură generală,

Statul la coadă era un lucru obişnuit, devenise o

rez orice expresie, ori ce gând trebuia regândit de două trei ori, până când putea fi expri-

gării vor mai difuza filme sâmbătă noaptea, în cu- rând ...

pe termen lung, ca urmare a

izolării în planul relaţiilor internaţionale (România mai avea doar câteva relaţiile ex-

terne cu ţări în curs de dez-

voltare precum Libia, Iran, Irak, Coreea de Nord). Des-

pre această perioadă din isto- ria României, voi sta de vor-

bă cu ziaristul Dan Orghici. Dânsul s-a născut, în anul

Petru Baciu, profu’ de Româ- nă, care deși și-a lărgit bibli- oteca cu reviste, ziare și cărți vechi de la elevi, ne făcea să iubim Românismul, datorită Românului autentic din sine. Și mulți, mulți alții.

mănânc, rar se întâmpla as- ta. Apoi temele și joaca peste

obişnuinţă, făcea parte din peisaj. Acesta era o formă prin care statul îţi arăta cât

bil“, afirmă socilogii. Se stătea la coadă pentru

mente până la procurarea

mat în public. Întro frază „era foarte rău și urât!”. Am amintiri filtrate prin ochii copilăriei,

mă plâng. Mă rog, aveam,

elemente sine qua non. Era atât de rău, încât se fugea și- n Uniunea Sovietică, acolo

Exemplele ar putea con-

tinua până mâine ... Ideea este că țara asta s-a împrumutat bani mulți, ar mai putea împrumuta și alți bani până când se va închide robinetul şi va trebui să îi înapoiem. Vom trăi la fel ca înainte de 1989. Justiția spulberată, eco- nomia făcută țândări, murim

tea de a ne împotrivi ne va fi

1965, la Orăștie, deci a trăit, prima parte a vieţii în acele

vremuri tulburi. Eduard Ciobanu: Care este

tot, deși ne numeam „gene- rația cu cheia la gât”, noi eram regii neîncoronații ai străzilor, livezilor, a dealuri-

făceau liste de aşteptare care se întindeau, în cazul unei maşini Dacia, şi pe parcursul

a 3-4 ani.

Coada ajunsese să fie un

ci în toate statele care au fost

 

Gorbaciov începuse deja re- formele și Perestroika înce- pea să dea lovituri din ce în ce mai năucitoare comunis-

mului.

pe capete în spitale, liberta-

luată, iar noi dormim în bo-

amintirea care vă vine prima dată în minte despre acei

lor și pădurilor din împreju- rul Orăștiei, era singura și marea noastră libertate!

stil de viaţă, și era o ierarhie a cozii, nu doar la noi în ţară,

E.D. : Regretați ceva din ace- le vremuri?

canci ... Halal! 2017 este versiunea actu-

ani?

Dan Orghici: Este o

vorbesc de acele vremuri.

Prima amintire? Păi, ca

E.D.: Cum ați descrie regi-

comuniste

..

El mai spune că,

D.O.: Anii ce au trecut, altceva nimic!

ală a lui 1947! Dacă nu vom ieși pe

Acesta este mesajul meu,

Dan Orghici, pentru toți cei

adevărată provocare să vă

adevărată provocare să vă E.D.: Am „scăpat” de Co- străzi pentru a protesta, vom începe iar

E.D.: Am „scăpat” de Co-

străzi pentru a protesta, vom începe iar să ne fie frică să vorbim, să ne fie frig și foa-

la orice copil glasul mamei!

Prietenii de pe stradă, cu ca- re făceam atâtea giumbuşlu- curi, nu pot să decalez doar

una, vin toate deodată, „la pachet”. Suntem în perioada sărbătorilor de iarnă, ca să puteți înțelege diferența de mentalitate, vă spun că la

munism? D.O. : NU! În România,

comunismul - declarat dis- părut - s-a privatizat. În opi- nia mea, sunt peste 10000

de ticăloşi care profită încă de privilegiile dobândite

înainte de 1989. Foştii mi- liţieni se regăsesc în Poliţie sau în Justiţie, foştii se- curişti care au schingiut şi omorât oameni nevinovaţi

me, să simțim și să resimțim răul pe care îl credeam, îk doream apus în 1989. Să nu-i condamnăm pe copiii noștri prin comoditate, și delăsare, am vrut libertate nu reîntoarcere la comunis- mul anilor ’50!

noi, la generația noastră, nu a venit niciodată Moș Cră-

ciun, la noi venea sovieticul

Moș Gerilă.

sunt prosperi oameni de

afaceri ( care s-au privatizat

prin celebra metodă MEBO,

ce au murit ca noi să scăpăm

de comunism! Azi este ziua

voastră EROI AI NEAMULU!

07

„scrierii despre zonă - eseu”

Foaie Interesantă

Regele Mihai în România, care a început de Paști la Timișoara și a continuat cu un
Regele Mihai în România,
care a început de Paști la
Timișoara și a continuat cu
un pelerinaj prin țară, în
special pe la mănăstiri și
obiective istorice, am avut
onoarea de a fi selectat ca
medic al Majestății Sale și
Familiei regale ! Am primit
pe fax fișa sa medicală, l-am
consultat- și am constatat
cât era de sănătos!-, am co-
municat, l-am cunoscut așa
cum puțini oameni au privi-
legiul să o facă. Desigur că
după această vizită am păs-
trat legătura cu Casa regală.
Ultima dată l-am întâlnit pe
Rege acum vreo 4-5 ani,
când m-am deplasat la Să-
de la tribuna Parlamentului.
vizitei Majestății Sale
n 1996, cu ocazia
„Î
„Discursul Regelui în
Parlamentul României”
vârșin (împreună cu colegul
Claudiu Macarie) pentru că
Am
închei
cu
câteva
fragmente din:
Sunt mai bine de șaizeci
de ani de când m-am adresat
ultima oară națiunii române
Regele Mihai în România, care a început de Paști la Timișoara și a continuat cu un

nu se simțea bine. Nu era ni- mic grav, o ușoară amețeală după o cursă cu ATV-ul pe coclauri… I-am recomandat să reducă dozele de antihiper- tensive, să bea un pahar de vin roșu seara, iar dimineața o bucată de ciocolată neagră și ceai verde. I-a plăcut mult și a spus: «Iată un doctor

bun: scoate din medicamente

și îmi dă vin și ciocolată!».

Dar cea mai specială amin-

tire este de prin anii 2000,

când am organizat la Săvârșin o sărbătoare tradițională în

onoarea regretatului mare

Profesor Petre Drăgan. În prezența Familiei regale și a

invitaților, am jucat Călușarul împreună cu consătenii mei

din Munții Orăștiei. Spre ma- rea lor surpriză, Regele și Re- gina și-au recunoscut „doctorul” pe scenă și au ve- nit, ne-au felicitat și îmbrăți- șat, lăsând în sufletele noastre o amintire de neuitat, alături de atâtea altele. Dumnezeu să îl odihneas- că și să ocrotească sufletul

Regelui Mihai !

Dorel Săndesc - „Doctorul și Călușarul Regelui Mihai”

Am primit cu bucurie și cu speranță invitația reprezen-

tanților legitimi ai poporului. Prima noastră datorie astăzi

este să ne amintim de toți cei

care au murit pentru inde-

pendența și libertățile noas-

tre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem și în evenimentele din Decem- brie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu pu- tem avea viitor fără a respec-

ta trecutul nostru.

… Sunt mâhnit că, după do- uă decenii de revenire la de- mocrație, oamenii bătrâni și

cei bolnavi sunt nevoiți să treacă prin situații înjositoa- re. România are nevoie de infrastructură. Autostrăzile, porturile și aeroporturile mo- derne sunt parte din forța noastră, ca stat independent.

Agricultura nu este un dome-

Pentru acest material am

fost foarte nehotărât. Din noianul de știri, reportaje,

eseuri, foarte multe bune, de-

mi venea să le republic pe toate. Și totuși parcă nu mă mulțumea, sufletește nimic.

De ce nu am scris eu? Simplu, nu am fost de față la curgerea evenimentelor, să fi scris ce s- a văzut la televizor? Asta nu, nu am făcut-o și nu o fac! Astfel am cerut din nou

părerea unor prietenii adevă- rați, vă las în compania scrie-

rilor diminiilor lor!

„N e apropriem de finalul anului cu

această excepțională defilare de forțe, din păcate pentru o înmormântare, așa cum ne puteam aștepta. Finalul a fost grandios, numai că vine prea târziu. Am putea spune că este chiar o încoronare tar- divă a Regelui Mihai, în par- tea asta de lume, în Româ- nia contemporană. Imi amintesc cîteva ima- gini disparate, încă proaspe- te. Cum ar fi mulțimile strânse de-a lungul căii fera-

te București – Curtea de Ar- geș, ieșite spontan să-l oma- gieze pe regele despre care

abia auziseră și pe care altă- dată îl huliseră. Îmi amin-

tesc clădirea gării din Curtea de Argeș – ca si celelalte de altfel de pe traseu ponosi- tă, acoperită în grabă cu smeșuri. Era o paragină. Pavoazată așa căpătase un

aer suprarealist, de decor

cinematografic. Ceva ireal, ca toată procesiunea. Apoi îmi amintesc de cei veniți în uni- forme militare de epocă, în- durerați, ca să îl însoțească pe rege spre locul de veci. Apoi puzderia de drapele ale României regale fluturate peste capetele mulțimii în doliu. Și copiii ținuți de mînă de părinții lor – cînd nu erau cocoțați de-a dreptul pe

umeri lor ca să vadă măcar o clipă mașina mortuară. Vor

duce cu ei imaginea aceasta

toată viața. Vor fi mândri cândva s-o povestească mai departe. Vor putea spune că într-un fel l-au întâlnit pe rege, chiar dacă o clipă, l-au însoțit pe rege pe ultimul sau drum. ”

Stelian Tănase - „Despărțirea de Regele Mihai”

Regele Mihai în România, care a început de Paști la Timișoara și a continuat cu un

niul al trecutului istoric, ci al

viitorului. Școala este și va fi

o piatră de temelie a societă- ții. Regina și cu mine, alături de Familia noastră, vom con- tinua să facem ceea ce am făcut întotdeauna: vom susți-

ne interesele fundamentale

ale României, continuitatea și tradițiile țării noastre. … Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără cre- dință și fără memorie. Cinis- mul, interesul îngust și lașita-

tea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai

departe prin idealurile mari- lor oameni ai istoriei noastre,

servite responsabil și gene- ros… A sosit momentul, după

douăzeci de ani, să avem un

comportament public rupt

complet și definitiv de năra-

vurile trecutului. ... Demagogia, disimularea,

egoismul primitiv, agățarea de putere și bunul plac nu au

ce căuta în instituțiile româ- nești ale anului 2011. Ele

aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989. Se cu-

vine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii și frații noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni și respectați.

… Democrația trebuie să îm- bogățească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca și toate țările din Europa, are nevoie de cârmuitori respec- tați și pricepuți. Nu trebuie niciodată uitați românii și pământurile românești care

ne-au fost luate, ca urmare a

împărțirilor Europei în sfere

de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați.

...

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Foaie Interesantă

Personalitatea orașului”

08

Expoziție IN MEMORI-

AM, prilejuită de sărbătorile de iarnă şi, în acelaşi timp,

un omagiu adus regretatului

pictor Aurel Nedel, a fost ver-

nisată, vineri 8 noiembrie, la

sala Sinagogii, locul cel mai

potrivit pentru astfel de eve-

nimente. Au expus Jesi Filip,

Valentin Lădar şi Mircea

Zdrenghea. Un frumos cu-

vânt la final atât despre per-

sonalitatea şi creaţia lui Aurel Nedel, precum şi despre lu- crările expuse acum, au avut maeștrii Mircea Nastase și Traian Mârza.

O mul de aleasă ome- nie, artistul de înaltă

valoare, Aurel Nedel, care a

văzut lumea şi natura în lu-

mina din divina lumină, re- flectată în creaţia sa în toate culorile curcubeului, a închis

ochii, sub povara unei groaz-

nice dureri. S-a dus în întu- nericul mormântului.

Nu va mai vedea nicioda-

tă îndrăgita lumină, nici culo- rile nemurite în tablourile

sale, căci a pierit la 19 ianua- rie, în ziua în care s-a născut, în 1930.

Legat trup şi suflet de

satul natal, nu s-a dus prea

departe, a rămas să se odih- nească lângă părinţii şi stră- moşii săi din porgradia Vai- deiului de Orăştie. Convins, ca şi poetul Lucian Blaga, că „Veşnicia s-a născut la sat", în cimitirul satului şi-a ales veşnicia. Cum Octavian Goga a fost poetul Răşinarilor,

Coşbuc al Hordoului, Blaga al Lancrămului, satul cu nume de lacrimă, Aurel Nedel a fost

Pictorul Vaideiului, cu oame- nii, casele şi pomii lui înfloriţi (vezi tabloul: Case şi pomi înfloriţi), cu livada, cu pădu- rea în care el şi-a petrecut atâta vreme, cu varietatea florilor pe care le-a însufleţit printr-o bogată gamă croma- tică.

Nedel rămâne un pictor

al satului ca acela din lirica

poeţilor amintiţi, dar la fel ca ei, rămâne şi un artist naţio-

nal de prestigiu, care a expus la Praga, Moscova, Tel Aviv, Helsinki, Lisabona, Teheran,

Berlin, Bratislava şi în nume- roase alte oraşe renumite.

Prin opera lui a dus ima-

gini grăitoare din frumoasa imagine a ţării şi a oamenilor săi pe care i-a portretizat cu toată dăruirea şi talentul.

(Vezi Portret de muncitor). A fost un artist talentat,

fără ifose, un mare muncitor

care a ascultat sfatul maes-

trului său, Alexandru Ciucu- rencu, care i-a spus „Mata eşti un colorist excepţional. în atelier trebuie să stai zil- nic, cel puţin opt ore în faţa

Expoziție IN MEMORI- AM, prilejuită de sărbătorile de iarnă şi, în acelaşi timp, un omagiu adus
atâția, și- atâția, și- atâția și atât de mulți alți! Deci domnu’ Orghici, sunt aici de
atâția, și- atâția, și- atâția și
atât de mulți alți!
Deci domnu’ Orghici,
sunt aici de dragul Orăștiei, a
personalităților ei, am zis că
Orăștia trebuie pusă în valoa-

şevaletului". El a lucrat, ca harnicii ţărani, zi-lumină. De multe ori îl vizitam la atelie- rul său din strada Eforiei, la ultimul etaj al unui bloc înalt.

A fost un pictor de noto-

rietate. La toate expoziţiile lui de la Casa Armatei şi de pe

strada Calderon, participa o

mulţime de îndrăgostiţi de

frumos. S-a bucurat de un

real prestigiu în rândurile

criticilor de artă şi în mijlocul

generaţiei sale, din care fac parte bunul său prieten Tra- ian Brădean, C. Piliuţă, Achiţenie, C. Baciu, Marius Cilievici, Sabin Bălaşa şi alţi câţiva pictori iluştri, între

care el ocupa un loc de cinste.

Mulţi dintre ei au plecat în lumea în care nu este nici durere, nici întristare, acolo

unde numele lor, devenite

renume, se întristează pe cruci, „ca paşii într-o biseri- că".

Acum pleacă şi el după ei, lăsându-ne în suflet durerea, şi mie personal prietenia şi imaginea copilăriei mele.

Sunt convins că toţi aceştia şi mulţi alţii zic acum „Să-i fie calea lină spre veşni- cie!".

Ion Dodu Bălan

Î n 2014, vorbeam cu regretatul, maestru în-

tru ale picturii, Aurel Nedel

despre valoarea și spirituali- tatea românismului, în gene- ral și al culturii române în

particular.

Dar cum intrăm în aceas- tă cultură maestre?

Aurel Nedel: Spirituali- tatea nu se bazează pe fapte

fictive, eu mizez pe spirituali-

tatea individului, în momen- tul în care individul ajunge să fie cunoscut prin lucrările sale, însemnă că a ajuns să fie o personalitate și atunci această personalitate trebuie să fie cinstită la fel cum îi

cinstim pe Eminescu, Re-

breanu, Goga, Tăslăuanu,

Blaga, Arghezi, Tonitza, Gri- gorescu, Andreescu, Luchi- an, și exemplele pot conti- nua, asta este spiritualitatea! Totul a devenit o afacere, arta este o afacere, religia

este o afacere, școala este o afacere, sănătatea este o afa- cere și eu nu mai pot suporta,

la vârsta de 84 de ani nu mai

pot suporta. Vreau ca spiritualitatea

să redevină spiritualitatea,

pentru spiritualitatea acestui

neam au luptat și chiar au murit o mulțime de oamenii,

ne-am născut aici și pentru ca spiritualitatea noastră să fie puternică s-au războit cu in- cultura enorm de mulți artiști și literați Români.

Asta este spiritualitatea

Românească, asta este religia noastră, trebuia să înțelegem limpede și clar acest lucru, trebuie să înțelegem că atâta timp cât nu punem mâna pe carte rămânem jos. De aia

nici nu se mai fac școli, de aceea nu sun plătiți profeso-

rii, de aia elevi au voie să facă ce fac la orele de curs. Ei pot chema poliția că l-a trap das- călul de urechi, dar bietul dascăl nu se poate apăra în nici un fel de impertinența

lor.

Se poate așa ceva?

Pe timpul când învățam

eu, nu se putea!

Lucrurile mari ale omeni- rii, faptele ei bune, sunt per-

sonalitățile, spiritualitatea personalităților. Când vom ajunge să credem în spiritua- litatea personalităților – care nu substituie religiozitatea și o întărește dând persoanei sens atunci ne vom putea mândrii și noi ca și Francezi, ca și Nemți, ca alții. Pentru- că avem cu ce, avem persona-

lității de seamă, eu nu aș da un Grigorescu pe douăzeci de

Picasso. Grigorescu este geni- al, Andreescu la fel vorbesc despre meseria mea Luci- an, Palade, Ciucurencu, și-

re, dar nu putem face asta

fără a educa, trebuie să învă- țăm pe cei mai tineri, trebuie să-i facem să pună mâna pe carte, să aibă cei șapte ani de acasă și de aici pornim la o civilizație, doar aceasta este linia de plutire a acestei nați- uni. Dacă nu rămânem sclavi!

Ce credeți că pot face eu,

ce putem face noi ca să

nu ajungem din nou

slabi?

Vreau să fii un gazetar cu picioarele pe pământ, vreau să fii un gazetar cu o percep- ție deosebită a spiritualității Românești, vreau să fii un ziarist care să apese clapa care trebuie pentru viața noastră.

Dar de unde să creezi va-

loare, dacă nu ai de unde să o iei?

Valoarea este în fiecare

dintre noi, dar trebuie pusă-n valoare această valoare. Dacă nu o pui în valoare, ea se

pierde.

Gheorghe Constantin

Expoziție IN MEMORI- AM, prilejuită de sărbătorile de iarnă şi, în acelaşi timp, un omagiu adus

09

„PRECURSORI”
„PRECURSORI”

Foaie Interesantă

1875-1953

Avocat, Doctor în drept, Deputat, Ministru

  • 1875 - Se naște la Orăș-

tie, la 25 ianuarie, în familia

avocatului Alexandru Clau-

diu Vlad (secretar la magis-

tratura orașului) căsătorit

cu Aurelia (fiica marelui

cărturar Gheorghe Barițiu).

  • 1880 - Alexandru Clau-

diu moare la vârsta de 25 de ani (de apendicită) lăsând în urmă 3 copii, Victoria de 6 ani, Aurel de 5 ani și Alexan-

dru de 2 ani. Aurel Vlad urmează școala primară și apui Liceul Refor- mat maghiar "Kún" din Orăș- tie, obținând în toate clasele cele mai bune rezultate. Avea înclinație spre matematici și limba latină. Printre dascălii săi s-a numărat și Elie Cris- tea, viitorul Patriarh al Ro-

mâniei întregite.

  • 1893 - își ia bacalaureatul

și se hotărăște să urmeze

științele juridice în capitala maghiară. În primul an va beneficia și de o bursă de la Fundaţia Gojdu. Datorită calităților sale este cooptat în conducerea Societății de Lectură "Petru Maior", în funcția de notar, alături de Octavian Beju. Președinte a fost desemnat Elie Dăianu, în timp ce Iuliu Maniu era vice-președinte.

  • 1894 - la 17 aprilie pără-

sește Societatea de Lectură. După absolvire face un

stagiu de 3 ani de practică (1897 - 1899) în biroul avoca- tului Mihai Bontescu din Ha-

țeg, cu care era înrudit după mamă. În acest timp își pre- gătește doctoratul și își susți-

ne examenul pentru cenzura de avocat, care să-i permită să profeseze liber.

  • 1899 - dobândește titlul

de doctor la Universitatea

din Budapesta.

  • 1900 - la 1 octombrie își

deschide cancelarie avocația-

lă la Deva. Tot în anul acesta este apărător în procesul

"Cununii lui Avram Iancu".

  • 1901 - Pentru postul de

director al băncii "Ardeleana" rămas vacant în

urma plecării lui Ioan Mihu,

s-a organizat concurs la care

Aurel Vlad

Adrian Ioan B. Secui

rul Industriei și Comerțului.

  • 1920 - În acest an, Parti-

dul National intră în opozi-

ție. Aurel Vlad demisionează

din Clubul parlamentar arde-

lean și părăsește toate funcți-

ile deținute în partid, acti-

vând ca un om politic inde-

pendent. În aceste condiții, funcția de președinte al orga- nizației județene Hunedoara a PNR a preluat-o Ioan Moța.

Implicat mai departe în

conducerea băncii Ardelea- na, Vlad își continuă demer-

surile pentru îmbunătățirea situației băncilor ardelene. În public va apărea din ce în ce

mai rar.

  • 1939 - În constituirea

noului Parlament a făcut par-

te dintre cei 88 de senatori

numiți de Rege (alți 88 erau aleși). A fost decorat cu Ordi-

participă trei candidați prin- tre care și Aurel Vlad. El îl câștigă, urmând ca în 17

participă trei candidați prin-

tre care și Aurel Vlad. El îl câștigă, urmând ca în 17 sep-

tembrie 1901, adunarea ge-

nerală a acționarilor să apro- be contractul dintre bancă și tânărul avocat, acesta din urmă asumându-și sarcinile de jurist consult. Începând de la 1 noiembrie, Vlad intră în activitate ca director al băncii din localitate.

  • 1903 - În mai 1903 a ră-

mas vacant cercul electoral al

Dobrei, în urma decesului deputatului Lázár Arpád. În

urma alegerilor de la 6 iunie,

Aurel Vlad a ieșit învingător cu 256 voturi față de 207 ale lui Farkas Béla. Primul dis-

curs al lui Aurel Vlad în Par-

lamentul de la Budapesta se

produce în ședința din 8 iu-

lie.

  • 1905 - În noiembrie 1905

se căsătorește cu Ana Iancu

(născută Adamovici). Prin

acest mariaj, Vlad devine

proprietarul unei întinse mo-

șii la Bobâlna. Știe să o gos- podărească eficient și să-și asigure o oarecare prosperi- tate.

  • 1907 - 1908 - Are loc

procesul Anei Vlad.

  • 1914 - pe durata războiu-

lui se retrage pe moșia de la Bobâlna.

  • 1916 - Împreună cu Ale-

xandru Vaida-Voevod, Vasile

Goldiș și Cicio-Pop participă la înmormântarea Regelui Carol al României. Cu acest

prilej, aceștia au avut între- vederi cu mai mulți oameni

politici din București, fiind primiți chiar de primul mi- nistru Ionel I.C. Brătianu.

După vizita la București con- semnează:

din convorbirile avute

„ cu aproape toți factorii poli- tici mi-am câștigat convinge-

...

rea că războiul va fi de lungă durată și că România va intra târziu în război și pe partea acelor unde înclină victoria."

  • 1918 - la 12 octombrie

- la 10 noiembrie

1928

nul "Serviciul Credincios" în

la Oradea are loc întrunirea

face parte din noul guvern -

grad de Mare Ofițer.

conducerii Partidului Natio-

prezidat de Iuliu Maniu - ca

La 10 mai 1939 se retra-

nal. Au fost prezenți: Aurel

Ministru al Cultelor și Arte-

ge tot mai des la moșia sa de

Vlad, Vasile Goldiş, Cicio-

lor. În orașul natal i s-a făcut

la Bobâlna, dar mai ales la

Pop, A. Lazăr, T. Mihali, Ale-

o primire deosebită la prima

Geoagiu, în cadrul natural al

xandru Vaida-Voevod, N.

sa revenire acasă după for-

stațiunii balneare de aici. Se

Ivan și I. Ciordaş. Aici se de-

marea guvernului:

 

dedică tot mai mult afaceri-

clară că: "Națiunea română

"Străzile Orăștiei s-au um-

lor familiei: ferma de la Bo-

din Ungaria și Ardeal" recla-

plut de lume (

)

am văzut și

bâlna, devenită una model,

mă dreptul "să hotărască singură așezarea ei printre națiunile libere". Negând

femei în alese costume națio- nale și tineri de la sate ve- nind să învețe la acest praz-

societatea balneară de la Geoagiu, afacerile bancare și tipografia. Semnează tot mai

dreptul parlamentului și gu-

Un banderiu impună-

nic

rar în ziarul său și doar re-

niu, Mihu, Vaida, Elie Cris-

  • 1944 - Când situația a

vernului maghiar de a se

tor de peste 150 călăreți cu

memorări ale activității sale

considera reprezentante ale

flăcăi în mândre costume

de până la 1918, publică pârți

gresul de Pace, "națiunea română declară că acest

națiunii române și de a-i re- prezenta interesele la Con-

naționale, sub conducerea dlui Niţu Branga, cu o dele- gație a PNŢ, a întâmpinat la gară pe dl Ministru".

din corespondența sa cu Ma-

tea, etc.

drept îl au doar reprezentan-

Oraşul era pregătit sărbă-

devenit dramatică pentru

ții aleși de propria Adunare

toreşte: "o poartă de triumf

România, Germania, bătea în

Națională". Toate hotărârile

luminată cu zeci de lumini,

retragere pe toate fronturile,

și acordurile luate fără apro-

cu flori și crengi de brad, era

mite Regelui Mihai o telegra-

iar Armata Roșie se apropia

barea organelor alese de

ridicată în colţ cu Banca Ar-

amenințătoare de granița

Adunarea Națională erau declarate nule și fără valoare,

deleana. O goarnă sună sem- nal că dl Ministru cu suita și

românească, Aurel Vlad tri-

nealegând întru nimic națiu- nea română. Declarația în-

călăreţii se apropie. Urale. Trăiască Ministrul Vlad! Tră-

mă, datată în 2 martie 1944 în care scria:

semna de fapt proclamarea

iască guvernul Maniu !"

"Astăzi (

...

)

e timpul su-

dreptului inalienabil al națiu-

- către sfârșitul lunii

1930

prem ca Maiestatea Voastră

nii române la deplina viață națională. Această hotărâre însemna proclamarea drep- tului națiunii române la au-

februarie Aurel Vlad împreu- nă cu soția sa și Al. Vaida pleacă la Viena pentru un tratament mai îndelungat

să luați în mână frânele țării. Vă implor deci să convocați de urgență un consiliu de coroană pentru a discuta pâ-

todeterminare, echivalând cu o despărțire a Transilvaniei

(până în 10 aprilie). Pentru a nu îngreuna activitatea gu-

nă nu e prea târziu, asupra măsurilor ce trebuie luate

de Ungaria.

vernului demisionează.

spre a evita catastrofa care

1 decembrie (duminică)

- Invitat în audiență

1931

ne amenință și a salva ce se

- are loc Adunarea Națională

la Palat, la 6 mai 1931, Aurel

mai poate salva."

 

de la Alba-Iulia.

Vlad a fost decorat de Regele

  • 1950 - În noaptea de 5/6

2 decembrie - s-a format

Carol al II-lea cu Ordinul

mai 1950 Aurel Vlad a fost

Consiliul Dirigent al Transil-

Ferdinand I pentru activita-

arestat pentru o perioadă de

vaniei, Banatului și ținuturi-

tea sa.

24 de luni, pedeapsa majo-

lor românești din Ungaria. În

ședințe Aurel Vlad a fost ales

- 13 iunie, la Orăștie,

1936

rându-i-se cu încă 60 de luni.

dată de întreaga avere, moșia

aceeași zi, cu ocazia primei

șef al Resortului de Finanțe

într-o zi de târg, câțiva membri ai organizației locale a "Frontului Românesc" îm-

Familia Vlad a fost depose-

de la Bobâlna a fost împărți-

datorită faptului că între li-

preuna cu legionari, au

tă, ferma în parte distrusă, în

derii politici ai momentului

aprins în Piața Regina Maria,

parte transformată sediu

el era unul dintre cei mai

lângă statuia Regelui Ferdi-

C.A.P., banca a fost naționa-

experimentați în domeniul finanțelor.

nand I, toate ziarele conside- rate iudeo-comuniste, ca

lizată și apoi desființată, ce- lelalte proprietăți, hotelul din

Partidul National Român

  • 1919 - Au loc alegeri unde

semn de protest împotriva presei înstrăinate și a campa-

Orăștie, stațiunea Geoagiu au fost trecute în mâinile popo-

câștigă 169 mandate urmat

niei acesteia la adresa lideri-

rului.

de PNL - 103, Partidul Țără-

foliul Finanțelor. Pentru o

lor români naționaliști.

  • 1953 - La 2 iulie (ora

nesc din Basarabia - 72, Par-

- pe fondul anarhiei

1938

15) Aurel Vlad moare la vâr-

tidul Țărănesc din Regat - 61.

ce domina în viața politică

sta de 78 de ani în închisoa-

Aurel Vlad face parte din noul guvern, primind porto-

perioadă scurtă, Vlad a deți- nut și interimatul la Ministe-

românească, Aurel Vlad se retrage din viața politica, activând public doar la nivel local, unde continuă să edite- ze "Solia Dreptății".

rea de la Sighet, în același an cu bunul său prieten și cama- rad de idei și lupte Iuliu Ma- niu, împărțind același mor- mânt.

Foaie Interesantă

acolade și ghilimele

10

Festivalul „Cu noi este Dumnezeu”,

Sâmbătă, 9 decembrie 2017, de la ora 14:00, în ca- tedrala ortodoxă din Orăștie s-a desfășurat cea de-a XXVIII-a ediție a Festivalu- lui-Concurs National de Mu-

zică Sacră „Cu noi este Dum- nezeu”. Organizatorii ediției

au fost: Protopopiatul Orto-

dox Orăștie, Parohia Ortodo-

xă Orăștie I și Despărțămân- tul ASTRA Orăștie.

Distinsul juriu a fost pre-

zidat de pr. prof. univ. dr.

Vasile Grăjdian, profesor de muzică bisericească și ritual în cadrul Facultății de Teolo- gie Ortodoxă „Sf. Andrei Șa-

guna” din Sibiu, personalita- te marcantă a muzicii biseri- cești și culte transilvănene de astăzi, iar ceilalți doi

membrii au fost diac. lect.

univ. dr. Dragoș Ioan Şuşman, profesor de Armo- nie, Contrapunct și Istorie Bisericească Universală în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Alba-Iulia și prof. Cristinel Marian Stroe, dirijorul corului Arhiepisco-

piei Râmnicului și președin- te „Interkultur” România.

Din partea Episcopiei Devei

și Hunedoarei a fost ținut un cuvânt duhovnicesc din par-

tea pr. arhim. Andrei Coroia-

nu. Asemenea edițiilor pre-

cedente, postul Radio Color

a transmis în direct eveni- mentul. Ediția din acest an a

fost onorată de 11 coruri. Juriul a stabilit următoarea

ierarhizare:

1. Coruri de copii - A Premiul I: Corul de copii al Colegiului de Muzică

„Sigismund Toduță” din Cluj

-Napoca;

Premiul special al

Protopopiatului Orăștie:

Corul de copii al Liceului

Teoretic din Pecica, jud. Arad;

2.Coruri de adulţi pe

voci egale B Premiul I: Corul bărbă- tesc „Epifania” al Arhiepisco- piei Timișoarei;

Premiul special AS-

TRA Rediviva: Corul băr- bătesc „Gheorghe Şoima” al

mai bun dirijor a revenit doamnei prof. Ioana Gabrie- la Gădălean, dirijorul corului de copii din

mai bun dirijor a revenit doamnei prof. Ioana Gabrie-

la Gădălean, dirijorul corului

de copii din Cluj-Napoca.

Nicolae Şincari, formație

care a încântat pe toți cei prezenţi în număr mare în catedrala din Orăștie.

Protopopiatului Ortodox Mediaș; 3.Coruri mixte paro-hiale C Premiul I: Corul

„Arhanghelii”, al catedra- lei ortodoxe din Orăștie; Premiul I: Corul mixt „Leon Băncilă” din Fălticeni, jud. Suceava;

Premiul special al

Asociației „Limba noastră cea română”:

Corul mixt „Învierea” din Foeni, jud. Timiș;

4.Coruri mixte aparţinând altor centre D

Premiul I: Corul mixt „Doxologia” al Catedralei „Sf. Treime” din Baia Mare;

Premiul special al Asociației „Limba noas- tră cea română”: Corul mixt „Cantarad” din Arad;

5. Grupuri vocale - E

Premiul I: Grupul vocal „Logos” alcătuit din profesori de muzică, din

Alba Iulia.

Premiul pentru cel

Marele Premiu a reve- nit Corului mixt „Concentus”

al Centrului Cultural Reduta

din Brașov, dirijor prof. Ma-

rius Modiga.

Recitalul festiv de înche-

iere al festivalului a fost sus-

ținut în acest an de corala bărbătească „Epifania” din Timişoara, dirijor prof.

Toate ansamblurile care și-au anunțat prezenta în festival au interpretat cel

puţin un cântec din colecția muzicianului orăştian prof. Ioan Popa (1926-2008) – principalul inițiator al mani- festării în 1990.

Ioan-Marius Popa

Foaie Interesantă acolade și ghilimele 10 Festivalul „Cu noi este Dumnezeu”, Sâmbătă, 9 decembrie 2017, de
1 Felicia Popa Îndrăzneşti să-ţi spui povestea? Povestea ta reală, aşa cum nici tu nu o
1
Felicia Popa
Îndrăzneşti să-ţi spui povestea?
Povestea ta reală, aşa cum nici tu nu o
cunoşti, pentru că ai tot peticit-o, ai
lustruit-o, ba chiar ai şi îmbălsămat-
o, atunci cînd simţeai că duhneşte a
mortăciune, iar preanecuraţii veneau
să-i lălăie veşnica ei pomenire.
Ai curaj să întrebi frontal cine sînt
eu, de fapt? Ce temeri am? Ce frus-
trări? Ce vise mi-au rămas neîmplini-
te? Ce compromisuri am făcut şi pen-
tru ce? Pe cine/de ce am trădat? De ce
m-am abandonat? Cîte doruri mi-am
reprimat? De ce nu îmi pot permite
demnitatea de a trăi modest?
Ai forţa morală să recunoşti că,
raportîndu-te la „omul zilelor noas-
tre”, inima, mintea, ca forţe esenţiale
ale sufletului, şi-au diminuat rele-
vanţa spirituală?
Recunoşti că te-ai înrobit ca să ai
un venit atît de consistent, încît să-ţi
poţi permite o casă care „să te reco-
mande”, „ţoale” de firmă, maşină,
smartphone şi calculator de ultimă
generaţie, pentru toate acestea aban-
donîndu-te depresiei, pierzîndu-ţi
libertatea, amputîndu-ţi anii?
De ce trebuie să rînjeşti atunci
cînd inima ţi-e dată prin malaxorul
existenţial?
De ce nu-ţi exerciţi libertatea de a
plînge cînd te doare şi pe aceea de a
rîde atunci cînd te scalzi, vremelnic,
în apele bucuriei?
Pentru ce ai aderat, de bunăvoie,
la sclavia modernă?
De ce însuşirile de formă te preo-
cupă mai mult decît cele de conţinut?
Parcurgem o perioadă în care
presiunea socială este devastatoare.
În aceste condiţii, ai curajul să fii tu
însuţi? Dacă în sezonul acesta se
poartă galben, îndrăzneşti să te-
mbraci cu haine în culori alb-roşu,
pentru că te pun în valoare, pentru că
aşa eşti tu şi pentru că aşa arăţi foarte
bine, mai altfel, eşti mai… tu, deloc
maimuţă ?
Prietenii. Arareori conştientizezi
că ai pierdut exerciţiul raportării tale
lăuntrice la ei. Alegem să navigăm în
spaţiul virtual, timp în care am putea
să îi întîlnim pentru o îmbrăţişare, să
cinăm împreună, să le zîmbim, să le
spunem ce ne doare, să îi ascultăm ori
să ne ascultăm tăcerile, să-i asigurăm
că le oferim umărul nostru, drept su-
port pentru toate poverile, care-s tot
mai numeroase şi tot mai greu de
dus.
Ai curajul să rememorezi de cîte
ori ţi-a fost silă de tine pentru că ai
fost preocupat numai să faci impresie
bună celor din jur, temîndu-te că,
dacă nu vei fi ca ei, îţi vor da eject?
Ai tăria să îţi promiţi că pe viitor
vei face doar ceea ce îţi pică bine, ce ţi
se potriveşte, conform educaţiei şi
personalităţii tale?
Ai forţa morală să îţi petreci con-
cediul în Munţii Apuseni, pentru că
aşa vrea amprenta ta genetică, şi nu
în Maldive, doar pentru ca să te invi-
dieze colegii şi… prietenii?
Şi de parcă toate acestea nu ar fi
prea mult, după ce îţi permiţi rateuri,
nu îţi metabolizezi greşelile pentru a
le evacua, nu spui Doamne iartă-mă,
ci te cerţi cu Dumnezeu pentru că nu
ţi-a dat, nu te-a ajutat, nu…
Omule, prietene, de eşti sărac şi
tînjeşti după o viaţă ca-n istoriile cu
„bizoni” contemporani, nu-i invidia,
condiţia lor este jalnică, degradantă,
în curînd le vei plînge de milă, dar nu
asta este important.
Fii echilibrat. Este o vreme pen-
tru toate – carieră, stare materială
care să îţi asigure un confort pe mă-
sura condiţiei tale… Cu efort, adesea
sfîşietor, dar şi cu puţină şansă, ţi le
poţi permite pe toate, dar să-ţi ratezi
propria viaţă, niciodată nu ai voie să-
ţi permiţi.
Oricare ţi-ar fi condiţia materia-
lă, socială, abandonează falsele com-
petiţii, acordă-ţi timp pentru o întîlni-
re cu tine însuţi, pentru ca să-ţi spui
povestea toată, pentru ca să te vezi
aşa cum eşti, ca să te cerţi, să te îm-
paci cu tine, să-ţi vindeci rănile sufle-
tului la care nu ai mai avut curaj să
priveşti, uitînd parcă de el.
Iartă-te. Iartă-i pe cei care ţi-au
greşit, împacă-te cu Dumnezeu.
Ş-apoi, ca după o boală grea, ridi-
că-te şi-ntoarce-te la viaţă, bucură-te
de toate splendorile ei. Permite-ţi
nebunii adolescentine, iubeşte, pro-
mite-ţi o drumeţie, resuscitează copi-
lul din sufletul tău, permite-ţi mici
răsfăţuri, zburdă, îmbrăţişează un
cerşetor sau un copac, sărută un co-
pil, zîmbeşte cînd ţi-e greu…
Exercită-ţi libertatea de a fi tu
însuţi.
Asumă-ţi curajul de a trăi.

11

„prozatori și poeți clasici și contemporani”

Foaie Interesantă

„ Mult păcătosul Stan Zugravul din Orăştie, fiul popii Radu Resursa: „Stan Zugravul”, autorii: ANA DUMITRAN,
„ Mult păcătosul Stan Zugravul din Orăştie, fiul popii Radu Resursa: „Stan Zugravul”, autorii: ANA DUMITRAN,

Mult păcătosul Stan Zugravul din Orăştie, fiul popii Radu

Resursa: „Stan Zugravul”, autorii: ANA DUMITRAN, ELE-

Singurul dincolo

Singurul dincolo

Orice uşă e frumoasă pentru că pe ea poate dorul să intre şi să iasă frumusețea ei va dura îndeajuns cât pătrunsul să se satu-

Orice uşă e frumoasă pentru că pe ea poate dorul să intre şi să iasă frumusețea

re

 

de nepătruns

Purtăm uşa cu noi ca pe o relicvă săraci pelerini pe dru-

muri

străine uşa e singurul dincolo

 

care ne trebuie

pentru a muri şi a învia

 

cum se cuvine.

A vând dimensiunile unui pașaport,

cartea se vrea a fi chiar un astfel

Ca două picioare

de ,,do-cument poetic’’, pe care autorul îl poa-

te oferi oricui, atât în țară cât și în străinătate, poezia fiind considerată o cheie universală

de plai

 

Fericirea e ca două cercuri

din Răşinari" - după cum singur ni se prezintă în numeroasele

care, la fel ca și muzica, poate deschide orice fel de ușă a sufletului.

D upă părerea mea Singurul dincolo este chintesența poeziei lui Thedor

Damian, crezul lui poetic exprimat într-o for- mulă restrânsă și deosebit de concentrată. Chiar dacă nu am ști cine este autorul cărții,

concentrice

dar cu două centre ambele şi fiecare ca atunci când alfa şi omega se întâlnesc după ce se pun în mişcare

semnături cu care şi-a marcat operele - se înscrie în pleiada de artişti originari din Răşinari prin intermediul cărora arta ro- mânească transilvăneană a atins, în secolul al XVIII-lea, ade- vărate culmi ale desăvârşirii. Numele cunoscute astăzi, pre- cum Radu Zugravul, tandemul Popa Ivan şi Nistor Dascălul, Stan şi fratele său Iacov, fiii popii Radu din Răşinari, şi-au

din lectura ei ne-am da seama despre cine vorbim, stilul lui Theodor Damian fiind in-

confundabil în literatura română. Concis, mângâios, trimițând sufletul și mintea din pustie până la Dumnezeu și înapoi spre arde- rea în poezie (,,pustia te frige la inimă/ și-ți răscolește rărunchii/ și-ți risipește tăria/ din pustie iese cu adevărat poezia/ ca să scrii tre- buie să te frigi/ ca atunci când nu te aude ni- meni/ dar tot strigi’’ – ,,Singura scăpare-i po-

S ă înțelegem că Theodor Damian alear-

nu se suprapun ci stau în bună vecinătate ca două picioare de plai pe o gură de rai ca două metafore într-un vers fiecare adâncind înţelesurile celeilalte după ce mai înainte le-a şters.

câştigat, în ultimele decenii, un binemeritat loc în istoria artei româneşti, creaţia lor fiind recuperată cu mult efort şi răbdare din colecţiile muzeelor şi patri-moniul bisericilor. Roadele strădaniei cercetătorilor au căpătat în timp tot mai multă con- sistenţă, nu doar în ceea ce priveşte numărul lucrărilor identi- ficate, ci şi a informaţiilor biografice. Omul şi artistul ne în- tâmpină astăzi din ce în ce mai des împreună, completând în mod fericit lacunele cunoaşterii unui secol căruia nu întâm- plător i s-a spus al Luminilor.

ezia’’, pp. 10-11), poetul este însetat în perma- nență de ea, de o dorință ce nu se ostoiește

ezia ’’ , pp. 10-11), poetul este î nsetat î n perma- nență de ea, de

NA-DANIELA CUCUI, SAVETA-FLORICA POP, ELENA POPESCU ; Editura ALTIP Alba Iulia, 2011

niciodată, pentru că paradoxal, așa cum și scrie, cu cât se afundă mai mult în acest uni- vers, cu atât aleargă mai mult după ea ca să o atingă.

gă ,,singur’’ ca noi toți pentru a-l atin-

niciodată, pentru că paradoxal, așa cum și scrie, cu cât se afundă mai mult în acest

ge pe acel ,,dincolo’’ de la zenit? Plină de para- doxuri, poezia lui abundă de elemente filosofi- ce brodate pe ghergheful cu motive religioase, iar mărturisirea lui de credință este aceea de situare a lui ca om, ca ins singuratic undeva vis-à-vis de Cuvântul inițial, pentru că ,,dincolo’’ poate fi și aici, dar și de cealaltă parte a cerului (,,Iar se învârte cerul/ ca atunci când i-e sete/ de trăsnet/ ca atunci când nu trebuie/ să pleci/ dar în plecare ră- mâi/ cum i-e sete cuvântului meu/ de tâcerea dintâi’’ – ,,În plecare rămâi’’, p. 5). Pentru a câta oară Theodor Damian se prezintă singur în fața cuvântului tăcerii dintâi dorindu-și cu

ardoare și smerenie în același timp să fie ab- sorbit în tăcere în universul poetic al lui ,,dincolo’’ exprimat prin cuvântul cu mii de fațete și înțelesuri?

Muguraș Maria Petrescu

P

oezii preluate din „SINGURUL DINCOLO ”

de Theodor Damian, Ed. Rawes Coms,

„ Mult păcătosul Stan Zugravul din Orăştie, fiul popii Radu Resursa: „Stan Zugravul”, autorii: ANA DUMITRAN,
 

București 2015.

Ilustrații: Liviu Șoptelea

„Cult și cultură”
„Cult și cultură”

Foaie Interesantă

12

face doar o simplă conști- entizare a păcatului, ci este vorba de o reală părere de

face doar o simplă conști- entizare a păcatului, ci este vorba de o reală părere de

rugăciuni de pocăință de o

atât de mare profunzime, a rămas ca pildă pentru toate generațiile, spre trezirea con-

Cu un singur pas, s-a

afundat în adâncurile cele

el” (II Regi 12, 1-4). La auzul

„Precum este adevărat că

moarte. Pentru oaie el trebu-

ie să întoarcă împătrit, pen-

meia altuia, femeile sale vor

Ioan-Lucian Radu

rău și de o întoarcere din calea păcătoasă o arată adân-

științei păcătoșeniei lor. Des-

acestei fărădelegi, regele s-a

ca smerenie la care a ajuns

pre acestea, Fericitul Augus-

 
 

mai de jos ale necurăției, adăugând păcat după păcat. Și timp de un an nu și-a cu-

mâniat foarte tare și a zis:

Domnul este viu, tot aşa este

Pentru că s-a judecat singur pe sine și s-a osândit, fiind gata să primească moartea

cel vrednic de o faptă ca a lui,

cel care nu ezitase să facă adulter și crimă, ilustrată în

versurile psalmului 50.

tin spune: „Le-aș povesti acestea celor care nu au făcut așa, ca să vegheze, să-și păs-

dispere din cauza slavei Doc-

noscut căderea, nu s-a pocă- it. Probabil că, în acest timp,

de adevărat că omul care a făcut aceasta este vrednic de

cu care singur pedepsise pe

Aşadar, iată cum a ajuns proorocul David să-și cu-

treze curăția și, luând aminte cum a căzut un om măreț, ei,

David și-a continuat viața ca

prorocul Natan a zis:

noască păcatul şi de ce a zis:

care sunt mici, să se teamă.

și cum nimic nu s-ar fi în- tâmplat, slujind cu același zel lui Dumnezeu și împărțind dreptatea în poporul său, pentru că Sfânta Scriptură nu ne menționează nimic contrar acestui lucru, însă

tru că a făcut una ca aceasta şi pentru că n-a avut mi- lă” (II Regi 12, 5-6). Abia atunci, profetul Natan îl face conștient de vinovăția faptei sale și îi arată că, făcând

„Domnul a ridicat păcatul de deasupra ta şi nu vei muri!” (II Regi 12, 13).

Deşi fericitul David a au- zit cuvintele de iertare, totuşi împăratul n-a lăsat pocăinţa, ci se îmbrăca cu sac, în loc de

„fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea” (Psalmul 50, 4). Simțul dreptății, pe care David îl avea, îl împinge să scrie psalmul. Deși păcatul se săvârșise în mare secret, el

Dar, dacă cineva care a căzut deja și care are în conștiința sa un lucru rău aude aceste lucruri, să ia aminte la cuvin- tele psalmului. Să ia aminte la gravitatea rănii, dar să nu

conștiința sa a fost adormită,

moarte de om, sabia va atâr-

torului…

La voi nu a fost trimis

profetul Natan, ci însuși Da-

 

cu privire la fapta sa până

na în veac deasupra casei

porfiră şi şedea pe cenuşă şi pe jos, în locul tronului fere-

devenise cunoscut, dând pri- lej dușmanilor lui Dumnezeu

când ceva exterior nu i-a tre- zit sentimentul de vinovăție.

sale, iar pentru că a luat fe-

cat cu aur. Dar nu numai că şedea pe cenuşă, ci chiar şi

-L hulească (II Regi 12, 13- 14) și era un lucru normal ca

vid a fost trimis. Auziți-l cum

Pentru aceasta, abia după

fi luate de către altul.

Căderea și ridicarea

proorocului David

față, ci îl lasă să se judece

singur, ca unul ce avea dato-

ria de a face judecata în po-

porul lui Israel, spunându-i o

şi altul sărac. Cel bogat avea

runte, iar cel sărac n-avea

Nu mai este orbit de mul-

țimea oștirilor din jurul său,

în fața Celui nevăzut, ca și

deoarece Dumnezeu nu do-

rește moartea păcătosului, ci

ce regelui i se naște copilul

mânca cenuşă precum însuşi ne spune: „Că cenuşă am

mărturisirea să fie publică, precum era și păcatul.

plânge și cu el plângeți! Au- ziți-l cum suspină și cu el

zămislit în adulter, Dumne-

mâncat, în loc de pâine, şi

Căderea și ridicarea proo-

suspinați! Auziți-l cum se

zeu îl trimite pe proorocul

La auzul acestei mustrări,

băutura mea cu plângere am

rocului David, care a dat naș-

îndreaptă și cu el vă bucu-

Natan, care nu îl mustră pe

David nu s-a împotrivit, ca

amestecat-o”. (Psalmul 101, 10). De faptul că David nu

tere psalmului 50, acestei

rați!”

Adam, ci a strigat, revoltat

Profetul Natan îl mustră pe împăratul David pentru nedreptarea săvârşită. Basorelief Vatican
Profetul Natan îl mustră pe împăratul David
pentru nedreptarea săvârşită.
Basorelief Vatican
 

împotriva lui însuşi: „Am

întâmplare: „Erau într-o ce- tate doi oameni: unul bogat

păcătuit înaintea Domnu- lui!” (II Regi, 12, 12). Un om simplu îi vorbise împăratului

foarte multe vite mari şi mă-

îmbrăcat în purpură, însă acesta din urmă nu se mai

decât o singură oiţă, pe care el o cumpărase de mică şi o hrănise şi ea crescuse cu co- piii lui. Din pâinea lui mân-

folosește de puterea ce o are, ca odinioară, căci vede în fața sa, nu un muritor de rând, ci pe Cel care l-a trimis.

case şi ea şi se adăpase din ulcica lui, la sânul lui dormi- se şi era pentru el ca o fiică. Dar iată că a venit la bogat

ci vede în fața sa mulțimea oștirilor îngerești și tremură

un călător, şi gazda nu s-a îndurat să ia din oile sale sau din vitele sale, ca să gătească cină pentru călătorul care

cum ar fi văzut. De la această înțelegere și recunoaștere a păcatului vine și îndreptarea,

venise la el, ci a luat oiţa să- racului şi a gătit-o pe aceea pentru omul care venise la

să se întoarcă și să fie viu.

Asistența medicală asigurată cetă- țenilor de sistemul actual de sănătate

tă”, la suicid. Nu o să fac pe psiho- logul sau psihiatru, nu vreau să

pun diagnostic unui flagel ce pare a

Sistematicul suicid

rența sunt cauze, efect o viață ce se

Daniel Orăștianu

 

a scos din stocurile angrosiștilor tone de cerneală tipografică și a adus pro-

fi, în unele țări, - considerat datori-

fit excelent vânzătorilor de hârtie pentru ziar. Așa că un nou articol pe

tă înmulțiri acestor cazuri - ceva nor- mal.

Paradoxal sinucigași nu au nicio

pierde. Suicidul include o serie de

gesturi sau acțiuni pe care o persoa-

au un nivel de trai ridicat, sau cel

puțin așa zic datele Organizației

Un om se sinucide la 40 de secunde

Diversele „capcane” a vieții fac o

ale lumii.

să scriu, ci vreau să încerc să vă des-

fit excelent vânzătorilor de hârtie pentru ziar. Așa că un nou articol pe tă înmulțiri acestor

cu indiferență gestul suicidar, nici

din punct de vedere moral, nici din

punct de vedere legislativ. În fapt,

pentru majoritatea persoanelor, sui-

cidul este o situație care trezește sen-

timente puternice: frică, milă, indig-

Ce este doctore?

Este întrebarea care răsună în

 

tema aceasta o să pară încă o picătu- ră de apă în oceanul de lacrimi ale celor în suferință, încă un suspin în

treabă cu nivelul de trai, rata de sinu- cidere este mult mai mare în țările ce

nă le întreprinde pentru a-și provoca moartea. Acest fenomen este unul

efectul, ei bine după ce medicina de urgență își face treaba totul este lăsat la voia hazardului. Sinucigașul devi-

plus la durerea pacienților ce duc

semnificativ. Niciuna din structurile

ne un pacient al spitalului de psihia-

lipsă de îngrijire. Vă asigur, însă, că nu va fi astfel, n-am de gând să reiau

Mondiale ale Sănătății, date ce au la

sociale umane cunoscute nu a tratat

trie și nu oricum ci trimis la una din- tre secțiile de maximă siguranță.

teme arhicunoscute.

bază rapoarte ale diferitelor agenții

guvernamentale, din mai multe țării

Dar gata cu analiza, nu asta vrea

Ce este asta?

Ei bine, nenorocitul ajunge la una

dintre secțiile închise ale spitalului,

Va urma

parte a semenilor noștrii să recurgă la o soluţie ce pare „nu cea mai ferici-

criu aventura unui om ce suferă!

nare dar nu indiferență.

la un loc cu cei mai periculoși bolnavi psihic. Locul unde se regăsesc con-

Pentru-că da, un astfel de om sufe- ră, este inadaptabil, prea ușor de lezat și fără scut de apărare împotri- va vicisitudinilor (niciodată un sinu- cigaș nu va face o crimă viața lui este destul nu o va lua și pe a altuia) ăstsei lumii. De cele mai multe ori singurătatea într-o lume din ce în ce mai dusă spre rețelele de socializare, lipsa respectului de sine și indife-

mintea oricărui pacient, dacă ai însă dea face cu un sinucigaș medicina își ia o pauză mare „cât o zi de post”. După de trece de trauma primelor clipe după ce își vede încercarea pierdută, scos din apă, dezlegat din ștreang sau vomând sutele de pastile, sau otrava ce nu a apucat a-și face

damnați, de boală sau pe viață să nu se poată integra în societate, tot aici regăsești și condamnații penal ce nu pot răspunde pentru faptele lor, du- pă un consult psihologic. Ei da aici este aruncat, ca o pleavă a societății, ca unul care a avut cura- jul să nu se supună „normelor mora- le” acel ins ce a avut curajul să spună „stop joc viață!”.

13

„prezentare de carte și despre carte”

Foaie Interesantă

Cei mai mari filosofi au sesizat la timpul lor criza

Europei și i-au dat interpre- tări și soluții. Și astăzi aceste

interpretări constituie ca- drul de înțelegere. În cadrul

celei mai ample examinări a

filosofiei contemporane din

cultura noastră actuală, An-

drei Marga a reunit din scri- erile sale profilurile filosofi- lor de referință – Nietzsche, Husserl, Rosenzweig, Hei- degger, Habermas. Cartea sa

recent tipărită, Filosofi ai

crizei Europei (Editura Tri- buna, Cluj-Napoca, 2017), le

readuce în atenție printr-o investigație nouă, completă

a operelor respective. Re-

dăm, în continuare, coperta ediției și prefața autorului.

Reporter

„C riza Europei a avut

în fiecare moment

filosofiile ei. În jurul ei s-au

elaborat câteva dintre cele mai cuprinzătoare sisteme. Așa cum Hegel este expresia

filosofică a trecerii la mo-

dernitate, Nietzsche a expri-

mat primul, la nivelul unei

filosofii de mare anvergură, intrarea Europei în criză.

Filosofia de sub deviza res-

tructurării tuturor valorilor

a fost prima reacție la criză.

Au urmat, la nivelul celor mai elaborate filosofii, feno-

menologia transcendentală

a lui Husserl, cotitura exis-

tențială a lui Rosenzweig, fenomenologia existențială a lui Heidegger și, mai aproa-

pe de zilele de acum, prag-

matica universală a lui Ha-

bermas. Cursul luat de criza Euro-

pei este cunoscut. În ceea ce mă privește, am dat seama de aceasta în alte scrieri:

Filosofia unificării europene

(EFES, Cluj-Napoca, 2005), The Destiny of Europe

(Editura Academiei Româ- ne, București, 2012), Intro- ducere în filosofia contem- porană (Compania, Bucu-

rești, 2016) și Ordinea vii-

toare a lumii (Niculescu,

București, 2017). Nu reiau

ceea ce am tratat pe larg

acolo, fiind deja public. Mă opresc în volumul de față, cu

un decupaj, doar asupra filosofiilor principale ale crizei Europei, care au indus

teme, abordări și soluții ce contează astăzi. O fac din

trei considerente.

Primul este acela că

mulți interpretează evoluția

Europei ca o continuitate

fără rupturi semnificative, ca și cum nu s-au petrecut evenimente răscolitoare. Naivitatea în materie nu mai

este, însă, justificată. Nu

duce departe proiectarea asupra prezentului a unor optici de mult dovedite ve-

tuste, căci, în general, con- tează nu doar adevărul, ci și

calea pe care se obține. Pre-

zentul, contemporaneitatea

pot fi captate doar cu instru- mente sincronizate. Europa

a înregistrat o criză gravă,

Cei mai mari filosofi au sesizat la timpul lor criza Europei și i -au dat interpre-

încât cine este profesional în

regulă și pe deasupra res-

ponsabil nu se mai poate

raporta la trecut ca și cum

nu este nimic nou sub Soare.

Al doilea este acela că în

cazul filosofiilor amintite s-a

ajuns iarăși la cunoaștere

aproximativă și chiar la erori pe care mulți le cre- deam depășite, fiecare având, după 1989, la dispo- ziție șanse de informare completă. Vedem din nou în

filosofie, chiar la unii dintre

cei care funcționează ca pro-

fesori, date istorice eronate,

lecturi parțiale în subiectele în care se pronunță, necu-

unificarea europeană și la miezul construcției filosofi-

ce, lăsând restul în seama

cititorului.

Al treilea este acela că

noaște starea actuală a disci- plinei. Se proclamă drept monumente simple exortații ale solitudinii de seară. În fața acestora avem

noașterea limbii în care se invocă lecturi, interpretări subiective. Fiind în primul plan al reflecției filosofice,

Nietzsche, Husserl, Ro-

senzweig, Heidegger și Ha- bermas sunt și mai expuși lecturilor și înțelegerilor

lacunare. De aceea, a da sea-

ma din nou de întregul con- cepției lor în cazul primilor

trei este oportun. Este opor-

tun și în cazul celui de al patrulea, dar, întrucât re-

cent am republicat mono- grafia Filosofia lui Haber-

mas (Polirom, Iași, 2006; Rao, București, 2017), redau doar partea ce se referă la

din nou filosofia este practi-

cată ca o chestiune de opinie subiectivă, de inspirație ac- cidentală, de preferință per- sonală. Mai ales despre Ni- etzsche se vorbește iarăși ca și cum totul ar fi simplu și dacă nu ai citit complet, și

dacă înțelegerea ta este o simplă trăire, și dacă nu ai

probe sau probele te contra- zic. Se scrie istoria filosofiei

fără documentare temeinică în subiect. Se elaborează propoziții fără metodă. Se dau idei vechi ca noutăți.

Terenul este din nou ocupat de idoli ai lui Francis Bacon, de toate felurile. Nu se cu-

datoria să apărăm filosofia dacă nu ca știință – ceea ce era emfatic deja la Hegel – cel puțin ca disciplină care preia cât mai mult din felul de a proceda al științei, dar adaugă cerința elementară a parcurgerii și documentării

complete asupra subiectului.

Este ratată istoria filosofiei ce nu este preocupată de

documentarea cuprinzătoa- re, este fragilă filosofarea ce nu este îngrijită de întregul realității”.

Andrei Marga, prefață la

volumul Filosofi ai crizei Europei, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2017.

A rhitectonic - cartea este structurată în 31 de capitole, un cuvânt din „partea autorului" intitulat
A rhitectonic - cartea este structurată în 31 de capitole, un cuvânt din „partea autorului" intitulat

A rhitectonic - cartea este structurată în

  • 31 de capitole, un cuvânt din

„partea autorului" intitulat

„Un destin istoric între jude- căţile istoriei" şi 14 anexe. În

fapt, volumul este transcrip- tul dialogului audio-video dintre generalul Iulian N. Vlad, fost ministru secretar

de stat şi şef al Departamen- tului Securităţii Statului şi

generalul Aurel I. Rogojan, într-o vreme şef de cabinet al generalului Vlad. ( ) ... Prin natura muncii sale depozitar al multor infor-

maţii, Iulian N. Vlad poves- teşte cu echilibru şi măsură, „sine ira et studio", cele pe-

trecute de-a lungul vremii,

în momente, nu de puţine

ori, de cumpănă din evoluţia României.( ) ...

Se cuvine a fi remarcat rolul decisiv jucat de genera-

lul Iulian Vlad în evenimen-

tele din decembrie 1989,

când prin ordinul dat a evi- tat o baie de sânge, pentru

ca ulterior să fie judecat, condamnat şi închis.

Oare pe cine a deranjat

într-atâta gestul generalu- lui?! Timpul ca şi istoria cu meandrele sale aşează întot- deauna lucrurile în matca cuvenită.

Acad. Dinu C. Giurescu

P entru generalul Iuli- an N. Vlad, ca om

de informaţii care a desco-

perit sau intuit din vreme semnele evenimentelor vii- toare, marea greutate nu a

constat în relevarea adevă- rului, ci în rostirea lui fără a

genera ură si vrajbă, fără a stârni valurile unor noi fur- tuni. Informaţiile dezvăluite nu ar fi scăpat valorificării în scopuri politice, ori în balanţa echilibrului intern si a alianţelor externe nu tre-

buie puse acele lucruri care,

ascunse fiind, produc un rău

mult mai mic, decât dacă ar

fi etalate public.

Am considerat necesară

această precizare pentru a face înţelese dificultăţile de

abordare a generalului Vlad ca interlocutor într-un de- mers cu finalitate publicisti-

că.

Aurel I Rogojan

  • L a răscrucea dintre două veacuri şi din-

tre două milenii, Iulian N. Vlad a stat, totdeodată, la răspântia dintre două epoci istorice ale neamului româ- nesc, iar la cumpăna dintre acestea şi-a arătat, cu patri- otism şi bravură, iubirea de neam şi de ţară, împiedi- când să fie soloboziţi câinii sfâşietori ai fiinţei acestui neam şi acestei ţări. Dacă ne pregătim să ne scriem pe tricolor centenarul unităţii şi integrităţii noastre naţio-

A rhitectonic - cartea este structurată în 31 de capitole, un cuvânt din „partea autorului" intitulat

nale şi teritoriale, aceasta se datorează şi Omului patriot - cuvânt care este progenitu- ră a Patriei - Iulian N. Vlad - şi capacităţii sale de a înţele- ge în profunzime şi cu luci- ditate sensul istoriei şi de a pune stavilă lunecării aces- teia pe panta sisifică a des- trămării voite de alţii

Ambasador

Dumitru Chican

  • L as urmasilor mei faptele, asa cum au

fost ele, să le judece ei, să le aprecieze, să le cântărească

si să dea verdictul, pentru că fără îndoială, un verdict pâ- nă la urmă va prevala.

(

)

În ce mă priveşte,

tot ceea ce am făcut, am fă- cut gândindu-mă la popor şi

la ţară. Pentru acest mo-

tiv,pot privi în ochii oricui.

( ) ...

Peste un număr de ani, îşi va da verdictul şi isto- ria,care va fi scrisă fără ură şi părtinire, cu privire la

evenimentele din decembrie

1989 şi la rolul pe care l-am avut şi eu, şi institutia pe care o conduceam atunci, în acel moment de răscruce al destinelor ţării noastre. De aceea, vă solicit un

singur lucru: sentinţa pe care o veţi da dumneavoas- tră să coincidă cu verdictul Istoriei, pentru ca să nu fie infirmată de aceasta. Vă mulțumesc.

Iulian N. Vlad

Autor: Aurel I. Rogojan Prefaţă: Prof. Univ. dr. Dinu. C. Giurescu Domeniu- Istorie, analiza geopolitica, relaţii internaţio- nale, memorii, dezvăluiri, For- mat 245x 167 Nr. pagini 818 ISBN 978-606-8139-79-4 Anul apariţiei: 2017

Foaie Interesantă

„cultură civică”

14

Arta conversației

 
Ce trebuie exclus din

Ce trebuie exclus din

Aurelia Marinescu

iar dacă nu, cu atât mai bine! Faceți-vă un principiu din a nu învenina viața celor din jur transmițându-le lucruri neplă- cute. Nu este o dovadă de „sinceritate“, ci de răutate ... Să limitezi conversația la a vorbi numai despre alții este nu numai o impolitețe, dar denotă și lipsă de imaginație. Să faci mereu afirmații ironice sau glu- me, atât la adresa celor pre- zenți, cit și a celor absenți, nu

prost crescut!

Dacă te-ai simțit bine într-

conversație

Mulți oameni foarte capa- bili în meseria lor se simt pierduți odată ieșiți din cadrul

cietate de un real complex de

inferioritate. Pentru aceștia, un

poți da mai multă amploare întrebării spunând: „Cum se numea orașul despre care vor- beați ?“ Este permis să vorbim des- pre cunoștințele comune care

nu sunt prezente? Sigur că da,

sărăcie spirituală.

de orice calomnie.

chiar dacă te ascunzi în spatele

un pic!“ în plus este un joc foar-

ajunge mai devreme sau mai

târziu la cei în cauză. Știind

etenii o vor afla de la altcineva,

dovedește că ești spiritual, ci

o societate, dar la proxima oca-

profesional și suferă în so-

depinde însă cum o facem. Nu

zie nu mai ești invitat, gândește

-te unde ai greșit, căci ai greșit

dintre amatorii de calomnii sau

singur sfat: să fie atenți la ceea

avem voie să spunem nici mai mult nici mai puțin decât dacă

în mod sigur. Se poate întâmpla ca unul

ce se petrece în jurul lor, să imi- te sau să evite ceea ce le place sau nu. Arta conversației, cum am mai spus-o, nu se învață dintr-o dată. Să ne ferim să tragem con- cluzii de o banalitate înfioră- toare, ca, de exemplu: „Ah, fe- meile“ sau „Ah, bărbații, toți

ar fi de față. Ar fi de dorit să le luăm chiar apărarea împotriva denigratorilor. Intervenția noastră ne va pune la adăpost

A-i forfeca pe cei absenți