Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
pomilor fructiferi încep de la săparea gropilor până la primele tăieri care se fac la puietul de abia
plantat. Pentru a evita astfel de greșeli, vă facem un top al acestora pentru a putea să le evitați pe
viitor:
Un punct foarte important atunci când plantezi pomi fructiferi este să ții cont de săparea gropilor.
Cu cât sunt săpate cu câteva luni înainte, cu atât mai bine, deoarece se sterilizează locul unde vei
pune pomul fructifer. Orice carte de specialitate în acest domeniu recomandă săparea gropilor
din luna august pentru plantările de toamnă.
Pentru a se prinde bine pomul și a avea loc să își dezvolte rădăcinile cum trebuie, aveți nevoie ca
gropile să fie mari. Mărimea gropilor este variabilă în funcţie de gradul de mobilizare al
terenului, și anume de la 30x30x30cm în teren desfundat, până la 60x60x40cm în teren
nedesfundat. Când se sapă groapa, pământul de la suprafață se pune într-o parte a gropii, iar cel
de la fund în cealaltă.
Trebuie să țineți cont că pentru a avea pomi buni de plantat aceștia au nevoie să fie fasonați la
rădăcină. Așadar, se înlătură părțile vătămate sau se netezesc rădăcinile fiecărui pom în parte cu
3-4 cm. Rădăcinile foarte subțiri, mai subțiri de 3 mm adică se scurtează la 7-8 cm, se suprimă de
la bază dacă sunt uscate la plantare.
Astfel, fasonarea nu ajută neapărat la scurtarea rădăcinii, cât la păstrarea pomilor cât mai sănătoși
și bogați. Dacă achiziționați pomi fructiferi prin curier, aceștia trebuie să stea cu rădăcinile în apă
cam 1-2 ore pentru rehidratare.
Este indicat ca materialul săditor să fie procurat din pepiniere consacrate, recunoscute oficial şi
controlate, care garantează autenticitatea, calitatea şi sănătatea pomului. Trebuie să fie aleși
pomii cu rădăcinile cât mai dezvoltate și intacte, cu lemnul ramurilor copt și muguri bine
formaţi, preferându-se cei care au numeroase ramuri laterale sau anticipaţi, la care se poate forma
scheletul pomului și implicit intrarea timpurie pe rod.
Efectul plantării unor astfel de pomi constă în formarea rapidă a coroanelor și începutul
fructificării încă din anul 2 sau 3, obţinându-se o producţie însemnată de fructe încă din anul 4 de
la plantare.
Cel mai bine este să plantați pomii toamna fiindcă acum au suficientă rezervă pentru apă, orele
de frig la care sunt expuși determină fructificarea în anul următor dacă pomul este în vârsta de 2-
3 ani, în plus faptul ca este expus la temperaturi joase, călește pomul iar primăvara veți fi siguri
dacă acesta s-a prins sau nu și daca trebuie înlocuit.
Pomii nu trebuie să fie plantați prea adânc, caz în care aceștia cresc greu, nu se dezvoltă cum
trebuie lăstarii, ci apar niște rozete mici de frunze. Dacă sunt plantați mai la suprafață se riscă
uscarea lor în condiții de secetă.
La pomii altoiți pe puieți din semințe, regula generală este ca după așezarea pământului în
groapă, coletul să fie situat la nivelul solului. Pomii altoiți pe portaltoi vegetativi se pot planta
puțin mai adânc decât au fost în pepinieră, pentru a realiza o zonă mai mare de înrădăcinare a
portaltoiului, dar punctul de altoire să rămână totuși cu câțiva centimentri (2-3 cm) deasupra
solului pentru a evita o eventuală trecere a altoiului pe rădăcini proprii.
Aceasta provoacă arsuri rădăcinilor. Dacă nu aveți pământ prea bogat, puteți adăuga cel mult
gunoi de grajd bine fermentat, vechi de 3-5 ani.
În copcă se toarnă 1-2 găleți de apă care va drena granulele de pământ între rădăcinile pomului și
va elibera aerul prevenind apariția mucegaiului. După ce apa a pătruns în sol, se trage tot
pământul în jurul pomului sub formă de mușuroi spre a proteja pomul de îngheț.
Distanțele de plantare sunt de 3,5 – 4,5 m minim între rânduri și între pomi pe rând pentru a
asigura spațiul de lumină necesar. Pentru nuci sunt necesari 8 m, de exemplu, distanțe de
plantare. Nu se recomandă plantarea în văi înguste, cu curenți de aer puternici, în zone cu
înghețuri târzii de primăvară frecvente. De asemenea se recomandă folosirea a cel puțin 2-3
soiuri din aceeași specie pentru o mai bună polenizare chiar dacă s-au creat soiuri
autocompatibile.
GUTUIUL—TRATAMENTE SI BOLI—
Gutui
8.5.15 By admin - Fara comentarii
2. Patarea bruna a
frunzelor de gutui este produsa de ciuperca
Diplocarpon soraweri si produce pagube atat
la cresterea in pepiniera, cat si la cea
in livada.
– ciuperca ataca frunzele, lastarii tineri si
fructele pe tot parcursul perioadei de
vegetatie, formand pete mici de culoare
rosiatica, fructificatiile ciuperci avand
o culoare neagra.
– frunzele atacate (la fel si lastarii) se
rasucesc si cad, fructele de gutui atacate se
usuca si cad.
Masuri de prevenire si combatere ale patarii
brune:
– distrugerea prin ardere a lastarilor si
fructelor atacate
– tratament cu Fungicid Zeama Bordeleza,
Fungicid Topsin
3. Rugina gutuiului este
produsa de ciuperca Gymnosporogium
confusum.
– ciuperca ataca mai ales frunzele prin
aparitia unor pete aproape circulare de
culoare galbena-portocalie, in dreptul carora
apar apoi puncte galbene care cu timpul
devin portocalii.
– pe fata inferioara, in dreptul acestor pete
apar niste ridicaturi de aceeasi culoare
galben-portocalie, care constituie sursa de
raspandire a ciupercii.
Masuri de prevenire si combatere ale ruginii
la gutui:
– distrugerea prin ardere a lastarilor si
fructelor atacate
– tratament cu Fungicid Dithane M 45,
Fungicid Bravo 500
4. Focul bacterian la
gutui este produs de bacteria Erwinia
amylovora.
– bacteria ataca frunzele, fructele, florile,
ramurile sau chiar trunchiul, iar gutuiul este
extrem de sensibil la aceasta bacterie.
– atacul se produce primavara, de obicei la
inflorire si se raspandeste de la un organ la
altul, organele se innegresc si capata un
aspect de ardere.
Masuri de prevenire si combatere al focului
bacterian:
– distrugerea prin ardere a lastarilor si
fructelor atacate
– tratament cu Fungicid Aliette 80 WG,
Fungicid Funguran OH 50 WP