Sunteți pe pagina 1din 5

Creatia lui Eminescu nu reprezinta o fulguatie

uluitoare, unica si neasteptata pe cerul


poeziei romanessti,ci o sinteza de traditie
popular-nationala si de cultura, concentrata
intr-o personalitate geniala, cu o ganduire
sociala si filosofica profunda si cu o
sensibilitate de acuitati superioare. A vorbi de
poet este ca si cum ai striga intr-o pestera
vasta Nu poate sa ajunga vorba pana la el
fara sa-i supere tacerea. Numai graiul
coardelor ar putea sa povesteasca pe harpa si
sa legene, din departare, delicata lui
singurateca slava. Intr-un fel, Eminescu e
sfantul preacurat al versului romanesc. Pentru
pietatea noastra depasita, dimensiunile lui
trec peste noi, sus si peste vazduhuri.
Fiind foarte roman, Eminescu e
universal. Asta o stie oricine citeste. Este
universal ca poet si este universal in poezie.
In poezia lui Eminescu gasim de toate: de la
peisaje si descrieri ale naturii, la istorie si
descrierea unor intamplari, de la basm la
fantastic, de la dragoste si iubire la durere si
tristete.
Eminescu continuă să fie și va fi întotdeauna o stea
ocrotitoare pentru noi. O spun la modul direct pentru
că întotdeauna poetul ne-a ocrotit. Prin poezia și
creația lui, am putut rezista multor valuri de
înstrăinare.
In realizarea povestilor sale I.Creanga porneste de la modele
populare reactualizind teme de circulatie universala cu o vechime
uneori mitica.
Originalitatea povestilor lui Creanga consta nu numai in
faptul ca sint inspirate din folclor, dar se remarca prin
originalitatea autorului.
I.Creanga nu este un simplu povestitor popular care insira
intimplari. Autorul insista pe detalii fapt ce particularizeaza
povestile sale. In povesti apar amanunte concrete, sugestive nu
numai in legatura cu actiunea, dar mai ales despre starea
sufleteasca a eroilor. Existind detalii particulare repovestirea
povestilor nu se mai poate face decit in pierdere, ele se citesc ca
opera culta individuala.
-Folosirea dialogului la Creanga are un rol aparte. Spre
deosebire de folclor unde dialogul este folosit ca stil direct, la
Creanga dialogul are functie dubla ca si in teatru. Prin dialog se
dezvolta actiunea si se caracterizeaza personajele, prin el se
dramatizeaza actiunea;
-Fantasticul la Creanga este umanizat, la fel ca si in
folclor, dar in plus ele au un comportament gesturi si mentalitati
asemenea taranilor din Humulesti, cu deprinderi si obiceiuri
specifice. Culoarea locala este mai puternic sugerata. Personajele
sint taranesti si vorbesc moldoveneste;
-Umorul lui Creanga face ca povestile sa fie originale,
Universul se singularizeaza, cu trasaturi usor de recunoscut si
imposibil de reprodus pentru ca sint componente individuale ale
autorului, expresii ale felului sau de a fi;
-In povesti exista numeroase proverbe, zicatoare,
vorbe de duh, inspirate din folclor, rostite in versuri;
-Limbajul autorului se caracterizeaza prin
regionalisme, expresii tipice, comparatii inspirate din folclor, dar
un reproduse limbaj precis si expresiv;
Creanga nu povesteste rece, indiferent, el se
implifica, participa sufleteste la evenimente.G.Ibraileanu spune
despre Creanga ca este “unicul prozator roman” care nu foloseste
metafore;
-Povestile desi scrise, lasa impresia de spunere;
Prin specificul termenilor, al modului de exprimare si prin
oralitatea scrisului, I.Creanga se deosebeste de povestitorii
populari si se individualizeaza intre scriitorii romani, neavind
urmasi in linia artistica.
Eseu la limba si literatura
romana pentru copii
TEMA:”Povestile lui Ion
Creanga :leaganul
bunicilor,leaganul
parintilor,leaganul meu
Realizat:Sestacov Ana

Eseu la limba si literatura


romana pentru copii
TEMA:”Poezia lui Mihai
Eminescu ii invata pe copii
frumosul si expresivitatea limbii
romane,,
Realizat:Sestacov Ana