Cele mai frecvente greșeli pe care le fac pomicultorii atunci când vine vorba despre plantarea

pomilor fructiferi încep de la săparea gropilor până la primele tăieri care se fac la puietul de abia
plantat. Pentru a evita astfel de greșeli, vă facem un top al acestora pentru a putea să le evitați pe
viitor:

1.Nu săpați groapa pentru pomi de pe o zi pe alta!

Un punct foarte important atunci când plantezi pomi fructiferi este să ții cont de săparea gropilor.
Cu cât sunt săpate cu câteva luni înainte, cu atât mai bine, deoarece se sterilizează locul unde vei
pune pomul fructifer. Orice carte de specialitate în acest domeniu recomandă săparea gropilor
din luna august pentru plantările de toamnă.

2. Nu faceți gropi mici!

Pentru a se prinde bine pomul și a avea loc să își dezvolte rădăcinile cum trebuie, aveți nevoie ca
gropile să fie mari. Mărimea gropilor este variabilă în funcţie de gradul de mobilizare al
terenului, și anume de la 30x30x30cm în teren desfundat, până la 60x60x40cm în teren
nedesfundat. Când se sapă groapa, pământul de la suprafață se pune într-o parte a gropii, iar cel
de la fund în cealaltă.

3. Nu plantați pomul fără să fasonați rădăcinile!

Trebuie să țineți cont că pentru a avea pomi buni de plantat aceștia au nevoie să fie fasonați la
rădăcină. Așadar, se înlătură părțile vătămate sau se netezesc rădăcinile fiecărui pom în parte cu
3-4 cm. Rădăcinile foarte subțiri, mai subțiri de 3 mm adică se scurtează la 7-8 cm, se suprimă de
la bază dacă sunt uscate la plantare.

Astfel, fasonarea nu ajută neapărat la scurtarea rădăcinii, cât la păstrarea pomilor cât mai sănătoși
și bogați. Dacă achiziționați pomi fructiferi prin curier, aceștia trebuie să stea cu rădăcinile în apă
cam 1-2 ore pentru rehidratare.

4. Nu cumpărați material săditor fără să vă informați despre pepiniera/furnizorul respectiv!

Este indicat ca materialul săditor să fie procurat din pepiniere consacrate, recunoscute oficial şi
controlate, care garantează autenticitatea, calitatea şi sănătatea pomului. Trebuie să fie aleși
pomii cu rădăcinile cât mai dezvoltate și intacte, cu lemnul ramurilor copt și muguri bine
formaţi, preferându-se cei care au numeroase ramuri laterale sau anticipaţi, la care se poate forma
scheletul pomului și implicit intrarea timpurie pe rod.

Efectul plantării unor astfel de pomi constă în formarea rapidă a coroanelor și începutul
fructificării încă din anul 2 sau 3, obţinându-se o producţie însemnată de fructe încă din anul 4 de
la plantare.

5. Nu plantați dacă pământul este înghețat!

Trebuie să știți că perioadele de plantare sunt: primăvara devreme sau toamna târziu înainte ca
pământul să inghețe și iarna, atunci când solul nu este acoperit de zapadă, nu este înghețat și
temperaturile sunt de cel puțin 2-3 grade Celsius.

Cel mai bine este să plantați pomii toamna fiindcă acum au suficientă rezervă pentru apă, orele
de frig la care sunt expuși determină fructificarea în anul următor dacă pomul este în vârsta de 2-
3 ani, în plus faptul ca este expus la temperaturi joase, călește pomul iar primăvara veți fi siguri
dacă acesta s-a prins sau nu și daca trebuie înlocuit.

6. Nu plantați pomii prea adânc, dar nici prea superficial!

Pomii nu trebuie să fie plantați prea adânc, caz în care aceștia cresc greu, nu se dezvoltă cum
trebuie lăstarii, ci apar niște rozete mici de frunze. Dacă sunt plantați mai la suprafață se riscă
uscarea lor în condiții de secetă.

La pomii altoiți pe puieți din semințe, regula generală este ca după așezarea pământului în
groapă, coletul să fie situat la nivelul solului. Pomii altoiți pe portaltoi vegetativi se pot planta
puțin mai adânc decât au fost în pepinieră, pentru a realiza o zonă mai mare de înrădăcinare a
portaltoiului, dar punctul de altoire să rămână totuși cu câțiva centimentri (2-3 cm) deasupra
solului pentru a evita o eventuală trecere a altoiului pe rădăcini proprii.

7. Nu adăugați îngrășământ pe bază de azot!

Aceasta provoacă arsuri rădăcinilor. Dacă nu aveți pământ prea bogat, puteți adăuga cel mult
gunoi de grajd bine fermentat, vechi de 3-5 ani.

8. Nu uitați să udați pomul, imediat după plantare!

În copcă se toarnă 1-2 găleți de apă care va drena granulele de pământ între rădăcinile pomului și
va elibera aerul prevenind apariția mucegaiului. După ce apa a pătruns în sol, se trage tot
pământul în jurul pomului sub formă de mușuroi spre a proteja pomul de îngheț.

9. Nu plantați pomii prea aproape unul de celălalt!

Distanțele de plantare sunt de 3,5 – 4,5 m minim între rânduri și între pomi pe rând pentru a
asigura spațiul de lumină necesar. Pentru nuci sunt necesari 8 m, de exemplu, distanțe de
plantare. Nu se recomandă plantarea în văi înguste, cu curenți de aer puternici, în zone cu
înghețuri târzii de primăvară frecvente. De asemenea se recomandă folosirea a cel puțin 2-3
soiuri din aceeași specie pentru o mai bună polenizare chiar dacă s-au creat soiuri
autocompatibile.

10. Nu lăsați pomii fără să le aplicați tăieri imediat după plantare!

Tăierile impulsionează prinderea și puterea de creștere. trebuie știut că în momentul scoaterii

puietului din pepinieră, sistemul radicular se rănește mai mult sau mai puțin. Astfel rădăcinile
rănite nu pot susține coroana, motiv pentru care plantele nu se prind. Așadar volumul coroanei se
reduce cel mai ușor tot înainte de plantare. Această operațiune se face după regulile tăierilor
generale. În consecință, ramurile mai slabe se lasă mai scurte iar cele mai viguroase, mai lungi.
Ramurile rănite, bolnave, încrucișate sau crescute în interior se elimină de la inel. Tăierile se fac
de la inel sau la mugurii cu orientare spre exterior.

GUTUIUL—TRATAMENTE SI BOLI—

Gutui
8.5.15 By admin - Fara comentarii

Cydonia oblonga, gutui este un pom fructifer

cu rezistenta la inghet si care necesita o
perioada rece de sub 7 ° C, pana la inflorire.
Acest pom fructifer este auto-fertil, dar cu
toate acestea, el poate beneficia si de
fertilizarea incrucisata.
Fructul de gutui poate fi lasat pe copac
pentru a se coace in continuare, fapt care
inmoaie fructele, pana la punctul in care pot
fi consumate crude.
In Europa, gutuiul este de obicei cultivat in
zonele centrale si de sud, unde verile sunt
suficient de calde pentru ca fructele sa se
coaca pe deplin.
Ele nu sunt cultivate in cantitati mari, de
obicei, unu sau doi gutui sunt cultivati intr-o
livada amestecat cu alti pomi fructiferi, spre
exemplu meri si peri, dar si alti pomi
fructiferi care cu samburi sau seminte.
Chaenomeles japonica (gutui japonez) este
uneori crescut ca un substitut pentru gutui,
desi fructele sale au un gust inferior, fara de
varianta europeana a acestui pom.
Gutuiul a fost, de asemenea, introdus in
Lumea Noua, Australia si Noua Zeelanda,
existand si cazuri in care in unele dintre
aceste tari a crescut salbatic.
Acest pom fructifer a devenit rar in America
de Nord datorita sensibilitatii sale la boli
cauzate de bacteria Erwinia, dar sunt inca
larg raspandita in Argentina, Chile si
Uruguay.
Aproape toate gutuile de pe pietele de
specialitate din America de Nord provin din
Argentina.
Folosit ca un portaltoi pentru plante altoite,
gutuiul are proprietatea de a eclipsa cresterea
de pere, fortandu-le sa produca mai precoce
si relativ mai multe ramuri de rod, in loc de
crestere vegetativa si de accelerarea de
maturitate a fructului.
Principalele boli ale gutuiului sunt:
 1. Mumificarea
gutuilor tinere este produsa de ciuperca
Monilia linhartiana.
– ciuperca provoaca cele mai multe pagube in
zonele reci si ploioase.
– ciuperca ataca frunzele, florile, lastarii si
fructele tinere.
– se manifesta prin aparitia unei brunificari
ce porneste de la baza fructului sau a frunzei
acoperind in intregime organul respectiv.
– in dreptul petelor apare o pulbere
albicioasa prin care se inmulteste ciuperca,
fructele se stafidesc si intr-un final cad din
pomi.
Masuri de prevenire si combatere ale
mumificarii gutuiului:
– distrugerea prin ardere a lastarilor si
fructelor atacate
– tratament cu Fungicid Zeama Bordeleza,
Fungicid Topsin

2. Patarea bruna a
frunzelor de gutui este produsa de ciuperca
Diplocarpon soraweri si produce pagube atat
la cresterea in pepiniera, cat si la cea
in livada.
– ciuperca ataca frunzele, lastarii tineri si
fructele pe tot parcursul perioadei de
vegetatie, formand pete mici de culoare
rosiatica, fructificatiile ciuperci avand
o culoare neagra.
– frunzele atacate (la fel si lastarii) se
rasucesc si cad, fructele de gutui atacate se
usuca si cad.
Masuri de prevenire si combatere ale patarii
brune:
– distrugerea prin ardere a lastarilor si
fructelor atacate
– tratament cu Fungicid Zeama Bordeleza,
Fungicid Topsin
 3. Rugina gutuiului este
produsa de ciuperca Gymnosporogium
confusum.
– ciuperca ataca mai ales frunzele prin
aparitia unor pete aproape circulare de
culoare galbena-portocalie, in dreptul carora
apar apoi puncte galbene care cu timpul
devin portocalii.
– pe fata inferioara, in dreptul acestor pete
apar niste ridicaturi de aceeasi culoare
galben-portocalie, care constituie sursa de
raspandire a ciupercii.
Masuri de prevenire si combatere ale ruginii
la gutui:
– distrugerea prin ardere a lastarilor si
fructelor atacate
– tratament cu Fungicid Dithane M 45,
Fungicid Bravo 500
 4. Focul bacterian la
gutui este produs de bacteria Erwinia
amylovora.
– bacteria ataca frunzele, fructele, florile,
ramurile sau chiar trunchiul, iar gutuiul este
extrem de sensibil la aceasta bacterie.
– atacul se produce primavara, de obicei la
inflorire si se raspandeste de la un organ la
altul, organele se innegresc si capata un
aspect de ardere.
Masuri de prevenire si combatere al focului
bacterian:
– distrugerea prin ardere a lastarilor si
fructelor atacate
– tratament cu Fungicid Aliette 80 WG,
Fungicid Funguran OH 50 WP

Principalii daunatori la gutui sunt:

1 – Afide – tratament cu Insecticid Decis,
Insecticid Fastac 10 CE, Insecticid Actara.
2 – Viermele fructelor – tratament cu
Insecticid Decis, Insecticid Fastac 10 CE,
Insecticid Karate Zeon.
Pentru un calendar complet de tratamente la
semintoase, va recomandam si Calendarul de
tratamente la semintoase, iar pentru mai
multe informatii va rugam sa completati
tabelul
Tratamente gutui.. -Iata cum va zic eu.1)Repaus vegetativ orice cupric(nu zeama bordeleza) + ulei
horticol,2-Buton- Dithane + Calipso,3-In timpul infloritului-Aliette,4-Scuturat petale Topsin +Actara din
acest moment urmariti daca apar crengi cu foc bacterian si taiati-le asa cum ati zis apoi Tratament 5- La
10 zile dupa scuturat petale Merpan+Fastac 6- dupa alte 10 zile Dithane + Reldan si atit ca deja au
aparut gutuile si sint cit nuca,in caz exceptional daca mai apare taiati iar crengile si mai stropiti alternind
oricare cupric cu Dithane si Merpan,pina gutuile sint crescute jumatate din marimea normala,facind
aceste tratamente nu se va apropia focul bacterian de gutuiul d-voastra chiar daca sa zicem la un vecin
are gutui atacat si se gaseste la 20m de al d-voastra.Ce v-am descris nu este poveste este practic facut
de mine gutuiul meu este perfect cu rod abundent tot soi Bereski si la 20 m al vecinului este mai mult
mort decit viu desi rodeste pe crengile neatacate toamna nu culege nici o gutuie toate sint pe
jos,bineinteles tratamentele enumerate mai sus au efect si pentru monilioza(nu face nici o stropire si
este atacat de peste 10 ani).Deci daca eu il protejez cu numai 7-8 tratamente si am focar chiar linga
mine de ce va speriati? Sa vedeti ca ingrijindui bine din an in an vor fi mai rezistenti si nr de tratamente
va fi mult redus.Ce credeti ca face un pomicultor care are spre exemplu 3-5 hectare numai de gutui sta
sa jeleasca focul bacterian----NU---nu il lasa sa se apropie,nu il lasa sa se dezvolte in livada lui, ii
ingrijeste si trateaza.Cristi Pojoaca ati procedat bine acelea sint pesticidele care tin focul bacterian la
distanta,dar trebuie urmarit mereu si actionat.Va urez succes